Hotărîre nr.32 din 15.06.99 cu privire la confirmarea rezultatelor referendumului republican consultativ din 23 mai 1999

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE cu privire la confirmarea rezultatelor referendumului republican consultativ din 23 mai 1999 Nr.32 din 15.06.99 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.67-69/43 din 01.07.1999 * * * În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător-raportor Constantin LOZOVANU - judecător Gheorghe SUSARENCO - judecător Ion VASILATI - judecător cu participarea grefierului Aliona Balaban, preşedintelui Comisiei Electorale Centrale (C.E.C.) Dumitru Nidelcu, vicepreşedintelui C.E.C. Nicolae Televco, secretarului C.E.C. Anatol Puică, membrilor C.E.C. Nicolae Arteni, Mihai Buşuleac, Tamara Doneva, Constantin Gurschi, Mihail Plamadeala, Vasile Volosiuc, reprezentanţilor Preşedintelui Republicii Moldova Mihai Petrachi şi Raisa Grecu, conducîndu-se după prevederile art. 75, art. 88 lit. f), art. 135 alin. (1) lit. d) din Constituţia Republicii Moldova, art. 4 alin. (1) lit. d) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 4 alin. (1) lit. d) şi art. 16 din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedină plenară publică rezultatele referendumului republican consultativ din 23 mai 1999. Temei pentru examinarea dosarului au servit Hotărîrea C.E.C. nr. 549 din 5 iunie 1999 şi procesul-verbal, întocmit la aceeaşi dată, privind rezultatele referendumului republican consultativ din 23 mai 1999 în problema schimbării sistemului de guvernare în Republica Moldova, remise Curţii Constituţionale la 7 iunie 1999, în conformitate cu art. 167 Cod electoral. Audiind informaţia judecătorului-raportor, comunicările preşedin- lui C.E.C., ale reprezentanţilor Preşedintelui Republicii Moldova, examinînd materialele asupra rezultatelor referendumului republican consultativ, în special: Decretul Preşedintelui Republicii Moldova nr. 930-II din 22 martie 1999 "Privind desfăşurarea referendumului republican consultativ în problema schimbării sistemului de guvernare în Republica Moldova"; Hotărîrile C.E.C: - nr. 458 din 24 martie 1999 "Cu privire la Calendarul măsurilor pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului republican consultativ, fixat pentru data de 23 mai 1999"; - nr. 459 din 24 martie 1999 "Cu privire la cumularea atribuţiilor consiliilor şi birourilor electorale pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale generale şi a referendumului republican consultativ din 23 mai 1999"; - nr. 474 din 31 martie 1999 "Cu privire la modelul şi textul buletinului de vot pentru efectuarea referendumului republican consultativ"; - nr. 484 din 14 aprilie 1999 "Cu privire la modelele proceselor-verbale pentru numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor referendumului republican consultativ"; - nr. 488 din 21 aprilie 1999 "Cu privire la modul de participare a cetăţenilor Republicii Moldova din unele localităţi ale judeţului Tighina la alegerile locale generale şi referendumul republican consultativ"; - nr. 507 din 5 mai 1999 "Cu privire la modul de participare a cetăţenilor Republicii Moldova din unităţile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului la referendumul republican consultativ din 23 mai 1999"; - nr. 515 din 5 mai 1999 "Cu privire la devizul de cheltuieli pentru pregătirea şi desfăşurarea referendumului republican consultativ din 23 mai 1999"; - nr. 524 din 17 mai 1999 "Cu privire la acreditarea în organele electorale a observatorilor la referendumul republican consultativ din partea Preşedintelui Republicii Moldova"; - nr. 536 din 28 mai 1999 "Cu privire la totalizarea rezultatelor referendumului republican consultativ din 23 mai 1999"; - nr. 537 din 31 mai 1999 "Asupra Raportului cu privire la desfăşurarea referendumului republican consultativ din 23 mai 1999 în problema schimbării sistemului de guvernare în Republica Moldova"; - nr. 549 din 5 iunie 1999 "Cu privire la rezultatele referendumului republican consultativ din 23 mai 1999", Curtea Constituţională, fiind, în baza art. 135 alin. (1) lit. d) din Constituţie, unica autoritate competentă să confirme rezultatele referendumului republican, a constatat: La 22 martie 1999, prin Decretul nr. 930-II*, Preşedintele Republicii Moldova a decretat: ------------------------------------------- * M.O., 1999, nr.27-28, art. 128. 