Hotărîre nr.43 din 27.07.99 privind controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.430-XIII din 19 aprilie 1995 "Despre statutul consilierului în consiliul local" şi din Codul electoral

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE privind controlul constituţionalităţii unor preveder din Legea nr. 430-XIII din 19 aprilie 1995 "Despre statutul consilierului în consiliul local"* şi din Codul electoral** Nr.43 din 27.07.99 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.83-86/53 din 05.08.1999 * * * ------------------------- * M.O., 1995, nr. 40, art. 447. ** M.O., 1997, nr. 81, art. 667. În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Pavel BARBALAT - preşedinte Mihai COTOROBAI - judecător Constantin LOZOVANU - judecător Gheorghe SUSARENCO - judecător Ion VASILATI - judecător-raportor cu participarea Tatianei Berladean, grefier, Valeriu Pascari, Procuror General-adjunct, reprezentantul Procurorului General Valeriu Catană, autorul sesizării, Radu Ţurcanu, consultant superior în Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, reprezentantul Parlamentului, conducîndu-se după art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie şi art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a examinat în şedinţă plenară publică dosarul privind controlul constituţionalităţii prevederilor art. 33 din Legea nr. 430-XIII din 19 aprilie 1995 "Despre statutul consilierului în consiliul local" şi art. 46 alin. (6) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997. Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea Procurorului General Valeriu Catană, prezentată în conformitate cu art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională. Prin decizia Curţii Constituţionale din 25 mai 1999 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi. Examinînd materialele dosarului, punctele de vedere solicitate Preşedintelui Republicii Moldova, Curţii Supreme de Justiţie, Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului, Ministerului Afacerilor Interne, audiind informaţia prezentată de judecătorul- raportor şi argumentele expuse de părţi în proces, Curtea Constituţională a c o n s t a t a t: La 19 aprilie 1995 Parlamentul a adoptat Legeanr. 430-XIII "Despre statutul consilierului în consiliul local". Potrivit art. 33 şi 34 din Legea menţionată, consilierii în consiliile locale de toate nivelurile se bucură de imunitate în teritoriul consiliului respectiv, ei nu pot fi arestaţi, traşi la răspundere penală sau adsministrativă fără acordul consiliilor din care fac parte. Pentru consilieri, în cazul comiterii de către ei a unor infracţiuni sau contravenţii administrative, legea precitată, prin art. 35-37, prevede o procedură specială de tragere la răspundere penală sau administrativă. Conform legislaţiei în vigoare, se bucură de imunitate şi concurenţii electorali: candidaţii pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, candidaţii pentru funcţia de deputat în Parlament, precum şi persoanele care candidează pentru funcţia de primar sau de consilier în consiliile locale. În conformitate cu prevederile art. 46 alin. (6) din Codul electoral, candidaţii enumeraţi mai sus nu pot fi traşi la răspundere penală, arestaţi, reţinuţi sau supuşi unor sancţiuni administrative fără consimţămîntul organului electoral care i-a înregistrat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă. La 19 mai 1999 Procurorul General a sesizat Curtea Constituţională asupra neconstituţionalităţii art. 33 din Legea nr. 430-XIII din 19 aprilie 1995 şi art. 46 alin. (6) din Codul electoral, prin care se acordă imunitate consilierilor în consiliile locale şi concurenţilor electorali (candidaţilor) în alegerile prezidenţiale, parlamentare şi locale. În sesizare se susţine că prevederile în cauză contravin dispoziţiilor art. 16 şi 20 din Constituţie, deoarece îngrădesc accesul liber la justiţie şi nu sînt în concordanţă cu principiul constituţional privind egalitatea cetăţenilor Republicii Moldova în faţa legii şi a autorităţilor publice. Examinînd sesizarea Procurorului General şi raportînd textele legale contestate la dispoziţiile Legii Supreme, Curtea Constituţională reţine următoarele: Legea Supremă, prin art. 1 alin. (3), a proclamat Republica Moldova stat de drept, democratic, în care dreptatea reprezintă o valoare supremă şi este garantată. Statul de drept nu înseamnă numai o legalitate formală, care asigură regularitatea şi coerenţa în instaurarea şi punerea în aplicare a ordinii democratice în ţară, ci şi o justiţie bazată pe recunoaşterea şi deplina acceptare a personalităţii umane. În conformitate cu art. 16 alin. (2) din Constituţie, toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială. Acest principiu îl regăsim şi în alte dispoziţii constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului, care, potrivit art. 4 din Constituţie, se interpretază şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. În acest context este de remarcat că, potrivit Legii Supreme, se bucură de imunitate, ca ansamblu de drepturi specifice, numai Preşedintele Republicii Moldova (art. 81) şi deputaţii în Parlament (art. 70). Pe teritoriul Republicii Moldova sînt inviolabile, de asemenea, persoanele care fac parte din corpul diplomatic, care se bucură de protecţie internaţională (Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice din 18 aprilie 1961 şi Convenţia de la Viena cu privire la relaţiile consulare din 24 aprilie 1963). Cît priveşte consilierii în consiliile locale şi concurenţii electorali, nici Constituţia, nici normele internaţionale nu prevăd pentru ei o protecţie specială în cauzl comiterii unor infracţiuni sau contravenţii. Este de menţionat că procedura ridicării imunităţii consilierilor din consiliile locale este prevăzută în art. 36 şi 37 din Legea nr. 430-XIII. Această procedură presupune o analiză a faptelor penale sau contravenţionale care i se incriminează consilierului, în care se au în vedere şi probele aduse de el în apărarea sa. Potrivit art. 46 alin. (6) din Codul electoral, o astfel de analiză trebuie să facă şi organul electoral în privinţa candidatului înregistrat. Din cele arătate rezultă că autorităţile judiciare competente sînt în drept să trimită în judecată consilierul sau candidatul desemnat în alegeri pentru fapte penale sau contravenţionale numai cu acordul consiliilor locale sau organelor electorale. Din normele care fac obiectul sesizării reiese că consiliile locale şi organele electorale sînt abilitate, de fapt, cu atribuţii caracteristice doar instanţelor judecătoreşti, ceea ce contravine art. 114 şi 115 din Constituţie, care stipulează că în Republica Moldova justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti, prin Curtea Supremă de Justiţie, prin Curtea de Apel, prin tribunale şi judecătorii. Curtea Constituţională consideră că prevederile art. 33 din Legea nr. 430-XIII şi art. 46 alin. (6) din Codul electoral contravin, de asemenea, normelor internaţionale recunoscute de Republica Moldova. Astfel, art. 14 pct. 1 şi pct. 3 lit. c) din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (16 decembrie 1966, New York) prevede că toţi oamenii sînt egali în faţa tribunalelor şi curţilor de justiţie şi orice persoană acuzată de comiterea unei infracţiuni penale are dreptul, în condiţii de deplină egalitate, să fie judecată fără o întîrziere excesivă. Prin urmare, normele contestate în sesizare încalcă dreptul consilierului şi concurentului electoral la o judecată fără întîrziere pentru faptele penale. Infracţiunile şi contravenţiile administrative, indiferent de statutul celui care le-a comis, atentează la personalitate, la drepturile şi libertăţile cetăţenilor, la interesele legitime ale persoanelor fizice şi juridice. Prevederile art. 36 din Legea nr. 430-XIII, potrivit cărora consiliul local este în drept să refuze tragerea consilierului la răspundere penală sau administrativă, îngrădesc dreptul persoanelor care au suferit sau pot suferi în urma faptelor penale sau contravenţionale de a obţine fără întîrziere satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti. Curtea Constituţională consideră, de asemenea, că reţinerea, arestarea şi tragerea la răspundere penală sau administrativă a unor persoane concrete, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu contravin normelor constituţionale privind alegerile libere, libertatea votului şi garantarea efectivă a voinţei alegătorilor în alegerea reprezentanţilor lor. Pentru motivele arătate, în baza art. 6 alin. (3) din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională apreciază drept neconstituţionale şi prevederile art. 34, 36 şi 37 din Legea nr. 430-XIII din 19 aprilie 1995, care stabilesc procedura tragerii la răspundere penală sau administrativă a consilierului în consiliul local, deoarece constituţionalitatea acestor prevederi depinde în întregime de constituţionalitatea art. 33, contestat în sesizare. Pentru considerentele expuse, conducîndu-se după art. 140 din Constituţie, art. 26 alin. (4) şi (5) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 62 şi 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională H O T Ă R Ă Ş T E: 1. Declară neconstituţionale: a) prevederile art. 33, 34, 36 şi 37 din Legea nr. 430-XIII din 19 aprilie 1995 "Despre statutul consilierului în consiliul local"; b) prevederile art. 46 alin. (6) din Codul electoral, adoptat prin Legea nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997. 2. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova". PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT Chişinău, 27 iulie 1999. Nr. 43.