Hotărîre nr.35 din 25.09.2015 cu privire la aprobarea Raportului asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public (Raportul anual 2014)

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Raportului asupra administrării

şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi

patrimoniului public (Raportul anual 2014)

nr. 35  din  25.09.2015

 (în vigoare 20.11.2015) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 311-316 art. 35 din 20.11.2015

* * *

În conformitate cu art.133 alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova, art.8 alin.(1) lit.b) şi alin.(3), art.15 alin.(2) şi alin.(4), art.16 lit.h) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public (Raportul anual 2014) şi se prezintă Parlamentului Republicii Moldova.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public (Raportul anual 2014) se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.35 din 25 septembrie 2015

RAPORTUL

asupra administrării şi întrebuinţării resurselor

financiare publice şi patrimoniului public

(Raportul anual 2014)

ACRONIME

REZUMAT EXECUTIV

Cu prilejul bilanţului anual 2014, Plenul Curţii de Conturi doreşte să reţină atenţia cititorului asupra principalelor aspecte abordate în Raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public.

Ce am auditat?

La baza acestui Raport sînt constatările, concluziile şi analizele din rapoartele elaborate (36) ca urmare a misiunilor de audit (32) la diverse instituţii publice (481), precum şi generalizările făcute. În acest sens, instituţiilor auditate le-au fost dispuse 629 de recomandări.

Ce deficienţe majore am depistat?

În linii generale, institutul Managementului Financiar şi Control se află în stadiu incipient, respectiv, este unul subdezvoltat. În acest sens, este necesar de punctat cele mai evidente carenţe:

• implementarea lentă şi nesistemică a Legii cu privire la controlul financiar public intern. Top-managementul autorităţilor şi entităţilor ignoră principiile bunei guvernări, nu acordă atenţie potrivită consolidării sistemelor MFC, nu recrutează, nu instruieşte şi nu motivează personalul cu funcţii de audit intern;

• evaluările şi prognozele fiscal-bugetare nu întrunesc fundamentări temeinice, respectiv, nu sînt credibile;

• alocarea resurselor financiare, de regulă, nu corespunde priorităţilor strategice şi vice versa. Bugetarea pe programe nu cuprinde criterii aferente evaluării rezultatelor în raport cu alocaţiile/costurile, indicatorii de rezultat nu conţin repere pentru o evaluare/măsurare adecvată;

• gestionarea bunurilor publice se admite în condiţiile nelegalizării, neinventarierii şi neînregistrării complete, cu divizări ambigue/arbitrare ale proprietăţilor publice de stat, municipale/locale şi private;

• cadrul legal aplicabil perioadei auditate şi procedurile aferente domeniului achiziţii publice conţin lacune cu efecte de abuz/trafic de influenţă şi sustragere de fonduri;

• unităţile economice cu participarea statului sînt gestionate în mod defectuos, consiliile de administrare şi managementul corporativ desemnate de autorităţile publice centrale şi locale nu sînt orientate, respectiv, nu contribuie la obţinerea rezultatelor de cost-eficienţă şi profitabilitate;

• înţelegerea sau conştientizarea conceptului de prestare a serviciilor destinate cetăţenilor este deficitară. Absenţa, pe scară largă, a unor preocupări punctuale referitor la utilizarea fondurilor publice conform principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate.

Suplimentar la cele menţionate, s-a constatat că:

• valoarea erorilor de contabilizare a neregulilor şi abaterilor menţionate ajunge la suma de 4,72 miliarde lei;

• entităţile publice auditate nu demonstrează preocuparea necesară pentru o abordare sistemică şi cuprinzătoare a recomandărilor Curţii de Conturi, deseori această practică se rezumă la unele exerciţii superficiale. În acelaşi timp, se relevă că pe parcursul misiunilor de audit entităţile auditate au întreprins o serie de măsuri pentru remedierea deficienţelor în valoare de circa 801,6 milioane lei;

• în 6 cazuri în care au existat suspiciuni rezonabile de fraudă sau de corupţie, fiind transmise organelor de drept, au fost iniţiate proceduri sau investigaţii penale.

Referitor la exerciţiul bugetar la nivel central, cele mai semnificative constatări sînt:

• Raportul Guvernului cu privire la executarea bugetului de stat este considerat drept unul fidel, cu excepţia neraportării unor angajamente ale statului. În acelaşi timp, Raportul indică asupra deficienţelor semnificative în ceea ce priveşte proiecţiile fiscal-bugetare, colectarea precară a veniturilor, strategiile neajustate privind investiţiile capitale, gestionarea neconformă a Fondului de rezervă, creşterea continuă a datoriilor şi creanţelor în lipsa unui suport financiar, precum şi semnele evidente ale unei datorii publice în continuă creştere şi nesustenabilă;

• mecanismul actual de prevenire şi combatere a practicilor anticoncurenţiale se bazează mai degrabă pe sesizare decît pe implementarea unui sistem eficient de identificare a cazurilor prioritare, în baza impactului potenţial al acestora asupra performanţei pe piaţă şi a consumatorului;

• domeniul energiei alternative nu are o bază instituţională, respectiv, normativă suficientă şi axată pe clauze comunitare. Proiectele, în acest sens, inclusiv cu suportul partenerilor de dezvoltare, se implementează lent, resursele financiare fiind debursate la un nivel considerabil de scăzut;

• Compania Naţională de Stat “Teleradio-Moldova”, mizînd pe subvenţiile bugetare, nu acordă atenţie cuvenită atragerii surselor pasibile de venituri din serviciile prestate şi celor provenite din locaţiunea bunurilor publice. În acelaşi timp, ISA atenţionează asupra faptului că Compania a admis iregularităţi semnificative, mai cu seamă fiind cuantificaţi indici de fraudă.

Referitor la executarea bugetului asigurărilor sociale de stat:

• exerciţiul bugetar gestionat de Casa Naţională de Asigurări Sociale a fost însoţit de anumite abateri şi nereguli, în special ce ţin de identificarea şi evidenţa contribuitorilor, respectiv, neîncasarea integrală a plăţilor către bugetul asigurărilor sociale de stat, în consecinţă are loc creşterea restanţelor (pe de o parte) şi ponderea ascendentă a transferurilor din bugetul de stat (pe de altă parte).

Administrarea fondurilor de asigurări medicale este însoţită de anumite nereguli, cum ar fi:

• activitatea Comisiei mixte (Ministerul Sănătăţii, Compania Naţională de Asigurări în Medicină etc.) nu este una conformă cadrului juridic, deciziile acesteia avînd impact asupra formării unor obligaţiuni semnificative (230,0 milioane lei) faţă de beneficiarii proiectelor de investiţii, în absenţa unui suport financiar, şi neîndeplinirea totală a recomandărilor Curţii de Conturi;

• gestiunea FAOAM se efectuează în lipsa criteriilor de cost-eficienţă şi rezultate, respectiv, activităţile entităţilor nefiind orientate la indici-cheie.

În cadrul exerciţiului bugetar la scară locală, se rezumă:

• un deficit de înţelegere a principiilor bunei guvernări, activele economice, inclusiv fondurile imobiliare, fiind gestionate în mod defectuos, impactul constituind neîncasarea veniturilor pasibile consolidării autonomiei financiare;

• o preocupare contraindicată privind implementarea sistemelor MFC şi un management financiar-contabil contrar bunei gestiuni economico-financiare;

• necesitatea ajustării cadrului metodologic privind reglementarea relaţiilor interbugetare pentru toate nivelurile guvernării locale.

Consecinţe

Impactul unui management necorespunzător al instituţiilor publice, care nu aplică adecvat principiile economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, rezidă în calitatea redusă a raportării financiare şi rezultatelor per domeniu, exprimîndu-se prin:

• utilizarea iraţională a resurselor disponibile, cu efecte contrare realizării obiectivelor economico-sociale;

• lipsa de rezultate vizibile şi de criterii de referinţă, care subminează transparenţa şi posibilitatea de stabilire a priorităţilor pe bază de fapte;

• limitarea posibilităţilor de implementare a acordurilor internaţionale cu partenerii de dezvoltare, în special cu UE, FMI şi BM. Respectivul mediu nefavorabil generează constrîngeri financiare şi posibile riscuri de nesustenabilitate bugetară; precum şi

• erodarea încrederii publicului în reprezentanţii aleşi şi responsabilii de demnitate publică.

Ce recomandăm forului legislativ?

Instituţia Supremă de Audit a formulat şi recomandă Parlamentului următoarele.

Să solicite Guvernului:

• introducerea fără echivoc de către instituţiile publice a unor practici privind elaborarea şi implementarea recomandărilor Curţii de Conturi;

• implementarea procedurilor anuale clare şi transparente de responsabilizare a managerilor instituţiilor publice în ceea ce priveşte calitatea rapoartelor aferente exerciţiului bugetar şi rezultatelor activităţii;

• promovarea reformelor în domeniul contabilităţii, în special cu referire la principiul angajamentelor;

• asumarea de către autorităţi şi instituţii, la nivel de top-management, a principiilor şi rigorilor sistemelor MFC;

- nivelul administraţiei centrale:

• elaborarea unui plan de acţiuni cu privire la modul de abordare a recomandărilor referitoare la auditul Raportului privind executarea bugetului de stat în 2014;

• implementarea unui program de asigurare a bunei calităţi de raportare a datoriei interne, a creanţelor şi datoriilor din sectorul public;

• instituirea unei comisii pentru revizuirea termenelor şi relevanţei datoriilor contribuabililor faţă de componentele BPN, respectiv, aprobarea unui mecanism de gestionare a datoriilor compromise.

Se recomandă Parlamentului:

• la adoptarea Legii bugetului de stat pentru 2016, să asigure corelarea previziunilor macroeconomice şi parametrilor (limitelor) Cadrului Bugetar pe Termen Mediu, precum şi plafonarea alocaţiilor capitale;

• stabilirea unui mecanism clar şi exhaustiv privind supravegherea parlamentară a Băncii Naţionale a Moldovei, în condiţiile autonomiei instituţionale, şi să ceară top-managementului acesteia specificarea veniturilor destinate finanţării devizului de cheltuieli, cu respectarea principiilor de transparenţă şi economicitate la elaborarea acestora;

• să revizuiască cadrul juridic cu privire la remunerarea autorităţilor publice cu funcţii de reglementare, prin asigurarea principiilor uniforme şi a criteriilor de performanţă în acest sens;

• să organizeze o audiere publică cu autorităţile de resort privind identificarea deficienţelor managementului datoriei sectorului public, înfiinţarea în acest scop a unei comisii pentru evaluarea şi expertizarea riscurilor pasibile, diversificarea instrumentelor de atragere a resurselor financiare şi raţionalizarea costurilor de deservire. Iniţierea modificării legislaţiei pentru redefinirea competenţelor exclusive ale Parlamentului în domeniul acordării garanţiilor de stat;

• să iniţieze măsuri guvernamentale de reformare a mecanismelor de responsabilizare şi control implementate de către autorităţile relevante cu privire la activitatea funcţionarilor care reprezintă statul în societăţile cu cotă majoritară, precum şi sistemul de remunerare pentru a fi axat la criterii de performanţă;

• să urmărească cu atenţie modul în care Guvernul stabileşte responsabilităţile sale de proprietate în raport cu întreprinderile de stat, cu accent pe elaborarea şi monitorizarea indicatorilor de performanţă;

• să iniţieze controlul parlamentar asupra serviciilor acordate cetăţenilor de către întreprinderile de stat;

• să urgenteze procedurile aferente aprobării modificărilor/completărilor cadrului juridic de reglementare a domeniului de eficienţă energetică;

• să iniţieze o audiere publică a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor privind gestionarea activelor din cadrul acestuia şi a entităţilor din subordine, precum şi a acţiunilor întreprinse în urma recomandărilor Curţii de Conturi;

• să constituie o comisie specială pentru analiza strategică a statutului Companiei publice “Teleradio-Moldova” în scopul operării unor schimbări constante aferente sporirii calităţii politicilor de profil, precum şi managementului activităţii;

• să asigure un suport adiţional iniţiativelor Guvernului în vederea reformelor structural-instituţionale, prin impulsionarea realizării obiectivelor aferente domeniului de dezvoltare şi implementare a tehnologiilor informaţionale prevăzute de Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020 şi Strategia naţională de dezvoltare a societăţii informaţionale “Moldova Digitală 2020”;

• să organizeze o audiere publică a Consiliului Concurenţei privind strategiile şi planurile sale de realizare a obiectivelor stabilite, controlul din partea managementului şi cerinţele de raportare.

De asemenea, să solicite Guvernului privind:

- asigurările sociale de stat:

a) iniţierea completării Codului fiscal cu un titlu special referitor la contribuţiile de asigurări sociale de stat, prin redefinirea bazei de constituire a veniturilor proprii aferente BASS;

b) monitorizarea implementării proiectului “Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială”, prin identificarea riscurilor adiţionale;

- asigurările de sănătate:

a) stabilirea indicatorilor-cheie de cost-eficienţă, calitate şi performanţă drept parte componentă a bugetului consolidat FAOAM;

- administraţia publică locală:

a) o implicare punctuală a ministerelor şi altor instituţii publice centrale în ajustarea cadrului regulator aferent descentralizării şi afirmării autonomiei decizionale şi financiare de nivel local;

b) o preocupare adiţională asistenţei/instruirii persoanelor cu funcţii din cadrul administraţiei publice locale, în vederea promovării unui management financiar guvernat de buna gestiune economico-financiară.

INTRODUCERE

Curtea de Conturi este autoritatea supremă de audit, înfiinţată în 1994 în temeiul Constituţiei Republicii Moldova (art.133), în scopul exercitării controlului asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public. Curtea de Conturi (CCRM), la începutul activităţii, ca şi alte instituţii similare din afară, şi-a axat controlul asupra cheltuielilor publice, urmărind conformitatea acestora cu legile în vigoare, iar ulterior şi-a direcţionat controlul, implicit, auditul asupra economicităţii şi eficienţei lor.

Astfel, în contextul proceselor de eurointegrare, Curtea de Conturi a devenit şi se afirmă drept membru activ al organismelor internaţionale şi europene de profil. Conform directivelor forurilor internaţionale, “Instituţiile supreme de control joacă un rol important în cadrul noţiunii instituţionale a statului democratic. Lor li se conferă o mare independenţă faţă de puterea executivă şi mai mult sau mai puţin faţă de puterea legislativă, în scopul de a putea să-şi îndeplinească mandatul de a cerceta posibilitatea şi legalitatea cheltuielilor publice, adesea economicitatea şi eficienţa şi, uneori, eficacitatea operaţiunilor sectorului public”.

Auditul public extern reprezintă un element fundamental în asigurarea unor standarde înalte în domeniul managementului finanţelor publice – chezăşia bunei guvernări, creînd premise pentru o dezvoltare economică durabilă şi o bunăstare satisfăcătoare pentru cetăţeni.

Obiectivele activităţii de audit ale Instituţiei Supreme de Audit (ISA) sînt: evaluarea regularităţii, legalităţii, conformităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii gestionării resurselor publice; promovarea standardelor recunoscute internaţional privind transparenţa şi responsabilitatea în domeniul managementului finanţelor publice; asigurarea transparenţei prin informarea autorităţilor publice responsabile şi a publicului larg despre constatările şi recomandările sale.

Recomandările formulate de Curtea de Conturi pentru remedierea şi înlăturarea abaterilor, neregulilor şi deficienţelor identificate de auditorii publici externi trebuie să constituie, pentru entităţile verificate, instrumentele prin care să-şi îmbunătăţească activitatea de administrare a resurselor sectorului public, să-şi amplifice performanţa utilizării acestora şi să aducă un plus de valoare în ceea ce priveşte managementul financiar.

În cadrul Planului de acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, autorităţile statului şi-au asumat inclusiv angajamentul să asigure funcţionarea unei ISA în conformitate cu standardele internaţionale de audit ale INTOSAI şi cu bunele practici aferente auditului public extern. De asemenea, Curtea de Conturi este abilitată cu atribuţii de audit al alocaţiilor provenite din fondurile Uniunii Europene (UE).

În prezent, Curtea de Conturi parcurge un proces continuu de reorganizare şi consolidare a capacităţilor instituţionale, beneficiind în acest sens de suportul plenar al partenerilor strategici, obiectivele de dezvoltare fiind implementate în cadrul a trei proiecte conexe de asistenţă tehnică, şi anume:

• Proiectul Oficiului Naţional de Audit din Suedia (etapa a III-a, 2013-2015);

• Proiectul de înfrăţire (Twinning), susţinut de UE (iniţiat în septembrie 2014 în parteneriat cu oficiile de audit din Finlanda şi Spania);

• Proiectul privind consolidarea capacităţilor ISA, finanţat de Banca Mondială prin intermediul Fondului fiduciar (februarie 2014 – noiembrie 2015).

În cadrul proiectelor nominalizate, CCRM beneficiază de asistenţă tehnică în materie de:

• dezvoltare a abilităţilor privind auditul financiar (ONAS);

• însuşire a instrumentelor aferente auditului de sistem şi auditului fondurilor UE; revizuire a cadrului legal-normativ instituţional (Twinning);

• aprofundare a cunoştinţelor/capacităţilor privind auditul de performanţă şi auditul tehnologiilor informaţionale (BM).

Activităţile vizate sînt realizate prin produse aferente, cum ar fi: norme metodologice, misiuni de audit-pilot, sesiuni de instruire etc.

În acelaşi timp, suportul şi consilierea partenerilor de dezvoltare conferă Curţii de Conturi abilităţile necesare şi complementare realizării obiectivelor guvernării, prin:

• consolidarea auditului public extern asupra utilizării finanţelor publice în contextul afirmării Curţii de Conturi în calitate de Instituţie Supremă de Audit şi

• perfecţionarea mecanismului de valorificare a rezultatelor auditului public extern, prin definirea mai clară a procedurilor şi a interacţiunii dintre Curtea de Conturi, Legislativ şi Executiv.

În scopul transpunerii bunelor practici aferente auditului public extern, Plenul Curţii de Conturi şi-a asumat angajamentul de aliniere la standardele internaţionale, aprobînd în acest sens Hotărîrile nr.60 din 11.12.2013 şi nr.7 din 10.03.2014, prin care s-a cerut expres auditorilor publici externi efectuarea misiunilor de audit în strictă conformitate cu prevederile şi în limitele ISSAI.

Astfel, începînd cu 2014, angajaţii Curţii şi-au planificat, realizat şi raportat activităţile de audit conform principiilor cuprinse în Standardele Internaţionale de Audit INTOSAI.

Conform rigorilor auditului public extern, Curtea de Conturi aplică standardele auditului financiar, auditului de conformitate şi celui de performanţă.

Obiectivul auditului financiar constă în evaluarea situaţiilor financiare în raport cu cadrul de raportare financiar aplicabil şi este în mod prioritar orientat către entităţile auditate, întrucît scopul este de a oferi o asigurare că situaţiile financiare sînt corecte, fiabile şi complete.

Auditul de conformitate are drept obiectiv evaluarea conformităţii procedurilor şi a proceselor domeniilor selectate spre auditare, pentru a determina dacă activităţile entităţii sînt conforme cu actele legislative şi reglementările aferente administrării instituţiei. Rezultatele auditului de conformitate sînt adresate factorilor de decizie (Parlament, Guvern, entitatea auditată), pentru a cunoaşte nivelul de conformitate a cheltuirii banului public.

Auditul performanţei, în termenii INTOSAI, este definit ca “un audit al economicităţii, eficienţei şi eficacităţii cu care entitatea auditată îşi utilizează resursele în îndeplinirea responsabilităţilor pe care le are”.

Anual Curtea de Conturi prezintă Parlamentului Raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public, în scopul informării cu privire la principalele constatări şi concluzii rezultate din activitatea de audit şi posibilele soluţii ce ar contribui la afirmarea responsabilităţii şi a managementului orientat spre rezultate.

Constatările Curţii de Conturi referitoare la exerciţiul bugetar expirat al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, precum şi concluziile/recomandările cu privire la domeniile semnificative supuse auditului trebuie să servească repere pentru îmbunătăţirea managementului finanţelor publice.

