Hotărâri
Hotărîre nr.33 din 06.02.2001 privind aprobarea Metodologiei de calcul a consumurilor tehnologice şi a pierderilor tehnice de gaze naturale în reţelele de distribuţie
AGENŢIA NAŢIONALĂ PENTRU REGLEMENTARE ÎN ENERGETICĂ
Hotărîre privind aprobarea Metodologiei de calcul
a consumurilor tehnologice şi a pierderilor tehnice
de gaze naturale în reţelele de distribuţie
Nr.33 din 06.02.2001
Monitorul Oficial al R.Moldova nr.19-20/67 din 22.02.2001
* * *
Abrogat: 21.01.2011
Hotгrоrea ANRE nr.398 din 31.12.2010
Consiliul de administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare
în Energetică hotărăşte:
1. Se aprobă "Metodologia de calcul a consumurilor tehnologice şi a
pierderilor tehnice de gaze naturale în reţelele de distribuţie",
coordonată cu Ministerul Industriei şi Energeticii, Departamentul
Supraveghere Tehnică, Standarde şi Metrologie şi S.A. "Moldovagaz" (se
anexează).
2. Metodologia este obligatorie pentru determinarea consumurilor
tehnologice şi pierderilor tehnice de gaze naturale în reţelele de
distribuţie, indiferent de apartenenţa acestora şi forma de proprietate.
3. Se abrogă hotărîrea Consiliului de administraţie al ANRE nr.15
din 28 septembrie 1999 cu privire la aprobarea "Metodicii de calcul a
consumurilor tehnologice şi a pierderilor tehnice în reţelele de
distribuţie a gazelor naturale".
DIRECTOR GENERAL AL AGENŢIEI
NAŢIONALE PENTRU REGLEMENTARE
ÎN ENERGETICĂ Petru PASINCOVSCHI
DIRECTOR Veaceslav Chilat
DIRECTOR Marin Profir
Chişinău, 6 februarie 2001
Nr. 33.
Metodologia de calcul a consumurilor tehnologice
şi a pierderilor tehnice de gaze naturale
în reţelele de distribuţie
1. Exigenţe generale
Luînd în consideraţie instabilitatea consumurilor de gaze,
regimurile instabile de funcţionare a reţelelor de gaze, inclusiv starea
lor tehnică, nivelul pierderilor tehnice reale şi consumurilor
tehnologice în reţelele de distribuţie ramurale (şi cele aflate la
balanţa consumatorilor) deviază semnificativ în timp şi influenţează
considerabil tarifele la distribuţie. De aceea, normarea pierderilor de
gaze constituie o măsură importantă în vederea optimizării şi reducerii
lor.
La normarea pierderilor de gaze se iau în consideraţie:
- pierderile tehnice, care depind direct de mijloacele tehnice cu
ajutorul cărora se realizează distribuţia gazelor;
- consumurile tehnologice, care sînt legate de tehnologia
distribuţiei gazelor.
La determinarea normelor de pierderi la exploatare nu se vor lua în
consideraţie pierderile accidentale, deoarece una din funcţiile
principale şi obligatorii ale unităţilor de distribuţie este asigurarea
unei funcţionări normale, fără avarii şi în deplină siguranţă a
reţelelor şi instalaţiilor de gaze. Normele de pierderi trebuie să fie
reexaminate periodic, reducîndu-le în baza raţionalizărilor efectuate
între timp.
Deoarece supapele de siguranţă SPPC de la staţiile de predare sînt
instalate în aval de aparatele de evidenţă comercială a consumului de
gaze, pierderile rezultate la blocarea acestor supape sau la verificarea
funcţionării acestora vor fi suportate de unitatea de distribuţie a
gazelor.
Pierderile tehnice şi consumurile tehnologice din instalaţiile de
gaze aflate în proprietatea consumatorilor (indiferent cine este
responsabil de exploatarea şi întreţinerea acestor instalaţii),
amplasate între punctul de delimitare şi cel de evidenţă al consumului
comercial de gaze, se vor specifica în contractul de furnizare a
gazelor, vor fi calculate în conformitate cu compartimentul 3.4 al
prezentei metodologii şi vor fi suportate integral de către proprietarii
acestor reţele.
Pierderile tehnice de gaze, specificate în compartimentul 3.2 al
prezentei metodologii, se vor calcula şi lua în consideraţie numai
pentru blocurile de locuinţe şi locuinţele neechipate cu contoare, şi,
în exclusivitate, pînă la contorizarea integrală a consumatorilor.
Pierderile de gaze, specificate în compartimentul 3.5.2, se vor
calcula numai pentru acele SRM, lucrările de reparare şi profilaxie ale
cărora sînt realizate cu întreruperea de facto a alimentării cu gaze a
consumatorilor şi golirea integrală de gaze a reţelelor alimentate de
aceste SRM. Totodată, se va ţine cont că pierderile datorate acestui
factor se vor calcula numai pentru acele SRM care alimentează sisteme
ramificate, fiind excluse pentru cele inelare, conturile cărora se
alimentează sincronic de la cel puţin două SRM.
Pierderile planificate de gaze pentru perioada ulterioară de
documentare (de regulă, un an), se vor determina prin înmulţirea
procentului real de pierderi mediu ponderat cu volumul de gaze
planificat (contractat) pentru livrare în perioada ulterioară.
2. Structura pierderilor
Pierderile de gaze reprezintă diferenţa dintre cantitatea de gaze
primită de unitatea de distribuţie de la furnizor şi cantitatea de gaze
realizată consumatorilor.
La exploatarea reţelelor şi instalaţiilor de gaze se produc în
principal, două categorii de pierderi: reale şi aparente.
Semnificative sînt şi consumurile tehnologice de gaze ale unităţii
de distribuţie, care sînt considerate ca parte componentă a pierderilor
de gaze, fiind de asemenea evidenţiate şi normate.
Unitatea de distribuţie va efectua calculul pierderilor de gaze
pentru:
- reţelele şi instalaţiile interioare din blocurile de locuinţe
neechipate cu contoare;
- staţiile şi instalaţiile de reglare - măsurare (SRM, IRM);
- reţelele şi instalaţiile exterioare de gaze aflate la balanţa
unităţii de distribuţie.
3. Pierderi reale de gaze
3.1. Pierderi în reţelele şi instalaţiile interioare
din blocurile de locuinţe
Tehnologia de executare a lucrărilor de punere în funcţiune, reglare
şi exploatare a reţelelor şi instalaţiilor de gaze din interiorul
clădirilor locative, necesită anumite consumuri şi pierderi de gaze.
Structura acestor pierderi include:
- pierderi de gaze la purjarea conductelor interioare nou construite;
- pierderi de gaze la deetanşarea reţelelor şi utilajului aferent
lor.
