Hotărîre nr.37 din 10.12.98 privind interpretarea articolului 41 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE privind interpretarea articolului 41 alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova Nr.37 din 10.12.98 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1-2/1 din 07.01.1999 * * * În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Constantin LOZOVANU - judecător Gheorghe SUSARENCO - judecător-raportor cu participarea grefierului Lucia Popa, deputatului în Parlament Victor Cecan, preşedinte al Comisiei pentru control şi petiţii, autorul sesizării, Radu Ţurcanu, consultant superior în Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, conducîndu-se după art. 135 alin. (1) lit. b) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind interpretarea art. 41 alin. (1) din Constituţie. Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Victor Cecan, prezentată în conformitate cu art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin decizia Curţii Constituţionale din 21 septembrie 1998 sesizarea a fost acceptată pentru examinare în fond. Avînd în vedere materialele dosarului, punctele de vedere solicitate Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, Ministerului Justiţiei şi opiniile expuse în cadrul şedinţei Consiliului Ştiinţific Consultativ pe lîngă Curtea Constituţională, precum şi cadrul legal intern, convenţiile internaţionale în domeniu la care Republica Moldova este parte, audiind informaţia judecătorului-raportor, Curtea Constituţională a constatat: 1. În sesizarea sa deputatul în Parlament Victor Cecan solicită interpretarea prevederilor articolului 41 din Constituţie "Libertatea partidelor şi altor organizaţii social-politice", care prin alin. (1) stipulează: "Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi alte organizaţii social-politice. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii, participă la alegeri". Autorul argumentează necesitatea interpretării clauzelor acestui articol constituţional prin următoarele. Art. 2 alin. (1) din Constituţie declară că suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova, care, potrivit art. 5 alin. (1) din Constituţie, se realizează în condiţiile democraţiei, care se exercită în condiţiile pluralismului politic, un element al căruia, constată autorul sesizării, sînt partidele şi alte organizaţii social-politice. Art. 41 alin. (1) din Constituţie, arată autorul sesizării, conţine în sine elemente ce ţin de organizarea şi funcţionarea partidelor politice (dreptul la asocierea liberă în partide şi în alte organizaţii social-politice), precum şi unele reglementări ale sistemului electoral (participarea partidelor şi altor organizaţii social-politice, în condiţiile legii, la alegeri). Avînd în vedere că, potrivit prevederilor art. 72 alin. (3) din Constituţie, atît organizarea şi funcţionarea partidelor, cît şi sistemul electoral ţin de domeniul legilor organice (lit.a) şi lit. g) din articolul numit), autorul sesizării ajunge la concluzia că libera asociere a cetăţenilor în partide şi în alte organizaţii social-politice nu poate fi condiţionată de legea organică cu privire la partide. Numai participarea partidelor şi organizaţiilor social-politice la alegeri poate fi condiţionată, dar în acest caz, susţine autorul sesizării, condiţionarea urmează să fie stabilită în legea privind sistemul electoral. Ţinînd cont de cele expuse, autorul roagă să fie interpretat art. 41 alin. (1) din Constituţie în următorul context: - în care lege organică - în legea ce ţine de organizarea şi funcţionarea partidelor sau în legea ce reglementează sistemul electoral - se condiţionează participarea partidelor şi altor organizaţii social-politice la alegeri? - poate oare asocierea liberă a cetăţenilor, drept declarat constituţional, să fie condiţionată prin lege organică în funcţie de numărul cetăţenilor ce se asociază în partide şi alte organizaţii social-politice sau în funcţie de numărul unităţilor administrativ-teritoriale în care locuiesc cetăţenii ce doresc să se asocieze în partide şi în alte organizaţii social-politice? 