Hotărîre nr.411 din 30.12.99 privind Politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2000

BANCA NAŢIONALĂ A MOLDOVEI

H O T Ă R Î R E

privind Politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei

pentru anul 2000

nr. 411  din  30.12.1999

 (în vigoare 13.01.2000) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.5-7 art.22 din 13.01.2000

* * *

S-A HOTĂRÎT:

1. Se aprobă Politica monetară şi valutară pentru anul 2000 (se anexează).

2. Departamentul politică monetară şi cercetări (dl Vladimir Golovatiuc) să prezinte pînă la 25 ianuarie 2000 Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei raportul Băncii Naţionale pentru anul 1999 şi pronosticul pentru anii 2000-2001 conform art. 13 din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei pentru expedierea ulterioară Parlamentului Republicii Moldova şi Guvernului Republicii Moldova.

3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri îl exercită Departamentul politică monetară şi cercetări (dl Vladimir Golovatiuc).

4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

POLITICA

monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei

pentru anul 2000

Strategia Politicii monetare şi valutare, elaborată de Banca Naţională a Moldovei pentru anul 1999, a fost orientată spre reducerea nivelului inflaţiei luînd în consideraţie dinamica produsului intern brut (PIB), starea balanţei de plăţi şi crearea premiselor unei relansări economice. Condiţiile primordiale ale acestei strategii ce au fost puse la baza realizării ei cu succes, erau asanarea sistemului bancar, înviorarea activităţii pe pieţele financiare, soluţionarea problemei onorării datoriei externe a statului.

Situaţia efectivă în anul 1999 a fost diferită de scenariul prevăzut la nivel macroeconomic, considerat drept bază şi condiţie de realizare a Politicii monetare şi valutare a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 1999.

Nivelul inflaţiei a fost prevăzut în mărime de pînă la 15 la sută, atunci cînd efectiv pentru primele unsprezece luni ale anului 1999 el a constituit 36.9 la sută, iar estimarea lui pînă la sfîrşitul anului curent - cca. 41 la sută. Această abatere a fost determinată de influenţa a doi factori dominanţi - cursul de referinţă al monedei naţionale şi majorarea administrativă a preţurilor la servicii.

Pe parcursul primului semestru al anului 1999 produsul intern brut real s-a redus cu 5.3 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului 1998. Conform estimărilor Ministerului Economiei şi Reformelor, pînă la sfîrşitul anului el va înregistra o reducere în termeni reali cu 3 la sută. Totodată s-a majorat deficitul bugetului consolidat raportat la produsul intern brut de la 2.6 la sută pînă la 4.6 la sută pentru primul semestru al anului 1999 faţă de perioada respectivă a anului trecut.

În acelaşi timp trebuie de menţionat că deficitul contului curent al balanţei de plăţi s-a redus de la minus 293 mil. dolari SUA pentru nouă luni ale anului 1998 pînă la minus 18 mil. dolari SUA (estimarea preliminară) pentru perioada respectivă a anului 1999. Conform datelor estimate pînă la sfîrşitul anului 1999 deficitul contului curent se va reduce pînă la minus 55.2 mil. dolari SUA faţă de minus 347 mil. dolari SUA la finele anului 1998. Acest fapt este o consecinţă a deprecierii monedei naţionale, care a contribuit la reducerea competitivităţii mărfurilor de import şi ca rezultat importul pentru perioada ianuarie-septembrie a anului 1999 s-a diminuat faţă de aceeaşi perioadă a anului 1998 în proporţii mai mari (cu 51.1 la sută) decît exportul (cu 38.6 la sută).