3.2. Pierderi de gaze la purjarea conductelor
interioare nou construite
După executarea şi recepţia reţelelor şi instalaţiilor interioare
din blocurile de locuinţe se procedează la purjarea şi punerea lor în
funcţiune. Conform prevederilor instrucţiunilor tehnice, întregul
sistem, de la robinetul de incendiu şi pînă la fiecare aparat de
utilizare a gazelor naturale se purjează. Purjarea se face pentru
eliminarea totală a aerului din conducte şi umplerea lor cu gaze pînă la
presiunea de lucru.
Conform /1,16/ s-a constatat că la purjare se consumă o cantitate de
gaze cu 20-30 % mai mare decît cea necesară pentru umplerea întregului
volum al conductei (sistemului) la presiunea de purjare. Astfel, debitul
total (în m3) necesar pentru purjarea reţelelor interioare de gaze se
determină cu formula:
K x Vc x (B + Pg) x Ts
Vpr = ------------------------ (1)
B x (273 + tg)
unde, Vpr este debitul de gaze necesar pentru purjarea conductelor,
m3;
Vc - volumul geometric al conductelor, m3;
B - presiunea atmosferică, Pa;
Pg - presiunea efectivă a gazelor din conducte la purjare, Pa;
Ts - temperatura la starea standard, grade K;
tg - temperatura gazelor, grade C;
K - coeficient de corecţie, K = 1,25.
Conform formulei (1) se justifică următoarele valori diurne
specifice (în m3 pentru un apartament):
- blocuri de locuinţe (de tip vechi) - 0,00975 m3/24 ore;
- blocuri de locuinţe de proiect tip - 0,00325 m3/24 ore;
- clădiri de locuit cu un singur nivel (individuale) - 0,00786
m3/24 ore.
Notă: Aceste pierderi, se vor calcula şi lua în consideraţie numai
pentru blocurile de locuinţe neechipate cu contoare, deoarece în
celelalte cazuri aceste volume de gaze sînt furnizate prin contoare şi
sînt contabilizate şi plătite de consumatori.
3.3. Pierderile de gaze prin neetanşeităţile reţelelor
şi utilajului aferent lor
Conform /1,16,32,33/ pierderile diurne de gaze (în m3 pentru un
apartament), ca urmare a neetanşeităţii reţelelor şi utilajului aferent
lor din interiorul clădirilor de locuit, sînt diferenţiate astfel:
- pentru clădiri de locuit existente -0,044 m3/24 ore;
- pentru clădiri de locuit individuale echipate cu încălzitoare de
apă volumetrice:
. pentru perioada de încălzire - 0,6 m3/24 ore;
. pentru perioada nesupusă încălzirii - 0,023 m3/24 ore.
- pentru clădiri de locuit individuale încălzite de la sobe cu gaze:
. pentru perioada de încălzire - 0,04 m3/24 ore;
. pentru perioada nesupusă încălzirii - 0,023 m3/24 ore.
3.4. Pierderile de gaze în reţelele şi instalaţiile
consumatorilor proprietari de reţele
Pierderile tehnice şi consumurile tehnologice de gaze, din reţelele
şi instalaţiile consumatorilor proprietari de reţele (CET, CT,
întreprinderi industriale, întreprinderi comunale şi socio-culturale
etc.), amplasate între punctul de delimitare şi cel de evidenţă a
consumului comercial de gaze, se vor calcula separat pentru fiecare caz,
în dependenţă de structura acestor reţele, prin utilizarea indicilor
nominalizaţi în compartimentele 3.5.1, 3.5.2, 3.5.3, 3.6.1, 3.6.2, 5.1,
5.5 (în cazul măsurării debitului de gaze prin contoare diferenţiale,
inclusiv şi compartimentele 5.2 şi 5.3) ale prezentei metodologii.
Aceste pierderi vor fi suportate integral de consumatori, indiferent
cine exploatează instalaţiile de gaze, ceea ce se va specifica
obligatoriu în contractul de furnizare a gazelor.
3.5. Pierderi de gaze la exploatarea staţiilor
şi instalaţiilor de reglare (SRM, IRM)
După complexul de utilaje şi tehnologia lor de funcţiune SRM şi IRM
reprezintă cel mai complicat ansamblu de utilaje al tehnicii de gaze,
fiind nişte surse potenţiale şi semnificative de pierderi. Structura
acestor pierderi include:
- pierderi cauzate de neetanşeitatea conductelor şi utilajului SRM,
IRM;
- pierderi la repararea şi profilaxia SRM, IRM;
- pierderi la blocarea supapelor de siguranţă de evacuare de la SRM,
IRM.
3.5.1. Pierderi cauzate de neetanşeitatea conductelor
şi utilajului SRM, IRM
Conform exigenţelor în vigoare a normelor şi regulilor de executare
a reţelelor şi instalaţiilor de gaze /30/, în procesul de recepţie în
exploatare, conductele interioare şi utilajul SRM, IRM sînt supuse
încercării la etanşeitate pe parcursul a 12 ore, căderea admisibilă de
presiune fiind de 1% faţă de valoarea iniţială a presiunii de încercare.
Deoarece majoritatea instalaţiilor de reglare sînt destinate pentru
alimentarea consumatorilor casnici si comunali (inclusiv centralele
termice), iar cel mai solicitat sistem de alimentare cu gaze a
localităţilor urbane şi rurale este cel cu două trepte de presiune
(presiunea medie fiind de bază) se consideră, că presiunea gazelor la
intrarea în SRM se va menţine la nivel de 0,3 Mpa, iar la ieşire - de
0,013 Mpa. În acest caz, la încercarea conductelor şi utilajului SRM la
etanşeitate într-o singură etapă, valoarea presiunii de încercare va fi
justificată pentru 0,3 Mpa. La încercarea conductelor şi utilajului SRM
în două etape, sistemul pînă la regulator se va încerca la etanşeitate
la presiunea de 0,3 Mpa, iar a celei după regulator - 0,1 Mpa.
Pierderile de gaze cauzate de neetanşeitatea conductelor şi
utilajului SRM, IRM se calculează conform relaţiei:
max Ka
Vg = f x Rădăcina patrată din (2g x P1 x V1 x --------) (2)
Ka + 1
max
în care, Vg - debitul maxim de gaze, care corespunde vitezei critice
de curgere, m3/s;
f - suprafaţa neetanşeităţii conductei, m2;
g - acceleraţia gravitaţională, 9,81 m/s2;
Ka - indicele adiabatic, se adoptă egal cu 1,4;
P1 - presiunea absolută a gazelor din conductă kgf/m2;
V1 - volumul specific al gazelor, m3/kg.