2. În scopul stabilirii voinţei autentice a legislatorului constituant, la examinarea art. 41 alin. (1) în aspectul solicitat de autorul sesizării, Curtea Constituţională reţine următoarele. Tratatele internaţionale, la care Republica Moldova este parte, inclusiv Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice*, prevăd că orice persoană are dreptul de a se asocia în mod liber cu altele, inclusiv dreptul de a constitui sindicate şi de a adera la ele, pentru ocrotirea intereselor sale. ----------------------- * Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, adoptat la 16 decembrie 1996 la New-York, ratificat prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 217-XII din 28 iulie 1990. Aşadar, membrii partidelor şi sindicatelor se asociază în mod liber pentru protecţia intereselor lor. Din cuprinsul reglementărilor internaţionale rezultă că asocierea în partide politice exprimă voinţa politică a cetăţenilor, iar asocierea în sindicate contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice, sociale ale salariaţilor. Pentru a se asigura libertatea de opinie a cetăţenilor, este necesar însă ca cetăţenii să se poată asocia şi în alte forme organizatorice, cum ar fi: uniuni, ligi, organizaţii, asociaţii obşteşti, mişcări pacifiste şi de apărare a drepturilor omului, organizaţii de femei, de veterani, de invalizi, de tineret, de copii, societăţi ştiinţifice, tehnice, ecologiste, culturale, sportive, alte societăţi benevole, uniuni de creaţie, comunităţi naţional-culturale, fundaţii şi alte instituţii obşteşti, constituite în vederea exercitării drepturilor civile, economice, sociale şi culturale. Deci, practica internaţională consfinţeşte dreptul la asociere liberă a cetăţenilor în diferite asociaţii obşteşti, politice, sindicate. Constituţia Republicii Moldova, prin art. 41, statuează expres că cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice, iar prin art. 42 - că orice salariat are dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sindicate. Avînd în vedere importanţa partidelor şi altor organizaţii social-politice în viaţa societăţii, faptul că pluralismul politic este o garanţie a democraţiei constituţionale, Constituţia a stabilit că organizarea şi funcţionarea partidelor politice se reglementează prin lege organică (art. 72 alin. (3) lit.g). Astfel, organizarea şi funcţionarea partidelor politice sînt supuse reglementărilor constituţionale şi legale. În concordanţă cu principiul pluralismului politic, Constituţia statuează libertatea constituirii partidelor, stabilind totodată unele restricţii în chiar textul Constituţiei (recunoaşte drept neconstituţionale partidele şi alte organizaţii social-politice, care prin scopurile ori activitatea lor militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, integrităţii teritoriale a Republicii Moldova). Totodată, Constituţia stabileşte că partidele şi alte organizaţii social-politice se constituie pe baza asocierii libere a cetăţenilor. Aceasta presupune că cetăţenii sînt liberi să-şi exprime voinţa privind asocierea într-un partid sau altul sau să nu se asocieze în nici un partid, această voinţă nefiind impusă sau dictată din afară. Legislatorul nu a stabilit restricţii politice de natură să împiedice asocierea benevolă a cetăţenilor în partide şi în alte organizaţii social-politice. Deci, ca orice asociaţie, partidul şi altă organizaţie social-politică sînt expresia exercitării de către cetăţeni a dreptului la asociere, ca manifestare liberă, nestingherită a voinţei lor de a se constitui într-un partid sau altul, în funcţie de scopurile acestora. Aceasta rezultă expres din art. 41 alin. (1) din Constituţie "Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice". Întru realizarea scopului pentru care a fost constituită, orice asociaţie politică de cetăţeni (partid sau organizaţie social-politică) urmează să-şi dobîndească personalitatea juridică. Organizarea şi funcţionarea partidului politic, care din punct de vedere juridic este o asociaţie benevolă de cetăţeni şi care, spre deosebire de alte asociaţii ale cetăţenilor, îşi propune scopuri politice, sînt supuse unor reglementări legale. Astfel, art. 72 alin. (3) lit. g) din Constituţie stabileşte că organizarea şi funcţionarea partidelor politice face obiectul raporturilor juridice reglementate prin lege organică. Din prisma perspectivei juridice partidul politic