Pe parcursul primelor unsprezece luni ale anului 1999 a avut loc o creştere a activelor externe nete (convertibile) ale BNM faţă de 31.12.98 cu 39.6 mil. dolari SUA, atingînd un nivel pozitiv (14.7 mil. dolari SUA), şi pe sistemul bancar cu 90.3 mil. dolari SUA. Rezervele valutare au sporit cu 55.5 mil. dolari SUA (sau cu 38.5 la sută) pe BNM, ceea ce a permis consolidarea rezervelor internaţionale brute pînă la nivelul de acoperire de cca. 4 luni de import. Concomitent pe sistemul bancar ele au sporit cu 89.8 mil. dolari SUA (sau cu 51 la sută). Aceste majorări au avut loc pe fundalul onorării obligaţiunilor externe curente ale BNM şi ale Guvernului. Factorul decisiv în sporirea rezervelor valutare au fost creditele recepţionate de la Fondul Monetar Internaţional şi cumpărările de valută străină de către BNM pe piaţa internă interbancară. Afluxul de mijloace valutare în ţară provenit din repatrierea veniturilor de la export şi din investiţiile străine a determinat majorarea ofertei de valută străină pe piaţa internă. În aceste condiţii Banca Naţională, la cererea băncilor comerciale, a efectuat cumpărări de valută majorînd astfel lichiditatea sistemului bancar. Volumul cumpărărilor nete pe parcursul primelor unsprezece luni ale anului 1999 a constituit 54.6 mil. dolari SUA, tranzacţiile în volume mai mari evidenţiindu-se în lunile iulie (14.9 mil. dolari SUA) şi septembrie (15 mil. dolari SUA). Cele menţionate mai sus indică faptul majorării ofertei de bani, satisfăcînd cererea de monedă naţională din partea băncilor comerciale şi agenţilor economici. Mijloacele băneşti obţinute au fost orientate spre piaţa primară a hîrtiilor de valoare de stat. Astfel, se urmărea reorientarea băncilor comerciale de la deţinerea mijloacelor sale în active externe spre plasarea lor în active interne, ceea ce denotă dedolarizarea activelor lor. Însă, un aspect negativ al acestui fenomen este faptul că mijloacele nu au fost îndreptate către sectorul real. Efectiv ponderea hîrtiilor de valoare de stat în totalul activelor băncilor comerciale constituie 8.06 la sută la 30.11.99, depăşind normativul de 5 la sută.

Politica monetară şi valutară a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 1999 a prevăzut reducerea creditului intern cu 25 la sută pe contul reducerii datoriei Guvernului faţă de Banca Naţională cu 34 la sută sau cu 372 mil. lei. Creşterea volumului de creditare a băncilor comerciale a fost programată cu 26 la sută. Efectiv, creditul intern în perioada ianuarie-noiembrie 1999 s-a redus numai cu 4 la sută, atunci cînd estimarea volumului lui pînă la sfîrşitul anului curent este în creştere de 2.8 la sută. Din cauza lipsei finanţării externe a deficitului bugetar în limita prevăzută în Legea bugetului pentru anul 1999, Banca Naţională a acordat credite noi Guvernului în sumă de 152.4 mil. lei, iar cele ce au fost prevăzute pentru rambursare (372 mil. lei) în Politica monetară şi valutară pentru anul 1999, au fost reperfectate pentru anul 2000. În rezultat, ponderea datoriei Guvernului faţă de Banca Naţională în creditul intern al BNM a crescut de la 85 la sută în anul 1998 pînă la 91 la sută la 30.11.1999. Din cauza lipsei finanţării externe a deficitului bugetar prevăzută anterior şi substituirii ei prin finanţarea internă din partea Băncii Naţionale în sumă de 188 mil. lei, în luna decembrie datoria Guvernului faţă de Banca Naţională a Moldovei s-a majorat corespunzător. Toate acestea sînt consecinţe ale acumulărilor insuficiente ale veniturilor bugetare, nepromovării consecvente a unei politici fiscale austere, lipsei optimizării şi raţionalizării cheltuielilor, care la rîndul lor au dus la apelarea finanţării din partea BNM, creşterea datoriei creditoare şi de asemenea la majorarea presiunilor inflaţioniste.

Creditarea netă a băncilor comerciale în perioada ianuarie-noiembrie 1999 s-a redus cu 41 la sută, în condiţiile satisfacerii pe deplin de către Banca Naţională a cererii în resurse creditare din partea băncilor comerciale, oferite prin operaţiunile de piaţă deschisă şi facilităţi de lombard.

Pe parcursul perioadei ianuarie-noiembrie 1999 ponderea creditelor acordate de către Banca Naţională în creditele în economie s-au diminuat pînă la 7.9 la sută faţă de 13 la sută în anul 1998, în condiţiile cînd volumul creditelor în economie, atît în valută străină cît şi în monedă naţională, s-a redus cu 3.2 la sută în perioada respectivă. Concomitent cu reducerea volumului absolut al creditării economiei s-au redus şi ratele dobînzilor la credite, ce indică o cerere redusă pentru resurse creditare în condiţiile rentabilităţii actuale joase a investiţiilor în sectorul de producere. Rata medie a creditelor acordate în lei moldoveneşti pe sistemul bancar s-a redus de la 37.4 la sută în ianuarie pînă la 35.4 la sută în noiembrie, iar la creditele acordate în valuta liber convertibilă de la 24 la sută pînă la 20.2 la sută.

