Hotărîre nr.45 din 18.12.2000 privind interpretarea art. 78 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie

HOTĂRÎREA CURŢII CONSTITUŢIONALE privind interpretarea art. 78 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie Nr.45 din 18.12.2000 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.163-165/48 din 29.12.2000 * * * În numele Republicii Moldova, Curtea Constituţională în componenţa: Gheorghe SUSARENCO - preşedinte Nicolae CHISEEV - judecător Mihai COTOROBAI - judecător Constantin LOZOVANU - judecător Ion VASILATI - judecător-raportor cu participarea grefierului Corina Popa, deputatului în Parlament Valeriu Matei, autorul sesizării, reprezentanţilor permanenţi ai Parlamentului la Curtea Constituţională Ion Creangă şi Ion Mîţu, reprezentantului Preşedintelui Republicii Moldova Mihai Petrachi, conducîndu-se după art.135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind interpretarea art. 78 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie. Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Valeriu Matei, prezentată în conformitate cu art. 24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi art. 38 şi 39 din Codul jurisdicţiei constituţionale. Prin decizia Curţii Constituţionale din 14 decembrie 2000 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi. Examinînd obiectul sesizării, audiind informaţia judecătorului- raportor şi argumentele participanţilor la şedinţă, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ a c o n s t a t a t: în sesizarea depusă la 13 decembrie 2000 deputatul în Parlament Valeriu Matei a solicitat interpretarea dispoziţiilor art. 78 alin. (3) din Constituţie, potrivit cărora în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova este ales candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi, şi alin. (5), potrivit cărora, dacă după alegerile repetate Parlamentul nu va alege şeful statului, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul şi stabileşte data alegerilor în noul Parlament. În sesizarea deputatului se solicită interpretarea acestor dispoziţii constituţionale sub următoarele aspecte: 1) Cînd este deliberativă "şedinţa publică specială" a Parlamentului pentru alegerea şefului statului: a) atunci cînd la şedinţă asistă majoritatea deputaţilor aleşi (52 de deputaţi) sau b) atunci cînd asistă nu mai puţin de trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi (61 de deputaţi)? 2) Care sînt consecinţele în cazul în care alegerile repetate pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova nu au avut loc din cauza lipsei cvorumului de trei cincimi de deputaţi? În scopul stabilirii voinţei autentice a legiuitorului constituant şi al examinării art. 78 alin. (3) şi alin. (5) din Legea Supremă în aspectul solicitat de autorul sesizării, Curtea Constituţională reţine următoarele. Pentru elucidarea sensului normelor constituţionale menţionate, Curtea va aplica metodele logică, gramaticală şi sistematică de examinare în coroborare cu dispoziţiile Legii nr. 1234-XIV din 22 septembrie 2000 "Cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova"*, care concretizează această normă constituţională. -------------------------- * M.O., 2000, nr. 139-140, art. 996. Conform prevederilor art. 78 alin. (1) din Constituţie, şeful statului se alege de către Parlament prin vot secret. Prin urmare, obligaţiunea şi responsabilitatea pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova revine organului reprezentativ suprem şi legislativ al ţării. Potrivit art. 78 alin. (6) din Constituţie, procedura de alegere a şefului statului este stabilită prin lege organică. Pentru executarea acestei dispoziţii constituţionale, la 22 septembrie 2000, Parlamentul a adoptat Legea organică nr. 1234-XIV, prin art. 6 al căreia a stabilit că alegerile pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se desfăşoară în şedinţă publică specială a Parlamentului cu cel mult 45 de zile înainte de ziua expirării mandatului Preşedintelui în exerciţiu. Caracterul special al acestei şedinţe parlamentare este determinat de faptul că la ea se desfăşoară alegerile prezidenţiale şi se examinează probleme ce vizează alegerile şi rezultatele lor. De menţionat că nici art. 78 din Constituţie, nici Legea nr. 1234-XIV din 22 septembrie 2000 "Cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova" şi nici Regulamentul Parlamentului nu au stabilit expres numărul (cvorumul) deputaţilor care trebuie să participe la lucrările şedinţei parlamentare speciale şi, implicit, la alegerile prezidenţiale, pentru ca ele să fie recunoscute valide. În acest sens Curtea Constituţională reţine următoarele. Cuvîntul "cvorum" ca noţiune juridică înseamnă numărul minim de membri necesar, potrivit legii, pentru ca o adunare să fie valabil constituită sau să poată lua o hotărîre valabilă. Deoarece alegerile pentru funcţia de şef al statului se desfăşoară la o şedinţă specială a Parlamentului şi după o procedură specială, în acest caz nu pot fi aplicate nici prevederile art. 91-94 din Codul electoral şi nici noţiunile constituţionale "majoritatea deputaţilor aleşi (art. 64 alin. (2), art. 74 alin. (1), majoritatea deputaţilor prezenţi" (art. 74 alin. (2) şi "două treimi din deputaţi" (art. 143 alin. (1). Din textul art. 78 alin. (3) din Constituţie reiese că, drept urmare a alegerilor desfăşurate la şedinţa publică specială a Parlamentului, şef al statului poate deveni doar candidatul care a obţinut votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Avînd în vedere că, potrivit art. 60 alin. (2) din Constituţie, Parlamentul este compus din 101 deputaţi, trei cincimi din numărul lor constituie 61 deputaţi. Aşadar, legiuitorul constituant a stabilit numărul minim de voturi ale deputaţilor (alegătorilor), pe care candidatul trebuie să le întrunească pentru a fi ales Preşedinte al Republicii Moldova. Analiza logico-gramaticală a textului art. 78 alin. (3) din Constituţie permite să se conchidă că numărul (cvorumul) deputaţilor care trebuie să participe la lucrările şedinţei publice speciale pentru alegerea şefului statului şi la alegerile propriu-zise nu poate fi mai mic decît numărul minim de voturi stabilit pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova. În caz contrar, asemenea situaţie ar atrage nevalabilitatea şedinţei publice speciale a Parlamentului cu consecinţele respective pentru alegerile prezidenţiale. Este de remarcat că această clauză constituţională este obligatorie şi în cazul alegerilor prezidenţiale repetate. Avînd în vedere considerentele menţionate, Curtea Constituţională constată că şedinţa publică specială a Parlamentului pentru alegerea şefului statului şi alegerile prezidenţiale vor fi valide numai în cazul în care la ele va participa un număr nu mai mic de 61 de deputaţi - trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Este de menţionat de asemenea că art.78 alin.(5) stabileşte şi consecinţele nealegerii şefului statului după alegerile repetate - dizolvarea Parlamentului şi stabilirea datei pentru alegerea noului Parlament. Clauza constituţională, potrivit căreia alegerile repetate au loc în termen de 15 zile de la data ultimelor alegeri ordinare, la care şeful statului nu a fost ales, ne permit să tragem concluzia că alegerile repetate pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova pot fi desfăşurate de către Parlament doar o singură dată. Cît priveşte întrebarea formulată în sesizare privind consecinţele în cazul în care alegerile prezidenţiale repetate nu au avut loc din cauza lipsei cvorumului de trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi, Curtea Constituţională reţine următoarele: În conformitate cu art.135 alin.(1) lit.c) şi f) din Constituţie şi art.12 din Legea nr.1234-XIV din 22 septembrie 2000, în atribuţiile Curţii Constituţionale intră confirmarea rezultatelor alegerii Preşedintelui Republicii Moldova şi constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului. Prin urmare, a face public punctul de vedere al Curţii Constituţionale asupra aspectului, formulat în întrebarea autorului sesizării, ar însemna ca instanţa de jurisdicţie constituţională să ia poziţie publică în probleme ce ţin de competenţa Curţii şi care în viitor ar putea fi obiectul examinării de către Curtea Constituţională, ceea ce ar fi în contradicţie cu art.17 lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, conform căruia judecătorii Curţii sînt obligaţi să nu ia poziţie publică sau să dea consultaţii în probleme ce ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Totodată Curtea Constituţională consideră că problemele în cauză ţin în exclusivitate de competenţa Parlamentului. Pentru considerentele expuse, în temeiul art.140 din Constituţie, art.4 alin.(1) lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi conducîndu-se după art.62 lit.b) şi art.68 din Codul jurisdicţiei constituţionale, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ H O T Ă R Ă Ş T E: 1. Potrivit art.78 alin.(3) şi (5) din Constituţie, atît şedinţa publică specială a Parlamentului pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova, cît şi alegerile prezidenţiale propriu-zise se consideră valide numai în cazul dacă la ele a participat un număr nu mai mic de 61 deputaţi - trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. 2. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. PREŞEDIMTE Gheorghe SUSARENCO Chişinău, 18 decembrie 2000. Nr. 45.