Prezentul Raport se referă, în principal, la exerciţiul bugetar 2014 şi reprezintă o sinteză a activităţii de audit public extern cuprinsă în perioada octombrie 2014 - septembrie 2015, fiind structurat în 8 capitole:

Capitolul unu. Prezentare generală

Capitolul doi. Evaluarea sistemului de management financiar şi control

Capitolul trei. Administrarea finanţelor publice

Capitolul patru. Administrarea patrimoniului public şi gestiunea economico-financiară corporativă cu participarea statului

Capitolul cinci. Gestiunea resurselor provenite din fonduri externe

Capitolul şase. Auditurile de performanţă

Capitolul şapte. Auditurile tematice

Capitolul opt. Auditurile Tehnologiilor Informaţionale

Anexa nr.1, care conţine lista hotărîrilor adoptate de Plenul Curţii de Conturi în perioada de referinţă şi entităţilor auditate;

Anexa nr.2, care cuprinde un sumar al opiniilor şi concluziilor exprimate de auditorii ISA ca rezultat al misiunilor de audit;

Anexa nr.3, cu cele mai semnificative modificări/armonizări ale cadrului legislativ naţional şi celui regulator intradepartamental;

Anexa nr.4, care integrează rezultatele examinării materialelor Curţii de Conturi de către organele de drept.

CAPITOLUL I. PREZENTARE GENERALĂ

Activitatea de audit

Potrivit competenţelor conferite de Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, precum şi Programului anual al activităţii de audit¹, subdiviziunile CCRM au efectuat, în perioada octombrie 2014 - septembrie 2015, per total 32 misiuni de audit la 481 de entităţi², care s-au finalizat cu adoptarea a 32 de hotărîri şi aprobarea a 36 rapoarte de audit³. (Informaţiile detaliate privind rapoartele particulare de audit pot fi accesate pe site-ul ISA: www.ccrm.md).

Astfel, activităţile de audit au cuprins în perioada de referinţă 3 misiuni de audit financiar, 17 misiuni de audit al conformităţii, 6 misiuni de audit al performanţei, 2 misiuni de audit TI, 2 misiuni de audit al conformităţii asociat situaţiilor financiare şi 2 misiuni de audit al conformităţii cu elemente de performanţă (a se vedea figura de mai jos).

Conform diagramei, auditurile de conformitate predomină, cauza fiind starea perpetuă de indisciplină financiară/managerială şi de ignorare a exigenţelor legale/regulamentare în gestionarea fondurilor publice.

La finele misiunilor de audit, în baza probelor de audit obţinute, au fost exprimate 6 opinii asupra situaţiilor financiare şi formulate 41 de concluzii referitor la conformitatea gestionării fondurilor publice, inclusiv a patrimoniului public, precum şi privind respectarea criteriilor de performanţă. Astfel, din totalul opiniilor formulate ce ţin de acurateţea şi corectitudinea rapoartelor (situaţiilor) financiare, 1 opinie a fost cu rezerve, 4 opinii – fără rezerve, şi 1 opinie contrară. Informaţii detaliate privind opiniile/concluziile auditorilor sînt prezentate în Anexa nr.2 la prezentul Raport.

Aria de cuprindere

În aspectul entităţilor auditate, este necesar de consemnat că CCRM şi-a orientat activitatea prioritar spre auditarea autorităţilor publice centrale şi locale (43,6%). Totodată, din lista entităţilor auditate nu au lipsit instituţiile publice (37,2%), întreprinderile de stat, municipale şi societăţile pe acţiuni (8,7%) etc. (a se vedea figura de mai jos).

Se atestă că, în perioada raportată, ca şi în cele anterioare, se menţine tendinţa de efectuare de către ISA a unor misiuni de audit mai complexe, prin extinderea ariei de audit. În acest sens, abordarea de sistem reprezintă un instrument de evaluare a racordării managementului financiar principiilor de economicitate, eficacitate şi eficienţă.

Cauzele şi impactul

Auditul public extern nu se rezumă numai la constatări şi concluzii, dar, în mod special, se focalizează pe cuantificarea riscurilor iminente şi impactului aferent, respectiv, pe formularea soluţiilor de remediere.

Astfel, auditurile efectuate pe parcursul perioadei vizate au reliefat 1391 cazuri de nerespectare a reglementărilor legale, constatîndu-se abateri şi nereguli atît în gestionarea economico-financiară, cît şi în raportarea financiară, valoarea neregulilor şi abaterilor însumînd circa 4,7 miliarde lei (a se vedea tabelul de mai jos).

Deşi admitem că entităţile auditate au întreprins unele măsuri în vederea remedierii deficienţelor cuantificate în cadrul misiunilor anterioare, datele expuse în tabel scot în evidenţă că o mare parte din aceste abateri continuă să fie frecvente şi în perioadele ulterioare.

În acest sens, se atestă aceleaşi iregularităţi, mai cu seamă ce ţin de:

• organizarea neconformă a contabilităţii şi raportării financiare – circa 2276,0 milioane lei, sau 48,2% din valoarea totală a deficienţelor atestate;

• abaterile de la principiile de legalitate şi regularitate, aici fiind înscrise deficienţe şi nereguli în cadrul procesului de achiziţii publice – 324,3 milioane lei, administrare a veniturilor bugetare – 70,6 milioane lei, neînregistrare a patrimoniului public la OCT – 1156,0 milioane lei etc.

Printre alte deficienţe abordate în mod constant în rapoartele CCRM, se evidenţiază:

• alocarea şi utilizarea neconformă şi ineficientă a resurselor financiare publice pentru dezvoltarea unor sectoare (educaţie, sănătate, asigurare şi asistenţă socială etc.);

• efectuarea cheltuielilor de personal contrar legislaţiei în vigoare şi/sau fără a se ţine cont de performanţa individuală a angajaţilor;

• nerespectarea de către autorităţile/entităţile publice a normelor de cheltuieli aprobate, cele din urmă fiind supraevaluate sau majorate nejustificat;

• amplificarea restanţelor fiscale ale contribuabililor faţă de BPN;

• neîncasarea veniturilor din cauza neacumulării plăţilor pentru locaţiunea/arenda patrimoniului statului;

• persistenţa unor derapaje în activitatea/managementul întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni care nu numai dezintegrează patrimoniul transmis în gestiune de către stat, dar şi creează riscuri semnificative de risipă a resurselor publice alocate;

• utilizarea subvenţiilor şi alocaţiilor investiţionale contrar destinaţiei stabilite;

• folosirea neconformă a mijloacelor Fondului de rezervă al Guvernului, resursele acestuia, în unele cazuri, fiind angajate inclusiv în remedierea erorilor la etapa de planificare bugetară.

La originea abaterilor şi iregularităţilor elucidate sînt asemenea factori, ca: indisciplina şi iresponsabilitatea, abilităţile profesionale necorespunzătoare şi carenţele de integritate morală etc.

Astfel, ISA relevă cele mai esenţiale cauze, care, în mod constant, conduc la devieri de la principiul legalităţii/regularităţii:

• fundamentarea precară/irelevantă a previziunilor fiscal-bugetare de către autorităţile/entităţile publice atît la nivel central, cît şi local;

• irelevanţa bazelor de date privind materia impozabilă şi subiecţii impozabili (per domenii/sectoare, unităţi administrativ-teritoriale);

• lipsa unui plan complex la scară naţională de cadastrare cuprinzătoare/completă a patrimoniului public şi neidentificarea resurselor financiare pentru această acţiune imperativă şi de amploare;

• managementul defectuos al fondurilor publice, care se exprimă prin alocări nefundamentate şi necorelate cu resursele disponibile, precum şi neracordate priorităţilor sectoriale şi naţionale;

• neplenitudinea cadrului legal în domeniul achiziţiilor publice, lipsa unor proceduri şi controale interne care să asigure respectarea prevederilor legale în domeniul dat, planificarea deficientă a achiziţiilor, evaluarea incorectă a necesităţilor, lipsa cunoştinţelor pentru elaborarea caietului de sarcini şi evaluarea ofertelor, aprobarea întîrziată a alocaţiilor bugetare, neresponsabilizarea funcţionarilor publici implicaţi în acest proces şi promovarea intereselor personale;

• managementul financiar-contabil defectuos;

• atitudine contraindicată a persoanelor delegate pentru supraveghere în cadrul organelor de conducere colectivă ale întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni cu capital de stat (consiliul de administrare, adunarea generală);

• dezinteresul autorităţilor publice de toate nivelurile privind stabilirea criteriilor de afirmare a principiilor de economicitate, eficacitate şi eficienţă, respectiv, neorientarea managementului spre aceste criterii;

• monitorizarea deficitară şi necorespunzătoare de către autorităţile publice centrale privind activitatea instituţiilor desconcentrate din subordine, irelevanţa modului de interacţiune a ministerelor şi altor organe centrale cu administraţiile locale;

• neimplementarea de către autorităţile/entităţile publice, potrivit prevederilor legale⁴, a managementului financiar şi control pentru asigurarea bunei gestionări a mijloacelor publice.

Deficienţe remediate

Totodată, menţionăm că, pe parcursul auditurilor, entităţile verificate au întreprins un şir de măsuri de remediere a deficienţelor constatate, cele din urmă însumînd circa 801,6 milioane lei. Astfel,

• a fost repus în evidenţa contabilă, respectiv, înregistrat corespunzător patrimoniul public în valoare de 518,2 milioane lei;

• au fost corectate erorile admise în evidenţa contabilă în ceea ce priveşte operaţiunile economice efectuate sau unele elemente contabile în valoare de 279,6 milioane lei;

• au fost remediate şi alte deficienţe cu o valoare de circa 3,8 milioane lei, dintre care 1,8 milioane lei – mijloacele restituite în BPN.

De asemenea, în vederea conformării la recomandările misiunilor de audit, o parte din entităţile auditate au înregistrat la organele cadastrale 86,2 ha de teren şi 1757,4 m² de imobil.

În contextul celor expuse menţionăm că, deşi se conturează ideea că neregulile constatate nu au generat venituri suplimentare semnificative în BPN şi nu au produs prejudicii grave în perioada raportată, acestea pot determina în viitorul apropiat pierderea patrimoniului statului şi lipsirea bugetului naţional de importante resurse financiare, vitale pentru progresul social-economic al ţării.

Soluţii dispuse pentru remediere

În circumstanţele în care Curtea de Conturi atestă anual persistenţa, practic, a aceloraşi deficienţe şi nereguli, este absolut vitală întreprinderea de către actorii responsabili de remedierea situaţiei a unor acţiuni de înlăturare a cauzelor generatoare de indisciplină şi risipă, mai cu seamă:

• urgentarea implementării sistemelor de management financiar şi control şi a auditului intern, care ar asigura buna gestionare a banilor publici;

• armonizarea cadrului legal în materie de proces bugetar, îmbunătăţirea capacităţilor de planificare bugetară a veniturilor şi cheltuielilor;

• consolidarea continuă a capacităţilor de administrare fiscală şi vamală în vederea colectării integrale a veniturilor în BPN, inclusiv a restanţelor (istorice/curente), ţinîndu-se cont de faptul că acestea sînt în continuă creştere;

• identificarea soluţiilor şi mijloacelor în scopul înregistrării la organul cadastral a patrimoniului proprietate publică;

• îmbunătăţirea managementului privind gestionarea şi transmiterea în locaţiune, precum şi înstrăinarea/deetatizarea/comercializarea patrimoniului public etc.

Monitorizarea implementării recomandărilor

Procesul de monitorizare vine să încurajeze implementarea eficace a recomandărilor de către entităţile auditate, avînd ca scop principal îmbunătăţirea managementului financiar public în ansamblu, care, în conformitate cu standardele internaţionale de audit, reprezintă etapa finală a ciclului de audit. Verificarea şi asigurarea unui control asupra implementării recomandărilor garantează impactul Curţii de Conturi în soluţionarea problemelor ce ţin de ridicarea eficienţei de utilizare a mijloacelor publice.

Executarea cerinţelor şi recomandărilor

Curtea de Conturi, prin cerinţele şi recomandările înaintate, contribuie la consolidarea managementului financiar. În acelaşi timp, răspunderea pentru realizarea unui management corect şi eficient, orientat spre rezultate şi performanţă, ţine de responsabilitatea celor care gestionează fondurile publice.

Recomandările auditorilor publici externi stau la baza hotărîrilor Curţii de Conturi, prin care se cere entităţilor înlăturarea neregulilor şi abandonarea practicilor defectuoase.

Deşi pe parcursul ultimilor ani tendinţa de executare a cerinţelor şi de implementare a recomandărilor Curţii de Conturi se poate caracteriza drept una pozitivă, ponderea celor neexecutate rămîne în continuare a fi una pregnantă (a se vedea figura ce urmează).

* Sînt atestate ca executate/implementate parţial cerinţele şi recomandările pentru care informaţiile de confirmare a executării lor, prezentate de către entitate, nu sînt complete (nu sînt anexate documentele confirmative), fie măsurile întreprinse nu sînt suficiente, fiind doar iniţiate unele proceduri.

Datele diagramei denotă disponibilitatea unor rezerve la capitolul executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor înaintate de CCRM autorităţilor publice, altor entităţi verificate. În mare parte, situaţia este determinată de spiritul unor acţiuni inconsecvente ale persoanelor cu funcţii de răspundere în implementarea bunelor practici la gestionarea resurselor şi patrimoniului public, dar şi de neimplicarea corespunzătoare a Guvernului şi Parlamentului în acest proces. Printre cauzele ce determină situaţia creată, sînt: absenţa sau irelevanţa unor decizii ferme din partea administraţiei publice per ansamblu în materie de implementare a bunelor practici aferente gestionării fondurilor publice, respectiv, neconformarea recomandărilor CCRM în acest sens.

În perioada de referinţă, unele entităţi auditate au dat dovadă de atitudine conştientă la executarea hotărîrilor Curţii de Conturi incluse în Raportul anual 2013⁵, prin întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea remedierii deficienţelor şi iregularităţilor constatate de audit. Un factor motivant, care de asemenea a contribuit la responsabilizarea autorităţilor auditate în vederea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor, a servit completarea Legii Curţii de Conturi şi a Codului contravenţional cu prevederea potrivit căreia “…neexecutarea hotărîrilor Curţii atrage răspunderea contravenţională, în condiţiile legii”.

Cel mai frecvent sînt remediate neregulile ce ţin de organizarea şi raportarea financiară. Astfel, în perioada raportată, entităţile auditate au restabilit în evidenţa contabilă bunuri (imobile, terenuri) proprietate publică în valoare de 30,3 milioane lei, au asigurat înregistrarea la OCT a patrimoniului proprietate publică în valoare de 25,5 milioane lei. Totodată, au întreprins măsuri de corectare a erorilor admise în evidenţa contabilă privind operaţiunile economice efectuate, valoarea acestora constituind 104,7 milioane lei.

Astfel, suma totală a deficienţelor remediate pe parcursul perioadei de monitorizare a constituit 160,5 milioane lei.

Concomitent, Curtea de Conturi, prin identificarea problemelor/ carenţelor pe parcursul misiunilor de audit, înaintarea recomandărilor şi monitorizarea executării lor, contribuie la modificarea/armonizarea cadrului juridic, inclusiv al celui regulator intern aferent domeniilor vizate (detaliile de rigoare se regăsesc în Anexa nr.3 la prezentul Raport).

În contextul celor expuse, conchidem că sporirea responsabilităţii managerilor în acumularea şi utilizarea mijloacelor publice, respectiv, a eficienţei activităţii de audit public extern, obţinerea impactului dorit în îmbunătăţirea managementului finanţelor publice sînt posibile numai în contextul conlucrării ISA cu toate autorităţile responsabile, inclusiv cu Executivul şi Legislativul.

Reieşind din experienţa internaţională, controlul parlamentar este recunoscut drept cel mai bun instrument de asigurare a implementării recomandărilor Curţii de Conturi. Astfel, controlul parlamentar presupune instituirea unei comisii/subcomisii permanente de profil în materie de control financiar, pentru asigurarea implementării recomandărilor şi utilizării rezultatelor auditurilor.

O soluţie în acest sens ar fi dezbaterile parlamentare cu audierea Guvernului, ministerelor şi altor autorităţi vizavi de abordările/recomandările/deciziile Curţii de Conturi.

Sesizarea organelor de drept

În scopul gestionării şi raportării faptelor care au la bază suspiciuni rezonabile de fraudă/infracţiune, Curtea de Conturi, în corespundere cu prevederile Legii nr.261-XVI din 05.12.2008, a remis organelor de drept 6 materiale ale auditurilor realizate, ca urmare fiind pornite 6 cauze penale, emisă 1 ordonanţă de refuz în pornirea urmăririi penale, 4 materiale – conexate la cauzele penale pornite anterior. În prezent, 3 materiale se află în proces de examinare.

Informaţii detaliate privind rezultatul examinării materialelor Curţii de Conturi de către organele de drept sînt prezentate în Anexa nr.4 la prezentul Raport.

______________________________________

¹ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.61 din 11.12.2013 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2014” (cu modificările şi completările ulterioare) şi Hotărîrea Curţii de Conturi nr.57 din 08.12.2014 “Privind aprobarea Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2015” (cu modificările şi completările ulterioare).

² Numărul total de entităţi a fost stabilit conform principiului “o entitate o singură dată”, indiferent de numărul şi tipul auditului efectuat la acestea.

³ O misiune de audit se finalizează cu un raport care se aprobă prin Hotărîrea Curţii Conturi. Printr-o hotărîre poate fi aprobat unul sau mai multe rapoarte.

⁴ Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern (în continuare – Legea nr.229 din 23.09.2010).

⁵ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.48 din 07.10.2014 “Privind Raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public” (Raportul anual 2013).

CAPITOLUL II. EVALUAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT FINANCIAR ŞI CONTROL

Reforma instituţională, care vizează dezvoltarea şi modernizarea instituţiilor publice, constituie o necesitate obiectivă, crucială pentru procesul de integrare europeană şi de aliniere la standardele internaţionale aferente asigurării unei convergenţe cu valorile şi practicile avansate.

Ca parte a acestui proces, perfecţionarea controlului asupra modului de utilizare a resurselor publice reprezintă o importanţă deosebită, scopul fiind sporirea eficienţei şi eficacităţii economice, limitarea risipei de fonduri şi posibilităţilor de fraudă şi corupţie, toate acestea avînd obiectivul de a crea relaţii de încredere între autorităţi şi cetăţeni. Una din priorităţile procesului de reformare a controlului este edificarea şi dezvoltarea auditului intern şi a managementului financiar şi control.

Conform prescripţiilor Legii nr.229 din 23.09.2010, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, care gestionează mijloace provenite din componentele bugetului public naţional, au obligaţia să instituie şi să consolideze sistemele de management financiar şi control (MFC).

Obiectivul general al controlului financiar public intern este promovarea unui grad avansat de răspundere managerială în utilizarea fondurilor publice. Astfel, provocarea majoră este de a produce schimbarea de mentalitate a managerilor şi personalului, în vederea asumării responsabilităţilor ce ţin de o gestiune economico-financiară exigentă.

O bună guvernanţă presupune, în primul rînd, un context decizional clar şi predictibil, o utilizare conformă a resurselor puse la dispoziţia celor care administrează treburile, inclusiv prin asumarea răspunderii pentru modul de gestionare.

Ministerul Finanţelor (MF) este autoritatea cu funcţii de reglementare a domeniului vizat, respectiv, elaborează şi implementează măsurile aferente Programului de dezvoltare a controlului financiar public pentru anii 2014-2017⁶.

Este necesar de specificat, în acest sens, că normele legale aferente controlului financiar public intern prevăd expres că: “…controlul financiar public intern este supus evaluării externe de către Curtea de Conturi”.

În această ordine de idei, Curtea de Conturi sistematic, în cadrul misiunilor anuale de audit în sectorul public, evaluează viabilitatea şi eficienţa MFC şi, după caz, formulează recomandările de rigoare. Astfel, în perioada de referinţă, practic în toate misiunile de audit public extern, rolul MFC per entitate a fost elucidat. În pofida faptului că sistemele MFC sînt la al 5-lea an de implementare, CCRM constată şi, în acelaşi timp, reiterează o stare generală necorespunzătoare privind atitudinea top-managementului autorităţilor publice de toate nivelurile vizavi de afirmarea principiilor bunei guvernări⁷.