Notă: Pentru anul curent de documentare 2000 - 2001 valoarea
admisibilă a pierderilor cauzate de acest factor se stabileşte de 8,64
m3/24 ore pentru un SRM, IRM şi 6,85 m3/ 24 ore pentru un SRM-D tip
dulap. Pentru perioadele următoare de documentare, aceste valori se vor
concretiza anual pentru fiecare SRM, IRM sau în ordinea controlului
etanşeităţii acestora, prin selectarea a 20-25 % de SRM, IRM din numărul
lor total.
3.5.2. Pierderi la repararea şi profilaxia
SRM, IRM
În procesul de exploatare a SRM, IRM apare necesitatea efectuării
lucrărilor de reparare şi profilaxie, care necesită deetanşarea
utilajului şi aparatajului tehnologic. În acest caz, pierderile posibile
de gaze provin din cauza întreruperii alimentării cu gaze a
consumatorilor şi cantitativ se vor exprima prin debitul de gaze necesar
pentru umplerea branşamentelor şi conductelor interioare ale
consumatorilor la purjarea lor, după finalizarea lucrărilor de reparare
si profilaxie a SRM. Pierderi de gaze apar de asemenea şi la ajustarea
la parametrii de lucru a utilajului SRM, precum şi la verificarea
funcţionării acestuia la diverse regimuri de lucru.
La calcularea pierderilor este necesar să se ia în consideraţie
condiţiile de realizare ale acestor lucrări. În cazul cînd lucrările de
reparare şi profilaxie sînt însoţite de evacuarea gazelor în atmosferă,
pierderile de gaze se majorează de cîteva ori în comparaţie cu acele
lucrări, în procesul de realizare ale cărora se face doar purjarea
reţelei deconectate temporar. De aceea, la calcularea acestor pierderi
se va ţine cont că la unităţile de distribuţie cu structură inelară a
reţelelor de presiune joasă şi alimentare sincronică, de la cel puţin
două SRM, pierderile de gaze la repararea şi profilaxia SRM,IRM practic
sînt nule. Astfel de pierderi sînt caracteristice şi apar cel mai
frecvent în cazurile reţelelor ramificate (radiale), alimentate de la un
singur SRM. În acest caz, cantitatea de gaze necesară pentru purjarea
I
reţelelor de cartier şi conductelor interioare ale consumatorilor V
pr
(fără executarea lucrărilor de reglare a utilajului SRM) se va calcula
cu formula (1).
Pierderile de gaze la purjarea utilajului SRM, în procesul de
reglare şi ajustare a acestuia, se determină cu formula:
II (B+Pg) Pg
V = 28,4 x d2 x Tpr -------- x Rădăcina patrată din (--------) (3)
pr (273+tg) Rg x g
II
unde, V - volumul de gaze la purjarea utilajului SRM, m3;
pr
d - diametrul conductei de purjare, prin intermediul căreia se face
purjarea, m;
Tpr - durata purjării (poate fi adoptată o perioadă de aproximativ
0,2-0,5 h), în funcţie de volumul şi complexitatea utilajului SRM;
B - presiunea barometrică, Pa;
Pg - presiunea gazelor din conducte la purjare, Pa;
tg - temperatura gazelor, grade C;
Rg - densitatea gazelor, kg/m3;
d - diametrul conductei de purjare, m;
g - acceleraţia gravitaţională, 9,81 m/s2;
28,4 - coeficient numeric care ia în evidenţă unităţile de măsură,
grade K/Pa.
Pierderile totale de gaze la executarea lucrărilor de reparare şi
profilaxie la SRM vor fi:
SRM I II
V = V + V (4)
pr pr pr
Pierderile specifice de gaze în dependenţă de condiţiile de
realizare a lucrărilor de reparare şi profilaxie (în m3 pentru un SRM pe
an) conform /1/ se justifică:
- pentru purjarea reţelelor ramificate (radiale) alimentate de la o
singură SRM, care de facto au fost golite de gaze în scopul executării
lucrărilor de reparare şi profilaxie la SRM fără ajustarea utilajului
aferent - 16 m3/an;
- pentru purjarea utilajului SRM la ajustarea lui, lucrări efectuate
cu evacuarea gazelor în atmosferă - 85 m3/an.
3.5.3. Pierderi la blocarea supapelor de siguranţă
de evacuare de la SRM, IRM
Fiecare staţie (instalaţie) de reglare - măsurare (SRM, IRM)
obligatoriu este echipată cu supape de siguranţă de evacuare (pneumatică
sau cu lichid), care se blochează la majorarea presiunii gazelor după
regulatorul de presiune. Majoritatea cazurilor de blocare a acestor
supape sînt întîmplătoare, dar care provoacă pierderi esenţiale de gaze
(datorită evacuării gazelor în mediul înconjurător). Totodată, la
determinarea pierderilor datorate acestui factor se va ţine cont că
evacuările de gaze prin astfel de supape se produc în cele mai dese
cazuri noaptea, cînd cantitatea de gaze absorbită de consumatori din
reţea este minimală (0,1% din consumul diurn pe oră) sau chiar nulă.
Durata evacuării gazelor pentru fiecare caz de blocare conform /1/ este
în mediu de 3 ore.
Volumul de gaze m3 evacuat datorită blocării supapelor pneumatice
tip PSC poate fi calculat conform relaţiei:
Vpsc = G x z (5)
unde: G - capacitatea de evacuare a supapei, adoptată pentru
valoarea medie a presiunii stabilită în perioada de blocare, m3/h;
z - durata blocării, se stabileşte după diagrama manometrului, h.
Valoarea pierderilor cauzate de blocările supapelor de siguranţă pot
fi justificate ca: 360 m3/an pentru o supapă pneumatică tip PSC, 540
m3/an pentru o supapă cu lichid şi 288 m3/an pentru o supapă pneumatică
încorporată în construcţia regulatoarelor tip RD-50M sau regulatoarelor
combinate tip RDGD-20, RDNC-400 e.t.c. /1,16,32,33/.
3.6. Pierderile în reţelele exterioare de distribuţie
Structura acestor pierderi include:
- pierderi rezultate din neetanşeitatea reţelelor;
- pierderi la purjarea conductelor subterane de gaze;
- pierderi de gaze la repararea şi profilaxia reţelelor de gaze;
- pierderi de gaze la racordarea conductelor nou construite la cele
în funcţiune.
3.6.1.Pierderile rezultate din neetanşeitatea
reţelelor
Înainte de punere în funcţiune, conductele sistemelor de distribuţie
se supun încercării la rezistenţă şi etanşeitate. Presiunile de
încercare sînt stabilite, pentru conductele de presiune joasă 0,1 MPa,
pentru conductele de presiune medie 0,3 MPa şi pentru conductele de
presiune înaltă 0,6 şi 1,2 MPa. Căderea admisibilă de presiune Padm (în
kPa), conform /30/ se va calcula cu formula:
Padm = 20 x T/Di (6)
unde: Di - diametrul interior al conductei, mm;
T - durata încercării, h.