Pe parcursul perioadei analizate a anului 1999 masa monetară a crescut cu 44.8 sută, ca urmare a cumpărării valutei de către Banca Naţională şi creditării Guvernului. În structura masei monetare, banii în circulaţie s-au majorat cu 26.8 la sută, în timp ce depozitele au crescut cu 62 la sută, ce indică o restabilire treptată a încrederii populaţiei şi agenţilor economici în sistemul bancar. Totodată, coeficientul dolarizării depozitelor s-a majorat de la 0.44 pînă la 0.54 ce denotă o creştere cu ritmuri mai mari a depozitelor în valuta liber convertibilă, recalculate în dolari SUA (37.8 la sută) faţă de cele în lei moldoveneşti (32.2 la sută). În acelaşi timp, deprecierea nominală a monedei naţionale faţă de dolarul SUA în perioada ianuarie-noiembrie 1999 a constituit 44.7 la sută faţă de nivelul cumulativ al inflaţiei de 36.9 la sută.

Creşterea masei monetare pe fondalul declinului economic a condiţionat majorarea gradului de monetizare a economiei de la 19.9 la sută la sfîrşitul anului 1998 pînă la 21.6 la sută la 30.11.1999. Cu atît mai mult, se urmăreşte o sporire a masei monetare în termeni reali cu 3.3 la sută în raport cu volumul produsului intern brut real care s-a diminuat cu 3 la sută (după datele estimate la sfîrşitul anului 1999).

Astfel, majorarea ofertei monetare, în condiţiile lipsei unei politici fiscale austere şi volumelor relativ mici ale investiţiilor în sectorul real din partea băncilor comerciale poate esenţial influenţa asupra tendinţelor inflaţioniste în economie.

Obiectivul principal al Băncii Naţionale a Moldovei, conform Legii Republicii Moldova cu privire la Banca Naţională a Moldovei, este realizarea şi menţinerea stabilităţii monedei naţionale prin crearea condiţiilor pieţei monetare, de credit şi valutare, bazate pe principiile funcţionării economiei de piaţă.

Scopul Politicii monetare şi valutare pentru anul 2000 constă în reducerea nivelului inflaţiei de la 41 la sută, estimat pentru sfîrşitul anului 1999, pînă la 15 la sută la finele anului 2000.

Drept bază a Politicii monetare şi valutare pentru anul 2000 servesc următoarele asumări ale Guvernului Republicii Moldova şi ale Băncii Naţionale a Moldovei:

a) stoparea declinului economic şi atingerea volumului PIB-lui nominal de 14800 mil. lei;

b) deficitul bugetului va fi finanţat prin utilizarea mijloacelor din împrumuturile pe piaţa internă şi externă de capital, şi din veniturile de la privatizare;

[Pct.b) rectificat prin Hot.BNM nr.390 din 18.12.2000, în vigoare 21.12.2000]

c) volumele şi termenele recepţionării creditelor externe în vederea finanţării externe a deficitului bugetar şi consolidării rezervelor valutare ale statului, deservirii datoriei externe de către Banca Naţională şi Guvernul RM, şi tranzacţiile prognozate pe piaţa valutară.

În baza acestor asumări, Banca Naţională a Moldovei elaborează Politica monetară şi valutară pentru anul 2000, stabilind următorii indicatori şi obiective.

1. Programul monetar pentru anul 2000 prevede:

a) creşterea volumului masei monetare cu 1047 mil. lei sau cu 42 la sută şi atingerea volumului de 3551 mil. lei la sfîrşitul anului;

b) creşterea volumului bazei monetare cu 465 mil. lei sau cu 31 la sută şi atingerea volumului de 1963 mil. lei;

c) creşterea volumului de creditare a economiei naţionale cu 669 mil. lei sau cu 41 la sută şi atingerea volumului de 2304 mil. lei;

d) majorarea gradului de monetizare a economiei naţionale de la 20,5 la sută în 1999 pînă la 22,3 la sută în 2000".

Programul monetar pentru anul 2000 a fost elaborat în baza datelor efective la 31 decembrie 1999, utilizînd cursul de schimb de program de 12,26 lei moldoveneşti pentru 1 dolar SUA.

[Pct.1 modificat prin Hot.BNM nr.390 din 18.12.2000, în vigoare 21.12.2000]

2. Drept condiţii de realizare a programului monetar pentru anul 2000 servesc:

a) reducerea coeficientului lichidităţii de la 0.82 în anul 1999 pînă la 0.80. Aceasta prevede, ca Guvernul, în comun cu Banca Naţională a Moldovei, să continue aplicarea măsurilor în vederea efectuării decontărilor între agenţii economici, de regulă, prin virament, minimizînd volumele decontărilor în numerar şi reducînd achitările prin barter şi decontări reciproce;

b) reducerea normei rezervelor obligatorii de la 15 la sută la nivelul de 13 la sută;

[Subpct.b) în redacţia Hot.BNM nr.390 din 18.12.2000, în vigoare 21.12.2000]

c) creşterea în baza măsurilor prevăzute în punctele a) şi b) a multiplicatorului de la 1.70 la 1.89;

d) scăderea treptată a coeficientului dolarizării depozitelor de la 53 pînă la 51 la sută, ca rezultat al stabilizării relative prevăzute pentru anul 2000 a monedei naţionale.