Astfel, urmare a evaluărilor auditului public extern, se relevă:

• caracterul superficial/nepunctual al modului de organizare a MFC, entităţile limitîndu-se la elaborarea a doar cîtorva documente interne (proceduri operaţionale, registrul riscurilor etc.);

• absenţa/irelevanţa criteriilor de evaluare a posibilelor riscuri în gestiunea financiară şi operaţională, respectiv, a obiectivelor ce ţin de activităţile entităţilor publice;

• nefuncţionalitatea unităţilor de audit intern în cadrul entităţilor publice, inclusiv cu funcţii improprii, respectiv, incompatibile cu atribuţiile prestabilite (personal subdimensionat, necalificat şi nemotivat).

În susţinerea celor consemnate, slăbiciunile instituţionale în materie de MFC şi impactul respectiv asupra gestionării fondurilor publice se regăsesc în capitolele prezentului Raport, per domenii/entităţi auditate.

Recomandări Parlamentului

- să solicite Guvernului responsabilizarea managementului entităţilor publice, asumarea de către factorii decizionali a eficienţei şi eficacităţii activităţilor gestionate;

- să iniţieze ajustarea cadrului normativ-legislativ în domeniul controlului financiar public intern, prin: a) remedierea carenţelor cu efecte contrare spiritului de bună guvernare; b) revederea statutului şi gradului de remunerare a personalului cu funcţii de audit intern.

______________________________________

⁶ Hotărîrea Guvernului nr.1041 din 20.12.2013 “Cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a controlului financiar public pentru anii 2014-2017”.

CAPITOLUL III. ADMINISTRAREA FINANŢELOR PUBLICE

Potrivit prevederilor art.31 din Legea Curţii de Conturi, ISA “… efectuează anual, în mod obligatoriu, auditul rapoartelor Guvernului privind executarea din exerciţiul bugetar expirat:

a) a bugetului de stat;

b) a bugetului asigurărilor sociale de stat;

c) a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală”.

Finanţele publice, conform definiţiei generale, reprezintă totalitatea fondurilor publice, care se formează din plăţi obligatorii (impozite, taxe, contribuţii, împrumuturi) ce se acumulează şi se distribuie, după necesitate, de către stat pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor sale. În acest sens, sistemul bugetar cuprins în Bugetul Public Naţional (BPN) constituie instrumentul consolidat, în cadrul finanţelor publice, pentru realizarea priorităţilor economice şi sociale în contextul resurselor disponibile aflate la dispoziţia Guvernului.

Rolul auditului public extern, în acest sens, este unul primordial în evaluarea plenitudinii constituirii fondurilor publice bugetare, respectiv, redistribuirii şi folosirii conforme şi raţionale a acestora.

Conform raportărilor consolidate, în anii de referinţă (2012-2014) BPN a înregistrat în mod constant creşteri atît la venituri, cît şi la cheltuieli.

În aspect structural, mai cu seamă la venituri (exceptînd granturile), s-a înregistrat un trend descendent al colectărilor raportate la PIB (de la 36,1% în 2012 pînă la 34,4% în 2014), ceea ce denotă rezerve nevalorificate în materie de extindere a bazei impozabile. În acest sens, auditul atestă o evoluţie nefavorabilă a administrării restanţelor (în special, a celor istorice), a căror valoare (31.12.2014) a depăşit 2,9 miliarde lei, ceea ce echivalează cu 2,6% din PIB.

Evoluţia cheltuielilor publice per total raportate la PIB în perioada respectivă nu a înregistrat abateri semnificative, astfel acestea constituind circa 40%. Sub aspect funcţional, cheltuielile au fost destinate preponderent sferei social-culturale.

În acelaşi timp, conform tabelului ce urmează, anumite schimbări au fost înregistrate în cadrul componentelor BPN, mai cu seamă în relaţiile BS cu celelalte bugete (BASS, FAOAM, BUAT) în ce priveşte transferurile pentru compensarea decalajelor dintre veniturile proprii ale acestora şi cheltuielile aferente. Astfel, cheltuielile în cauză au sporit semnificativ (de la 8,9 miliarde lei în 2012 pînă la 13,0 miliarde lei 2014), respectiv, şi ponderea transferurilor (în totalul cheltuielilor BS) a înregistrat o evoluţie ascendentă (2012 – 41,0%, 2013 – 39,4%, 2014 – 44,2%). În acest context, se relevă creşterea cu precădere a mijloacelor destinate bugetelor locale, acestea fiind justificate de implementarea noului mecanism de alocare bugetară prin formulă agregată pentru finanţarea învăţămîntului preşcolar, primar, secundar general, special şi complementar (extraşcolar), în sumă totală de 1,49 miliarde lei. Aceste majorări survin şi datorită noului mecanism de alocare BUAT a transferurilor cu destinaţie specială (0,37 miliarde lei) din Fondul rutier.

Auditul Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat, 2014

Potrivit Raportului anual 2014, întocmit de MF, principalii indicatori ai bugetului de stat au fost realizaţi:

• la venituri – în sumă de 27717,7 milioane lei (98,3%), sau cu 481,2 milioane lei sub nivelul prognozat;

• la cheltuieli – în sumă de 29347,9 milioane lei (94,7%), sau cu 1633,2 milioane lei sub nivelul prognozat;

• la deficitul bugetar – în sumă de 1630,2 milioane lei (58,6%), sau cu 1152,0 milioane lei sub nivelul prognozat.

Evoluţia executării principalilor indicatori ai bugetului de stat în anii 2012-2014, în raport cu PIB, se prezintă în tabelul de mai jos.

Obiectivul

Obiectivul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2014, în aspectele semnificative, este elaborat în conformitate cu prevederile legale, prezintă informaţia financiară bazată pe datele evidenţei sistemului trezorerial şi pe datele consolidate ale rapoartelor executorilor de buget.

Constatările şi concluziile principale

• Evaluările şi prognozele macroeconomice rămîn un domeniu subperformant, fapt ce determină proiecţii fiscal-bugetare nefundamentate/irelevante, iar rectificările ulterioare, mai cu seamă la capitolul venituri, evidenţiind, în acest sens, devieri semnificative faţă de indicatorii aprobaţi şi realizaţi.

• Ponderea facilităţilor/înlesnirilor fiscale în PIB înregistrează anual o evoluţie ascendentă (3,7% – 2012; 4,9% – 2014). Este necesar de consemnat, în acest sens, că autorităţile publice de resort nu dispun de analize cauze-efect privind impactul socioeconomic rezultat din regimul fiscal preferenţial acordat unor domenii/entităţi. De regulă, facilitarea/legiferarea prin reduceri de taxe şi impozite a unor activităţi nu este anticipată de studii de fezabilitate şi impact.

• Restanţele fiscale (istorice şi curente) constituie o vulnerabilitate pentru sustenabilitatea veniturilor bugetare, în special a celor aferente bugetului de stat (de la 1443,4 milioane lei în anul 2013 pînă la 1562,9 milioane lei în anul 2014, gradul de încasare fiind de numai 27,3%), creînd astfel deficite temporare.

• Nivelul de executare a cheltuielilor a constituit 94,7%, fiind influenţat de calitatea prognozelor, care la nivel de executor de buget a variat de la 18,8% pînă la 100,0%, alocaţiile neutilizate în exerciţiul bugetar expirat constituind 1633,2 milioane lei.

• Curtea de Conturi denotă necesitatea îmbunătăţirii corelării între indicatorii de performanţă şi resursele financiare, nivelul de executare a indicatorilor de performanţă fiind neuniform: la 139 de indicatori – sub 50%, respectiv: la 78 – între 50% şi 80%, la 140 – între 80% şi 99%, şi la 615 – 99,0% - 100,0%.

• Cheltuielile pentru executarea documentelor executorii continuă să fie semnificative (61,8 milioane lei), în totalul plăţilor predominînd sumele adjudecate de organele de drept ale Republicii Moldova.

• Se atestă necesitatea unor reglementări exhaustive referitor la raportarea bazată pe rezultate privind gestionarea mijloacelor din Fondul rutier.

• Creşterea continuă a arieratelor bugetare reprezintă un risc major de nesustenabilitate în exerciţiul bugetar ulterior. Astfel, la situaţia din 31.12.2014, executorii de buget au admis per ansamblu datorii debitoare de 1084,0 milioane lei şi, respectiv, creditoare de 695 milioane lei.

• MF nu a inclus în Raportul Guvernului (la situaţia din 31.12.2014) obligaţiunile statului în valoare de circa 0,61 miliarde lei şi a obligaţiunilor pasibile în valoare de 6,45 miliarde lei – sume aferente garanţiilor emise în favoarea BNM pentru creditele de urgenţă acordate sectorului bancar.

Cauzele şi impactul

Principalele cauze privind expunerile anterioare sînt:

• cadrul analitic subdezvoltat în materie de identificare şi evaluare la macro- şi micronivel a bazei impozabile aferente proiecţiilor fiscal-bugetare;

• monitorizarea necorespunzătoare din partea MF a aplicării conforme a politicilor de evidenţă şi raportare a diferenţelor de curs valutar;

• iniţierea/angajarea unor cheltuieli bugetare supraevaluate/ nejustificate de către executorii de buget;

• deficitul de lichidităţi financiare, soldate cu neexecutarea de către Trezoreria de Stat a ordinelor de plată în valoare de circa 300 milioane lei;

• nerespectarea disciplinei de plată atît din partea executorilor de buget, cît şi a furnizorilor de bunuri şi servicii;

• lipsa unor reglementări exhaustive privind cuantumul de plăţi salariale pentru angajaţii proiectelor investiţionale finanţate din surse externe;

• deficitul de instrumente de monitorizare în cadrul sistemului informaţional privind atragerea de către executorii de buget a soldurilor de mijloace speciale formate la începutul anului.

Măsurile dispuse pentru remediere

Pentru remedierea situaţiilor constatate, este necesară întreprinderea măsurilor ce ţin de: (i) ajustarea modelelor de prognoză macrofinanciară aferente credibilităţii proiecţiilor fiscal-bugetare; (ii) revizuirea politicilor de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale, inclusiv cu stabilirea unor obiective de performanţă pentru acordarea acestor facilităţi; (iii) consolidarea capacităţilor MF şi administratorilor de venituri în vederea colectării neplăţilor la buget; (iv) îmbunătăţirea prognozelor de cheltuieli; (v) elaborarea unor reglementări exhaustive referitor la gestionarea şi utilizarea mijloacelor din Fondul rutier; (vi) elaborarea politicilor de evidenţă şi de raportare cu privire la unii indicatori bugetari adiţionali angajamentelor asumate.

Recomandări Parlamentului

Să solicite Guvernului:

- reactualizarea cadrului de reguli prudenţiale în spiritul principiilor managementului finanţelor publice, inclusiv prin consolidarea instrumentelor analitice de prognoză macrofinanciară. Responsabilizarea factorilor decizionali pentru implementarea oportună şi integrală a acţiunilor/măsurilor cuprinse în calendarul bugetar;

- revizuirea actualului sistem de facilităţi fiscale pentru o relevantă subdimensionare, reglementarea în acest sens a criteriilor/clauzelor aferente evaluării/acordării/monitorizării înlesnirilor fiscale.

___________________________________

⁷ Art.1 alin.(2) din Legea nr.229 din 23.09.2010.

Auditul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat, 2014

Potrivit datelor raportate de MF, soldul datoriei sectorului public la finele anului 2014 a constituit 36562,8 milioane lei, fiind cu 4615,3 milioane lei în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Astfel, raportată la PIB, datoria sectorului public consolidată constituie 32,8% (sau cu un spor de 1,0 p.p.). Structural, datoria sectorului public se exprimă prin: datoria de stat – 27470,6 milioane lei (75,1%), datoria administrată de BNM – 6100,6 milioane lei (16,7%), datoria întreprinderilor din sectorul public – 2705,6 milioane lei (7,4%), datoria UAT – 286,0 milioane lei (0,8%).

Obiectivul

Obiectivul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile asupra faptului că gestionarea şi raportarea datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat sînt conforme rigorilor cadrului legal.

Constatările şi concluziile principale

• Neraportarea garanţiei de stat acordate (2014) în sumă de 6,45 miliarde lei, rezultată din Hotărîrea Guvernului nr.938 din 13.11.2014 privind garanţia de stat emisă în favoarea BNM pentru creditele acordate băncilor comerciale. Această decizie, cu certitudine, va avea repercusiuni asupra finanţelor publice, implicit, asupra solvabilităţii şi sustenabilităţii BS, impactul eventual generînd riscuri pentru stabilitatea macrofinanciară.

• Valorificarea fondurilor externe rămîne la nivel redus, iar executarea unor indicatori ce ţin de datoria de stat externă nu s-a încadrat în limitele stabilite prin Legea bugetului de stat pe anul 2014⁸, depăşirea plafonului fiind condiţionată de deprecierea monedei naţionale în raport cu valutele de origine a împrumuturilor externe contractate.

• Comparativ cu anul precedent, se denotă o creştere cu 1,17 p.p. a ratei medii anuale ponderate la VMS (constituind pentru anul 2014 – 6,72%), ceea ce a condus la majorarea cu 71,3 milioane lei a cheltuielilor pentru serviciul datoriei de stat interne. Această tendinţă nefavorabilă, cu costuri în ascensiune, se va amplifica dată fiind dependenţa pieţei VMS de sectorul bancar autohton (92,7%), mai cu seamă în condiţiile escaladării crizei sectorului respectiv, riscurile, implicit, costurile nesustenabile bugetului pentru finanţarea deficitului şi deservirea datoriei interne devenind iminente.

• Neprezentarea sau prezentarea cu întîrziere de către întreprinderile sectorului public şi UAT a informaţiilor privind împrumuturile contractate a condiţionat modificarea soldului datoriei pentru perioadele precedente în sumă totală de 57,7 milioane lei, inclusiv pe anul 2012 – 1,3 milioane lei, pe anul 2013 – în sumă de 56,4 milioane lei.

• O situaţie dificilă pentru bugetul de stat este recuperarea datoriilor aferente unor instituţii financiare şi altor entităţi (12313,0 milioane lei), în special a celor cu termenul de achitare expirat şi cu risc înalt de nerecuperare (8317,9 milioane lei).

• Ca şi în anii precedenţi, se atestă nerecuperarea integrală a creanţelor preluate de MF prin emiterea obligaţiunilor de stat urmare a procesului de lichidare a B.C. “Investprivatbank” S.A., în valoare totală de 428,5 milioane lei, fiind achitate la bugetul de stat din valorificarea activelor acesteia doar 61,5 milioane lei, inclusiv 10,0 milioane lei aferente anului 2014.

Cauzele şi impactul

În prezent Republica Moldova se confruntă cu o criză financiară de proporţii, la origini fiind derapajele semnificative în administrarea sectorului bancar, perpetuarea dezechilibrelor macrofinanciare şi riscurilor de nesustenabilitate bugetară. Situaţia agravantă la macronivel amplifică în mod inevitabil costurile şi riscurile aferente gestiunii/deservirii datoriei publice. În acelaşi timp, ISA indică şi asupra unor carenţe de sistem, mai cu seamă: a) neconsolidarea managementului aferent fondurilor externe; b) nerespectarea de către întreprinderile din sectorul public şi de către UAT a modului şi termenului de raportare a soldului datoriilor contractate, influenţînd astfel raportarea datoriei sectorului public; c) nerecuperarea la bugetul de stat a datoriilor debitorilor garantaţi şi ale beneficiarilor recreditaţi; d) nevalorificarea în termen a resurselor împrumuturilor externe etc.

Măsurile dispuse pentru remediere

În situaţia creată, ISA consideră relevantă sporirea prudenţialităţii şi predictibilităţii administrării datoriei sectorului public, în special prin diversificarea pieţei VMS şi instrumentelor de atragere a resurselor de capital, raţionalizarea costurilor şi anticiparea/diminuarea posibilelor riscuri de neonorare a angajamentelor adiţionale.

Recomandări Parlamentului

- iniţierea unor acţiuni punctuale pentru consolidarea cadrului legislativ privind delimitarea clară a competenţelor autorităţilor executive, respectiv, ale forului legislativ în domeniul garanţiilor de stat;

Să solicite Guvernului:

- asumarea unor angajamente clare de administrare exigentă a datoriei sectorului public pentru evitarea deciziilor riscante, care ar genera/amplifica crize financiare;

- susţinerea unui management riguros al datoriei sectorului public, implementarea în acest sens a sistemelor de evaluare a performanţei şi eficienţei pe bază de indicatori-cheie.

___________________________________

⁸ Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013 (în continuare – Legea bugetului de stat pe anul 2014 sau Legea bugetară anuală).

Auditul Raportului Guvernului privind executarea

bugetului asigurărilor sociale de stat, 2014

Obiectivul

Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) este destinat, conform legii, finanţării măsurilor aferente garanţiilor oferite de stat beneficiarilor-contribuitori la sistemul public de asigurări sociale. Astfel, veniturile şi cheltuielile acestui buget reflectă plenitudinea şi modul de gestionare a resurselor financiare acumulate în scopurile menţionate.

Constatările şi concluziile principale

Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), potrivit atribuţiilor funcţionale, întreprinde măsuri de control în vederea îmbunătăţirii mecanismului existent de declarare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii. În acelaşi timp, misiunea de audit a constatat că efectul acestora nu este pe măsură, fenomenul ignorării de către contribuitori a obligaţiilor avînd un caracter stabil ascendent.

La capitolul venituri se atestă multiple deficienţe şi neconformităţi, mai cu seamă ce ţin de:

• exercitarea funcţiilor aferente urmăririi, colectării şi raportării contribuţiilor sociale de către două autorităţi de profil (CNAS – colectarea şi verificarea dărilor de seamă referitor la BASS, verificarea corectitudinii calculării şi plăţii indemnizaţiilor de asigurări sociale, calcularea majorării de întîrziere pentru neplata în termen a contribuţiilor BASS; IFPS – urmărirea calculării şi achitării corecte, depline şi la timp a veniturilor BASS), ceea ce conduce la suprapuneri de atribuţii cu impact nefavorabil;

• respectarea şi onorarea obligaţiilor de către persoanele fizice şi juridice – contribuitori la sistemul public de asigurări sociale;

• recepţionarea şi înregistrarea de către subdiviziunile teritoriale CNAS a declaraţiilor privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat;

• calificarea de către CNAS a contribuabililor la categoria “inactivi” (46882 de contribuabili) în lipsa reglementărilor interne, precum şi a drepturilor legale de calificare;

• capacitatea de plată a unor contribuabili (datoriile la 31.12.2014 au constituit 1142,2 milioane lei) şi trecerea, de către CNAS în baza deciziilor IFPS, în evidenţă specială a obligaţiunilor fiscale care se consideră imposibil de recuperat (în sumă de 142,6 milioane lei ale 258 de contribuabili);

• diminuarea veniturilor proprii ale BASS prin stingerea unor obligaţiuni fiscale (în sumă de 22,8 milioane lei pentru 109 contribuabili), în baza hotărîrilor instanţelor judecătoreşti şi normelor legale, din care au fost compensate din bugetul de stat 12,3 milioane lei, diferenţa de 10,5 milioane lei fiind lipsită de sursa compensatorie.

La capitolul cheltuieli, cele mai frecvente abateri ţin de:

• nerespectarea procedurilor de control de către CNAS asupra indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă;

• supradimensionarea costurilor rezultate din achitarea prestaţiilor şomerilor, dat fiind faptul necreării fondului respectiv;

• carenţe în procesul de acordare a ajutorului de şomaj şi a prestaţiilor sociale şomerilor de către Agenţia Naţională a Ocupării Forţei de Muncă prin intermediul agenţiilor teritoriale din subordine, precum şi a urmăririi plăţii acestor prestaţii;

• abateri de la actele normative în procesul de repartizare şi trecere la cheltuieli a biletelor de tratament balneosatorial de către CNAS prin intermediul CTAS;

• indisciplină la contractarea şi executarea lucrărilor capitale;

• neelaborarea, respectiv, absenţa indicatorilor de performanţă în exerciţiul bugetar, în consecinţă – neracordarea rezultatelor la indicii prestabiliţi.