Pierderile admisibile, pentru încercarea la etanşeitate, calculate
cu formula (6) sînt de circa 0,0001 m3/h la 1 m2 de suprafaţă interioară
a conductei.
În condiţii reale de exploatare a conductelor de presiune medie şi
înaltă (cînd în ele în loc de aer se află gaze naturale) pierderile
indicate se majorează aproximativ de 1,3 ori, datorită diferenţei dintre
proprietăţile gazelor şi aerului. Pentru conductele de presiune joasă,
pierderile de gaze sînt de aproximativ 5 ori mai reduse ca cele
admisibile indicate mai sus.
Pierderile specifice de gaze de pe 1 m2 de suprafaţă a conductelor,
de facto aflate în exploatare, se repartizează astfel:
- conducte de presiune medie şi înaltă - 0,0048 m3/24 ore;
- conducte stradale de presiune joasă - 0,00072 m3/24 ore;
- conducte de curte, cartier (branşamente) de presiune joasă -
0,0024 m3/24 ore.
3.6.2. Pierderile la purjarea conductelor
subterane de gaze
Cantitatea de gaze, necesară pentru purjarea conductelor de gaze, în
procesul punerii în funcţiune după finalizarea lucrărilor de construcţie
şi montaj se determină cu formula (1). Calculul acestor pierderi se va
efectua în baza următoarelor valori specifice prezentate în /1/ (în m3
pentru 1 m3 volum a conductei puse în funcţiune) în dependenţă de
presiunea gazelor din conducte:
- pentru conductele de presiune joasă - 1,3Vc reţelei;
- pentru conductele de presiune medie - 5,1Vc reţelei;
- pentru conductele de presiune înaltă - 8,8Vc reţelei.
3.6.3.Pierderile de gaze la repararea şi profilaxia
reţelelor de gaze
Pentru fiecare caz de executare a astfel de lucrări, pierderile de
gaze se compun din cantităţile de gaze evacuate în mediul înconjurător,
la reducerea pînă la zero a presiunii din conductă şi cantitatea
necesară pentru purjarea şi ridicarea presiunii pînă la parametrii de
lucru, după finalizarea lucrărilor. Valoarea acestor pierderi poate fi
determinată cu formula:
Kpr x Vc x (B +Pg) x Ts
Vrep = ------------------------- (7)
B x (273 + tg)
unde, Vc - volumul geometric al tronsonului de reţea (cu regim
respectiv de presiune) supuse acestor lucrări, m3;
Kpr - coeficient de corecţie, Kpr = 2,5.
Vc = 0,785 x dm2 x lm x K (8)
unde, dm şi lm - valorile medii ale diametrului interior şi lungimii
reţelelor cu regimul respectiv de presiune (înaltă, medie, joasă), în m
şi km;
K - coeficient, care evidenţiază ponderea reţelelor (de presiune
înaltă, medie sau joasă) aflate în reparaţie sau profilaxie;
K = Kcap + Kcrn (9)
Kcap - coeficient care ia în consideraţie ponderea reţelelor aflate
în reparaţie capitală Kcap = 0,008;
Kcrn - coeficient care ia în consideraţie ponderea reţelelor aflate
în reparaţie curentă Kcrn = 0,012.
Pierderile specifice pentru astfel de necesităţi, în funcţie de
presiunea gazelor din conducte (în m3 gaze pentru 1 m3 de conductă
reparată) /1/, sînt specificate astfel:
- pentru conducte de presiune joasă - 50%Vc reţelei;
- pentru conducte de presiune medie - 30%Vc reţelei;
- pentru conducte de presiune înaltă - 10%Vc reţelei.
Notă: Identic, se vor estima şi pierderile de gaze rezultate la
efectuarea lucrărilor de echipare în premieră a consumatorilor cu
aparate de evidenţă a consumului de gaze, deoarece succesivitatea
tehnologică de execuţie a astfel de lucrări necesită în principiu
aceleaşi procedee tehnologice specifice lucrărilor de reparare şi
profilaxie a reţelelor de gaze.
3.6.4. Pierderile de gaze la racordarea conductelor
nou construite la cele în funcţiune
Racordarea conductelor nou construite se realizează, de regulă, prin
întreruperea furnizării gazelor la consumatori sau reducerea presiunii
gazelor din conducte pînă la valorile admise de regulile securităţii la
distribuţia gazelor. Calculul acestor pierderi se va efectua cu relaţia
(7).
La calcularea pierderilor reale de gaze (m3/an) se va utiliza
următoarea relaţie:
n
delta Vp = Suma Vi x Pi
i=1
unde, delta Vp - valoarea pierderilor reale de gaze, m3/an;
Vi - pierderile medii specifice de gaze la obiectivul respectiv al
unităţii de distribuţie a gazelor, m3/an;
Pi - ponderea numerică a obiectivului respectiv (km, unităţi, etc.);
n - numărul de obiective ale unităţii de distribuţie, pentru care se
determină pierderea de gaze.
Calculul pierderilor de gaze, în cadrul bilanţului unei unităţii de
distributie a gazelor, se va efectua în forma expusă în Tabelul 1.
Tabelul 1
Calculul pierderilor reale de gaze a Unităţii de Distribuire
".................." pentru anul 200__
------------------------------------------------------------------------
Concumatorii de gaze | Pierderile |Numărul|Pierderi-| Notă
|specifice de|de uni-|le reale |
|gaze pentru |tăţi pe|de gaze |
|o unitate |an |m3/an |
-----------------------+------------+-------+---------+------------------
1 | 2 | 3 | 4 | 5
-----------------------+------------+-------+---------+------------------
I Reţele şi instalaţii interioare
din clădire de locuit
1. Neetanşeitatea conductelor şi utilajului
1. Clădiri de locuit, 0,044 m3/24 Aceste pierderi se
alimantate cu energie ore la un vor calcula numai
termică din sistem apartament pentru blocuri de
centarlizat locuinţe şi locu-
2. Case individuale de inţe neechipate cu
locuit, echipate cu în- contoare
călzitoare de apă volu-
metrice, sau instala-
ţii locale de încălzi-
re:
- perioda de iarnă 0,6 m3/ 24
ore la un
apartament
- periaoda de vară 0,023 m3/24
ore la un
apartament
3. Case individuale de
locuit, încălzite cu
sobe:
- perioada de iarnă 0,04 m3/ 24
ore la un
apartament
- periaoda de vară 0,023 m3/24
ore la un
apartament
2. Purjarea cu gaze a conductelor şi utilajului
1. Blocuri de locuinţe 0,00975 m3 Aceste pierderi se
de tip vechi pentru un vor calcula şi lua
apartament în consideraţie
2. Blocuri de locuinţe 0,00325 m3 numai pentru blo-
de proiect tip pentru un curi de locuinţe
apartament şi locuinţe nee-
3. Case individuale 0,00786 m3 chipate cu contoa-
pentru un re
apartament
3. Punerea în funcţiune - reglarea şi
ajustarea utilajului
1. Pentru fiecare maşi- 1,0 m3 Aceste pierderi se
nă de gătit vor calcula numai
2. Pentru fiecare în- 0,5 m3 pentru blocuri de
călzitor de apă instan- locuinţe şi locu-
taneu inţe neechipate cu
3. Pentru fiecare în- 1,5 m3 contoare.
călzitor volumetric
4. Pentru fiecare sobă 1,0 m3
de încălzit cu gaze
II Staţii şi instalaţii de reglare - măsurare (SRM, IRM)
1. Neetanşeitatea conductelor şi utilajului
SRM, IRM 8,64 m3/ 24
ore pentru
fiecare SRM,
IRM
SRM-D tip dulap 6,85 m3/ 24
ore pentru
fiecare
SRM-D
2. Pierderi la reparare şi profilaxie
1. Fără ajustarea uti- 16 m3/an Aceste pierderi se
lajului SRM pentru fie- vor determina nu-
care SRM, mai pentru acele
IRM SRM care alimen-
2. Cu ajustarea utila- 85 m3/an tează reţele rami-
jului SRM pentru fie- ficate şi din care
care SRM, de facto au fost
IRM evacuate gazele la
efectuarea lucră-
rilor de reparare
şi profilaxie
3. Evacuări la blocarea supapelor de siguranţă
1. Prin supape cu li- 540 m3/an Se va ţine cont că
chid (oală de evacua- pentru o durata medie de
re) supapă evacuare pentru
2. Prin supape pneuma- 360 m3/an fiacare caz de
tice de siguranţă tip pentru o blocare a supape-
P.S.C. supapă lor pneumatice es-
3. Prin supape pneuma- 288 m3/an te de 3 ore
tice încorporate în pentru o
regulatoare de tip RD- supapă
50M şi regulatoare
combinate
III. Reţele exterioare de gaze
1. Neetanşeitatea conductelor
1. Reţele de curte, 0,0024 m3/ Suprafaţa conduc-
cartier (branşamente) 24 ore pen- tei se va calcula
cu regim de presiune tru 1 m2 Fi cu formula:
joasă a conductei Fi=3,14 x D x L,m2
2. Reţele de reparti- 0,00072 m3/ unde L şi D - lun-
ţie cu regim de presi- 24 ore pen- gimea şi diametrul
une joasă tru 1 m2 Fi con-ductelor, m
a conductei
3. Reţele de presiune 0,0048 m3/
medie şi înaltă 24 ore pen-
tru 1 m2 Fi
a conductei
2. Pierderi la repararea şi profilaxia
reţelelor de gaze
1. Reţele de presiune 50% Vc
joasă reţelei
2. Reţele de presiune 30% Vc
medie reţelei
3. Reţele de presiune 10% Vc
înaltă reţelei
4. Repararea separatoa- 10 m3/ 24
relor de lichid de pre- ore pentru
siune joasă (fără de- un separa-
conectarea lor de la tor
reţeaua de gaze)
5. Idem, de presiune 100 m3/ 24
înaltă sau medie ore pentru
un separa-
tor
3. Pierderi la punerea în funcţiune (purjarea)
a reţelelor de gaze
1. Reţele de presiune 1,3 Vc re-
joasă ţelei
2. Reţele de presiune 5,1 Vc re-
medie ţelei
3. Reţele de presiune 8,8 Vc re-
înaltă ţelei
4. Racordarea conduc- conform cal-
telor nou construite culelor prin
formula (7)
Total pierderi reale
-------------------------------------------------------------------------
4. Consumuri de gaze pentru necesităţile tehnologice
ale unităţii de distribuţie
Structura consumurilor tehnologice include:
- încălzirea încăperilor SRM;
- necesităţile cabinetelor tehnice.
4.1. Determinarea consumului tehnologic de gaze
pentru încălzirea încăperilor SRM
Conform regulilor de exploatare a instalaţiilor de gaze, pentru
funcţionarea normală a regulatoarelor de presiune, este necesar ca
temperatura aerului din încăperea SRM, în perioada rece a anului, să fie
de cel puţin +5 grade C. În acest scop, SRM amplasate în clădiri
individuale, se echipează cu instalaţii de încălzire locală sau
centrală. În cazul încălzirii locale, ca surse de căldură sînt utilizate
cazane de mic litraj, sobe de încălzire sau încălzitoare volumetrice
automatizate tip AGV, AOGV etc.
Pentru SRM, echipate cu încălzitoare volumetrice tip AGV, AOGV sau
încălzite cu sobe, consumul necesar de gaze poate fi determinat după
puterea termică a acestor aparate cu evidenţa regimului lor de
funcţiune. Pentru aceasta, durata perioadei de funcţionare a aparatelor
(surselor) de încălzire pentru fiecare SRM se înregistrează în registre
speciale.
Conform /1,16,32,33/ valoarea medie a consumului de gaze pentru
aceste necesităţi se diferenţiază astfel:
- încălzirea de la AGV-80 - 0,8 m3/h;
- idem, de la AGV-120 - 1,5 m3/h;
- încălzirea de la sobe cu gaze - 1,6-1,7 m3/h;
- încălzirea de la AOGV-20 - 2,5 m3/h;
- idem, de la AOGV-10- 1,25 m3/h;
- încălzirea de la cazane tip VNIISTO - 3,5 m3/h.
Notă: Acest consum se va determina după indicaţiile aparatelor de
evidenţă.
4.2. Consumul de gaze pentru cabinetele tehnice
ale unităţii de distribuţie
În cabinetele tehnice, gazele naturale combustibile se utilizează
pentru instruirea personalului întreprinderii cu modul de funcţionare a
aparatelor utilizatoare de gaze, precum şi metodele de reglare a
proceselor de ardere. Acest consum de gaze se va determina conform
indicaţiilor contoarelor instalate pe conducta de intrare în cabinet,
care servesc totodată şi ca exponat pentru demonstrare.
În cazul existenţei la unitatea de distribuţie şi a altor puncte de
consumuri tehnologice de gaze, ele de asemenea se vor specifica, iar
debitul lor de gaze - supus evidenţei prin intermediul aparatelor de
evidenţă.
5. Pierderi aparente de gaze
Sînt considerate pierderi aparente cantităţile de gaze care, deşi
furnizate consumatorilor, nu sînt înregistrate pentru a putea fi
facturate.
5.1. Pierderi aparente cauzate de erorile constructive
ale aparatelor de evidenţă instalate
la consumatori
În cazul cînd evidenţa consumului de gaze se realizează cu ajutorul
contoarelor volumetrice cu pistoane rotative de tip RG şi RS, conform
caracteristicilor uzinei-producătoare, eroarea rezultată în funcţie de
debitul măsurat va fi:
- la un debit de gaze egal cu (0,1-0,2) Qmax:
+-3% pentru contoare de tip RG-40;
+-2% pentru contoare de tip RG-100, RG-250; RG-400; RG-600; RG-1000.
