Hotărîre nr.26 din 20.06.2000 pentru controlul constituţionalităţii pct.1 din Hotărîrea Guvernului nr.151 din 22 februarie 2000 "Cu privire la modificarea şi completarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova"

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru controlul constituţionalităţii pct.1 din Hotărîrea Guvernului nr.151 din 22 februarie 2000 "Cu privire la modificarea şi completarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova"* Nr.26 din 20.06.2000 * * * -------------------- * M.O., 2000, nr.24-26, art.234 În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Mihai COTOROBAI - judecător-raportor Constantin LOZOVANU - judecător-raportor Gheorghe SUSARENCO - judecător Ion VASILATI - judecător cu participarea grefierului Aliona Balaban, deputatului în Parlament Ion Ungureanu, autorul sesizării, viceministrului justiţiei Galina Chirinciuc, reprezentantul permanent al Guvernului la Curtea Constituţională, călăuzindu-se de art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. a) şi art. 16 alin. (1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind controlul constituţionalităţii prevederilor pct.1 din Hotărîrea Guvernului nr. 151 din 22 februarie 2000 "Cu privire la modificarea şi completarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova". Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Ion Ungureanu, depusă la 17 aprilie 2000 în conformitate cu art. 24 şi 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin decizia Curţii din 19 aprilie 2000 sesizarea a fost acceptată pentru examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi. Examinînd materialele dosarului, punctele de vedere comunicate de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova, Guvern, Primăria municipiului Chişinău, audiind în şedinţă informaţia prezentată de judecătorii-raportori, argumentele expuse de autorul sesizării şi reprezentantul Guvernului, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ a c o n s t a t a t : 1. Potrivit pct.19 din Regulile de comerţ în pieţele din Republica Moldova, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.517 din 18 septembrie 1996**, în redacţia Hotărîrii Guvernului nr.476 din 26 mai 1997***, nu se admitea încasarea plăţii de la populaţia care vizitează pieţele (cu excepţia celor private) în calitate de cumpărători. Prin Hotărîrea Guvernului nr.151 din 22 februarie 2000 "Cu privire la modificarea şi completarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova" (în continuare - Hotărîrea Guvernului nr.151) din pct.19 al Regulilor de comerţ în pieţele din Republica Moldova a fost exclusă sintagma "(cu excepţia celor private)". Ca urmare, pct.19 are următorul conţinut: "Nu se admite încasarea plăţii de la populaţia care vizitează pieţele în calitate de cumpărători". Autorul sesizării consideră că pct.1 din Hotărîrea Guvernului nr.151 prin care a fost modificat pct.19 al Regulilor de comerţ, contravine Constituţiei şi solicită controlul constituţionalităţii acestui punct, exprimîndu-şi părerea că încasarea plăţii de la populaţia care vizitează piaţa în calitate de cumpărători este un drept inerent al proprietarului pieţei bazat pe dreptul la proprietatea privată şi protecţia acesteia, garantat de Constituţia Republicii Moldova. În opinia autorului, numai concurenţa loială, de asemenea garantată de Constituţie, poate impune o modalitate concretă de acces la piaţă - cu sau fără încasarea unei plăţi. --------------------- ** M.O., 1996, nr.72-73, art.581 *** M.O., 1997, nr.43-44, art.452 2. Punînd pe rol dosarul în cauză, Curtea Constituţională a considerat necesar să examineze problemele de drept ce derivă din cuprinsul punctului contestat din Hotărîrea Guvernului nr. 151 sub următoarele aspecte: din care domeniu fac parte relaţiile reglementate de Guvern prin pct.1 al acestei hotărîri? pe cît de justificată din punctul de vedere al competenţelor Guvernului este reglementarea contestată? în ce măsură sînt protejate în acest caz drepturile consumatorului şi ale agenţilor activităţii comerciale ca exponenţi ai antreprenoriatului? 