Cauzele şi impactul

Cumulul de slăbiciuni instituţionale nominalizate denotă carenţe semnificative în managementul BASS, impactul constituind fenomenul încetăţenit de neonorare (parţială şi/sau integrală) de către contribuitori a obligaţiunilor (pe de o parte) şi ratarea de către beneficiarii potenţiali a oportunităţilor reale de obţinere a pensiilor (pe de altă parte). Printre cauzele generatoare de nedeclarare, implicit, neachitare a obligaţiilor din partea contribuitorilor, este necesar de cuantificat şi disfuncţiile aferente sistemelor MFC în cadrul autorităţilor (IFPS, CNAS) autorizate cu competenţe de administrare şi supraveghere a declaraţiilor, respectiv, a plăţilor în BASS. Aceste şi alte carenţe, inevitabil amplifică riscul plenitudinii şi autenticităţii contribuţiilor aferente BASS, inclusiv gestionarea datoriilor (istorice şi curente). Circumstanţele în cauză, cu certitudine determină creşterea ponderii contribuitorilor indisciplinaţi, inclusiv evazionişti, impactul fiind neobţinerea concludentă a veniturilor proprii BASS.

Măsurile dispuse pentru remediere

Pentru realizarea conformă şi eficientă a funcţiilor atribuite prin competenţă, organele centrale de specialitate urmează să întreprindă măsuri de: responsabilizare şi intensificare a activităţilor pentru asigurarea acumulării integrale a veniturilor BASS, cu identificarea rezervelor posibile, precum şi diminuarea factorilor generatori de evaziune şi neraportare a obligaţiilor faţă de BASS; revizuire a activităţilor de calificare ca “inactivi” a agenţilor economici care nu prezintă dări de seamă conform cerinţelor legale ce vizează criteriile şi acţiunile corespunzătoare pentru acest proces.

Recomandări Parlamentului

Să solicite Guvernului:

- actualizarea cadrului legal privind materia impozabilă aferentă surselor de constituire a BASS, includerea acestora în sistemul de taxe şi impozite, prevăzînd în acest sens un titlu special în Codul fiscal; redefinirea şi consolidarea competenţelor organelor fiscale, pentru asigurarea administrării integrale a veniturilor BASS;

- examinarea situaţiei privind veniturile neîncasate, inclusiv cele din registrul special, precum şi a celor imposibil de încasat potrivit hotărîrilor judecătoreşti, cu stabilirea şi aprobarea sursei de acoperire şi protejarea drepturilor beneficiarilor de prestaţii sociale.

Auditul conformităţii Raportului Guvernului privind executarea

fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, 2014

Obiectivul

Bugetul unic consolidat al fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) este administrat şi gestionat, în condiţiile legii, de Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM). Auditul public extern, conform rigorilor, a evaluat respectarea de către autoritatea de profil a principiului de legalitate şi regularitate în exerciţiul bugetar expirat.

Constatările şi concluziile principale

Misiunea de audit privind conformitatea gestionării FAOAM a identificat un şir de abateri şi deficienţe, acestea fiind exprimate prin:

• finanţarea, în unele cazuri nerespectînd termenele prevăzute, a contractelor de acordare a serviciilor medicale a determinat formarea datoriilor CNAM faţă de IMSP de 102,0 milioane lei;

• slăbiciuni instituţionale privind managementul financiar şi controlul intern, mai cu seamă în materie de evaluări neconforme a documentelor prezentate de către instituţiile medico-sanitare pentru contractare; absenţa/irelevanţa criteriilor aferente acreditării instituţiilor prestatoare de servicii medicale, respectiv, preocuparea inadecvată pentru prestabilirea indicilor de calitate; nerespectarea clauzelor contractuale;

• neracordarea sistemelor de bugetare principiului cost-eficienţă şi indicatorilor bazaţi pe rezultate;

• autorizarea folosirii mijloacelor financiare din Fondul de rezervă al FAOAM în lipsa cadrului regulator de profil, respectiv, necorelarea politicii alocative de resurse la strategii şi obiective complementare prevederilor Planului de acţiuni al Strategiei Naţionale de Sănătate Publică pentru anii 2014-2020;

• gestionarea Fondului de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale în absenţa proceselor/procedurilor aferente MFC. Astfel, Comisia mixtă şi-a arogat competenţe contrare cadrului juridic, deciziile de rigoare generînd datorii nesustenabile (230,0 milioane lei), în condiţiile unor proiecte investiţionale lipsite de suport financiar.

Curtea de Conturi atestă că, deşi Raportul Guvernului privind exerciţiul bugetar FAOAM întruneşte rigorile juridice, în acelaşi timp cuantifică anumite situaţii ce ţin de contractări necorespunzătoare/necuprinzătoare ale serviciilor medicale.

Cauzele şi impactul

Principalele cauze ce au determinat deficienţele constatate au fost:

• neîncasarea conformă a veniturilor din primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală;

• virarea tardivă a transferurilor de la bugetul de stat;

• lipsa procedurilor şi ordinelor interne de reglementare a utilizării mijloacelor financiare alocate din Fondul de rezervă;

• nesusţinerea unor abordări privind serviciile publice prestate;

• respectarea neadecvată a procedurilor în cadrul procesului investiţional.

Măsurile dispuse pentru remediere

Pentru remedierea situaţiilor constatate de audit în aspectul conformităţii, entităţilor auditate le-au fost înaintate recomandări în vederea ajustării normelor interne la prevederile legal-normative, inclusiv înaintarea propunerilor de precizare a cadrului legal aferent acreditării şi contractării IMSP, precum şi îmbunătăţirii proceselor de control intern pentru diminuarea riscurilor identificate.

Recomandări Parlamentului

- iniţierea unor expertize aferente ajustării cadrului juridic, în scopul determinării şi stabilirii în Legea bugetară anuală a indicilor de performanţă pe domenii/instituţii, reactualizînd, în acest sens, şi condiţiile-cadru privind acreditarea instituţiilor medico-sanitare publice.

Auditul bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale

Obiectivul

În temeiul art.28 alin.(1) lit.a) din Legea organică, Curtea de Conturi efectuează şi auditul bugetelor UAT, verificînd anual dacă activităţile desfăşurate de autorităţile publice locale răspund intereselor colectivităţilor, respectiv, prestează servicii publice populaţiei conform aşteptărilor acesteia.

În perioada raportată, ISA a efectuat audituri privind regularitatea exerciţiului bugetar 2014 în cadrul AAPL din raioanele Călăraşi, Criuleni, Donduşeni, Drochia, Floreşti şi Hînceşti.

Scopul misiunilor de audit a constat în evaluarea: respectării de către AAPL a legalităţii şi regularităţii în procesul bugetar; asigurării estimărilor fundamentate ale proiecţiilor fiscal-bugetare; administrării prudente a veniturilor şi cheltuielilor; gestionării raţionale şi integre a patrimoniului public, inclusiv în calitate de generator de resurse financiare. Astfel, s-au urmărit asemenea obiective, precum:

• au respectat UAT legalitatea şi regularitatea în procesul bugetar; au identificat/evaluat materia impozabilă aferentă constituirii bazei financiare?

• au gestionat UAT cheltuielile bugetare în mod legal/regulamentar?

• au asigurat UAT integritatea şi gestionarea conformă a patrimoniului public?

Constatările şi concluziile principale

Acţiunile de audit efectuate în cadrul autorităţilor publice locale au scos la iveală multiple carenţe şi nereguli, care au generat venituri necuantificate, respectiv, neluate în calcul la formarea bugetelor locale (pe de o parte), şi venituri necolectate (pe de altă parte).

În acest sens, este necesar a indica asupra cauzelor generatoare de neextindere a bazei de venituri, precum:

• disfuncţiile în materie de analiză, identificare şi evaluare a materiei impozabile aferente proiecţiilor fiscal-bugetare, inclusiv în formarea şi consolidarea bugetelor locale;

• administrarea precară, atît din partea AAPL, cît şi a serviciilor de colectare din cadrul UAT, a impozitelor şi taxelor locale.

Şi gestiunea cheltuielilor în cadrul bugetelor locale nu întruneşte întocmai principiul legalităţii, dar, mai cu seamă, al regularităţii şi eficienţei. Asemenea derogări au la origine aşa factori, ca:

• angajarea cheltuielilor în lipsa surselor disponibile de finanţare;

• utilizarea/cheltuirea neregulamentară şi/sau ineficientă a mijloacelor financiare, în lipsa criteriilor de cost-eficienţă, precum şi absenţa unor indicatori aferenţi satisfacerii necesităţilor colectivităţilor locale;

• practici contraindicate, prin mobilizarea de către AAPL a resurselor financiare în scopul finisării şi dării în exploatare a obiectivelor în curs de execuţie;

• un cadru normativ şi metodologic neactualizat/irelevant privind transferurile de la bugetul de stat la bugetele raionale şi ulterior la bugetele UAT de nivelul I, pentru uniformizarea gradului de asigurare financiară.

Cauzele şi impactul

Auditul public extern nu numai relevă, dar şi reiterează faptul că, în procesul bugetar şi gestiunea banului public la nivelul autorităţilor publice locale, continuă aceleaşi practici defectuoase, cauzele fiind:

• atitudinea superficială a factorilor de decizie vizavi de administrarea veniturilor proprii ale bugetelor locale;

• interacţiunea absolut nepotrivită a autorităţilor de profil (economice, financiare, fiscale, statistice, cadastrale) în materie de identificare/evaluare/monitorizare a materiei impozabile generatoare de venituri bugetare;

• nedeţinerea de către autorităţile fiscale, oficiile cadastrale şi instituţiile statistice teritoriale a unor informaţii exhaustive, care ar permite evaluarea corespunzătoare a bazei de evaluare/constituire a veniturilor bugetelor locale;

• lipsa/irelevanţa în cadrul autorităţilor financiare a unui sistem clar de proceduri în subprocesul de analiză/prognoză fiscal-bugetară;

• deficitul de comunicare cu subiecţii antreprenoriatului, contribuabilii-plătitori de taxe şi impozite;

• evidenţa cantitativ-valorică neconformă şi cadastrarea neregulamentară în scopuri fiscale a fondului imobiliar;

• ignorarea de către AAPL a Legii nr.229 din 23.09.2010, respectiv, needificarea sau ineficienţa sistemelor MFC.

În sensul celor consemnate, auditul public extern a cuantificat impactul financiar al abaterilor şi neregulilor, conform datelor din tabel:

Măsurile dispuse pentru remediere

Pentru remedierea iregularităţilor generatoare de gestiune neconformă şi ineficientă a finanţelor publice locale, Curtea de Conturi a dispus măsuri privind:

• ajustarea şi standardizarea normelor/regulilor aferente implementării calendarului bugetar;

• eficientizarea conlucrării autorităţilor publice cu alte părţi implicate în procesul de planificare a bugetelor UAT, în vederea standardizării sistemului de proceduri privind crearea bazei de impozitare fundamentate pentru elaborarea prognozelor fiscal-bugetare, actualizării indicatorilor economico-financiari şi stabilirii corecte a bazei de impunere;

• stabilirea priorităţilor în vederea finanţării lucrărilor de construcţii şi reparaţii capitale;

• asigurarea monitorizării eficiente a executării contractelor încheiate cu furnizorii şi antreprenorii;

• monitorizarea şi eficientizarea controlului asupra realizării proiectelor în care AAPL participă în calitate de partener public;

• respectarea cadrului legal-normativ ce reglementează domeniul retribuirii muncii, acordarea compensaţiilor şi indemnizaţiilor sociale, cu implementarea unui control intern adecvat;

• îmbunătăţirea calităţii managementului financiar-contabil; asigurarea contabilizării/raportării regulamentare a situaţiilor financiare;

• implementarea proceselor operaţionale şi procedurilor eficiente de control intern (la toate etapele) privind veniturile şi cheltuielile bugetare, precum şi în cadrul procesului de efectuare a achiziţiilor de bunuri şi servicii din fondurile publice;

• întreprinderea măsurilor în vederea înlăturării abaterilor de la cadrul legal-normativ şi iregularităţilor constatate de misiunile de audit.

Recomandări Parlamentului

- iniţierea de către comisiile parlamentare permanente a audierilor autorităţilor publice centrale (de profil) şi locale privind interacţiunea acestora în implementarea efectivă a cadrului legal-normativ în materie de autonomie decizională şi financiară locală, descentralizarea fiscal-bugetară şi crearea premiselor pentru sustenabilitatea bazei economico-financiare a UAT de toate nivelurile.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Obiectivul

Auditul financiar cu elemente de conformitate efectuat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (MDRC) a constat în oferirea unei asigurări rezonabile privind întrunirea situaţiilor financiare raportate (2013) tuturor aspectelor semnificative ce ţin de realitate şi fidelitate, iar tranzacţiile efectuate în 2014 – legalităţii şi regularităţii. Din bugetul de stat (2014), MDRC i-au fost alocate mijloace financiare în sumă de 360,5 milioane lei, inclusiv pentru: reparaţii capitale – 113,0 milioane lei (31%), transferuri în interiorul ţării (Fondul Naţional de Dezvoltare Regională) – 191,3 milioane lei (53%); retribuirea muncii – 9,6 milioane lei (3%); investiţii capitale – 5,4 milioane lei (1,5%) etc.

Constatările şi concluziile principale

Auditul a punctat anumite abateri şi carenţe, mai cu seamă ce ţin de:

• tergiversarea transmiterii a 559 case de locuit (în valoare de 262,9 milioane lei), construite din contul mijloacelor publice cu destinaţie specială pentru sinistraţii din comuna Cotul Morii, r-nul Hînceşti;

• netransmiterea, în modul cuvenit, de către autorităţile publice locale a terenului aferent caselor de locuit, din proprietate privată în proprietate publică, respectiv, neschimbarea destinaţiei acestuia;

• neajustarea înregistrării dreptului de proprietate asupra 7 bunuri imobile;

• grevarea/restricţionarea drepturilor patrimoniale înregistrate de foştii proprietari ai caselor de locuit (5 cazuri, în valoare de circa 0,5 milioane ei);

• neînregistrarea conformă a dreptului de proprietate asupra clădirii Parlamentului, cheltuielile capitale în acest sens constituind 314,7 milioane lei;

• nevalorificarea în termenele stabilite a mijloacelor (6,3 milioane euro) provenite din granturi externe şi oferite de donator pentru implementarea unor proiecte de dezvoltare regională.

Cauzele şi impactul

Neimplementarea integrală a sistemelor MFC s-a soldat cu neajustarea/neînregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, ceea ce amplifică fenomenul dezintegrării proprietăţii publice, respectiv, riscul neatragerii fondurilor externe.

Măsurile dispuse pentru remediere

În scopul remedierii neconformităţilor constatate, MDRC şi autorităţilor implicate le-au fost înaintate recomandări privind asigurarea înregistrării în modul stabilit a drepturilor de proprietate asupra imobilelor deţinute; identificarea soluţiilor în vederea perfectării documentelor aferente drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole atribuite construcţiei cartierelor locative pentru sinistraţii din comuna Cotul Morii; elaborarea şi aprobarea unui plan de acţiuni privind măsurile/activităţile şi perioadele de valorificare a mijloacelor financiare acordate de donatorii externi.

De remarcat că Primăria comunei Cotul Morii, potrivit recomandărilor auditului, a înregistrat în evidenţa contabilă 559 case de locuit în valoare de 262,9 milioane lei.

Recomandări Parlamentului

- înregistrarea conformă a dreptului de proprietate asupra clădirii Parlamentului şi terenului aferent.

Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

Obiectivul

Auditul public extern la Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC) s-a axat pe verificarea conformării MFC regulilor în procesul gestionării fondurilor publice.

Constatările şi concluziile principale

Managementul financiar în cadrul MTIC, în general, este unul funcţional, respectiv, atestă o asigurare rezonabilă, în aspectele semnificative, asupra conformităţii gestionării resurselor financiare şi bunurilor patrimoniale. Totodată, Curtea de Conturi a relevat următoarele carenţe:

• MTIC practică în continuare dispunerea unor cheltuieli administrative cu suportul întreprinderilor de stat (în care deţine calitatea de fondator), mai cu seamă pentru transportul departamental;

• MFC în cadrul aparatului central a determinat neconformitatea gestionării situaţiilor patrimoniale, în special a celor aferente întreprinderilor de stat în care ministerul exercită funcţia de fondator, în aceste condiţii admiţîndu-se neînregistrarea integrală în evidenţa contabilă şi la organele cadastrale a drepturilor patrimoniale;

• nerespectarea regulilor generale de reflectare în evidenţa contabilă şi de raportare a unor bunuri materiale, a valorii bunurilor investite în întreprinderile de stat.

Cauzele şi impactul

Sistemele MFC necorespunzătoare au rezultat cu indisciplină financiară, exprimată prin folosirea iraţională a mijloacelor financiare, management financiar-contabil deficitar, soldat cu raportări denaturate.

Măsurile dispuse pentru remediere

Pentru conformarea activităţilor şi proceselor adiţionale, MTIC urmează să asigure: consolidarea activităţii grupului de lucru privind achiziţiile publice; excluderea practicii de utilizare a fondurilor întreprinderilor din subordine pentru cheltuielile de întreţinere a ministerului; înregistrarea/determinarea drepturilor patrimoniale cu ajustarea evidenţei imobilelor şi costului bunurilor reflectate în evidenţa contabilă; documentarea transmiterii bunurilor proprietate publică administratorilor întreprinderilor de stat; înregistrarea, conform cadrului regulator, a investiţiilor pe termen lung în părţi legate etc.

Recomandări Parlamentului

Să solicite Guvernului:

- examinarea oportunităţii de revizuire a cadrului legislativ şi normativ ce reglementează domeniul achiziţiilor publice în cadrul întreprinderilor de stat, precum şi a Regulamentului cu privire la modul de privatizare a încăperilor nelocuibile date în locaţiune, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.468 din 25.03.2008, cu stabilirea necesităţilor/condiţiilor clare şi a termenelor de locaţiune care ar oferi dreptul de comercializare ulterioară a imobilelor.

Centrul Naţional Anticorupţie

Obiectivul

Obiectivul general al auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că gestionarea fondurilor publice este conformă legalităţii/regularităţii.

Constatările şi concluziile principale

Se atestă că gestionarea fondurilor publice corespunde prevederilor legale, în acelaşi timp fiind consemnate anumite abateri şi carenţe.

Cauzele şi impactul

Neconformităţile se rezumă la faptul că CNA nu are elaborate şi descrise toate procesele operaţionale aferente gestionării fondurilor publice, relevîndu-se în acest sens următoarele:

• neînregistrarea în evidenţa contabilă şi la organul cadastral a 3 terenuri cu suprafaţa de 0,77 ha; nereflectarea în evidenţa contabilă a 3 imobile cu valoarea de bilanţ de 5,8 milioane lei, afectînd fidelitatea datelor raportate şi cauzînd riscul de integritate a bunurilor patrimoniului public;

• nedefinirea exhaustivă a activităţilor operaţionale ale subdiviziunilor evaluate prin prisma Indicatorilor de performanţă privind activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei, ceea ce generează incertitudini la achitarea sporului respectiv;

• prezenţa problematicilor la contractarea serviciilor auxiliare cu persoane fizice fără statut de întreprinzător şi la impozitarea acestora, fapt ce creează impedimente în aplicarea corectă a reglementărilor în vigoare;

• lipsa regulilor speciale privind controlul gestionării mijloacelor financiare alocate pentru activitatea specială de investigaţii generează riscul majorării datoriilor, corectitudinii utilizării şi raportării mijloacelor la acest capitol.

Măsurile dispuse pentru remediere

Se atestă că, pe parcursul misiunii de audit, CNA a efectuat inventarierea repetată a imobilelor, cu iniţierea procesului de înregistrare conformă în evidenţa contabilă şi la organele cadastrale, a corectat evidenţa contabilă a unor bunuri materiale şi restituirea soldului avansului neutilizat.

Recomandări Parlamentului

Să solicite Guvernului:

- iniţierea modificării legislaţiei privind contractarea serviciilor auxiliare externalizate şi definirea regimului fiscal aferent retribuirii personalului prestator de servicii.

Serviciul de Stat de Arhivă

Obiectivul

Misiunea de audit a constat în oferirea unei asigurări rezonabile, cu formularea concluziilor privind gestionarea conformă a fondurilor publice de către Serviciul de Stat de Arhivă (SSA).