- la un debit de gaze de (0,2-1,2) Qmax :
+-2,5% pentru contoarele de tip RG-40;
+-1,5% pentru contoarele de tip RG-100, RG-250; RG-400; RG-600;
RG-1000.
În cazul evidenţei consumului de gaze prin contoare de tip "turbină"
TZ/FLUXI eroarea relativă nu va depăşi:
+-2,0% pentru un debit de gaze de la Qmin pînă la 0,2Qmax;
+-1,0% pentru un debit de gaze de la 0,2Qmax pînă la Qmax .
Valoarea normativă a erorii constructive (clasa de precizie) a
contoarelor diferenţiale se stabileşte de 1,5%.
În cazul echipării consumatorilor cu alte tipuri de contoare
performante, nespecificate în prezenta metodică, clasa de precizie ale
cărora este mai mare ca +-0,5%, eroarea relativă se va stabili conform
cărţilor tehnice ale uzinelor producătoare sau conform rezultatelor
expertizei metrologice.
Calculul valorii acestor pierderi se va efectua cu relaţia:
S1 S2 Si
delta V = 0,011 x (----- x V1 + ----- x V2 +...+ ----- x Vi) (11)
űn1 űn2 űni
unde, 0,011 - este coeficientul de transfer, care ia în consideraţie
simultan şi eroarea posibilă comisă la înscrierea (înregistrarea)
indicaţiilor presiunii şi temperaturii gazelor;
n1, n2,..., ni - numărul de măsurări ale debitului de gaze în
perioada de documentare (lună, an). Se determină, utilizînd produsul
numărului de înregistrări (periodicitatea înregistrărilor se stabileşte
de către furnizor) realizate în perioada de documentare, la numărul
aparatelor de evidenţă cu aceeaşi clasă de precizie din grup;
S1, S2,..., Si - erorile constructive (clasa de precizie) ale
aparatelor de evidenţă, corespunzător pe grupuri de aparate, în %;
V1, V2,..., Vi - volumul total de gaze măsurat în perioada de
documentare, pentru grupul respectiv de contoare cu aceeaşi clasă de
precizie, în m3.
5.2. Pierderi rezultate din erori comise
la planimetrarea diagramelor
Calculul pierderilor se va efectua cu formula:
e_pr e_r
delta V = 0,011 x (----- x V1 + ----- x V2) (12)
űn1 űn2
unde, 0,011 - este coeficientul de transfer care ia în consideraţie
simultan şi eroarea posibilă comisă la înscrierea (înregistrarea)
indicaţiilor presiunii şi temperaturii gazelor;
e_pr - eroarea relativă a planimetrului proporţional, se stabileşte
+- 0,2% /38/;
e_r - eroarea relativă a planimetrului de rădăcină pătrată, se
stabileşte +- 0,3% /38/;
n1, n2 - numărul de măsurări, legate de prelucrarea înscrierii pe
diagrame cu planimetrul respectiv;
V1, V2 - volumul de gaze măsurat cu debitmetru, m3.
5.3. Pierderi de gaze rezultate din erori comise
la dimensionarea contoarelor diferenţiale
(diafragmelor)
Calculele pierderilor de gaze se vor determina cu formula:
o_d1 o_d2
delta V = 0,011 x (------ x V1 + ------ x V2) (13)
űn1 űn2
unde: o_d1 - eroarea medie relativă pătratică, pentru m>= 0,4 se
stabileşte 0,025% /38/;
o_d2 - idem, pentru m<0,4 se stabileşte 0,05% /38/;
n1, n2 - numărul de măsurări ale volumului de gaze corespunzător
pentru m>=0,4 şi m<0,4;
V1 - volumul de gaze măsurat (m3) cu echipamentul de măsurare pentru
m>=0,4;
V2 - idem, (m3) pentru m<0,4;
m - suprafaţa relativă a diafragmei (ajutajului), egală cu raportul
suprafeţelor secţiunii orificiului diafragmei şi conductei de gaze
d2
m = ---- la temperatura de lucru;
D2
d - diametrul orificiului diafragmei la temperatura de lucru, mm;
D - diametrul interior al conductei pînă la diafragmă la temperatura
de lucru, mm.
5.4.Pierderile de gaze cauzate de erorile
aparatelor furnizorului
Aceste pierderi se vor determina cu formula:
S1 S2 Si
delta V = 0,011 x (----- x V1 + ----- x V2 +...+ ----- x Vi (14)
űn1 űn2 űni
unde, 0,011 - coeficient de transfer care ia în consideraţie
simultan şi erorile posibile comise la înregistrarea temperaturii şi
presiunii gazelor;
n1, n2,..., ni - numărul de măsurări ale debitului de gaze în
perioada de documentare (lună, an). Se determină, utilizînd produsul
numărului de înregistrări (periodicitatea înregistrărilor se stabileşte
de către furnizor) realizate în perioada de documentare, la numărul
aparatelor de evidenţă cu aceeaşi clasă de precizie din grup.
S1, S2,..., Si - eroarea aparatelor de evidenţă a furnizorului %;
V1, V2,..., Vi - volumul de gaze furnizat prin intermediul staţiilor
de predare SP1, SP2, SPi m3.
5.5. Pierderi cauzate de necorectarea
condiţiilor de stare
Unităţile de Distribuţie a gazelor primesc de la furnizori cantităţi
de gaze corectate prin aducerea la starea standard
T = 293,15 grade K şi B = 101,3 kPa.
La rîndul lor, unităţile de distribuţie livrează:
- la întreprinderile industriale, CET, CT etc., cantităţi de gaze
corectate la aceeaşi stare standard;
- la consumatorii casnici şi socio-comunali cantităţi de gaze
necorectate la condiţiile reale de presiune si temperatură (P,T).
În prezent, cînd în Republica Moldova evidenţa consumului de gaze
pentru fondul locativ se face în cea mai mare parte, prin contoare
volumetrice cu burduf sau pistoane rotative, instalate, ca regulă, în
exteriorul clădirilor, necorectarea la condiţiile standard de stare
aduce la importante pierderi pentru unităţile de distribuţie a gazelor,
deoarece condiţiile reale de livrare diferă de cele standard.