1. Se fixează pentru data de 23 mai 1999 referendumul republican consultativ în problema schimbării sistemului de guvernare în Republica Moldova; 2. Se supune referendumului următoarea întrebare: "Sînteţi pentru modificarea Constituţiei în scopul instituirii sistemului prezidenţial de guvernare în Republica Moldova, în cadrul căruia Preşedintele republicii ar fi responsabil de formarea şi conducerea Guvernului, precum şi de rezultatele guvernării ţării?". Potrivit Raportului cu privire la desfăşurarea referendumului republican consultativ în problema schimbării sistemului de guvernare în Republica Moldova, prezentat Curţii Constituţionale, C.E.C şi-a desfăşurat activitatea în strictă conformitate cu dispoziţiile Constituţiei Republicii Moldova, Codului electoral şi Regulamentului C.E.C. La 23 mai 1999 a avut loc referendumul republican consultativ. Pe parcursul desfăşurării referendumului C.E.C. nu a stabilit fraude electorale care ar fi putut influenţa rezultatele lui. Prin Hotărîrea C.E.C. nr. 536 din 28 mai 1999 a fost aprobat procesul-verbal privind rezultatele referendumului republican consultativ. În baza actelor prezentate de consiliile electorale ale circumscripţiilor judeţene, consiliul electoral al circumscripţiei municipale Chişinău şi consiliul electoral al U.T.A. Găgăuzia (Gagauz-Yeri), în conformitate cu art. 60 şi 166 Cod electoral, C.E.C. a stabilit că în listele electorale şi în listele suplimentare pentru referendumul republican consultativ din 23 mai 1999 au fost înscrişi 2.382.457 de alegători, au primit buletine de vot 1.393.827 de alegători, au participat la votare 1.389.731 de alegători, ceea ce constituie 58,33% din numărul total de alegători înscrişi în listele electorale, dintre care 55,33% au răspuns "da", iar 30,85% au răspuns "nu" la întrebarea privind schimbarea sistemului de guvernare în Republica Moldova. În temeiul art. 26, 166, 167, 168 şi 171 Cod electoral, C.E.C., prin Hotărîrea nr. 549 din 5 iunie 1999, a declarat valabil referendumul republican consultativ din 23 mai 1999 şi a considerat adoptată opţiunea "da" la întrebarea supusă referendumului republican consultativ, pentru care a votat majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova care au participat la referendum. Curtea Constituţională constată că hotărîrea se consideră adoptată prin referendum republican, dacă pentru ea a votat majoritatea cetăţenilor care au participat la referendum (art. 168 alin. (1) Cod electoral) şi că C.E.C. este responsabilă de totalizarea rezultatelor finale ale referendumurilor republicane (art. 61 alin. (3) lit. a) Cod electoral). Potrivit art. 171 Cod electoral, C.E.C. poate declara nevalabil referendumul republican, dacă la el au participat mai puţin de 3/5 din numărul persoanelor înscrise în liste. Deşi la referendumul republican consultativ au participat 58,33% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, C.E.C., prin Hotărîrea nr. 549 din 5 iunie 1999, a constatat că nu există temei pentru a declara nevalabil referendumul republican consultativ. În legătură cu aceasta Curtea Constituţională menţionează că, în temeiul art. 171 Cod electoral, a decide asupra valabilităţii sau nevalabilităţii referendumului republican este un drept discreţional al C.E.C. Folosin-du-l, C.E.C. a declarat valabil referendumul republican consultativ din 23 mai 1999. Examinînd minuţios raportul C.E.C., procesul-verbal şi materialele anexate, Curtea Constituţională nu a constatat cazuri de încălcare gravă, în timpul votării sau al numărării voturilor, precum şi în procesul totalizării rezultatelor referendumului republican, a prevederilor Codului electoral, care ar fi putut influenţa rezultatele referendumului. Pentru motivele arătate şi avînd în vedere că la Curtea Constituţională nu au fost depuse sesizări şi reclamaţii de contestare a rezultatelor referendumului republican, în baza dispoziţiilor art. 140 din Constituţie, art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 62 şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E : 1. Confirmă rezultatele referendumului republican consultativ din 23 mai 1999. 2. Referendumul republican desfăşurat la 23 mai 1999 poartă caracter consultativ şi rezultatele lui nu produc efecte juridice. 3. Prezenta hotărîre este definitivă, intră în vigoare la data adoptării, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 15 iunie 1999. Nr. 32. OPINIE SEPARATĂ În procesul examinării rezultatelor referendumului republican consultativ, Curtea Constituţională avea obligaţia să ţină cont atît de prevederile Constituţiei: art. 2 alin. (1), care stipulează că suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care o exercită în mod direct în formele stabilite de Constituţie; art. 75 alin. (2), în baza căruia hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă; art. 88 lit. f), conform căruia, în baza atribuţiilor sale constituţionale, Preşedintele Republicii Moldova poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa asupra problemelor de interes naţional; art. 135 alin. (1) lit. d), care stabileşte că una din atribuţiile Curţii Constituţionale este confirmarea rezultatelor referendumurilor republicane, cît şi de următoarele prevederi ale Codului electoral: art. 167 alin. (2), care stabileşte că Curtea Constituţională examinează actele remise de Comisia Electorală Centrală şi confirmă sau infirmă rezultatele referendumului republican şi art. 172, conform căruia Curtea Constituţională declară nul referendumul republican, dacă în timpul votării sau numărării voturilor au fost comise încălcări grave ale prevederilor Codului electoral, care au influenţat rezultatele referendumului. 