Constatările şi concluziile principale

Cu toate că s-au atestat eforturi vizibile privind fortificarea sistemelor MFC, instituţia vizată dispune încă de suficiente rezerve pentru îmbunătăţirea domeniului în cauză. În acest sens, ISA constată:

• raportări nefidele ale serviciilor prestate;

• management financiar-contabil necorespunzător, rezultat cu erori în evidenţa şi raportarea fondurilor fixe din gestiune;

• proces de achiziţii publice neracordat la exigenţele juridico-legale.

Cauzele şi impactul

SSA a admis disfuncţii, cauzele fiind indisciplina financiară (pe de o parte) şi lipsa condiţiilor de stocare/păstrare a fondului arhivistic (pe de altă parte).

Măsurile dispuse pentru remediere

Auditul public extern, în sensul conformării rigorilor, a recomandat instituţiei consolidarea sistemelor MFC, racordarea contabilităţii şi procesului de achiziţii publice normelor legale.

Recomandări Parlamentului

- să revadă prevederile Hotărîrii Parlamentului nr.881-XII din 22.01.1992 “Pentru punerea în aplicare a Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova”, în sensul asigurării cu spaţii aferente depozitării documentaţiei instituţiilor-surse de completare a Arhivei de Stat pentru păstrarea tezaurului arhivistic naţional.

Serviciul de Stat de Curieri Speciali

Obiectivul

Misiunea de audit a avut drept scop obţinerea unei asigurări rezonabile, cu formularea concluziilor de rigoare, în materie de gestionare regulamentară a fondurilor publice.

Constatările şi concluziile principale

Deşi SSCS şi-a orientat activităţile spre asigurarea conformităţii execuţiei alocaţiilor bugetare şi a întreprins măsuri pentru consolidarea MFC, auditul a identificat carenţe în unele procese operaţionale.

Cauzele şi impactul

Deficienţele şi neregulile atestate au fost cauzate de:

• coliziunile juridice aferente funcţionării SSCS;

• nelegiferarea drepturilor patrimoniale asupra fondurilor publice gestionate (196,5 m²) şi terenului aferent (0,17 ha), ceea ce reprezintă un rsc semnificativ privind integritatea acestor bunuri.

Măsurile dispuse pentru remediere

Urmare a misiunii de audit, au fost formulate recomandări (5) în vederea asigurării gestionării conforme şi raţionale a fondurilor publice, precum şi consolidării elementelor sistemului de control intern aferent domeniilor: patrimoniu public, achiziţii publice şi organizarea financiar-contabilă.

Recomandări Parlamentului

Să solicite Guvernului:

- soluţionarea situaţiilor cu privire la statutul instituţional al Serviciului de Stat de Curieri Speciali şi al persoanelor atestate detaşate acestuia din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

CAPITOLUL IV. ADMINISTRAREA PATRIMONIULUI PUBLIC ŞI GESTIUNEA

ECONOMICO-FINANCIARĂ CORPORATIVĂ CU PARTICIPAREA STATULUI

Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC), conform normelor legale⁹, exercită funcţia de fondator la 7 întreprinderi de stat.

Obiectivul

Obiectivul auditului în cauză a constat în oferirea unei asigurări rezonabile că MFC, implementat în cadrul MTIC, asigură conformitatea proceselor aferente gestionării fondurilor publice în raport cu reglementările adiţionale, precum şi faptul că activităţile întreprinderilor de stat (în care MTIC îşi exercită funcţia de fondator) corespund, sub toate aspectele semnificative, principiilor legalităţii şi regularităţii.

Constatările şi concluziile principale

Analiza evoluţiei întreprinderilor a consemnat o tendinţă pozitivă de dezvoltare, fiind îmbunătăţiţi unii indicatori de performanţă, precum lichiditatea, profitabilitatea, rentabilitatea etc. Valoarea totală de bilanţ a activelor întreprinderilor de stat constituie 1021,0 milioane lei, majorîndu-se în perioada de gestiune cu 107,4 milioane lei. Totodată, CCRM denotă carenţe în aspectul conformităţii proceselor de executare a mijloacelor financiare şi de raportare a situaţiei patrimoniale. Astfel, în cadrul întreprinderilor de stat auditate s-au relevat:

• neasigurarea în deplină măsură a managementului ministerial asupra procesului de achiziţii, în special efectuarea de procurări fără iniţierea procedurilor de achiziţii în sumă de peste 17,2 milioane lei, fapt ce limitează transparenţa şi majorează riscul de denaturare a procesului de achiziţii;

• monitorizarea insuficientă a procesului de dare în locaţiune a încăperilor nelocative, precum şi a celor luate în locaţiune şi comodat, ceea ce determină riscul majorării cheltuielilor şi înstrăinării neregulamentare a imobilelor care le aparţin;

• nereglementarea, respectiv, absenţa criteriilor aferente stimulării membrilor Consiliilor de administraţie în funcţie de aportul privind eficienţa şi rezultatele economico-financiare ale întreprinderilor;

• nepublicarea de către unele întreprinderi a tarifelor, modului şi condiţiilor de furnizare a serviciilor publice prestate, fapt ce limitează transparenţa activităţilor desfăşurate, generînd riscul prejudicierii intereselor utilizatorilor;

• neasigurarea, din partea Consiliilor de administraţie şi a administratorilor întreprinderilor de stat auditate, a gestionării conforme a patrimoniului public, determinînd neconformitatea evidenţei patrimoniului gestionat, în condiţii de neînregistrare integrală în evidenţa contabilă a 59 de clădiri cu suprafaţa de 4062 m² şi a 321 de terenuri cu suprafaţa de 110,1 ha, iar la organele cadastrale – a 35 de clădiri cu suprafaţa de 2280 m² şi a 311 terenuri cu suprafaţa de 88,8 ha etc.

Cauzele impactului

Managementul corporativ în cadrul unor întreprinderi de stat (în care MTIC deţine calitatea de fondator) la administrarea şi gestionarea patrimoniului a fost afectat de un spirit contraindicat în materie de sisteme MFC, impactul fiind transparenţa redusă a serviciilor prestate, cu riscul denaturării achiziţiilor şi dezintegrării activelor proprietate publică.

Măsurile dispuse pentru remediere

MTIC urmează: să aprobe indicii economici ai întreprinderilor de stat, ţinînd cont de nivelul obţinut în perioadele precedente, de specificul activităţii şi de posibilul impact social; să instituie proceduri de control intern asupra modului de aprobare şi publicare a tarifelor elaborate; să consolideze sistemul de administrare în ce priveşte achiziţiile de mărfuri şi servicii, inclusiv elaborarea unui regulament-tip racordat la prevederile legale privind achiziţiile publice; să înregistreze în evidenţa contabilă toate clădirile şi terenurile aferente, cu documentarea drepturilor patrimoniale la organul cadastral; să responsabilizeze administratorii şi membrii Consiliilor de administraţie pentru o mai bună gestionare a patrimoniului public din cadrul întreprinderilor.

Recomandări Parlamentului

Să solicite Guvernului, în vederea asigurării unei bune guvernări a fondurilor publice:

- intensificarea controlului asupra respectării cadrului normativ din domeniul de activitate şi a reglementărilor privind organizarea şi funcţionarea întreprinderilor de stat;

- examinarea şi soluţionarea problemelor ce ţin de înregistrarea, administrarea şi monitorizarea patrimoniului public.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor şi unele entităţi din subordine

Obiectivul

Misiunea de audit a constat în obţinerea unei asigurări rezonabile asupra faptului că administrarea şi gestiunea patrimoniului public în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (MDRC) şi entităţilor din subordine (S.A. “Stadionul Republican”, Î.S. “SPB Constructorul”, Î.S. “Urbanproiect”), în toate aspectele semnificative, a fost una conformă.

Constatările şi concluziile principale

Auditul a constatat:

• neajustarea valorii capitalului statutar aferent Î.S. “Mina de piatră din Mileştii Mici” (6,6 milioane lei), ce se conţin în raportul financiar consolidat al MDRC cu datele din Registrul de stat al persoanelor juridice;

• înregistrarea neconformă a valorii capitalului statutar deţinut de MDRC (cu drept de fondator) în 2 întreprinderi înregistrate în afara ţării.

Cu referire la patrimoniul public gestionat de S.A. “Stadionul Republican” (în procedură de lichidare), urmare a deciziilor arbitrare, situaţia este una degradantă, impactul fiind:

• raportarea, la finele anului 2013, a unui profit denaturat (artificial, constituit din mijloacele bugetare destinate cheltuielilor de întreţinere) în mărime de 1,7 milioane lei;

• lipsa documentelor ce atestă drepturile patrimoniale asupra a 2 imobile amplasate pe str. Tighina nr.12, mun. Chişinău (1,6 milioane lei cu gradul de uzură de 87%);

• riscul de înstrăinare a terenului (proprietate publică) aferent proprietăţii private (14 construcţii) a 9 persoane fizice şi juridice deţinătoare de drepturi patrimoniale, amplasate pe terenul Stadionului Republican.

Gestionarea patrimoniului public de către SPB “Constructorul” Î.S. a fost însoţită de neconformităţi ce nu asigură integritatea acestuia, prin:

• neînregistrarea la organul cadastral a 10 imobile (3,4 milioane lei) şi a terenului aferent (64,4 ha) în procesul gestionării monumentului de arhitectură peisagistică “Parcul din satul Ţaul”, precum şi tergiversarea procedurii de transmitere a acestuia în administrarea autorităţilor publice locale;

• stabilirea divergenţelor privind suprafaţa terenului (62,3 ha în actele normative şi 64,4 ha în evidenţa întreprinderii);

• neînregistrarea în evidenţa contabilă a întreprinderii a 4 construcţii amplasate pe teritoriul parcului; neînregistrarea la organele cadastrale a drepturilor patrimoniale asupra 2 bunuri imobile cu suprafaţa de 187,7 m²;

• nedeţinerea evidenţei analitice a bunurilor din reevaluarea activelor pe termen lung (2,9 milioane lei); neefectuarea reevaluării activelor în perioada 2004-2014, astfel valoarea patrimonială a acestora nefiind corelată cu valoarea de piaţă (valoarea imobilelor estimată de organele cadastrale – 32,2 milioane lei, iar valoarea de bilanţ a acestora – 2,3 milioane lei).

Patrimoniul public al Î.S. “Urbanproiect” a fost gestionat cu neconformităţi ce ţin de:

• diminuarea capitalului propriu cu 5,4 milioane lei ca rezultat al excluderii arbitrare/eronate din evidenţa contabilă a bunurilor depuse în capitalul social al unei întreprinderi-fiice aflate peste hotarele ţării, cu trecerea valorii acestor active la cheltuieli/pierderi;

• diminuarea valorii activelor nete (cu 5,6 milioane lei) în anul 2013, comparativ cu valoarea patrimoniului inclus în capitalul social (9,4 milioane lei), ceea ce invocă obligativitatea modificării capitalului statutar, care se operează în cazul în care, la expirarea celui de-al doilea an financiar, valoarea activelor nete este mai mică decît mărimea capitalului statutar; excluderea neconformă din evidenţa contabilă a bunurilor imobile aferente Bazei de odihnă transmise în gestiune operaţională unei întreprinderi-fiice (3626,0 m², în valoare de 4,8 milioane lei).

Cauzele şi impactul

Disfuncţiile sistemelor MFC privind administrarea patrimoniului public de către MDRC şi entităţile din subordine au determinat nedeţinerea integrală de către ministerul vizat a informaţiei privind patrimoniul public transmis în gestiunea entităţilor subordonate.

Managementul instituţional/corporativ contraindicat, neimplementarea sistemelor MFC, precum şi alţi factori au generat o administrare neriguroasă şi o organizare financiar-contabilă defectuoasă vizavi de patrimoniul public gestionat, impactul fiind riscurile semnificative în integritatea acestuia.

Măsurile dispuse pentru remediere

Curtea de Conturi, în contextul celor susţinute, a formulat şi a remis MDRC recomandările de rigoare pentru conformare cerinţelor managementului instituţional, financiar şi de control.

Instituţia Publică Naţională a Audiovizualului Compania “Teleradio-Moldova”

Obiectivul

Obiectivul auditului a constat în oferirea unei asigurări rezonabile referitor la faptul că tranzacţiile, activităţile şi informaţiile reflectate în situaţiile financiare pe perioada 2013-2014 ale IPNA Compania “Teleradio-Moldova”, sub toate aspectele semnificative, sînt reale, bazate pe datele evidenţei contabile, iar gestionarea fondurilor publice este conformă prevederilor legale relevante.

Constatările şi concluziile principale

IPNA Compania “Teleradio-Moldova” a admis iregularităţi în gestiunea economico-financiară, în special:

• în 2013, din volumul total disponibil pentru plasarea spoturilor publicitare (65 mii minute), a fost facturat şi înregistrat un volum de emisie mai mic (cu 3,1 mii minute), ceea ce a determinat pierderi de venituri proprii (3,1 milioane lei);

• acordarea neconformă a reducerilor semnificative pentru serviciile de publicitate (1,2 milioane lei);

• înregistrarea neconformă a unor venituri din prestarea serviciilor de publicitate, precum şi a unor contracte de publicitate (1,6 milioane lei);

• neobţinerea veniturilor posibile din coproducţie şi din locaţiune (1,4 milioane lei);

• neincluderea în Registrul patrimoniului naţional mobil şi netransmiterea spre păstrare Arhivei de Stat a fondului înregistrărilor radiofonice şi televizate;

• calcularea şi înregistrarea eronată a amortizării activelor nemateriale, pentru anul 2013 (1,7 milioane lei) şi 2014 (1,4 milioane lei);

• raportarea defectuoasă a stocurilor pe anul 2013 (cu 4,1 milioane lei) şi pe 2014 (cu 4,2 milioane lei);

• înregistrarea neconformă a profitului nerepartizat (72,5 milioane lei), precum şi a bunurilor şi serviciilor primite cu titlu gratuit (4,6 milioane lei);

• majorarea neregulamentară a numărului de unităţi de personal, precum şi remunerarea neîntemeiată a unor angajaţi (1,7 milioane lei);

• achiziţii neconforme (1,7 milioane lei), în lipsa documentelor ce ar justifica dreptul ofertanţilor de difuzare pe teritoriul Republicii Moldova a filmelor produse în alte ţări;

• reflectarea eronată în evidenţa contabilă a veniturilor şi cheltuielilor aferente cotizaţiilor de membru al UERT (4,2 milioane lei).

Datorită semnificaţiei aspectelor verificate, au fost exprimate opinii contrare privind conformitatea tranzacţiilor economico-financiare, precum şi a situaţiei financiare.

Cauzele şi impactul

Derogările cuantificate sînt rezultatul ignorării sistemelor MFC, impactul soldîndu-se cu venituri nerealizate (6,1 milioane lei) şi cheltuieli nejustificate (2,7 milioane lei).

Măsurile dispuse pentru remediere

Pentru remedierea situaţiilor constatate, auditul public extern a formulat recomandări adiţionale consolidării sistemelor MFC, ajustării politicii contabile la normele regulatorii, iar politicii tarifare – conjuncturii pieţei.

Administrarea patrimoniului public local

Obiectivul

Patrimoniul public local, exprimat prin activele în gestiune economică şi fondurile imobiliare, reprezintă o sursă generatoare de venituri aferente bugetelor locale, respectiv, necesită o administrare exigentă. Activitatea de audit a fost focalizată asupra funcţionalităţii şi relevanţei procedurilor de fond în materie de evaluări/monitorizări ale patrimoniului public, precum şi asupra regularităţii/raţionalităţii administrării acestuia.

Constatările şi concluziile principale

Anual, auditul public extern atestă nereguli majore în gestionarea/administrarea patrimoniului public, cu riscul neaplicării regimului fiscal (generator de venituri publice) asupra bunurilor imobiliare în detrimentul bugetelor locale. Abaterile rezultate din preocuparea insuficientă a autorităţilor publice pentru organizarea, implementarea şi administrarea proprietăţii publice pot determina pierderea şi/sau deteriorarea fortuită (neprevăzută) a acesteia şi încetarea caracterului absolut al dreptului de proprietate. În acest context, cele mai frecvente iregularităţi sînt cele care vizează:

• nerespectarea cadrului legal-normativ în domeniul administrării şi gestionării proprietăţii publice, cu instituirea mecanismelor fiabile în vederea înregistrării corespunzătoare a drepturilor patrimoniale la organele cadastrale şi a patrimoniului public în Registrul bunurilor imobile;

• deficienţe şi acţiuni ineficiente/retardate (rămase în urmă) în procesul de delimitare a bunurilor proprietate publică a statului, unităţilor administrativ-teritoriale şi a bunurilor proprietate privată;

• efectuarea necorespunzătoare a operaţiunii de inventariere anuală a patrimoniului şi nestabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de activ şi pasiv, în scopul întocmirii situaţiilor financiare anuale, care trebuie să ofere o imagine fidelă a valorii conforme şi a performanţei unităţii pentru respectivul exerciţiu financiar;

• neasigurarea conformităţii constituirii ÎM, transmiterea neconformă de către AAPL a patrimoniului public în gestiunea întreprinderilor fondate, precum şi absenţa unei informaţii veridice privind activele transmise;

• lipsa de control şi management adecvat din partea AAPL şi reglementarea insuficientă a activităţii întreprinderilor fondate, contabilizarea neregulamentară a fondului statutar al ÎM, nedeţinerea de către fondator a evidenţei investiţiilor alocate;

• managementul şi monitoringul vicios în cadrul procesului de contabilizare a valorii bunurilor deţinute, înregistrarea neconformă a operaţiunilor economice efectuate, neveridicitatea şi neintegritatea valorii patrimoniale, denaturarea datelor incluse în bilanţurile contabile.

Cauzele şi impactul

Iregularităţile evidenţiate au la origine multiple slăbiciuni instituţionale şi lacune:

• necunoaşterea sau interpretarea eronată a reglementărilor legale atît la nivelul autorităţilor deliberative, cît şi al celor executive din cadrul UAT, pe de altă parte, legislaţia complexă şi sinuoasă ce creează dificultăţi în aplicare;

• neimplementarea sau aplicarea superficială a instrumentelor operaţionale şi procedurilor MFC, care trebuie să asigure prevenirea, detectarea şi corectarea erorilor în procesul de administrare/gestionare a patrimoniului public;

• managementul financiar-contabil contrar raportării autentice, cu consecinţe de denaturare a situaţiilor patrimoniale;

• abordarea necuprinzătoare a procesului de inventariere şi evidenţă a patrimoniului public, soldat cu neprelevări bugetare, impactul financiar al evaluărilor de audit caracterizîndu-se prin următoarele:

Măsurile dispuse pentru remediere

Pentru remedierea lacunelor depistate, Curtea de Conturi a dispus:

• intensificarea acţiunilor de rigoare în vederea delimitării şi înregistrării/cadastrării bunurilor patrimoniale şi a drepturilor asupra lor;

• asigurarea (re)inventarierii, contabilizării şi raportării regulamentare a patrimoniului public şi situaţiilor patrimoniale;

• respectarea cadrului legal-regulamentar la toate etapele de monitorizare/gestionare şi evidenţă a patrimoniului public transmis entităţilor fondate.

Recomandări Parlamentului

Angajarea plenară a comisiilor parlamentare permanente şi a Guvernului în vederea:

- identificării impedimentelor în procesul de administrare a proprietăţii publice, generate de anumite conflicte de norme, cu responsabilizarea corespunzătoare a AAPL;

- examinării gradului de conformare a autorităţilor publice de resort şi a celor locale privind respectarea cadrului legal şi regulator în materie de evidenţă/cadastrare/integritate a patrimoniului public gestionat;

- acordării administraţiilor puterii locale a asistenţei şi suportului (tehnic/juridic) în apărarea/promovarea intereselor patrimoniale.

_____________________________

⁹ Anexele nr.3 şi nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr.389 din 17.05.2010 “Pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia”.

CAPITOLUL V. GESTIUNEA RESURSELOR PROVENITE DIN FONDURI EXTERNE

Ministerul Educaţiei

Proiectul “Reforma învăţămîntului în Moldova”

Obiectivul

Auditul situaţiilor financiare privind implementarea Proiectului nominalizat, încheiat între Guvernul Republicii Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, a constat în evaluarea tranzacţiilor financiare care să susţină constatările şi opiniile de audit pentru exerciţiul bugetar încheiat (31.12.2013).