De aceea, este necesar ca unităţile de distribuţie să facă corecţii
la condiţiile (P şi T) reale de livrare pentru consumatori, cărora li se
furnizează gaze prin contoare volumetrice amplasate în exteriorul
clădirilor sau în încăperi neîncălzite (casa scării etc.). Aceste
corecţii este necesar de făcut pentru perioadele de vară şi iarnă
folosind formula:
293 x (Pa + Pt - Pva)
Vs = Vi x ---------------------------- (15)
(273 +t) x 101,325 x 0,001
unde, V1 - volumul de gaze livrat consumatorului înregistrat de
contorul volumetric al consumatorului), m3;
Vs - volumul de gaze adus la starea standard, m3;
Pa - presiunea atmosferică, MPa;
Pt - presiunea manometrică a gazelor la temperatura de furnizare,
MPa;
Pva - presiunea parţială a vaporilor de apă la temperatura de
furnizare t, MPa;
t - temperatura gazelor furnizate, grade C.
În scopul simplificării calculelor, în Tabelul 2, sînt calculaţi şi
prezentaţi coeficienţii de corecţie
Pa + Pt - Pva 293
(------------------ x ---------)
101,325 x 0,001 273 + t
pentru aducerea la condiţii standard a volumelor de gaze măsurate
prin contoare volumetrice în funcţie de unele temperaturi şi presiuni
uzuale în distribuţia şi utilizarea gazelor.
5.6. Pierderi rezultate la blocarea supapelor de
siguranţă de la staţiile de predare (SP)
Astfel de pierderi sînt specifice pentru acele staţii de predare ale
furnizorului de gaze, care au supape de siguranţă tip SPPC, montate după
contoarele diferenţiale (diafragmele) de măsurare a debitului. Pierderi
de gaze în acest caz au loc la blocarea supapelor ca rezultat al
majorării presiunii din amonte precum şi la încercarea la blocare a
acestora, care conform regulilor de exploatare se efectuează zilnic, pe
o durată de aproximativ două-trei secunde.
Cu o exactitate suficientă pentru practică, aceste pierderi se vor
calcula în funcţie de presiunea gazelor din amonte şi
diametrul respectiv al supapei de tip respectiv cu formula, în m3/h:
Vsppc = 63 x P x d x t (16)
unde: 63 - coeficient de debit, în m3/h.at.cm;
P - presiunea gazelor din amonte, kgf/cm2;
d - diametrul supapei, în cm (se stabileşte în dependenţă de tipul
supapei de siguranţă după Tabelul 3)
t - durata încercării la blocare (1-2 s.).
Tabelul 2
-3
Corectarea condiţiilor de stare t=20 grade C şi P=101,325x10 , Mpa
------------------------------------------------------------------------------------------------
t, grade C | 0| 2| 4| 6| 8| 10| 12| 13| 14| 15| 16| 17
------------|------|------|------|------|------|------|------|------|------|------|------|------
-3 | | | | | | | | | | | |
Pva x 10 , |0,608 |0,701 |0,807 |0,927 |1,064 |1,21 |1,383 |1,476 |1,582 |1,689 |1,795 |1,915
MPa | | | | | | | | | | | |
------------------------------------------------------------------------------------------------
(Pa |101,08 1,0642 1,0555 1,0468 1,0380 1,0292 1,0205 1,0116 1,0071 1,0025 0,9979 0,9934 0,9888
+ |101,21 1,0656 1,0569 1,0481 1,0394 1,0306 1,0218 1,0129 1,0084 1,0038 0,9992 0,9947 0,9901
Pt) |101,35 1,0671 1,0583 1,0496 1,0408 1,0320 1,0232 1,0143 1,0098 1,0052 1,0007 0,9961 0,9915
-3|101,48 1,0685 1,0597 1,0510 1,0422 1,0334 1,0246 1,0156 1,0111 1,0065 1,0020 0,9974 0,9928
x10,|101,61 1,0698 1,0611 1,0523 1,0435 1,0347 1,0259 1,0169 1,0124 1,0078 1,0033 0,9987 0,9941
MPa |101,745 1,0713 1,0625 1,0537 1,0449 1,0361 1,0273 1,0183 1,0138 1,0092 1,0046 1,0001 0,9954
|101,878 1,0727 1,0639 1,0551 1,0463 1,0374 1,0286 1,0196 1,0151 1,0105 1,0060 1,0014 0,9968
|102,01 1,0741 1,0653 1,0565 1,0477 1,0388 1,0300 1,0210 1,0165 1,0119 1,0073 1,0027 0,9981
|102,14 1,0755 1,0667 1,0578 1,0490 1,0401 1,0313 1,0223 1,0178 1,0132 1,0086 1,0040 0,9994
|102,28 1,0769 1,0681 1,0593 1,0505 1,0416 1,0327 1,0237 1,0192 1,0146 1,0100 1,0054 1,0008
|102,41 1,0783 1,0695 1,0607 1,0518 1,0429 1,0341 1,0250 1,0205 1,0159 1,0113 1,0067 1,0021
|102,54 1,0797 1,0709 1,0620 1,0532 1,0443 1,0354 1,0264 1,0218 1,0172 1,0126 1,0080 1,0034
|102,68 1,0812 1,0723 1,0635 1,0546 1,0457 1,0368 1,0278 1,0233 1,0186 1,0140 1,0094 1,0048
|102,81 1,0825 1,0737 1,0648 1,0560 1,0470 1,0381 1,0291 1,0246 1,0199 1,0153 1,0107 1,0061
|102,94 1,0839 1,0751 1,0662 1,0573 1,0484 1,0395 1,0304 1,0259 1,0212 1,0166 1,0120 1,0074
|103,075 1,0854 1,0765 1,0676 1,0587 1,0498 1,0409 1,0318 1,0272 1,0226 1,0180 1,0134 1,0087
|103,21 1,0868 1,0779 1,0690 1,0601 1,0512 1,0422 1,0332 1,0286 1,0240 1,0193 1,0147 1,0100
|103,34 1,0882 1,0793 1,0704 1,0615 1,0525 1,0436 1,0345 1,0299 1,0253 1,0206 1,0160 1,0113
|103,47 1,0895 1,0806 1,0717 1,0628 1,0538 1,0449 1,0358 1,0312 1,0266 1,0219 1,0173 1,0126
|103,61 1,0910 1,0821 1,0732 1,0643 1,0553 1,0463 1,0372 1,0327 1,0280 1,0233 1,0187 1,0140
|103,74 1,0924 1,0835 1,0745 1.0656 1,0566 1,0476 1,0385 1,0340 1,0293 1,0247 1,0200 1,0153