este persoană juridică, dacă are o organizaţie de sine stătătoare, patrimoniu, acţionează pentru realizarea unui scop legitim. Aceste trei elemente obligatorii conferă personalitate juridică unui partid, care şi-o dobîndeşte în momentul înregistrării, dar nu exclud stabilirea unor criterii suplimentare, ce derivă din însuşi scopul creării acestor asociaţii politice - dobîndirea puterii. În acest sens legislatorul ar putea stabili alte criterii pentru înregistrarea partidului politic, cum ar fi, de exemplu, criteriul reprezentativităţii. Curtea Constituţională menţionează că stabilirea unor criterii ce ţin de organizarea şi funcţionarea partidului politic (modul de creare, scopul creării, existenţa unui patrimoniu, unei structuri de sine stătătoare, înregistrarea, principiul reprezentativităţii derivă direct din dreptul Parlamentului de a le reglementa prin lege organică, drept prevăzut expres înart. 72 alin. (3) lit.g) din Constituîie. Referitor la criteriul invocat de autorul sesizării privind condiţionarea asocierii libere în partide politice prin reprezentativitatea membrilor săi, Curtea Constituţională constată că principiul reprezentativităţii nu contravine dreptului constituţional de asociere liberă a cetăţenilor, dar ar putea fi neconstituţional, dacă prin efectele sale ar conduce la suprimarea dreptului de asociere sau la efecte similare cu o asemenea suprimare. Pentru considerentele expuse, Curtea Constituţională constată că stabilirea prin legea organică privind organizarea şi funcţionarea partidelor politice a unor criterii ce ţin de dobîndirea de către acestea a personalităţii juridice nu poate servi drept impediment în realizarea dreptului la libera asociere a cetăţenilor în partide politice, prevăzut de art. 41 alin. (1) din Constituţie. 3. Autorul sesizării solicită, de asemenea, interpretarea art. 41 alin. (1) din Constituţie în următorul aspect: în care din legile organice, prevăzute de art. 72 alin. (3) lit. a) şi lit. g), se condiţionează participarea partidelor şi altor organizaţii social-politice la alegeri. Potrivit art. 72 alin. (3) din Constituţie, sînt reglementate prin legi organice: a) sistemul electoral; g) organizarea şi funcţionarea partidelor politice. Constituţia nu stabileşte în mod expres că participarea partidelor şi a altor organizaţii social-politice la alegeri urmează să fie reglementată prin lege organică privind organizarea şi funcţionarea partidelor politice. Totodată, sistemul electoral, care, potrivit art. 72 alin. (3) lit. a) din Constituţie, se reglementează prin lege organică, înglobează modul de organizare şi desfăşurare, condiţiile generale de participare a tuturor concurenţilor electorali, inclusiv a partidelor politice la campania electorală pentru alegerea diferitelor autorităţi. Astfel, Curtea Constituţională constată că, prin prisma reglementărilor constituţionale din art. 41 alin. (1), 72 alin. (3) lit. a) şi g), modul de participare a partidelor politice la alegeri urmează să fie reglementat prin lege organică, după cum se prevede în art. 72 alin. (3) lit. a) din Constituţie. Pentru motivele expuse, conducîndu-se de art. 26 alin. (1) şi (2), art. 27 din Legea cu privire la Curtea Constituţională,art. 66, 69 şi 70 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E: 1. Reglementarea juridică a modului şi condiţiilor de participare a partidelor şi altor organizaţii social-politice la alegeri se efectuează în baza prevederilor unei legi organice conform art. 72 alin. (3) lit. a) din Constituţie. 2. Stabilirea prin legea organică, prevăzută în art.72 alin.(3) lit.g) din Constituţie, a criteriului reprezentativităţii pentru înregistrarea partidelor şi organizaţiilor social-politice nu este prin sine însăşi un impediment în exercitarea dreptului cetăţenilor la libera asociere în partide şi în alte organizaţii social-politice, drept consfinţit în art. 41 alin. (1) din Constituţie. 3. Conform art. 140 din Constituţie, art. 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, prezenta Hotărîre intră în vigoare la data adoptării, este definitivă, nu poate fi atăcată şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". Preşedintele Curţii Constituţionale Pavel BARBALAT Chişinău, 10 decembrie 1998. Nr. 37.