Hotărîre nr.37 din 01.07.99 despre controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr.408 din 7 mai 1999 "Pentru modificarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.571 din 11 august 1995"

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE despre controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr. 408 din 7 mai 1999 "Pentru modificarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 571 din 11 august 1995"* Nr.37 din 01.07.99 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.73-77/48 din 15.07.1999 * * * ------------------------- * M.O., 1995, nr. 56-57, art. 453; 1999, nr. 48-49, art. 393. În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător-raportor Ion VASILATI - judecător cu participarea grefierului Aliona Balaban, deputatului în Parlament Victor Cecan, autorul sesizării, reprezentantului Guvernului Victoria Cojocaru, viceministru al educaţiei şi ştiinţei, călăuzindu-se de art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. a) şi art. 16 alin. (1) din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind controlul constituţionalităţii Hotărîrii Guvernului nr. 408 din 7 mai 1999 "Pentru modificarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 571 din 11 august 1995" (în continuare - Hotărîrea Guvernului nr. 408). Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Victor Cecan, depusă la 25 mai 1999, în conformitate cu art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin decizia Curţii Constituţionale din 11 iunie 1999 sesizarea a fost acceptată pentru examinare şi înscrisă în ordinea de zi. În procesul examinării preliminare au fost solicitate puncte de vedere Parlamentului, Guvernului, Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Audiind informaţia judecătorului-raportor, argumentele părţilor expuse în proces, studiind materialele dosarului, Curtea Constituţională a constatat : În scopul perfecţionării mecanismului de admitere în învăţămîntul universitar peste hotare Guvernul Republicii Moldova, prin Hotărîrea nr. 408, a modificat pct. 13 al Hotărîrii sale nr. 571 din 11 august 1995 "Cu privire la măsurile suplimentare de protecţie socială a elevilor şi studenţilor de la cursurile de zi din instituţiile de învăţămînt de stat", expunîndu-l în următoarea redacţie: "13. Se stabileşte că la învăţămîntul universitar peste hotare au acces cetăţenii Republicii Moldova, absolvenţi ai liceelor din ţară şi de peste hotare, precum şi studenţii după primul an de studii, deţinători ai diplomelor de bacalaureat, în baza acordurilor interstatale (interguvernamentale) şi contractelor încheiate de către ministere, departamente, instituţii de învăţămînt statale, organizaţii intermediare şi agenţi economici cu instituţii de învăţămînt şi parteneri din străinătate, în exclusivitate prin decizia Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei". Prin norma menţionată, consideră autorul sesizării, învăţămîntul universitar peste hotare, practic, este inclus în sistemul protecţiei sociale a elevilor, deoarece Hotărîrea Guvernului nr.571 din 11 august 1995,în care s-a introdus această modificare, reglementează unele măsuri suplimentare de protecţie socială a elevilor şi studenţilor de la cursurile de zi din instituţiile de învăţămînt de stat. Regimul de asistenţă în realizarea drepturilor copiilor şi tinerilor, notează autorul sesizării, este reglementat constituţional. Art.50 alin.(3) din Constituţie prevede că alte forme de asistenţă socială pentru copii şi tineri se stabilesc prin lege, lucru care nu s-a respectat în cazul emiterii Hotărîrii Guvernului nr.408. După părerea autorului sesizării, Hotărîrea supusă controlului constituţionalităţii nu corespunde nici prevederilor art.35 din Constituţie, care stipulează "Dreptul la învăţătură". Curtea Constituţională, fiind de acord cu argumentele sus-menţionate ale autorului sesizării, reţine următoarele: Prin Hotărîrea nr. 408 Guvernul a stabilit mecanismul de admitere în învăţămîntul universitar peste hotare. Totodată, prevederile acestui mecanism conţin probleme de drept referitoare la organizarea generală a învăţămîntului. Constituţia, însă, statuează că organizarea generală a învăţămîntului se reglementează prin lege organică, adoptarea căreia este o atribuţie de bază a Parlamentului, care asigură unitatea reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării (art. 66 lit. c), art. 72 alin. (3) lit. k) din Constituţie). Politica statului în sfera învăţămîntului este determinată prin Legea învăţămîntului nr. 547-XIII din 21 iulie 1995** , cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţămînt în Republica Moldova. Potrivit acestei legi, baza de drept a învăţămîntului o formează Constituţia Republicii Moldova, Concepţia dezvoltării învăţămîntului în Republica Moldova, Legea învăţămîntului şi alte acte legislative adoptate în conformitate cu ea (art. 2). ---------------------------- * * M.O., 1995, nr. 62-63, art. 692. Conform principiilor universalităţii şi egalităţii, proclamate în art. 15 şi 16 din Constituţie, cetăţenii Republicii Moldova beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea; respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului; toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială. Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţămîntul general obligatoriu, prin învăţămîntul liceal şi prin cel profesional, prin învăţămîntul superior, precum şi prin alte forme de instruire şi de perfecţionare (art. 35 alin. (1) din Constituţie). Plenul Curţii Constituţionale menţionează că dreptul cetăţenilor Republicii Moldova la învăţămîntul superior, inclusiv la învăţămîntul universitar peste hotare, este un drept fundamental şi nu poate fi reglementat printr-un act normativ subordonat Constituţiei, altor legi în domeniu, condiţionîn-du-l prin obligaţiunea cetăţenilor ţării de a deţine diplome de bacalaureat sau printr-un an de studii universitare. Acordurile interstatale (interguvernamentale) şi contractele încheiate de către ministere, departamente, instituţii de învăţămînt de stat, organizaţii intermediare şi agenţi economici cu instituţii de învăţămînt şi parteneri din străinătate, dreptul exclusiv al Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei de a decide asupra accesului cetăţenilor Republicii Moldova la învăţămîntul universitar peste hotare nu pot constitui temei pentru îngrădirea dreptului la învăţămîntul universitar peste hotare. Conform Constituţiei, învăţămîntul liceal, profesional şi cel superior de stat este egal accesibil tuturor, pe bază de merit (art.35 alin.(7). Politica educaţională a statului, potrivit concepţiei dezvoltării învăţămîntului în Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr.337-XIII din 15 decembrie 1994* , se întemeiază pe principiile de bază ale învăţămîntului şi în special pe principiul accesibilităţii şi adaptivităţii sistemului de învăţămînt, care presupune că formele, conţinutul, standardele instructive şi structura procesului instructiv trebuie să corespundă particularităţilor individuale şi nivelului de pregătire ale elevului. Concepţia prevede, de asemenea, că la învăţămîntul superior au acces titularii diplomelor de bacalaureat. În perioada de tranziţie, cît vor funcţiona şcolile medii de cultură generală, şi absolvenţii lor vor avea acces la învăţămîntul superior, urmînd a fi înmatriculaţi pe bază de concurs, după susţinerea examenelor de admitere. Absolvenţilor colegiului li se va elibera o diplomă de specialist inferior ce oferă titularului ei dreptul de încadrare în cîmpul muncii sau de continuare a studiilor în învăţămîntul universitar. ----------------------------- * M.O., 1995, nr. 17-18, art. 172. Potrivit Legii învăţămîntului: - statul asigură şanse egale de acces în instituţiile de stat de învăţămînt liceal, profesional şi superior, în funcţie de aptitudini şi capacităţi (art.6 alin.(2); - actele de studii recunoscute de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei conferă titularului dreptul de a-şi continua studiile în următorul nivel de învăţămînt ori de a se încadra în funcţia corespunzătoare calificării sale (art.10 alin.(3); - învăţămîntul liceal şi învăţămîntul mediu de cultură generală sînt elemente structurale ale învăţămîntului secundar general (art.12 lit.b); - admiterea în învăţămîntul superior se face prin concurs, în baza diplomei de bacalaureat, a atestatului de studii medii sau a actului echivalent de studii, după criterii generale stabilite de Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei (art.25 alin.(4); - cooperarea internaţională în domeniul învăţămîntului se efectuează în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova (art.63 alin.(1); - cetăţenii Republicii Moldova au dreptul la studii în străinătate în baza unor acorduri interstatale şi interguvernamentale sau interministeriale de colaborare, precum şi în baza unor contracte individuale cu instituţii de învăţămînt din străinătate (art.64 alin.(1); - şcolile medii de cultură generală (de 11 ani) îşi vor continua activitatea pînă la sfîrşitul perioadei de tranziţie la noua structură a sistemului de învăţămînt; la oportunitatea păstrării şcolilor medii de cultură generală se va reveni în anul 2005; în perioada de tranziţie, absolvenţii şcolilor medii de cultură generală, ai şcolilor medii tehnico-profesionale şi ai tehnicumurilor au acces la învăţămîntul superior, pe bază de consurs (art.66 alin.(2) şi (4). Stipulările menţionate denotă că reglementările Hotărîrii Guvernului nr.408 "Cu privire la mecanismul de admitere în învăţămîntul universitar peste hotare" contravin principiilor fundamentale ale învăţămîntului în Republica Moldova, prevăzute în Constituţia Republicii Moldova şi în actele legislative menţionate. Pentru considerentele expuse, în temeiul art.140 din Constituţie, art.1 alin.(3), art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 62 lit.a) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E : 1. Declară neconstituţională Hotărîrea Guvernului nr.408 din 7 mai 1999 "Pentru modificarea Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr.571 din 11 august 1995". 2. Prezenta Hotărîre intră în vigoare la data adoptării, este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 1 iulie 1999. nr.37