3. Potrivit pct.1 din Regulile de comerţ, acestea se extind asupra tuturor pieţelor amplasate în localităţile republicii, indiferent de profilul lor (agricole, de obiecte, de automobile, mixte), apartenenţa departamentală, tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică. Conform pct. 2, piaţa este un agent al activităţii comerciale ce funcţionează în calitate de întreprindere comercială şi se organizează în oraşe şi în alte localităţi, la decizia primăriilor municipiilor şi comitetelor executive raionale, într-un loc special, în baza contractului de arendă a terenului, statutului (regulamentului), înregistrate în modul stabilit, şi licenţei pentru activitate, cu crearea în teritoriul ei a condiţiilor adecvate pentru persoane fizice şi juridice ce comercializează producţie agricolă şi alte mărfuri (în funcţie de specialitatea pieţei), precum şi a comodităţilor necesare pentru cumpărători privind procurarea acestora. Din sensul dispoziţiilor generale ale Regulilor de comerţ Curtea Constituţională desprinde următoarele aspecte esenţiale: a) prin Regulile respective de comerţ Guvernul a reglementat detaliat relaţii într-un domeniu al economiei, cel al comerţului, în care buna desfăşurare a circulaţiei mărfurilor este unul din multiplele obiective ale executivului. Obiectul reglementativ al acestor reguli, potrivit scopului şi conţinutului lor, îl constituie organizarea optimă a comerţului în pieţele Republicii Moldova. Astfel, acest act reglementează activitatea comercială în pieţe, organizarea serviciilor cu plată pentru agenţii activităţii comerciale, prevede anumite restricţii pentru persoanele care fac comerţ în piaţă, stabileşte obligaţiile organelor de administrare a pieţelor şi ale persoanelor ce fac comerţ în piaţă, cerinţele sanitare şi exercitarea controlului asupra respectării regulilor de comerţ; b) conform Regulilor, necesitatea asigurării ordinii în comerţul din pieţele Republicii Moldova nu este pusă în funcţie de locul de amplasare profilul, apartenenţa departamentală, tipul de proprietate şi forma organizatorico-juridică a acestora. Ideea principală a Regulilor este că ordinea în comerţul din pieţele Republicii Moldova trebuie să fie respectată de toţi agenţii activităţii comerciale. 4. Avînd în vedere ierarhia actelor normative în vigoare, Curtea Constituţională constată că cadrul juridic general al desfăşurării comerţului interior, ca tip de activitate antreprenorială, principiile reglementării, susţinerii şi controlului de stat asupra activităţii comerciale sînt stabilite de Legea nr.749-XIII din 23 februarie 1996 "Cu privire la comerţul interior"* . Scopul legii îl constituie crearea de condiţii pentru activitatea comercială eficientă desfăşurată de persoane fizice şi juridice pe piaţa mărfurilor de consum şi serviciilor. -------------------- * M.O., 1996, nr.31, art.319. Comerţul, fiind o noţiune de bază a legii citate (art.1), reprezintă un gen de activitate economică desfăşurată de persoane fizice şi juridice, constînd în vînzarea-cumpărarea cu amănuntul a mărfurilor, fabricarea şi comercializarea produselor de alimentaţie publică, organizarea consumului lor, prestarea de servicii suplimentare la cumpărarea mărfurilor. Sub incidenţa Legii cu privire la comerţul interior cad toate persoanele fizice şi juridice care desfăşoară activitatea comercială (art.3 alin.(1). 5. Referitor la plata ce se încasează de la vizitatorii pieţelor, Curtea Constituţională constată că întreprinderea comercială este în drept să instituie asemenea plată pentru un şir de servicii necesare (sau presupus necesare) cumpărătorilor în piaţă. În raporturile de drept civil o astfel de plată este rezultatul juridic al unui act săvîrşit de întreprinderea comercială (piaţa) şi potenţialul cumpărător. Părţile sînt egale în aceste raporturi de drept civil, care reprezintă o convenţie încheiată sub condiţia suspensivă, în care, potrivit art. 63 alin. 1 din Codul civil al Republicii Moldova, părţile stipulează naşterea unor drepturi şi obligaţii în dependenţă de un eveniment, despre care nu se ştie, dacă se va produce sau nu. Astfel, încasarea plăţii de la persoane care vizitează piaţa poate fi efectuată numai atunci cînd potenţialul cumpărător acceptă astfel de raporturi propuse de întreprinderea comercială. Încasarea plăţii de la persoanele care vizitează piaţa în calitate de cumpărători este de resortul întreprinderii comerciale (piaţa), inclusiv private, şi ţine de activitatea sa economică. Potrivit art. 6 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 "Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi"* * , întreprinderea, în conformitate cu legislaţia în vigoare, are dreptul să stabilească preţurile şi tarifele la producţia fabricată (lucrările şi serviciile prestate). ------------------ ** Monitor, 1994, nr.2, art.33. 