Constatările şi concluziile principale

Activităţile de audit au confirmat înregistrarea integrală a acţiunilor financiare ce ţin de: evidenţa şi raportarea cheltuielilor pentru servicii, deplasări şi alte cheltuieli operaţionale. Toate operaţiunile economice au fost înregistrate în perioadele corespunzătoare, fiind asigurată fidelitatea situaţiilor financiare raportate (2013-2014).

Măsurile dispuse pentru remediere

În contextul clauzelor contractuale, auditul a recomandat ME şi MF, de comun cu alte autorităţi publice: fortificarea activităţilor de control şi monitorizare în vederea utilizării mijloacelor financiare conform destinaţiei şi termenelor stabilite.

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

Programele de ajutor social

Obiectivul

Acţiunea de audit al performanţei a avut ca principal fundament constatarea dacă mecanismele instituite în sistemul de asistenţă socială pentru monitorizarea, evaluarea şi controlul performanţei Programelor de ajutor social sînt funcţionale şi eficiente.

Constatările şi concluziile principale

Deşi au fost instituite mecanisme de monitorizare, evaluare şi control al procesului de acordare a ajutoarelor sociale, obiectivele şi indicatorii predefiniţi în cadrul Proiectului nu au atins rezultatele scontate, situaţie ce a condiţionat nedebursarea mijloacelor creditare în valoare de 7,0 milioane dolari SUA. Totodată, au fost atestate unele deficienţe şi nereguli în actualul mecanism de acordare a ajutoarelor sociale şi în cadrul sistemului de control intern instituit de către direcţiile de asistenţă socială şi protecţie a familiei, care au limitat eficienţa şi eficacitatea Programelor de ajutor social.

Cauzele şi impactul

Printre cauzele care au determinat nerealizarea indicatorilor şi obiectivelor Proiectului şi au generat unele disfuncţionalităţi în procesul de stabilire şi acordare a ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului, se elucidează:

• neimplementarea standardelor în procesul prestării serviciilor printr-un model nou de gestiune aplicabil direcţiilor de asistenţă socială şi protecţie a familiei;

• neintegrarea modulului “Inspecţia socială” în cadrul Sistemului Informaţional Automatizat “Ajutor social”;

• neajustarea la cerinţele cadrului legal a regulamentelor de activitate ale direcţiilor de asistenţă socială şi protecţie a familiei, fişelor de post ale angajaţilor cu atribuţii de stabilire şi acordare a ajutoarelor sociale;

• neajustarea numărului unităţilor de personal ale asistenţilor sociali comunitari la cerinţele cadrul normativ în vigoare;

• neinstituirea unor instrumente eficiente de control în vederea verificării autenticităţii datelor incluse în cererile beneficiarilor de ajutoare sociale;

• neimplementarea în cadrul direcţiilor de asistenţă socială şi protecţie a familiei a unui sistem eficient de control intern aferent procesului de stabilire şi achitare a ajutoarelor sociale.

Drept urmare, în cadrul celor 6 DASPF verificate s-au atestat imperfecţiuni şi carenţe în procesul de stabilire şi acordare a ajutoarelor sociale, care au generat plăţi neregulamentare în sumă totală de 132,9 mii lei.

Măsurile dispuse pentru remediere

În contextul eliminării neregulilor sistemice, utilizării raţionale a mijloacelor alocate, precum şi îndeplinirii obiectivelor prestabilite, ISA a formulat o serie de recomandări MMPSF, a căror materializare va contribui la remedierea situaţiei existente.

Recomandări Parlamentului

Să solicite Guvernului:

- urgentarea implementării Standardelor de prestare a serviciilor de către direcţiile de asistenţă socială şi protecţie a familiei şi a noului model de administrare a Programelor de ajutor social.

Proiectul “Consolidarea eficacităţii reţelei de asistenţă socială”

Obiectivul

Auditul în cauză, efectuat la solicitarea Băncii Mondiale, a avut drept scop verificarea respectării clauzelor prevăzute în Acordul de finanţare, obiectivul general al misiunii de audit fiind evaluarea operaţiunilor financiare şi reflectarea corectă a acestora în raportările de rigoare.

Constatările şi concluziile principale

Auditarea contului de execuţie (31.12.2014) şi evaluarea funcţionalităţii controalelor interne au atestat că sistemele MFC asigură veridicitatea situaţiilor financiare, respectiv, auditorii au exprimat opinia fără rezerve.

Recomandări Parlamentului

Să solicite Guvernului:

- monitorizarea regulamentară a Proiectului prin identificarea riscurilor specifice componentelor şi etapelor de implementare a acestuia, în vederea minimizării unor efecte nedorite.

CAPITOLUL VI. AUDITURILE DE PERFORMANŢĂ

Potrivit standardelor INTOSAI, auditul de performanţă acoperă:

• auditul economicităţii privind gestionarea activităţilor administrative în conformitate cu prevederile şi principiile bunei guvernanţe;

• auditul eficienţei utilizării resurselor (umane, financiare, materiale şi de altă natură); cuantificarea rezultatelor; analiza procedurilor utilizate pentru înlăturarea riscurilor;

• auditul eficacităţii rezultatelor, în legătură cu obiectivele urmărite, impactului efectiv al acestora, comparativ cu impactul prestabilit.

În acest context, ISA, călăuzindu-se de bunele practici în materie de audit public extern, bazate pe aplicarea standardelor şi procedurilor moderne aferente, realizează audituri de performanţă, prin care furnizează către Legislativ, Executiv şi entitatea auditată rezultatele analizelor independente şi obiective referitoare la măsurile în care un program sau o activitate a unei instituţii/organizaţii publice funcţionează eficient şi eficace, în condiţiile respectării economicităţii.

Consecinţele gestiunii lipsite de economicitate, eficacitate şi eficienţă a entităţilor din sectorul public, ale nerespectării conformităţii cu prevederile legale şi, implicit, ale unui management defectuos se răsfrîng asupra întregii societăţi şi se exprimă prin: utilizarea necorespunzătoare a resurselor disponibile, cu ample efecte negative privind realizarea obiectivelor; derularea fără repere şi performanţe notabile a proceselor interne, care alcătuiesc domeniul specific de activitate; amplificarea tensiunilor în plan social ca urmare a deciziilor subiective, insuficient fundamentate; compromiterea procesului de atingere a obiectivelor predeterminate. Pe de altă parte, creditorii şi finanţatorii externi, mai cu seamă, UE, FMI, BM, sînt interesaţi de modul în care deciziile manageriale generează rezultate în domeniul public, de obţinerea asigurărilor privind calitatea procesului decizional şi de cheltuire a banului public.

În această ordine de idei, Curtea de Conturi în perioada de referinţă şi-a aprofundat practicile ce ţin de auditul de performanţă, realizînd în acest sens misiuni în cadrul următoarelor entităţi/domenii publice.

Consiliul Concurenţei

Obiectivul

Curtea de Conturi a realizat o misiune de audit, avînd drept obiectiv constatarea faptului dacă Consiliul Concurenţei (CC) a instituit mecanisme fiabile pentru exercitarea plenară a funcţiilor atribuite, cu măsurarea şi raportarea obiectivă a rezultatelor obţinute, în condiţiile utilizării econome a fondurilor publice alocate.

Constatările şi concluziile principale

În pofida eforturilor realizate (2012-2014) pentru alinierea regimului de concurenţă la standardele internaţionale, s-au atestat oportunităţi semnificative de îmbunătăţire a mediului concurenţial. În acest context, misiunea de audit a identificat procese, activităţi şi aspecte care necesită îmbunătăţire în cadrul instituţiei, precum:

• punerea în aplicare a unui sistem de prioritizare în selectarea cazurilor pentru investigare;

• diversificarea instrumentelor sale în depistarea celor mai grave forme de practici anticoncurenţiale;

• ajustarea/perfecţionarea sistemului de monitorizare a executării prescripţiilor judiciare;

• asigurarea principiului bunei guvernări la motivarea personalului;

• optimizarea sistemelor MFC la închirierea spaţiilor pentru oficii;

• garantarea unui proces transparent de monitorizare şi raportare a progreselor înregistrate, prin preluarea bunelor practici internaţionale;

• realizarea unor eforturi conjugate, în comun cu alte autorităţi publice centrale, aferente identificării impedimentelor generate de anumite coliziuni juridice, cu formularea propunerilor de liberalizare a pieţelor în sectoarele cu activităţi nejustificat restricţionate.

Cauzele şi impactul

Printre principalele cauze ce au determinat concluziile auditului, se specifică: reducerea personalului angajat în activităţile de concurenţă şi transferarea unor specialişti în poziţii aferente elaborării cadrului normativ adiţional aplicării legislaţiei concurenţei; dedicarea irelevantă a managementului instituţiei pentru implementarea punctuală a sistemelor MFC.

În consecinţă, actualul mecanism de prevenire şi combatere a practicilor anticoncurenţiale este bazat substanţial pe sesizări, şi nu pe implementarea unui sistem eficient de selectare a cazurilor în mod prioritar, în baza impactului potenţial al acestora asupra performanţei pieţei şi asupra consumatorului. Ambiguităţile legale, dar şi neconsolidarea controlului financiar public intern au condus la unele nereguli şi disfuncţionalităţi aferente proceselor de bugetare, astfel nevalorificarea integrală, din contul funcţiilor vacante, a alocaţiilor bugetare destinate salarizării (2014), în mărime de 2,0 milioane lei, ulterior au fost redistribuite pentru achitarea diferitor sporuri, premii şi suplimente.

Măsurile dispuse pentru remediere

În vederea eficientizării activităţii, CC trebuie: să îmbunătăţească procesul de planificare strategică a activităţilor şi de prioritizare a investigaţiilor; să identifice oportunităţi de eliminare a barierelor concurenţiale; să intensifice activităţile de monitorizare a pieţelor problematice, precum şi să diversifice modalităţile de depistare a celor mai grave forme de practici anticoncurenţiale. În acelaşi timp, este imperios ca managementul autorităţii să se centreze pe o gestionare economă şi raţională a fondurilor alocate, în conformitate cu principiile bunei guvernări, precum şi să se conformeze cerinţelor legale ce vizează statutul, structura şi modul de finanţare a autorităţilor publice, atît timp cît personalul instituţiei deţine statutul de funcţionar public şi demnitate publică.

Recomandări Parlamentului

- examinarea în cadrul comisiilor parlamentare permanente de profil a activităţii autorităţii publice de concurenţă, pentru impulsionarea reformelor aferente edificării sistemelor MFC eficiente, mai cu seamă în materie de bugetare şi utilizare a resurselor financiare, redefinire a actualului sistem de raportare a rezultatelor.

Fondul pentru Eficienţă Energetică

Obiectivul

Curtea de Conturi, prin realizarea auditului performanţei, a urmărit să stabilească dacă măsurile întreprinse de autorităţile responsabile au impulsionat realizarea obiectivelor politicii de eficienţă energetică în Republica Moldova.

Constatările şi concluziile principale

Urmare a delegării ME a competenţelor cu privire la promovarea politicii de eficienţă energetică, au fost evidenţiate rezultate pozitive care au accelerat procesul de realizare a obiectivelor strategice în domeniul vizat.

În pofida unor progrese înregistrate, auditul a constatat că domeniul eficienţei energetice se confruntă cu un şir de probleme majore, care limitează implementarea proiectelor respective, precum şi evoluţia sectorului per ansamblu, şi anume:

• tergiversarea elaborării şi aprobării unor acte legislativ-normative a compromis alinierea Republicii Moldova la aquis-ul comunitar;

• realizarea obiectivelor FEE este compromisă de capacitatea instituţională limitată a acestuia, precum şi de slăbiciunile instituţionale ale AAPL de nivelul II în materie de neidentificare a măsurilor de eficienţă energetică la nivel local;

• atestarea unui şir de carenţe şi probleme în mecanismul de evaluare, selectare şi finanţare a proiectelor prin intermediul FEE;

• înregistrarea unui grad destul de redus în asimilarea mijloacelor FEE.

Cauzele şi impactul

Printre principalii factori care au limitat eficienţa acţiunilor desfăşurate de actorii implicaţi în elaborarea, promovarea şi implementarea politicii de eficienţă energetică, precum şi au generat nevalorificarea resurselor financiare disponibile, sînt: tergiversarea implementării actelor legislativ-normative cu privire la promovarea politicii de eficienţă energetică; calitatea redusă a rapoartelor de audit energetic, care urmau să identifice în mod optim necesităţile de eficientizare a consumului de energie; numirea, în componenţa atît a Consiliului de administraţie, cît şi a Comitetului de investiţii a unor persoane care sînt axate, prioritar, pe realizarea funcţiilor lor la locul de muncă de bază; amînarea semnării contractelor de grant între FEE şi beneficiarii de proiecte, care urmau să asimileze mijloacele financiare alocate; nestabilirea unor termene de examinare a propunerilor de proiecte pentru fiecare etapă din managementul circuitului general al proiectelor; contractarea cu întîrziere a consultanţilor tehnici responsabili de verificarea calităţii lucrărilor executate în cadrul proiectelor de eficienţă energetică, precum şi neluarea în calcul a neajunsurilor stabilite de către aceştia la executarea lucrărilor propriu-zise; capacităţile instituţionale reduse ale AAPL de nivelul II, care urmau să elaboreze planurile şi programele locale de eficienţă energetică; deficienţele în organizarea şi desfăşurarea achiziţiilor publice de lucrări pentru implementarea proiectelor respective.

Neregulile şi disfuncţionalităţile elucidate de audit au avut un impact negativ asupra realizării politicii de eficienţă energetică, precum şi asupra implementării proiectelor în domeniu, generînd, în ansamblu, un grad redus de asimilare a mijloacelor FEE. Ca rezultat, în perioada 2012-2014 absorbţia mijloacelor disponibile FEE s-a situat sub 8,5%, în timp ce nivelul de finanţare a proiectelor respective a constituit doar 2,9%.

Măsurile dispuse pentru remediere

În actualul context de atingere a performanţelor în eficientizarea energetică, auditorii au înaintat recomandări factorilor de decizie, menite să îmbunătăţească sectorul vizat, referindu-se în special la: modificarea structurii organizatorice a FEE; revizuirea procedurii de selectare şi numire a membrilor Consiliului de administraţie; eficientizarea etapelor în procesul de examinare, evaluare şi aprobare a proiectelor de eficienţă energetică.

Recomandări Parlamentului

Să solicite Guvernului:

- respectarea termenelor cu privire la elaborarea şi aprobarea actelor normative strict necesare reglementării domeniului eficienţei energetice;

- ajustarea Regulamentului, precum şi a structurii organizatorice a FEE în vederea asigurării bunei desfăşurări a activităţii acestuia în implementarea proiectelor de rigoare.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină

Obiectivul

În scopul evaluării performanţelor înregistrate de sistemul instituţional în baza mecanismelor aplicate la gestionarea mijloacelor FAOAM, Curtea de Conturi a iniţiat o misiune de audit avînd drept obiectiv determinarea faptului dacă sistemul instituţional dispune de mecanisme fiabile pentru îndeplinirea adecvată a funcţiilor atribuite, cu măsurarea şi raportarea obiectivă a rezultatelor obţinute, în condiţiile utilizării econome şi eficiente a mijloacelor publice. În funcţie de riscurile identificate, precum şi de obiectivul stabilit, misiunea de audit a fost efectuată la CNAM, cu acumularea probelor prin ieşiri la faţa locului şi solicitarea informaţiilor de la Centrul Naţional de Management în Sănătate, Serviciul Vamal, Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale şi 13 IMSP.

Constatările şi concluziile principale

La evaluarea aspectelor de performanţă ale sistemului instituţional în administrarea mijloacelor FAOAM, au fost relevate următoarele:

• finanţarea serviciilor medicale de asistenţă medicală primară acordate necesită evaluarea indicatorilor de performanţă, cu echilibrarea volumului de servicii medicale prestate şi a costului acestora, ceea ce ar contribui la sesizarea de către pacienţi a îmbunătăţirii serviciilor în sistemul de sănătate;

• finanţarea asistenţei medicale spitaliceşti necesită elaborarea şi aprobarea indicatorilor de performanţă (indicatori de rezultat), fapt ce ar asigura motivarea prestatorilor de servicii medicale şi, respectiv, satisfacţia pacientului;

• procesul de control intern aferent asigurării IMSP cu medicamente costisitoare, specifice unor maladii incluse în programele naţionale de sănătate, este contraperformant şi implică riscuri atît financiare, cît şi de sănătate;

• ineficienţa procesului de aprobare şi contractare a finanţării este determinată de cadrul normativ intern confuz, suprapunerea atribuţiilor şi cauzează, în unele situaţii, imposibilitatea evaluării rezultatelor obţinute;

• activităţile instituţionale în cadrul realizării obiectivelor specifice ale subprogramului “Dezvoltarea şi modernizarea instituţiilor din domeniul ocrotirii sănătăţii” nu au fost însoţite de studii şi analize necesare, ceea ce a generat nerespectarea principiilor de economicitate şi eficienţă a mijloacelor utilizate în aceste scopuri, în sumă de 74,5 milioane lei.

Cauzele şi impactul

Printre cauzele ce au condiţionat deficienţele elucidate, se atestă:

• aprobarea mijloacelor FAOAM se realizează în baza bugetării pe programe, însă în lipsa indicatorilor de performanţă, ceea ce nu permite evaluarea implementării şi impactului acestora;

• insuficienţa accentuată a medicilor de familie în localităţile rurale şi raionale, cu concentrarea acestora în municipii, ceea ce afectează calitatea serviciilor medicale la nivel primar, precum şi indicatorii de sănătate, prin accesul inechitabil şi limitat al pacienţilor din localităţile rurale la serviciile respective;

• contractarea şi finanţarea serviciilor medicale spitaliceşti preponderent în baza aspectelor cantitative (numărul personalului medical, resursele financiare alocate în limitele disponibile etc.) şi, într-o măsură mai mică, pe cele calitative (indicatori de rezultate/performanţă) demonstrează neluarea în considerare a indicatorilor generali de sănătate a populaţiei raportaţi de instituţiile medico-sanitare;

• procesele de control intern privind asigurarea cu medicamente costisitoare a instituţiilor medicale nu sînt reglementate, fiind segmentate, ineficiente şi însoţite de riscuri financiare sporite, precum şi de sănătate. În aceste condiţii, au fost înregistrate angajamente de plată la IMSP în lipsa mijloacelor financiare, ceea ce a determinat apariţia eventualelor litigii păguboase;

• neasigurarea cu studii şi analize fundamentate, pentru respectarea principiilor de economicitate, la organizarea şi desfăşurarea procesului de achiziţii de către Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, prin prisma responsabilităţilor legale de efectuare a achiziţiilor publice centralizate de dispozitive medicale pentru 18 IMSP, a determinat apariţia diferenţei dintre costul echipamentului contractat şi valoarea în vamă cu circa 11,6 milioane lei;

• procesul de achiziţii publice a dispozitivelor medicale este unul complex şi problematic, determinat de nerespectarea de către părţile implicate a principiilor de economicitate şi eficienţă, prin neasigurarea: studiilor şi analizelor fundamentate aferente necesarului de dispozitive şi valorii medii de piaţă a dispozitivelor medicale similare; resurselor financiare disponibile şi suficiente; desfăşurării procesului în termene rezonabile; justificării anulării unor licitaţii şi a majorării costurilor dispozitivelor medicale, ceea ce determină nerealizarea, în unele cazuri, a scopurilor scontate şi atingerea performanţelor în utilizarea mijloacelor publice;

• la administrarea mijloacelor FAOAM pentru implementarea unor proiecte investiţionale, Ministerul Sănătăţii, Comisia mixtă, Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Compania Naţională de Asigurări în Medicină şi IMSP verificate nu au asigurat activităţi operative în vederea realizării în termen a obiectivelor acestora, astfel nefiind realizată sporirea accesului populaţiei la serviciile medicale de calitate, ceea ce a determinat nerealizarea în termenele stabilite a obiectivelor propuse. Astfel, verificarea a 8 proiecte în valoare de 94,0 milioane lei a evidenţiat neasigurarea utilizării mijloacelor FAOAM pe principii de economicitate şi eficienţă, în sumă de 74,5 milioane lei;

• sistemul instituţional implicat (Comisia mixtă, CNAM, IMSP), în cadrul procesului de contractare a finanţării proiectelor investiţionale, nu dispune de un proces integrat şi eficient, fapt ce influenţează direct şi determină riscuri pentru etapele ulterioare de achiziţionare şi implementare a proiectelor investiţionale şi, respectiv, neatingerea performanţelor şi a scopurilor scontate.