1. Analizînd materialele parvenite de la Comisia Electorală Centrală prin prisma normelor precitate, consider că concluzia din Hotărîrea Curţii Constituţionale, potrivit căreia în timpul votării, numărării voturilor, precum şi în procesul totalizării rezultatelor referendumului republican nu au fost comise încălcări ale prevederilor Codului electoral, este pripită. Această concluzie se bazează pe Hotărîrea Parlamentului nr. 424-XIV din 4 iunie 1999 "Cu privire la raportul Comisiei pentru control şi petiţii asupra rezultatelor controlului privind executarea de către organele electorale a prevederilor Codului electoral în cadrul desfăşurării referendumului republican consultativ din 23 mai 1999"*, în care se menţionează că acţiunile autorităţilor publice şi ale organelor electorale în cadrul declarării, organizării şi desfăşurării referendumului republican consultativ din 23 mai 1999 nu au fost conforme reglementărilor constituţionale şi legislative, ceea ce a dus la încălcarea în masă a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor privind exercitarea directă a suveranităţii naţionale a poporului Republicii Moldova prin referendum, iar Procuratura Generală a fost obligată să exercite, în termen de o lună, un control privind respectarea legislaţiei în procesul votării, numărării voturilor şi totalizării rezultatelor referendumului republican consultativ. ----------------------------------------------------- * M.O., nr. 59-61 din 10 iunie 1999, art. 280. Mai mult, în şedinţa Curţii Constituţionale s-a stabilit că la Comisia Electorală Centrală n-a parvenit nici o informaţie referitor la executarea de către Procuratura Generală a hotărîrii Parlamentului în problema dată. 2. Conform art. 171 din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală poate declara nevalabil referendumul republican dacă la el au participat mai puţin de 3/5 din numărul persoanelor înscrise în listă. În baza art. 166 alin. (1) din Codul electoral, numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor referendumului republican (indiferent de tipul lui - consultativ, legislativ sau constituţional) se efectuează în condiţiile capitolului 10 (art. 56-60) din Cod. De reţinut că norme similare cu caracter de blanchetă conţin şi art. 85, 108, 132 din Codul electoral, ce reglementează numărarea voturilor şi totalizarea rezultatelor alegerilor Parlamentului şi Preşedintelui Republicii Moldova, alegerilor locale şi ale referendumului local. Art. 59 alin. (1) Cod electoral prevede că în cazul în care la alegerile din întreaga circumscripţie (or, la referendumul republican din 23 mai 1999 a existat o singură circumscripţie pe întreaga ţară) a participat un număr de alegători mai mic decît numărul cerut pentru declararea alegerilor valabile, Comisia Electorală Centrală face un anunţ public prin care declară alegerile nevalabile pe întreaga ţară. Această prevedere cu caracter imperativ din art. 59 Titlul II "Dispoziţii comune" ale Codului electoral este obligatorie pentru Comisia Electorală Centrală şi nu poate fi substituită prin interpretarea ad-hoc de către Comisia Electorală Centrală a dispoziţiilor art. 171 Cod electoral. De reţinut că, în conformitate cu prevederile art. 66 lit. c) din Constituţie, interpretarea legilor şi asigurarea unităţii reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării constituie atribuţia de bază şi exclusivă a Parlamentului. La 10 iunie 1999 Parlamentul a adoptat Hotărîrea privind asigurarea unităţii aplicării unor prevederi ale Codului electoral nr. 432-XIV, prin care a stabilit că în cazul în care la referendumul republican (constituţional, legislativ, consultativ) au participat mai puţin de 3/5 din numărul de persoane înscrise în listele electorale, Comisia Electorală Centrală declară referendumul republican nevalabil. Această hotărîre a Parlamentului, din motive greu de realizat, a fost ignorată atît de Comisia Electorală Centrală, cît şi de Curtea Constituţională. 3. În baza art. 75 alin. (2) din Constituţie, hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă. Conform art. 143 alin. (1) Cod electoral, în funcţie de natura juridică a problemelor supuse referendumului, referendumurile republicane pot fi constituţionale, legislative şi consultative. În temeiul celor expuse nu rezistă criticii pct. 2 din Hotărîrea Curţii Constituţionale, potrivit căreia rezultatele referendumului republican desfăşurat la 23 mai 1999 nu produc efecte juridice. În concluzie consider că Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 549 din 5 iunie 1999 cu privire la rezultatele referendumului republicane consultativ din 23 mai 1999 este neconstituţională. JUDECĂTORUL CURŢII CONSTITUŢIONALE Gheorghe SUSARENCO