6. Cît priveşte protejarea intereselor consumatorului prin prevederile pct. 19 din Regulile de comerţ, Curtea Constituţională menţionează că în sensul Legii nr. 1453-XII din 25 mai 1993 "Privind protecţia consumatorilor"* * * consumatorul este persoana fizică care dobîndeşte, utilizează ori consumă, ca destinatar final, produse obţinute de la agenţi economici sau care beneficiază de servicii prestate de aceştia. Aşadar, persoana interesată devine consumator în relaţiile cu întreprinderea care acordă servicii de piaţă, în primul rînd, benevol şi, în al doilea rînd, cînd beneficiază de aceste servicii. ----------------- *** Monitor, 1993, nr.10, art.281. 7. Prin prevederile pct. 1 din Hotărîrea nr. 151 Guvernul de fapt nu admite exercitarea dreptului de proprietate privată, consfinţit în art. 16 din Legea nr. 459-XII din 22 ianuarie 1991 "Cu privire la proprietate"* * * *, care prevede că persoana fizică îşi stăpîneşte bunurile, le foloseşte şi le administrează de sine stătător pentru a-şi satisface necesităţile personale, pentru activitatea economică, inclusiv cea de întreprinzător (sub formă de întreprindere privată, gospodărie ţărănească etc.), şi în alte scopuri ce nu contravin legii. ----------------- **** Monitor, 1991, nr. 3-6, art. 22. În cadrul regimului juridic general al proprietăţii (art. 72 alin. (3) lit. i) din Constituţie), reglementat de Parlament, prin Legea organică cu privire la proprietate, Guvernul Republicii Moldova nu este abilitat cu competenţa de a stabili raporturi de proprietate neprevăzute de legea în cauză. Aceste raporturi se reglementează prin alte acte legislative ale Republicii Moldova, emise în conformitate cu Legea cu privire la proprietate, iar în cazurile prevăzute în aceste acte - şi de hotărîrile Guvernului Republicii Moldova (art. 4). Deoarece în procesul examinării cauzei n-au fost constatate asemenea cazuri, Curtea Constituţională conchide că Guvernul a reglementat în pct. 1 din Hotărîrea nr. 151 raportul dintre întreprinderea comercială (piaţa) şi cumpărător fără temei legal, fapt ce contravine art. 102 alin. (2) din Constituţie, care prevede că hotărîrile şi dispoziţiile Guvernului se emit prin organizarea executării legilor. 8. Analizînd prevederile pct. 1 din Hotărîrea Guvernului nr. 151 sub raportul conformităţii lor stipulărilor menţionate din legile cu privire la proprietate şi cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, Curtea Constituţională constată că nu există suportul juridic necesar pentru reglementarea în acest punct a astfel de raporturi. Prin nerespectarea prevederilor din legile citate pct. 1 din hotărîrea Guvernului încălcă şi principiile fundamentale privind proprietatea publică şi privată (art. 9 alin. (1) şi (2), dreptul la proprietatea privată şi protecţia acesteia (art. 46), statuate de Constituţia Republicii Moldova. De asemenea, Curtea consideră că există suficiente probe pentru a aprecia că prin interdicţia formulată în pct. 19 al Regulilor de comerţ în redacţia Hotărîrii nr. 151 Guvernul nu s-a conformat dispoziţiilor constituţionale privind economia Republicii Moldova, care, potrivit art. 126 alin. (1) şi (2) lit. b) din Legea Supremă, este economie de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe proprietatea publică, antrenate în concurenţă liberă, iar statul trebuie să asigure libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producţie. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 7 şi art. 140 alin. (2) din Constituţie, art. 1 alin. (3) lit. a), art. 3 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 62 lit. a), art. 70 şi art. 71 din Codul jurisdicţiei constituţionale, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ H O T Ă R Ă Ş T E: 1. Declară neconstituţional pct. 1 din Hotărîrea Guvernului nr. 151 din 22 februarie 2000 "Cu privire la modificarea şi completarea unor hotărîri ale Guvernului Republicii Moldova". 2. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 20 iunie 2000. Nr. 26.