|103,87 1,0938 1,0848 1,0759 1,0669 1,0579 1,0490 1,0399 1,0353 1,0306 1,0260 1,0213 1,0166
|104,01 1,0953 1,0863 1,0774 1,0684 1,0594 1,0504 1,0413 1,0367 1,0320 1,0274 1,0227 1,0180
|104,14 1,0966 1,0877 1,0787 1,0697 1,0607 1,0517 1,0426 1,0380 1,0333 1,0287 1,0240 1,0193
|104,27 1,0980 1,0891 1,0801 1,0711 1,0621 1,0531 1,0439 1,0393 1,0346 1,0300 1,0253 1,0206
|104,41 1,0995 1,0905 1,0815 1,0725 1,0635 1,0545 1,0453 1,0407 1,0360 1,0314 1,0267 1,0220
|104,54 1,1009 1,0919 1,0829 1,0739 1,0648 1,0558 1,0467 1,0421 1,0374 1,0327 1,0280 1,0233
|104,67 1,1023 1,0933 1,0843 1,0752 1,0662 1,0572 1,0480 1,0434 1,0387 1,0340 1,0293 1,0246
|104,8 1,1036 1,0946 1,0856 1,0766 1,0675 1,0585 1,0493 1,0447 1,0400 1,0353 1.0307 1,0259
|104,94 1,1051 1,0961 1,0871 1,0780 1,0690 1,0599 1,0507 1,0461 1,0414 1,0367 1,0321 1,0273
|105,07 1,1065 1,0975 1,0884 1,0794 1,0703 1,0612 1,0520 1,0474 1,0427 1,0380 1,0334 1,0286
------------------------------------------------------------------------------------------------
Tabelul 2 (continuare)
-------------------------------------------------------------------------------------
18| 19| 20| 21| 22| 23| 24| 25| 26| 27| 28| 29
------|------|------|------|------|------|------|------|------|------|------|--------
| | | | | | | | | | |
2,035 | 2,167| 2,354| 2,461| 2,607| 2,766| 2,939| 3,126| 3,325| 3,525| 3,737| 3,95
| | | | | | | | | | |
-------------------------------------------------------------------------------------
0,9842 0,9795 0,9743 0,9700 0,9653 0,9604 0,9555 0,9505 0,9454 0,9403 0,9352 0,9300
0,9855 0,9808 0,9756 0,9713 0,9665 0,9617 0,9568 0,9518 0,9467 0,9416 0,9364 0,9313
0,9869 0,9822 0,9770 0,9726 0,9679 0,9631 0,9582 0,9531 0,9480 0,9429 0,9378 0,9326
0,9882 0,9835 0,9783 0,9739 0,9692 0,9644 0,9594 0,9544 0,9493 0,9442 0,9390 0,9339
0,9895 0,9848 0,9796 0,9752 0,9705 0,9656 0,9607 0,9557 0,9505 0,9454 0,9403 0,9351
0,9908 0,9861 0,9809 0,9765 0,9718 0,9669 0,9620 0,9570 0,9518 0,9467 0,9416 0,9364
0,9921 0,9874 0,9822 0,9778 0,9731 0,9682 0,9633 0,9583 0,9531 0,9480 0,9428 0,9377
0,9935 0,9887 0,9835 0,9791 0,9744 0,9695 0,9646 0,9595 0,9544 0,9493 0,9441 0,9389
0,9947 0,9900 0,9848 0,9804 0,9757 0,9708 0,9659 0,9608 0,9557 0,9505 0,9454 0,9402
0,9961 0,9914 0,9862 0,9818 0,9770 0,9722 0,9672 0,9622 0,9570 0,9519 0,9467 0,9415
0,9974 0,9927 0,9875 0,9831 0,9783 0,9734 0,9685 0,9634 0,9583 0,9531 0,9479 0,9428
0,9987 0,9940 0,9888 0,9843 0,9796 0,9747 0,9697 0,9647 0,9595 0,9544 0,9492 0,9440
1,0001 0,9954 0,9901 0,9857 0,9809 0,9761 0,9711 0,9660 0,9609 0,9558 0,9505 0,9454
1,0014 0,9967 0,9914 0,9870 0,9822 0,9774 0,9724 0,9673 0,9621 0,9570 0,9518 0,9466
1,0027 0,9980 0,9927 0,9883 0,9835 0,9786 0,9736 0,9686 0,9634 0,9583 0,9530 0,9478
1,0040 0,9993 0,9940 0,9896 0.9848 0,9799 0,9750 0,9699 0,9647 0,9596 0,9543 0,9491
1,0054 1,0006 0,9954 0,9909 0,9861 0,9813 0,9763 0,9712 0,9660 0,9609 0,9556 0,9504
1,0067 1,0019 0,9967 0,9922 0,9874 0,9825 0,9775 0,9724 0,9673 0,9621 0,9569 0,9517
1,0080 1,0032 0,9979 0,9935 0,9887 0,9838 0,9788 0,9737 0,9685 0,9634 0,9581 0,9529
1,0094 1,0046 0,9993 0,9949 0,9901 0,9852 0,9802 0,9751 0,9699 0,9647 0,9595 0,9543
1,0106 1,0059 1,0006 0,9961 0,9913 0,9864 0,9814 0,9763 0,9711 0,9660 0,9607 0,9555
1,0119 1,0072 1,0019 0,9974 0,9926 0,9877 0,9827 0,9776 0,9724 0,9672 0,9620 0,9567
1,0133 1,0086 1,0033 0,9988 0,9940 0,9891 0,9841 0,9789 0,9737 0,9686 0,9633 0,9581
1,0146 1,0098 1,0045 1,0001 0,9953 0,9903 0,9853 0,9802 0,9750 0,9698 0,9646 0,9593
1,0159 1,0111 1,0058 1,0014 0,9965 0,9916 0,9866 0,9815 0,9763 0,9711 0,9658 0,9606
1,0173 1,0125 1,0072 1,0027 0,9979 0,9930 0,9880 0,9828 0,9776 0,9724 0,9672 0,9619
1,0186 1,0138 1,0085 1,0040 0,9992 0,9943 0,9892 0,9841 0,9789 0,9737 0,9684 0,9632
1,0199 1,0151 1,0098 1,0053 1,0005 0,9955 0,9905 0,9853 0,9801 0,9749 0,9697 0,9644
1,0212 1,0164 1,0111 1,0066 1,0017 0,9968 0,9918 0,9866 0,9814 0,9762 0,9709 0,9657
1,0226 1,0178 1,0124 1,0079 1,0031 0,9982 0,9931 0,9880 0,9827 0,9775 0,9722 0,9670
1,0239 1,0191 1,0137 1,0092 1,0044 0,9994 0,9944 0,9892 0,9840 0,9788 0,9735 0,9682
-------------------------------------------------------------------------------------
Tabelul 3
Caracteristicile tehnice ale supapelor de siguranţă
de tip SPPC-4R
------------------------------------------------------------------------
Tipul supapei | Suprafaţa | Diametrul | Coeficientul de debit
| supapei F, mm2 | supapei d, cm | (alfa)
------------------------------------------------------------------------
SPPC-50-16 706 3 0,6
SPPC-80-16 1256 4 0,6
SPPC-100-16 1962 5 0,6
SPPC-150-16 4069 7,2 0,4
SPPC-200-16 15828 14,2 0,7
------------------------------------------------------------------------