Măsurile dispuse pentru remediere

În vederea îmbunătăţirii economicităţii şi eficienţei activităţii sistemului instituţional la administrarea mijloacelor FAOAM, Curtea de Conturi a înaintat un set de recomandări Ministerului Sănătăţii, Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină şi Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, care să asigure elaborarea, aprobarea şi evaluarea indicatorilor de performanţă la finanţarea serviciilor medicale, cu centrarea acestora pe rezultatele obţinute; să intensifice elementele controlului intern aferent procesului de prioritizare, analiză, evaluare şi aprobare a proiectelor investiţionale finanţate din Fondul de dezvoltare, inclusiv în baza indicatorilor cantitativi/măsurabili, cu justificarea acestora, precum şi să asigure elaborarea reglementărilor privind asigurarea cu medicamente costisitoare pentru maladiile specifice Programelor naţionale de sănătate, cu stabilirea părţilor implicate şi a responsabilităţilor manageriale aferente.

Recomandări Parlamentului

- la aprobarea anuală a indicatorilor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, în special bugetarea pe programe, să solicite autorităţilor centrale de specialitate elaborarea şi stabilirea indicatorilor de performanţă, pentru eficientizarea şi alinierea la standardele de calitate ale serviciilor medicale publice.

Ministerul Educaţiei

Obiectivul

Misiunea de audit “Generează impact economic şi social alocarea fondurilor publice pentru învăţămîntul secundar profesional?” a constat în evaluarea gestionării resurselor financiare, verificarea relevanţei raportării deciziilor instituţionale la criteriile prestabilite de cost-eficienţă şi impact în domeniul învăţămîntului secundar profesional.

Constatările şi concluziile principale

Printre cele mai consemnate abateri şi nereguli, se exemplifică:

• sistemul naţional de formare profesională a moştenit abordări conservatoare, respectiv, fiind unul rigid la oportunităţile de restructurare;

• autorităţile publice de resort nu dispun de o bază de date privind structura, evoluţia şi necesarul forţei de muncă pe piaţa internă, inclusiv a celei pregătite de învăţămîntul profesional, respectiv, cererea şi oferta pieţei muncii nefiind corelate şi administrate;

• curriculumul învăţămîntului profesional nu este ajustat şi nu ţine cont de conjunctura pieţei şi cerinţele sectorului economic, în consecinţă, cota absolvenţilor şcolilor profesionale în structura şomajului fiind una preponderentă. Mijloacele financiare alocate sînt destinate cu precădere întreţinerii unei reţele de instituţii care din inerţie pregăteşte profesii nesolicitate de mediul de afaceri;

• domeniul vizat nu dispune de standarde (repere) privind evaluarea calităţii studiilor, standardele de cost aferente bugetului per instituţie/per domeniu sînt absente. Contrar principiilor MFC, instituţiile de profil nu sînt aliniate/orientate la principiile de gestiune a fondurilor conform indicatorilor prestabiliţi de cost-eficienţă, rezultate şi performanţă;

• sistemele MFC subdezvoltate au condus la o organizare, monitorizare şi raportare nepotrivită privind procesele de învăţămînt profesional per ansamblu, ceea ce diminuează calitatea studiilor şi abilităţilor însuşite de elevi, cu un impact de utilizare ineficientă a mijloacelor.

Cauzele şi impactul

Slăbiciunile instituţionale, care au generat abaterile cu impact asupra dezvoltării învăţămîntului secundar profesional, se exprimă prin următoarele:

• nefinalizarea elaborării şi aprobării standardelor ocupaţionale şi curriculumurilor aferente, ca urmare lipsind criteriile de evaluare a calităţii studiilor în învăţămîntul profesional, ceea ce constituie un impediment la elaborarea programelor de învăţămînt pentru profesiile muncitoreşti;

• neîntreprinderea acţiunilor corespunzătoare pentru sporirea capacităţilor subdiviziunilor cu atribuţii de planificare strategică şi a celor de planificare bugetară în materie de analiză a opţiunilor/scenariilor şi de evaluare a impactului (economic, financiar şi social).

Măsurile dispuse pentru remediere

În vederea remedierii carenţelor atestate, ISA a formulat recomandări privind:

• iniţierea şi implementarea unor acţiuni aferente restructurării, implicit, eficientizării învăţămîntului vocaţional/tehnic, conform strategiilor de dezvoltare a subdomeniului vizat;

• redefinirea măsurilor organizaţionale şi structurale în materie de management financiar, prin crearea unui sistem eficient şi durabil de interacţiune a politicilor sectoriale (subsectoriale) cu procesul bugetar, respectiv, prin introducerea instrumentelor relevante de stabilire/evaluare/monitorizare a indicatorilor de performanţă;

• inventarierea (din punct de vedere tehnic, cadastral, economic şi didactic) a patrimoniului instituţiilor de învăţămînt secundar profesional, precum şi determinarea modului de valorificare a bunurilor care nu sînt utilizate în procesul educaţional;

• raţionalizarea/redimensionarea, prin restructurarea instituţională şi operaţională, a reţelei instituţiilor de învăţămînt secundar profesional, în scopul optimizării şi eficientizării resurselor financiare alocate, precum şi justificării/conformării contingentului instruit în raport cu cererea de pe piaţa muncii;

• atestarea cadrelor didactice şi managerilor instituţiilor de învăţămînt, inclusiv în baza indicatorilor de reuşită a elevilor şi, respectiv, indicatorilor de implementare a sistemelor MFC;

• determinarea şi aprobarea resurselor şi a costului standard pentru asigurarea unui învăţămînt calitativ.

Recomandări Parlamentului

- implicarea comisiilor parlamentare permanente în crearea unui mediu favorabil reformei în educaţie per ansamblu, inclusiv în vederea susţinerii agendei ministerului de profil în restructurarea învăţămîntului profesional, racordarea strategiilor de dezvoltare a acestui subdomeniu la conjunctura (cerere-ofertă) pieţei forţei de muncă.

CAPITOLUL VII. AUDITURILE TEMATICE

Banca Naţională a Moldovei

Obiectivul

Curtea de Conturi, conform prerogativelor şi în consonanţă cu legislaţia în vigoare, a efectuat auditul conformităţii executării devizelor de cheltuieli ale Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) pe anii 2013-2014, obiectivul fiind evaluarea legalităţii şi regularităţii managementului financiar-operaţional.

Constatările şi concluziile principale

Auditul public extern rezumă că, deşi BNM dispune de cadru legal şi reglementări interne, în acelaşi timp persistă un vid de natură legislativ-normativă aferent unor situaţii ce ţin de activitatea operaţională a instituţiei vizate. În acest sens, se relevă că:

• Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nu prevede norme referitor la bugetul instituţiei şi delimitarea cheltuielilor aferente activităţii de bază şi celor pentru întreţinerea instituţională, fapt ce generează incertitudini cu privire la raportarea şi transparenţa gestionării resurselor în corespundere cu destinaţia acestora;

• structura organizatorică şi statele de personal nu au la bază fundamentări ale sarcinilor funcţionale per colaborator şi subdiviziune structurală, nu întrunesc un coraport întemeiat între angajaţii cu funcţii manageriale şi cei cu funcţii executorii;

• cadrul regulator intern privind salarizarea, precondiţiile plăţilor stimulatorii/compensatorii nu sînt axate pe criterii bine definite, respectiv, necesită ajustare la principii de eficienţă şi rezultate;

• sistemul actual de acordare a creditelor angajaţilor BNM nu întruneşte principiile economiei de piaţă;

• reglementările interne referitor la cheltuielile aferente întreţinerii autoturismelor de serviciu şi obiectivelor social-culturale nu respectă principiul cost-eficienţă;

• gestionarea bunurilor administrate este afectată de neînregistrarea regulamentară a drepturilor patrimoniale asupra unor imobile şi terenuri, precum şi de nereflectarea valorii acestora în evidenţa contabilă a instituţiei.

Măsurile dispuse pentru remediere

Pentru remedierea situaţiei constatate, CCRM a formulat recomandări complementare revizuirii şi ajustării actelor legislativ-normative ce ţin de îmbunătăţirea managementului financiar-operaţional în cadrul BNM.

Recomandări Parlamentului

- reactualizarea cadrului legal privind normele şi limitele bugetare pentru formarea devizului de cheltuieli, precum şi alte reglementări interne ale BNM; stabilirea unor reguli de procedură parlamentară în sensul interacţiunii şi monitorizării de către Legislativ în condiţiile autonomiei BNM;

- revizuirea normelor legale privind retribuirea muncii autorităţilor publice cu funcţii regulatorii, inclusiv ale BNM, asigurînd uniformizarea principiilor şi stabilirea criteriilor de performanţă.

Ministerul Mediului

Fondul ariilor naturale

Obiectivul

Pornind de la importanţa mediului înconjurător şi impactul acestuia asupra dezvoltării umane, Curtea de Conturi şi-a propus să evalueze gradul de preocupare a autorităţilor publice de profil în edificarea sistemelor aferente protecţiei ariilor naturale. În acest sens, auditul public extern s-a orientat asupra relevanţei cadrului regulatoriu în domeniu, racordării acestuia practicilor internaţionale, eficacităţii instrumentelor aplicate pentru realizarea obiectivelor adiţionale.

Constatările şi concluziile principale

De rînd cu unele progrese, misiunea de audit a constatat un şir de carenţe, în special:

• extragerea şi utilizarea zăcămintelor minerale din zona monumentului naturii geologic şi paleontologic “Defileul Trinca”, volumul total de substanţe extrase, pînă în anul 2012, constituind 620 mii m³, mediului înconjurător fiindu-i cauzate prejudicii în valoare de 77,1 milioane lei;

• lipsa structurii administrative pentru Parcul Naţional “Orhei” (33,8 mii ha), ceea ce nu asigură regimul de protecţie instituit şi realizarea angajamentelor asumate prin ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică;

• neînregistrarea conformă la organele cadastrale a dreptului public asupra terenului Grădinii dendrologice din mun. Chişinău, precum şi admiterea construcţiilor şi a unor lucrări de construcţii în zona de protecţie a acesteia.

Cauzele şi impactul

Astfel, originea situaţiilor cuantificate rezidă în:

• lipsa normelor legale armonizate cu cele internaţionale; vulnerabilitatea unor elemente ale sistemului instituţional privind ariile naturale protejate şi relaţiile defectuoase dintre componentele sistemului, urmare a necorelării etapelor de planificare, administrare, monitorizare şi control ale gestionării eficiente a acestor zone;

• nedelimitarea clară a atribuţiilor, implicit, responsabilităţilor autorităţilor publice centrale, locale, respectiv, ale managementului ariilor naturale protejate;

• neînregistrarea terenurilor şi lipsa unei evidenţe conforme a dreptului asupra obiectelor/complexelor – părţi componente ale Fondului ariilor naturale protejate de stat.

Astfel, a evalua impactul conservării şi dezvoltării durabile a ariilor naturale protejate reprezintă o sarcină dificilă, dat fiind şi neaprobarea criteriilor şi indicatorilor adiţionali.

Măsurile dispuse pentru remediere

Pentru remedierea lacunelor în cauză, s-au dispus recomandări în vederea:

• ajustării normelor juridice naţionale la bunele practici internaţionale şi definitivării procesului de asigurare a cadrului instituţional adecvat şi necesar funcţionării Parcului Naţional “Orhei”;

• (re)definirii clare a raporturilor dintre autoritatea centrală de resort şi autorităţile/administraţiile cărora li s-au delegat responsabilităţi de gestionare a ariilor naturale protejate;

• elaborării şi implementării planurilor de actualizare a acţiunilor ce ţin de delimitarea, înregistrarea şi integritatea Fondului vizat.

Recomandări Parlamentului

- să solicite Guvernului luare de atitudine privind sistemul instituţional ineficient în domeniul ariilor naturale protejate şi asigurarea deplină a conservării, păstrării şi integrităţii acestora;

- realizarea unui control parlamentar privind activitatea autorităţilor administraţiilor publice centrale şi locale, în vederea aplicării legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi asigurării protecţiei monumentului naturii geologic şi paleontologic “Defileul Trinca”.

Domeniul biocombustibililor

Obiectivul

Misiunea de audit a avut drept obiectiv verificarea relevanţei legislaţiei în vigoare aferente domeniului biocombustibililor, sustenabilităţii politicilor sectoriale şi funcţionalităţii mecanismelor adiţionale.

O dezvoltare eficientă şi durabilă a sistemului energetic al statului ce ar spori securitatea sectorului energetic, precum şi ar reduce impactul negativ asupra mediului înconjurător presupune diversificarea resurselor energetice alternative, inclusiv utilizarea biocombustibililor.

În context, auditul a evaluat şi eficienţa activităţilor în derulare pentru realizarea obiectivelor stabilite în domeniu şi dacă au fost realizaţi indicatorii de progres.

Constatările şi concluziile principale

De rînd cu evoluţiile pozitive înregistrate în urma valorificării surselor de energie diversificată, se atestă necesitatea îmbunătăţirii proceselor de realizare a obiectivelor din domeniul biocombustibililor, inclusiv prin racordarea acestora la practicile internaţionale.

Astfel,

• cadrul legislativ necesită actualizări potrivit cerinţelor acquis-lui comunitar, în special la capitolul utilizarea energiei din surse regenerabile;

• se evidenţiază necesitatea creării bazei de date centralizate ce vizează domeniul biocombustibililor, care va oferi posibilitatea sistematizării şi raportării obiectivelor realizate;

• în lipsa reglementărilor specifice privind criteriile de durabilitate pentru biocarburanţi şi biolichide, a devenit dificilă utilizarea pe larg a potenţialului surselor de energie regenerabilă, cu includerea producţiei şi consumului de biocombustibili;

• s-a accentuat necesitatea estimării mijloacelor financiare aferente, dar şi a exploatării potenţialului ştiinţifico-tehnic în procesul de implementare a politicilor privind producerea şi utilizarea biocombustibililor;

• fragmentarea surselor de finanţare şi lipsa unui sistem de priorităţi prestabilite şi coordonate cu autoritatea din domeniu (Agenţia pentru Eficienţă Energetică, Fondul Ecologic Naţional) au determinat, pentru unele proiecte, nemonitorizarea şi neevaluarea realizării obiectivelor. Astfel, auditul a constatat neatingerea obiectivelor stabilite (Călăraşi – 3,2 milioane lei; Hînceşti – 12,0 milioane lei;), iar în unele cazuri – utilizarea nejustificată a mijloacelor publice (1,3 milioane lei);

• nerespectarea termenelor de rambursare a mijloacelor financiare acordate influenţează distribuirea ulterioară a acestora potenţialilor beneficiari.

Cauzele şi impactul

Printre principalele cauze generatoare de deficienţele nominalizate, poate fi specificată carenţa cadrului regulator aferent producerii şi plasării pe piaţă a biocarburanţilor (calitatea, impactul producerii materiei prime asupra terenurilor agricole, utilizarea stimulentelor pentru promovare şi producţie).

În consecinţă, domeniul nu dispune de date statistice complete şi relevante privind producerea pe plan intern a biocombustibililor, ceea ce nu oferă posibilitatea colectării informaţiilor şi nu permite cuantificarea şi evaluarea situaţiei reale. Totodată, monitorizarea insuficientă de către autorităţile de specialitate a cauzat nerealizarea obiectivelor, precum şi utilizarea iraţională a mijloacelor publice.

Măsurile dispuse pentru remediere

Pentru promovarea eficientă a surselor de energie regenerabilă, respectiv, a biocombustibililor, entităţilor responsabile le-au fost inaintate recomandări în vederea ajustării cadrului legislativ-normativ, în special, elaborarea reglementărilor privind producerea biocarburanţilor (calitatea, impactul producerii materiei prime asupra terenurilor agricole, utilizarea stimulentelor pentru promovare şi producţie). S-a recomandat, de asemenea, crearea unor condiţii prioritare privind culegerea şi obţinerea informaţiilor necesare producerii şi utilizării biocombustibililor.

Recomandări Parlamentului

- alinierea cadrului legislativ aferent biocombustibililor clauzelor acquis-lui comunitar.

Agenţia de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură

Obiectivul

Misiunea auditului public extern a avut ca scop oferirea unei asigurări rezonabile că sistemele MFC în cadrul subvenţionării în agricultură este unul conform principiilor legalităţii/regularităţii şi orientat spre o creştere durabilă a ramurii vizate.

Prin verificările la entităţile publice şi beneficiarii de subvenţii, s-a urmărit:

• evaluarea politicilor sectoriale asumate de către MAIA şi relevanţei fundamentărilor de subvenţionare a producătorilor agricoli, cuantificarea impactului aferent şi corelarea indicilor de dezvoltare cu resursele financiare alocate;

• funcţionalitatea cadrului metodologico-procedural-operaţional aplicat de către AIPA pentru asigurarea regularităţii în folosirea mijloacelor bugetare gestionate;

• conformitatea exerciţiului bugetar în cadrul AIPA pentru gestionarea competenţelor delegate unităţii operaţionale respective.

În această ordine de idei, ISA şi-a propus drept obiectiv nu numai elucidarea abaterilor şi neregulilor în gestiunea banului public, dar şi identificarea cauzelor/efectelor, rezervelor/soluţiilor aferente.

Constatările şi concluziile principale

Sistemul autohton de subvenţionare a realizat anumite progrese instituţionale, totodată se relevă că autorităţile de resort (MAIA şi AIPA) nu şi-au asumat în mod plenar angajamente pentru realizarea unui impact economic şi social rezultat din sporirea competitivităţii sectorului agricol. Prin urmare, cele mai semnificative abateri şi iregularităţi constatate de audit se caracterizează prin:

• absenţa informaţiilor/fundamentărilor care au stat la baza stabilirii mecanismului de subvenţionare (în special, condiţiile de eligibilitate; plafoanele de subvenţionare; cota subvenţiei din valoarea investiţiei; domeniile de subvenţionare; modul de (re)distribuire a mijloacelor aprobate pentru subvenţionare etc.);

• neorganizarea activităţii de evaluare a îndeplinirii indicatorilor cu privire la eficienţa sau eficacitatea utilizării mijloacelor Fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli;

• prevederi regulamentare incoerente, inclusiv cu carenţe pasibile de aplicări inegale (tratament inechitabil) în raport cu potenţialii beneficiari, cum ar fi: utilizarea unor noţiuni fără definirea exhaustivă a acestora; prevederi necuprinzătoare privind cumularea/confirmarea în acelaşi an a tuturor condiţiilor pentru obţinerea subvenţiilor; neasigurarea continuităţii activităţilor agricole (nestabilirea unui termen minim de folosinţă a terenurilor agricole); lipsa determinării cotei de folosire a utilajului/tehnicii subvenţionate în procesul propriu de producţie; neeliminarea riscului de majorare a valorii investiţiei în cazul tranzacţiilor între companii/persoane interdependente; neeliminarea sau nediminuarea posibilităţii de apariţie a riscurilor asociate, cu rezilierea anticipată a contractelor de arendă a terenurilor pe care s-au efectuat investiţiile subvenţionate etc.;

• neconformarea/neajustarea cadrului instituţional al AIPA la reguli şi proceduri, ceea ce determină riscuri de achitare a subvenţiei unor persoane neeligibile;

• necontabilizarea şi neraportarea conformă, inclusiv în scopuri fiscale, a activităţii unor agenţi economici beneficiari de subvenţii.

