Hotărîre nr.44 din 18.06.2010 cu privire la aprobarea Raportului de activitate a Curţii de Conturi pe anul 2009

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Raportului de activitate

a Curţii de Conturi pe anul 2009

nr. 44  din  18.06.2010

 (în vigoare 21.09.2010) 

Monitorul Oficial nr.172-178 art.40 din 21.09.2010

* * *

În conformitate cu art.7, art.8 alin.(2), art.15 şi art.16 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul de activitate a Curţii de Conturi pe anul 2009 şi se prezintă Parlamentului Republicii Moldova.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de activitate a Curţii de Conturi pe anul 2009 se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.44 din 18 iunie 2010

RAPORTUL

de activitate a Curţii de Conturi pe anul 2009

INTRODUCERE

Curtea de Conturi a Republicii Moldova este unica autoritate publică a statului care exercită controlul asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public în calitate de instituţie supremă de audit şi este protejată legal de interferenţa din partea organelor de drept sau cu funcţii de control.

Curtea de Conturi, în exercitarea atribuţiilor şi împuternicirilor sale, este independentă şi nu poate fi direcţionată sau controlată de nici o persoană fizică sau juridică, dispunînd de independenţă organizaţională, funcţională, operaţională şi financiară.

Curtea de Conturi efectuează controlul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public prin auditul regularităţii, auditul performanţei şi prin alte tipuri de audit.

În mod obligatoriu, anual, Curtea de Conturi efectuează auditul rapoartelor Guvernului privind executarea din exerciţiul bugetar expirat: a) a bugetului de stat; b) a bugetului asigurărilor sociale de stat; c) a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, precum şi obligatoriu prezintă anual Parlamentului:

a) către 15 martie, raportul financiar de executare a bugetului propriu din exerciţiul bugetar expirat;

b) către 15 iulie, raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public, care se examinează în şedinţă plenară a Parlamentului.

Sediul Curţii de Conturi

Plenul Curţii de Conturi este format din 7 membri, iar personalul acesteia este format din 150 de angajaţi, din care 107 – personal cu atribuţii de audit public (73 – auditori; 16 – asistenţa juridică şi metodologică; 18 – conducerea Curţii de Conturi şi conducătorii de subdiviziuni) şi 43 de angajaţi – personal de specialitate şi personal tehnic.

Plenul Curţii de Conturi

1. MISIUNE, VIZIUNE ŞI VALORI

MISIUNE

“Exercitarea auditelor independente, credibile, transparente şi profesioniste asupra administrării resurselor financiare şi patrimoniului public, în scopul promovării standardelor înalte de management financiar în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova”.

Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului raportul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public, precum şi pune la dispoziţia autorităţilor şi instituţiilor publice şi a cetăţenilor rapoarte de audit privind utilizarea şi administrarea performantă a banului public, în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate. Prin activitatea sa, Curtea de Conturi urmăreşte promovarea responsabilităţii, a corectitudinii şi a celor mai bune practici în gestionarea fondurilor publice şi îmbunătăţirea continuă a funcţionării mecanismelor de control intern, de gestiune şi de audit public intern la nivelul executorilor de buget şi al celorlalte entităţi care intră în competenţa Curţii de Conturi, iar prin prestigiul său şi prin nivelul ridicat de profesionalism al angajaţilor, Curtea de Conturi constituie garantul respectării legalităţii în utilizarea banului public, indiferent de sursa de provenienţă.

VIZIUNE

“Un audit mai bun asigură o responsabilitate mai mare şi o gestionare mai eficientă a finanţelor publice”.

Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea independent, aceasta realizîndu-se prin proceduri de audit public extern prevăzute în standardele proprii de audit, elaborate în conformitate cu standardele internaţionale de audit.

VALORI

“Independenţă – Transparenţă – Integritate – Competenţă –Tenacitate – Dinamism – Cooperare – Învăţare de la alţii – Eficacitate – Respectul faţă de persoană – Legalitate”

2. OBIECTIVELE CURŢII DE CONTURI

Obiectivele strategice

Consolidarea instituţională – dezvoltarea instituţiei în una puternică şi independentă conform celor mai bune practici ale Uniunii Europene şi standardelor INTOSAI, cu resurse adecvate pentru realizarea scopurilor definite.

Asigurarea profesionalismului – elaborarea şi implementarea progresivă a standardelor şi normelor internaţionale privind auditul în sectorul public.

Dezvoltarea personalului – aplicarea practicilor avansate de management al resurselor umane în vederea unei mai bune recrutări, menţineri şi motivări a personalului.

Obţinerea unui impact mai mare – cooperarea cu alte instituţii pentru a asigura un impact real şi de durată asupra gestionării finanţelor publice.

Obiective generale:

• Evaluarea regularităţii, legalităţii, conformităţii, economicităţii, eficienţei şi eficacităţii gestionării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public

• Promovarea standardelor, recunoscute internaţional, privind transparenţa şi responsabilitatea în domeniul managementului finanţelor publice

• Asigurarea transparenţei prin informarea autorităţilor publice responsabile şi publicului despre planurile sale strategice şi anuale, despre constatările şi recomandările sale

• Certificarea personalului cu atribuţii de audit public.

Obiective specifice:

• Furnizarea către Parlament a unei informaţii reale şi independente despre respectarea legilor în legătură cu resursele materiale şi băneşti ale statului şi dacă banii publici au fost alocaţi, utilizaţi şi, respectiv, cheltuiţi economic, eficient şi eficace

• Sprijinirea proceselor de reformă în domeniul activităţilor economico-sociale şi managementului finanţelor publice, cu acordarea asistenţei (prin cerinţe şi recomandări oportune) menite să sporească responsabilitatea executorilor de buget şi să îmbunătăţească modul de utilizare a banilor publici

• Dezvoltarea şi generalizarea bunelor practici de audit, în special în domeniul auditului regularităţii, auditului performanţei şi altor tipuri de audit (TI)

• Asigurarea unui nivel înalt de calitate şi profesionalism în desfăşurarea activităţii de audit public extern, precum şi perfecţionarea profesională

• Creşterea impactului rapoartelor Curţii de Conturi asupra entităţilor supuse auditului în scopul îmbunătăţirii generale a managementului finanţelor publice

• Punerea în aplicare a unor politici eficace şi dinamice privind resursele umane

• Exercitarea atribuţiilor şi competenţelor legale de audit, prin realizarea: auditelor obligatorii ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, cu emiterea opiniilor de audit în conformitate cu standardele internaţionale de audit; extinderea ariei de acoperire a auditului executorilor primari de buget

• Selectarea celor mai adecvate obiective ale auditului, corespunzătoare componentelor dezvoltării social-economice a Republicii Moldova

• Modernizarea infrastructurii de tehnologii informaţionale.

3. CADRUL JURIDIC DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE

Organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi sînt reglementate prin:

Cadrul legal general:

Constituţia Republicii Moldova, art.133;

Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008;

Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr.158-XVI din 04.07.2008;

Legea privind Codul de conduită a funcţionarului public nr.25-XVI din 22.02.2008;

Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007;

Legea privind activitatea de audit nr.61-XVI din 16.03.2007;

Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.1996;

Legea privind finanţele publice locale nr.397-XV din 16.10.2003.

Actele normativ-metodologice:

Metodologia de evaluare a sistemului de control intern în sectorul public;

Metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul Curţii de Conturi;

Regulamentul cu privire la circulaţia documentelor de audit şi efectuarea activităţilor aferente la desfăşurarea misiunilor de audit;

Regulamentul Comisiei de disciplină;

Regulamentul privind atragerea experţilor şi utilizarea rezultatelor expertizelor realizate în cadrul misiunilor de audit;

Codul deontologic al angajatului cu atribuţii de audit al Curţii de Conturi;

Standardele generale de audit;

Standardele auditului regularităţii;

Standardele auditului performanţei;

Standardele auditului tehnologiilor informaţionale;

Standardele Naţionale de Audit Intern;

Manualul de audit al regularităţii;

Manualul de audit al performanţei.

Standardele internaţionale de audit:

Standardele de audit ale Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI);

Standardele de audit ale Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC);

Standardele de audit ale altor instituţii supreme de audit.

Liniile directoare europene pentru implementarea Standardelor INTOSAI.

Recomandările EUROSAI de la Praga.

4. ROL ŞI ATRIBUŢII

Potrivit Declaraţiei de la Lima cu privire la liniile directoare ale auditului, adoptată la Congresul al IX-lea al Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI), “auditul asupra administrării finanţelor publice nu este un scop în sine, ci o parte indispensabilă a sistemului de reglementare, scopul acestuia fiind de a semnala abaterile de la standardele acceptate şi încălcările principiilor de legalitate, eficienţă, eficacitate şi economicitate ale managementului resurselor financiare, astfel încît să fie posibil de luat măsuri corective adecvate fiecărui caz, să se stabilească responsabilitatea părţilor implicate, să se recupereze pagubele sau să se prevină astfel de abateri sau cel puţin să facă mai dificilă repetarea unor astfel de încălcări în viitor”.

În urma exercitării prerogativelor statuate prin Constituţie şi Legea Curţii de Conturi, Curtea de Conturi:

• Adoptă hotărîri asupra rapoartelor de audit şi actelor interne. Hotărîrile Curţii de Conturi asupra rapoartelor de audit sînt oficiale şi executorii pentru toate autorităţile publice şi pentru toate persoanele juridice şi fizice.

• Conlucrează cu autorităţile, instituţiile publice, inclusiv cu organele de drept, în rezolvarea problemelor comune, conducîndu-se de principiile legalităţii şi neadmiterii imixtiunii în activitatea lor, precum şi cooperează, în limitele competenţei sale, cu instituţiile supreme de audit din alte ţări şi cu organizaţii şi instituţii internaţionale din domeniul său de activitate.

• Decide în mod independent asupra programului său de activitate, precum şi asupra modului de executare a acestuia, Programul activităţii de audit a Curţii de Conturi fiind planificat pe un an şi/sau pe trei ani.

• Efectuează unele acţiuni de audit la solicitarea Parlamentului sau fracţiunilor parlamentare, o dată în semestru.

• Efectuează controlul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public prin auditul regularităţii, auditul performanţei şi prin alte tipuri de audit.

• Efectuează anual, în mod obligatoriu, auditul rapoartelor Guvernului privind executarea din exerciţiul bugetar expirat a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat, a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

În exercitarea atribuţiilor sale, Curtea de Conturi auditează următoarele domenii:

• formarea şi utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, inclusiv:

▫ formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele interne şi externe;

▫ utilizarea de către instituţiile publice a granturilor şi finanţelor alocate de donatorii externi pentru realizarea programelor la care participă Republica Moldova;

▫ utilizarea alocaţiilor bugetare pentru investiţii, a subvenţiilor şi altor forme de asistenţă financiară din partea statului.

• administrarea şi gestionarea patrimoniului public;

• procesul de privatizare a patrimoniului statului şi de asigurare a activităţii de postprivatizare;

• administrarea şi utilizarea resurselor naturale;

• ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară;

• activitatea altor organe de control/audit financiar public, precum şi a sistemelor de control intern;

• alte domenii de activitate raportate, prin legi organice, la competenţa Curţii de Conturi.

Curtea de Conturi poate să auditeze utilizarea resurselor alocate de Uniunea Europeană, de partenerii de dezvoltare şi de alţi donatori ale căror resurse au fost incluse în bugetul de stat sau în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale.

În exercitarea atribuţiilor sale, Curtea de Conturi auditează următoarele entităţi:

• autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, alte autorităţi publice;

• instituţiile şi organizaţiile finanţate din bugetul public naţional;

• agenţii economici al căror capital social este de stat în întregime sau în al căror capital social cota statului este mai mare de 50%;

• alte entităţi, în conformitate cu legislaţia.

Prin realizarea activităţii de audit public extern, Curtea de Conturi urmăreşte, în principal:

• atestarea situaţiei financiare a entităţii auditate responsabile, care include examinarea şi evaluarea rapoartelor financiare şi exprimarea opiniilor referitor la aceste rapoarte financiare;

• atestarea situaţiilor financiare ale administrării mijloacelor publice în ansamblu;

• auditul sistemelor şi tranzacţiilor financiare, inclusiv evaluarea conformităţii cu statutul şi regulamentele aplicabile;

• auditul situaţiei privind controlul intern şi funcţiile auditului intern;

• raportarea altor situaţii apărute ce au tangenţă cu auditul pe care Curtea de Conturi le consideră oportune;

• evaluarea independentă a activităţii entităţii auditate şi/sau a unui program pe baza principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate.

5. ORGANIZARE ŞI CONDUCERE

Curtea de Conturi este constituită din conducere, Plen şi aparat.

Conducerea Curţii de Conturi se exercită de Preşedintele Curţii de Conturi. În cazul absenţei Preşedintelui, atribuţiile acestuia sînt exercitate de vicepreşedintele Curţii de Conturi.

Plenul Curţii de Conturi este organ colegial, alcătuit din 7 membri, inclusiv Preşedintele şi vicepreşedintele Curţii de Conturi.

Aparatul se constituie din subdiviziuni, atribuţiile şi răspunderile cărora sînt stabilite în conformitate cu legislaţia în vigoare prin Regulamentele fiecărei subdiviziuni structurale, aprobate de Preşedintele Curţii de Conturi. Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile individuale ale angajaţilor Curţii de Conturi s-au stabilit prin fişa postului, semnată de angajat şi aprobată în condiţiile legii.

ORGANIGRAMA CURŢII DE CONTURI

6. ACTIVITATEA INSTITUŢIONALĂ

Activitatea Curţii de Conturi este coordonată de Plenul acesteia, care este organul colegial ce se întruneşte în şedinţe publice. Pe lîngă şedinţele Plenului la care se examinează rapoartele de audit, mai au loc şi şedinţele Plenului la care se examinează şi se aprobă actele interne, care pot fi normativ-metodologice şi cu caracter organizatorico-administrativ. Pe parcursul anului calendaristic 2009, Plenul Curţii de Conturi s-a întrunit în 74 de şedinţe publice, din care: 54 de examinare a rezultatelor auditelor şi 20 de aprobare a actelor interne.

În scopul realizării obiectivului stabilit de consolidare a capacităţii instituţionale, respectiv de transformare a Curţii de Conturi într-o instituţie independentă, profesională şi credibilă de audit public extern, Plenul Curţii de Conturi a aprobat un şir de acte interne menite să contribuie la realizarea obiectivului menţionat, acestea ţinînd de: instituirea Consiliului consultativ pe lîngă Curtea de Conturi; instituirea Comisiei de certificare a Curţii de Conturi; Metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie; Regulamentul privind atragerea experţilor şi utilizarea rezultatelor expertizelor realizate în cadrul misiunilor de audit; Regulamentul cu privire la circulaţia documentelor de audit şi efectuarea activităţilor aferente la desfăşurarea misiunilor de audit; Regulamentul cu privire la asistenţa juridică a auditelor; Regulamentul cu privire la monitorizarea executării cerinţelor şi implementării recomandărilor; Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea şedinţelor Plenului Curţii de Conturi; Manualul de audit al performanţei; Standardele auditului performanţei, Standardele generale de audit; Standardele auditului regularităţii şi Standardele auditului tehnologiilor informaţionale.

Funcţionarea Aparatului Curţii de Conturi este asigurată de şeful Aparatului prin îndrumarea, coordonarea şi controlul tuturor activităţilor desfăşurate de către subdiviziunile Curţii de Conturi.

Departamentele din cadrul Curţii de Conturi sînt conduse de către directori de departamente, aceştia fiind numiţi în funcţie prin Hotărîrea Plenului Curţii de Conturi. Activitatea departamentelor este patronată de cîte un membru al Curţii de Conturi, iar Preşedintele Curţii de Conturi patronează activitatea celor 6 structuri subordonate.

6.1. Sectorul relaţii publice în cadrul Curţii de Conturi

Relaţiile publice reprezintă funcţia managerială care ajută la stabilirea şi menţinerea unor limite de comunicare, la acceptarea reciprocă şi la cooperarea dintre o instituţie şi publicul ei. Totodată, relaţiile publice implică managementul problemelor, ajutîndu-i pe manageri să fie informaţi asupra opiniei publice şi să răspundă cererilor opiniei publice; ele definesc şi accentuează obligaţiile managerilor de a anticipa tendinţele mediului, de asemenea, ele folosesc ca principale instrumente de lucru cercetarea şi comunicarea bazate pe principii etice.

În cadrul Curţii de Conturi relaţiile publice sînt un segment nou, creat pentru a dezvolta şi a eficientiza procesul de comunicare instituţională atît pe plan intern, cît şi pe plan extern. Or, comunicarea instituţională constituie o strategie de transparenţă şi un mecanism de transmitere a mesajelor instituţiei către publicul său.

Cît priveşte comunicarea internă, Curtea de Conturi şi-a elaborat, cu ajutorul experţilor străini, o strategie de comunicare internă, implementarea căreia a fost intercalată cu strategia de dezvoltare a personalului, astfel încercînd să sporească gradul de consolidare a echipei. Tot în acest sens, s-a efectuat un sondaj de opinie care a permis să se identifice problemele şi rezervele angajaţilor faţă de actul comunicării interne desfăşurat în instituţie. Ca rezultat al acestui sondaj, dar şi ca scop propus în cadrul strategiei, a fost elaborat un buletin informativ, cu periodicitate săptămînală, care include informaţii din viaţa internă a instituţiei, aduce la cunoştinţă angajaţilor tot ceea ce are loc în instituţie, precum şi promovează valorile instituţionale, contribuind, astfel, la crearea unei identităţi.

Pe plan extern, comunicarea reprezintă mai mult decît un act de transmitere a mesajelor instituţionale: este un act de formare a imaginii publice a entităţii în general, precum şi a fiecărui angajat în parte. Or, fiecare angajat este parte a echipei, totodată, reprezentînd cartea de vizită a instituţiei. În afara tradiţionalului Buletin Informativ, pe care Curtea îl editează, s-a aplicat o politică de deschidere faţă de instituţiile media interesate. Astfel au fost stabilite parteneriate cu posturi TV, media tipărită, nu doar prin transmiterea comunicatelor de presă, ci şi prin prezenţa în cadrul şedinţelor. Componenta comunicării este un element esenţial pentru buna funcţionare a oricărei entităţi, iar gradul de deschidere pe care îl manifestă aceasta poate determina direct nivelul de percepere şi de acceptare de către public.

Curtea de Conturi s-a aliniat la noile standarde internaţionale de audit, s-a reformat în conformitate cu cerinţele instituţiilor supreme de audit din ţările înalt dezvoltate, totodată, acceptînd şi transformarea la nivelul comunicării, devenind o instituţie mult mai flexibilă, mai receptivă la solicitările instituţiilor media, schimbare care va garanta nu doar calitatea lucrului pe care îl face, ci şi recunoaşterea valorii sale de către publicul larg.

6.2. Sistemul de management financiar şi control

În vederea formalizării şi implementării sistemului de management financiar şi control, Curtea de Conturi a creat un grup de lucru, alcătuit din conducătorii de subdiviziuni responsabili de implementarea sistemului de management financiar şi control în cadrul Curţii de Conturi, care în baza unui Plan de acţiuni pentru implementarea sistemului de management financiar şi control realizează un şir de activităţi prin: identificarea proceselor; stabilirea obiectivelor pentru procesele identificate cu descrierea acestora; stabilirea procedurilor de control intern la fiecare proces identificat; identificarea şi evaluarea riscurilor. Toate aceste activităţi sînt necesare întru formalizarea şi implementarea sistemului de management financiar şi control în cadrul Curţii de Conturi care se realizează conform Standardelor naţionale de control intern în sectorul public.

6.3. Serviciul audit intern al Curţii de Conturi activează în baza legislaţiei, cadrului normativ-metodologic al auditului intern în sectorul public, armonizat la standardele şi practica internaţională în domeniu, precum şi conform Cartei de audit intern (Regulamentul-model de efectuare a auditului intern).

Obiectivul principal al Serviciului audit intern (SAI) constă în acordarea asigurării rezonabile şi consultanţei privind eficacitatea sistemului de management financiar şi control, contribuind la obţinerea plusvalorii prin oferirea recomandărilor oportune.

În anul 2009, SAI a realizat o misiune de audit intern cu privire la “Evaluarea procesului de achiziţii publice în cadrul Curţii de Conturi”. Misiunea respectivă s-a desfăşurat în perioada octombrie-decembrie 2009 şi s-a finalizat cu întocmirea raportului de audit, în care au fost expuse constatările şi recomandările de îmbunătăţire a procesului de achiziţii publice. Ca urmare a auditului efectuat, s-a constatat că grupul de lucru pentru achiziţii şi-a descris procesul, fiind specificate activităţile de care este responsabil fiecare membru al grupului, cu stabilirea controalelor interne de către conducătorul acestuia. Drept rezultat al auditului efectuat, procesul de achiziţii publice din cadrul Curţii de Conturi funcţionează eficient, fiind realizat obiectivul instituţiei în domeniul achiziţiilor publice.

Pe lîngă activitatea de bază, SAI a fost antrenat şi în activităţi de dezvoltare profesională. Astfel, pe parcursul anului 2009, angajatul SAI a participat la instruiri în domeniu, organizate de către Direcţia centrală de armonizare a sistemului controlului financiar public intern din cadrul Ministerului Finanţelor, precum şi la vizite de lucru şi seminare internaţionale în domeniul auditului intern.

6.4. Activitatea desfăşurată de către Direcţia juridică a Curţii de Conturi se caracterizează prin acţiuni ce ţin de asigurarea juridică în cadrul desfăşurării auditelor; asistenţa de specialitate la elaborarea proiectelor de hotărîri pe marginea rezultatelor auditelor; realizarea acţiunilor/măsurilor în vederea remiterii materialelor auditelor Curţii de Conturi organelor de urmărire penală, cu înaintarea propunerilor în baza rezultatelor examinării lor; expertiza juridică şi avizarea proiectelor de acte legislative şi normative în domenii de interes pentru Curtea de Conturi; asigurarea reprezentării intereselor Curţii de Conturi în instanţele de judecată.

În anul 2009, angajaţii Direcţiei juridice au reprezentat interesele Curţii de Conturi în instanţele de judecată în 9 litigii, din care: 4 litigii în contencios administrativ, 3 litigii în calitate de intervenient accesoriu şi 2 litigii de muncă.

6.5. Planificarea activităţii de audit

Pentru a-şi realiza atribuţiile şi a-şi exercita toate competenţele atribuite prin lege, Curtea de Conturi îşi planifică activitatea de audit prin elaborarea Programului activităţii de audit. Programul activităţii de audit poate fi planificat pe un an şi/sau pe trei ani. Planificarea activităţilor de audit pentru o perioadă de trei ani este o provocare pentru Curtea de Conturi şi se aplică începînd cu anul 2010 prin elaborarea unui program multianual al activităţii de audit, fapt ce va maximiza impactul temelor stabilite asupra activităţii Curţii de Conturi, prin selectarea corespunzătoare a temelor şi îmbunătăţirea planificării acţiunilor de audit.

Scopul Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pe anul 2009 a fost de a contribui la realizarea adecvată a obiectivelor guvernamentale stabilite, inclusiv la îmbunătăţirea şi eficientizarea managementului finanţelor publice şi administrării patrimoniului public, prin exercitarea de audite independente, credibile, transparente şi profesioniste, corespunzătoare promovării unei responsabilităţi mai mari a conducătorilor care gestionează mijloacele publice.

Programul a stabilit obiectivele, care au servit drept bază pentru mecanismul de planificare a auditelor pe anul de gestiune 2009:

- finanţele publice utilizate în domeniile: protecţiei sociale, sănătăţii, agriculturii, culturii, sportului, ştiinţei, învăţămîntului special, gospodăriei comunale şi energetice, ordinii publice, apărării şi securităţii statului, ecologiei/ protecţiei mediului;

- corectitudinea şi legalitatea adoptării deciziilor de restituire a taxei pe valoarea adăugată;

- gestionarea proprietăţii de stat în sectorul real al economiei, reieşind din situaţia economico-financiară a întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni cu cotă majoritară de participare a statului;

- investiţiile capitale, în special în domeniile gospodăriei drumurilor, gospodăriei comunale, care va include şi domeniul aprovizionării cu apă şi canalizare;

- fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat, în scopul verificării încasării veniturilor şi executării bugetului sub aspectul eficienţei prestării serviciilor, inclusiv în medicina primară;

- granturile externe acordate şi utilizarea lor conform directivelor pentru susţinerea bugetului şi pentru finanţarea proiectelor din surse externe;

- resursele naturale;

- administrarea proprietăţii publice a unităţilor administrativ-teritoriale.

Programul s-a axat pe următoarele probleme potenţiale:

• efectuarea achiziţiilor publice;

• valorificarea investiţiilor capitale;

• planificarea bugetară;

• execuţia bugetară;

• gestionarea patrimoniului de stat;

• utilizarea mijloacelor financiare;

• funcţionalitatea controlului intern şi auditului intern;

• ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară;

• implementarea unor proiecte de asistenţă tehnică, programe, strategii etc.

7. ACTIVITATEA DE AUDIT

7.1. Potrivit Programului activităţii de audit al Curţii de Conturi pe anul 2009, în perioada de referinţă s-au desfăşurat:

■ 3 acţiuni de control la 51 de entităţi;

■ 34 de misiuni de audit la 444 de entităţi.

Conform Matricelor de Politici ale Guvernului, au fost efectuate:

- Auditul performanţei în domeniul asistenţei medicale primare;

- Auditul performanţei în sistemul asistenţei sociale;

- Auditul performanţei privind gestionarea şi utilizarea resurselor publice destinate combaterii cancerului;

- Auditul performanţei privind achiziţiile publice în condiţiile noii legi.

Au fost efectuate 2 audite ale tehnologiilor informaţionale:

- Auditul-pilot al tehnologiilor informaţionale la Casa Naţională de Asigurări Sociale.

- Auditul-pilot al tehnologiilor informaţionale la Compania Naţională de Asigurări în Medicină.

Acţiunile desfăşurate au avut drept obiectiv promovarea responsabilităţii, a corectitudinii şi a celor mai bune practici în gestionarea mijloacelor publice.

În rezultatul acestor activităţi, Curtea de Conturi a adoptat:

■ 41 de Hotărîri privind aprobarea rapoartelor de audit;

■ 50 rapoarte de audit.

Lista hotărîrilor adoptate de către Curtea de Conturi asupra rapoartelor de audit şi a entităţilor corespunzător misiunilor de audit, sînt expuse în Anexa nr.1 la prezentul Raport de activitate.

Din numărul total al rapoartelor de audit aprobate:

■ 28 – sînt rapoarte de audit al regularităţii;

■ 4 – rapoarte generalizate de audit al performanţei*;

* În cadrul unui audit al performanţei au fost auditate 12 entităţi şi colectate probe la 73 de entităţi, cu întocmirea rapoartelor pe fiecare entitate, rezultatele fiind expuse într-un raport generalizator de audit al performanţei.

■ 2 – rapoarte de audit al TI;

■ 16 – rapoarte pentru alte tipuri de audit.

Categoriile de entităţi supuse controlului/auditului:

■ 29 de autorităţi publice centrale;

■ 220 de autorităţi publice locale;

■ 129 de instituţii subordonate;

■ 117 agenţi economici (Î.S., S.A. cu capital majoritar de stat).

Din numărul total de 2145 de entităţi pasibile auditului, în anul 2009 au fost supuse auditului 495 de entităţi.

7.2. Temeiurile de iniţiere şi de efectuare a misiunilor de audit:

■ Conform Programului anual al activităţii de audit:

- 2 activităţi de control;

- 21 de misiuni de audit;

- 4 misiuni de audit al performanţei.

■ La decizia Curţii de Conturi, au fost iniţiate 10 acţiuni, din care:

- 1 activitate de audit privind corectitudinea utilizării mijloacelor financiare publice alocate Curţii de Conturi pe perioada raportată, efectuată la decizia Preşedintelui Curţii de Conturi;

- în 9 cazuri Curtea de Conturi s-a autosesizat sau au fost acceptate solicitări parvenite de la conducerea unor entităţi în legătură cu careva evenimente (expirarea mandatului, numirea în funcţie, existenţa neregulilor etc.).

7.3. Domeniile supuse controlului/auditului

7.4. Cele mai semnificative abateri constatate:

■ transmiterea funcţiilor de beneficiar de către autorităţile administraţiei publice centrale unor întreprinderi de stat şi societăţi pe acţiuni, care a influenţat asupra diminuării plăţilor la buget, restituirii şi/sau trecerii în cont a TVA, astfel bugetul suportînd cheltuieli duble;

■ includerea şi finanţarea obiectivelor în lipsa documentelor de proiect elaborate şi expertizate regulamentar, nerespectarea prevederilor legale la executarea şi recepţionarea lucrărilor de construcţii şi reparaţii capitale, inclusiv executarea lucrărilor în lipsa autorizaţiei de activitate şi a devizului de cheltuieli aprobat în modul stabilit;

■ nerespectarea prevederilor legale la efectuarea cheltuielilor – cheltuieli neprevăzute de legislaţia în vigoare, plăţi cu schimbarea destinaţiei, plăţi fără documente justificative, cheltuieli ce ţin de achitarea neregulamentară a salariilor şi premiilor;

■ formarea veniturilor neautorizate;

■ reflectarea incorectă a veniturilor la bugetul de stat, precum şi nerespectarea clasificaţiei bugetare la înregistrarea unor venituri, care a condiţionat neveridicitatea datelor din raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2008;

■ nerespectarea reglementărilor legale privind achiziţiile publice;

■ gestionarea patrimoniului public de către întreprinderile de stat cu:

- nerespectarea prevederilor legale referitor la închirierea/arenda patrimoniului statului;

- diminuarea patrimoniului şi/sau a capitalului social.

7.5. Principalii indicatori ai activităţii de audit şi de monitorizare a executării cerinţelor şi implementării recomandărilor Curţii de Conturi, pe parcursul anului 2009, se prezintă în următorul tabel:

7.6. Opiniile exprimate de către auditorii Curţii de Conturi

Auditul regularităţii efectuat de către Curtea de Conturi constă în atestarea situaţiei financiare a entităţii auditate, care include examinarea şi evaluarea rapoartelor financiare şi exprimarea opiniilor referitor la aceste rapoarte financiare; atestarea situaţiilor financiare privind administrarea mijloacelor publice în ansamblu; auditul sistemelor şi tranzacţiilor financiare, inclusiv evaluarea conformităţii cu statutul şi regulamentele aplicabile; auditul situaţiei privind controlul intern şi funcţiile auditului intern.

Conform Standardelor auditului regularităţii opinia de audit este o declaraţie scurtă a auditorului, clară şi explicită referitor la concluziile generale ale auditului situaţiilor financiare ale entităţii auditate.

Tipul opiniei de audit exprimate influenţează asupra aprecierii stării managementului financiar sau patrimonial la entitatea vizată şi respectiv poate influenţa aprecierea managementului public în general.

În cazul în care auditorul concluzionează că situaţiile financiare oferă o imagine reală şi fidelă, în toate aspectele semnificative, în conformitate cu cadrul de raportare financiar aplicabil, trebuie exprimată o opinie fără rezerve.

Auditorul trebuie să exprime o opinie cu rezerve, atunci cînd:

a) în urma obţinerii probelor de audit suficiente şi adecvate, acesta concluzionează că denaturările, individuale sau cumulate, sînt semnificative, dar nu permanente pentru situaţiile financiare; sau

b) cînd auditorul nu este capabil să obţină probe de audit suficiente şi adecvate pe care să-şi fundamenteze opinia, dar concluzionează că efectele posibile ale denaturărilor nedetectate asupra situaţiilor, în cazul în care există, ar putea fi semnificative, dar nu permanente.

Auditorul trebuie să exprime o opinie contrară atunci cînd, după ce a obţinut probe de audit suficiente şi adecvate, concluzionează că denaturările, individuale sau cumulate, sînt atît semnificative, cît şi permanente pentru situaţiile financiare.

Auditorul trebuie să refuze o opinie atunci cînd nu este capabil să obţină probe de audit suficiente şi adecvate pe care să-şi fundamenteze opinia de audit şi să concluzioneze că efectele posibile ale denaturărilor nedetectate asupra situaţiilor financiare, acolo unde este cazul, ar putea fi atît semnificative, cît şi permanente.

În anul 2009, în rezultatul misiunilor de audit efectuate, auditorii Curţii de Conturi au exprimat:

14 opinii cu rezerve privind regularitatea;

10 opinii cu rezerve privind situaţiile financiare;

5 opinii fără rezerve privind regularitatea;

9 opinii fără rezerve privind situaţiile financiare;

2 opinii contrare privind regularitatea;

1 opinie contrară privind situaţiile financiare;

2 cazuri de refuz de opinie privind situaţiile financiare.

Categoriile de opinii, exprimate corespunzător entităţilor auditate, sînt expuse în Anexa nr.2 la prezentul Raport de activitate.

7.8. Avizarea unor proiecte de acte legislative şi normative

Potrivit competenţelor atribuite prin lege, Curtea de Conturi a analizat proiecte de acte legislative şi normative şi a emis:

■ aviz pozitiv la proiectul Hotărîrii Guvernului “Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni pentru implementarea Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public”;

■ aviz pozitiv la proiectul Hotărîrii Guvernului “Cu privire la unele măsuri de executare a Legii nr.239-XVI din 13.11.2008 privind transparenţa în procesul decizional”;

■ aviz pozitiv la proiectul Hotărîrii Guvernului “Cu privire la asigurarea accesului la informaţie”;

■ aviz negativ la proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la modificarea şi completarea unor hotărîri ale Guvernului (Regulamentul cu privire la modul de întocmire şi evidenţă a Listei de interdicţie a operatorilor economici, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.45 din 24.01.2008);

■ aviz negativ la proiectul Hotărîrii Guvernului “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Tineretului şi Sportului, structurii şi efectivului-limită al aparatului central al acestuia”;

■ aviz pozitiv la proiectul Hotărîrii Guvernului “Cu privire la aprobarea Regulamentului privind ajustarea valorii contractelor de achiziţii publice cu executare continuă, încheiate pe un termen mai mare de un an”;

■ aviz la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2010;

■ aviz la proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2010;

■ aviz la proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010;

■ aviz la proiectul Legii privind administraţia publică centrală de specialitate;

■ aviz la proiectul Regulamentului cu privire la cadrul instituţional şi mecanismul de coordonare a asistenţei externe acordate Republicii Moldova de organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare.

7.9. Sesizarea organelor de drept

Curtea de Conturi, în conformitate cu legea, sesizează organele de drept despre depistarea încălcărilor a căror constatare şi examinare ţin de competenţa acestora.

Pe parcursul anului 2009, Curtea de Conturi a remis organelor de drept 15 materiale. În urma examinării acestor materiale, au fost pornite 37 de cauze penale şi au fost emise 3 ordonanţe de neîncepere a urmăririi penale.

8. RESURSE UMANE

Resursele umane reprezintă cele mai valoroase resurse strategice ale Curţii de Conturi, prin intermediul cărora au fost şi continuă să fie realizate obiectivele instituţiei. Personalul Curţii de Conturi constituie elementul creator, activ şi coordonator al activităţii instituţiei, influenţînd decisiv eficacitatea utilizării resurselor materiale, financiare şi informaţionale.

La situaţia din 01.01.2009, statele de funcţii ale Curţii de Conturi includeau 150 de unităţi, iar numărul mediu scriptic al angajaţilor în anul 2009 a constituit 138 de persoane.

Începînd cu 1 noiembrie 2009, întru respectarea principiului independenţei organizaţionale, funcţionale şi operaţionale a Curţii de Conturi, a intrat în vigoare noua structură a Curţii de Conturi, examinată la şedinţa Plenului Curţii de Conturi şi aprobată de către Preşedinte, care reflectă toate domeniile de activitate ale Curţii de Conturi, prevăzute în Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

Astfel, potrivit statelor de funcţii, 107 angajaţi ai Curţii de Conturi sînt antrenaţi în activitatea de audit şi 43 – în activitatea de suport.

Categorii de personal

În anul 2009, Curtea a recrutat 17 angajaţi: 12 persoane pentru posturile cu atribuţii de audit şi 5 – pentru posturile cu atribuţii de suport, inclusiv 2 tineri specialişti, absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt superior cu profil economico-financiar şi juridic. Concedierea a 21 de angajaţi pe parcursul anului a generat creşterea gradului de fluctuaţie pînă la 15,2%, fapt care se datorează reducerilor de personal operate în timpul anului, legate de optimizarea cheltuielilor bugetare ale instituţiei, precum şi modificării structurii organizatorice, întru reducerea unităţilor de personal antrenat în activitatea de suport a Curţii de Conturi şi majorarea numărului de unităţi de personal antrenat în activitatea de audit.

Fluctuaţia personalului în ultimii 5 ani

Curtea de Conturi aplică o politică de egalitate de şanse în procesul de recrutare şi gestionare a resurselor umane. Astfel, raporturile de gen în cadrul instituţiei se reprezintă după cum urmează:

Raport de gen

Raport de gen pe categorii de funcţii

Angajarea tinerilor specialişti în cadrul Curţii de Conturi, fenomen dezvoltat continuu în ultimii ani, influenţează pozitiv structura profilului de vîrstă al personalului. În anul 2009, 26% din angajaţi aveau vîrsta de pînă la 30 de ani, 23% aveau vîrsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani, 48,5% – între 40 şi 60 de ani şi 2,5% – peste 60 de ani. Astfel, vîrsta medie a constituit cca 40 de ani.

Profil de vîrstă pe categorii de angajaţi

8.1. Pregătire şi perfecţionare profesională

Angajaţii cu atribuţii de audit ai Curţii de Conturi au cu preponderenţă studii superioare în economie, finanţe, contabilitate şi audit – 79,21%. Totodată, 10,89% au studii superioare juridice, 1,98% au studii superioare în alte domenii (matematică, ştiinţe administrative, relaţii economice internaţionale, marketing), iar 7,92% au absolvit două sau mai multe facultăţi.

Studii

Din numărul total de angajaţi cu atribuţii de audit, 14 au studii de masterat.

Perfecţionarea profesională a personalului continuă a fi una din preocupările importante ale Curţii de Conturi. Astfel, pe parcursul anului 2009, angajaţii Curţii de Conturi au participat la 16 cursuri şi seminare de instruire, ateliere de lucru şi conferinţe, organizate de către Guvern, Ministerul Finanţelor, Academia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, Alianţa Anticorupţie din Republica Moldova şi Reprezentanţa din Moldova a Fundaţiei Eurasia. Totodată, angajaţii au participat la 11 seminare, conferinţe, şedinţe de lucru şi vizite de studiu pe plan internaţional (în medie cîte doi angajaţi).

Nu în ultimul rînd, întru realizarea Planului de instruire a angajaţilor pentru anul 2009, Curtea de Conturi a organizat şi a desfăşurat, cu suportul experţilor în domeniu, 22 de seminare de instruire internă, la care au participat în medie cîte 21 de angajaţi. Astfel, în timpul anului, angajaţii au beneficiat de suportul instituţiei în dezvoltarea cunoştinţelor privind:

* auditul regularităţii

* auditul performanţei

* auditul mediului

* auditul tehnologiilor informaţionale

* auditul intern

* planificarea strategică a auditului

* monitorizarea calităţii auditului

* crearea rapoartelor de audit

* revizuirea rapoartelor de audit

* managementul resurselor umane

* comunicarea internă ş.a.

Concomitent, angajaţii au participat la cursuri continue de studiere a limbilor străine (franceza şi engleza), precum şi la cursurile de instruire la distanţă în domeniul evidenţei contabile în sectorul public.

8.2. Dezvoltarea personalului

Întru realizarea obiectivelor stabilite în Planul de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi în domeniul dezvoltării personalului, precum şi întru implementarea Strategiei de Management şi Dezvoltare a Resurselor Umane, Curtea de Conturi, în anul 2009 şi-a continuat activitatea asupra modernizării procedurilor de personal şi conformarea acestora la cele mai bune practici internaţionale. Astfel, pe parcursul anului, în comun cu consultantul în dezvoltarea personalului, selectat în baza termenilor de referinţă la sfîrşitul anului 2008, au fost elaborate o serie de proiecte de documente strategice care vor servi ca bază pentru dezvoltarea managementului resurselor umane ale Curţii de Conturi, şi anume:

* procedura de planificare a personalului şi a bugetului pentru resursele umane

* cadrul de competenţe pentru toate nivelele de angajaţi ai Curţii

* sistemul de evaluare a performanţelor personalului

* sistemul echitabil de remunerare, bazat pe performanţele angajaţilor

* procedura de recrutare şi integrare a personalului

* strategia de comunicare internă

* strategia de instruire şi dezvoltare profesională a personalului Curţii de Conturi, care prevede şi politica cu privire la rotaţia personalului şi dezvoltarea carierei.

La finele proiectului “Dezvoltarea personalului Curţii de Conturi”, în ultima sa misiune – din noiembrie 2009, consultantul a desfăşurat o serie de seminare de instruire a personalului în managementul modern al resurselor umane, şi anume în domeniul planificării sarcinilor şi a resurselor umane, recrutării şi integrării personalului, rotaţiei, evaluării performanţelor, dezvoltării profesionale şi managementului carierei, precum şi în domeniul comunicării interne, astfel fiind instruiţi 26 de angajaţi.

9. RESURSE FINANCIARE

Potrivit statutului său de instituţie independentă din punct de vedere organizatoric, funcţional, financiar şi operaţional faţă de entităţile auditate, Curtea de Conturi îşi întocmeşte şi îşi aprobă bugetul propriu, pe care îl transmite Parlamentului, spre aprobare, care, la rîndul său, după aprobare, îl transmite Guvernului, pentru includerea în proiectul legii bugetului de stat pe anul bugetar următor.

Rapoartele financiare anuale ale Curţii de Conturi se supun auditului extern, efectuat, în conformitate cu standardele internaţionale de audit, de către o organizaţie de audit extern, independentă, cu renume şi experienţă în domeniu, selectată de Parlament pe bază de concurs.

Raportul financiar de executare a bugetului Curţii de Conturi din exerciţiul bugetar 2009 a fost aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.15 din 05.03.2010 şi a fost prezentat Parlamentului în conformitate cu art.8 alin.(1) lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008.

În conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2009 nr.244-XVI din 21.11.2008 (cu modificările şi completările ulterioare), pentru finanţarea bugetului Curţii de Conturi au fost alocate iniţial 31394,6 mii lei, inclusiv 17284,0 mii lei de la componenta de bază a bugetului de stat şi 14110,6 mii lei (echivalentul a 1547,2 mii dolari SUA) – din mijloacele Fondului Fiduciar Multidonator, gestionat de Banca Mondială în baza unui Acord de grant între Republica Moldova şi Banca Mondială, raportate la partea de venituri şi cheltuieli, la componenta bugetului de stat “Proiecte finanţate din surse externe”, la grupa funcţiei “Activitatea financiară, bugetar-fiscală şi de control”. Mijloacele grantului sînt utilizate pentru implementarea Proiectului de suport prin asistenţă tehnică pentru dezvoltarea strategică a Curţii de Conturi. În urma precizării alocaţiilor atît de la componenta de bază, cît şi de la componenta “Proiecte finanţate din surse externe”, valoarea sumară a alocaţiilor pentru finanţarea bugetului Curţii de Conturi în anul 2009 a constituit 26660,7 mii lei, inclusiv 15691,8 mii lei de la componenta de bază şi 10968,9 mii lei (echivalentul a 970,7 mii dolari SUA) – de la componenta “Proiecte finanţate din surse externe”. Cheltuielile efective sumare au constituit 24280,2 mii lei.

În scopul oferirii unei asigurări rezonabile referitor la faptul că Raportul anual al Curţii de Conturi privind executarea bugetului pe anul 2009 nu prezintă denaturări semnificative şi oferă o imagine reală şi fidelă asupra situaţiei patrimoniale şi financiare, iar operaţiunile financiare au fost efectuate legal şi regulamentar, prin ordinul Preşedintelui Curţii de Conturi a fost instituită o echipă de audit care în rezultatul misiunii de audit a întocmit Raportul auditului asupra corectitudinii utilizării mijloacelor financiare publice de către Curtea de Conturi în anul 2009, aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.14 din 05.03.2010.

Anul 2009 pentru Curtea de Conturi a fost marcat de un şir de evenimente importante, care au avut un impact direct sau indirect asupra activităţii financiare a Curţii de Conturi. Printre principalele se enumără:

- La 1 ianuarie 2009 a intrat în vigoare noua Lege a Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008. Schimbările principale, conform noii legi, pot fi rezumate ca o trecere de la controlul financiar extern la sistemul de audit public extern şi reprezintă o schimbare majoră a funcţiei Curţii de Conturi în cadrul unui nou model de management al finanţelor publice.

- La 27 martie 2009 a avut loc şedinţa de inaugurare a noului sediu al Curţii de Conturi din bd. Ştefan cel Mare şi Sfînt, 69, după lucrările de reparaţii capitale efectuate de către Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului, creîndu-se condiţii favorabile de activitate pentru angajaţii Curţii.

- La 8 decembrie 2009 Curtea de Conturi a sărbătorit aniversarea a 15 ani din data înfiinţării.

- Începînd cu 1 noiembrie 2009, au intrat în vigoare noua structură organizatorică şi schema de încadrare ale Curţii de Conturi, fiind reorganizate subdiviziunile acesteia.

- În calitate de membru al INTOSAI şi EUROSAI, delegaţia Curţii de Conturi a participat pe parcursul anului 2009 la conferinţe, întruniri şi la alte evenimente organizate în diferite ţări.

- În cadrul Proiectului de suport prin asistenţă tehnică pentru dezvoltarea strategică a Curţii de Conturi, cu sprijinul Băncii Mondiale şi Oficiului Naţional de Audit al Suediei (ONAS), Curtea de Conturi a beneficiat de asistenţă tehnică, avînd atît suportul experţilor atraşi, cît şi susţinerea materială, fiind amenajată o sală de instruire cu echipament modern.

Statele de personal ale Curţii de Conturi au fost aprobate prin Hotărîrea Parlamentului nr.116-XVIII din 23.12.2009 în număr de 150 de unităţi. Organigrama Curţii de Conturi, aprobată prin Ordinul Curţii de Conturi nr.173 din 15.10.2009, include 4 Departamente de audit, inclusiv Departamentul de audit III cu reprezentanţe în teritoriu (Direcţiile Nord, Centru şi Sud) şi Departamentul metodologie şi planificare strategică.

Structura cheltuielilor efective în totalul cheltuielilor pentru întreţinerea Curţii de Conturi se prezintă în graficul ce urmează:

Cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor o constituie cheltuielile de personal. Al doilea component după valoare este plata mărfurilor şi serviciilor, divizat pe alineate de cheltuieli. Celelalte componente nu sînt semnificative sub aspectul structural al cheltuielilor, din care procurarea mijloacelor fixe nu reprezintă cheltuieli permanente.

Ponderea mare a cheltuielilor de personal în totalul cheltuielilor curente este determinată de caracterul activităţii Curţii de Conturi, specificitate dată de rolul său stabilit prin lege, principalul capital al Curţii de Conturi fiind reprezentat de personalul său şi profesionalismul acestuia.

Opinia echipei de audit a fost următoarea: “Raportul financiar al Curţii de Conturi pe anul 2009 prezintă o imagine reală şi fidelă în toate aspectele semnificative, este întocmit în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil entităţilor publice, iar operaţiunile economico-financiare înregistrate în evidenţa contabilă s-au efectuat regulamentar”.

În anul 2009, Curtea de Conturi, conform “Informaţiei privind executarea devizului de cheltuieli al Proiectului de suport prin asistenţă tehnică pentru dezvoltarea strategică a Curţii de Conturi”, a beneficiat de mijloace financiare în sumă de 8737,4 mii lei (din 10968,9 mii lei planificate), care au fost utilizate la:

- consolidarea instituţională – 3101,1 mii lei;

- asigurarea profesionalismului – 3572,1 mii lei;

- dezvoltarea personalului – 858,9 mii lei;

- consultanţa strategică pentru Curtea de Conturi – 677,4 mii lei;

- managementul, monitorizarea şi evaluarea Proiectului – 527,9 mii lei.

Raportul privind utilizarea mijloacelor externe (grant), alocate în cadrul Proiectului de suport prin asistenţă tehnică pentru dezvoltarea strategică a Curţii de Conturi, s-a prezentat Ministerului Finanţelor, pentru consolidare în mod separat de către consultantul responsabil de gestionarea şi coordonarea Proiectului Băncii Mondiale, care poartă răspundere pentru veridicitatea şi plenitudinea datelor din raport.

Auditul asupra Raportului privind utilizarea mijloacelor externe a fost efectuat de către auditorii independenţi de la Compania “Ernst&Young” S.R.L., aceştia fiind selectaţi conform procedurilor stabilite de Banca Mondială.

În opinia auditorilor independenţi, situaţiile utilizate prezintă o imagine veridică şi justă a surselor financiare primite şi cheltuite de către Proiect pentru anul încheiat la 31 decembrie 2009.

10. ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ

Pe parcursul anului 2009, relaţiile internaţionale ale Curţii de Conturi s-au extins şi s-au consolidat în vederea executării prevederilor articolului 10 din Legea Curţii de Conturi întru asigurarea funcţionării adecvate a unei instituţii supreme de audit independente în conformitate cu standardele internaţionale şi cu cele ale Uniunii Europene privind cele mai bune practici ale auditului public extern. Dimensiunea internaţională a căpătat noi valenţe în activitatea internaţională a Curţii de Conturi, asistenţa externă devenind mai puternică, contribuind la definirea clară a priorităţilor Curţii în cadrul unor planuri de dezvoltare strategică. În acest context, s-a extins colaborarea cu Comisia Europeană, Curtea de Conturi Europeană şi cu instituţiile supreme de audit din ţările Uniunii Europene (UE), aceasta fiind de o importanţă prioritară în strategia Curţii de Conturi.

Activitatea Curţii de Conturi s-a axat, în anul de referinţă, în special, pe:

• participarea activă în calitate de membru al Organizaţiei Internaţionale a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI), Organizaţiei Europene a Instituţiilor Supreme de Audit (EUROSAI), Asociaţiei Instituţiilor Superioare de Control ce au în Comun Utilizarea Limbii Franceze (AISCCUF) şi al Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI;

• cooperarea cu Oficiul Naţional de Audit al Suediei (ONAS) şi cu Banca Mondială în cadrul realizării obiectivelor Planului de Dezvoltare Strategica (PDS) a Curţii de Conturi;

• realizarea Acordurilor bilaterale de cooperare cu instituţiile supreme de audit (ISA) din alte state şi semnarea unor noi Acorduri;

• colaborarea cu instituţiile similare din alte state, în special, din statele membre ale Uniunii Europene.

10.1. Relaţii internaţionale

Cooperarea cu organismele de profil

Curtea de Conturi, pe parcursul anului 2009, a fost invitată să participe la conferinţele, seminarele, atelierele de lucru organizate de organismele internaţionale de profil, ceea ce-i permite să se integreze în mod activ în comunitatea internaţională de audit, să fie informată despre ultimele evoluţii şi realizări ale instituţiilor supreme de audit membre ale INTOSAI, EUROSAI, AISCCUF şi Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI, să studieze, să analizeze şi să aplice în practică experienţa mondială, contribuind, totodată, la creşterea imaginii Curţii de Conturi a Republicii Moldova în străinătate.

În acest context, Curtea de Conturi a participat, la invitaţia Auditorului General al Estoniei şi preşedintelui Grupului de lucru INTOSAI privind auditul mediului (WGEA12 INTOSAI) Mihkel Oviir, în perioada 23–28 ianuarie 2009, la şedinţele WGEA 12 INTOSAI, organizate de către Oficiul Naţional de Audit (ONA) al Statului Qatar şi Secretariatul ONA al Estoniei.

La invitaţia Preşedintelui Curţii de Conturi a Ucrainei Valentin Simonenco, în perioada 17-18 martie 2009, un reprezentant al Curţii a participat în calitate de membru la prima şedinţă a Grupului special EUROSAI de audit al mijloacelor alocate pentru prevenirea şi lichidarea consecinţelor catastrofelor, care a avut loc la Kiev, Ucraina. La lucrările şedinţei au participat reprezentanţi ai 17 ISA membre ale EUROSAI.

În luna februarie, Curtea de Conturi a participat la Simpozionul ONU/INTOSAI “INTOSAI – partener activ în reţeaua internaţională anticorupţie; Asigurarea transparenţei pentru promovarea securităţii sociale şi reducerea sărăciei” de la Viena, Austria. La simpozion au fost abordate subiecte ce vizează rolul organismelor internaţionale şi al instituţiilor supreme de audit în prevenirea, detectarea şi combaterea fraudei şi corupţiei, precum şi asigurarea transparenţei, ca fundament pentru asigurarea securităţii sociale. Preşedintele Curţii de Conturi a Republicii Moldova a menţionat în Raportul: “Curtea de Conturi a Republicii Moldova – partener în combaterea corupţiei în Republica Moldova”, prezentat la simpozion, că sarcina primordială a Curţii de Conturi la etapa actuală este consolidarea capacităţilor de punere în aplicare a noii Legi a Curţii de Conturi, obiectivul principal fiind sporirea impactului activităţii Curţii prin efectuarea auditelor independente ale regularităţii şi performanţei, care aduc plusvaloare entităţilor auditate şi societăţii prin recomandările sale de audit, contribuind la utilizarea patrimoniului şi a finanţelor publice în condiţii de legalitate şi performanţă, precum şi la prevenirea unui management financiar public defectuos.

În luna martie, Curtea de Conturi a participat, la invitaţia Preşedintelui Curţii de Conturi a Republicii Franceze Philippe Séguin, la Conferinţa a II-a EUROSAI/ARABOSAI “Rolul ISA în dezvoltarea performanţei instituţiilor statului” de la Paris, Franţa. La conferinţă au participat circa 150 de reprezentanţi din 56 de ţări, precum şi invitaţi ai instituţiilor şi organizaţiilor europene de prestigiu: Curtea de Conturi Europeană, OCDE-SIGMA.

În cadrul conferinţei, Preşedintele Curţii de Conturi a Republicii Moldova a prezentat Raportul “Auditul extern şi managementul financiar public în Republica Moldova”.

În luna aprilie, Curtea de Conturi a participat la Seminarul EUROSAI “Experienţa în implementarea şi dezvoltarea auditelor performanţei ca reacţie la provocările şi oportunităţile în cadrul unui mediu de schimbare” de la Praga, Cehia. Seminarul a fost organizat în comun cu ONA al Regatului Unit al Marii Britanii, cu ISA a Olandei, ISA a Germaniei şi Curtea de Conturi Europeană.

În zilele de 30 septembrie – 1 octombrie 2009, delegaţia Curţii de Conturi a Republicii Moldova a participat la lucrările Sesiunii a IX-a a Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI, care a avut loc la Duşanbe, Tadjikistan. Sesiunea cu genericul “Rolul organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI în depăşirea efectelor crizei financiare şi economice globale” a fost organizată de către Agenţia Controlul Financiar de Stat şi Combaterea Corupţiei a Republicii Tadjikistan. Preşedintele Curţii de Conturi a prezentat un raport privind direcţiile de activitate ale Curţii de Conturi a Republicii Moldova în condiţiile cauzate de criza financiar-economică globală, care a trezit la participanţii sesiunii un interes deosebit privind trecerea de la controlul financiar la auditul public extern.

În perioada 5-7 octombrie, Curtea de Conturi a participat în calitate de membru la Reuniunea anuală a Grupului de lucru EUROSAI pentru auditul mediului, organizată la Sofia, Bulgaria, de ONA al Norvegiei şi ONA al Bulgariei. La reuniune au participat reprezentanţi ai ISA din 31 de ţări, precum şi ai Curţii de Conturi Europene, Comisiei Europene, OLACEFS, ASOSAI, WWF etc. Prezentările şi discuţiile s-au axat pe tematica protecţiei apelor în contextul implementării Directivei-cadru europene în acest domeniu.

În luna noiembrie, Curtea de Conturi a participat în calitate de expert la şedinţa de lucru a Grupului de experţi privind indicatorii-cheie naţionali din cadrul Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI de la Moscova, Federaţia Rusă.

Totodată, un reprezentant al Curţii de Conturi a fost desemnat în calitate de expert pentru elaborarea liniilor directoare în domeniul auditului financiar, care vor fi adoptate la Congresul INTOSAI din anul 2010.

Pe parcursul anului 2009, Curtea de Conturi a prezentat Rapoarte naţionale şi răspunsuri la Chestionare către următoarele organisme internaţionale de profil:

INTOSAI

- Indicatorii-cheie naţionali;

- Privind auditul mediului;

- Auditul mediului şi dezvoltarea durabilă;

- Valoarea şi beneficiile instituţiilor supreme de audit;

- Proiectul “Energie durabilă” ;

- Standardele internaţionale contabile şi de raportare;

- Privind lupta împotriva corupţiei şi spălarea banilor.

EUROSAI

- Aspectele-cheie ce ţin de misiunea, viziunea şi obiectivele strategice ale EUROSAI;

- Sondajul privind cooperarea între ISA europene şi universităţi;

- Auditul fondurilor alocate pentru înlăturarea consecinţelor catastrofelor şi calamităţilor naturale;

- Identificarea celor mai potrivite forme de colaborare între participanţii Task Force, precum şi determinarea activităţilor specifice ale Grupului operativ pentru înlăturarea consecinţelor catastrofelor şi calamităţilor naturale şi asigurarea unei comunicări eficiente;

- Datoria publică contingentă.

AISCCUF

- Protecţia drepturilor copilului în Republica Moldova şi rolul Curţii de Conturi;

- Rolul ISA în dezvoltarea performanţei instituţiilor de stat.

10.2. Relaţiile bilaterale cu ISA din străinătate

În anul 2009, Curtea de Conturi a continuat procesul de consolidare calitativă a relaţiilor bilaterale de cooperare cu instituţiile supreme de audit din alte state, fortificîndu-se relaţiile stabilite anterior şi dezvoltîndu-se noi relaţii de colaborare cu instituţiile supreme de audit din statele membre ale Uniunii Europene şi din ţările candidate la aderarea la Uniunea Europeană, precum şi cu cele din cadrul CSI, cu ISA din Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, România, Polonia, Suedia, Ungaria, Franţa, Federaţia Rusă, Ucraina etc.

10.3. Vizite oficiale şi de studiu

ONA al Republicii Bulgaria

La invitaţia domnului Valery Dimitrov, Preşedintele Oficiului Naţional de Audit al Bulgariei, s-a efectuat o vizită oficială la Sofia şi Plovdiv, Bulgaria. În cadrul întrevederii oficiale a delegaţiei Curţii de Conturi a Republicii Moldova cu domnul Valery Dimitrov, Preşedintele ONA al Bulgariei, şi cu patru auditori, dl V. Dimitrov a prezentat o informaţie despre activitatea ONA al Bulgariei, iar vicepreşedintele Curţii de Conturi, la rîndul său, a făcut o prezentare despre Curtea de Conturi şi realizarea obiectivelor de dezvoltare strategică a Curţii de Conturi. În cadrul vizitei oficiale a fost semnat un Memorandum de cooperare între Curtea de Conturi a Republicii Moldova şi Oficiul Naţional de Audit al Republicii Bulgaria, care prevede dezvoltarea cooperării bilaterale întru consolidarea ambelor instituţii de audit, prin intermediul diferitor forme de schimb de informaţii, cunoştinţe şi experienţă, precum şi dezvoltarea cooperării în scopul îmbunătăţirii activităţii de audit, inclusiv a auditului bugetelor guvernelor locale.

ISA a Republicii Polonia

Un eveniment de o importanţă semnificativă a fost vizita oficială a delegaţiei Curţii de Conturi, condusă de Preşedintele acesteia, la invitaţia Preşedintelui Instituţiei Supreme de Audit a Republicii Polonia domnul Jacek Jezierski, la Varşovia, Polonia. Vizita la nivel înalt a fost cu atît mai onorantă pentru Curtea de Conturi cu cît s-a desfăşurat în perioada în care Preşedintele Jacek Jezierski este Preşedintele EUROSAI şi a constituit o continuare firească a bunelor relaţii de colaborare între instituţiile noastre şi, în special, în cadrul realizării prevederilor Acordului de cooperare între Curtea de Conturi a Republicii Moldova şi Instituţia Supremă de Audit a Republicii Polonia, semnat în data de 3 iunie 2008 la Cracovia, Polonia.

Doi reprezentanţi ai Curţii de Conturi au efectuat o vizită de studiu la ISA a Poloniei întru realizarea prevederilor Acordului de cooperare dintre ambele instituţii. Angajaţii Curţii de Conturi s-au documentat asupra activităţii subdiviziunii responsabile de asigurarea metodologică, în scopul preluării experienţei în acest domeniu.

ISA a Republicii Lituania

O delegaţie a Curţii de Conturi, condusă de Preşedintele Curţii de Conturi, a efectuat, la invitaţia Auditorului General al Republicii Lituania doamna Rasa Budbergyte, o vizită oficială la Controlul de Stat al Republicii Lituania. În cadrul vizitei efectuate, întru realizarea prevederilor Acordului de cooperare între Curtea de Conturi a Republicii Moldova şi Controlul de Stat al Republicii Lituania, semnat în data de 31 mai 2006, la Chişinău, a avut loc un schimb de informaţii la diverse subiecte. Preşedintele Curţii de Conturi a prezentat o informaţie despre reformarea Curţii de Conturi şi trecerea de la controlul financiar la auditul public extern. Delegaţia Curţii de Conturi a avut, de asemenea, o întrevedere la Parlamentul Republicii Lituania cu doamna Loreta Graužinienė, Preşedinte al Comitetului de Audit.

10.4. Evenimente, vizite şi întrevederi la Curtea de Conturi

Un aspect deosebit în agenda internaţională a Curţii de Conturi a constituit-o seria de contacte realizate cu prilejul vizitelor şi întrevederilor la Curtea de Conturi, din care pot fi menţionate:

Vizite de lucru

• Vizita de lucru a delegaţiei Secretariatului Grupului de lucru INTOSAI pentru indicatorii-cheie naţionali. Delegaţia a fost condusă de dl Alexandr Piskunov, auditor al Curţii de Conturi a Federaţiei Ruse. Vizita a constituit, practic, o şedinţă de pregătire către şedinţa a II-a a Grupului de experţi pentru indicatorii-cheie naţionali ai organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI.

• Vizita de lucru a delegaţiei OCDE/SIGMA. În urma discuţiilor şi determinării tangenţelor în activitatea instituţiilor, s-a convenit asupra consolidării relaţiilor de cooperare şi asistenţă de perspectivă în următoarele domenii:

- evaluarea rezultatelor implementării Planului de Dezvoltare Strategică şi elaborarea termenilor de referinţă pentru un eventual Acord de Twinning;

- efectuarea auditului extern al bugetelor publice locale şi al fondurilor UE;

- sporirea gradului de conştientizare a societăţii privind atribuţiile şi principiul de independenţă a Curţii de Conturi.

Evenimente

Cu ocazia aniversării a 15 ani de activitate, Curtea de Conturi a organizat, la 4 decembrie 2009, Conferinţa naţională ştiinţifico-practică cu genericul “Consolidarea capacităţii Curţii de Conturi în calitate de instituţie supremă de audit extern al finanţelor publice: realizări şi perspective”, în cadrul căreia s-au abordat subiecte importante ale auditului public extern. Conferinţa a prezentat, de asemenea, o totalizare a realizărilor PDS a Curţii de Conturi, unul din proiectele destinate cooperării cu ONAS, care s-a încheiat la 31 decembrie 2009. La conferinţă au participat: Melanie Marlett, Directorul Oficiului Băncii Mondiale din Republica Moldova; Charlotta Fagring, Coordonator de proiect al Oficiului Naţional de Audit al Suediei; Veaceslav Ioniţă, Preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe a Parlamentului Republicii Moldova; reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Serviciului Control Financiar şi Revizie, Întreprinderii de Stat “Molddata”, Transparency International-Moldova, ASEM, ULIM şi USM.

10.5. Promovarea imaginii Curţii de Conturi pe plan internaţional

Întru promovarea imaginii Curţii de Conturi pe plan extern au fost prezentate şi publicate articole cu privire la aniversarea a 15 ani de activitate a Curţii de Conturi a Republicii Moldova în revistele INTOSAI şi EUROSAI şi pe pagina web a AISCCUF.

De asemenea, a fost prezentat articolul “Noua lege a Curţii de Conturi: de la control la audit” pentru revista Auditul public, editat de organul suprem de control financiar din Kazahstan.

În scopul promovării imaginii Curţii de Conturi pe plan internaţional, a fost publicat un buclet în limba engleză despre Curtea de Conturi.

10.6. Integrare europeană

În decursul anului 2009, Curtea de Conturi a continuat să contribuie la procesul de integrare europeană, inclusiv participînd activ la reuniunile Sub-Comitetului de Cooperare Republica Moldova-Uniunea Europeană nr.2 “Economie, Finanţe şi Statistică”. În conformitate cu decizia Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană din 27 ianuarie 2009, Curtea de Conturi a perfectat şi remis Guvernului Raportul privind implementarea acţiunilor din Agenda de Integrare Europeană pentru anul 2009 (Compartimentul Auditul public extern). În aceeaşi ordine de idei, Curtea de Conturi a propus Guvernului completarea pct.42 “Gestionarea finanţelor publice şi controlul financiar/Auditul extern” al Planului de acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană cu o nouă sub-temă: Promovarea dezvoltării capacităţilor Curţii de Conturi în efectuarea unui audit extern eficient al tuturor resurselor şi bunurilor din toate sectoarele publice şi realizarea acestuia într-o manieră continuă şi armonizată cu standardele internaţionale şi cele mai bune practici europene.

În acest context şi-a desfăşurat lucrările sesiunea de instruire la componenta IV “Consolidarea funcţiei de control a Parlamentului asupra Guvernului” în cadrul Proiectului Twinning “Susţinerea Parlamentului Republicii Moldova”, finanţat de Comisia Europeană, la care au participat 6 angajaţi ai Curţii de Conturi, tematica axîndu-se asupra rolului Parlamentului în controlul bugetar al Guvernului în contextul legislativ şi procedural al acestuia, reieşind din experienţa Ungariei şi Franţei.

11. PERSPECTIVE ŞI PROVOCĂRI

Pornind de la noul concept privind modul de desfăşurare a activităţii şi de aducere la îndeplinire a atribuţiilor Curţii de Conturi în calitate de instituţie supremă de audit care realizează auditul extern în sectorul public, concept statuat prin noua Lege a Curţii de Conturi, instituţia se confruntă, în perioada actuală, cu o serie de provocări care îi deschid noi perspective pe termen scurt şi termen lung.

Trecerea de la abordarea clasică a controlului desfăşurat anterior de către Curtea de Conturi şi a modului de valorificare a rezultatelor activităţii sale prin înaintarea cerinţelor obligatorii spre executare la adoptarea conceptului de efectuare a auditului public extern şi la modificarea corespunzătoare a modului de valorificare a rezultatelor, prin înaintarea recomandărilor de audit în scopul lichidării deficienţelor constatate, a dus la necesitatea reevaluării şi revizuirii tuturor actelor normativ-metodologice existente ale Curţii de Conturi, respectiv, la elaborarea unor noi manuale, metodologii, regulamente, ghiduri şi instrucţiuni, care să creeze un cadru adecvat şi unitar desfăşurării activităţii de audit atît la nivel central, cît şi teritorial.

O provocare importantă pentru Curtea de Conturi în perioada anterioară a fost şi continuă să fie încă implementarea practică a manualelor, standardelor, regulamentelor şi noilor proceduri şi abordări de audit, precum şi valorificarea documentelor, rapoartelor rezultate din aceste activităţi, dată fiind multitudinea de aspecte noi introduse, care au un impact direct asupra modalităţii de desfăşurare a activităţii. Ca urmare, pe termen scurt, Curtea de Conturi se va afla în faţa unei noi provocări – de a revizui sau de a adapta unele prevederi din manualele, standardele, regulamentele adoptate, necesitate generată de aspectele ce urmează a fi clarificate şi actualizate, avînd în vedere neclarităţile apărute în perioada de testare sau de aplicare a normelor în practică.

Un aspect semnificativ la capitolul perspective este elaborarea şi adoptarea noului Plan de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi pe perioada anilor 2011-2015, document care va stabili în mod clar obiectivele şi căile de realizare a acestora, resursele materiale şi financiare necesare, ţintele şi indicatorii de măsurare a rezultatelor preconizate, precum şi modalitatea şi responsabilităţile privind monitorizarea implementării.

La categoria provocări e de menţionat şi necesitatea elaborării documentelor ce stau la baza planificării activităţilor de audit, aplicîndu-se o abordare a planificării strategice, şi anume a planificării activităţilor pentru o perioadă de 3 ani. Astfel, Curtea de Conturi urmează să elaboreze şi să aprobe procesele ce vor servi drept temei pentru planificarea strategică a activităţii de audit, iar apoi în conformitate cu procesele stabilite să întocmească Programul activităţii de audit multianual (sau pe trei ani) şi Programul auditelor performanţei pentru o perioadă de trei ani.

Principiile cu caracter general, aspectele şi elementele ce urmează a fi analizate la elaborarea programelor multianuale de activitate sînt:

• independenţa, imparţialitatea şi obiectivitatea formulării propunerilor, potrivit cărora selectarea acţiunilor sau a entităţilor nu depinde de interese externe, politice sau de orice alt tip de interese de grup;

• caracterul realist, care presupune includerea în program a acelor acţiuni de audit care pot fi realizate cu resursele umane şi mijloacele disponibile;

• mandatul legal şi atribuţiile Curţii de Conturi;

• angajamentele internaţionale;

• sectoarele/domeniile care prezintă un grad sporit de risc;

• modificările legislative, organizatorice sau referitoare la gestiunea publică;

• experienţa acumulată de Curtea de Conturi în anii anteriori din activitatea de audit;

• indicatorii de performanţă stabiliţi pe programe;

• informaţiile apărute în mass-media sau din alte surse;

• trăsăturile specifice ale administraţiei publice;

• politicile social-economice ale statului, precum şi situaţia social-economică.

O altă provocare ce urmează a fi realizată de Curtea de Conturi în perspectivă este definitivarea implementării şi utilizarea datelor/rapoartelor din Sistemul de înregistrare a timpului, în scopul îmbunătăţirii organizării resurselor umane şi financiare necesare activităţii de audit.

Pentru a realiza cu succes atribuţiile şi întreg mandatul de audit, Curtea de Conturi depune eforturi susţinute pentru a eficientiza şi a spori eficacitatea activităţii sale prin dezvoltarea personalului şi asigurarea profesionalismului, însă insuficienţa de personal se resimte din ce în ce mai mult.

Suplimentar timpului dedicat activităţii de audit în vederea realizării Programului anual de audit, auditorii Curţii de Conturi sînt antrenaţi în activităţile de dezvoltare strategică (în cadrul grupurilor de lucru pentru implementarea activităţilor din cadrul PDS, instruiri în domeniul auditului etc.), care se realizează din contul timpului destinat auditelor, iar pentru finalizarea în termen a misiunilor de audit şi definitivarea materialelor de audit muncesc peste program.

Conform unor estimări ale timpului de muncă, efectuate în baza rezultatelor Sistemului de înregistrare a timpului, implementat de Curtea de Conturi începînd cu 01.01.2009, cca 70 la sută din auditorii Curţii de Conturi au lucrat peste program şi în zilele de odihnă, acumulînd în total cca 6000 de ore (în medie cîte 115 ore fiecare). Unii auditori au lucrat peste program pînă la 350 de ore, sau cca 40 de zile. Această situaţie persistă pe parcursul mai multor ani şi ar putea fi ameliorată prin majorarea etapizată a numărului de auditori, precum şi prin motivarea personalului.

În acest context, Curtea de Conturi necesită o majorare a efectivului de personal.

După cum s-a menţionat, pe lîngă activitatea de bază, Curtea de Conturi depune un efort enorm şi utilizează resurse şi timp întru asigurarea continuităţii tuturor activităţilor şi provocărilor iniţiate în domeniul dezvoltării strategice a instituţiei.

La situaţia din 31 decembrie 2009, Curtea de Conturi a raportat progrese semnificative, menţionate şi de donatori: Banca Mondială şi Oficiul Naţional de Audit al Suediei (ONAS), care au fost realizate în toate cele patru domenii strategice (consolidarea instituţională; asigurarea profesionalismului; dezvoltarea personalului; obţinerea unui impact mai mare al activităţii), cu asistenţa a doi parteneri de dezvoltare, inclusiv prin participarea rezultativă în activităţi atît a angajaţilor Curţii de Conturi, cît şi a experţilor străini pe diferite componente.

■ Priorităţile dezvoltării strategice:

La componenta “Consolidarea instituţională”:

• Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale (Procurarea calculatoarelor şi a altor echipamente auxiliare; procurarea programelor informatice pentru activitatea de audit şi business-procese, instruirea în domeniul tehnologiilor informaţionale; sporirea accesului la resursele informaţionale necesare).

La componenta “Asigurarea profesionalismului”:

• Dezvoltarea în continuare a metodologiilor şi practicilor de audit bazate pe aplicarea standardelor internaţionale de audit şi bunelor practici în domeniul auditului public extern.

• Îmbunătăţirea aptitudinilor şi a abilităţilor profesionale ale personalului de a exercita calitativ următoarele tipuri de audite:

- auditul regularităţii asupra veniturilor de stat, al autorităţilor vamale şi fiscale;

- auditul bugetelor UAT;

- auditul performanţei;

- auditul TI.

• Dezvoltarea aptitudinilor personalului de audit prin organizarea instruirilor în domeniul:

- detectării şi prevenirii fraudelor;

- revizuirii rapoartelor de audit în vederea îmbunătăţirii calităţii scrierii acestora;

- auditului TI.

La componenta “Dezvoltarea personalului”:

• Perfecţionarea managementului resurselor umane, bazat pe practici, care facilitează recrutarea, menţinerea şi motivarea personalului, în conformitate cu prevederile Strategiei de Management şi Dezvoltare a Resurselor Umane.

• Consolidarea capacităţii de instruire a personalului Curţii de Conturi în baza unui program de instruire multianual şi dispunînd de un buget suficient pentru necesităţile de instruire.

• Implementarea şi aplicarea strategiilor şi documentelor elaborate cu suportul experţilor.

La componenta “Asigurarea unui impact mai mare al activităţii Curţii de Conturi”:

• Dezvoltarea relaţiilor cu Parlamentul, inclusiv cu Comisia economie, buget şi finanţe (prin oferirea consultanţei în domeniul îmbunătăţirii procesului de examinare a rapoartelor de audit ale Curţii de Conturi).

• Promovarea transparenţei şi a unei comunicări şi deschideri mai mari faţă de mass-media, societatea civilă.

• Îmbunătăţirea în continuare a formatului şi conţinutului Raportului asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public, pentru a prezenta Parlamentului un raport mai analitic, cu recomandări clare ce urmează a fi întreprinse în vederea eficientizării managementului financiar public şi responsabilizării executorilor de buget.

• Promovarea pe plan internaţional a imaginii Curţii de Conturi, prin participarea activă la diverse activităţi din cadrul INTOSAI, EUROSAI (activitatea în cadrul grupurilor de lucru, conferinţe internaţionale, simpozioane, congrese etc.).

Curtea de Conturi este ferm hotărîtă să continue realizarea activităţilor prevăzute în Planul de Dezvoltare Strategică, precum şi să asigure dezvoltarea activităţilor iniţiate prin statuarea unor obiective concrete în noul Plan de Dezvoltare Strategică, punînd în continuare accentul pe calitate, profesionalism şi impact, mizînd mult pe puterile proprii, sprijinul Parlamentului şi al altor autorităţi interesate, precum şi pe suportul donatorilor şi al partenerilor de cooperare.

Dezvoltarea capacităţii şi profesionalismului Curţii de Conturi va oferi multe beneficii societăţii, deoarece un audit mai bun condiţionează o responsabilitate mai mare a executorilor de buget, a conducătorilor de entităţi şi o gestionare mai eficientă a finanţelor publice.

Devizele care vor condiţiona impulsul şi motivaţia Curţii de Conturi pentru activitatea în viitor vor fi:

“Îmbunătăţirea capacităţii de a efectua audite mai bune pentru a promova o mai mare responsabilitate şi o mai bună gestionare a fondurilor publice”

“Dezvoltarea în continuare a platformei de bază pentru o instituţie modernă de audit în cadrul Curţii de Conturi a Republicii Moldova”,

iar priorităţile pentru perioada anilor 2010-2012 sînt următoarele:

♦ Activitatea Curţii de Conturi în condiţiile noii legi

♦ Asigurarea continuităţii şi durabilităţii activităţilor

♦ Dezvoltarea profesionalismului

♦ Utilizarea Sistemului de înregistrare a timpului în vederea îmbunătăţirii planificării şi utilizării resurselor Curţii de Conturi

♦ Promovarea Curţii de Conturi pe plan internaţional.