3. Banca Naţională a Moldovei:

a) nu va acorda Guvernului împrumuturi pentru finanţarea deficitului anual al bugetului de stat;

b) va reînnoi contractele la creditele în sumă de 1315,2 mil. lei acordate cu garanţia hîrtiilor de valoare de stat, stabilind scadenţa pentru anul 2001;

[Subpct.b) în redacţia Hot.BNM nr.390 din 18.12.2000, în vigoare 21.12.2000]

c) poate acorda Ministerului Finanţelor credite pentru acoperirea decalajului temporar de casă al bugetului de stat, luînd în consideraţie limitele trimestriale stabilite în programul monetar al Băncii Naţionale;

d) va accepta în anul 2000 reemiterea ulterioară de către Ministerul Finanţelor a hîrtiilor de valoare de stat transmise anterior Băncii Naţionale contra creditelor contractate de Guvern în anii 1993-1995 în sumă de 360.7 mil. lei.

4. În anul 2000 Banca Naţională a Moldovei va continua implementarea instrumentelor indirecte antiinflaţioniste ale politicii monetare: operaţiuni de piaţă deschisă şi facilităţi de lombard.

5. În scopul protejării funcţionării sistemului bancar, Banca Naţională poate acorda băncilor comerciale credite în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

6. Pe parcursul anului 2000 Banca Naţională va continua promovarea unei politici unice de menţinere a rezervelor obligatorii de către toate băncile comerciale, îndreptată spre stabilitatea pieţei financiare şi dirijarea lichidităţii băncilor comerciale.

7. În calitatea sa de agent fiscal al statului, Banca Naţională va contribui la plasarea hîrtiilor de valoare dematerializate ale statului la preţuri reale de piaţă prin acordarea asistenţei Ministerului Finanţelor în planificarea marketingului noilor emisiuni, furnizarea informaţiei privind condiţiile pieţei, precum şi prin măsurile de consolidare a sistemului de dealeri primari.

8. Politica valutară a Băncii Naţionale a Moldovei pentru anul 2000 preconizează în continuare flotarea liberă a monedei naţionale şi stabilirea ratei de schimb de referinţă în baza ratelor preponderente pe piaţa valutară.

9. Intervenţiile Băncii Naţionale pe piaţa valutară interbancară din Republica Moldova, cu excepţia necesităţii prevenirii fluctuaţiilor excesive pe termen scurt a cursului valutar, vor fi efectuate în limita realizării indicatorilor programului monetar pentru anul 2000.

10. Politica valutară şi monetară pentru anul 2000 va urmări în continuare menţinerea rezervelor valutare internaţionale la un nivel acceptabil pentru acoperirea a cel puţin trei luni de import, deservirea continuă a datoriei externe a statului şi asigurarea eficienţei politicii monetare şi valutare.

11. Banca Naţională a Moldovei va continua consolidarea de mai departe a sistemului bancar prin majorarea exigenţelor faţă de capitalul minim al băncilor. Conform acestor exigenţe, pînă la sfîrşitul anului 2000 mărimea minimă a capitalului normativ al băncii va constitui în dependenţă de tipul autorizaţiei, respectiv:

- 32 mil. lei pentru autorizaţia de categoria A;

- 64 mil. lei pentru autorizaţia de categoria B;

- 96 mil. lei pentru autorizaţia de categoria C.

12. Reducerea riscului activităţii sistemului bancar va fi realizată de asemenea prin perfectarea continuă a calităţii structurii activelor băncilor comerciale şi ridicarea nivelului de capitalizare a acestora, mărind cerinţele faţă de suficienţa capitalului ponderat la risc, începînd cu 31.12.1999 - minimum 12 la sută.

13. Vor fi introduse noi mecanisme prudenţiale în băncile comerciale cu scopul creşterii gradului de transparenţă a activităţii bancare şi ridicării nivelului de siguranţă a activităţii băncilor.

14. Banca Naţională a Moldovei consideră, că realizarea obiectivelor macroeconomice propuse poate fi obţinută în contextul urgentării procesului de restructurare şi demonopolizare a economiei naţionale, înviorării activităţii economice, consolidării disciplinei fiscale şi a responsabilităţii tuturor agenţilor economici privind onorarea obligaţiunilor lor.