Cauzele şi impactul

Deficienţele şi iregularităţile sistemului de subvenţionare sînt cauzate de:

• neprioritizarea sectoarelor-cheie generatoare de plusvaloare şi necorelarea strategiilor de dezvoltare cu disponibilităţile efective de suport financiar;

• aplicarea neuniformă a cadrului regulator, existenţa vidului de norme şi prevederilor ambigue, generatoare de carenţe şi disfuncţionalităţi;

• absenţa unor proceduri clare, coerente şi standardizate privind verificarea corespunderii cererii de subvenţionare criteriilor de eligibilitate;

• lipsa obiectivelor măsurabile la evaluarea impactului subvenţionării;

• implementarea necorespunzătoare de către AIPA a sistemelor de control intern aferente subvenţionării;

• deficitul de predictibilitate şi transparenţă a cadrului instituţional privind procesul de subvenţionare per ansamblu;

• neîntreprinderea măsurilor de rigoare în vederea implementării/executării cerinţelor şi recomandărilor Curţii de Conturi.

Măsurile dispuse pentru remediere

În contextul auditului public extern, ISA a dispus:

• reconceptualizarea/redefinirea strategiilor şi politicilor publice în materie de subvenţii, convergenţei acestora cu disponibilităţile financiare sustenabile, precum şi racordării la indicatori de productivitate, cost-eficienţă şi impact;

• (re)evaluarea indicilor şi potenţialului de dezvoltare a sectorului agricol, elaborarea şi/sau redimensionarea obiectivelor-cheie, inclusiv a celor aferente sprijinului financiar prin subvenţionări curente şi capitale, reactualizînd, în acest sens, criteriile şi normele de (pre)selecţie a potenţialilor beneficiari;

• revizuirea cadrului legal-normativ privind subvenţionarea asigurării riscurilor de producţie în agricultură, precum şi elaborarea/aprobarea unor reglementări unice, necesare pentru determinarea pagubelor suferite de producătorii agricoli urmare a calamităţilor naturale;

• standardizarea cadrului regulator aferent proceselor şi procedurilor operaţionale de subvenţionare per ansamblu, inclusiv reglementarea prin stipularea expresă a criteriilor aferente interdicţiilor pentru beneficiarii neoneşti.

Recomandări Parlamentului

- iniţierea de către comisiile parlamentare permanente a audierilor autorităţilor vizate, pentru documentare şi posibile ajustări ale cadrului juridic aferent reglementării procesului de subvenţionare; prioritizarea domeniilor subvenţionate în funcţie de resursele financiare disponibile.

Monitorizarea post-audit: “Activitatea desfăşurată de reprezentanţii

statului, membrii consiliilor societăţilor comerciale şi administratorii

 acestora este comensurabilă cu remunerarea lor?”

Obiectivul

În perioada de referinţă (2015), Curtea de Conturi, aliniindu-se la bunele practici internaţionale, a efectuat în premieră, cu suportul experţilor străini o misiune de follow-up¹⁰ pentru a constata dacă entităţile auditate au întreprins măsurile corespunzătoare în vederea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor din Raportul auditului performanţei efectuat de Curtea de Conturi în anul 2012 cu tema “Activitatea desfăşurată de reprezentanţii statului, membrii consiliilor societăţilor comerciale şi administratorii acestora este comensurabilă cu remunerarea lor?”.

Constatările şi concluziile principale

Misiunea de follow-up a stabilit că entităţile auditate, ignorînd cerinţele ISA, practic nu au întreprins măsuri adiţionale implementării recomandărilor de rigoare (2012). Astfel, din cele 19 cerinţe şi recomandări adresate entităţilor auditate, doar 4 au fost executate integral, 6 – executate parţial, iar 9 nu au fost executate.

În acest sens, se reiterează starea perpetuă a deficienţelor, originea acestora fiind:

• neimplementarea unui mecanism de evaluare a eficienţei activităţii reprezentanţilor statului, membrilor consiliilor societăţii şi managerilor acestora în baza indicatorilor de performanţă;

• nereglementarea condiţiilor de acordare a compensaţiilor, dar şi a modalităţii de stabilire a cuantumului acestora pentru membrii consiliilor societăţilor, comisiilor de cenzori şi managerii societăţilor;

• nerevizuirea prevederilor cadrului legal ce reglementează numărul consiliilor de administraţie şi consiliilor societăţilor în care pot fi desemnaţi concomitent reprezentanţii statului, în vederea eficientizării activităţii acestora şi exercitării corespunzătoare a funcţiilor;

• neidentificarea, cu excepţia MF, a condiţiilor şi criteriilor pentru determinarea circumstanţelor care să constituie eschivarea de la exercitarea funcţiilor reprezentanţilor statului, ca temei pentru anularea indemnizaţiilor lunare;

• neincluderea în contractele de muncă încheiate cu administratorii societăţilor pe acţiuni a obiectivelor şi indicatorilor de performanţă, precum şi neelaborarea procedurilor de monitorizare trimestrială a acestora de către consiliile societăţilor;

• controlul ineficient din partea AAPC şi CMC asupra activităţii reprezentanţilor statului, ce vizează respectarea termenelor de prezentare a rapoartelor de activitate, calitatea şi suficienţa informaţiilor incluse în rapoarte, precum şi lipsa unor proceduri coerente de examinare şi utilizare a acestor date în procesul decizional.

Cauzele şi impactul

Printre principalele cauze identificate care au condiţionat un nivel redus de executare a cerinţelor şi de implementare a recomandărilor, se menţionează: lipsa acţiunilor din partea autorităţilor responsabile în vederea remedierii deficienţelor şi modificării cadrului legislativ şi normativ; iresponsabilitatea în exercitarea conformă a atribuţiilor de monitorizare a activităţii persoanelor cu atribuţii de reprezentare a statului, precum şi preocuparea scăzută a autorităţilor abilitate faţă de promovarea unor schimbări radicale în domeniul reprezentării statului în societăţile comerciale cu cota majoritară de stat. În consecinţă, se atestă:

• achitarea uniformă şi integrală a indemnizaţiilor lunare şi a compensaţiilor anuale persoanelor cu atribuţii de reprezentare, chiar dacă acestea absentează frecvent de la şedinţele organelor de conducere;

• cumularea de către aceleaşi persoane a funcţiilor reprezentative în cadrul societăţilor comerciale, costurile anuale constituind 0,5 milioane lei;

• lipsa unui control eficient din partea autorităţilor abilitate a condus la scăderea profitabilităţii societăţilor pe acţiuni, ceea ce afectează direct capacitatea acestora de a plăti dividende. Astfel, dacă în anul 2011 cele 5 societăţi pe acţiuni auditate au înregistrat un profit în sumă de 356,8 milioane lei, atunci în anul 2014 pierderile acestora au constituit 268,6 milioane lei. În consecinţă, dividendele achitate la bugetul de stat pentru anul 2014 s-au diminuat cu 164,8 milioane lei faţă de anul 2011. Acest aspect, pe termen lung, influenţează negativ potenţialul de dezvoltare şi creştere economică a societăţilor economice, ceea ce, în combinaţie cu uzura graduală a activelor, reduce ireversibil capacitatea de plată a dividendelor pe viitor, în condiţiile neinvestirii şi nemodernizării capacităţilor de producţie.

Măsurile dispuse pentru remediere

În vederea lichidării neajunsurilor constatate, Curtea de Conturi a reiterat recomandările ce vizează: implementarea mecanismului de responsabilizare a persoanelor care exercită atribuţii de reprezentare a statului, diminuarea numărului consiliilor de administraţie şi consiliilor societăţilor în care pot fi desemnaţi concomitent reprezentanţii statului, includerea în contractele de muncă încheiate cu administratorii societăţilor pe acţiuni a obiectivelor şi indicatorilor de performanţă, consolidarea sistemului de control intern ce vizează verificarea activităţii acestora.

Recomandări Parlamentului

Să solicite Guvernului:

- dispunerea unor acţiuni relevante reformării domeniului de administrare a proprietăţii publice, inclusiv prin implementarea unui mecanism eficient de responsabilizare şi control din partea autorităţilor abilitate asupra activităţii reprezentanţilor statului în societăţile comerciale cu capital majoritar; revizuirea în acest sens a sistemului de remunerare, racordîndu-l la indicatori-cheie de rezultate şi performanţe.

_____________________________

¹⁰ Misiunea de “follow-up” este o activitate independentă, care presupune examinarea de către auditori, în baza rezultatelor auditului performanţei, a acţiunilor corective întreprinse de către entitatea auditată sau de altă parte responsabilă.

CAPITOLUL VIII. AUDITURILE TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE

Auditul tehnologiilor informaţionale (TI) este un instrument deosebit de eficient pentru managementul instituţional, corporativ şi financiar, în scopul obţinerii unei situaţii autentice şi obiective adiţionale domeniilor din gestiune.

În acest context, Curtea de Conturi îşi dezvoltă cu forţele proprii, dar şi cu suportul Băncii Mondiale capacităţile instituţionale în realizarea auditurilor sistemelor TI, antrenînd în acest scop experţi în materie. Astfel, în perioada de referinţă au fost realizate 2 misiuni de audit, cu tematicile: “Care este rezultatul implementării Sistemului Informaţional Automatizat “Registrul de stat al achiziţiilor publice”?” şi “Platforma guvernamentală de registre şi acte permisive (PGRAP) asigură atingerea scopului propus?”.

Agenţia Achiziţii Publice

Obiectivul

Acţiunea de audit se referă la una dintre reformele reglementate în cadrul Strategiei Naţionale de edificare a societăţii informaţionale “Moldova electronică” iniţiate în anul 2008¹¹, şi anume: dezvoltarea Sistemului Informaţional Automatizat “Registrul de stat al achiziţiilor publice” (în continuare – SIA RSAP)_. Scopul auditului a fost determinarea situaţiei la zi privind implementarea SIA RSAP, precum şi evaluarea modului de aplicare a TI în eficientizarea activităţilor interne ale Agenţiei Achiziţii Publice (AAP) şi ale altor actori participanţi la procesul de achiziţii (autorităţi contractante şi operatori economici).

Constatările şi concluziile principale

Analiza efectuată a reliefat anumite impedimente şi limitări, care, în fond, au generat rezultate modeste în dezvoltarea SIA RSAP. Astfel, pînă în prezent sistemul este parţial dezvoltat sub aspect tehnic, este utilizat în regim de testare şi acoperă doar o porţiune din totalul de proceduri de achiziţii publice. În atare circumstanţe, este necesară interacţiunea tuturor instituţiilor implicate (AAP, MF, CGE) pentru luarea deciziei în materie de dezvoltare/implementare/exploatare industrială a SIA RSAP. Printre principalele observaţii şi probleme majore atestate de audit, se evidenţiază:

• un nivel redus al documentării proceselor aferente creării/ implementării/dezvoltării/mentenanţei SIA RSAP, precum şi lipsa controalelor generale TI la nivelul AAP;

• atît AAP, cît şi alte autorităţi de resort (MF, MTIC, CGE) nu au o viziune clară referitor la termenele de implementare a SIA RSAP, nu dispun de necesităţile în resurse financiare şi umane aferente mentenanţei/dezvoltării de perspectivă;

• absenţa unei evaluări/prognoze privind costurile pentru realizarea obiectivelor stipulate în documentele de politici strategice. În consecinţă, SIA RSAP se dezvoltă doar în funcţie de disponibilitatea resurselor financiare, neavînd un buget propriu în acest sens;

• faptul că funcţionarea Sistemului este afectată de imposibilitatea licenţierii SGBD Oracle 11g pe platforma MCloud, iar infrastructura MCloud oferită de CGE nu propune o platformă tehnică cu asigurarea licenţelor necesare;

• lipsa în cadrul AAP a unei unităţi (post) cu atribuţii şi responsabilităţi TI, fapt ce generează dependenţa totală de Elaborator şi de consultanţii externi.

Cauzele şi impactul

Una dintre principalele cauze identificate de audit o constituie subfinanţarea domeniului TI, situaţia curentă reprezentînd un risc pentru capacitatea instituţională a AAP în realizarea obiectivelor şi programelor strategice ale Guvernului^{12; 13}.

Măsurile dispuse pentru remediere

Pornind de la această stare de lucruri, Curtea de Conturi a recomandat Guvernului, în comun cu MF, să identifice soluţii de finanţare continuă a activităţilor prevăzute în documentele strategice cu tangenţă în domeniul achiziţiilor publice, inclusiv aferente SIA RSAP. Respectiv, pentru ameliorarea situaţiilor constatate, este strict necesar ca AAP să-şi asume rolul de conducător la toate etapele de dezvoltare, implementare şi promovare a SIA RSAP, iar MF, MTIC (care elaborează politicile în domeniu), precum şi alţi subiecţi implicaţi în dezvoltarea şi funcţionarea SIA RSAP (Centrul de Guvernare Electronică, Centrul de Telecomunicaţii Speciale) să ofere consiliere, sprijin şi implicare, conform competenţelor delegate.

Recomandări Parlamentului

Să solicite Guvernului:

- în scopul realizării obiectivelor cuprinse în Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice (2013-2020) şi în Strategia naţională de dezvoltare a societăţii informaţionale “Moldova Digitală 2020”, să urgenteze procesul de implementare a TI pentru dezvoltarea unui sistem modern de achiziţii publice, prin mobilizarea capacităţilor manageriale şi de execuţie ale AAP şi ale CGE.

_____________________________

¹¹ Hotărîrea Guvernului nr.255 din 09.03.2005 “Privind Strategia Naţională de edificare a societăţii informaţionale – “Moldova electronică””.

¹² Strategia Naţională de dezvoltare a societăţii informaţionale “Moldova Digitală 2020”, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.857 din 31.10.2013.

¹³ Strategia de dezvoltare a managementului finanţelor publice 2013-2020, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.573 din 06.08.2013.

Centrul de Guvernare Electronică

Obiectivul

Obiectivul misiunii de audit a constat în evaluarea gradului de dezvoltare a Platformei guvernamentale de registre şi acte permisive. Scopul a fost înţelegerea activităţilor, proceselor şi controalelor instituite în cadrul managementului proiectului executate de Centrul de Guvernare Electronică (CGE), în vederea oferirii unor recomandări relevante.

Constatările şi concluziile principale

Auditul public extern a constatat anumite carenţe şi probleme nesoluţionate, cumulul acestora constituind un impediment semnificativ pentru capacităţile de monitorizare şi control din partea CGE asupra bunei desfăşurări a proiectului, precum şi unele riscuri pentru beneficiarii aplicaţiilor bazate pe PGRAP, precum:

• necesitatea îmbunătăţirii calităţii cadrului de management al performanţei, prin stabilirea unor indicatori de performanţă măsurabili, precum şi a modalităţilor de calculare şi monitorizare permanentă a acestora;

• asigurarea continuităţii serviciilor, inclusiv prin stabilirea/consolidarea unui plan privind recuperarea datelor în caz de dezastru;

• consolidarea monitorizării/gestionării riscurilor ce ţin de disponibilitatea şi funcţionalitatea PGRAP şi a aplicaţiilor dezvoltate pe aceasta;

• implicarea insuficientă a APC în procesele de dezvoltare, instruire şi administrare a aplicaţiilor;

• urgentarea definitivării proiectului de acord-tip pentru prestarea serviciilor PGRAP şi semnarea acestora cu beneficiarii aplicaţiilor dezvoltate pe PGRAP în vederea asigurării calităţii serviciilor şi responsabilizării părţilor implicate.

Măsurile dispuse pentru remediere

În contextul misiunii de audit, ISA a formulat recomandări în vederea perfecţionării activităţilor specifice ale CGE, pentru realizare în strictă concordanţă cu obiectivele strategice asumate:

• stabilirea unui set minim de indicatori ai performanţei obligatorii la prestarea serviciilor de către entităţile desemnate responsabile de către Executiv, inclusiv Î.S. “Centrul de Telecomunicaţii Speciale”;

• efectuarea unei revizuiri complete şi consolidarea sistemelor de back-up al datelor şi de recuperare în caz de dezastru, relevante pentru utilizarea PGRAP de către beneficiari, care să includă, cel puţin, evaluarea serviciilor de continuitate a activităţii, de recuperare în caz de dezastru şi de back-up, disponibile CGE, pentru a ajuta la protejarea PGRAP, şi disponibile beneficiarilor, pentru a ajuta la protejarea aplicaţiilor bazate pe PGRAP;

• urgentarea aprobării Acordului-tip cu privire la utilizarea PGRAP, în vederea protejării şi responsabilizării părţilor implicate;

• intensificarea activităţilor de monitorizare şi control asupra instituirii/dezvoltării PGRAP;

• respectarea Reglementărilor tehnice în vigoare la implementarea activităţilor expuse în Planul de acţiuni privind implementarea Programului de reformare a serviciilor publice pentru anii 2014-2016;

• actualizarea Reglementărilor tehnice potrivit modificărilor şi completărilor operate în cadrul normativ şi legislativ relevant.

Recomandări Parlamentului

- susţinerea eforturilor autorităţilor de resort, prin prisma unei implicări participative la toate etapele (ajustarea cadrului metodologic şi de reglementare la aprobarea finanţărilor etc.), pentru realizarea obiectivelor din Strategia naţională de dezvoltare a societăţii informaţionale “Moldova Digitală 2020”;

Să solicite Guvernului:

- identificarea metodelor şi instrumentelor de monitorizare adecvată a Proiectelor de automatizare care au loc în prezent în cadrul instituţiilor de stat, precum şi de analiză, asimilare şi fructificare a acţiunilor deja finalizate;

- examinarea oportunităţii privind identificarea metodelor de stimulare şi motivare a personalului TI din cadrul instituţiilor de stat, pentru minimizarea efectului de fluctuaţie a acestuia, precum şi pentru asigurarea continuităţii dezvoltării domeniului.

ÎNCHEIERE

Scopul principal al unei Instituţii Supreme de Audit, cum este Curtea de Conturi, constă în evaluarea managementului economico-financiar în sectorul public în ansamblul său şi comunicarea rezultatelor prin elaborarea unor rapoarte clare, obiective şi utile. Rapoartele de audit au rolul de a informa anual, dar şi pe parcursul anului, Parlamentul, celelalte instituţii ale statului asupra activităţii de audit. Acestea reprezintă instrumentul prin care evaluările auditului public extern devin accesibile şi altor părţi interesate, mai cu seamă publicului larg, astfel transpunînd în practică principiul transparenţei, în spiritul standardelor de audit ale Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI).

Prezentul Raport constituie un sumar al principalelor constatări, concluzii şi recomandări inserate în materialele misiunilor de audit şi susţinute de Plenul Curţii de Conturi în şedinţele sale publice, hotărîrile de rigoare fiind publicate în Monitorul Oficial.

Prin deciziile instituţionale, ISA a stăruit în mod fidel şi constant să sensibilizeze autorităţile supreme ale statului asupra abaterilor şi neregulilor în gestiunea fondurilor publice, identificînd în acest sens nu numai cauzele, respectiv, efectele acestora, dar şi posibilele soluţii de remediere.

Cu referire la administrarea finanţelor publice, atestăm că cele mai fragile şi subperformante segmente rămîn: fundamentarea şi plenitudinea evaluărilor/prognozelor privind baza de venituri publice; administrarea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor; eficientizarea utilizării banilor publici prin corelarea obiectivelor sectoriale cu limitele financiare alocate; managementul datoriei publice. O altă problemă este gestiunea patrimoniului proprietate publică, a cărui înregistrare, cadastrare şi evaluare integrală creează premise incontestabile consolidării finanţelor publice, în special, a celor locale. Şi activele statului, aflate în gestiune economică sub supravegherea autorităţilor publice de toate nivelurile, reprezintă un capital generator de prelevări fiscale. Rezerve semnificative există, de asemenea, şi în gestionarea propriu-zisă a banilor publici, alocările supradimensionate şi risipa evidentă de resurse financiare constituind cele mai frecvente şi contraindicate flageluri.

Prin urmare, auditul public extern oferă suficiente evaluări şi probe pentru autosesizarea tuturor autorităţilor şi entităţilor publice în revigorarea managementului instituţional, corporativ şi financiar, pentru o gestiune exemplară a sectorului public.

Curtea de Conturi în actualul mandat, asumîndu-şi implementarea cu eforturi conjugate a Planului de Dezvoltare Strategică (2011-2015), cu genericul “ … audit mai bun, pentru a promova o mai mare responsabilitate şi o mai bună gestionare a fondurilor publice”, a contribuit plenar în modernizarea managementului instituţiilor publice.

În susţinerea celor consemnate, Plenul Curţii de Conturi solicită reiterat forurilor supreme ale statului suportul complementar acţiunilor de audit public extern în redresarea autentică a disciplinei financiare, pentru afirmarea consecventă a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate.