Hotărîre nr.47 din 14.07.2004 privind Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2003

CURTEA DE CONTURI Hotărîre privind Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2003 Nr.47 din 14.07.2004 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.138-146/23 din 13.08.2004 * * * În conformitate cu art.133 din Constituţia Republicii Moldova, Curtea de Conturi HOTĂRĂŞTE 1. Se aprobă Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2003 şi se prezintă Parlamentului Republicii Moldova. 2. Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2003 va fi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în ordinea stabilită. Preşedintele Curţii de Conturi Vasile Pentelei Chişinău, 14 iulie 2004. Nr.47. INTRODUCERE Politica economică promovată de stat în anul 2003 a fost orientată spre asigurarea menţinerii în continuare a stabilităţii macroeconomice, eficientizarea sistemului fiscal şi bugetar. Produsul intern brut (PIB) în anul 2003 a înregistrat o creştere de 6,3 la sută faţă de anul precedent, însumînd în valoare nominală 27296,9 mil.lei. Majorarea PIB a fost determinată de creşterea producţiei industriale cu 12,1 la sută şi a serviciilor - cu 8,2 la sută. Totodată, un impact negativ asupra creşterii economice l-a avut deficitul balanţei comerciale, care în anul 2003 a înregistrat un nivel de circa 613 mil.dolari SUA, sau de 1,6 ori mai superior faţă de anul 2002. Rata medie anuală a inflaţiei în anul 2003 a atins nivelul de 11,6 la sută (faţă de 5,3 la sută în a.2002). Cursul de schimb al monedei naţionale a înregistrat o apreciere faţă de dolarul SUA de 4,4 la sută, comparativ cu deprecierea de 5,4 la sută în anul precedent. Politica fiscală a fost orientată spre asigurarea stabilităţii, echităţii şi transparenţei în domeniul fiscal, spre reducerea presiunii fiscale şi extinderea bazei de impozitare. Bugetul consolidat în anul de gestiune a fost executat la venituri în sumă de 6620,5 mil.lei, iar la cheltuieli - de 6183,4 mil.lei, înregistrînd un excedent de 437,1 mil.lei (fiind preconizat excedent de 310,8 mil.lei), faţă de deficitul de 109,7 mil.lei în a.2002. Veniturile bugetului consolidat, ca şi în anii precedenţi, au fost determinate în general de transformările pozitive din economia naţională, acestea înregistrînd o creştere de 1536,1 mil.lei (cu 30,2 la sută) faţă de anul precedent, iar preconizările la acest capitol au fost realizate la nivel de 100,7 la sută. Veniturile fiscale în structura veniturilor totale au constituit 86,4 la sută (faţă de 84,3 la sută în a.2002) şi s-au majorat în comparaţie cu anul precedent cu 33,6 la sută. Venitul net al Băncii Naţionale s-a mărit faţă de a.2002 de 1,6 ori, constituind 221 mil.lei. Planul precizat la venituri n-a fost realizat la capitolele: impozit funciar (82,2%), impozit pe bunurile imobiliare (94,8%), taxa de stat (94,9%), alte încasări (96,1%), precum şi venituri din operaţiunile cu capital (79,8%). În total neîncasările faţă de plan au constituit circa 90 mil.lei. Din granturile externe preconizate în a.2003 în valoare de 455,2 mil.lei statul a beneficiat doar de 1,1 mil.lei. Organele vamale au vărsat în bugetul consolidat 3527,1 mil.lei (47,8% din totalul de venituri bugetare), sau cu 1033,4 mil.lei (cu 41,4%) mai mult decît în a.2002, cifra de control pe a.2003 fiind realizată la nivel de 113,2 la sută. La 1 ianuarie 2004, datoriile agenţilor economici faţă de bugetul consolidat la plăţile de bază la impozite şi taxe constituiau 1388,2 mil.lei, majorîndu-se faţă de aceeaşi dată a anului precedent cu 403,9 mil.lei (cu 41%). Datoriile faţă de bugetul de stat au constituit 1043,7 mil.lei (75,2%) din suma totală de datorii. Din totalul de restanţe la plăţile în buget, 49,6 la sută revin taxei pe valoarea adăugată şi accizelor. Ţinînd cont de toate plăţile neachitate anterior în buget (principalul, plăţile prolongate şi eşalonate, penalităţile şi sancţiunile financiare), datoriile agenţilor economici la începutul anului curent însumau 3451,9 mil.lei (creşterea faţă de 1 ianuarie 2003 constituind 531,3 mil.lei). Conform calculelor Ministerului Finanţelor, costul înlesnirilor fiscale şi vamale acordate agenţilor economici în anul 2003 a constituit 1904 mil.lei, inclusiv pe impozite şi taxe administrate de: IFPS - 554,7 mil.lei, Departamentul Vamal - 1349,3 mil.lei. Cheltuielile bugetului consolidat au crescut în comparaţie cu anul 2002 cu 989,3 mil.lei (cu 19 la sută), iar faţă de cele preconizate au fost mai inferioare cu 78,9 mil.lei (cu 1,3 la sută). Cea mai mare pondere (55,3%) în structura cheltuielilor bugetului revine celor ce ţin de necesităţile sectorului social-cultural. Datoria de stat internă pe parcursul anului a crescut cu 99 mil.lei (cu 3,5 la sută), constituind la finele anului 2920,4 mil.lei, din care împrumuturile acordate de Banca Naţională a Moldovei - 1744 mil.lei (59,7%), hîrtiile de valoare de stat - 1176,4 mil.lei (40,3%). Pentru deservirea datoriei de stat interne în anul 2003 au fost utilizate 322,5 mil.lei, sau de 2,3 ori mai mult decît în anul precedent. Datoria de stat externă administrată de Guvern, la începutul anului 2004, însuma 775,5 mil.dolari SUA (echivalentul a 10252,1 mil.lei), creşterea constituind 51,2 mil.dolari SUA (cu 7,1 la sută), aceasta fiind determinată de variaţiile nefavorabile ale cursului de schimb valutar al dolarului SUA faţă de valutele străine. Pentru deservirea datoriei de stat externe şi celei garantate de Guvern, din buget au fost utilizate 52,5 mil.dolari SUA (echivalentul a 732,7 mil.lei). Datoriile creditoare ale bugetului consolidat, la 1 ianuarie 2004, constituiau 734 mil.lei, fiind cu 50 mil.lei mai inferioare faţă de aceeaşi dată a anului precedent, din care 412 mil.lei (56,1%) - datoriile la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale. Executarea bugetului de stat s-a soldat cu un excedent de 318,3 mil.lei. Excedentul bugetar şi alte mijloace financiare disponibile au fost utilizate pentru rambursarea împrumuturilor şi onorarea garanţiilor externe. În anul 2003, pentru susţinerea financiară a teritoriilor, din bugetul de stat au fost alocate 631,5 mil.lei (89,2 la sută din prevederi). Mijloacele extrabugetare ale instituţiilor bugetare finanţate de la bugetul de stat au însumat 829,2 mil.lei (de 1,3 ori mai mari faţă de anul 2002, dar cu 27,6 la sută mai puţin decît cele preconizate). Cheltuielile mijloacelor extrabugetare au constituit 683,3 mil.lei, sau cu 32,8 la sută mai puţin faţă de cele prevăzute pentru a.2003. Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost executat la partea de venituri în mărime de 2734,4 mil.lei, sau de 106,7 la sută şi la cea de cheltuieli - de 2173,9 mil.lei, sau de 93,4 la sută faţă de prevederi, înregistrînd un excedent în mărime de 418,6 mil.lei. La finele anului 2003, CNAS beneficia de mijloace în mărime de 478,2 mil.lei, din care soldul mijloacelor băneşti - 418,6 mil.lei şi mijloace plasate în hîrtii de valoare - 59,6 mil.lei. CAPITOLUL I. Formarea şi întrebuinţarea resurselor bugetare şi extrabugetare În conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2003 nr.1463-XV din 15.11.02 (cu completări şi modificări) şi deciziile organelor publice ale unităţilor administrativ-teritoriale, bugetul consolidat a fost preconizat la venituri în sumă de 6573,1 mil.lei, iar la cheltuieli - de 6262,3 mil.lei, cu o depăşire a veniturilor asupra cheltuielilor - de 310,8 mil.lei. Executarea bugetului consolidat în anul 2003 a constituit la venituri 6620,5 mil.lei (100,7 la sută), iar la cheltuieli - 6183,4 mil.lei (98,7 la sută), cu o depăşire a veniturilor asupra cheltuielilor de 437,1 mil.lei. Ponderea veniturilor bugetului consolidat în PIB 30000,0 | | ----- 25000,0 | |100| | ----- | % | 20000,0 | |100| | | | ----- | % | | | 15000,0 | | | | | | | | |100| | | | | 10000,0 | | % | | | | | | | | | | | | 5000,0 | | |----- | |----- | |----- | | |22,7| | |22,5| | |24,3| | | | % | | | % | | | % | 0,0 | ---------- ---------- ---------- | 2001 2002 2003 ________|_________________________________________________ _ |_| PIB 19052,0 22555,9 27296,9 _ |/| - ve- 4324,8 5084,4 6620,5 - nituri total Ponderea cheltuielilor bugetului consolidat în PIB 30000,0 | | ----- 25000,0 | |100| | ----- | % | 20000,0 | |100| | | | ----- | % | | | 15000,0 | | | | | | | | |100| | | | | 10000,0 | | % | | | | | | | | | | | | 5000,0 | | |----- | |----- | |----- | | |22,7| | |23,0| | |22,6| 0,0 | | | % | | | % | | | % | | ---------- ---------- ---------- | 2001 2002 2003 ________|_________________________________________________ _ |_| PIB 19052,0 22555,9 27296,9 _ |/| - 4325,8 5194,1 6183,4 - chel- tuieli În suma totală a veniturilor acumulate în bugetul consolidat pe parcursul anului 2003, partea preponderentă au constituit-o veniturile curente, care în anul de gestiune au alcătuit 6508,2 mil.lei (98,3 la sută). Veniturile din operaţiunile cu capital au însumat 111,2 mil.lei (1,7 la sută), iar veniturile provenite din granturi au constituit doar 1,1 mil.lei şi au fost executate la nivel de 0,2 la sută faţă de planul precizat. Pe parcursul anului 2003, s-a înregistrat o creştere faţă de suma prognozată a veniturilor fiscale cu 496,3 mil.lei (cu 9,5 la sută) şi a veniturilor nefiscale - cu 33,4 mil.lei (cu 4,4 la sută). În anul 2003, în bugetul consolidat au fost acumulate venituri în sumă totală de 7378,5 mil.lei, din care: prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat (SFS) - 3140,5 mil.lei, sau 42,56 la sută; prin intermediul Departamentului Vamal - 3527,1 mil.lei, sau 47,8 la sută; prin intermediul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) - 18,6 mil.lei, sau 0,26 la sută; de către alte instituţii - 691,2 mil.lei, sau 9,38 la sută; granturi - 1,1 mil.lei. Ţinînd cont de suma TVA restituită diferitor agenţi economici (758,0 mil.lei), venitul global al bugetului consolidat a constituit 6620,5 mil.lei. Structura formării părţii de venituri a bugetului consolidat (vezi desenul din Monitorul Oficial al RM nr.138-146 din 13.08.2004 pag.66) Un impact negativ asupra formării părţii de venituri a bugetului consolidat a avut acordarea excesivă agenţilor economici a facilităţilor fiscale la diferite impozite şi taxe. Conform calculelor aproximative ale Ministerului Finanţelor, costul înlesnirilor fiscale şi vamale acordate agenţilor economici în anul 2003 au însumat 1,9 mlrd.lei, inclusiv pe impozitele administrate de SFS - 554,7 mil.lei, de Departamentul Vamal - 1349,3 mil.lei. Ponderea înlesnirilor fiscale şi vamale în veniturile bugetului consolidat mln.lei 9000,0 | | ------- 8000,0 | |22,3%| 7000,0 | | | | ------- |-----| 6000,0 | ------- |23,7%| |/////| | |26,8%| | | |/////| 5000,0 | | | |-----| |/////| 4000,0 | |-----| |/////| |/////| | |/////| |/////| |/////| 3000,0 | |/////| |/////| |/////| 2000,0 | |/////| |/////| |/////| 1000,0 | |/////| |/////| |/////| 0,0 | |/////| |/////| |/////| | ------- ------- ------- | 2001 2002 2003 anii ________|_________________________________________________ _ |_|- în- 1585,7 1582,3 1904,0 lesniri- le fisca- le şi va- male _ |/| - 4324,8 5084,4 6620,5 - venitu- rile buge- tului con- solidat În pofida acordării de către organele competente a multiplelor facilităţi fiscale şi vamale, legislaţia în vigoare nu prevede pentru organele împuternicite cu acumularea plăţilor în buget obligaţiunea ţinerii evidenţei stricte a facilităţilor acordate. Ca rezultat, statul nu dispune de o sinteză a facilităţilor şi înlesnirilor fiscale şi vamale, care ar cuprinde categoriile sistematizate de facilităţi, persoanele care beneficiază de acestea, gradul de eficienţă etc. O formă indirectă de acordare a facilităţilor agenţilor economici o reprezintă prolongarea şi îngheţarea termenelor de achitare a diferitor plăţi în buget, precum şi anularea lor. Astfel, la finele anului 2003, sumele plăţilor prolongate şi îngheţate au constituit 294,0 mil.lei, din care: plăţile amînate în baza acordurilor-memorandum încheiate cu Consiliul Creditorilor de Stat au alcătuit 207,9 mil.lei; plăţile amînate ale întreprinderilor insolvabile aflate în procedura de redresare - 76,9 mil.lei; plăţile amînate în baza altor legi şi acte normative - 9,2 mil.lei. În suma totală a plăţilor prolongate şi îngheţate, plăţile de bază constituie 195,7 mil.lei, penalităţile - 73,0 mil.lei şi sancţiunile financiare - 25,3 mil.lei. Conform unor acte legislative, au fost emise decizii de anulare a impozitelor, penalităţilor, sancţiunilor şi altor plăţi în sumă de 142,7 mil.lei, din care: impozite - 20,1 mil.lei, penalităţi - 18,6 mil.lei, sancţiuni financiare - 90,1 mil.lei. De rînd cu organele centrale ale puterii de stat un şir de scutiri şi micşorări ale plăţilor în bugetul consolidat sînt efectuate în baza deciziilor organelor reprezentative locale. Astfel, numai în urma controalelor selective, efectuate de Curtea de Conturi, au fost stabilite asemenea scutiri la plata impozitelor în sumă de 1624,0 mii lei (raionul Şoldăneşti - 1231,6 mii lei; raionul Cimişlia - 154,1 mii lei; raionul Străşeni - 75,8 mii lei; raionul Hînceşti - 75,0 mii lei; raionul Teleneşti - 50,0 mii lei; raionul Criuleni - 37,5 mii lei). Un alt factor care a influenţat negativ asupra formării părţii de venituri a bugetului consolidat îl constituie creşterea continuă a restanţelor agenţilor economici. În anul 2003, restanţele agenţilor economici au crescut cu 531,3 mil.lei şi la 01.01.04 au constituit 3451,9 mil.lei, inclusiv la plăţile de bază - 1388,2 mil.lei (+403,9 mil.lei), sancţiuni financiare - 773,2 mil.lei (-49,0 mil.lei), penalităţi - 996,5 mil.lei (+157,2 mil.lei) şi la plăţile prolongate şi îngheţate - 294,0 mil.lei (+19,2 mil.lei). Din suma totală a restanţelor, restanţele la plăţile de bază administrate de SFS constituiau 970,9 mil.lei (+93,9 mil.lei), de Departamentul Vamal - 89,2 mil.lei (-1,9 mil.lei), de CCCEC - 328,1 mil.lei (+311,9 mil.lei). Structura restanţelor contribuabililor faţă de bugetul consolidat la 01.01.2004 (vezi desenul din Monitorul Oficial al RM nr.138-146 din 13.08.2004 pag.68) Neîncasările, în conformitate cu legislaţia în vigoare, a sumelor sancţiunilor financiare şi penalităţilor calculate reduc esenţial efectul controalelor asupra respectării legislaţiei fiscale şi vamale. Astfel, în anul 2003, nivelul încasărilor sancţiunilor financiare a constituit doar 12,5 la sută. La un nivel foarte scăzut sînt încasate plăţile suplimentare calculate de CCCEC. Din suma totală a restanţelor la plăţile de bază (1388,2 mil.lei), restanţele problematice pentru încasare constituie 593,2 mil.lei (42,7 la sută), din care: ale agenţilor economici care nu activează o perioadă ce depăşeşte 3 ani - 248,1 mil.lei, declaraţi faliţi - 84,6 mil.lei, aflaţi în litigiu - 87,0 mil.lei, întreprinderilor care nu dispun de patrimoniu şi nedeclarate insolvabile - 76,8 mil.lei. Acordarea multiplelor facilităţi fiscale şi vamale, anularea plăţilor faţă de buget, fără analiza impactului respectiv asupra economiei naţionale, dezorganizează sistemul fiscal şi bugetar al ţării, creează pentru agenţii economici condiţii neechitabile, încurajează neachitarea obligaţiilor faţă de bugetul de stat, în speranţa unei posibile perspective de anulare a lor. Practica existentă de acordare a înlesnirilor fiscale, în lipsa unei strategii de determinare şi aplicare, evidenţei şi analizei eficienţei lor, se complică prin controlul ineficient din partea organelor competente asupra agenţilor economici care beneficiază de aceste facilităţi, aplicarea incorectă şi inconsecventă a legislaţiei în vigoare. Lipsa unui cadru juridic perfect permite organelor competente să aplice înlesnirile fiscale şi vamale la discreţia proprie, iar agenţilor economici să apeleze la autorităţile de stat pentru a beneficia neargumentat de înlesniri. În anul 2003, neîncasările la buget din cauza utilizării incorecte de către organele fiscale şi vamale a prevederilor actelor legislative şi normative în vigoare, conform controalelor selective efectuate de Curtea de Conturi, au constituit 42,5 mil.lei. Unii contribuabili, obţinînd înlesniri de la stat, utilizează aceste surse pentru procurarea obiectelor de lux, construcţii costisitoare, deoarece legislaţia în vigoare nu în toate cazurile stabileşte folosirea înlesnirilor acordate de stat în scopuri concrete. În anul 2002, zece bănci comerciale au calculat impozit pe venit în mărime de 54,5 mil.lei, din care suma facilităţilor a constituit 26,2 mil.lei, sau 48 la sută. Cu toate că actele legislative în vigoare prevăd multiple tipuri de înlesniri la plata impozitului pe venit pentru băncile comerciale, acestea nu acţionează asupra politicii de creditare a băncilor. Băncile comerciale, de regulă, folosesc facilităţile fiscale la impozitul pe venit pentru construcţia şi reparaţia spaţiilor ocupate. 1. Executarea părţii de venituri a bugetului de stat Prin Legea nr.1463-XV din 15.11.02 (cu modificările ulterioare), partea de venituri a bugetului de stat a fost aprobată în sumă de 4700,8 mil.lei. În realitate încasările efective ale veniturilor au constituit 4573,4 mil.lei (97,3 la sută), sau cu 127,4 mil.lei mai puţin decît planul modificat. Structura executării bugetului de stat pe surse de venit în anul 2003 (vezi desenul din Monitorul Oficial al RM nr.138-146 din 13.08.2004 pag.69) În anul 2003, sursa de bază a veniturilor bugetare au fost veniturile fiscale în sumă totală de 4052,3 mil.lei (88,61 la sută din totalul veniturilor). Încasările nefiscale au constituit 432,3 mil.lei (9,45 la sută), veniturile din operaţiunile cu capital - 51,3 mil.lei (1,12 la sută) şi transferurile - 37,5 mil.lei (0,82 la sută). Structura veniturilor fiscale pe tipuri de surse în anul 2003 (vezi desenul din Monitorul Oficial al RM nr.138-146 din 13.08.2004 pag.70) Pe parcursul anului de gestiune, la 8 tipuri de impozite şi taxe fiscale n-au fost încasate mijloace în sumă totală de 95,9 mil.lei, din care: accizele la benzină şi motorină - 47,5 mil.lei (cu 11,0 la sută mai puţin); accizele la vinurile din struguri, divinuri (coniacuri) şi vinurile din struguri saturate cu dioxid de carbon - 23,9 mil.lei (cu 62,8 la sută mai puţin). În anul 2003, încasările nefiscale la bugetul de stat au constituit 108,1 la sută faţă de prevederi, concomitent nefiind executate 13 tipuri de încasări în sumă totală de 66,3 mil.lei. Din încasările nefiscale, 51,1 la sută revin venitului net al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), acesta constituind 221,0 mil.lei, sau cu 57,0 mil.lei mai mult faţă de prevederi. Sursa principală de formare a venitului net al BNM o constituie dobînzile plătite de Ministerul Finanţelor pentru împrumuturile acordate de către aceasta, care în anul 2003 au însumat 204,7 mil.lei. Venituri din operaţiunile cu capital au fost încasate în sumă de 51,3 mil.lei, sau la nivel de 57,4 la sută. Venituri din vînzarea acţiunilor statului s-au acumulat cu 73,6 mil.lei mai puţin, ceea ce constituie 5,3 la sută faţă de prevederile anuale, pe cînd încasările de la vînzarea patrimoniului de stat au depăşit de 10 ori prevederile. Venituri din privatizarea şi din vînzarea întreprinderilor de stat şi venituri din vînzarea terenurilor proprietate publică au fost încasate de 1,9 ori şi, respectiv, de 3,8 ori mai mult faţă de prevederile anuale. Deşi planul modificat n-a fost realizat, la 22 de tipuri veniturile depăşesc sumele prognozate cu 522,9 mil.lei. Cele indicate demonstrează că Ministerul Finanţelor n-a întreprins măsuri adecvate pentru elaborarea unei prognoze reale a bugetului pe anul 2003, ceea ce a contribuit la estimări incorecte. În pofida multiplelor modificări ale bugetului de stat efectuate pe parcursul anului 2003, cînd era clară imposibilitatea acumulării granturilor preconizate, Ministerul Finanţelor şi Guvernul n-au înaintat propunerile respective privind modificarea acestei surse de venit a bugetului. Ca rezultat, veniturile reale la acest tip de venituri au constituit 0,2 la sută din suma planificată, sau neîncasările au alcătuit 454,1 mil.lei. Ministerul Finanţelor continuă practica includerii unor venituri doar în executarea de casă a bugetului de stat, ceea ce majorează artificial nivelul executării bugetului. Astfel, pe parcursul anului bugetar, 12 tipuri de venituri în sumă de 11,6 mil.lei au fost reflectate doar în executarea de casă a bugetului de stat, mărind executarea părţii de venituri cu 0,3 la sută. Cu toate că, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.718 din 20.07.2000, defalcările oficiilor cadastrale teritoriale în sumă de 2,2 mil.lei urmau a fi acumulate la un cont special deschis la Ministerul Finanţelor şi utilizate pentru rambursarea creditului acordat pentru implementarea Primului Proiect de Cadastru, aceste mijloace au fost reflectate neîntemeiat în executarea de casă a părţii de venituri a bugetului de stat. În urma dezafectării de către Ministerul Finanţelor în anul 1998 a mijloacelor extrabugetare ale instituţiilor bugetare în sumă de 21,8 mil.lei, pe parcursul anului 2003 au fost ratate venituri în mărime de 3,5 mil.lei. Veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat Din totalul de venituri acumulate în bugetul consolidat, prin intermediul SFS au fost încasate 3140,5 mil.lei (42,6 la sută). Deşi planul încasărilor la bugetul consolidat în ansamblu a fost realizat, totodată, 12 inspectorate fiscale de stat (IFS) teritoriale (Briceni, Cantemir, Călăraşi, Cimişlia, Criuleni, Dubăsari, Făleşti, Floreşti, Sîngerei, Soroca, Şoldăneşti, Teleneşti) au executat planul de încasări la nivel doar de 85,1 - 99,4 la sută. În anul 2003, veniturile bugetului de stat administrate de organele SFS au însumat 1290,5 mil.lei, sau 104,4 la sută faţă de prevederi, ceea ce constituie 28,2 la sută din suma totală a veniturilor bugetului de stat. În comparaţie cu anul 2002, încasările acestor venituri s-au majorat cu 382,5 mil.lei, sau cu 42,1 la sută. În aceeaşi perioadă, în bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (UAT) organele SFS au acumulat venituri în mărime de 1850,0 mil.lei, sau 111,3 la sută faţă de plan, ceea ce constituie 88,7 la sută din suma totală a veniturilor bugetelor UAT. În comparaţie cu anul 2002, încasările în bugetele UAT ale veniturilor administrate de organele SFS s-au majorat cu 323,4 mil.lei, sau cu 21,2 la sută. În structura veniturilor bugetului consolidat administrate de SFS veniturile fiscale constituie 2834,4 mil.lei (90,2 la sută), încasările nefiscale - 250,4 mil.lei (8,0 la sută) şi veniturile din operaţiuni cu capital - 55,8 mil.lei (1,8 la sută). La formarea veniturilor bugetului consolidat din plăţile administrate de SFS partea preponderentă revine TVA - 37,4 la sută, impozitului pe venit al persoanelor fizice - 19,8 la sută, impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător - 18,4 la sută. În anul 2003, SFS n-a executat sarcina de colectare în bugetul consolidat a impozitului pe proprietate (cu 16,2 la sută), accizelor (cu 15,5 la sută), impozitului privat (cu 25,2 la sută), încasărilor nefiscale (cu 3,7 la sută). Ţinînd cont de restanţele la plăţile în buget la începutul anului şi de impozitele şi taxele calculate în anul 2003, contribuabilii şi-au onorat obligaţiile faţă de buget la plăţile de bază administrate de Serviciul Fiscal de Stat la nivel de 83,1 la sută. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS) nu întreprinde toate măsurile corespunzătoare, prevăzute de Codul fiscal, pentru colectarea restanţelor, fapt ce îi determină pe agenţii economici să tergiverseze achitarea datoriilor faţă de stat. La 01.01.04, datoria agenţilor economici la plăţile de bază administrate de SFS constituia 970,9 mil.lei. În anul 2003, restanţe mari faţă de bugetul consolidat la plăţile de bază, penalităţi şi sancţiuni financiare au acumulat agenţii economici amplasaţi în mun.Chişinău - 1804,6 mil.lei, acestea fiind în creştere cu 404,9 mil.lei (cu 28,9 la sută) faţă de anul precedent. Din suma totală a restanţelor pe mun.Chişinău, 129,3 mil.lei le revin contribuabililor mari administraţi de Direcţia Administrare a Contribuabililor Mari (DACM) a IFPS, iar 252,1 mil.lei constituie sumele calculate în urma controalelor efectuate de către CCCEC, în total - 381,4 mil.lei, sau 21,1 la sută din suma totală a restanţelor. Restanţe considerabile faţă de bugetul consolidat sînt înregistrate după agenţii economici amplasaţi în mun.Bălţi - 63,2 mil.lei şi raioanele Hînceşti - 67,9 mil.lei, Ocniţa - 67,5 mil.lei, Orhei - 60,7 mil.lei, Căuşeni - 60,0 mil. lei, Ungheni - 48,0 mil.lei, Călăraşi - 46,2 mil.lei, Ialoveni - 51,2 mil.lei, Cahul - 43,1 mil.lei, Anenii Noi - 38,0 mil.lei, UTA Găgăuzia - 169,1 mil.lei etc. La 01.01.04, restanţele contribuabililor mari administraţi de DACM a IFPS faţă de bugetul consolidat au constituit 277,7 mil.lei, din care restanţele la plăţile de bază - 122,4 mil.lei, la penalităţi - 105,5 mil.lei şi la amenzi - 49,8 mil.lei. În anul 2003, DACM a admis creşterea datoriilor contribuabililor mari cu 26,1 mil.lei. La 30 de agenţi economici au fost constatate restanţe în sumă de la 1,0 pînă la 5,0 mil.lei, la 15 - de la 5,0 pînă la 10,0 mil.lei, la 8 - de la 10,0 pînă la 15,0 mil.lei, la 5 - de la 15,9 pînă la 27,6 mil.lei, la cîte unu, respectiv, 50,3 mil.lei şi 262,9 mil.lei. La IFS pe mun.Chişinău, în momentul transmiterii plăţilor de bază, penalităţilor şi amenzilor de la un oficiu fiscal la altul, au fost admise cazuri de dispariţie a restanţelor la diferite plăţi, în sumă totală de 685,1 mii lei, aceasta nefiind inclusă şi în suma restanţei totale. În rezultatul transmiterii incorecte a soldurilor plăţilor la buget ale S.R.L. "Defend" s-a creat o supraplată artificială la TVA şi penalităţi în sumă totală de 245,6 mii lei. IFS pe raionul Nisporeni a micşorat neîntemeiat datoriile faţă de buget la impozite şi taxe în sumă totală de 782,6 mii lei. În lipsa documentelor justificative, IFS pe raionul Cimişlia a micşorat la două primării calculele la impozitul funciar cu 51,4 mii lei. În urma nerespectării prevederilor Codului fiscal, a necalculării sau calculării incorecte a impozitului pe venit, diminuării venitului impozabil, necalculării altor plăţi (inclusiv sancţiuni financiare şi penalităţi) etc., conform controalelor selective efectuate de Curtea de Conturi, în buget n-au fost încasate 356,6 mii lei, din care: 136,2 mii lei - la IFS pe mun.Chişinău; 62,1 mii lei - la IFS pe raionul Ştefan Vodă; 55,3 mii lei - la IFS pe mun.Bălţi; 34,6 mii lei - la IFS pe raionul Drochia (la contribuabilii mari administraţi de DACM a IFPS); 27,8 mii lei - la IFS pe raionul Sîngerei etc. SFS n-a efectuat întocmai controlul asupra veniturilor impozabile ale persoanelor fizice. Astfel, în anul 2003, numai la IFS pe mun.Bălţi şi pe raioanele Edineţ, Briceni, Donduşeni, Ocniţa, Făleşti, Sîngerei, Glodeni, Drochia, Floreşti, Soroca, în lipsa controlului respectiv, 3174 de persoane fizice n-au declarat în termen impozitele aferente bugetului din veniturile impozabile obţinute în anul 2002. În anul 2003, conducerea IFPS a încheiat cu un şir de contribuabili contracte de amînare sau eşalonare a obligaţiunilor fiscale în sumă totală de 98,0 mil.lei, din care în bugetul de stat au fost achitate doar 31,4 mil.lei, sau 32,0 la sută. Un nivel scăzut de achitare a obligaţiunilor fiscale, în rezultatul amînărilor sau eşalonărilor, a fost stabilit la IFS pe raionul Cantemir - 3,4 la sută, la IFS pe raionul Căuşeni - 2,2 la sută, la IFS pe raionul Ungheni - 5,2 la sută, la IFS pe raionul Sîngerei - 7,8 la sută etc. Cele mai mari sume ale obligaţiunilor fiscale amînate sau eşalonate în baza contractelor încheiate au fost admise: la IFS pe mun.Chişinău - 16,8 mil.lei, din care la bugetul de stat au fost achitate numai 6,1 mil.lei (36,3 la sută); la IFPS (DACM) - 12,9 mil.lei, din care au fost achitate 7,6 mil.lei (59,0 la sută); la IFS al UTA Găgăuzia - 23,1 mil.lei, din care au fost achitate 5,4 mil.lei (23,3 la sută) etc. Unele decizii de reziliere a contractelor de amînare sau eşalonare a obligaţiunilor fiscale încheiate cu contribuabilii sînt adoptate de către IFPS (DACM) cu întîrziere. Astfel, S.A. "Nis-Struguraş" n-a achitat în termen obligaţiunile fiscale în sumă de 941,3 mii lei, însă IFPS, fără să întreprindă măsuri privind executarea silită a obligaţiilor fiscale în conformitate cu prevederile Codului fiscal, a reziliat contractul cu întîrziere, acordînd societăţii indicate o vacanţă fiscală neargumentată. Contrar prevederilor Codului fiscal, deşi 6 agenţi economici nu şi-au onorat obligaţiunile contractuale privind eşalonarea datoriilor, IFS pe mun.Bălţi a anulat unele contracte cu întîrziere de la 2 la 5 luni, astfel acordînd o eşalonare fiscală neîntemeiată la plăţile în buget în sumă de 895,5 mii lei. N-au fost respectate întocmai prevederile legislaţiei în vigoare la acordarea înlesnirilor şi facilităţilor fiscale. Astfel, contrar prevederilor Legii nr.1164-XIII din 24.04.97, care stabileşte că agenţii economici, în capitalul social al cărora investiţiile străine depăşesc suma echivalentă cu un milion dolari SUA, sînt scutiţi de plata impozitului pe venit pe parcursul a 3 ani de la data încheierii acordului cu IFPS, Ministerul Finanţelor, reieşind din imposibilitatea calculării acestui impozit în modalitatea prevăzută de lege, a aprobat Regulamentul "Cu privire la procedura de încheiere, acţiune şi reziliere a Acordului privind acordarea scutirii de plata impozitului", care stipulează acordarea înlesnirii începînd cu perioada fiscală (an calendaristic) în care a fost adoptată decizia IFPS. Astfel, IFPS, încheind acorduri de scutire a plăţii impozitului pe venit cu 4 agenţi economici, în diferite perioade ale anului, a aplicat scutirile de plata impozitului pe venit pe tot anul calendaristic în care a fost semnat acordul. În anul 2002, contrar prevederilor Legii nr.1164-XIII din 24.04.97, opt agenţi economici (control selectiv) au diminuat impozitul pe venit cu 1427,3 mii lei. Diminuarea impozitului a fost condiţionată de atribuirea la investiţii a procurărilor de mărfuri care nu ţin de categoria fondurilor fixe, utilizarea scutirii pentru investiţiile efectuate în anii precedenţi, procurarea mijloacelor fixe în regim de leasing, includerea în suma scutirilor a mijloacelor prevăzute pentru achitare în anii următori etc. În urma nerespectării prevederilor Codului fiscal, 6 agenţi economici (control selectiv) n-au calculat şi, respectiv, n-au achitat accizele aferente mărfurilor exportate, pentru care n-a fost efectuată repatrierea valutei în termenele stabilite de lege. Ca rezultat, la buget n-a fost încasată suma de 261,8 mii lei. În anul 2003, un şir de contribuabili au profitat de restituirea din bugetul de stat a TVA în sumă totală de 758,0 mil.lei, sau 126,3 la sută faţă de planul precizat şi 146,4 la sută - în comparaţie cu anul precedent. Ponderea restituirii TVA din bugetul de stat în anii 2000-2003 mln.lei 5000 | 4500 | ------- 4000 | | 100%| 3500 | ------- | | 3000 | ------- | 100%| | | | | | ------- | | | | 2500 | |100% | |100% | | | | | 2000 | | | | | | | | | 1500 | | |8,4% | |13,7% | |12,6% | |16,6% 1000 | | |----+ | |-----+ | |-----+ | |-----+ 500 | | |////| | |/////| | |/////| | |/////| 0 | ------------ ------------- ------------- ------------- | 2000 2001 2002 2003 anii _____|____________________________________________________________________ _ |_| - 3156,3 2914,4 3371,2 4573,4 mil.lei bugetul de stat _ |/| - 265,4 400,3 425,7 758,0 - re- stituit În pofida faptului că IFPS întreprinde măsuri faţă de agenţii economici care nu calculează, nu declară şi nu achită în bugetul de stat TVA, această problemă nu este soluţionată definitiv. Analiza dosarelor înaintate de către IFPS în instanţele de judecată demonstrează că un factor negativ pentru interesele financiare ale statului prezintă multiplele cazuri de trecere în cont de către agenţii economici a sumelor TVA, în baza facturilor fiscale la livrările de mărfuri şi servicii primite de la furnizorii care nu-şi onorează obligaţiunile fiscale faţă de bugetul de stat, prin neprezentarea SFS a declaraţiilor privind TVA şi, respectiv, prin neachitarea la buget a TVA. Cadrul juridic imperfect privind micşorarea TVA destinată trecerii în cont generează multiple litigii, în care una din părţi este statul. Pe parcursul anului 2003, în instanţele de judecată au fost examinate 253 de dosare, suma totală a litigiilor constituind 121,0 mil.lei. Din numărul total al dosarelor, în 54 de cazuri examinate (21,3 la sută), în sumă de 26,5 mil.lei, a fost dat cîştig de cauză IFPS, în 163 (64,4 la sută), în sumă de 77,0 mil.lei - contribuabililor, iar 36 de litigii, în sumă de 17,6 mil.lei, sînt în proces de examinare. Serviciul Fiscal de Stat, în anul 2003, a exercitat 26711 controale la contribuabili, din care 11114 controale, sau peste 41,6 la sută - planificate, iar 15597 de controale, sau 58,4 la sută au fost efectuate în afara programului de control. În comparaţie cu anul precedent, numărul controalelor s-a mărit cu 1702, sau cu 6,8 la sută. În perioada indicată, a crescut ponderea contribuabililor la care au fost stabilite încălcări fiscale. La unele IFS teritoriale acest indicator constituie: 40,7 la sută - la IFS pe raionul Cantemir; 44,5 la sută - la IFS pe raionul Făleşti; 39,1 la sută - la IFS pe mun.Chişinău; 38,3 la sută - la IFS pe raionul Hînceşti etc. În anul 2003, suma totală calculată suplimentar în rezultatul controalelor fiscale a constituit 368,0 mil.lei, inclusiv sancţiunile financiare - 145,3 mil.lei (39,5 la sută). Din suma totală calculată în urma controalelor efectuate, încasările acumulate la bugetul de stat au constituit 79,8 mil.lei, sau 21,7 la sută. În rezultatul controalelor exercitate la agenţii economici, de IFS pe mun.Chişinău au fost calculate suplimentar impozite, taxe şi alte plăţi în sumă de 136,5 mil.lei şi aplicate sancţiuni financiare şi penalităţi în mărime de 60,0 mil.lei, în total - 196,5 mil.lei, din care la buget au fost încasate doar 34,2 mil.lei, sau 17,4 la sută. Ponderea cea mai mică la aceste încasări se atestă la IFS pe raionul Cantemir - 5,1 la sută, IFS al UTA Găgăuzia - 6,6 la sută, IFS pe raionul Dubăsari - 7,3 la sută, IFS pe raionul Sîngerei - 7,5 la sută. În comparaţie cu anul 2002, încălcările stabilite în rezultatul efectuării controalelor fiscale au crescut cu 6 la sută, concomitent fiind în creştere şi suma calculărilor cu 93,6 mil.lei, sau cu 34,1 la sută. Însă, suma achitărilor la buget s-a micşorat cu 13,5 mil.lei, sau cu 15 la sută. În urma executării silite a obligaţiunilor fiscale, în bugetul de stat au fost încasate venituri în suma totală de 262,2 mil.lei, sau cu 582,8 mil.lei mai puţin în comparaţie cu anul precedent. Au scăzut cu 550,3 mil.lei încasările de mijloace financiare de la conturile contribuabililor, cu 12,5 mil.lei - încasările de la debitori, cu 7,1 mil.lei - ridicarea mijloacelor financiare din casierie (numerar). SFS a sechestrat bunuri materiale în valoare de 172,5 mil.lei, sau cu 29,3 mil.lei mai puţin decît în anul 2002. O perioadă îndelungată, bunurile materiale sechestrate n-au fost comercializate şi în bugetul de stat n-au fost vărsate mijloacele financiare respective. Astfel, în a.2003, nivelul comercializării bunurilor sechestrate a constituit 2,6 la sută din suma bunurilor sechestrate în acest an şi soldul bunurilor sechestrate cu dreptul de comercializare înregistrate la începutul anului. Aceasta este şi o consecinţă a faptului că circa un an de zile de la intrarea în vigoare a Titlului V din Codul fiscal (01.07.02) a fost tergiversată elaborarea şi aprobarea Regulamentului provizoriu de funcţionare a Comisiei republicane permanente pentru organizarea expertizei, evaluării şi comercializării bunurilor sechestrate. În anul 2003, un şir de agenţi economici din raioanele Căuşeni, Hînceşti şi Cantemir au admis înstrăinarea neautorizată a bunurilor materiale sechestrate în sumă totală de 557,9 mii lei. Doi agenţi economici din raionul Donduşeni samavolnic au realizat producţia, neachitînd datoriile faţă de buget în sumă de 118,0 mii lei. Deşi Codul fiscal prevede că organizarea expertizei, evaluării şi comercializării bunurilor sechestrate este pusă în sarcina Comisiei permanente, Guvernul a emis Hotărîrea "Cu privire la unele aspecte ce ţin de comercializarea bunurilor sechestrate şi confiscate", prin care s-a stabilit ca toate bunurile sechestrate şi confiscate să fie transmise Agenţiei de Stat pentru Rezervele Materiale şi Ajutoarele Umanitare. În contradicţie cu prevederile Codului fiscal, care stabilesc că dispoziţia privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului se anulează odată cu lichidarea încălcării pentru care a fost aplicată sau în cazul satisfacerii de către organul competent a contestaţiei contribuabilului, precum şi în baza deciziei instanţei de judecată, la indicaţia Guvernului, IFPS a cerut de la conducerea IFS teritoriale deblocarea conturilor bancare ale agenţilor economici din agricultură, blocate în perioada anilor 2002-2003, fără ca aceştia să stingă obligaţiile fiscale. Conducătorii IFS pe raioanele Ocniţa, Donduşeni, Soroca, Căuşeni şi Taraclia n-au aplicat întocmai drepturile prevăzute de Codul fiscal în vederea blocării conturilor bancare ale unor agenţi economici care au datorii faţă de buget în sumă de 9793,8 mii lei. Sistemul informaţional al IFS pe mun.Chişinău nu reflectă situaţia reală a datelor privind încasările plăţilor în buget, divergenţele între bazele de date constituind suma de 186,9 mii lei. Divergenţe între datele la plăţile fiscale au fost constatate şi la IFS raionale. La IFS pe raionul Cimişlia, centrul de calcul al IFPS n-a inclus în fişa personală a S.R.L. "Cenagrosem" impozitul funciar pe anul 2003 în sumă de 227,1 mii lei. La IFS pe raionul Sîngerei, în urma comiterii greşelilor la prelucrarea declaraţiilor, a fost admisă majorarea neîntemeiată cu 1067,9 mii lei a sumei TVA aferente bugetului. Veniturile administrate de Departamentul Vamal Din suma totală a veniturilor acumulate la bugetul consolidat, prin intermediul organelor Departamentului Vamal (DV) au fost colectate venituri în sumă totală de 3527,1 mil.lei, cu 410,4 mil.lei (sau cu 13,2 la sută) mai mult decît planul precizat. În comparaţie cu anul 2002, încasările veniturilor administrate de către organele vamale au sporit cu 1033,4 mil.lei, sau cu 41,4 la sută. Ţinînd cont de restanţele la plăţile în buget la începutul anului şi de impozitele şi taxele calculate în anul 2003, contribuabilii şi-au onorat obligaţiile faţă de buget la plăţile administrate de organele vamale la nivel de 98,5 la sută. La 01.01.04, restanţele contribuabililor faţă de bugetul consolidat la plăţile de bază administrate de DV au constituit 89,2 mil.lei şi s-au micşorat faţă de cele înregistrate la început de an cu 1,9 mil.lei. DV şi subdiviziunile sale teritoriale n-au întreprins măsuri suficiente pentru lichidarea şi necomiterea în continuare a încălcărilor la introducerea şi scoaterea mărfurilor în/din teritoriul vamal al Republicii Moldova şi respectarea regimurilor vamale în strictă corespundere cu prevederile legislaţiei în vigoare. Ca rezultat, la bugetul de stat n-au fost încasate suficient datorii debitoare, accize, TVA, taxe vamale, sancţiuni şi penalităţi. În perioada anilor 2001-2003, în urma nerespectării prevederilor Legii nr.1380-XIII din 20.11.97, opt birouri vamale (Chişinău, Sculeni, Leuşeni, Cahul, Ocniţa, Nord, Soroca, Briceni) n-au aplicat taxa vamală faţă de unii agenţi economici la importul de mărfuri cu poziţiile tarifare 8701 "Tractoare" şi 8704 "Autovehicule pentru transportul mărfurilor", contribuind la neîncasări în bugetul de stat în sumă de 3,4 mil.lei. Contrar anexei la Titlul III din Codul fiscal, care prevede scutirea de TVA a poziţiei tarifare 842890990 pentru întreprinderile din industria sticlei, Biroul vamal Nord a scutit neîntemeiat S.A. "Floarea soarelui" (Bălţi) de plata TVA în sumă de 40,1 mii lei la importul maşinii pentru descărcarea seminţelor. Biroul vamal Briceni, neţinînd cont de prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2002, a admis aplicarea neîntemeiată a TVA şi taxelor vamale în sumă de 31,8 mii lei la importul de către persoane fizice a autovehiculelor cu caroseria "universal", totodată nefiind aplicate accize în mărime de 80,4 mii lei. Una din cauzele neîncasărilor integrale ale plăţilor în bugetul statului continuă să fie diminuarea valorii în vamă declarată de agenţii economici - importatori de mărfuri. Astfel, în anii 2002 - 2003, în urma diminuării valorii în vamă a florilor importate, neîncasările în bugetul de stat au constituit 294,6 mii lei. Începînd cu anul 2001 şi pînă în anul 2005, Legea cu privire la tariful vamal (în redacţia Legii nr.1387-XIV din 24.11.2000) reglementa aplicarea taxelor vamale pe fiecare an la nivel maxim. Guvernul, prin Hotarîrea nr.25 din 11.01.02, a decis, începînd cu 01.01.02, aplicarea taxelor vamale stabilite pentru anul 2001, care la unele mărfuri erau mai inferioare, normă care a acţionat pînă la 21.03.02, data intrării în vigoare a modificării Legii cu privire la tariful vamal. Acest fapt a condiţionat neîncasări la bugetul de stat ale taxei vamale numai pentru 16 poziţii tarifare în sumă de 4,4 mil.lei. Nereglementarea juridică a regimului vamal "Admitere temporară" permite unor agenţi economici să utilizeze acest regim vamal pentru obţinerea unor vacanţe fiscale îndelungate. Astfel, în perioada anilor 2002-2003, în acest regim au fost importate mărfuri în sumă de 904,2 mil.lei, care ulterior a fost înlocuit cu regimul vamal "Import" pentru mărfuri în sumă de 228,2 mil.lei. În urma unor controale selective s-a depistat că 7 agenţi economici au beneficiat de avantaje economice (în mărimea dobînzii bancare) în sumă de 1,5 mil.lei. Neonorarea obligaţiunilor asumate de către 5 agenţi economici privind reexportul de mărfuri admise în regimul "Admitere temporară", încălcarea prevederilor Codului vamal, precum şi neaplicarea de către organele vamale a stipulaţiilor acestuia, au condiţionat neîncasări la bugetul de stat cu titlu de sancţiuni în mărime minimă de 0,2 mil.lei şi maximă de 2,4 mil.lei. Organele vamale nu aplică în măsură deplină prevederile legislaţiei în vigoare faţă de agenţii economici care încalcă regulile vamale. La sancţionarea agenţilor economici care au comis contravenţii vamale birourile vamale nu respectă întocmai prevederile Codului vamal. Astfel, Biroul vamal Aeroport, stabilind nerespectarea obligaţiei de către S.A. "Moldavian Airlines" (Chişinău) de a returna de pe teritoriul vamal avionul SAAB cu o întîrziere de 3,5 luni, n-a aplicat sancţiuni în sumă de 6,4 mil.lei. Autorizarea neîntemeiată Î.M. "Air-Moldova" S.R.L. a regimului "Admitere temporară" la importul în republică a unei aeronave în valoare de 33,5 mil.lei şi plasarea acesteia peste 4 luni în regimul vamal "Import" au cauzat neachitarea (la momentul controlului) în bugetul de stat a TVA în sumă de 6,7 mil.lei. Biroul vamal Sculeni, nerespectînd prevederile Legii nr.1149-XIV din 20.07.2000, pentru neprezentarea organului vamal de destinaţie a mărfurilor în termenele stabilite, n-a obligat transportatorul să plătească drepturile de import în sumă de 355,1 mii lei. Analogic, aceste prevederi nu sînt aplicate şi la alte birouri vamale. În perioada anilor 2002-2003, au fost stabilite 303 cazuri de depăşire a termenelor de tranzit pe teritoriul republicii, inclusiv la birourile vamale: Leuşeni - 110 cazuri, Ocniţa - 51 cazuri, Cahul - 31 cazuri, Tighina - 95 de cazuri. Deşi Curtea de Conturi în materialele precedente de control a constatat încălcări la acordarea înlesnirilor fiscale la importul alcoolului etilic nedenaturat, iar Parlamentul ulterior a anulat înlesnirile la importul acestuia, controlul a depistat alte căi de beneficiere de înlesniri fiscale la acest compartiment prin importul spirtului în Zona Antreprenoriatului Liber. Astfel, S.R.L. "Asvigoris-Farm" şi S.R.L. "Darman-Agro" au importat 2,3 mil.litri de alcool etilic nedenaturat. În rezultatul amestecării la S.A. "DTD-Nistru", Otaci a acestui alcool cu unele adaosuri în cantităţi mici, alcoolul a fost prezentat ca amestecuri de substanţe aromatizate, precum şi de parfumerie şi cosmetică. În urma acestor acţiuni la bugetul de stat nu s-au încasat accize în sumă totală de 19,1 mil.lei. Veniturile administrate de alte instituţii Conform modificărilor operate în legislaţia în vigoare, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) i-a fost acordat dreptul de încasare a plăţilor fiscale depistate în rezultatul controalelor. Pe parcursul anului de gestiune, din 381,2 mil.lei restanţe la început de an şi plăţi calculate în baza deciziilor CCCEC, în buget au fost încasate 18,7 mil.lei, sau 4,9 la sută. Cu toate că în anul 2003 CCCEC a dublat numărul de controale efectuate, agenţii economici n-au asigurat în toate cazurile repatrierea deplină şi în termen a mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe, denaturează volumele de import-export, inventează şi utilizează diverse forme şi metode de eschivare de la plata impozitelor şi taxelor aferente livrărilor (procurărilor) de mărfuri şi servicii. Astfel, conform datelor BNM şi Departamentului Vamal, 44 de agenţi economici care n-au repatriat în termen valută în sumă de circa 422,1 mil.lei n-au prezentat rapoarte financiare şi dări de seamă statistice şi fiscale la Departamentul Statistică şi Sociologie şi la organele Serviciului Fiscal de Stat. Concomitent, 41 de rezidenţi care au sume nerepatriate, din care 20 n-au prezentat dări de seamă, au efectuat operaţiuni financiare în sumă de 38,0 mil.dolari SUA cu rezidenţi ai zonelor off-shore din Uruguay, Gibraltar, Bahamas, Panama, Cipru, Insulele Men, Mauritius, Belize şi Virgine şi cad sub incidenţa Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor. Însă datorită nereglementării legislative a tranzacţiilor economice încheiate de agenţii economici din republică cu agenţii economici înregistraţi în zonele off-shore şi din ţările care nu dispun de bază legislativă contra spălării banilor, sau dispun de o bază legislativă inadecvată în acest sens, domeniul de aplicare a legii respective este limitat. Legislaţia actuală nu prevede aplicarea unor mecanisme economico-financiare cu impact asupra tranzacţiilor comerciale efectuate de către agenţii economici prin zonele considerate off-shore. În această situaţie, volumul importului se majorează artificial, iar mijloacele băneşti sînt scoase din masa monetară şi lucrează pentru economia altor ţări. În 8 luni ale anului 2003, conform datelor Departamentului Vamal, 78,6 la sută din importul în ţară al produselor petroliere, 83,6 la sută - din importul zahărului alb, 80,7 la sută - din importul seminţelor de sfeclă de zahăr, 89,3 la sută - din importul hîrtiei şi cartonului, 56,2 la sută - din importul îngrăşămintelor chimice, 50,0 la sută - din importul calculatoarelor au fost efectuate prin intermediul rezidenţilor cu sediul în zonele off-shore (Cipru, Gibraltar, Insulele Virgine etc.). Nu este creat un cadru juridic bine determinat pentru reglementarea operaţiilor import-export de servicii şi nu există o statistică oficială respectivă. Nu există documente tipizate care ar conţine informaţia necesară pentru acceptarea repatrierii de servicii. Ca rezultat, conform informaţiei BNM, 42 de agenţi economici n-au repatriat în termen servicii în sumă de 54,3 mil.dolari SUA, 2,5 mil.EURO, 4,9 mil.franci elveţieni (echivalentul a 814,3 mil.lei). Contrar Legii nr.1466-XIII din 29.01.98, alţi 13 agenţi economici n-au repatriat în termen 2,0 mil.dolari SUA, 2,1 mil.lei, 23,0 mii EURO şi 6,8 mii lire sterline. Suma sancţiunilor financiare, prevăzute de legea nominalizată, pentru nerepatrierea în termen a mijloacelor băneşti şi materiale, care urmează a fi aplicată acestor întreprinderi, a fost evaluată la circa 13,4 mil.lei. Informaţia CCCEC despre nerepatrierea valutei nu coincide cu cea a BNM, fapt ce denotă existenţa şi aplicarea diferitor principii şi criterii de constatare a sumelor nerepatriate, neefectuarea sau efectuarea tardivă a înscrierilor în cartela de plată, precum şi informarea reciprocă neoperativă între CCCEC şi BNM despre rezultatele controalelor şi modificarea situaţiei. N-au fost întreprinse măsurile corespunzătoare pentru majorarea acumulărilor în buget de către instanţele judecătoreşti. Departamentul de executare a deciziilor judiciare n-a asigurat integral controlul asupra executării reale şi în termene rezonabile a deciziilor judecătoreşti privind încasarea bunurilor materiale şi mijloacelor financiare în folosul statului. Din 175,1 mii de documente privind încasarea în folosul statului a sumei de 98,0 mil.lei, parvenite spre executare în anul 2002, de fapt au fost executate 120,0 mii în sumă de 25,0 mil.lei (25,5 la sută). În trimestrul I al anului 2003, în folosul statului au fost încasate 7,1 mil.lei. Totodată, la momentul respectiv, au rămas neexecutate 64,3 mii de documente în sumă de 42,2 mil.lei (inclusiv din anul precedent). Mai mult de 50 la sută din documentele parvenite spre executare au fost restituite instanţelor care le-au emis, pentru scimbarea modului de executare şi suspendare, sau efectuarea altor acţiuni. Majoritatea titlurilor executorii privind încasarea datoriilor şi taxelor în folosul statului nu se execută sau se execută contrar ordinii prevăzute de Codul de procedură civilă (CPC). Astfel, direcţiile din sectoarele Botanica, Buiucani, Centru, Rîşcani şi Ciocana (mun.Chişinău) n-au executat titluri executorii de încasare în folosul statului a diferitor taxe, sancţiuni financiare, bunuri materiale şi băneşti etc. în sumă totală de 7,8 mil.lei, 2,0 mii dolari SUA şi 3,8 mil.ROL. Nerespectînd prevederile CPC, oficiile din Cantemir şi Hînceşti n-au întreprins măsuri pentru încasarea forţată în folosul statului a circa 7,3 mil.lei. Oficiul Glodeni n-a întreprins măsurile respective de încasare forţată de la S.R.L. "Natla" în folosul statului a amenzii în mărime de 1,1 mil.lei, aplicată de către Departamentul Vamal, iar Oficiul Criuleni n-a executat titlul executoriu pe cauza civilă la acţiunea Departamentului Vamal către AŞP "Porumbeni" privind încasarea în folosul statului a plăţilor pentru procedurile vamale şi penalităţilor în sumă de 1,4 mil.lei. La comercializarea fabricii de prelucrare a strugurilor a Î.S. "Sovhozul-fabrică Moldova" şi a cisternelor de aluminiu n-a fost calculată TVA, în sumă de 659,0 mii lei şi, respectiv, 129,5 mii lei (Oficiul Ialoveni). Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare n-a ţinut cont în toate cazurile de prevederile Legii nr.728-XIII din 06.02.96, Codului fiscal şi Regulamentului cu privire la importul şi exportul de seminţe şi material săditor şi a eliberat unor agenţi economici autorizaţii privind importul seminţelor şi materialului săditor pentru scutirea de TVA în sumă de 976,0 mii lei. În urma controlului ineficient al ministerului, o parte din materialul semincer importat n-a fost utilizat în scopurile prevăzute pentru a beneficia de scutirea de TVA. Unor agenţi economici le-au fost eliberate autorizaţii pentru importul materialului semincer, cu scutirea de TVA, în lipsa licenţelor pentru producerea şi comercializarea seminţelor, în unele cazuri a celor de soiuri neomologate etc. Contrar prevederilor Legii nr.659-XIV din 29.10.99 şi Codului fiscal S.A. "Fabrica de prelucrare a seminţelor de porumb "Răuţel" (Făleşti) a declarat la livrările scutite de plata TVA seminţele de cartofi cu valoarea de 281,8 mii lei, cu toate că întreprinderea nominalizată nu este producătoare de seminţe de cartofi şi nu dispune de certificat de calitate pentru această marfă. În urma tranzacţiei respective nu s-a calculat şi nu s-a transferat la bugetul de stat TVA în sumă de 56,4 mii lei. În anul 2002, în baza rapoartelor de expertiză ale Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI), filiala Tighina, S.R.L. "Şif" şi S.R.L. "Taia-Tir-Trans" din r-nul Slobozia au fost determinate ca producători, cu scutirea de la plata drepturilor de import în sumă de 1542,8 mii lei, din care taxa vamală - 563,1 mii lei şi TVA - 921,1 mii lei. Însă, în urma investigaţiilor de serviciu efectuate de CCI au fost întocmite noi rapoarte de expertiză, prin care agenţii economici nominalizaţi n-au fost determinaţi ca producători. În perioada anilor 2002-2003, misiunile diplomatice ale Republicii Moldova au beneficiat de restituirea TVA la mărfurile procurate în perioadele de gestiune anterioare. În majoritatea cazurilor, sumele TVA restitute de ţările-gazdă, în loc să fie înregistrate la decontări cu bugetul şi transferate în bugetul de stat, au fost folosite ca sursă de finanţare suplimentară neautorizată. Astfel, numai TVA restituită Ambasadelor Republicii Moldova în Franţa şi în Israel au constituit 9,8 mii EURO şi, respectiv, 25,3 mii şecheli. 2. Activitatea organelor publice privind utilizarea mijloacelor bugetului de stat şi a mijloacelor extrabugetare Utilizarea mijloacelor bugetului de stat Conform Legii bugetului de stat pe anul 2003 nr.1463-XV din 15.11.02 (cu modificările operate), partea de cheltuieli a bugetului de stat a fost aprobată în sumă de 4402,6 mil.lei. Potrivit Raportului anual al Ministerului Finanţelor, executarea bugetului de stat pe anul 2003 la cheltuieli a constituit 4255,1 mil.lei (96,6 la sută), sau cu 147,5 mil.lei mai puţin faţă de prevederile anuale. Executarea părţii de cheltuieli a fost majorată neîntemeiat prin reflectarea numai la executarea de casă a cheltuielilor în mărime de 95,5 mil.lei, admiterea suprafinanţărilor de 15,4 mil.lei, precum şi prin efectuarea modificărilor cheltuielilor pentru deservirea datoriei de stat externe (planul diminuat cu 75,0 mil.lei). Ca rezultat, nivelul de executare a părţii de cheltuieli a bugetului de stat a fost mărit artificial cu 4,0 la sută. Astfel, partea de cheltuieli a fost executată la nivelul de numai 92,6 la sută, rămînînd nefinanţate cheltuielile prevăzute de lege în mărime de 258,4 mil.lei, şi nu de 147,5 mil.lei, după cum este reflectat în raport. De menţionat că numai în ultima zi a anului instituţiilor bugetare le-au fost restituite dispoziţii de plată trezoreriale neexecutate în sumă de 6,1 mil.lei, fapt care a condiţionat neachitarea şi majorarea (faţă de a.2002) a datoriilor creditoare ale instituţiilor bugetare. Atît Ministerul Finanţelor, cît şi instituţiile bugetare nu respectă prevederile legilor bugetare anuale referitor la acoperirea datoriilor creditoare formate la începutul anului din contul finanţării anului de gestiune. Ministerul Finanţelor coordonează devizele de cheltuieli ale instituţiilor bugetare şi deschide planuri de finanţare a acestora, fără a prevedea mijloace pentru achitarea datoriilor creditoare. Cele mai mari datorii creditoare admise din vina executorilor de buget sînt înregistrate la Ministerul Afacerilor Interne - 34,0 mil.lei, Ministerul Apărării - 20,7 mil.lei, Ministerul Justiţiei (cu instituţiile penitenciare) - 13,0 mil.lei, Ministerul Sănătăţii - 13,6 mil.lei, Ministerul Educaţiei - 11,0 mil.lei etc. Pînă în prezent, Ministerul Finanţelor nu a elaborat o modalitate unică de reflectare a datoriilor creditoare ale bugetului de stat. Potrivit datelor din Raportul anual al Ministerului Finanţelor, la 01.01.04, datoriile creditoare constituiau 322,0 mil.lei. La determinarea datoriilor creditoare ale bugetului de stat, Ministerul Finanţelor a admis cazuri de tratare neuniformă a lor. Astfel, datoriile bugetului de stat faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat sînt incluse în suma totală a datoriilor creditoare, iar datoriile faţă de bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în mărime de 77,1 mil.lei, datoriile pe titlurile executorii - de 87,8 mil.lei şi datoriile pe cotele de membru ale Republicii Moldova faţă de organismele internaţionale şi regionale - de 411,7 mil.lei (ultimele nefiind luate la evidenţă pînă în mai 2004) nu au fost incluse, astfel datoriile creditoare ale bugetului de stat la finele anului 2003 fiind diminuate cu circa 576,6 mil.lei. Ministerul Finanţelor nu efectuează o analiză sau un control riguros al necesarului de materiale şi alte bunuri pentru instituţiile bugetare, precum şi al situaţiei privind datoriile debitoare. În urma controlului şi analizei dărilor de seamă despre materialele şi produsele alimentare ale instituţiilor bugetare, s-a stabilit că la sfîrşitul anului 2003 stocul acestor bunuri, format din contul mijloacelor bugetului de stat, a constituit 461,4 mil.lei, în timp ce cheltuielile efectuate pe parcursul anului pentru necesităţile instituţiilor au alcătuit 249,8 mil.lei. Totodată, instituţiile bugetare finanţate de la bugetul de stat au admis şi formarea datoriilor debitoare în mărime de 53,6 mil.lei, din care: 14,3 mil.lei - datoria înregistrată la Ministerul Sănătăţii (pentru medicamente şi utilaj); 4,5 mil.lei - la Ministerul Educaţiei (pentru servicii comunale, alimentaţie şi utilaj); 2,9 mil.lei - la Ministerul Justiţiei (pentru servicii, utilaj şi reparaţii capitale) etc. Cheltuielile bugetului de stat pe ramuri şi tipuri au fost finanţate neproporţional. În aspect funcţional, sub nivelul mediu (96,6 la sută) au fost finanţate cheltuielile pentru gospodăria comunală şi gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe - 87,0 la sută; complexul pentru combustibil şi energie - 89,9 la sută; agricultură, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor - 92,2 la sută. Totodată, cheltuielile la grupa principală "Autorităţile executive" au fost executate cu 18,5 la sută peste prevederile anuale. De asemenea, au fost finanţate neproporţional şi cheltuielile la unele articole şi alineate, executarea variind de la 23,9 pînă la 215,0 la sută. Astfel, cheltuielile la art. "Contribuţia Guvernului la implementarea unor programe" au fost finanţate la nivelul de numai 65,2 la sută; la alin. "Indemnizaţii în schimbul pensiilor alimentare pentru copii" - de 75,0 la sută; la alin. "Ajutoare unice populaţiei conform dispoziţiilor Guvernului" - de 81,9 la sută; la alin. "Transferurile capitale pentru lucrările reformei funciare" - de 87,5 la sută. Conform prevederilor Legii nr.1463-XV din 15.11.02, cheltuielile la alin. "Transferuri cu destinaţie specială către bugete de alt nivel" au fost finanţate la nivelul de 215,0 la sută. Ministerul Finanţelor a efectuat unele cheltuieli neprevăzute în bugetul de stat. Astfel, nerespectîndu-se Legea nr.1463-XV din 15.11.02, s-au efectuat cheltuieli neîntemeiate de circa 15,4 mil.lei, inclusiv: 1,5 mil.lei - pentru serviciile de consultanţă la privatizarea companiei vinicole; 7,5 mil.lei - pentru procurarea mijloacelor fixe; 2,6 mil.lei - pentru executarea titlurilor executorii; 3,8 mil.lei - pentru finanţarea altor cheltuieli. Din contul mijloacelor bugetare prevăzute la alte grupe principale au fost efectuate cheltuieli în sumă de 25,5 mil.lei pentru investiţii capitale, care, potrivit Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr.847-XIII din 24.05.96, urmau a fi incluse în legea bugetară anuală într-o poziţie distinctă. Conform Legii nr.1463-XV din 15.11.02, fondul de rezervă al Guvernului a fost aprobat în sumă de 38,0 mil.lei. Pentru executarea hotărîrilor Guvernului cu privire la alocarea mijloacelor din fondul de rezervă, luate la evidenţă în perioada gestionară, au fost preconizate cheltuieli în sumă de 36,6 mil.lei, dar s-au finanţat 32,7 mil.lei. De cele mai mari sume din fondul de rezervă al Guvernului au beneficiat: Cancelaria de Stat a RM - de 24,6 mil.lei (75,5 la sută din volumul total); Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor - de 1,0 mil.lei; Ministerul Afacerilor Externe - de 0,9 mil.lei etc. Prin Hotărîrea Guvernului nr.1579-h/03, Cancelariei de Stat i-au fost alocate mijloace bugetare în mărime de 3,1 mil.lei, pentru acoperirea cheltuielilor ce ţin de procurarea terenului de pămînt aferent întreprinderii cu capital străin - sanatoriul "Moldova" din Truscaveţ (Ucraina), care pînă la finele anului de gestiune n-au fost utilizate conform destinaţiei şi, respectiv, conform Regulamentului privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă al Guvernului, urmau a fi restituite în bugetul de stat, ceea ce, de fapt, nu s-a efectuat. La rîndul său, Cancelaria de Stat a transferat mijloacele în cauză de la contul bugetar la contul extrabugetar al său, astfel acestea rămînînd pînă în prezent neutilizate. Nerespectînd prevederile Legii nr.847-XIII din 24.05.96, Ministerul Finanţelor practică în continuare contrasemnarea şi executarea Hotărîrilor Guvernului în care nu sînt specificaţi beneficiarii şi sumele concrete (Hotărîrea Guvernului nr.763-20/03; Hotărîrea Guvernului nr.1491-h/03). În bugetul de stat au fost prevăzute transferuri din fondul de susţinere financiară a teritoriilor, pentru nivelarea posibilităţilor financiare ale UAT, în sumă de 708,3 mil.lei. Real s-au alocat 89,2 la sută, la finele anului înregistrîndu-se un sold nefinanţat în mărime de 76,8 mil.lei. Transferurile au fost repartizate în mod neuniform. Astfel, mun.Bălţi şi UTA Găgăuzia au primit transferurile integral (100%), în timp ce altor UAT le-au fost alocate transferuri la nivel de la 78 la sută. Conform rezultatelor anuale, executarea bugetului de stat s-a soldat cu depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor în sumă de 318,3 mil.lei, sau cu 20,1 mil.lei mai mult faţă de suma aprobată. Controlul a stabilit că formarea excedentului a fost determinată de un şir de factori, inclusiv: nefinanţarea cheltuielilor prevăzute de lege în sumă de 258,4 mil.lei, reflectarea numai la executarea de casă a unor venituri în sumă de 95,5 mil.lei. Depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor în sumă de 318,3 mil.lei a fost folosită totalmente la achitarea datoriilor externe, deşi, potrivit Legii nr.1463-XV din 15.11.02, în acest scop urmau a fi utilizate numai 298,2 mil.lei. La finanţarea datoriilor externe, Ministerul Finanţelor, nerespectînd Legea nr.847-XIII din 24.05.96, a atras nelegitim şi soldul disponibil de mijloace din bugetul de stat, la 01.01.03, în mărime de circa 62,4 mil.lei. Trezoreria Centrală n-a asigurat controlul cuvenit la etapa de efectuare a unor plăţi, ceea ce a cauzat neîncasări la buget. Astfel, din suma de 2465,3 mii lei, transferată Companiei "Raiffeisen Investiment" A.G. pentru serviciile de consultanţă la privatizarea companiei vinicole, Trezoreria Centrală n-a încasat 10 la sută (circa 246,5 mii lei), ca impozit pe venit de la sursa de plată a nerezidentului, astfel încălcînd Codul fiscal. Controalele efectuate de către Curtea de Conturi în anul 2003 asupra utilizării resurselor financiare publice confirmă că autorităţile publice centrale şi locale, instituţiile bugetare şi agenţii economici, care beneficiază de mijloacele bugetului de stat, nu respectă modul stabilit de utilizare a finanţelor publice, limitele de cheltuieli prevăzute pentru întreţinerea lor şi finanţarea programelor de stat, admit cazuri de utilizare neeficientă şi contrar destinaţiei a resurselor financiare publice. Aparatul Parlamentului a admis supracheltuieli la art. "Retribuirea muncii" în sumă de 9,9 mii lei şi la art. "Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat " - de 6,8 mii lei. Asigurarea materială a Parlamentului şi a Aparatului Parlamentului se reflectă neîntemeiat la două articole din devizul de cheltuieli: art.111 "Retribuirea muncii" şi art.135 "Transferuri către populaţie", deşi, conform Clasificaţiei bugetare, adoptată prin Hotărîrea Parlamentului nr.969-XIII din 24.07.96, în cea mai mare parte, cheltuielile reflectate la articolul 135 corespund celor de la articolul 111. Doar unele sume (cheltuielile pentru transport, chirie etc.) pot fi reflectate la art.135. Ca urmare, veniturile n-au fost impozitate şi, respectiv, la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat nu s-au transferat sumele corespunzătoare. Situaţii similare s-au constatat şi la Aparatul Preşedintelui şi Cancelaria de Stat a RM, în ce priveşte reflectările la art. "Transferuri către populaţie". Ca rezultat, nu s-au calculat impozitele şi cotele asigurărilor sociale de stat. La întreţinerea aparatului Ministerului Justiţiei au fost admise supracheltuieli în sumă de 59,4 mii lei. De asemenea, Departamentul Instituţiilor Penitenciare şi unele instituţii subordonate acestuia, încălcînd prevederile Legii nr.847-XIII din 24.05.96, au admis supracheltuieli la plata mărfurilor şi serviciilor în mărime de 286,4 mii lei. La Departamentul Instituţiilor Penitenciare nu s-au întreprins măsurile necesare privind stingerea datoriilor debitoare cu termenul de prescripţie expirat, care la 01.01.04 constituiau suma de 681,2 mii lei, inclusiv 550,0 mii lei - ale Trupelor de carabinieri. Neefectuarea la Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului (MECDT) a inventarierii decontărilor a determinat formarea datoriilor cu termenul de prescripţie expirat, inclusiv debitoare - 167,2 mii lei (neîntemeiat s-au trecut la cheltuieli - 161,4 mii lei) şi creditoare - 95,8 mii lei, cu care, conform actelor normative, urma a fi majorată finanţarea. Factorii de decizie ai Inspecţiei de Stat în Construcţii din subordinea MECDT, în dările de seamă pe anii 2002 şi 2003, au diminuat cheltuielile efective cu 44,6 mii lei şi, respectiv, 33,5 mii lei, astfel fiind tăinuite supracheltuieli în mărime de 78,1 mii lei. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) şi instituţiile subordonate au continuat practica de utilizare contrar destinaţiei a mijloacelor financiare publice. Ministerul, prin contractele încheiate, a autorizat Agenţia Naţională pentru Ameliorare, Reproducţie în Zootehnie să distribuie mijloacele alocate din buget ministerului pentru susţinerea măsurilor de creştere a animalelor de rasă, prevăzute în Legea privind selecţia şi reproducţia în zootehnie. Din suma totală de 1093,9 mii lei, s-au cheltuit contrar destinaţiei 679,3 mii lei, sau 62 la sută, din care 446,1 mii lei - pentru întreţinerea Agenţiei. De asemenea, nerespectînd Hotărîrea Guvernului "Cu privire la măsurile pentru depozitarea centralizată şi neutralizarea pesticidelor inutilizabile şi interzise", MAIA a utilizat contrar destinaţiei alocaţiile din bugetul de stat în sumă de 440,0 mii lei, adică la procurarea unui automobil, la achitarea datoriei pentru energia electrică a locatarilor din cămine etc. MAIA, încălcînd Legea bugetului de stat şi Hotărîrea Guvernului nr.798 din 27.12.93, a repartizat unor agenţi economici mijloace bugetare în sumă de 2891,7 mii lei, pentru procurarea preparatelor biologice. Ca urmare, furnizorii respectivi au utilizat mijloacele financiare în sumă de 1815,4 mii lei în interesele proprii timp de mai mult de 30 de zile de la data primirii banilor pe conturile lor de decontări. Controlul ineficient din partea Ministerului Afacerilor Externe (MAE) asupra utilizării mijloacelor publice de către misiunile diplomatice a cauzat comiterea unor încălcări ale actelor normative în vigoare. Astfel, ignorîndu-se Hotărîrea Guvernului nr.410 din 10.06.94 şi Regulamentul cu privire la activitatea economico-financiară a misiunilor diplomatice şi consulare ale republicii, au fost angajate persoane în funcţii neprevăzute în statele de personal aprobate misiunilor, fapt care a contribuit la efectuarea de plăţi ilicite. În total, în anii 2002-2003, acestora li s-au achitat 41,2 mii dol.SUA, inclusiv Ambasadei Republicii Moldova în Turcia - 12,1 mii dol.SUA, Ambasadei Republicii Moldova în Germania - 29,1 mii dol.SUA. În total, pe devizele de cheltuieli (a.2002) au fost înregistrate economii, concomitent fiind admise supracheltuieli la unele articole şi alineate ale devizului în sumă totală de 155,6 mii lei, inclusiv pe aparatul central al MAE - 49,1 mii lei, Reprezentanţa Permanentă a Republicii Moldova pe lîngă ONU la Geneva - 106,5 mii lei etc. În anul 2003, unele misiuni diplomatice au utilizat mijloacele în sumă de 157,1 mii lei, prevăzute la unele articole ale devizului de cheltuieli, pentru efectuarea cheltuielilor la alte articole. Astfel de cazuri au fost stabilite la Reprezentanţa Permanentă a Republicii Moldova pe lîngă ONU la New York - 50,7 mii lei, Ambasada Republicii Moldova în Uzbekistan - 47,9 mii lei, Reprezentanţa Permanentă a Republicii Moldova pe lîngă ONU la Geneva - 41,2 mii lei etc. Agenţia de Stat pentru Rezervele Materiale şi Ajutoarele Umanitare pe lîngă Guvernul Republicii Moldova, în anul 2003, contrar prevederilor Legii nr.1463-XV din 15.11.02 şi Legii nr.847-XIII din 24.05.96, a admis supracheltuieli la întreţinerea aparatului central în sumă de 17,7 mii lei. Totodată, Agenţia a utilizat din rezervele materiale de stat, pentru întreţinerea transportului aparatului central, combustibil în sumă de 46,8 mii lei, diminuînd cu această sumă fondul special de bunuri materiale, prin ce a încălcat Legea nr.589-XIII din 22.09.95. Pentru a.2003, Departamentul Vamal a planificat investiţii capitale în construcţii în sumă de 32050,0 mii lei, care au fost incluse în devizul de cheltuieli coordonat cu Ministerul Finanţelor. Aceste alocaţii n-au fost repartizate de către Parlament, după cum prevede art.20 din Legea bugetului de stat pe a.2003. În realitate, s-au finanţat 24910,2 mii lei, dar au fost efectuate cheltuieli de 26271,3 mii lei. Un şir de instituţii subordonate Ministerului Educaţiei (ME) n-au respectat prevederile Legii nr.847-XIII din 24.05.96 şi Instrucţiunea Ministerului Finanţelor nr.85 din 09.10.96, admiţînd depăşiri ale cheltuielilor efective faţă de cele aprobate, şi anume: şcoala profesională polivalentă nr.1, or.Cupcini - 23,8 mii lei; gimnaziul-internat, s.Văscăuţi, r-nul Soroca - 29,8 mii lei; şcoala profesională polivalentă, or.Ocniţa - 40,8 mii lei; gimnaziul-internat, mun.Ungheni - 63,5 mii lei. Încălcînd Hotărîrea Guvernului nr.291 din 25.05.93, Hotărîrea Guvernului nr.430 din 08.04.02, unele instituţii din subordinea ministerului au efectuat cheltuieli neîntemeiate pentru salarizare în sumă totală de 78,5 mii lei. Persoanele cu funcţii de răspundere ale unor instituţii subordonate ME au încălcat prevederile Legii nr.426-XIII din 04.04.95 la întocmirea şi aprobarea dărilor de seamă privind executarea devizelor de cheltuieli pe anii 2002-2003. Astfel, la Universitatea pedagogică de stat "Ion Creangă", în darea de seamă pe mijloacele bugetare, la art."Retribuirea muncii", au fost reflectate cheltuieli de casă majorate cu 54,6 mii lei şi cheltuieli efective - cu 100,3 mii lei, iar la alte articole, cheltuieli efective şi de casă - cu 131,4 mii lei. Încălcări similare au fost comise la gimnaziul-internat din mun.Ungheni şi la şcoala-internat (gimnaziu) pentru copii orfani şi rămaşi fără îngrijirea părinţilor din or.Bender. Deşi în ansamblu pe Ministerul Culturii, la efectuarea cheltuielilor, a fost obţinută economie, unele instituţii din cadrul ministerului au admis supracheltuieli faţă de planul precizat în sumă de 138,3 mii lei. Încălcîndu-se Legea serviciului public nr.443-XIII din 04.05.95, Hotărîrea Guvernului nr.151 din 23.02.01 "Despre aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice" şi Hotărîrea Guvernului nr.139 din 09.02.98 "Cu privire la salarizarea funcţionarilor publici şi persoanelor care efectuează deservirea tehnică ce asigură funcţionarea autorităţilor publice", a fost atribuit statutul de funcţionar public persoanelor care efectuează deservirea tehnică a aparatului ministerului neîntemeiat fiindu-le mărită categoria de salarizare şi achitate salarii în sumă totală de 40,9 mii lei. Departamentul Agroindustrial "Moldova-Vin", încălcînd prevederile art.34 (2) din Legea bugetului de stat pe anul 2002 şi Legea nr.847-XIII din 24.05.96, a admis supracheltuieli pentru întreţinerea instituţiei în sumă de 16,7 mii lei, inclusiv 14,9 mii lei - la retribuirea muncii. Profitînd de lipsa de control din partea conducerii Departamentului, ex-contabilul-şef, încălcînd legislaţia în vigoare, la discreţia proprie, stabilea şi achita suplimente şi adaosuri la salariile colaboratorilor. Supraplăţile la salariu, efectuate în perioada anilor 2002-2003, au constituit 30,3 mii lei. Au fost stabilite cazuri de denaturare a datelor din evidenţa contabilă şi dările de seamă, de decontare neîntemeiată din casierie şi de utilizare iraţională a mijloacelor bugetare pentru convorbiri telefonice în interese personale. Conducerea Departamentului, încălcînd Legea nr.1463-XV din 15.11.02, a majorat necesarul de mijloace bugetare şi a denaturat datele din evidenţa contabilă, formînd surplusuri de mijloace bugetare în sumă de 32,7 mii lei. Nerespectînd Regulamentul cu privire la reprezentarea statului în societăţile economice, conducerea Departamentului, în a.2003, a desemnat, în calitate de reprezentanţi ai statului în S.A. "Aroma", S.A. "Fabrica de vin Cojuşna", în care statul are cota sa, pe doi vicedirectori ai Departamentului, care au fost remuneraţi cu 54,0 mii lei, iar în Î.M. "Euro-Alco" S.A., "Basavin-Grup" S.A. - pe şeful şi şeful-adjunct al Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice, remuneraţi cu 8,7 mii lei. Unele consilii electorale de circumscripţie raionale din cadrul Comisiei Electorale Centrale, nerespectînd Legea nr.847-XIII din 24.05.96 şi Clasificaţia bugetară, au utilizat contrar destinaţiei mijloace în sumă de 27,1 mii lei. Consiliul electoral de circumscripţie nr.28 Sîngerei, încălcînd art.24 (2) din Legea nr.1463-XV din 15.11.02, a procurat carburanţi în sumă de 19,0 mii lei, fără a încheia contractele de achiziţie şi fără a întocmi şi a anexa documentele primare de strictă evidenţă cu rechizitele obligatorii ale furnizorului, anexînd numai bonurile de casă. Nu sînt excluse încălcările Legii cu privire la achiziţiile publice nr.1166-XIII din 30.04.97. În anul 2003, ca şi în anii precedenţi, grupurile de lucru au contractat mărfuri, lucrări şi servicii prin divizarea volumului achiziţiilor în mai multe contracte, fără desfăşurarea licitaţiilor şi înregistrarea lor la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice. Încălcînd legea bugetară anuală, un şir de autorităţi publice centrale şi instituţiile din subordinea lor au dezafectat mijloace bugetare pe un termen ce depăşeşte 30 de zile, sub formă de plată prealabilă, pentru procurarea mărfurilor şi prestarea serviciilor, în sumă totală de 7902,6 mii lei, inclusiv: Departamentul Vamal - 5479,3 mii lei, Ministerul Justiţiei - 714,2 mii lei, CCCEC - 460,0 mii lei, Aparatul Parlamentului - 300,8 mii lei, Departamentul Dezvoltării Turismului - 250,0 mii lei, Procuratura Generală - 216,4 mii lei, Ministerul Culturii - 215,8 mii lei. Încălcări ale modului stabilit de utilizare a mijloacelor bugetare au fost depistate şi la alte instituţii publice. Utilizarea mijloacelor fondurilor extrabugetare Prin art.37 din Legea nr.1463-XV din 15.11.02, au fost aprobate 11 fonduri extrabugetare cu volumul de venituri în sumă de 127,2 mil.lei, inclusiv soldul la începutul anului - de 41,7 mil.lei. În aspect funcţional, 3 fonduri din numărul total al acestora finanţează unele programe speciale în domeniul social-cultural, 6 - în diverse ramuri ale economiei naţionale şi 2 - în domeniul protecţiei mediului. Veniturile au constituit 122,7 mil.lei, cheltuielile de casă - 50,5 mil.lei, iar soldul de mijloace înregistrat la finele anului - 72,2 mil.lei. În bilanţul contabil închis de Trezoreria Centrală veniturile au fost reflectate cu 12,9 mil.lei mai puţin faţă de datele controlului, cheltuielile - respectiv, cu 0,3 mil.lei şi soldul de mijloace - cu 3,7 mil.lei. În unele cazuri, actele legislative şi normative în vigoare (Legea nucului nr.658-XIV din 29.10.99, Hotărîrea Guvernului nr.216 din 20.03.01 etc.) nu prevăd organele responsabile de acumularea mijloacelor în fondurile extrabugetare, de controlul şi sancţionarea pentru utilizarea acestora contrar destinaţiei. În contractele încheiate între gestionarii fondurilor extrabugetare şi beneficiarii acestor mijloace nu sînt prevăzute sancţiuni pentu încălcarea termenelor de realizare a măsurilor prevăzute de contracte, precum şi pentru utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor. Fondul Ecologic Naţional (FEN) pe a.2003 a fost aprobat (cu rectificările ulterioare) la venituri şi cheltuieli în sumă de 20,5 mil.lei. Executarea veniturilor constituie 20,6 mil.lei, din care soldul mijloacelor băneşti la începutul anului - 4,3 mil.lei. Veniturile planificate pentru colectare în anul de gestiune în sumă de 16,2 mil.lei au fost încasate integral. Totodată, neîncasările la trei tipuri de venituri (din cele patru, care formează FEN) în sumă de 1,7 mil.lei au fost acoperite din contul încasărilor la plata pentru importul combustibilului. Acest fapt confirmă existenţa la tipul al patrulea de venit a rezervelor suplimentare pentru formarea FEN, precum şi lipsa unei prognoze bine determinate. Fostul Minister al Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului (MECDT), încălcînd prevederile actelor normative în vigoare, n-a efectuat controlul necesar asupra acumulărilor reale în FEN, precum şi verificarea lunară cu Departamentul Vamal a cantităţilor de combustibil importat şi a valorii în vamă a acestuia, în scopul estimării corecte a plăţilor pentru poluare. În afară de aceasta, ministerul n-a ţinut în mod separat pe tipuri de venit evidenţa analitică a încasărilor la FEN. Mai mult decît atît, nu se ţine evidenţa plăţilor calculate spre încasare în FEN, nu se contabilizează restanţele la plată. Ca rezultat, în diferite rapoarte financiare şi statistice se admit multiple divergenţe şi incorectitudini la reflectarea datelor. Cheltuielile de casă ale FEN au fost executate la nivelul de 10,3 mil.lei, ce constituie 50 la sută din suma preconizată. Din mijloacele acumulate în sumă de 20,6 mil.lei, au fost valorificate 50 la sută, şi nu 70, după cum prevede Hotărîrea Guvernului nr.988 din 21.09.98. Ca rezultat, pentru implementarea strategiilor programelor si planurilor naţionale de protecţie a mediului s-au utilizat cu 4,1 mil.lei mai puţin decît prevederile legale. Cheltuielile efective ale FEN au constituit 5,2 mil.lei, sau cu 5,1 mil.lei mai puţin decît cheltuielile de casă. La 01.01.04 datoriile debitoare însumau 10,0 mil.lei, adică s-au majorat de 2 ori în comparaţie cu 01.01.03. Au fost admise datorii debitoare cu termenul de prescripţie expirat în sumă de 403,3 mii lei. Lipsa unui control strict din partea fostului MECDT şi consiliului de administrare al FEN a permis beneficiarilor să utilizeze neeficient şi contrar destinaţiei mijloacele FEN (Institutul "Urbanproiect" - 100,0 mii lei; Agenţia Ecologică Centru - 88,5 mii lei; AGŢ "Morari Vasile Ion" - 95,8 mii lei; Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare - 370,0 mii lei; sectorul de reparaţie a fîntînilor arteziene Chişinău - 100,0 mii lei; "Ecopol" S.R.L. - 60,0 mii lei; expediţia hidrogeologică "EHGeoM" - 187,9 mii lei etc). Din mijloacele FEN au fost acordate granturi beneficiarilor care au comis unele încălcări la implementarea proiectelor anterioare. Deşi Serviciul de Stat "Hidrometeo" n-a transmis în termen (pînă la 01.06.02) lucrările pentru proiectul contractat ulterior, în a.2003 a beneficiat încă de două proiecte în sumă totală de 371,0 mii lei. Totodată, beneficiarul a indicat în raportul privind utilizarea mijloacelor financiare primite în a.2003 că suma de 67,9 mii lei a fost folosită pentru procurarea utilajului de la GP "Ghidrometpribor" or.Sankt-Petersburg şi instalarea lui. La momentul controlului acest utilaj n-a fost achiziţionat şi instalat. Conducerea fostului MECDT şi consiliul de administrare al FEN, în unele cazuri, neîntemeiat a prelungit termenul de executare a proiectelor, beneficiarii cărora nu respectă condiţiile contractuale, graficul de executare a lucrărilor şi cerinţele de utilizare a mijloacelor conform devizului aprobat. Astfel, Oficiul "Biodiversitate", neconfirmînd utilizarea pînă la 01.01.04 a sumei de 197,5 mii lei, a mai primit surse pentru realizarea încă a două proiecte în sumă totală de 143,3 mii lei. N-a fost confirmată utilizarea mijloacelor FEN nici de către "Moldexpo" S.A. (50,0 mii lei), primăria Sîngerei (240,0 mii lei), întreprinderea editorial-poligrafică "Ştiinţa" (140,0 mii lei) etc. Persoanele responsabile de gestionarea mijloacelor FEN, în multe cazuri, tărăgănează examinarea materialelor prezentate de beneficiari referitor la utilizarea mijloacelor, iar consiliul de administrare al FEN nu examinează şi nu aprobă rapoartele finale ale beneficiarilor de granturi, nu determină eficienţa utilizării mijloacelor publice alocate şi a realizării proiectelor finanţate din FEN, în temeiul contractelor, unele din acestea fiind întocmite cu eludarea prevederilor Legii vînzării de mărfuri nr.134-XIII din 03.06.94. Fondul extrabugetar pentru finanţarea lucrărilor de constituire a bazei normative în construcţii (în continuare Fondul BNC) pe a.2003 a fost aprobat la venituri şi cheltuieli în sumă de 3,5 mil.lei. Pe parcursul anului s-au încasat 2,7 mil.lei de la defalcări din volumul investiţiilor efectuate din alte surse, în timp ce de la defalcările din volumul investiţiilor prevăzute în bugetul de stat nu s-au înregistrat încasări. Cheltuielile de casă ale Fondului BNC au însumat 2,8 mil.lei, iar cele efective - 1,2 mil.lei, formîndu-se datorii debitoare în mărime de 1,6 mil.lei. Fostul MECTD, încălcînd prevederile Legii contabilităţii, Regulamentul Ministerului Finanţelor nr.7 din 18.01.99, Instrucţiunea Ministerului Finanţelor nr.85 din 09.10.96, n-a ţinut evidenţa analitică a cheltuielilor pe teme şi articole de cheltuieli şi n-a stabilit controlul strict asupra executării lucrărilor de către beneficiarii mijloacelor Fondului BNC, alocînd mijloacele în temeiul proceselor-verbale de recepţie a producţiei tehnico-ştiinţifice, întocmite în mod formal, fără transmiterea producţiei finite. Ca rezultat, la 01.01.04, datoria debitoare însuma 2,6 mil.lei. Ministerul, consiliul de administrare al Fondului BNC şi cele 32 de comitete tehnice pentru reglementări în construcţii, pentru remunerarea cărora din Fondul BNC s-au cheltuit 162,6 mii lei, n-au întreprins măsuri faţă de antreprenori privind respectarea condiţiilor contractuale. Ca rezultat, majoritatea beneficiarilor de mijloace ale Fondului BNC în genere n-au executat lucrările sau le-au executat parţial, n-au prezentat pînă în prezent dări de seamă financiare, înregistrînd datorii debitoare considerabile. Astfel, din 25 de contracte încheiate în anii 2001-2003 cu Centrul "CERCON" şi finanţate în sumă de 759,9 mii lei, la 01.01.04, nici pe un contract nu erau efectuate integral lucrările preconizate, iar dările de seamă financiare au fost prezentate parţial doar pe 8 contracte. Astfel, Centrul a format datorii de 471,6 mii lei. La elaborarea producţiei tehnologice, Centrul "CERCON" a exercitat funcţia de intermediar. În executarea celor 25 de contracte au fost antrenate 119 persoane şi doar în 10 contracte din ele - 30 de lucrători ai Centrului (25 la sută). Din costul total al lucrărilor, 51,2 la sută s-au utilizat pentru remunerarea grupului de lucru, iar 48,8% au rămas la dispoziţia Centrului. Datorii esenţiale au acumulat: Universitatea Tehnică a Moldovei - 427,2 mii lei, Institutul "URBANPROIECT" - 495,1 mii lei, Institutul "Acvaproiect" - 119,5 mii lei; Î.S. "Incercom" - 880,0 mii lei, S.A. "Ceproserving" - 167,9 mii lei etc. Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare n-a administrat pe deplin şi eficient mijloacele fondului extrabugetar pentru stimularea dezvoltării culturii nucului. La distribuirea mijloacelor fondului n-au fost luate în consideraţie acumulările ulterioare. Astfel, consiliul de administrare al fondului din cadrul ministerului, prin deciziile sale, a repartizat S.A. "Prometeu-T" suma de 13,0 mii lei pentru altoirea nucului şi procurarea materialului portaltoi, în timp ce acest agent economic, exportînd nuci în valoare de 58,2 mil.lei, a transferat în fondul respectiv doar 92,9 mii lei. În anii 2001-2002, la contul fondului menţionat au fost acumulate mijloace în sumă de 1,2 mil.lei, sau 21,6 la sută din mijloacele posibile. În a.2001 fondul de stimulare a dezvoltării culturii nucului n-a fost aprobat prin legea bugetară anuală ca fond extrabugetar, iar serviciul fiscal n-a efectuat controlul necesar asupra acumulărilor în fondul respectiv. Astfel, 14 firme exportatoare (din 36) în a.2001 şi 24 de exportatori ai nucilor, produselor derivate din nuci şi lemnului de nuc (din 72) în a.2002 n-au transferat mijloace în acest fond, în timp ce suma exporturilor constituia 32,9 mil.lei. Potrivit Legii nr.1463-XV din 15.11.02, Fondul extrabugetar pentru realizarea Programului complex de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor a fost aprobat la venituri şi cheltuieli în mărime a cîte 9,5 mil.lei. Conform datelor Ministerului Finanţelor din registrul repartizării veniturilor generale de stat pe parcursul anului 2003, veniturile din vînzarea terenurilor proprietate publică au însumat 11,4 mil.lei, iar în bilanţul general şi în cartea mare a Trezoreriei de Stat acestea au fost reflectate în mărime de 14,4 mil.lei, sau cu 3,0 mil.lei mai mult faţă de mijloacele real acumulate. Pentru realizarea Programului menţionat, Ministerul Finanţelor urma să transfere de la contul special al Guvernului suma de 8,0 mil.lei Agenţiei de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru. Încălcînd Legea nr.1463-XV din 15.11.02 şi Hotărîrea Guvernului nr.728 din 16.06.03, Trezoreria de Stat real a transferat Agenţiei suma de 15,1 mil.lei, sau cu 7,1 mil.lei mai mult faţă de mijloacele aprobate. Controlul efectuat în a.2003 la Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru, care este responsabilă de gestionarea şi utilizarea mijloacelor fondului respectiv, a stabilit că Agenţia, încălcînd prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2002, a utilizat mijloace din acest fond în sumă de 225,6 mii lei, neţinînd cont de limitele alocaţiilor preconizate în mod distinct pe fiecare tip de lucrări. Încălcînd prevederile Legii nr.847-XIII din 24.05.96 şi Legilor bugetului de stat pe a.2002 şi a.2003, Agenţia a prevăzut cheltuielile pe anul următor cu majorarea lor în mărimea datoriilor creditoare pe anii precedenţi. În aşa mod, cheltuielile aprobate pe a.2002 au fost majorate neîntemeiat cu 5,6 mil.lei. În Programul de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.712 din 05.06.02, Agenţia a inclus neargumentat spre valorificare lucrările la următoarele obiecte deja recepţionate, dar neachitate: "Reconstrucţia iazurilor antierozionale din primăria com.Hîrtopul Mare" în sumă de 269,3 mii lei; "Lucrări de proiectare pentru reconstrucţia iazurilor antierozionale din primăria com.Grinăuţi" - 173,2 mii lei; "Lucrările de proiectare pentru reconstrucţia iazului din primăria com.Budeşti" - 57,2 mii lei, legiferînd în aşa mod datoriile creditoare formate pînă la întocmirea şi aprobarea programului. În program a mai fost inclus un număr sporit de obiecte care nu vor avea acoperirea financiară respectivă în termenele stabilite. Conducerea Agenţiei, nerespectînd Legea nr.1308-XIII din 25.07.97, fără consimţămîntul Guvernului, a întocmit şi a aprobat la discreţia sa Programul complex de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor pe anul 2002. În program au fost incluse obiecte, al căror cost de deviz, la 01.01.02, constituia 69,2 mil.lei. Pe parcursul a.2002 au fost finalizate unele obiecte şi lucrări de proiectare în sumă totală de 4,8 mil.lei şi executate lucrări în curs de expediţie în sumă de 18,5 mil.lei. Însă, ţinînd cont de faptul că Agenţia anual reevaluează costul de deviz al obiectelor incluse în programul respectiv, reieşind din indicii de majorare la preţurile curente a lucrărilor şi materialelor, valoarea acestora creşte, iar finanţarea lor devine dificilă. La realizarea programului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.728 din 16.06.03, în baza Legii nr.1463-XV din 15.11.02, pentru anul 2003 s-au preconizat 9,5 mil.lei. În acelaşi timp, soldul costului de deviz al programului constituie 90,6 mil.lei, din care indexarea - 22,9 mil.lei. În costul de deviz al programului respectiv, pentru anul 2003, au fost incluse dublu cheltuielile pentru întreţinerea Asociaţiei în sumă de 584,9 mii lei, ceea ce a dus la majorarea artificială a acestuia cu suma indicată. Agenţia a inclus în program unele obiecte care nu erau necesare şi care, pînă la urmă, neatingîndu-şi scopul, au fost excluse, iar la unele obiecte volumul lucrărilor a fost majorat, fapt care a dat posibilitate Agenţiei să dirijeze mijloacele statului şi să includă ori să excludă la discreţia sa obiecte din program. Lipsa, pe parcursul a mai multor ani, a controlului din partea Agenţiei asupra modului de includere a obiectelor în Programul de executare a lucrărilor de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor a permis irosirea şi folosirea contrar destinaţiei a mijloacelor extrabugetare în sume esenţiale. Aceasta se confirmă prin excluderea şi trecerea la cheltuieli a circa 55 de obiecte, amplasate pe teritoriul gospodăriilor agricole supuse reorganizării, cu costul de deviz de 61,8 mil.lei, precum şi a volumului de lucrări executate în sumă de 11,5 mil.lei, achitate din contul mijloacelor bugetare. Au fost stabilite abateri de la proiectele iniţiale şi cadrul normativ, care au dus la efectuarea cheltuielilor iraţionale de mijloace publice. Astfel, în temeiul adresării prefectului jud.Soroca privind includerea în planul de proiectări şi construcţii pe anul 1999 a lucrărilor tehnice la primăria Bădiceni pentru defrişarea a 68 ha de livadă ale S.A. "Badiu-Sor", Asociaţia a inclus în proiectul iniţial acest tip de lucrări, majorînd neîntemeiat suprafaţa cu 32 ha (suprafaţa defrişată în anii precedenţi), iar costul de deviz - cu 90,0 mii lei. Mai mult decît atît, costul de deviz al obiectului în cauză, indicat în Programul de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.712 din 05.06.02, este de 379,6 mii lei, sau cu 78,4 mii lei mai mare decît costul iniţial de deviz, care era deja majorat. Controlul la faţa locului asupra veridicităţii reflectării în unele procese-verbale de către antreprenorii întreprinderilor de stat pentru protecţia solului din raioanele Soroca şi Orhei a volumelor de lucrări executate în primăriile Bădiceni şi Suruceni a stabilit mărirea nejustificată a volumului lucrărilor cu 231,0 mii lei, precum şi a costului de deviz al lucrărilor tehnice cu suma de 448,9 mii lei, fapt care a determinat utilizarea neîntemeiată a mijloacelor fondului extrabugetar respectiv. Încălcările şi neajunsurile depistate sînt o consecinţă a nerespectării actelor legislative şi normative în vigoare de către persoanele responsabile de la ministere, departamente la acumularea şi gestionarea mijloacelor fondurilor extrabugetare; a controlului nesatisfăcător din partea direcţiilor de ramură ale Ministerului Finanţelor, care patronează aceste fonduri, precum şi a lipsei normei legale, care ar prevedea responsabilitatea pentru utilizarea mijloacelor fondurilor respective contrar prevederilor legislaţiei în vigoare. Utilizarea mijloacelor speciale şi altor mijloace extrabugetare Instituţiile publice finanţate de la buget, în afara alocaţiilor bugetare, beneficiază de mijloace speciale şi alte mijloace extrabugetare. Prin legea bugetară anuală, au fost aprobate mijloace extrabugetare instituţiilor finanţate de la bugetul de stat la partea de venituri în mărime de 696,9 mil.lei şi la partea de cheltuieli - de 691,1 mil.lei, cu un sold de 5,8 mil.lei. În anul 2003, Ministerul Finantelor, fără a înainta propunerile respective de modificare a sintezei mijloacelor extrabugetare, a precizat şi a majorat partea de venituri, partea de cheltuieli, precum şi soldul la 01.01.03, respectiv, cu 448,6 mil.lei, 325,9 mil.lei şi 122,2 mil.lei. Potrivit dărilor de seamă privind formarea şi utilizarea mijloacelor extrabugetare ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, în anul 2003, instituţiile bugetare au încasat venituri în sumă de 829,2 mil.lei, din care 0,5 mil.lei a fost integral vărsată la buget ca depăşire planificată şi au executat cheltuieli în mărime de 683,3 mil.lei, înregistrînd la finele anului un sold de 145,4 mil.lei. De menţionat că în bilanţul contabil pe anul 2003, întocmit de Trezoreria de Stat, veniturile, cheltuielile şi soldurile de mijloace speciale şi extrabugetare au fost diminuate, respectiv, cu 49,2 mil.lei, 48,9 mil.lei şi 1,9 mil.lei. Aceste devieri sînt rezultatul neincluderii în bilanţ a rulajelor conturilor, deschise cu încălcarea Legii nr.847-XIII din 24.05.96 de către unele instituţii bugetare în bănci comerciale. Veniturile de la activitatea extrabugetară a instituţiilor publice deservite de la bugetul de stat se află în continuă creştere. Astfel, în anul 2003, încasările s-au majorat de circa 2 ori faţă de anul 2001. Această creştere a fost condiţionată atît de majorarea tarifelor la servicii, cît şi de extinderea drepturilor de prestare a acestora prin acte normative. Din suma totală de mijloace extrabugetare încasate în anul 2003, circa 76 la sută (630,0 mil.lei) reprezintă veniturile de la acordarea serviciilor contra plată, din care 40 la sută (255,0 mil.lei) revin instituţiilor de învăţămînt (pregătirea cadrelor prin contract), iar 16,2 la sută (102,0 mil.lei) - instituţiilor medicale (prestarea serviciilor medicale). Continuă nerespectarea de către instituţiile bugetare, inclusiv cele de învăţămînt din cadrul autorităţilor publice centrale, a prognozei achitărilor pentru energia electrică şi termică, prevăzute din mijloacele bugetare şi extrabugetare, în majoritate aceste servicii fiind achitate din contul mijloacelor bugetare. Din cheltuielile executate din contul mijloacelor extrabugetare, 528,3 mil.lei (77,3 la sută) constituie cheltuielile curente, iar 155,0 mil.lei (22,7 la sută) - cheltuielile capitale. Controalele efectuate în anul 2003 au stabilit multiple încălcări la planificarea, acumularea şi utilizarea mijloacelor speciale şi extrabugetare de către unele ministere şi instituţii din subordinea lor. Majoritatea instituţiilor subordonate Ministerului Educaţiei n-au asigurat executarea părţii de venituri pe mijloacele extrabugetare. Astfel, la conturile trezoreriale extrabugetare au fost acumulate venituri în sumă totală de 196,3 mil.lei, sau 81 la sută din suma veniturilor aprobate. Conducerea Universităţii pedagogice de stat "Ion Creangă" n-a întreprins măsurile necesare în vederea acumulării veniturilor de mijloace extrabugetare, aprobate în devizele de cheltuieli, neîncasările faţă de plan constituind 3,7 mil.lei, sau 33 la sută. În trimestrul I al a.2003, Universitatea a utilizat mijloace bugetare în sumă de 135,8 mii lei pentru salarizarea personalului, care urma să fie întreţinut din contul mijloacelor extrabugetare. Această instituţie, în perioada anilor 2002-2003, din contul bugetului de stat a efectuat cheltuieli de studii pentru 54 de studenţi, în timp ce cheltuielile urmau să fie acoperite din contul mijloacelor extrabugetare ale instituţiei. Taxa pentru studiile elevilor în grupele cu plată la şcoala profesională polivalentă, or.Ocniţa, în anii 2002-2003, a fost încasată prin intermediul maiştrilor de instruire profesională, care n-au introdus integral în casa instituţiei sumele primite, prin ce s-au încălcat prevederile Legii nr.847-XIII din 24.05.96, Hotărîrii Guvernului nr.764 din 25.11.92, Instrucţiunea Ministerului Finanţelor nr.85 din 09.10.96 şi Regulamentul aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.43 din 11.04.01 (în continuare Regulamentul nr.43). Ca urmare, au fost depistate lipsuri de mijloace băneşti în sumă de 13,7 mii lei. De la prestarea diferitor servicii în domeniul agriculturii, 9 instituţii din cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) au acumulat, în a.2002, mijloace speciale în sumă de 15,5 mil.lei (faţă de 17,4 mil.lei - planificate în deviz). Analiza veniturilor şi cheltuielilor de mijloace extrabugetare denotă că unor instituţii li se alocă din buget mijloace financiare, deşi acestea dispun de mijloace extrabugetare în sume considerabile, care permit acoperirea integrală a necesităţilor pentru întreţinerea lor. Astfel, Serviciului veterinar de stat la frontieră şi transporturi, în a.2002, i-au fost alocate din buget 197,0 mii lei, în timp ce veniturile de mijloace speciale obţinute de la prestarea serviciilor au constituit 5610,0 mii lei, iar cheltuielile - 3541,8 mii lei. Analogic, mijloace suficiente pentru întreţinere au fost acumulate şi de către Comisia de stat pentru încercarea soiurilor de plante şi Inspectoratul de Stat pentru Produse Cerealiere. Nerespectîndu-se Legea nr.173-XIII din 06.07.94, Regulamentul cu privire la modul de formare şi utilizare a mijloacelor speciale ale Serviciului veterinar de stat, precum şi regulamentele similare ale altor inspectorate din cadrul ministerului n-au fost publicate în Monitorul Oficial. Încălcînd Legea nr.847-XIII din 24.05.96 şi Regulamentul nr.43, unele instituţii de învăţămînt din cadrul ministerului n-au depus la conturile trezoreriale mijloacele speciale obţinute de la gospodăriile auxiliare, acestea fiind folosite pentru diverse necesităţi direct din casierie. Astfel, conform dărilor de seamă prezentate ministerului, Colegiul agroindustrial din Rîşcani a folosit în aşa mod mijloace speciale în sumă de 611,8 mii lei, Colegiul agricol din s.Ţaul - 8192,0 mii lei etc. Ministerul Afacerilor Externe. În conformitate cu Regulamentul nr.43, în cazul cînd cheltuielile sînt mai inferioare decît veniturile, depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor se prevede în deviz într-o poziţie aparte şi este destinată pentru transferare la buget. Fără a ţine cont de aceasta, MAE nu planifică în devizele de cheltuieli pe mijloacele extrabugetare ale Ambasadei Republicii Moldova în Federaţia Rusă transferarea la buget a depăşirii veniturilor asupra cheltuielilor, care la 01.01.04 constituia 3,0 mil.lei. Supraestimarea acestor cheltuieli la planificarea, păstrarea timp îndelungat în solduri mari a mijloacelor speciale nominalizate a contribuit la folosirea iraţională atît a mijloacelor speciale, cît şi a celor bugetare, destinate pentru întreţinerea activităţii misiunilor diplomatice, care pot fi reduse din contul utilizării mijloacelor speciale disponibile. La Grădina Botanică a AŞM, încălcîndu-se prevederile legislaţiei în vigoare, continuă nedepunerea zilnică a mijloacelor extrabugetare încasate în casierie la contul bancar de mijloace extrabugetare, deschis în Trezoreria teritorială Chişinău - bugetul de stat; utilizarea mijloacelor extrabugetare direct din casierie, fiind achitat în numerar costul mărfurilor procurate şi serviciilor primite. Conducerea Grădinii Botanice n-a respectat cerinţele Regulamentului cu privire la modul de formare şi administrare a mijloacelor extrabugetare în instituţiile de cercetare-dezvoltare la tipul "Veniturile muzeelor şi expoziţiilor de la plata de intrare şi plata excursiilor, de la comercializarea reproducţiilor operelor de artă". Astfel, n-a fost stabilit costul plăţii de intrare în Grădina Botanică şi, prin urmare, n-au fost planificate veniturile pe mijloacele speciale. Plata de intrare în Grădina Botanică se încasează de către firma "Elat-Rentservice" S.R.L., ceea ce contravine prevederilor Regulamentului sus-numit şi Acordului de colaborare încheiat între Grădina Botanică şi firma nominalizată. La tipul de mijloace speciale "Veniturile gospodăriilor auxiliare, loturilor experimentale, atelierelor pe lîngă instituţiile publice", pentru anul 2003 au fost aprobate venituri în mărime de 295,0 mii lei. În 9 luni ale a.2003 s-au încasat mijloace băneşti în sumă de numai 49,9 mii lei (16,9 la sută). Departamentul Instituţiilor Penitenciare n-a executat partea de venituri pe mijloacele extrabugetare, acumulînd cu 4,0 mil.lei mai puţin faţă de devizul aprobat. Încălcînd Legea nr.847-XIII din 24.05.96 şi Regulamentul nr.43, una dintre instituţiile subordonate Departamentului n-a trecut la contul trezorerial mijloacele obţinute de la gospodăria auxiliară, iar suma de 64,6 mii lei a fost folosită în numerar direct din casierie. În anul 2003, Agenţiei de Stat pentru Rezervele Materiale şi Ajutoarele Umanitare pe lîngă Guvernul Republicii Moldova i-au fost aprobate venituri (mijloace extrabugetare) de la comercializarea bunurilor din rezervele materiale de stat şi de mobilizare în sumă de 44,2 mil.lei. Veniturile de casă au constituit 33,5 mil.lei, iar veniturile calculate (efective) - 55,6 mil.lei, depăşind cu 11,4 mil.lei planul aprobat. Nivelul încasărilor veniturilor calculate a constituit doar 60,3 la sută, ceea ce a influenţat negativ asupra completării rezervelor materiale de stat şi a determinat creşterea datoriilor debitoare. La Combinatul "Liman", instituţie subordonată Agenţiei, nivelul încasărilor a constituit doar 17,1 la sută din veniturile calculate. Agenţiei i-au fost aprobate cheltuieli de mijloace extrabugetare în sumă de 44,2 mil.lei, cheltuielile de casă constituind 30,1 mil.lei, iar cele efective - 41,4 mil.lei. La finele anului s-au înregistrat datorii creditoare de 1,8 mil.lei. Datoriile debitoare pentru bunurile materiale deblocate din fondurile speciale de bunuri materiale, la finele anului 2003, au constituit 202,5 mil.lei, majorîndu-se cu 18,9 mil.lei, în comparaţie cu începutul anului. Astfel, datoriile pentru bunurile comercializate din rezervele materiale de stat constituie 132,5 mil.lei, rezervele de mobilizare - 9,1 mil.lei, tehnica agricolă - 23,9 mil.lei, consumul neautorizat - 13,5 mil.lei şi penalităţile - 23,5 mil.lei. Cu toate că din suma totală a datoriilor debitoare înregistrate la Agenţie au fost emise titluri executorii în mărime de circa 57,4 mil.lei (28,3%), executarea lor rămîne nesatisfăcătoare. Încălcări ale modului stabilit de acumulare şi utilizare a mijloacelor extrabugetare au fost depistate şi în cadrul fostului Minister al Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Departamentului Standardizare şi Metrologie, Companiei "Teleradio-Moldova", Casei Naţionale de Asigurări Sociale etc. 3. Activitatea organelor publice privind formarea şi administrarea finanţelor publice locale Finanţele publice locale sînt parte integrantă a sistemului finanţelor publice naţionale şi sînt administrate de autorităţile administraţiei publice locale în condiţiile legii şi conform principiilor autonomiei locale. Bugetele unităţilor administrativ-teritoriale (cu rectificările ulterioare) pentru a.2003 au fost aprobate la venituri în sumă de 2730,4 mil.lei şi la cheltuieli - de 2717,8 mil.lei, cu excedent de 12,6 mil.lei. Sursele de venituri ale bugetelor UAT au fost preconizate astfel: venituri proprii - 1061,3 mil.lei (38,9%); mijloace speciale - 182,9 mil.lei (6,7%), defalcări din veniturile generale de stat - 658,6 mil.lei (24,1%); transferuri de la bugetul de stat - 820,6 mil.lei (30,0%); granturi - 7,0 mil.lei (0,3%). Executarea de casă la partea de venituri a constituit 2907,4 mil.lei (106,5%), din care pe surse: venituri proprii - 1123,3 mil.lei (105,9%), mijloace speciale - 158,8 mil.lei (86,8%), defalcări din veniturile generale de stat - 801,7 mil.lei (121,7%), transferuri de la bugetul de stat - 822,6 mil.lei (100,2%), granturi - 1,0 mil.lei. Structura veniturilor bugetelor UAT executate pe anul 2003 (vezi desenul din Monitorul Oficial al RM nr.138-146 din 13.08.2004 pag.91) În anul 2003, bugetelor UAT le-a fost achitată integral datoria bugetului de stat la transferurile preconizate pe anul 2002 în sumă totală de 79,3 mil.lei, care neîntemeiat n-au fost incluse în indicatorii planului precizat la părţile de venituri şi cheltuieli ale bugetelor respective pe anul 2003, ce a permis autorităţilor executive ale administraţiei publice locale să utilizeze aceste mijloace la discreţia lor, astfel majorînd artificial executarea părţii de venituri a bugetelor UAT de la 103,5 pînă la 106,5%, iar a părţii de cheltuieli - de la 99,7 pînă la 102,6%. La executarea de casă a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv a bugetului municipiului Chişinău, se întocmesc două dări de seamă diferite: una - de către Trezoreria teritorială, în care planul precizat include modificările din toate sursele de finanţare şi alta - de către Direcţia generală finanţe, în care nu sînt incluse rectificările din mijloacele soldului disponibil la începutul anului şi mijloacele primite în anul de gestiune din bugetul de stat pe decontările din anul precedent. Diferenţa dintre aceste dări de seamă la bugetul mun.Chişinău, spre exemplu, a constituit: la venituri - 3,2 mil.lei, iar la cheltuieli - 58,6 mil.lei. Ministerul Finanţelor n-a transferat integral bugetelor UAT mijloacele prevăzute de la bugetul de stat prin Legea nr.1463-XV din 15.11.02, admiţînd la finele anului formarea datoriilor bugetului de stat faţă de bugetele UAT în sumă de 77,1 mil.lei. Transferurile de la bugetul de stat în bugetele UAT au fost efectuate neproporţional (Anenii Noi - 78%, Drochia - 78,8%, Taraclia - 99,6%, mun.Bălţi - 100% etc.). Neasigurarea încasării complete a plăţilor de bază calculate de către agenţii economici a determinat formarea restanţelor faţă de bugetele UAT care, la 01.01.04, constituiau 344,5 mil.lei. Cele mai mari restanţe la plăţile de bază s-au format la impozitul funciar - 128,2 mil.lei; impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător - 88,8 mil.lei; impozitul pe venitul din salariu - 44,1 mil.lei; taxa pentru amenajarea teritoriului - 11,7 mil.lei, impozitul pe bunurile imobile - 10,6 mil.lei etc. În profil teritorial, cele mai mari restanţe la buget au înregistrat mun.Chişinău - 77,6 mil.lei şi UTA Găgăuzia - 56,2 mil.lei; raioanele: Cahul - 12,9 mil.lei, Căuşeni - 11,8 mil.lei, Anenii Noi - 10,0 mil.lei, Ialoveni - 9,7 mil.lei, Hînceşti - 9,6 mil.lei, Ungheni - 9,0 mil.lei etc. În anul 2003, bugetele UAT au executat cheltuieli de casă în sumă de 2788,6 mil.lei şi cheltuieli efective - de 2679,5 mil.lei. La 01.01.04, bugetele UAT înregistrau datorii debitoare în sumă de 44,4 mil.lei şi creditoare - de 411,9 mil.lei. Controlul a stabilit datorii debitoare cu termenul de prescripţie expirat în sumă totală de 3,2 mil.lei, din care: r-nele Ungheni - 1,4 mil.lei, Briceni - 0,5 mil.lei, Străşeni - 0,5 mil.lei, Dubăsari - 0,2 mil.lei etc. Datoriile debitoare ale bugetului r-nului Drochia, la 01.01.04, constituiau 2475,5 mii lei, din care datoria debitoare a primăriei Zguriţa în sumă de 1005,5 mii lei, formată din luna mai 2001, în urma realizării secţiei de sucuri firmei "Vudpecher" S.R.L. şi neachitării costului acesteia, conform condiţiilor contractuale. Au fost stabilite şi datorii creditoare cu termenul de prescripţie expirat în sumă de 2,3 mil.lei, inclusiv: r-nele Ocniţa - 1,5 mil.lei, Străşeni - 0,4 mil.lei, Nisporeni - 0,1 mil.lei, Edineţ - 0,1 mil.lei etc. Autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi şi doi n-au asigurat verificarea integrală a veridicităţii datoriilor debitoare şi creditoare, inclusiv a celor cu termenul de prescripţie expirat şi n-au întreprins măsuri, în conformitate cu legislaţia în vigoare, de raportare a acestora respectiv la diminuarea şi majorarea finanţării. Datoriile creditoare ale bugetelor UAT, la 01.01.04, includeau datorii la articolele: "Retribuirea muncii" - în mărime de 70,0 mil.lei şi "Contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale de stat" - de 112,8 mil.lei, "Plata mărfurilor şi serviciilor" - de 57,7 mil.lei, "Investiţiile capitale şi reparaţiile capitale" - de 47,9 mil.lei, alte cheltuieli - de 123,5 mil.lei. La finele anului 2003, la conturile bugetelor UAT s-au format solduri de mijloace băneşti disponibile în sumă de 254,8 mil.lei, sau cu 45,0 mil.lei mai mult decît în anul precedent. Privitor la menţinerea echilibrului bugetar, în rezultatul executării de casă a bugetelor UAT, 14 raioane şi UTA Găgăuzia au încheiat anul bugetar cu deficit de 20,4 mil.lei, inclusiv: r-nele Făleşti - 7,8 mil.lei, Sîngerei - 3,2 mil.lei, Soroca - 2,3 mil.lei, Orhei - 1,9 mil.lei, Criuleni - 1,2 mil.lei, Teleneşti - 0,9 mil.lei etc. Concomitent, 17 raioane, mun.Bălţi şi mun.Chişinău au încheiat anul bugetar cu excedent în sumă de 139,2 mil.lei, inclusiv: mun.Chişinău - 85,4 mil.lei, mun.Bălţi - 0,3 mil.lei, r-nele: Ungheni - 12,8 mil.lei, Edineţ - 8,5 mil.lei, Glodeni - 5,9 mil.lei etc. Unităţile administrativ-teritoriale de nivelul întîi şi doi, în procesul elaborării bugetelor, au comis încălcări ale prevederilor Legii nr.491-XIV din 09.07.99, fiind stabilite multiple cazuri de prognozare incorectă a bazei fiscale, inclusiv în mun.Bălţi - cu 1,2 mil.lei, r-nele Briceni - cu 1,4 mil.lei, Făleşti - cu 1,0 mil.lei etc. Concomitent, unii factori de decizie ai autorităţilor administraţiei publice locale, ignorînd prevederile Legii nr.491-XIV din 09.07.99, la elaborarea bugetelor au majorat calculele necesarului de mijloace bugetare la partea de cheltuieli cu circa 18,1 mil.lei: inclusiv r-nele Ungheni - cu 4,0 mil.lei, Sîngerei şi Ialoveni - cu cîte 3,9 mil.lei etc. Prognozarea incorectă a bazei fiscale şi majorarea necesarului de cheltuieli au determinat mărirea nejustificată a transferurilor din bugetul de stat cu circa 12,5 mil.lei (r-nele Ungheni - cu 3,0 mil.lei, Ialoveni - cu 2,4 mil.lei, Briceni - cu 2,1 mil.lei, Teleneşti - cu 1,7 mil.lei, mun.Bălţi - cu 1,2 mil.lei etc.). Contrar prevederilor legale, 13 primării din r-nul Hînceşti au stins restanţele persoanelor fizice la impozitul funciar (păşuni) din contul mijloacelor bugetelor respective, dezafectîndu-se în acest scop mijloace din soldurile disponibile în sumă de 548,0 mii lei. În urma controlului insuficient asupra plenitudinii şi corectitudinii calculării taxei pentru parcarea transportului, în bugetul mun.Bălţi pe a.2003 nu s-au încasat venituri în sumă de 133,4 mii lei. Au fost stabilite divergenţe între datele privind veniturile încasate în bugetele UAT şi datele IFS teritoriale, şi anume: în r-nele Ialoveni - 1103,4 mii lei, Călăraşi - 865,7 mii lei, Rîşcani - 789,3 mii lei, Căuşeni - 772,4 mii lei etc. Nerespectînd Legea nr.491-XIV din 09.07.99, executorii de buget ai autorităţilor executive ale unor raioane, precum şi ai unor primării din cadrul acestor raioane, în anul 2003, au admis depăşiri ale limitelor de cheltuieli aprobate, şi anume: în r-nele Ungheni - 5,4 mil.lei, Călăraşi - 3,5 mil.lei, Nisporeni - 2,8 mil.lei, Hînceşti - 2,5 mil.lei etc. În contradicţie cu Legea nr.1463-XV din 15.11.02, unii ordonatori de credite au admis dezafectarea mijloacelor bugetare sub formă de plată prealabilă, cu depăşirea termenului de 30 de zile. Controlul selectiv a stabilit astfel de cazuri în sumă de circa 828,8 mii lei. Consiliul raional Orhei, în lipsa studiului necesarului de cheltuieli şi a devizului aprobat, a dezafectat din bugetul raional mijloace în sumă de 560,0 mii lei pentru susţinerea financiară a clubului de fotbal "Orhei". Contrar prevederilor Legii nr.491-XIV din 09.07.99, un şir de autorităţi executive ale administraţiei publice locale, fără aprobarea de către consiliile respective a rectificărilor la bugetele aprobate, au admis utilizarea mijloacelor soldurilor disponibile în sumă de circa 36,1 mil.lei, precum şi a mijloacelor încasate din bugetul de stat sub formă de transfer cu destinaţie specială în sumă de 2,6 mil.lei. Nerespectîndu-se prescripţiile Hotărîrii Guvernului nr.688 din 10.06.03 şi Hotărîrii Guvernului nr.689 din 10.06.03, au fost admise cazuri de majorare a cheltuielilor pentru întreţinerea unităţilor neprevăzute în statele de personal cu circa 207,5 mii lei, inclusiv în r-nele: Căuşeni - cu 93,4 mii lei, Basarabeasca - cu 79,9 mii lei, Cimişlia - cu 34,2 mii lei. Din bugetul raional Basarabeasca au fost efectuate cheltuieli în sumă de 769,4 mii lei pentru întreţinerea a 85 de unităţi suplimentare de personal, fără a fi aprobate de Consiliul raional Basarabeasca. Primăria mun.Bălţi, pentru întreţinerea personalului supranormativ al secţiei gospodăriei municipale, a utilizat neîntemeiat mijloace extrabugetare în sumă de 69,9 mii lei. Unele autorităţi executive (r-nele Cahul, Ocniţa, Drochia, Rîşcani) ale administraţiei publice locale, încălcînd actele legislative şi normative în vigoare, au stabilit adaosuri şi suplimente mărite la salariu şi, totodată, au atribuit incorect grade de calificare funcţionarilor publici. În lipsa controlului din partea Direcţiilor generale finanţe ale raioanelor Cahul şi Cantemir, precum şi din partea Trezoreriilor teritoriale respective, executorii de buget, încălcînd Legea nr.491-XIV din 09.07.99 şi ordinul Ministerului Finanţelor "Despre aprobarea Regulamentului cu privire la mijloacele extrabugetare ale instituţiilor publice", au admis încasarea şi utilizarea mijloacelor speciale fără întocmirea şi aprobarea devizelor de venituri şi cheltuieli pe mijloacele speciale. La unele instituţii finanţate din bugetul raionului Făleşti devizele de venituri şi cheltuieli pe mijloacele speciale s-au precizat cu depăşirea cheltuielilor asupra veniturilor în sumă de 348,6 mii lei. Bugetele r-lor Briceni şi Ocniţa au fost rectificate din contul sursei de venit "Încasările mijloacelor speciale ale instituţiilor bugetare", cu încălcarea prevederilor Legii nr.491-XIV din 09.07.99, neavînd încasate la momentul rectificărilor sume ce depăşesc prognoza anuală. La elaborarea devizelor de venituri şi cheltuieli pe mijloacele extrabugetare ale instituţiilor finanţate de la bugetul raional Basarabeasca n-au fost incluse soldurile mijloacelor la începutul anului în mărime de 152,6 mii lei şi datoria debitoare pe anii precedenţi în sumă de 37,0 mii lei, iar la aprobarea bugetelor raionale Cimişlia, Basarabeasca etc. n-au fost prezentate anexele cu tarifele la serviciile cu plată prestate de instituţiile finanţate de la bugetul respectiv. Unele autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul întîi au angajat împrumuturi cu scadenţă în acelaşi an bugetar, fiind depăşit nivelul de 5% din totalul veniturilor proprii, de la bugetele UAT de nivelul al doilea, respectiv: Ungheni - cu 3420,1 mii lei; Edineţ - cu 501,5 mii lei, Glodeni - cu 340,0 mii lei etc. Atît autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi, cît şi cele de nivelul doi n-au întreprins măsurile necesare de rambursare a acestor împrumuturi. Astfel, r-nul Ungheni, la 01.01.04, înregistra soldul nerambursat (inclusiv datorii ale anilor precedenţi) al acestor împrumuturi în mărime de 6748,8 mii lei, Sîngerei - de 329,6 mii lei, Călăraşi - de 248,6 mii lei etc. Contrar prevederilor Legii nr.491-XIV din 09.07.99, Consiliul raional Ocniţa, pentru recuperarea cheltuielilor efectuate suplimentar de către unele bugete locale, a alocat acestora mijloace sub formă de transferuri în sumă de 1,2 mil.lei. Nerespectîndu-se prevederile Legii fondului republican şi a fondurilor locale de susţinere socială a populaţiei, n-au fost transferate alocaţiile în cuantumul prevăzut de către autorităţile locale ale raionului Ocniţa în sumă de 84,3 mii lei, iar ale Legii privind protecţia socială a invalizilor - alocaţiile în scopurile prevăzute de la bugetele raionale Ocniţa - în mărime de 214,8 mii lei şi Donduşeni - de 158,0 mii lei. Ordonatorii principali ai bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale Basarabeasca şi Hînceşti n-au aprobat devizele de cheltuieli din bugetele raionale în sumă de 15,3 mil.lei şi, respectiv, 2,1 mil.lei. În contradicţie cu Legea nr.1166-XIII din 30.04.97, factorii de decizie ai unor autorităţi ale administraţiei publice locale au achiziţionat mărfuri şi servicii fără organizarea procedurii de achiziţii publice. Astfel de cazuri s-au stabilit în raioanele: Basarabeasca - de 570,0 mii lei; Glodeni - de 200,3 mii lei etc. Încălcînd art.25 din legea sus-menţionată şi Regulamentul cu privire la achiziţia mărfurilor şi serviciilor prin cererea ofertelor de preţuri, unii executori de buget ai primăriei mun.Bălţi au divizat neîntemeiat mijloacele bugetare pentru procurarea computerelor, cărbunelui, reparaţia curentă şi întreţinerea drumurilor în sumă totală de 2,2 mil.lei. Încălcări analogice au fost stabilite şi în raioanele Sîngerei, Ungheni etc. Încălcînd Legea nr.491-XIV din 09.07.99, în lipsa Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor fondului de rezervă, aprobat în modul stabilit, Consiliul raional Ialoveni a emis decizii privind folosirea mijloacelor acestui fond în sumă de 251,9 mii lei, depăşind limita aprobată cu 21,6 mii lei. Consiliul raional Nisporeni a aprobat fondul de rezervă, depăşind limita prevăzută (2%) cu 132,7 mii lei. Consiliul municipal Chişinău a repartizat în anul 2003 mijloace din fondul de rezervă municipal cu 221,5 mii lei mai mult decît suma aprobată. Pentru construcţia liniei de troleibuze "Centru-Petricani", Departamentului transport public şi căi de comunicaţie i s-au repartizat mijloace în mărime de 2000,0 mii lei, ceea ce contravine Regulamentului privind utilizarea mijloacelor fondului de rezervă al Primăriei municipiului Chişinău, care nu prevede cheltuieli pentru investiţii capitale. Mijloacele prevăzute pentru investiţii capitale în municipiul Chişinău nu s-au folosit în strictă conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Primăria mun.Chişinău a adoptat decizia "Cu privire la reînceperea construirii bulevardului Mircea cel Bătrîn", prin care Departamentul transport public şi căi de comunicaţie a fost învestit cu dreptul de beneficiar al lucrărilor. Contractul de bază şi acordurile adiţionale privind reconstrucţia bulevardului Mircea cel Bătrîn au fost încheiate cu S.A."Edilitate" dintr-o singură sursă şi înregistrate de către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice în contradicţie cu prevederile Legii achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului, în lipsa ofertei şi devizului general de lucrări. Acordurile adiţionale de lucrări au fost încheiate cu încălcarea limitei prevăzute de lege (cu 5307,0 mii lei mai mult decît limita de 30%). Realmente, în anul 2003, Departamentul transport public şi căi de comunicaţie, la reconstrucţia bulevardului Mircea cel Bătrîn, a efectuat cheltuieli efective de 27562,4 mii lei, sau cu 10066,5 mii lei mai mult decît suma total contractată. La reconstrucţia bulevardului, în baza deciziilor Consiliului municipal, în total au fost executate lucrări în sumă de 35833,0 mii lei, din care 60,0 mii lei s-au utilizat contrar destinaţiei. În anul 2003, în legătură cu construcţia acestui obiect, la grupa principală de cheltuieli "Transporturile, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica" au fost admise depăşiri ale limitelor de alocaţii aprobate în sumă de 7480,1 mii lei. Controlul a stabilit încălcări la gestionarea şi asigurarea integrităţii patrimoniului. Contrar Legii nr.861-XII din 14.01.92, au fost date în arendă suprafeţe de către Consiliul raional Teleneşti (în lipsa contractului), 5 primării din r-nul Hînceşti (arenda fără plată), iar Consiliul municipal Bălţi a scutit unii agenţi economici de plata pentru arendă, micşorînd-o, totodată, cu costul lucrărilor de reparaţie ce nu ţin de spaţiul arendat. Nerespectînd Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.688 din 09.10.95, Consiliul raional Hînceşti a transmis gratuit la balanţa S.A. "Moldtelecom" încăperea cu suprafaţa de 125,2 m^2, în valoare de 79,6 mii lei. Încălcînd aceleaşi prevederi legale, consiliul local Pîrîta, r-nul Dubăsari, a transmis gratuit Asociaţiei obşteşti "Orăşelul copilăriei" tabăra de odihnă a copiilor cu costul de bilanţ în mărime de 766,2 mii lei. La Oficiul cadastral teritorial Orhei n-a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra edificiului "Stadionul orăşenesc" în valoare de 164,0 mii lei, iar la OCT Ialoveni - dreptul de arendă a casei de cultură, la reparaţia căreia s-au utilizat 100,0 mii lei din fondul de rezervă al raionului. Patrimoniul municipiului Chişinău este gestionat cu unele abateri de la actele normative în vigoare. Departamentul transport public şi căi de comunicaţie, contrar deciziei Primăriei municipiului Chişinău "Cu privire la transmiterea unor mijloace tehnice şi utilaje la balanţa Primăriei", n-a transmis mijloacele fixe în sumă de 4751,0 mii lei la balanţa Primăriei, ci firmei S.A."Edilitate" pentru păstrare temporară. Totodată, Departamentul n-a supus inventarierii anuale toate mijloacele fixe, ceea ce contravine Regulamentului privind dările de seamă contabile ale instituţiilor publice. Inventarierea patrimoniului. În contul datoriilor istorice faţă de bugetul local, Primăria mun.Chişinău a procurat de la S.A. "Alfa" încăperi din str.Alba Iulia 75 cu suprafaţa de 9690,8 m², care ulterior au fost transmise întreprinderii "Business Incubator Alfa" S.A., cu valoarea de 3392,0 mii lei, ca cotă-parte în capitalul social, fără a lua la evidenţă valoarea acţiunilor în aceeaşi mărime. Consiliul judeţean Chişinău, timp de 2 ani, n-a luat la evidenţă patrimoniul întreprinderii de Stat "Casa de odihnă Fluxul Nistrului", transmisă judeţului prin Hotărîrea Guvernului nr.1330 din 29.12.2000. Acesta a fost luat la evidenţă cu întîrziere şi transmis ulterior primăriei Molovata Nouă. La rîndul său, Consiliul local Molovata Nouă a decis să reorganizeze întreprinderea sus-menţionată în întreprindere de deservire comunală, fără consimţămîntul Ministerului Agriculturii (fondatorul principal). Ulterior primăria Molovata Nouă a dat iniţial în arendă patrimoniul pe un termen de 10 ani, iar apoi fără tender şi estimarea valorii obiectului l-a realizat, prin negocieri directe, firmei "Ecanur Lux" S.R.L., la preţul de 128,0 mii lei, cu o diminuare faţă de costul de bilanţ de 27,6 mii lei. Au fost stabilite încălcări ale modului de organizare şi ţinere a contabilităţii, de întocmire şi prezentare a rapoartelor financiare. Astfel, primăria Sturzovca, r-nul Glodeni, a majorat neîntemeiat cu 398,7 mii lei datoria creditoare la 01.01.03 şi a micşorat cu 239,7 mii lei cheltuielile efective la 01.01.04. Neîntemeiat a fost micşorată datoria debitoare în sumă de 2,8 mil.lei a S.R.L. "Bălţi-Gaz" faţă de bugetul raional Sîngerei pentru construcţia gazoductului Alexăndreni-Sîngerei. În darea de seamă a bugetului raionului Călăraşi s-au majorat cu 27,5 mii lei datoriile creditoare ale primăriei Sipoteni la capitolul "Investiţiile capitale şi reparaţiile capitale". A fost stabilită diferenţa de 309,8 mii lei dintre datele reflectate în darea de seamă anuală privind executarea bugetului raionului Basarabeasca şi datele din evidenţa contabilă. Datele din dările de seamă privind utilizarea mijloacelor extrabugetare ale instituţiilor finanţate de la bugetul municipal Chişinău, precum şi cele din fişele trezoreriale nu corespund cu datele din evidenţa contabilă. Departamentul transport public şi căi de comunicaţie n-a reflectat la părţile de venituri şi cheltuieli ale dării de seamă suma de 236,3 mii lei, transferată în buget la tipul "Plata pentru arenda încăperilor". Departamentul arhitectură şi urbanism a reflectat în darea de seamă cheltuielile din mijloacele speciale în sumă de 3721,0 mii lei, iar în fişa trezorerială - de 3949,0 mii lei, sau cu 228,0 mii lei mai mult. Încălcînd prevederile Legii nr.426-XIII din 04.04.95, primăria Parcani, r-nul Şoldăneşti, n-a reflectat în evidenţa contabilă clădirea nefinisată a şcolii de cultură generală în valoare de 2,4 mil.lei. Din cele 290,0 mii lei, finanţate în conformitate cu Hotărîrea Guvernului nr.1520 din 18.12.03, primăria Parcani a transferat 241,0 mii lei firmei "Protecţia" S.A., trecîndu-le la cheltuieli, în lipsa documentelor justificative. N-au fost luate la evidenţa contabilă şi lucrările de gazificare a localităţii Brezoaia, r-nul Ştefan Vodă, în sumă de 322,2 mii lei (construcţie neterminată). În temeiul deciziei Consiliului raional Taraclia, Direcţia generală finanţe, în lipsa devizului de cheltuieli, a procurat şi a repartizat gratuit întreprinderii municipale "Apă-Canal" Taraclia mijloace fixe în sumă de 546,0 mii lei. Contabilitatea Consiliului raional, în lipsa documentelor justificative de procurare, a luat la balanţă costul spaţiului locativ în mărime de 82,0 mii lei şi, concomitent, a scos din evidenţa contabilă costul "Activelor materiale în curs de execuţie" în mărime de 10,2 mil.lei. Totodată, pentru reparaţia spaţiului locativ procurat, din bugetul raional Taraclia au fost dezafectate 25,0 mii lei. Primăria Abaclia, r-nul Basarabeasca, neîntemeiat a scos din evidenţa contabilă mijloace fixe în sumă de 3,8 mil.lei (obiecte de menire socială). În urma inventarierii efectuate la primăria Zguriţa, r-nul Drochia, s-au constatat lipsuri de bunuri materiale care, la 16.04.04, constituiau 1,8 mil.lei. Unii ordonatori de credite ai autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi şi doi au casat bunuri contrar Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele (fondurile) fixe (r-nele Leova - de 2,5 mil.lei, Rezina - de 333,6 mii lei). Totodată, în lipsa controlului din partea conducătorilor serviciilor contabile, s-a admis trecerea la cheltuieli a bunurilor materiale, neconfirmate prin documente justificative, în sumă de 276,0 mii lei, inclusiv în r-nele: Leova - 240,1 mii lei, Basarabeasca - 14,9 mii lei, Cimişlia - 9,8 mii lei etc. Controlul documentaţiei de deviz şi al proceselor-verbale ale lucrărilor de reparaţie şi construcţie a depistat majorări în sumă de 203,6 mii lei. Astfel, contrar Hotărîrii Guvernului nr.1570 din 09.12.02 la întocmirea de către unii executori de buget din raionul Ocniţa a documentaţiei de deviz şi a proceselor-verbale ale lucrărilor de reparaţie executate au fost majorate normele de calcul, prin metoda de resurse, cu 145,5 mii lei, iar în rezultatul măririi cheltuielilor de regie şi a nivelului rentabilităţii volumul lucrărilor de reparaţie a străzilor din or.Glodeni s-a mărit cu 44,4 mii lei şi din or.Rîşcani - cu 13,7 mii lei. În activitatea unităţilor administrativ-teritoriale au fost stabilite şi alte încălcări la utilizarea mijloacelor bugetare locale, acestea fiind o consecinţă a nerespectării de către autorităţile executive şi reprezentative ale administraţiei publice locale a legislaţiei în vigoare la elaborarea, aprobarea şi executarea bugetelor, precum şi a administrării ineficiente a bunurilor care le aparţin. 4. Formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale pentru creditele externe şi interne Datoria Republicii Moldova la 01.01.04 constituia: 1732,1 mil.dolari SUA - datoria externă şi 2920,4 mil.lei - datoria internă. Datoria externă: - datoria publică - 1000,1 mil.dolari SUA, din care 142,1 mil.dolari SUA - datoria administrată de Banca Naţională a Moldovei şi 858,0 mil.dolari SUA - datoria administrată de Guvernul Republicii Moldova, inclusiv garanţiile de stat - 82,5 mil.dolari SUA; - datoria privată (împrumuturi) - 431,6 mil.dolari SUA; - datoria pentru resursele energetice - 300,4 mil.dolari SUA. Datoria externă (1732,1 mil.dolari SUA) (vezi desenul din Monitorul Oficial al RM nr.138-146 din 13.08.2004 pag.97) Valoarea efectivă a datoriei de stat administrată de Guvern în monedă naţională la finele anului 2003 a însumat 13172,5 mil.lei, inclusiv datoria de stat internă - 2920,4 mil.lei, sau 48,3 la sută din PIB, în diminuare cu 8,8 puncte faţă de anul 2002. Datoria de stat administrată de Guvern faţă de PIB 30000 | 27296,9 | ----- 25000 | 22555,9 |\\\| | 19052,0 ----- |\\\| 20000 | ----- |\\\| |\\\| | |\\\| |\\\| |\\\| 15000 | |\\\|11561,5 |\\\|12889,2 |\\\|13172,5 | |\\\|------- |\\\|------- |\\\|------- 10000 | |\\\|//////| |\\\|//////| |\\\|//////| | |\\\|//////| |\\\|//////| |\\\|//////| 5000 | |\\\|----+/| |\\\|----+/| |\\\|----+/| | |\\\|60,7|/| |\\\|57,1|/| |\\\|48,3|/| 0 | |\\\| % |/| |\\\| % |/| |\\\| % |/| | ------------ ------------ ------------ | 2001 2002 2003 ______|_________________________________________________ _ _ _ |\| PIB |/| - datoria | | - datoria - - publică - publică în % faţă de PIB (mil.lei) (mil.lei) Datoria de stat externă Stocul datoriei de stat externe administrată de Guvernul Republicii Moldova la situaţia din 01.01.04 s-a cifrat la suma de 775,5 mil.dolari SUA (echivalentul a circa 10252,1 mil.lei), ce reprezintă o creştere a stocului cu circa 51,2 mil.dolari SUA (7,1%), comparativ cu situaţia din 01.01.03 (724,3 mil.dolari SUA), şi cu 32,1 mil.dolari SUA faţă de limita datoriei de stat externe (743,4 mil.dolari SUA), stabilită prin Legea bugetului de stat pe anul 2003. Variaţiile nefavorabile ale cursului dolarului SUA faţă de celelalte valute străine înregistrate pe parcursul anului bugetar au produs o majorare a stocului datoriei cu circa 38,1 mil.dolari SUA, cu toate că fluxul financiar de intrare a fost mai mic decît fluxul financiar de ieşire. Potrivit Raportului Ministerului Finanţelor, stocul datoriei de stat externe la situaţia din 01.01.04 a constituit 751,4 mil.dolari SUA, fiind diminuat cu circa 24,1 mil.dolari SUA, care reprezintă arieratele pe dobîndă, necapitalizate şi, respectiv, nereflectate la datoria de stat externă, inclusiv 12,9 mil.dolari SUA - datorii formate pînă la 01.01.03, şi 11,2 mil.dolari SUA - datorii din anul 2003. Astfel, modalitatea existentă de reflectare a datoriei de stat externe voalează sumele arieratelor pe dobînda necapitalizată şi nu redă tabloul real al datoriei de stat. Pentru deservirea datoriei de stat externe şi garantate, în bugetul de stat pe anul 2003 au fost prevăzute mijloace în sumă de 117,8 mil.dolari SUA (1696,2 mil.lei), inclusiv pentru plata dobînzii - 23,8 mil.dolari SUA (342,2 mil.lei) şi rambursarea principalului - 94,0 mil.dolari SUA (1354,0 mil.lei). De fapt, Ministerul Finanţelor a utilizat mijloace în sumă de 52,5 mil.dolari SUA (732,7 mil.lei), inclusiv soldul disponibil de mijloace din bugetul de stat, la 01.01.03, în mărime de circa 62,4 mil.lei, prin ce a încălcat art.40 din Legea nr.847-XIII din 24.05.96. Pentru achitarea dobînzii s-au transferat 18,2 mil.dolari SUA (257,0 mil.lei), inclusiv 1,2 mil.dolari SUA (16,9 mil.lei) pentru deservirea datoriei garantate în anii precedenţi, iar pentru achitarea principalului - 34,3 mil.dolari SUA (475,7 mil.lei), inclusiv 0,4 mil.dolari SUA (5,8 mil.lei) pentru achitarea datoriei garantate. Cît priveşte deservirea şi rambursarea datoriei de stat externe, s-a format o diferenţă de circa 65,3 mil.dolari SUA în rezultatul neonorării obligaţiunilor Guvernului faţă de creditorii bilaterali şi comerciali (38,9 mil.dolari SUA, inclusiv 1,7 mil.dolari SUA pe garanţii externe), precum şi al ajustării plăţilor în baza cererilor de plată prezentate de сătre creditori. Finanţarea din partea organismelor internaţionale nu a fost reluată. S-au efectuat doar valorificări în cadrul unor proiecte iniţiate anterior, fiind înregistrate disbursări în sumă totală de 24,2 mil.dolari SUA. Cofinanţarea proiectelor din contul granturilor a însumat 5,1 mil.dolari SUA. Datoria de stat internă Datoria de stat internă constă din împrumuturi contractate de la Banca Naţională a Moldovei şi hîrtiile de valoare în circulaţie pe piaţa internă. Pe parcursul anului, datoria de stat internă s-a majorat cu 99,0 mil.lei, sau cu 3,5 la sută, constituind la 01.01.04 suma totală de 2920,4 mil.lei, şi s-a încadrat în limita stipulată în Legea bugetului de stat pe anul 2003 (de 3515,4 mil.lei). Această creştere a datoriei de stat interne este rezultatul majorării volumului hîrtiilor de valoare de stat (HVS), emise în circulaţie. Din suma totală a datoriei de stat interne, împrumuturile acordate de Banca Naţională a Moldovei au constituit 1744,0 mil.lei şi hîrtiile de valoare de stat în circulaţie - 1176,4 mil.lei. În anul 2003 volumul comercializat al HVS în formă de înscrieri în conturi s-a cifrat la 3756,7 mil.lei. Pentru plata dobînzii la împrumuturile acordate de Banca Naţională a Moldovei au fost utilizate mijloace băneşti în sumă de 204,7 mil.lei, sau cu 129,4 mil.lei mai mult decît cheltuielile similare în anul 2002. Dobînda achitată pentru HVS răscumpărate a constituit 117,8 mil.lei, sau de 1,8 ori (cu 51,7 mil.lei) mai mult decît cheltuielile analogice din anul precedent, datorită creşterii indicelui dobînzii de 2,6 ori (cu 9,6 puncte) faţă de dobînda medie ponderată a HVS realizate în anul trecut. Garanţiile de stat O formă de susţinere financiară a agenţilor economici este acordarea de către Guvernul şi Parlamentul Republicii Moldova a garanţiilor de stat pentru creditele contractate de agenţii economici direct cu instituţiile financiare de peste hotare şi din republică. Stocul datoriei la 01.01.04 a constituit 82,5 mil.dolari SUA, inclusiv datoria faţă de garant - 24,8 mil.dolari SUA. Întru onorarea garanţiilor acordate pentru împrumuturi externe, pe parcursul anului 2003 un şir de agenţi economici au restituit pe principal 2,7 mil.lei (echivalentul a 0,2 mil.dolari SUA). Faptul nerambursării datoriilor faţă de Ministerul Finanţelor de către S.R.L "Vininvest" (7,5 mil.dolari SUA şi 4,2 mil.EURO), S.A. "Santek" (1,2 mil.EURO), S.A. "Perfuzon" (5,1 mil.EURO) a fost examinat de către o comisie guvernamentală, care a definitivat un şir de Amendamente la Acordurile de asigurare a garanţiilor, stabilind un nou grafic de achitare a datoriilor. Conform Acordului de Credit pentru Dezvoltare (Proiectul de Finanţare Rurală) dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA), au fost disbursate 5,5 mil.dolari SUA. Guvernul, de comun acord cu Asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor (AEÎC), a creat S.A "Corporaţia de finanţare rurală" (în continuare Corporaţia), care a activat în baza Acordului de recreditare, încheiat cu Ministerul Finanţelor. Din creditul acordat Republicii Moldova de către IDA pentru subvenţionarea producătorilor de producţie agricolă, S.A "Corporaţia de finanţare rurală", AEÎC, Federaţia naţională a AEÎC au cheltuit pentru întreţinere circa 10,8 mil.lei, datoria statului la 01.01.04 constituind 6,0 mil.dolari SUA. Reconstrucţia aerogării Î.S. "Aeroportul Internaţional Chişinău" a fost efectuată din contul creditului investiţional acordat de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) în sumă de 9,0 mil.dolari SUA (garantat de stat) şi din contul investiţiilor capitale alocate din bugetul de stat în sumă de 3,0 mil.dolari SUA. Valoarea lucrărilor executate a depăşit valoarea contractată cu 623,6 mii dolari SUA, din cauza executării unor lucrări suplimentare. Î.S. "Aeroportul Internaţional Chişinău" n-a întreprins măsurile necesare pentru a nu depăşi costul total al lucrărilor efectuate din contul reducerii volumului de lucrări mai puţin importante sau reducerii costului mobilierului şi a utilajului special. Cu toate că valoarea proiectului n-a depăşit suma de 12,0 mil.dolari SUA (inclusiv cheltuieli neprevăzute şi riscuri), companiei-manager i-a fost achitată suma de 1455,5 mii dolari SUA, sau cu 62,5 mii dolari SUA mai mult decît suma prevăzută în contract. Soldul datoriei la 01.01.04 constituia 5,9 mil.dolari SUA. Practica creditării agenţilor economici cu resurse creditare de stat demonstrează că contractarea lor este o povară nejustificată pentru buget şi duce la risipirea mijloacelor bugetare. Creditele acordate s-au transformat, de fapt, într-o finanţare bugetară indirectă a agenţilor economici din diferite domenii ale economiei naţionale. Indicatorii macroeconomici ce ţin de datoria publică demonstrează că în anul 2003 datoria de stat administrată de Guvern a fost în scădere faţă de anul trecut, aceasta fiind rezultatul creşterii nominale a PIB şi rambursării creditelor obţinute în anii precedenţi, ţinîndu-se cont de lipsa finanţării din partea organismelor internaţionale. Deseori rezultatele controalelor exercitate denotă faptul că, de regulă, scopurile propuse în angajarea creditelor, emiterea garanţiilor, în majoritatea cazurilor, n-au fost atinse. CAPITOLUL II. Formarea şi utilizarea resurselor asigurărilor sociale de stat Bugetul asigurărilor sociale de stat (în continuare BASS) pe anul 2003, aprobat prin Legea nr.1519-XV din 06.12.02, cu rectificări, a fost precizat la venituri în sumă de 2561,6 mil.lei, iar la cheltuieli - de 2327,7 mil.lei, cu depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor de 233,9 mil.lei. Executarea veniturilor BASS în anul 2003 a constituit 2734,4 mil.lei, sau 106,7 la sută, iar a cheltuielilor - 2173,9 mil.lei, sau 93,4 la sută faţă de sumele precizate. Ţinînd cont de mijloacele băneşti în tranzit, la începutul anului de gestiune, în sumă de 26,1 mil.lei, depăşirea veniturilor asupra cheltuielilor a alcătuit 586,6 mil.lei, inclusiv soldul de mijloace băneşti, la 01.01.04, în sumă de 418,6 mil.lei. Dinamica executării bugetului asigurărilor sociale de stat mil.lei 3000 | | 2500 | ----- | |///|----- 2000 | ----- |///| | | |///|----- |///| | 1500 | ----- |///| | |///| | | |///|----- |///| | |///| | 1000 | |///| | |///| | |///| | | |///| | |///| | |///| | 500 | |///| | |///| | |///| | | |///| | |///| | |///| | 0 | |///| | |///| | |///| | | ---------- ---------- ---------- | 2001 2002 2003 anii _____|_________________________________________________ _ |/| - 1604,3 2215,9 2734,4 - veni- _ turi | | - 1373,3 1890,8 2173,9 - chel- tuieli Structura executării BASS la compartimentul cheltuieli pe anul 2003 (vezi desenul din Monitorul Oficial al RM nr.138-146 din 13.08.2004 pag.101) Atît partea de venituri, cît şi partea de cheltuieli a BASS au fost executate cu unele abateri şi încălcări ale actelor legislative şi normative în vigoare. Proiectul BASS a fost elaborat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) în lipsa Normelor metodologice, care n-au fost elaborate şi aprobate de către Consiliul administrativ al CNAS. Încălcînd statutul CNAS, Casele teritoriale de asigurări sociale (CTAS) practic n-au contribuit la elaborarea proiectului bugetar pe a.2003. Din lipsa clasificaţiei bugetare, nu este ţinută evidenţa încasărilor, conform prognozei veniturilor pe tipuri de tarife, a cheltuielilor şi transferurilor din CNAS, delimitate pe sectoarele UAT, care sînt acoperite cu transferuri de la BASS în proporţie de peste 25 la sută. N-au fost analizate posibilele încasări, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, care ar completa veniturile CNAS. Din cauza iresponsabilităţii persoanelor cu funcţii de răspundere ale unor CTAS şi Inspectoratelor fiscale de stat teritoriale, n-a fost elaborat sistemul de interacţiune între două structuri de stat în domeniul calculării şi administrării contribuţiilor la BASS pentru fondatorii întreprinderilor individuale şi posesorii patentelor de întreprinzător. Ca rezultat, în anul 2003, nu s-au calculat şi încasat contribuţii la BASS în sumă totală de 5,3 mil.lei, inclusiv de la întreprinderi individuale - 3,1 mil.lei şi de la posesorii de patentă - 2,2 mil.lei. Ponderea cea mai mare la încasări revine plăţilor curente. Totodată, n-au fost întreprinse măsuri respective de reducere a restanţelor formate la începutul anului 2003, în conformitate cu atribuţiile IFPS şi CNAS prevăzute de actele legislative şi normative în vigoare. Restanţele agenţilor economici faţă de BASS, la 01.01.04, constituiau 1220,0 mil.lei, majorîndu-se cu 133,2 mil.lei în comparaţie cu 01.01.03. Datoria agenţilor economici faţă de BASS din salariul achitat fără sancţiuni financiare, conform datelor CNAS, constituie 617,8 mil.lei, fiind în creştere cu 98,6 mil.lei. Restanţa la 8 CTAS s-a mărit faţă de a.2002 cu 26,1 mil.lei, ponderea cea mai mare constituind-o datoriile întreprinderilor complexului agroindustrial, care s-au majorat cu peste 18,7 mil.lei. Indicele de calcul al datoriilor din salariile achitate fără sancţiuni financiare include şi supraplăţile efectuate de agenţii economici în BASS la achitarea sancţiunilor financiare, ultimele fiind reflectate cu semnul "minus", ceea ce a dus la micşorarea artificială a datoriilor. Restanţa pe mun.Chişinău, pe anul 2003, din salariul achitat fără sancţiuni financiare constituie 159,6 mil.lei, iar reieşind din datele IFPS aceasta alcătuieşte 231,6 mil.lei, sau cu 72,0 mil.lei mai mult faţă de datele CNAS. În a.2003, s-au menţinut datoriile considerabile faţă de BASS din salariul achitat ale instituţiilor bugetare din domeniul învăţămîntului şi ocrotirii sănătăţii. Astfel, în sect.Buiucani sînt înregistrate asemenea datorii în sumă totală de 25,3 mil.lei. În mun.Chişinău cele mai mari datorii la plata contribuţiilor din salariile achitate le au: S.A. "Franzeluţa" - 3,4 mil.lei; S.A. "Asidcons" - 5,7 mil.lei; S.R.L. "Conum-M" - 4,4 mil.lei; S.A. "Termocom" - 6,7 mil.lei; S.A. "Agurdino" - 1,2 mil.lei; BC "Moldova-Agroindbank" S.A. - 0,3 mil.lei. De asemenea, datorii mari faţă de BASS au acumulat şi agenţii economici din alte UAT. Astfel, datoria Î.S. "Tighina" (r-nul Anenii Noi) alcătuieşte 0,5 mil.lei, S.R.L. "Kelleu-Grains" şi "Petrolvit-Prim" (r-nul Căuşeni) - 0,6 mil.lei şi, respectiv, 0,3 mil.lei. Au fost stabilite şi cazuri de eschivare de la plata contribuţiilor. Unul din cei mai mari restanţieri - S.R.L. "Moldsemporumb", cu datoria de 1,5 mil.lei, conform informaţiei BC "Moldova-Agroindbank" S.A., s-a eschivat de la plata contribuţiilor, schimbînd destinaţia mijloacelor ridicate în numerar. Cazuri similare s-au depistat şi la S.A. "Fabrica de fermentare a tutunului" din Şoldăneşti, la care au fost plătite salarii în sumă de 167,0 mii lei, fără achitarea contribuţiilor de 48,4 mii lei. La Î.M. "Direcţia de producţie a gospodăriei locativ-comunale Leova" s-au achitat salarii din venitul obţinut în numerar în casa întreprinderii, astfel neachitînd contribuţii de 103,8 mii lei şi necalculînd penalitatea în mărime de 83,4 mii lei pentru neachitarea în termen la BASS a plăţilor obligatorii. În rezultatul diminuării calculului contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi neprezentării dărilor de seamă forma 4-BASS, 461 de întreprinderi individuale şi unele societăţi cu răspundere limitată n-au transferat contribuţii la BASS în sumă totală de 384,0 mii lei. Încălcînd prevederile legale, organele administraţiei publice locale din raioanele Drochia, Soroca n-au prezentat CTAS informaţia despre proprietarii de terenuri agricole, ceea ce a determinat neincluderea în calcule a 808,5 ha de terenuri agricole şi, respectiv, neîncasarea contribuţiilor în sumă de 150,4 mii lei. Unele primării ale r-nelor Edineţ şi Briceni au prezentat CTAS informaţii denaturate privind proprietarii de terenuri agricole şi bonitatea solului. Ca rezultat, la BASS nu s-au încasat contribuţii în sumă de 42,6 mii lei. CNAS n-a respectat Legea nr.1519-XV din 06.12.02, dezafectînd mijloace din veniturile BASS pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute din contul bugetului de stat, ceea ce a condiţionat formarea permanentă a datoriilor creditoare ale Ministerului Finanţelor faţă de BASS care constituie 128,5 mil.lei. Factorii de decizie ai CNAS, contrar Legii nr.426-XIII din 04.04.95, n-au verificat cu Ministerul Finanţelor datoriile dintre bugete. Darea de seamă privind executarea BASS pe a.2003 a fost întocmită cu unele divergenţe şi abateri de la Legea nr.426-XIII din 04.04.95. Astfel suma veniturilor acumulate pe conturile bancare în anul 2003 a fost mărită cu 3,2 mil.lei, iar soldul mijloacelor investite în hîrtiile de valoare a fost diminuat cu 358,3 mii lei. Conform Legii insolvabilităţii, n-a fost asigurată identitatea indicatorilor din darea de seamă asupra executării BASS cu datele agenţilor economici, inclusiv cu datele privind anularea penalităţilor, în sumă de 32,3 mil.lei şi a datoriilor de bază - de 15,4 mil.lei. Neincluderea în partea de venituri planificate a sumelor destinate utilizării de către agenţii economici pentru plata indemnizaţiilor şi compensaţiilor în contul contribuţiilor faţă de BASS (132,3 mil.lei), precum şi a soldurilor de mijloace rămase la conturile BASS la finele anului precedent (42,4 mil.lei), cu reflectarea lor ulterioară în executarea de casă a părţii de venituri în a.2003, a majorat neîntemeiat executarea părţii de venituri a BASS. În BASS, pe anul 2003, au fost prevăzute mijloace destinate indexării pensiilor în mărime de 229,0 mil.lei. În executarea de casă suma cheltuielilor la acest compartiment nu este indicată aparte, ci este inclusă în componenţa cheltuielilor pe tipuri concrete de pensii. Întocmirea în aşa mod a dării de seamă despre cheltuielile ce ţin de indexarea pensiilor nu asigură transparenţa lor. CNAS n-a ţinut evidenţa şi n-a sistematizat datele agenţilor economici care activează în condiţii de Acord-memorandum, în baza dării de seamă unice, coordonată cu Consiliul Creditorilor, CNAS şi IFPS. Ca urmare, n-a fost asigurată identitatea sumelor calculate din momentul încheierii Acordului-memorandum. Cu încălcarea condiţiilor Acordului-memorandum, un şir de agenţi economici (S.A. "Cereal Flor" (Floreşti), S.A. "Seminţe Nord" (Drochia), S.A. "Vinurile Moldovei" (Ialoveni), CAS "Fîntîna Rece" (Rîşcani), S.A. "Fabrica de fermentare a tutunului" din Şoldăneşti, fabrica de nutreţuri combinate şi întreprinderea "Maximovca" din r-nul Anenii Noi) nu şi-au onorat obligaţiunile faţă de BASS la achitarea plăţilor curente, calculate în perioada procedurii de izolare, astfel majorînd datoriile la salariul achitat care, la 01.01.04, au constituit 5,4 mil.lei. Întreprinderilor S.A. "Vitamina" şi S.A. "Automobilistul-Nis" din r-nul Nisporeni le-au fost anulate penalităţi în sumă totală de 76,6 mii lei, cu trimitere la Legea nr.409-XV din 23.10.03 şi Legea nr.402-XV din 17.10.03, cu toate că la 01.04.03 aveau datorii faţă de BASS. Contrar Regulamentului cu privire la procedura de încheiere, acţiune şi reziliere a Acordului de aprobare a tarifului redus al contribuţiilor de asigurări sociale la fondul de retribuire a muncii şi alte recompense, emis întru executarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, CNAS a acordat înlesniri Combinatului de articole din carton sect.Ciocana, S.A. "ASPA" Orhei, S.A. "Migdal-P", S.A. "Vitanta-Intravest", S.R.L. "Polimobil" Bălţi. La plata pensiilor şi indemnizaţiilor, prin intermediul Î.S. "Poşta Moldovei", au fost admise cazuri de finanţare a mijloacelor în avans, care în evidenţa CNAS figurează ca datorii debitoare considerabile. Din octombrie 2003 şi pînă la 01.01.04, în evidenţa CNAS au fost înregistrate datorii debitoare de 81,6 mil.lei. Devizul de cheltuieli pentru întreţinerea aparatului CNAS a fost aprobat în sumă de 40,9 mil.lei, finanţarea şi cheltuielile de casă fiind efectuate în aceeaşi mărime. Cheltuielile efective au însumat 42,6 mil.lei, sau cu 1,7 mil.lei mai mult faţă de cele precizate. Datoriile creditoare, la 01.01.04 (în comparaţie cu 01.01.03), s-au majorat cu 677,0 mii lei şi au constituit 3,1 mil.lei. În anul 2003, CNAS, în lipsa modificărilor respective ale devizului de cheltuieli efectuate în modul stabilit, a luat la intrări la balanţa proprie imobil în valoare de 2,9 mil.lei transmis de agenţii economici în contul stingerii datoriilor faţă de BASS. Ca rezultat, BASS a fost lipsit neîntemeiat de mijloace financiare în aceeaşi mărime. Conducerea CNAS, profitînd de deservirea contului de finanţare a cheltuielilor pentru întreţinere prin intermediul băncilor comerciale, precum şi de lipsă de control din partea Trezoreriei de Stat, la unele alineate a admis supracheltuieli de casă în sumă de 467,0 mii lei, inclusiv 319,8 mii lei - utilizate pentru desfăşurarea conferinţei interstatale, care în evidenţa contabilă este reflectată ca datorie debitoare a APSF Moscova. Unele contracte de achiziţie a mărfurilor, serviciilor şi lucrărilor, a căror valoare depăşeşte 10,0 mii lei şi 20,0 mii lei, s-au încheiat cu încălcarea Legii achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului. Întru evitarea procedurii de achiziţii publice, contractele privind lucrările de reparaţie încheiate cu un singur antreprenor, au fost divizate în contracte separate. Din contractele încheiate în anii 2002-2003 pentru executarea lucrărilor de reparaţie în sumă totală de peste 15,0 mil.lei, fără înregistrarea la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, au fost executate contracte în sumă de peste 6,2 mil.lei. În a.2003, conform devizului de cheltuieli al CNAS, pentru reparaţiile curente ale clădirilor şi încăperilor au fost precizate cheltuieli în sumă de 7,2 mil.lei, cheltuielile efective constituind 9,0 mil.lei, prin ce s-au admis supracheltuieli de 1,8 mil.lei. Aceste cheltuieli au fost planificate pentru lucrările de reparaţie curentă a clădirilor şi încăperilor, însă în realitate, conform actelor, lucrările în sumă de 3,4 mil.lei au fost lucrări capitale, luate la intrări în evidenţa contabilă în modul respectiv. În majoritatea contractelor de achiziţie n-au fost stabilite termenul şi condiţiile de achitare-livrare. CNAS a efectuat plăţi integrale în avans, ceea ce a dus la formarea datoriilor debitoare pe parcursul anului 2003 care, la 01.01.04, constituiau 288,3 mii lei. Astfel, potrivit contractelor încheiate, Î.I. "Dastic Nicolae" i-au fost achitate plăţi în avans în sumă totală de 306,1 mii lei, inclusiv 207,0 mii lei - potrivit contractelor neînregistrate la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice. Utilajul şi consumabilele durabile atribuite la categoria de fonduri fixe, în unele cazuri, s-au procurat cu depăşirea sumelor precizate în devizul de cheltuieli. Conform devizului de cheltuieli, deplasările în interes de serviciu au fost planificate în sumă totală de 537,5 mii lei. Cheltuielile efective au constituit 620,7 mii lei, admiţîndu-se supracheltuieli de 83,2 mii lei. Detaşarea conducătorilor şi colaboratorilor CNAS peste hotarele republicii s-a efectuat cu încălcări ale Hotărîrii Guvernului nr.836 din 24.06.02 şi Regulamentului aprobat prin această hotărîre, achitîndu-se neargumentat 26,6 mii lei, iar la deplasările colaboratorilor detaşaţi pe teritoriul republicii - 15,4 mii lei. Încălcările şi neajunsurile depistate în urma controlului sînt o consecinţă a nerespectării de către CNAS a actelor legislative şi normative în vigoare, a nedeservirii mijloacelor BASS prin sistem trezorerial, precum şi a conlucrării nesatisfăcătoare a CNAS cu IFPS şi Ministerul Finanţelor. CAPITOLUL III. Integritatea şi gestionarea patrimoniului public În anul 2003 au fost efectuate controale asupra procesului de deetatizare şi privatizare a patrimoniului de stat, eficienţei administrării lui de către întreprinderile care îl gestionează. Conform datelor Departamentului Statistică şi Sociologie, mijloacele fixe pe toate formele de proprietate, la 01.01.03, constituiau 100,9 mlrd.lei (valoarea completă) şi 54,8 mlrd.lei (valoarea reziduală). După apartenenţă, 89,2% din valoarea reziduală este proprietatea Republicii Moldova, 4,8% - proprietate mixtă şi 6,0% - străină. După forma lor de proprietate, 69,7% este proprietate publică (58,2% - de stat şi 41,8% - municipală), 21,1% - privată, 9,2% - mixtă. Legea cu privire la proprietate prevede că dreptul de posedare, folosire şi administrare a proprietăţii de stat este exercitat de organul abilitat de stat în domeniu (Departamentul Privatizării). Guvernul n-a întreprins măsurile respective pentru modificarea legislaţiei cu privire la proprietate, însă, prin Hotărîrea Guvernului nr.698 din 20 iulie 2001, a transmis funcţiile de administrare către organele publice centrale de specialitate. Potrivit hotărîrii nominalizate, în semestrul II al anului 2001, ministerelor, departamentelor şi altor structuri le-au fost distribuite spre administrare pachetele de acţiuni în 553 de societăţi pe acţiuni şi 308 întreprinderi de stat. Mai multe pachete de acţiuni şi întreprinderi au preluat: Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare - respectiv, 287 şi 59; Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor - 70 şi 49; Ministerul Culturii - 24 şi 39; Ministerul Industriei - 48 şi 6; Ministerul Ecologiei - 39 şi 16. Conform datelor Departamentului Privatizării, în gestiunea ministerelor şi departamentelor au rămas majoritatea întreprinderilor de stat şi pachetelor de acţiuni în societăţile pe acţiuni. Fiind incluse în Programul privatizării, majoritatea pachetelor de acţiuni, din diverse motive, n-au fost realizate. La momentul actual, structurile ramurale administrează 439 de pachete de acţiuni. Prin modificarea legislaţiei, în scopul susţinerii şi protejării de către stat a societăţilor pe acţiuni în cadrul activităţilor de postprivatizare, s-a permis convertirea în acţiuni a datoriilor creditoare faţă de stat. În vederea examinării posibilităţii de convertire a datoriilor, care includ orice tip de impozite, taxe, penalităţi, plăţi şi amenzi la bugetul public şi credite cu garanţie de stat, Guvernul a instituit o Comisie interdepartamentală. Pe parcursul activităţii sale, Comisia a examinat propunerile Departamentului Privatizării pentru circa 60 de întreprinderi, dar n-a selectat nici una din ele şi de comun cu responsabili ai ministerelor ramurale (după caz, membri ai Comisiei), n-a argumentat propuneri de convertire a datoriilor. Acest fapt este o dovadă de conlucrare neeficientă a Departamentului Privatizării cu organele ramurale în vederea gestionării activităţii şi revitalizării întreprinderilor. Gestionarea patrimoniului public La privatizarea patrimoniului de stat din complexul de construcţii au fost depistate nereguli esenţiale. Întreprinderile reorganizate, încălcînd Legea contabilităţii, n-au asigurat în toate cazurile autenticitatea datelor din bilanţurile contabile prezentate organelor specializate de stat, n-au verificat corectitudinea acestor date. Astfel, valoarea fondurilor fixe, conform bilanţului contabil prezentat Departamentului Privatizării de către Î.A. "Monolit", era mai inferioară decît cea oficială cu 6,9 mil.ruble, în urma reflectării incorecte în bilanţul contabil a mişcării fondurilor fixe şi a separării din cadrul întreprinderii a unor noi persoane juridice. Devieri similare au fost depistate şi în bilanţul contabil al S.A. "Precon", care au constituit 4,8 mil.lei. Atît la Departamentul Privatizării, cît şi la S.A. "Consocivil" lipsesc documentele de argumentare a diminuării cotei statului de la 86%, la momentul înregistrării ei, pînă la 33,5% - conform modificărilor operate în documentele de constituire, permise de Departament. La determinarea structurii capitalului social al S.A. "Consocivil" valoarea patrimoniului de stat a fost diminuată cu 31,6 mii lei. Gestionarea activităţii societăţilor pe acţiuni, constituite în baza fostelor întreprinderi de stat şi de arendă cu participarea capitalului de stat, continuă să fie neeficientă. Astfel, trustul de arendă specializat în proiectări, reparaţii şi construcţii din Chişinău (fostul "Gorremstroitrest"), în perioada pregătirii pentru privatizare prin reorganizare în S.A. "Precon", a angajat cu garanţia Ministerului Finanţelor un credit comercial în mărime de 500 mii lei, acesta fiind achitat cu dobînzile aferente din contul bugetului de stat în sumă de 675,7 mii lei. Ministerul Finanţelor a obligat IFS pe mun.Chişinău să încaseze de la S.A. "Precon" soldul datoriei la creditul garantat de stat în mărime de 0,5 mil.lei, însă Inspectoratul n-a întreprins măsurile respective pentru executarea deplină a ordinului. Realizînd la licitaţii şase clădiri din şapte sechestrate, Oficiul fiscal Buiucani n-a asigurat încasarea sumei totale la buget în contul stingerii datoriei S.A. "Precon" faţă de stat. Suma de 224,7 mii lei din 561,2 mii lei (costul obiectelor realizate) a fost transferată la conturile curente ale S.A. "Precon", datoria faţă de buget în mărime de 217 mii lei rămînînd nestinsă, iar societatea a fost decapitalizată de baza de producţie, datorînd statului 636,8 mii lei (159,3 mii lei - plăţile de bază şi 477,5 mii lei - penalităţile). În urma gestionării nesatisfăcătoare a activităţii, în anul 2001, la S.A. "Precon" s-au format datorii debitoare faţă de S.A. "Zorile" (141,5 mii lei) şi S.A. "Termocom" (368,0 mii lei) pentru asigurarea cărora, conform sentinţelor judecătoreşti, au fost sechestrate şi vîndute la licitaţie diferite construcţii în valoare totală de 651 mii lei. Ca rezultat, acţiunile societăţii şi-au pierdut o parte esenţială din acoperirea patrimonială. Societatea a rămas fără clădiri şi edificii, utilajul de producţie se păstrează în clădirile deja înstrăinate, iar întreprinderea în ultimii ani nu funcţionează. Din aceeaşi cauză şi-au pierdut acoperirea patrimonială şi acţiunile altor societăţi pe acţiuni din complexul de construcţii, constituite cu participarea proprietăţii de stat. Astfel, în anul 2002, valoarea activelor nete ale S.A. "Macara" a fost mai inferioară faţă de cea a capitalului social înregistrat cu 1365,9 mii lei, S.A. "Consam" - cu 843,4 mii lei, S.A. "Mecanindmontaj" - cu 1800 mii lei. Din cauza iresponsabilităţii reprezentanţilor statului la administrarea societăţilor pe acţiuni formate cu participarea capitalului de stat, majoritatea acestora au nimerit într-o situaţie financiară dificilă, scăzînd brusc atractivitatea lor pentru posibilii investitori. Acţiunile statului în aceste societăţi, fiind expuse de mai multe ori la vînzare, pînă la urmă au fost comercializate la preţuri diminuate de 4-10 ori faţă de valoarea nominală. Astfel, prin Bursa de Valori, au fost comercializate la preţuri diminuate acţiunile statului în: S.A. "Oţelcom" - de 9 ori (cu 624,3 mii lei); S.A. "Edificiu" - de 7 ori (cu 165,3 mii lei); S.A. "Lusmecon" - de 5 ori (cu 3100 mii lei); S.A. "Chişinău-Coninvest" - de 4,5 ori (cu 860,2 mii lei); S.A. "Vita-Nova" - de 5,8 ori (cu 431,0 mii lei); S.A. "Faur Constructorul" - de 10 ori (cu 189,3 mii lei), statul ratînd venituri în sumă de 5370,1 mii lei. În lipsa controlului din partea Departamentului Privatizării şi a evidenţei contabile la S.A. "Cariera de granit şi pietriş Soroca", 15 vagoane de tren în valoare de 1916,6 mii lei, transmise societăţii în a.1997 de la Concernul de Stat "INMACOM", n-au fost incluse în capitalul social şi se utilizează fără plată. Perioada în care Departamentul privatizării a exercitat din numele statului funcţia de proprietar al patrimoniului de stat se caracterizează prin faptul că majoritatea societăţilor pe acţiuni formate în complexul de construcţii cu participarea capitalului de stat, pierzîndu-şi o parte însemnată din fondurile fixe, mijloacele circulante şi activele financiare, au devenit nerentabile, sistîndu-şi activitatea. Din momentul transmiterii în gestiune a patrimoniului de stat de la Departamentul Privatizării la ministerele ramurale, statul a pierdut nu numai controlul asupra activităţii economice, ci şi orice relaţii cu un şir de societăţi pe acţiuni, patrimoniul de stat fiind irosit. Astfel, 39 de societăţi pe acţiuni nu se află pe adresa juridică indicată în documentele de constituire, o parte din ele nu sînt înregistrate la Camera Înregistrării de Stat (S.A. "Execond" - cota-parte a statului - 32,1%, S.A. "Lucomon" - 31,76%, S.A. "Zebo" - 100% etc.). Întreprinderea "CIMS-73" S.A., iniţial fondată ca întreprindere de stat (în anii 1992-1995 - întreprindere de arendă), ulterior a fost reorganizată în societate pe acţiuni, în care, după privatizare, cota statului a rămas de 36,8 la sută. Departamentul Privatizării n-a numit în această societate reprezentantul statului, s-a eschivat de la dirijarea patrimoniului de stat. Ca consecinţă, a fost sustrasă averea statului (423,7 mii lei) din S.A. "CIMS-73", ultima practic sistîndu-şi activitatea. La 25.10.95, Departamentul Privatizării a instituit Comisia de stat de privatizare a patrimoniului de stat din S.A. "Zebo", la 26.10.95 a numit Comitetul de conducere al societăţii, iar la 27.10.95 a eliberat permisul de reînregistrare a acestei societăţi care de jure nu exista, deoarece n-a fost înregistrată la Camera Înregistrării de Stat. Patrimoniul de stat cu care a fost dotată această întreprindere (1191,5 mii lei) a fost sechestrat şi comercializat în contul stingerii datoriilor pentru un credit angajat cu permisiunea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare de la BCA "Moldova-Agroindbank". Aceasta a dus la dispariţia averii statului în această întreprindere şi la lichidarea ei, în timp ce la Departamentul Privatizării şi la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare S.A. "Zebo" figurează ca întreprindere în gestiune. Din trimestrul III al a.1999 şi-a sistat activitatea S.A. "Zidarul iscusit", înregistrată în martie 1995 cu cota statului de 54,9% în capitalul social, iar conform datelor ARCS "Moldagroconstrucţia" - de 62%. Drepturile de acţionar şi de administrare a patrimoniului de stat îi aparţin Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului. La fondarea S.A. "Macara", în capitalul social n-a fost inclusă valoarea a 32 de macarale cu preţul rezidual de 162,5 mii lei, predarea cărora societăţii a fost întocmită ca tranzacţie de transmitere a fondurilor fixe în gestiune economică. Ulterior, la casarea acestor macarale, mijloacele financiare obţinute în sumă de 38,3 mii lei n-au fost transferate în bugetul de stat. Organele de conducere ale unor societăţi pe acţiuni, profitînd de lipsa de control din partea Departamentului Privatizării în perioada postprivatizare, au dirijat nesatisfăcător activitatea economică a întreprinderilor. Acţionarii acestor societăţi, neprimind dividende, au înstrăinat acţiunile la preţuri simbolice. Astfel, la S.A. "Edificiu" 86 la sută din acţiunile societăţii sînt concentrate la 9 persoane din conducerea societăţii şi membrii familiilor acestora. Patrimoniul de stat în societăţile pe acţiuni constituite în baza fostelor întreprinderi de stat şi de arendă din complexul de construcţii continuă să fie gestionat nesatisfăcător de către ministerele de ramură, cărora actualmente le revine exercitarea funcţiilor de administrator al proprietăţii de stat transmise de la Departamentul Privatizării. Ministerul Agriculturii, fiindu-i transmise funcţiile de administrare a proprietăţii de stat în 281 de societăţi pe acţiuni, n-a preluat gestionarea reală a patrimoniului de stat în 191 de societăţi (68%). Din cauza dirijării neeficiente a procesului de constituire a întreprinderilor de arendă, reorganizării acestora şi a întreprinderilor de stat în societăţi pe acţiuni, lipsei la acel moment a cadrului juridic respectiv, în multe cazuri cota statului în capitalul social al societăţilor pe acţiuni nou-formate a fost neîntemeiat diminuată. Eschivarea departamentului şi ministerelor de ramură de la gestionarea patrimoniului de stat în societăţile pe acţiuni şi coordonarea activităţii economice a acestora în perioada postprivatizare, precum şi lipsa unui program de stat privind susţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor din cadrul complexului de construcţii au condiţionat situaţia deplorabilă în care actualmente se află potenţialul de producţie şi economic al complexului respectiv, acesta în mare parte fiind distrus. Ministerul Educaţiei n-a respectat întocmai prevederile actelor normative în vederea administrării proprietăţii de stat conform funcţiilor delegate de Guvern. Ca urmare, instituţiile din subordine au utilizat această proprietate ineficient şi contrar legislaţiei. Astfel, Institutul naţional de educaţie fizică şi sport (INEFS) a încheiat contracte neeficiente de colaborare şi de arendă a edificiilor şi terenurilor aferente. În baza unui contract de arendă, institutul a transmis S.R.L. "De Facto" în posesie şi folosinţă temporară (cu plată) o clădire (după construcţie, reconstrucţie şi reutilare) la preţul iniţial de bilanţ de 90,6 mii lei, pentru prestarea serviciilor de însănătoşire şi reabilitare. S.R.L. "De Facto" a demolat clădirea în cauză, neonorîndu-şi obligaţiunile contractuale, iar terenul sportiv cu valoarea de 116,6 mii lei, construit în anul 2002, n-a fost reflectat în evidenţa contabilă a institutului. Conducerea Universităţii pedagogice de stat "Ion Creangă", încălcînd prevederile legilor bugetului de stat pe anii 2002 şi 2003, a aplicat incorect coeficientul ramural de utilizare a încăperilor transmise în arendă, ratînd venituri de 98,3 mii lei. Persoanele cu funcţii de răspundere ale Colegiului pedagogic "Sf.Chiril şi Metodiu", mun.Taraclia, nerespectînd prevederile legilor bugetare de stat pe anii 2002 şi 2003, au scutit nelegitim unii agenţi economici şi persoane fizice de plata arendei în sumă de 44,4 mii lei. Contabilul-şef al colegiului n-a calculat şi n-a reflectat în evidenţa contabilă plata pentru chirie în mărime de 15,5 mii lei, contribuind la diminuarea datoriilor debitoare ale instituţiei. În anul 2002, în lipsa autorizaţiei Ministerului Educaţiei, INEFS şi gimnaziul-internat (mun.Ungheni) au casat bunuri materiale raportate la mijloace fixe în sumă de 30,2 mii lei, şi, respectiv, de 25,2 mii lei. Nejustificat s-au trecut la cheltuieli lipsurile de fonduri fixe şi obiecte de mică valoare în sumă de 25,0 mii lei. N-au fost înregistrate produsele achiziţionate de la persoane fizice şi de la Î.I. "Perepecica Valeriu" în valoare totală de 139,2 mii lei. S-au constatat lipsuri de produse alimentare în sumă totală de 114,4 mii lei. Bunurile imobile ale liceului teoretic Costeşti în valoare de 843,1 mii lei nu sînt înregistrate la oficiul cadastral teritorial. Persoanele responsabile pentru păstrarea bunurilor materiale şi mijloacelor financiare din unele instituţii de învăţămînt n-au asigurat integral supravegherea, integritatea bunurilor, fiind admise lipsuri şi delapidări în sumă totală de 112,8 mii lei. În rezultatul gestionării neeficiente a proprietăţii de stat de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Departamentul privatizării, ca urmare a micşorării valorii nominale a acţiunilor în S.A. "Fabrica de fermentare a tutunului or.Orhei", statul a fost lipsit de proprietate în valoare de 4,4 mil.lei. Contrar actelor normative, fără a coordona cu pretura sect.Rîşcani, mun.Chişinău, ministerul a permis comercializarea unei grădiniţe de copii (nr.129 din bd.Moscovei 4/2), cu suprafaţa totală de 2759,4 m² şi valoarea reziduală de 1359,4 mii lei. Nerespectînd Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloace (fonduri) fixe, ministerul a permis întreprinderilor subordonate casarea diferitor obiecte, cu valoarea reziduală de 191,5 mii lei. În baza ordinului ministerului privind lichidarea Asociaţiei ştiinţifice de producţie "Tevit", aceasta, de fapt, şi-a sistat activitatea, iar patrimoniul a fost trecut integral la balanţa Institutului Naţional pentru Zootehnie şi Medicină Veterinară "Tevit", deşi datoriile faţă de bugetul asigurărilor sociale în mărime de 1353,5 mii lei şi faţă de bugetul de stat la impozite şi taxe - de 272,5 mii lei n-au fost achitate. Conducătorilor întreprinderilor ramurale, în care statului îi aparţine pachetul de control al acţiunilor, le-au fost majorate salariile, sporurile la salariile de funcţie, fiind neîntemeiat achitaţi 110,9 mii lei. Încălcînd Legea salarizării, prin deciziile adunărilor generale ale S.A. "Franzeluţa", S.A. "Tutun-CTC", S.A. "Viorica-Cosmetic", în anii 2001-2002, la 9 persoane - reprezentanţi ai statului le-au fost plătite neîntemeiat indemnizaţii în sumă de 108,4 mii lei. Contrar Legii contabilităţii, n-au fost luate la evidenţă 76 de unităţi de mijloace fixe (computere, imprimante, televizoare etc.) în sumă de peste 0,5 mil.lei. Departamentul de executare a deciziilor judiciare şi subdiviziunile teritoriale n-au asigurat controlul cuvenit asupra executării reale a deciziilor judecătoreşti. Potrivit titlului executoriu, o parte din proprietatea Î.S. "Sovhozul-fabrică Moldova" a fost supusă sechestrului şi a fost comercializată. Astfel, cisternele de aluminiu au fost vîndute cu 647,5 mii lei, deşi conform evaluării costul lor real a constituit 1469,5 mii lei. La Departamentul Agroindustrial "Moldova-Vin", cu încălcarea Legii contabilităţii, n-au fost luate la evidenţă bunuri materiale (calculatoare, seturi de mobilă) în sumă de 296,4 mii lei. Totodată, la momentul controlului, lipseau documentele de provenienţă legală a valorilor materiale în sumă de 150,5 mii lei. Serviciul de Informaţii şi Securitate, contrar Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, deţine diferite bunuri materiale (televizor, videomagnetofon, computere, printer color, cameră de luat vederi ş.a.), care n-au fost evaluate şi reflectate în evidenţa contabilă. De asemenea, fără a fi luate la evidenţă, se păstrau diferite valute şi bijuterii confiscate pe parcursul anilor 1996-2003: 413,4 mii USD, 0,2 mii DEM, 1435,0 mii ROL, 445,0 dinari iugoslavi, 46,0 mii RUR, 20,3 mii forinţi ungari, bijuterii din aur în valoare de 16,4 mii USD, iar alte bijuterii din argint şi aur, respectiv, 247 şi 93 unităţi (semifabricate) n-au fost evaluate, nefiind determinat preţul lor real. La reînregistrarea Î.S. "Poşta Moldovei", mărimea capitalului social n-a fost determinată, în baza rezultatelor inventarierii, valoarea fiind micşorată cu 4,0 mil.lei. Resursele financiare destinate reparaţiei şi reconstrucţiei au fost utilizate neraţional şi neeficient prin efectuarea plăţilor prealabile (în avans), imobilizînd astfel resursele financiare ale întreprinderii în datorii debitoare. Selectarea şi angajarea firmelor pentru executarea lucrărilor de reparaţie şi construcţie, precum şi primirea lucrărilor de la ele, în majoritatea cazurilor nu era efectuată de specialiştii respectivi ai întreprinderii, ci personal de către conducător. Pentru construcţia oficiului poştal Cupcini au fost achitate în prealabil lucrări în valoare de 837,6 mii lei. În acest caz, contractul încheiat cu S.R.L. "Prestar-Plus" prevedea efectuarea lucrărilor în sumă de 246,4 mii lei, în realitate fiind achitate 1174,9 mii lei. În anul 2003 au fost încheiate 3 contracte privind reparaţia capitală a încăperilor oficiului poştal Căuşeni. Costul lucrărilor a constituit 188,4 mii lei, fiind transferaţi cu 43,0 mii lei mai mult decît prevederile contractului. Conducerea întreprinderii, nerespectînd prevederile legislaţiei, a procurat mijloace de transport cu termene de utilizare de 11-12 ani la preţuri majorate. Unele bunuri au fost casate fără indicarea cauzei, iar un şir de mijloace fixe n-au fost evaluate în ordinea şi modalitatea stabilită, ele fiind trecute la obiecte de mică valoare şi de scurtă durată. Astfel, la momentul reînregistrării, acestea constituiau 356,7 mii lei, la 01.01.02 - 764,4 mii lei, iar la 30.09.03 - 922,6 mii lei. În a.2001 s-au realizat fonduri fixe de 14,2 mii lei, valoarea cărora constituia 147,5 mii lei. Centrele de poştă Chişinău, Orhei, Ungheni, Ialoveni gestionează insuficient patrimoniul de stat aflat la bilanţurile acestora. Contrar prevederilor legislaţiei, au fost privatizate încăperi la preţuri diminuate (Centrul de transportare a poştei din mun.Chişinău, Centrul de poştă Ialoveni). Clădirea administrativă a Centrului de poştă Ungheni în valoare de 173,1 mii lei este utilizată de către o Asociaţie a locatarilor, fără legalizarea respectivă a acestei operaţiuni. Pe terenul aferent clădirii Centrului de transportare a poştei se află construcţii neautorizate, care aparţin la 8 persoane juridice. Cu aceşti agenţi economici, în anul 2003, Centrul de poştă Chişinău a încheiat contracte de arendă, în care au fost indicaţi coeficienţi diminuaţi. Plata arendei anuale a fost diminuată cu 56,8 mii lei faţă de prevederile legale. Conducătorii şi contabilii-şefi ai filialelor Î.S. "Poşta Moldovei" nu asigură un control eficient asupra integrităţii mijloacelor băneşti. La Direcţia de poştă Orhei casieriţa a sustras 65,9 mii lei, din care suma nerestituită de 60,4 mii lei n-a fost reflectată în evidenţa contabilă. La oficiul poştal din satul Talmaza-1 a fost stabilită lipsa mijloacelor băneşti în sumă de 12,6 mii lei. În Centrul de poştă Ialoveni s-a depistat lipsa mijloacelor băneşti de 15,0 mii lei. Centrul de poştă Hînceşti a folosit venitul în numerar din casă pentru procurarea lemnelor de foc, cheltuindu-se fără documente justificative 109,1 mii lei. Oficiul poştal Antoneşti al Direcţiei de poştă Tighina a admis lipsa mijloacelor financiare în mărime de 65,7 mii lei, inclusiv a celor pentru achitarea pensiei în sumă de 59,8 mii lei. Controlul la Dispensarul dermatovenerologic municipal Chişinău a constatat că Primăria mun.Chişinău, prin decizia sa, a dat în arendă, pe un termen de 5 ani, Asociaţiei Mamologilor din Republica Moldova (organizaţie obştească) un lot de pămînt cu suprafaţa de 0,26 ha din str.Columna 55, pentru proiectarea şi construirea unui Centru de oncoprevenţie pentru femei, din contul demolării clădirilor avariate, cu restituirea Primăriei a costului de bilanţ al clădirilor demolate (461,0 mii lei). Cu toate că Asociaţia Mamologilor n-a restituit Primăriei mun.Chişinău costul de bilanţ al clădirilor demolate, comisia primăriei a întocmit un act privind transmiterea din proprietatea Primăriei în gestiunea economică a S.R.L. "NALI" (dar nu a Asociaţiei Mamologilor), contra mijloace băneşti, a imobilului din str.Columna 55, cu costul de 116,3 mii lei în loc de costul de bilanţ, după cum prevedea decizia respectivă a Primăriei. Conducerea Î.M. "Apă-Canal" din or.Cantemir, nerespectînd prevederile Legii contabilităţii, n-a organizat inventarierea mijloacelor fixe primite de la S.A. "Fabrica de conserve" Cantemir, în special a bazei de odihnă "Plai". N-au fost evaluate aparte activele bazei de odihnă şi nu s-au deschis fişe de inventar pe fiecare obiect separat. O parte din bunurile materiale, primite de la fabrica de conserve, a fost transmisă în contul stingerii datoriilor creditoare întreprinderii "Romixlnt" S.R.L., fără efectuarea inventarierii lor şi evaluării la momentul transmiterii. Transmiterea a avut loc în lipsa încheierii comisiei pentru comercializarea activelor neutilizate în procesul tehnologic. În mod analogic au fost înstrăinate şi 7 vase de inox S.A. "Oxana-M" şi Î.M. "Alfa Chişinău". Întreprinderii cooperatiste de panificaţie "PANIFCOOP" Baimaclia i-au fost transmise în acelaşi mod 2 ambare cu preţul de bilanţ în mărime de 181,4 mii lei, în timp ce datoria faţă de această întreprindere la momentul respectiv alcătuia doar 82,4 mii lei. Cu consimţămîntul conducerii Î.M. "Apă-Canal", de către executorii judecătoreşti a fost sechestrată şi comercializată clădirea administrativă a întreprinderii la preţul de 18,7 mii lei, deşi valoarea reziduală constituia 132,4 mii lei. Prin această tranzacţie întreprinderea a fost prejudiciată cu 113,7 mii lei. Întreprinderile în proces de insolvabilitate şi faliment Pînă la etapa actuală au fost declarate falimentare 338 de întreprinderi, au fost radiate din Registrul comercial 233. La 01.01.04, în proces de insolvabilitate se aflau 105 întreprinderi cu cota statului, din care 37 - din ramurile gestionate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare şi 17 - ale Ministerului Industriei. Din iniţiativa Ministerului Finanţelor, procesul de faliment a fost iniţiat la 22 de agenţi economici, la 3 întreprinderi acesta a fost finalizat. În majoritatea cazurilor procesul de insolvabilitate a derulat fără participarea reprezentanţilor ministerelor şi departamentelor ramurale. Controlul privind dirijarea şi administrarea întreprinderilor în proces de insolvabilitate şi faliment a constatat că organele abilitate şi persoanele responsabile de domeniul respectiv din partea statului n-au ţinut sub un control strict acest proces. Ca rezultat, au fost comise multiple încălcări ale legislaţiei. Reprezentanţii statului în Comitetele de creditori şi administratorii întreprinderilor în proces de insolvabilitate n-au iniţiat în instanţele de judecată rezilierea contractelor şi recunoaşterea nulă a tranzacţiilor suspecte efectuate de debitor în perioada anterioară deschiderii procedurii de faliment. Cu 9 luni înainte de iniţierea procedurii de faliment prin lichidare la S.A. "Metal", neîntemeiat, cu consimţămîntul Departamentului Privatizării, a fost separată Uzina mecanică ca persoană juridică nouă, activele societăţii în valoare de 2,8 mil.lei fiind tăinuite de creditori. Datoriile creditoare în sumă de 15,4 mil.lei, formate în comun, n-au fost distribuite proporţional patrimoniului divizat între S.A. "Metal" şi persoana juridică nou-creată, ci au rămas integral la societate. Analogic, la S.A. "Livada", în lipsa controlului din partea organelor de stat (cota statului - 87,3%), în perioada anterioară deschiderii procedurii de faliment, a fost înstrăinat blocul administrativ (8138,8 m²) şi 5 depozite-frigidere (1412,6 m²) la preţuri simbolice, prin ce a fost micşorată esenţial masa debitoare a întreprinderii. Ca urmare, la deschiderea procedurii de faliment întreprinderea, avînd datorii de 21,6 mil.lei, dispunea de masa debitoare în mărime de 15,3 mil.lei. La S.A. "Elcas", nerespectîndu-se prevederile legale, n-au fost întreprinse măsuri de reziliere a contractelor, încheiate cu Î.M. "Electromaşina", prin care S.A. "Elcas" a acordat ultimei un împrumut pe 10 ani în sumă de 3,8 mil.lei şi i-a transmis în folosinţă temporară bunuri materiale în valoare de 11,5 mil.lei contra unor plăţi derizorii. Astfel, din masa debitoare prevăzută pentru satisfacerea cerinţelor creditorilor, pe un termen lung a fost exclus patrimoniu în sumă totală de 15,3 mil.lei. N-au fost respectate prevederile legale la S.A. "Sigma" (cota statului - 71,7%). Cu 11 luni înainte de deschiderea procedurii de faliment, de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat au fost sechestrate etajele 1 şi 2 ale întreprinderii, care ulterior, fără a fi expuse la licitaţie, au fost realizate S.R.L. "Elat-Rentservice" la un preţ diminuat cu 6,7 mil.lei faţă de valoarea de bilanţ. Peste 2 ani, etajele 3 şi 4 au fost realizate aceleiaşi firme cu o diminuare de 6,4 mil.lei a valorii de bilanţ. Astfel, mijloacele financiare pasibile satisfacerii cerinţelor creditorilor au fost micşorate cu 13,1 mil.lei. Administratorul Institutului Naţional al Viei şi Vinului (INVV) n-a executat prevederile legislaţiei în vigoare şi bunurile materiale sechestrate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat au fost realizate cu valoarea diminuată faţă de cea de bilanţ cu 678,1 mii lei. În cadrul acestui institut şi la S.A. "Elcas" administratorii şi Comitetele de creditori n-au întreprins măsuri de recuperare a patrimoniului aflat la bazele de odihnă de pe teritoriul Ucrainei, cu valoarea de 1020,0 mii lei şi, respectiv, 424,0 mii lei. Reprezentanţii statului în Adunările creditorilor şi Comitetele de creditori n-au întreprins măsurile necesare pentru validarea corectă a creanţelor. Ca urmare, unele creanţe au fost incluse neîntemeiat în masa creditoare, iar altele n-au fost validate. Astfel, ocolind instanţa de judecată, în masa creditoare a S.A. "Elcas" au fost incluse creanţele în sumă de 159,0 mii lei ale Î.M. "Electromaşina", formate printr-un şir de cesiuni de la S.A. "Termocom". La INVV, cu consimţămîntul Comitetului creditorilor, au fost validate creanţe în sumă de 1751,7 mii lei ale unor creditori care au încălcat termenul de validare a creanţelor cu un an de zile. Tot la acest institut au fost validate creanţe la preţuri neargumentate în sumă de 1496,7 mii lei, care în evidenţa contabilă a institutului nu erau reflectate. În aceleaşi condiţii n-au fost validate creanţe ale creditorilor de stat la S.A. "Codru" în sumă de 2616,6 mii lei; la S.A. "Agrotehnica-Invest" - de 552,7 mii lei; la S.A. "Micron" - de 1535,6 mii lei. În masa debitoare a S.A. "Livada" n-au fost incluse datorii debitoare în sumă de 349,4 mii lei; la CAP "Prietenia" - mijloace fixe în sumă de 2440,0 mii lei; la S.R.L. "Lida" - patrimoniu în valoare de 6448,3 mii lei; la S.A. "Cips" - mijloace fixe în sumă de 639,8 mii lei. În componenţa masei debitoare la S.A. "Steaua" au fost incluse nejustificat obiecte de menire social-culturală cu valoarea de 4,1 mil.lei, transmise anterior Asociaţiilor de locatari. La întreprinderile în proces de insolvabilitate au fost stabilite cazuri de diminuare nelegitimă a masei debitoare cu suma de 50,4 mil.lei, precum şi de majorare a acesteia cu 28,0 mil.lei. Preţurile de realizare a bunurilor materiale ale întreprinderilor în proces de insolvabilitate (faţă de valoarea lor de bilanţ) au fost diminuate cu suma totală de 33,6 mil.lei, inclusiv la S.A. "Uzina de frigidere" - 2225,0 mii lei, S.A. "Codru" - 3383,1 mii lei, "ÎICP Drochia" - 14667,0 mii lei, S.A. "Ambalaj-Polimer" - 4758,4 mii lei, S.A. "Avicola Drochia" - 3909,5 mii lei, S.A. "Elcas" - 1244,5 mii lei, S.A. "Livada" - 412,6 mii lei, S.A. "Avicola Păpăuţi" - 1777,8 mii lei, "ÎIPC Orhei" - 600,0 mii lei, S.A. "Fabrica de conserve Speia" - 252,0 mii lei, INVV - 395,6 mii lei. Administratorul S.A. "Metal", încălcînd modul de organizare şi desfăşurare a licitaţiilor de bunuri materiale, a admis diminuarea neîntemeiată a valorii unui lot cu 2,0 mil.lei şi a altui lot - cu 3,9 mil.lei. La realizarea complexului de clădiri din Basarabeasca, care aparţinea S.A. "Metal", a fost admisă diminuarea cu 814,5 mii lei a costului stabilit de firma CTI "Capital". Gestionarea patrimoniului şi a masei debitoare a agenţilor economici, la care a fost iniţiat procesul de insolvabilitate, în multe cazuri a fost neeficientă. Comitetul de creditori al S.A. "Fabrica de conserve Speia", cu votul decisiv al BCA "Moldova-Agroindbank", a micşorat preţul unei noi linii de producţie a pastei de roşii de la 504,0 mii lei pînă la 252,0 mii lei. S.A. "Avicola Păpăuţi" a suportat cheltuieli neeficiente legate de estimarea patrimoniului supus privatizării, deoarece întreg patrimoniul întreprinderii cu valoarea de bilanţ de 5100,4 mii lei a fost realizat la preţul de numai 60,0 mii lei. Administratorul INVV, la realizarea prin negocieri directe a suprafaţei de 1478,0 m² a bazei de construcţie, a vîndut de fapt toată suprafaţa bazei de 2899 m², diminuînd valoarea ei de bilanţ cu 395,6 mii lei. Administratorul S.A. "Livada", fără desfăşurarea licitaţiei, în perioada anilor 2001-2002, a realizat diferitor persoane 6067 containere de păstrare a fructelor şi legumelor la preţuri diminuate cu 412,6 mii lei. Comitetul de creditori al S.A. "Alfa" a decis vînzarea activelor întreprinderii în credit, cu o dobîndă de 5% anual. La 01.10.03, în acest mod au fost realizate bunuri materiale în valoare de 13,4 mil.lei. Ca urmare, au fost formate datorii debitoare în sumă de 7,6 mil.lei, iar dobînzile neachitate şi nereflectate în evidenţa contabilă au constituit 500,0 mii lei. Administratorul S.A. "Alfa", în lipsa consimţămîntului Comitetului de creditori, încălcînd planul aprobat de instanţa de judecată, fără organizarea licitaţiilor, a vîndut fonduri fixe cu destinaţie comunală în valoare de 1,3 mil.lei întreprinderii private S.R.L. "Proalfa-Service", care ulterior a obţinut venituri în sumă de 1,4 mil.lei, acestea fiind ratate de S.A. "Alfa". Din suprafaţa de 54856,8 m², înstrăinată numai prin negocieri directe, 1289,6 m² au fost realizaţi S.R.L. "Proalfa-Service" la preţul simbolic de 339 lei pentru 1 m², deşi reparaţia a fost efectuată din contul S.A. "Alfa". Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor n-au asigurat executarea Hotărîrii Guvernului privind crearea în baza S.A. "Alfa" a unui parc industrial. Actualmente procedura de lichidare a S.A. "Alfa" se află la etapa de finalizare, iar patrimoniul şi infrastructura existentă pentru crearea posibilului parc industrial au fost irosite. Gestionarea nesatisfăcătoare a întreprinderilor insolvabile a dus la efectuarea cheltuielilor ineficiente şi la formarea unor noi datorii creditoare. Astfel, la propunerea administratorului S.A. "Fabrica de conserve Căuşeni", suma de 1,2 mil.lei, prevăzută pentru achitarea creanţelor, a fost utilizată la deschiderea procesului de producţie. O mare parte din producţia fabricată n-a fost realizată, întreprinderea a suportat pierderi în sumă de 305,0 mii lei, creanţele faţă de furnizorii de materie primă au fost majorate cu 1,5 mil.lei. Administratorul Întreprinderii intergospodăreşti de creştere a cărnii de porcine Orhei a realizat acţiunile întreprinderii administrate în alte societăţi pe acţiuni, fără expunerea lor la Bursa Valorilor Mobiliare, la preţuri diminuate de 10 ori, prin ce a fost micşorată masa debitoare cu 813,9 mii lei. În timp ce majoritatea bunurilor materiale ale întreprinderilor insolvabile au fost realizate agenţilor economici privaţi la preţuri cu mult mai inferioare decît valoarea de bilanţ, preţurile bunurilor materiale transmise statului în contul achitării datoriilor au fost neîntemeiat mărite. La transmiterea în proprietatea statului a blocului administrativ de la S.A. "Metal", valoarea estimativă a unui metru pătrat de suprafaţă a constituit 2396,1 lei, deşi S.R.L. "Alumin-Com" i s-a realizat alt oficiu cu preţul de 1500,0 lei pentru 1 m². În lipsa controlului din partea Adunării creditorilor şi Comitetelor de creditori, procedurile de reorganizare şi de lichidare a întreprinderilor insolvabile se tărăgănează şi decurg foarte lent. Acest fapt le asigură administratorilor şi echipelor acestora locuri de muncă şi salarii fabuloase timp îndelungat. Procedura de faliment la S.A. "Alimentarmaş", S.A. "Alfa", S.A. "Uzina de frigidere" derulează din a.1997; la S.A. "Codru", S.A. "Steaua", S.A. "Combinatul de mobilă din Bălţi" - din a.1998; la S.A. "Sigma", S.A. "Monolit", S.A. "Fabrica de conserve din Căuşeni", S.A. "Avicola" Tîrnova, S.A. "Fabrica de conserve din Cantemir" - din a.1999 etc. Situaţia creată este condiţionată şi de lipsa unei reglementări legale. Legea nr.786-XIII din 26.03.96 reglementa durata procedurii de faliment pînă la 48 de luni, iar Legea adoptată în a.2001 (nr.632-XV din 14.11.01) nu prevede limitarea respectivă. După adoptarea Legii cu privire la insolvabilitate în redacţie nouă, remunerarea administratorilor n-a fost adusă în corespundere. Un şir de administratori au continuat să fie remuneraţi în condiţiile legislaţiei vechi. În anii 2001-2003, unor administratori neîntemeiat le-au fost calculate 3,1 mil.lei. Remunerarea a 3 administratori în această perioadă a constituit de la 1,4 mil.lei pînă la 2,0 mil.lei, iar a 6 administratori - de la 105,0 mii lei pînă la 490,0 mii lei fiecăruia. De asemenea, administratorilor neîntemeiat le-a fost calculată şi suma de 427,0 mii lei din valoarea bunurilor materiale nerealizate, dar transmise statului în contul stingerii datoriilor. Încălcîndu-se prevederile Legii insolvabilităţii, remunerarea şi cheltuielile pentru specialiştii şi experţii angajaţi de administrator, cu consimţămîntul Comitetelor creditorilor, au fost efectuate din contul masei debitoare a întreprinderilor insolvabile. Analogic au fost achitate şi cheltuielile pentru plata cotelor de asigurare socială de stat, care în perioada supusă controlului au alcătuit circa 3,0 mil.lei. La unele întreprinderi insolvabile (S.A. "Livada", S.A. "Metal") ţinerea evidenţei contabile la un nivel scăzut a determinat gestionarea proastă şi neasigurarea păstrării masei debitoare. La S.A. "Fabrica de conserve Speia" acest fapt a permis sustragerea din casa întreprinderii a banilor în numerar în sumă de 62,6 mii lei. La S.A. "Agrotehnica-Invest", cu participarea lucrătorilor contabilităţii, au fost nimicite documentele contabile înainte de expirarea termenelor de păstrare. Întreprinderile cu capital de stat au devenit falimentare în urma lipsei controlului eficient din partea ministerelor, departamentelor de ramură, precum şi a Ministerului Finanţelor. Un credit în valută străină a fost acordat S.A. "Livada" de către Ministerul Finanţelor, la propunerea Ministerului Agriculturii, fără gaj, nefiind întreprinse măsuri de încasare forţată a datoriilor faţă de stat, care la momentul deschiderii procedurii de faliment au constituit 18,1 mil.lei (83,8 la sută din suma totală a datoriilor). Conducerea S.A. "Livada", profitînd de lipsa controlului din partea organelor de resort, iar în unele cazuri - şi cu susţinerea tacită a lor, premeditat a adus întreprinderea în stare de insolvabilitate. Analiza activităţii întreprinderilor în condiţiile insolvabilităţii demonstrează că la iniţierea de către creditorii de stat a procesului de insolvabilitate, în unele cazuri, nu s-a ţinut cont de interesele statului. Astfel au fost falimentate întreprinderile avicole, de creştere a animalelor şi de producere a cărnii, întreprinderile cerealiere, precum şi un şir de întreprinderi industriale. Procedura a fost iniţiată cu întîrziere, cînd activitatea acestora nu mai putea fi redresată. Faţă de persoanele care au adus întreprinderile cu capital de stat la faliment n-au fost întreprinse măsuri adecvate de tragere la răspundere, deoarece legislaţia în vigoare nu prevede aceasta. Legislaţia privind falimentul şi insolvabilitatea întreprinderilor nu prevedea şi nu prevede modul de pregătire şi selectare a candidaţilor la funcţia de administrator, precum şi nivelul lor de calificare. Ca urmare, în unele cazuri, una şi aceeaşi persoană a fost numită în funcţia de administrator la 10 şi mai multe întreprinderi situate în diferite localităţi ale republicii, fapt care a influenţat negativ asupra derulării procedurii de insolvabilitate. Realizarea politicii statului în domeniul administrării fondului funciar şi reglementării relaţiilor funciare şi cadastru în Republica Moldova Controlul tematic asupra realizării politicii statului în domeniul administrării fondului funciar denotă gestionarea insuficientă a celei mai esenţiale bogăţii a ţării - pămîntul. Evidenţa proastă şi nerespectarea legislaţiei privind reglementarea în acest domeniu este tipică pentru majoritatea organelor abilitate de stat cu gestionarea lui. Primăria mun.Chişinău atribuie terenuri în folosinţă sau în arendă, care ulterior, după valorificare, se vînd ca terenuri aferente obiectivelor private sau construcţiilor nefinalizate. În lipsa delimitării terenurilor conform prevederilor Legii privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor, schimbarea statutului de proprietate şi a formei de utilizare a terenurilor duce la diminuarea preţului acestora. Primăria, în lipsa delimitării terenurilor proprietate de stat şi proprietate municipală, a înregistrat cu statut de proprietate municipală un şir de terenuri aferente întreprinderilor de stat, ca urmare fiind modificat statutul la 465 de terenuri aferente obiectivelor economice şi la 415 terenuri aferente blocurilor locative. Primăria a vîndut şi transmis în arendă terenuri, acestea nefiind trecute în proprietate municipală ca terenuri ale fondului de rezervă şi nefiind reflectate în bilanţul funciar. Cu încălcarea prevederilor Codului funciar, fără a înregistra condiţionat dreptul de proprietate asupra terenurilor specificate, a fost înregistrat dreptul de proprietate municipală asupra terenurilor aferente caselor particulare la 1912 deţinători. În lipsa concepţiei de dezvoltare a spaţiului locativ, Primăria a atribuit agenţilor economici nestatali (S.R.L. "Băţai-Trans", S.R.L. "Arbustum", S.A. "Agregat" şi Î.I. "Creator-Iu.Borş") în folosinţă, fără plată, terenuri pentru alte necesităţi decît producţia agricolă şi silvică. În contradicţie cu prevederile Legii cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale, Primăria mun.Chişinău a decis darea în arendă S.R.L. "Saniesta" a unui lot din str.Calea Basarabiei din contul "sechestrării parţiale a pădurii-parc", pentru proiectarea şi construirea unei staţii de spălat automobile. Datele despre hotarele mun.Chişinău diferă. În hotărîrea Guvernului hotarele municipiului (oraşului) Chişinău sînt stabilite pe suprafaţa de 12301,2 ha, iar în bilanţul funciar la 01.01.03 acestea au fost reflectate cu 227,39 ha mai puţin. Oficiul cadastral teritorial Chişinău nu dispune de date concrete privind hotarele municipiului Chişinău. De asemenea, oficiul nu întreprinde măsuri pentru actualizarea şi concretizarea planului cadastral. Terenurile proprietate publică a statului, destinate agriculturii, reflectate în evidenţa Direcţiei funciare, nu corespund datelor prevăzute în actele legislative. Direcţia funciară nu dispune de planuri de sistematizare în vederea determinării direcţiilor principale de folosire a terenurilor din intravilan pentru construcţia caselor şi a altor obiecte, precum şi de planurile de organizare economico-funciară a intravilanului. Descifrarea terenurilor pe clasificatoare este învechită, iar datele bilanţului anual nu reprezintă situaţia reală. La Direcţia funciară a Primăriei mun.Chişinău lipsesc documentele de confirmare a dreptului deţinătorilor de terenuri destinate transportului rutier (973 ha), transportului feroviar (232,55 ha), transportului aerian (434 ha), construcţiei caselor de locuit, clădirilor de menire social-culturală proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale (658 ha). Oficiul cadastral teritorial Chişinău nu prezintă organelor administraţiei publice locale informaţii despre noii deţinători de terenuri. Registrul cadastral al terenurilor nu corespunde cerinţelor pentru terenurile urbanizate. Fişa cadastrală centralizatoare nu este ţinută potrivit cerinţelor şi nu corespunde realităţii. Terenurile înregistrate la Oficiul cadastral teritorial Chişinău, la 01.09.03, constituiau suprafaţa de 18262,32 ha, sau 32,4% din cadastrul funciar al municipiului Chişinău. Oficiul şi Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru n-au respectat cerinţele Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile. Nu s-au întreprins măsuri pentru realizarea Programului de înregistrare primară masivă a bunurilor imobile şi implementare a mecanismului de estimare a bunurilor imobile în vederea creării cadastrului bunurilor imobile. Oficiul cadastral teritorial Chişinău nu solicită de la autorităţile administraţiei publice locale documentele necesare pentru crearea cadastrului. La oficiu nu se ţin registrele de estimare a valorii bunurilor imobile. Ca urmare, la 01.11.03, în total au fost înregistrate numai 64552 bunuri imobile, sau 43% din volumul planificat. La Direcţia funciară nu se ţine o evidenţă completă a contractelor de vînzare-cumpărare şi de dare în arendă a terenurilor aferente, nu există o continuitate a înregistrării lor. Unele contracte de vînzare-cumpărare a terenurilor aferente, deşi sînt înregistrate, lipsesc. Informaţia privind acumularea mijloacelor băneşti de la vînzarea-cumpărarea terenurilor aferente obiectivelor privatizate, prezentată Ministerului Finanţelor de către Direcţia funciară, nu corespunde realităţii. Datoriile neachitate la bugetele respective de la vînzarea-cumpărarea terenurilor constituie 2,3 mil.lei, iar datoriile neachitate la bugetul municipal de la arenda funciară - 4,4 mil.lei. Insuficient se gestionează fondul funciar la primăria Truşeni. Nu se asigură în măsură deplină perceperea impozitelor, nu se informează Inspectoratul fiscal despre schimbarea deţinătorului de teren, nu se înregistrează toate contractele de vînzare-cumpărare a pămîntului. Identificarea terenurilor din hotarele satului Truşeni n-a fost efectuată în temeiul documentelor şi prescripţiilor aprobate de Guvern. Datele Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului, la 01.01.03, diferă de cele din fişa cadastrală a primăriei cu 8,66 ha - la proprietatea de stat şi cu 88,3 ha - la proprietatea unităţii administrativ-teritoriale. Consiliul oraşului Hînceşti, nerespectînd Legea cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane şi rurale şi Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului, a repartizat trei sectoare de teren pentru construcţia caselor de locuit din spaţiul verde (parcul orăşenesc). Analogic, consiliul local din s.Peresecina, r-nul Orhei a vîndut teren din parcul de cultură şi odihnă şi din teritoriul grădiniţei de copii. Contrar actelor normative în vigoare, primăriile s.Mileştii Mici, com.Oneşti (Străşeni), or.Rezina, s.Peresecina (Orhei), or.Drochia şi s.Cosăuţi (Soroca), la calcularea preţului normativ al terenurilor aferente obiectelor privatizate şi din fondul de rezervă vîndute, au micşorat bonitatea medie a solului etc. Suma totală a venitului ratat a constituit 10,6 mil.lei (bugetul de stat - 3,2 mil.lei, bugetele locale - 5,3 mil.lei şi contul special al Guvernului - 2,1 mil.lei). Autorităţile publice locale nu respectă prevederile Codului subsolului. Primăriile nu sistează folosirea neautorizată a subsolului de către agenţii economici, nu stabilesc perimetrele miniere pentru agenţii economici cărora le-au fost repartizate terenuri pentru exploatarea zăcămintelor, nu transmit informaţia respectivă organelor de stat pentru supravegherea minieră şi a mediului. Ca urmare, majoritatea agenţilor economici dobîndesc ilicit zăcăminte subterane. Numai de pe terenurile primăriilor or.Taraclia, satelor - Musaitu, Tvardiţa, Valea Perjei, Balabanu, Albota, Cairaclia, Budăi şi Salcia din r-nul Taraclia, 7 agenţi economici dobîndesc nisip, argilă şi piatră în lipsa documentaţiei de proiect şi licenţelor respective. De asemenea, începînd cu anul 2000, întreprinderile individuale "Chîssa" (or.Comrat) şi "Roata Sert" (or.Taraclia) extrag nisip din albia rîului Salcia, care trece pe teritoriul primăriilor satelor Budăi şi Musaitu. Un şir de agenţi economici nu prezintă dări de seamă privind calcularea plăţii pentru dreptul de extragere a zăcămintelor şi nu achită plăţile respective în bugetul local. Unele primării ale raioanelor Orhei, Căuşeni, Ungheni, Cimişlia, Leova, Ştefan Vodă, Călăraşi, Edineţ, Briceni, Ocniţa şi Donduşeni au micşorat neîntemeiat calculul plăţii pentru arendă sau în genere n-au încheiat contracte pentru terenurile fondului apelor şi fondului de rezervă. Ca urmare, în bugetele locale nu s-au încasat venituri în sumă totală de 465,1 mii lei. Primăriile or.Drochia şi or.Floreşti au încheiat 5 contracte de vînzare-cumpărare a pămîntului în rate, fără a fi achitat în termen costul terenului (la momentul vînzării, încheierii contractului) în mărime de 25% din preţul normativ, deşi în toate contractele era indicat că aceste sume au fost achitate. Ca rezultat, în buget n-a fost încasat venit în termenele stabilite de contracte în sumă de 84,3 mii lei. În cadrul inventarierii selective a terenurilor de pămînt în mun.Bălţi, raioanele Glodeni şi Sîngerei au fost stabilite cazuri de acaparare de către agenţii economici a terenurilor proprietate publică pe o suprafaţă de 348 ha. Ca urmare, în bugetele locale n-au fost încasate venituri de la plata pentru arendă în sumă totală de 40,3 mii lei. Mai mult decît atît, S.R.L. "Codrana-Lux", fără a încheia contract de arendă cu Agenţia de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva", a amplasat samavolnic 18 obiecte de menire auxiliară şi odihnă. Din lipsa de control a persoanelor responsabile ale primăriilor n-au fost aplicate pîrghiile prevăzute în Codul funciar în cazurile necultivării terenurilor arabile. Astfel, numai în primăriile din s.Sofia, Gura Galbenei şi Ecaterinovca (fostul jud.Lăpuşna) n-au fost prelucrate 394 ha de terenuri agricole. Concomitent, contrar Codului funciar, la primăria s.Sofia 25 de persoane au defrişat o suprafaţă de 6,93 ha de plantaţii multianuale (vii şi livezi). Cu încălcarea Codului apelor, Regulamentului privind modul şi condiţiile de atribuire în folosinţă a obiectelor acvatice, un şir de primării ale raioanelor Străşeni, Ungheni, Edineţ, Briceni, Ocniţa şi primăria mun.Bălţi au transmis iazurile (terenurile fondului acvatic) în arendă şi folosinţă separată persoanelor fizice şi juridice, fără ca acestea să obţină avizul organelor centrale de stat pentru gospodărirea apelor, pentru protecţia mediului înconjurător, serviciului care exercită supravegherea sanitară de stat şi în lipsa titlurilor de stat de folosinţă separată a apelor. Bazinele acvatice ce aparţin S.A."Piscicola" de pe teritoriul mai multor primării nu se folosesc la destinaţie. Majoritatea iazurilor de pe teritoriile UAT nu sînt luate la evidenţă cadastrală şi contabilă în primării. Contractele de arendă nu se transmit în contabilităţile primăriilor pentru calcularea sumei de arendă, ţinerea evidenţei datoriilor, calcularea penalităţilor conform clauzelor contractuale. O parte din bazinele acvatice proprietate publică a UAT au fost transmise cotaşilor ca cotă valorică, fără indicarea dreptului de utilizare a iazului. Un şir de agenţi economici, avînd contract de arendă cu primăriile respective, nu permit accesul la el altor persoane fizice şi juridice, pentru utilizarea apei la irigare, adăpatul animalelor etc. Reconstrucţia multor bazine, date în arendă persoanelor fizice şi juridice, se efectuează din contul fondurilor extrabugetare. Astfel, numai pentru reconstrucţia unui iaz din teritoriul primăriei s.Gura Galbenei (r-l Cimişlia), care n-a fost luat la evidenţă funciară şi contabilă şi n-a fost dat în arendă, s-au utilizat 428,3 mii lei din mijloacele fondului extrabugetar. Nerespectînd Codul funciar, primăria s.Sofia, r-l Hînceşti, n-a asigurat controlul asupra folosirii raţionale a terenurilor, precum şi protecţia lor. Ca rezultat, cet. V.Ciobanu, a ocupat în mod abuziv teren agricol (păşuni) şi şi-a construit pe acesta un iaz, fără decizia primăriei şi stabilirea hotarelor terenului în natură. Majoritatea primăriilor supuse controlului n-au asigurat respectarea prevederilor Legii contabilităţii, Codului funciar, legilor bugetare anuale. În evidenţa contabilă a primăriei s.Valea Perjei (r-l Taraclia) n-au fost reflectate restanţele în sumă de 71,5 mii lei pentru terenurile arendate din rezerva primăriei, iar pentru patrimoniul public transmis în arendă cooperativei de producţie "Valea Perjei" n-au fost calculate plăţile anuale de arendă în sumă de 30,7 mii lei. Autorităţile publice locale nu soluţionează problema luării la evidenţă şi înregistrării bunurilor imobiliare la oficiile cadastrale teritoriale. Astfel, primăriile s.Taraclia de Salcie, or.Cahul, s.Andruşul de Sus n-au luat la evidenţă bunurile imobiliare primite de la diferiţi agenţi economici în sumă de, respectiv, 1390,1 mii lei, 1648,8 mii lei şi 161,9 mii lei şi nu le-au înregistrat la OCT Cahul. La spitalul din or.Cahul bunurile imobiliare în sumă de 13,0 mil.lei (clădirile policlinicii cu 2 etaje, maternităţii, secţiei terapie, garajului auto etc.), deşi sînt reflectate în balanţa instituţiei, nu sînt înregistrate la OCT Cahul. În contradicţie cu Legea bunurilor cadastrale şi Hotărîrea Guvernului cu privire la furnizarea şi conţinutul informaţiei cadastrale, majoritatea primăriilor supuse controlului n-au solicitat informaţia pentru actualizarea planurilor cadastrale. La primăriile din raza de acţiune a OCT Hînceşti (or.Hînceşti, s.Negrea, s.Sofia) evidenţa deţinătorilor de terenuri nu se ţine în registru de tip nou. În primăria s.Musaitu, r-l Taraclia, nu se ţine evidenţa posesorilor de pămînt în registrul cadastrului funciar. În materialele de delimitare a terenurilor proprietate publică în terenuri proprietate publică a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale (primăria Rezina, primăriile satelor Susleni, Ivancea, Donici şi Peresecina din r-l Orhei) au fost depistate devieri între datele Institutului de Proiectări pentru Organizarea Teritoriului şi cele ale primăriilor de 390 ha (proprietatea statului) şi de 631 ha (proprietatea UAT). În materialele respective nu sînt reflectate suprafeţele de teren proprietate privată. Materialele de delimitare a terenurilor din raza primăriei Holercani au fost aprobate prin decizia consiliului local, însă pînă la momentul controlului în registrele cadastrale ale primăriei şi, respectiv, în balanţa funciară n-au fost introduse schimbările corespunzătoare. O situaţie similară s-a constatat şi la primăriile Slobozia-Duşca (r-l Criuleni) şi Oneşti (r-l Străşeni) etc. În concluzie Curtea de Conturi constată că în domeniul gestionării patrimoniului public au avut loc lacune şi abateri de la legislaţia în vigoare, prin utilizarea iraţională şi neeficientă a acestuia de către organele abilitate cu dreptul respectiv. Neajunsurile şi delapidările existente, neîntreprinderea măsurilor respective de preîntîmpinare şi stopare a acestor nereguli prejudiciază interesele economice ale statului în proporţii esenţiale. CAPITOLUL IV. Măsurile întreprinse pentru lichidarea încălcărilor depistate de către Curtea de Conturi Scopul principal al activităţii Curţii de Conturi este urmărirea respectării legislaţiei în vigoare la gestionarea mijloacelor financiare şi materiale ale statului, cerînd întreprinderea măsurilor de lichidare a neajunsurilor depistate, determinare a responsabilităţii şi tragere la răspundere a factorilor de decizie, precum şi de restituire în bugetul de stat a mijloacelor financiare utilizate contrar destinaţiei şi peste limitele stabilite prin legile şi actele normative în vigoare. În baza rezultatelor controalelor, Curtea de Conturi a adoptat 42 de hotărîri, care ulterior au fost aduse la cunoştinţă Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului şi Guvernului, pentru informare şi luare de atitudine, precum şi opiniei publice, prin publicarea lor în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. În anul de referinţă, Curtea de Conturi şi-a orientat eforturile în direcţiile eficientizării controalelor efectuate şi hotărîrilor adoptate, ridicării responsabilităţii factorilor de decizie la administrarea finanţelor publice şi patrimoniului public, călăuzindu-se doar de prevederile actelor legislative şi normative în vigoare, astfel asigurînd legalitatea şi obiectivitatea în aprecierea faptelor elucidate în rezultatul controlului. Întrunirile prealabile cu factorii de decizie ai subiecţilor supuşi controlului, conlucrarea cu persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul Guvernului, ministerelor, departamentelor şi altor organe administrative au mobilizat subiecţii supuşi controlului la întreprinderea unor măsuri concrete pentru lichidarea încălcărilor depistate, fapt care a determinat executarea în ansamblu a cerinţelor hotărîrilor Curţii de Conturi. Guvernul, în a.2003, a examinat la şedinţele sale unele hotărîri ale Curţii de Conturi şi a emis deciziile respective, prin care a obligat factorii de decizie să întreprindă măsurile de rigoare pentru lichidarea neajunsurilor depistate de control şi respectarea prevederilor legislaţiei şi actelor normative ce ţin de domeniul financiar-bancar. Totodată, Guvernul a înaintat în Parlament un şir de iniţiative privind modificarea legilor în vigoare şi adoptarea unor noi legi, menite să perfecteze cadrul legislativ existent. La solicitarea Curţii de Conturi, au fost întreprinse măsuri pentru modificarea hotărîrilor anterioare ale Guvernului, care erau în contradicţie cu legislaţia în vigoare. În baza hotărîrilor Curţii de Conturi, Parlamentul, Guvernul şi alte autorităţi publice au adoptat, modificat şi completat circa 30 de legi, hotărîri, regulamente, instrucţiuni, ceea ce a contribuit la lichidarea unor divergenţe şi incorectitudini în cadrul legislativ şi normativ existent. Astfel, conform cerinţelor Hotărîrii Curţii de Conturi nr.4-S din 11.02.03 (Departamentul Situaţii Excepţionale), Guvernul, la 13.03.03, a adoptat Hotărîrea nr.284-6 "Privind modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.298-9 din 26.05.93", prin care au fost stabilite categoriile de salarizare, coeficienţii tarifari pentru funcţiile efectivului de militari ai Departamentului Situaţii Excepţionale şi modalitatea de plată a unor indemnizaţii. La propunerea Curţii de Conturi (Hotărîrea nr.8 din 27.03.03), a fost modificată Legea nr.501-XV din 11.12.03, Titlul III al Codului fiscal nr.1415-XIII din 17.12.97 privind restituirea TVA. Conform Hotărîrii Curţii de Conturi nr.9 din 12.02.04, Guvernul a adoptat Hotărîrea nr.375 din 13.04.04 "Despre delimitarea terenurilor proprietate publică a localităţilor din componenţa municipiului Chişinău". În baza Hotărîrii Curţii de Conturi nr.10 din 03.04.03 (Agenţia de Stat pentru Rezervele Materiale şi Ajutoarele Umanitare), Parlamentul a adoptat Legea nr.425-XV din 30.10.03, prin care a fost modificată Legea insolvabilităţii nr.632-XV din 14.11.01, unde s-au introdus creanţele de restituire (achitare) a datoriilor faţă de rezervele materiale ale statului. La recomandările Curţii de Conturi (Hotărîrea nr.40 din 06.06.03), Guvernul a modificat Hotărîrea nr.515 din 25.04.03, adoptînd Hotărîrea nr.1621 din 31.12.03 privind stabilirea costului imobilului transmis CNAS în valoare de 2,7 mil.lei, inclusiv mobilierul estimat la suma de 2,2 mil.lei. În corespundere cu Hotărîrea Curţii de Conturi nr.43 din 12.06.03 (Fondul rutier), Parlamentul, prin Legea nr.430-XV din 31.10.03, a modificat şi completat Legea fondului rutier nr.720-XIII din 02.02.96, precum şi Hotărîrea nr.893-XIII din 26.06.96, în scopul perfecţionării actelor legislative ce stipulează constituirea şi utilizarea fondului rutier. Parlamentul a adoptat Hotărîrea nr.558-XV din 25.12.03 "Privind repartizarea către beneficiari şi pe obiective a alocaţiilor pentru finanţarea investiţiilor capitale prevăzute la bugetul de stat pe anul 2004" (conform Hotărîrii Curţii de Conturi nr.54 din 11.07.03 - Investiţii capitale) referitor la Programul investiţiilor capitale pe a.2004, repartizarea volumelor investiţiilor capitale pe beneficiari şi obiecte, responsabilitatea beneficiarilor în construcţii pentru corectitudinea determinării lucrărilor efectuate. În baza Hotărîrii Curţii de Conturi nr.58 din 15.07.03 (Trezoreria de Stat), Guvernul, prin Hotărîrea nr.1340 din 07.11.03, a modificat Hotărîrea nr.755 din 30.07.01 "Cu privire la structura, efectivul şi Regulamentul Ministerului Finanţelor", în ce priveşte activitatea unităţilor Trezoreriei de Stat. Concomitent, Guvernul a adoptat Hotărîrea nr.486-21 din 10.05.04 "Despre rezultatele revizuirii Fondului de stat al metalelor preţioase şi pietrelor preţioase". Conform Hotărîrii Curţii de Conturi nr.9 din 28.03.03, Guvernul a adoptat Hotărîrea nr.88 din 04.02.04 "Despre acţiunile privind asigurarea rambursării creditelor externe primite pe parcursul anilor 1991-2002", prin care a fost aprobat Planul de acţiuni privind asigurarea rambursării datoriilor pentru creditele externe garantate şi cele directe de către beneficiarii acestora. Pe parcursul anilor 2002-2003 a continuat practica efectuării controalelor tematice, fiind exercitate 8 controale asupra: respectării Legii achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului nr.1166-XIII din 30.04.97; corectitudinii restituirii TVA din bugetul de stat; eficienţei valorificării şi rambursării creditelor externe; utilizării mijloacelor speciale şi unor fonduri extrabugetare; realizării politicii statului în domeniul administrării fondului funciar; eficienţei acordării de înlesniri fiscale şi vamale etc. Conform hotărîrilor adoptate în baza rezultatelor controalelor tematice, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice a înaintat Guvernului proiectul Regulamentului cu privire la achiziţiile publice dintr-o singură sursă, care a fost aprobat prin Hotărîrea nr.951 din 04.08.03, publicată în Monitorul Oficial nr.182-185 din 19.08.03, fiind, totodată, aprobată şi lista agenţilor economici monopolişti de la care se procură mărfuri şi servicii. Modificările şi completările la Regulamentul cu privire la achiziţia mărfurilor prin cererea ofertelor de preţuri, înaintate Guvernului spre examinare, au fost aprobate prin Hotărîrea nr.1399 din 24.11.03 (Monitorul Oficial nr.235-238 din 28.11.03). Parlamentul, prin Legea nr.482-XV din 04.12.03 şi Legea nr.240-XV din 13.06.03, a modificat articolele 5, 47 şi 50 din Legea achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului nr.1166-XIII din 30.04.97. Cît priveşte achiziţiile publice, Guvernul a adoptat Hotărîrile: nr.1123 din 15.09.03 "Despre aprobarea Regulamentului cu privire la achiziţiile publice de lucrări"; nr.782 din 30.06.03 "Cu privire la măsurile primordiale pentru realizarea mai eficientă a achiziţiilor publice". Începînd cu luna iulie 2003, Agenţia publică suplimentar în Internet informaţia despre achiziţiile publice (www.tender.md), iar din luna ianuarie 2004, se editează săptămînal Buletinul Achiziţiilor Publice. Ministerul Finanţelor, luînd în consideraţie rezultatele controalelor şi hotărîrile Curţii de Conturi, adoptate în baza lor, a intensificat controlul asupra modului de înregistrare şi executare în termen a contractelor de achiziţii prin sistemul trezorerial. Lunar organizează seminare cu colaboratorii trezoreriilor teritoriale privind modul de înregistrare a contractelor şi de executare a lor. La şedinţa Colegiului Ministerului Finanţelor din 30 iunie 2003 s-au examinat rezultatele controlului şi s-a aprobat Planul de măsuri pentru ameliorarea situaţiei privind restituirea TVA, fiind, totodată, înaintate propuneri de perfectare a legislaţiei privind restituirea TVA, care, prin Legea nr.501-XV din 11.12.03 (Monitorul Oficial nr.6-12/54 din 01.01.04), au fost expuse în redacţie nouă (art.101 şi 102 (8) din Codul fiscal). Au fost întocmite, revizuite şi remise spre examinare actele de verificare cu beneficiarii de credite interne, externe, proiecte investiţionale şi credite externe cu garanţia statului a datoriilor faţă de minister la situaţia din 1 iulie 2003. S-au întreprins măsuri privind perceperea forţată a datoriilor, conform art.4 din Legea nr.408-XV din 26.07.01 "Pentru punerea în aplicare a Titlului V al Codului fiscal" şi Regulamentului Băncii Naţionale a RM nr.113 din 21.05.03 "Privind suspendarea operaţiunilor, sechestrarea mijloacelor băneşti din conturile bancare/ trezoreriale şi perceperea în mod incontestabil a mijloacelor băneşti din conturile bancare". În rezultatul măsurilor întreprinse, Î.S. "Aeroportul Internaţional Chişinău" a achitat integral fondul de risc (5% din suma împrumutului valorificat) în sumă de 442,2 mii dol.SUA, iar BC "Moldova - Agroindbank" S.A., pe parcursul anului 2003, a achitat în fondul de risc suma de 48,5 mii dol.SUA. La 1 august 2003 a fost semnat Amendamentul la Acordul între Ministerul Finanţelor, BCA "Moldindconbank" şi S.A. "Santek" cu privire la asigurarea garanţiei de stat şi graficul de achitare a datoriilor în fondul de risc începînd cu 1 august 2004. Au fost expediate circulare privind reflectarea în executarea de casă a veniturilor obţinute de la arenda încăperilor, închiderea conturilor deschise în băncile comerciale, trecerea la deservirea prin sistemul trezorerial a ministerelor de forţă, iar prin ordinul Ministerului Finanţelor nr.36 din 06.06.03, a fost elaborată modalitatea de încasare forţată a depăşirii veniturilor asupra cheltuielilor pe mijloacele extrabugetare, prevăzute în devizele de cheltuieli. La cererea Curţii de Conturi (Hotărîrea nr.13 din 24.02.04 - activitatea reprezentanţilor statului la întreprinderile în proces de insolvabilitate cu derularea procesului de faliment), a fost elaborat Planul de măsuri şi acţiuni pentru lichidarea încălcărilor depistate în rezultatul controlului şi aprobat la şedinţa Colegiului Ministerului Finanţelor din 8 aprilie 2004. Ministerul Finanţelor a elaborat un model de contract între adunarea creditorilor şi administrator, care stipulează că, în cazurile cînd statul este creditor majoritar, remunerarea se efectuează conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.1717 din 27.12.02 "Despre aprobarea Regulamentului privind remunerarea administratorului procesului de insolvabilitate". Conform unui grafic, în luna mai a.c., au fost convocate adunări şi şedinţe ale comitetelor creditorilor la întreprinderile faţă de care Ministerul Finanţelor a iniţiat procesul de insolvabilitate, în cadrul cărora s-au examinat dările de seamă ale administratorilor privind implementarea planurilor de lichidare sau redresare şi continuarea realizării procesului de insolvabilitate. Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea Parlamentului nr.188 din 10.06.04 "Cu privire la componenţa Consiliului Creditorilor", conform căreia Preşedinte al Consiliului a fost numit Prim-ministrul Republicii Moldova. În baza Hotărîrii Curţii de Conturi nr.13 din 24.02.04, la 12 martie 2004 comitetul de creditori al S.A. "Steaua" a elaborat modificările în planul de lichidare, reieşind din faptul că Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău au înaintat cerinţe suplimentare privind recunoaşterea datoriilor în sumă de circa 20,0 mil.lei, care n-au fost incluse în tabela de creanţe, conform prevederilor legii abrogate. La şedinţa comitetului de creditori al S.A. "Micron" din 4 mai 2004 au fost examinate şi aprobate modificările în planul de redresare, unde, conform deciziilor judecătoreşti, au fost incluse suplimentar datoriile S.A. "Micron" faţă de Ministerul Finanţelor în sumă de 649,6 mii lei, faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat - în sumă de 746,6 mii lei (sumă care n-a fost reflectată în planul de reorganizare) şi faţă de bugetul de stat - amenda în mărime de 90,0 mii lei, rămasă după anularea datoriilor istorice faţă de bugetul consolidat. La 17 mai 2004, conform hotărîrii Curţii de Apel Economice, au fost validate creanţele S.A. "Agrotehnica-Invest" în sumă de 1058,7 mii lei, inclusiv faţă de bugetul consolidat - în sumă de 850,6 mii lei şi faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat - de 208,1 mii lei. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, la 30.06.03, a elaborat Planul de măsuri privind restituirea TVA, care prevede implementarea sistemului automatizat de verificare a obligaţiunilor respective. La 17.04.03 a elaborat circulara nr.44, în scopul asigurării evidenţei stricte a sumelor TVA colectate în buget şi restituite din buget, şi a modificat Instrucţiunea nr.6 din 30.12.02 "Privind restituirea sumelor taxei pe valoarea adăugată", stabilind un nou mecanism de evaluare a sumelor achitate şi o procedură mai eficientă de confirmare a livrărilor de export, aducînd-o în concordanţă cu art.101 (5) din Codul fiscal. A fost emis ordinul nr.116 din 30.05.03 privind măsurile de neadmitere a restituirii sumelor TVA în termene mai mari de 45 de zile (normă stabilită de art.101 (3) şi 101 (5) din Codul fiscal). Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi alte ministere de resort au elaborat un program de măsuri concrete în vederea rambursării de către beneficiari a datoriilor de la contractarea sau recreditarea împrumuturilor externe. În scopul redresării situaţiei economico-financiare a întreprinderilor din sectorul zootehnic, Parlamentul a adoptat legea respectivă, conform căreia au fost îngheţate (pînă la 31.12.07) datoriile întreprinderilor de producere a cărnii de porcine pentru creditele externe (şi dobînzile aferente), acordate în cadrul Programului PL-480 şi de către BIRD, precum şi datoriile pentru creditele externe şi interne (inclusiv dobînzile aferente), acordate de către Ministerul Finanţelor întreprinderilor avicole. S-au înaintat propuneri pentru modificarea Hotărîrii Guvernului nr.206 din 20.03.01. Consiliul municipal Chişinău a adoptat deciziile respective privind operarea modificărilor în devizele de venituri şi cheltuieli pe mijloacele extrabugetare, ţinînd cont de soldul la începutul anului 2003. Departamentul arhitectură şi urbanism a transferat în bugetul municipal Chişinău mijloace speciale în sumă de 527,0 mii lei, care au fost utilizate cu încălcarea actelor normative în vigoare. De asemenea, a fost restituită în buget suma de 15,3 mii lei, achitată angajaţilor netitulari pentru executarea lucrărilor. La bugetul mun.Chişinău a fost transferată suma de 50,0 mii lei (excedentul veniturilor asupra cheltuielilor pe a.2002). În cadrul Departamentului arhitectură şi urbanism şi la toate instituţiile municipale medicale acumularea în numerar a mijloacelor speciale (extrabugetare) se efectuează prin intermediul maşinilor de casă cu memorie fiscală. Este asigurată evidenţa datoriilor debitoare şi creditoare pentru fiecare agent economic în parte la serviciile comunale şi la plata pentru arendă. Încăperile temporar libere sînt date în arendă în baza contractelor, iar mijloacele financiare se acumulează la conturile trezoreriale ale instituţiilor bugetare. Realizarea acestor şi altor măsuri a determinat ameliorarea situaţiei vizînd executarea hotărîrilor Curţii de Conturi de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Culturii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Energeticii, Ministerul Economiei etc. În rezultatul executării hotărîrilor Curţii de Conturi, în buget s-au încasat plăţi obligatorii neachitate complet şi în termen, sancţiuni financiare în sumă totală de 31,6 mil.lei; au fost restituite alocaţii bugetare - 11,9 mil.lei; mijloace financiare în fondurile extrabugetare - 3,5 mil.lei; în fondurile speciale de bunuri materiale ale Agenţiei de Stat pentru Rezervele Materiale şi Ajutoarele Umanitare - 20,4 mil.lei şi în bugetul asigurărilor sociale de stat - 2,3 mil.lei; s-a restabilit în evidenţă patrimoniu de stat în valoare de 37,0 mil.lei şi datorii ale agenţilor economici faţă de stat - de 22,6 mil.lei. În urma controalelor efectuate, Curtea de Conturi a aplicat sancţiuni financiare pentru dezafectarea mijloacelor bugetare şi extrabugetare în sumă de 143,7 mii lei. Pentru comiterea contravenţiilor administrative (efectuarea de cheltuieli reale în sume ce depăşesc limitele alocaţiilor bugetare, utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor speciale), Curtea de Conturi a aplicat sancţiuni faţă de 13 persoane cu funcţii de răspundere (conform art.162/12 CCA), sancţiunile fiind achitate integral în buget. În baza hotărîrilor Curţii de Conturi, pentru încălcarea legislaţiei în vigoare, au fost destituite din funcţiile deţinute 18 persoane şi sancţionate disciplinar 148 de persoane cu funcţii de răspundere. Cu toate că în anul 2003 factorii de decizie au întreprins un şir de măsuri de lichidare a neajunsurilor depistate de control, unele cerinţe ale Curţii de Conturi au rămas neexecutate, fapt ce diminuează efectul final al activităţii de control financiar. În unele cazuri, persoanele cu funcţii de răspundere vinovate n-au fost pedepsite pentru încălcările comise şi sume considerabile de mijloace financiare publice nu se restituie în bugetul statului. Nu la nivelul cuvenit sînt executate hotărîrile Curţii de Conturi la Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor, Ministerul Educaţiei, Departamentul Privatizării, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Primăria mun.Chişinău, Departamentul de Executare a Deciziilor Judiciare etc., deşi Curtea de Conturi a expediat în adresa acestora şi a altor autorităţi peste 130 de scrisori şi solicitări repetate privind executarea integrală a hotărîrilor Curţii de Conturi. Astfel, răspunsul Ministerului Educaţiei despre executarea cerinţelor Hotărîrii Curţii de Conturi nr.12 din 28.05.03 "Privind rezultatele controlului asupra corectitudinii formării şi utilizării mijloacelor speciale şi mijloacelor unor fonduri extrabugetare" a fost prezentat cu întîrziere de 2 luni şi fără date complete. Defalcările în sumă de 154,3 mii lei la contul extrabugetar al Ministerului Educaţiei, conform Hotărîrii Guvernului nr.728 din 24.07.00, Universitatea Tehnică din Moldova le-a efectuat doar pe parcursul controlului repetat. De asemenea, n-a executat întocmai cerinţele hotărîrilor Curţii de Conturi şi conducerea Inspectoratului Fiscal Principal de Stat (IFPS). Astfel, prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.79 din 12.12.2000 (Creditul BERD, primit de S.A. "Apă-Canal"), s-a cerut de la IFPS efectuarea controlului asupra corectitudinii impozitării venitului specialiştilor autohtoni, remuneraţi din contul granturilor acordate S.A. "Apă-Canal Chişinău" de către Guvernul Danemarcii şi TACIS pentru susţinerea proiectelor. La 6 solicitări repetate ale Curţii de Conturi, IFPS n-a executat cerinţa în cauză. Conform Hotărîrii Curţii de Conturi nr.91 din 09.10.02 (S.A. "Termocom"), IFPS şi Camera Înregistrării de Stat pe lîngă Departamentul Tehnologii Informaţionale urmau să întreprindă măsuri în vederea lichidării S.R.L. "Alicor". De 4 ori s-a cerut executarea acestei cerinţe, însă IFPS susţine că nu este elaborată modalitatea de lichidare a întreprinderilor care nu s-au reînregistrat, conform Hotărîrii Guvernului "Cu privire la punerea în aplicare a certificatului de înregistrare a întreprinderilor" nr.251 din 17.03.97. Cerinţele Hotărîrii Curţii de Conturi nr.8 din 27.03.03 au fost executate doar parţial. Nu s-au întreprins măsuri privind determinarea gradului de responsabilitate a persoanelor vinovate (inclusiv a preşedinţilor comisiilor) pentru restituirea TVA, care au prejudiciat bugetul de stat şi au comis încălcări ale legislaţiei fiscale. Numai pe această chestiune Curtea de Conturi a adresat IFPS 5 demersuri, a organizat întîlniri cu persoanele cu funcţii de răspundere. Ministerul Finanţelor pînă în prezent n-a executat Hotărîrea Curţii de Conturi nr.85 din 04.10.01 (Utilizarea resurselor pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale din noiembrie a.2000) şi unele cerinţe ale hotărîrilor din a.2003. În raportul anual al Curţii de Conturi pe anul de activitate 2002 s-a menţionat că Primăria mun.Chişinău urma să preia la balanţa sa edificiul de pe str.Columna 76 /lit."A" şi "B", acesta anterior fiind proprietatea sa. În pofida multiplelor adresări, cerinţa în cauză a rămas neexecutată. Hotărîrile Curţii de Conturi nu se execută întocmai şi de Departamentul Privatizării, care n-a executat un şir de cerinţe atît ale hotărîrilor din anii precedenţi, cît şi ale celor adoptate recent. De exemplu, executarea Hotărîrii Curţii de Conturi nr.1 din 03.01.04 "Privind respectarea legislaţiei la privatizarea patrimoniului de stat din complexul de construcţii" fiind stabilită pe un termen de 3 luni, Departamentul s-a limitat la emiterea unui ordin, care reprezintă un document declarativ şi nu include un plan de măsuri eficiente, cu termene concrete de realizare. Astfel, nici una din cerinţele hotărîrii n-a fost executată. În scopul reparării prejudiciilor cauzate statului şi tragerii la răspundere a persoanelor vinovate de cauzarea acestora, Curtea de Conturi, în anul 2003, a expediat Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei 18 materiale, Procuraturii Generale - 2 materiale şi Serviciului de Informaţii şi Securitate - 1 material (în total 21 de materiale), care, în viziunea Curţii de Conturi, necesită luare de atitudine din partea organelor nominalizate. În baza acestor materiale au fost intentate 6 dosare penale, emise 5 ordonanţe de refuz, iar 10 materiale de control se află în proces de examinare. Examinînd ordonanţele în cauză, Curtea de Conturi n-a fost de acord cu motivele invocate, care au determinat refuzul intentării procesului penal. Acest refuz se argumentează prin lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii. În ordonanţe, în principiu, se analizează doar deficienţele actelor de control, care, în opinia organelor de anchetă, nu permit de a da o apreciere cuvenită faptelor expuse în materialele de control, fără a se propune efectuarea unui control suplimentar. Sînt cazuri cînd la intentarea proceselor penale ancheta depăşeşte cu mult termenul prevăzut de legislaţie. Astfel, la 21.03.03, Curtea de Conturi a remis CCCEC, pentru întreprinderea măsurilor în conformitate cu legislaţia în vigoare, materialele privind lucrările de gazificare a cazangeriei Spitalului judeţean Soroca la suma de 545,4 mii lei, executate de către S.R.L. "Laszlo Com". La 16.01.04, CCCEC, fără să examineze în esenţă materialele menţionate, a comunicat Curţii de Conturi că, în rezultatul verificărilor efectuate, n-au fost stabilite încălcări ale legislaţiei în vigoare. Numai la cererea repetată a Curţii de Conturi, CCCEC, la 17.03.04, a intentat, în temeiul alin.1 art.195 CP al RM, procesul penal privind factorii de decizie ai spitalului. De asemenea, la 13.06.03, Curtea de Conturi a remis Procuraturii Generale materialele privind încălcările prevederilor Legii privind datoria de stat şi garanţiile de stat (modificată) nr.943-XIII din 18.07.96, comise de către persoanele cu funcţii de răspundere la valorificarea şi rambursarea împrumuturilor externe, inclusiv a garanţiilor de stat, de către beneficiarii de credite, în urma cărora statul n-a încasat sumele de 97,1 mil.USD şi 154 mil.lei, din care, respectiv, 40,2 mil.USD şi 8,8 mil.lei au fost achitate din bugetul de stat. La 11.07.03, Procuratura Generală, examinînd materialele controlului privind eficienţa valorificării şi rambursării creditelor externe primite de S.A. "Perfuzon", S.A. "Fabrica de sticlă din Chişinău" şi S.R.L. "Vininvest", a informat Curtea de Conturi despre faptul că, din lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii, este imposibil de a determina vina persoanelor cu funcţii de răspundere de la S.A. "Perfuzon", deşi la 08.08.03 Procuratura Anticorupţie şi Conducere a Urmăririi Penale, în baza alin.2 art.195 din Codul penal, a intentat proces penal asupra faptului însuşirii în proporţii deosebit de mari a bunurilor S.A. "Perfuzon", iar în baza art.252 din Codul penal - asupra insolvabilităţii intenţionate a S.A. "Perfuzon" (scr. nr.20030021177-09 din 13.08.03). Celelalte încălcări ale legislaţiei în vigoare, expuse în Hotărîrea Curţii de Conturi nr.9 din 28.03.03, au rămas fără aprecierea juridică din partea Procuraturii Generale. De asemenea, la 02.04.03, Curtea de Conturi a remis CCCEC materialele controlului privind activitatea reprezentanţilor statului în Adunările şi Comitetele de creditori, precum şi a administratorilor împuterniciţi la întreprinderile în proces de insolvabilitate cu derularea procedurii de faliment. La 02.04.04, CCCEC a informat Curtea de Conturi despre faptul că pe materialele controlului efectuat la S.A. "Fabrica de conserve Speia" au fost intentate 7 dosare penale. Cît priveşte S.A. "Alfa", care se află în proces de insolvabilitate prin reorganizare, a fost intentat, în baza alin.1 art.328 din Codul penal, proces penal privind administratorul O.Moscalu. Materialele controalelor efectuate la S.A. "Elcas", S.A. "Steaua", S.A. "Metal" etc. se află în proces de examinare. Curtea de Conturi a fost iniţiatorul stabilirii unor relaţii de colaborare cu diverse instituţii de stat în scopul soluţionării problemelor de interes comun. Astfel, în baza art.8, 26 lit."h" din Legea privind Curtea de Conturi şi art.5, 6, 7 şi 9 lit."m" din Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, a fost încheiat un Acord de colaborare între Curtea de Conturi şi CCCEC. Menirea acestui Acord este schimbul de informaţii de interes comun în activitatea ambelor părţi, precum şi participarea specialiştilor acestora la efectuarea controalelor (reviziilor) sau desfăşurarea altor acţiuni de prevenire, contracarare şi descoperire a delictelor ce ţin de utilizarea ilegală a resurselor financiare publice. Acorduri analogice au fost încheiate cu SIS şi MAI, care sînt deja în acţiune şi a căror realizare, sperăm, va fi benefică pentru toate părţile implicate. Analiza conlucrării Curţii de Conturi cu Procuratura Generală, organele afacerilor interne şi cu alte instituţii juridice denotă că pentru îmbunătăţirea acestei conlucrări este necesar de a întreprinde unele măsuri, şi anume: - sporirea în continuare a calităţii controalelor efectuate de către Curtea de Conturi, pe de o parte, şi respectarea strictă de către organele de anchetă a prevederilor Codului de procedură penală şi Codului de procedură civilă, pe de altă parte; - abilitarea Curţii de Conturi cu dreptul de înaintare a acţiunilor în judecată în interesele statului, scutirea de taxa de stat la depunerea acestora şi la constatarea deciziilor judiciare pe aceste cauze; - modificarea şi completarea legislaţiei în vigoare, care să prevadă obligativitatea executării hotărîrilor Curţii de Conturi, precum şi dreptul Curţii de Conturi de a aplica sancţiunile respective pentru neexecutarea hotărîrilor şi crearea obstacolelor în activitatea Curţii de Conturi; - implementarea practicii internaţionale privind controlul la instituţiile care gestionează resursele financiare publice; - elaborarea de către organele de anchetă a unei evidenţe stricte a materialelor Curţii de Conturi referitor la repararea prejudiciului cauzat statului de către factorii de decizie, conform legislaţiei în vigoare; - participarea specialiştilor ambelor părţi (Curtea de Conturi şi organele de anchetă) la efectuarea controalelor (reviziilor) sau desfăşurarea altor acţiuni de prevenire, curmare şi descoperire a delictelor ce ţin de utilizarea ilegală a resurselor financiare publice. Anexa nr.1 Sinteza executării bugetului consolidat pe anul 2003 (mil.lei) ------------------------------------------------------------------------ | Bugetul | Inclusiv Indicii | consolidat | bugetul de stat |--------------------------------------- |executat |structu- |executat |structu- | | ra % | | ra % ------------------------------------------------------------------------ I Veniturile 6620,5 100,0 4573,4 100,0 1. Veniturile fiscale 5722,7 86,4 4052,3 88,6 din care: 1.1. Impozitul pe venitul din 577,5 8,7 208,6 4,6 activitatea de întreprin- zator 1.2. Impozitul pe venitul din 609,3 9,2 2,9 0,1 salariu 1.3. Impozitul funciar 167,9 2,5 1.4. Taxa pe valoarea adăugată 2791,9 42,2 2381,6 52,1 1.5. Accize 888,4 13,4 883,4 19,3 1.6. Impozite asupra comerţului 476,6 7,2 476,6 10,4 exterior şi operaţiunilor externe 2. Veniturile nefiscale 785,5 11,9 432,3 9,5 din care: 2.1. Venitul net al Bancii 221 3,3 221 4,8 Naţionale a Moldovei 3. Veniturile din 111,2 1,7 51,3 1,1 operaţiunile cu capital 4. Granturi 1,1 5. Transferuri 37,5 0,8 II Cheltuielile 6183,4 100,0 4255,1 100,0 1. Serviciile de stat cu 537,1 8,7 338,2 7,9 destinaţie generală 2. Activitatea externă 165,5 2,7 165,5 3,9 3. Apărarea naţională, 704 11,4 614 14,4 justiţia, menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională 4. Cheltuielile în domeniul 3418,0 55,3 1460,3 34,4 social-cultural 4.1. Învăţămîntul 1538,4 366 4.2. Cultura, arta, sportul şi 186,2 89 acţiunile pentru tineret 4.3. Ocrotirea sănătăţii 944,3 318 4.4. Asistenţa şi susţinerea 749,1 687,3 socială 5. Cheltuielile în domeniul 701,8 11,3 222,2 5,2 economic din care: 5.1. Agricultura, gospodăria 124,7 96,3 silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor 5.2. Transporturile, gospodăria 129,4 102,1 drumurilor, comunicaţiile şi informatica. 5.3. Gospodăria comunală şi 322,6 3,9 gospodăria de exploatare a fondului de locuinţe 5.4. Alte servicii legate de 125,1 19,9 activitatea economică 6. Deservirea datoriei de 579,5 9,4 579,5 13,6 stat 7. Alte cheltuieli 77,5 1,2 52,8 1,2 8. Transferurile de la 822,6 19,4 bugetul de stat catre bugetele UAT 9. Deficit (-), Excedent(+) +437,1 +318,3 10. Sold disponibil: la 01.01.03 286,7 76,9 la 01.01.04 267 12,3 11. Datoriile: Debitoare la 01.01.03 102,4 63,1 la 01.01.04 98,1 53,6 Devieri -4,3 -9,5 Creditoare la 01.01.03 784,0 309,2 la 01.01.04 734 322 Devieri -50,0 12,8 ------------------------------------------------------------------------ Anexa nr.2 Executarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2003 la venituri (mil.lei) --------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | | Venituri, total | din care: Nr|Denumirea UAT |------------------|-------------------------------------------------------------------------- | |preve-|reali-| % | venituri proprii | mijloace speciale| defălcări de la |transferuri de la | | deri | zări | | | |veniturile genera-|bugetul de stat | | | | | | | le de stat | | | | | |------------------|------------------|------------------|----------------- | | | | |preve-|reali-| % |preve-|reali-| % |preve-|reali-| % |preve-|reali-| % | | | | | deri | zări | | deri | zări | | deri | zări | | deri | zări | --------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 1 Anenii Noi 49,0 51,1 104,3 11,8 13,0 110,2 2,4 1,8 75,0 9,8 14,2 144,9 25,0 22,2 88,8 2 Basarabeasca 22,4 25,4 113,4 9,8 10,4 106,1 0,9 0,8 88,9 5,2 7,8 150,0 6,5 6,4 98,5 3 Briceni 47,6 47,9 100,6 12,8 13,8 107,8 5,3 3,2 60,4 7,5 9,1 121,3 22,0 21,8 99,1 4 Cahul 76,9 82,1 106,8 25,6 28,2 110,2 6,5 4,4 67,7 31,2 31,7 101,6 13,6 17,8 130,9 5 Cantemir 38,5 38,8 100,8 8,3 9,6 115,7 2,3 1,3 56,5 6,3 6,4 101,6 21,6 21,5 99,5 6 Călăraşi 50,2 50,6 100,8 10,9 10,6 97,2 1,8 1,4 77,8 16,7 15,8 94,6 20,8 22,8 109,6 7 Căuşeni 59,5 58,4 98,2 17,7 14,7 83,1 4,4 3,5 79,5 10,7 12,0 112,1 26,7 28,2 105,6 8 Cimişlia 38,6 38,2 99,0 11,7 10,8 92,3 2,6 2,2 84,6 8,1 8,1 100,0 16,2 17,1 105,6 9 Criuleni 44,2 44,2 100,0 11,6 11,5 99,1 2,2 1,4 63,6 9,6 7,5 78,1 20,8 23,8 114,4 10 Donduşeni 27,3 31,9 116,8 9,1 9,2 101,1 1,7 1,3 76,5 3,1 9,0 290,3 13,4 12,4 92,5 11 Drochia 52,5 52,2 99,4 19,1 19,0 99,5 2,3 1,7 73,9 20,6 21,9 106,3 10,5 9,6 91,4 12 Dubăsari 30,3 28,2 93,1 3,4 3,8 111,8 0,5 0,2 40,0 2,5 1,6 64,0 23,9 22,6 94,6 13 Edineţ 59,3 68,2 115,0 18,0 19,0 105,6 3,9 2,3 59,0 20,8 31,0 149,0 16,6 15,9 95,8 14 Făleşti 53,1 51,8 97,6 14,1 14,8 105,0 2,6 1,8 69,2 11,9 12,2 102,5 24,5 23,0 93,9 15 Floreşti 54,8 55,3 100,9 17,1 16,4 95,9 1,6 1,6 100,0 9,0 13,5 150,0 27,1 23,8 87,8 16 Glodeni 40,2 46,9 116,7 10,0 11,4 114,0 3,4 3,2 94,1 10,2 16,8 164,7 16,6 15,5 93,4 17 Hînceşti 77,9 83,0 106,5 19,8 21,5 108,6 3,1 2,5 80,6 11,9 16,0 134,5 43,1 43,0 99,8 18 Ialoveni 55,5 57,2 103,1 15,3 15,4 100,7 2,2 1,5 68,2 17,8 18,6 104,5 20,2 21,7 107,4 19 Leova 33,7 33,2 98,5 7,8 8,1 103,8 1,7 1,5 88,2 5,2 6,0 115,4 19,0 17,4 91,6 20 Nisporeni 40,1 41,8 104,2 8,2 8,0 97,6 1,4 1,1 78,6 6,8 8,6 126,5 23,7 24,1 101,7 21 Ocniţa 31,7 33,9 106,9 8,5 9,3 109,4 1,7 0,9 52,9 4,5 5,8 128,9 17,0 17,9 105,3 22 Orhei 73,2 74,1 101,2 20,8 22,0 105,8 4,2 3,0 71,4 16,8 18,2 108,3 31,4 30,9 98,4 23 Rezina 31,2 35,9 115,1 9,0 10,5 116,7 1,3 1,3 100,0 8,8 12,7 144,3 12,1 11,4 94,2 24 Rîşcani 43,0 46,6 108,4 15,0 15,0 100,0 2,7 2,6 96,3 5,6 9,2 164,3 19,7 19,8 100,5 25 Sîngerei 53,6 50,7 94,6 11,8 11,6 98,3 3,9 2,7 69,2 7,6 7,9 103,9 30,3 28,5 94,1 26 Soroca 65,3 66,1 101,2 23,0 22,3 97,0 3,6 2,7 75,0 16,2 18,4 113,6 22,5 22,7 100,9 27 Străşeni 60,4 60,7 100,5 10,1 11,8 116,8 3,1 1,7 54,8 14,9 17,5 117,4 32,3 29,7 92,0 28 Şoldăneşti 25,7 25,2 98,1 5,9 6,0 101,7 1,0 0,6 60,0 2,8 2,8 100,0 15,7 15,8 100,6 29 Ştefan-Vodă 45,4 46,3 102,0 12,3 12,8 104,1 3,0 2,7 90,0 6,2 8,2 132,3 23,9 22,6 94,6 30 Taraclia 36,5 37,1 101,6 12,5 12,0 96,0 2,0 1,9 95,0 9,2 10,2 110,9 12,8 13,0 101,6 31 Teleneşti 40,4 40,7 100,7 8,5 8,4 98,8 1,5 1,1 73,3 4,3 4,7 109,3 26,1 26,5 101,5 32 Ungheni 91,6 96,2 105,0 18,9 18,1 95,8 3,4 3,1 91,2 13,5 15,7 116,3 55,8 59,3 106,3 33 mun.Chişinău 946,9 1056,1 111,5 534,8 580,1 108,5 81,8 79,3 96,9 264,8 334,0 126,1 65,5 62,7 95,7 34 mun.Bălţi 118,6 130,4 109,9 64,7 69,1 106,8 10,0 10,0 100,0 31,1 37,1 119,3 12,8 14,2 110,9 35 UTA Găgăuzia 115,2 121,0 105,0 43,1 45,1 104,6 6,9 6,5 94,2 27,4 31,5 115,0 30,9 37,0 119,7 Total 2730,4 2907,4 106,5 1061,3 1123,3 105,9 182,9 158,8 86,8 658,6 801,7 121,7 820,6 822,6 100,2 ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Anexa nr.3 Executarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2003 la cheltuieli (mil.lei) ---------------------------------------------------------------------------------------------- Nr| Denumirea | Cheltuieli | Excedent | Soldul |Datorii la|Datoria | UAT |---------------------------------| (+) | disponibil | 01.01.04 |bugetului | |preve-| executate | % faţă de | Deficit |-------------|----------|de stat | |deri |-------------|------------| (-) |la 01.|la 01.| | |faţă de | | | de |efec- | de |efec- |----------|01.03 |01.04 | Dt | Ct |bugetele | | |casă |tive |casă |tive |pre-|exe- | | | | |UAT la | | | | | | |ve- |cutat| | | | |01.01.04 | | | | | | |deri| | | | | | ---------------------------------------------------------------------------------------------- 1 Anenii Noi 48,9 49,7 50,3 101,6 102,9 1,4 7,4 8,8 1,0 3,9 5,2 2 Basarabeasca 22,4 23,2 22,4 103,6 100,0 2,2 2,6 4,7 0,3 1,3 1,3 3 Briceni 47,6 48,0 48,0 100,8 100,8 -0,1 3,9 3,8 0,6 12,5 1,0 4 Cahul 76,9 80,6 81,3 104,8 105,7 1,4 6,6 8,0 1,6 7,3 0,4 5 Cantemir 38,5 37,1 36,6 96,4 95,1 1,7 1,6 3,3 0,6 3,6 0,4 6 Călăraşi 50,2 51,2 50,7 102,0 101,0 -0,6 2,8 2,2 0,8 3,9 1,7 7 Căuşeni 59,5 58,8 57,5 98,8 96,6 -0,4 3,1 2,7 3,8 9,6 1,7 8 Cimişlia 38,6 38,0 37,4 98,4 96,9 0,2 3,6 3,8 0,2 3,4 0,8 9 Criuleni 44,2 45,4 45,5 102,7 102,9 -1,2 4,4 3,2 0,6 3,8 0,3 10 Donduşeni 27,3 27,2 25,3 99,6 92,7 4,7 1,4 6,1 0,1 1,7 1,7 11 Drochia 52,5 51,4 49,9 97,9 95,0 0,7 3,7 4,4 2,5 3,9 1,9 12 Dubăsari 30,3 28,5 28,3 94,1 93,4 -0,3 1,4 1,1 0,4 1,9 2,6 13 Edineţ 59,3 59,7 54,6 100,7 92,1 8,5 3,4 11,8 0,6 7,3 2,4 14 Făleşti 53,1 59,6 55,8 112,2 105,1 -7,8 14,4 6,7 0,2 3,4 1,6 15 Floreşti 54,8 52,6 51,6 96,0 94,2 2,7 1,9 4,4 0,9 3,5 4,6 16 Glodeni 40,2 41,0 40,2 102,0 100,0 5,9 2,2 8,1 0,3 2,9 1,5 17 Hînceşti 77,9 83,1 72,8 106,7 93,5 -0,1 8,7 8,6 0,6 3,4 6,5 18 Ialoveni 55,4 57,9 55,9 104,5 100,9 -0,7 5,0 4,4 1,2 5,6 1,9 19 Leova 33,7 33,5 31,8 99,4 94,4 -0,3 3,0 2,7 0,4 2,1 2,9 20 Nisporeni 39,9 41,6 40,5 104,3 101,5 0,2 0,2 2,7 2,9 1,1 2,9 3,3 21 Ocniţa 31,7 31,1 32,3 98,1 101,9 2,8 0,9 3,7 0,4 9,7 0,4 22 Orhei 73,1 75,9 74,5 103,8 101,9 0,1 -1,9 6,9 4,2 0,7 4,2 5,0 23 Rezina 31,2 31,5 29,8 101,0 95,5 4,3 3,5 7,8 0,3 1,6 2,2 24 Rîşcani 43,0 43,9 43,1 102,1 100,2 2,6 3,4 6,1 0,4 3,2 0,4 25 Sîngerei 53,6 53,9 51,9 100,6 96,8 -3,2 6,0 2,7 0,6 5,3 1,8 26 Soroca 65,3 68,4 68,2 104,7 104,4 -2,3 7,1 4,8 1,6 4,0 3,0 27 Străşeni 60,4 59,6 56,9 98,7 94,2 1,1 4,0 5,1 1,4 3,2 6,5 28 Şoldaneşti 25,7 24,9 24,7 96,9 96,1 0,3 2,0 2,2 0,4 2,2 0,6 29 Ştefan-Vodă 45,4 46,3 44,7 102,0 98,5 3,8 3,8 0,7 3,8 3,9 30 Taraclia 36,5 37,2 37,4 101,9 102,5 -0,1 1,2 1,4 0,7 6,1 0,2 31 Teleneşti 40,4 41,6 40,4 103,0 100,0 -0,9 3,6 2,7 0,4 3,1 3,2 32 Ungheni 91,2 83,4 84,1 91,4 92,2 0,4 12,8 2,6 2,3 2,4 14,8 0,3 33 mun.Chişinău 935,1 970,7 918,5 103,8 98,2 11,9 85,4 64,6 90,1 12,9 231,1 58,9 34 mun.Bălţi 118,6 130,1 111,3 109,7 93,8 0,3 12,5 12,8 0,2 9,1 35 UTA Găgăuzia 115,2 121,5 125,1 105,5 108,6 -0,5 3,9 3,4 3,5 22,6 Total 2717,8 2788,6 2679,5 102,6 98,6 12,6 118,8 209,8 254,8 44,4 411,9 77,1 ---------------------------------------------------------------------------------------------- Anexa nr.4 Sinteza executării bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 (mil.lei) ----------------------------------------------------------------------- Nr.| Denumirea | Plan | Executat | Nivelul d/o| | precizat | de casă |executării, | | | | % ---+------------------------------------------------------------------- Soldul mijloacelor băneşti 26,1 în tranzit, la 01.01.03, total inclusiv: - la Î.S. "Poşta Moldovei" 0,6 - la Banca de Economii 25,5 I. Veniturile, total 2561,6 2734,4 106,7 1. inclusiv: Excedentul de venituri al 368,9 368,9 100.0 anului precedent 2. Suma contribuţiilor de 1787,1 1971,7 110,3 asigurări sociale de stat obligatorii 3. Transferuri de la bugetul 397,3 387,3 97,5 de stat 4. Dobînzi 3,3 2,6 78,8 5. Alte venituri (regrese, 5,0 3,9 78,0 amenzi, penalizări) II. Cheltuieli, total 2327,7 2173,9 93,4 inclusiv: 1. Fondul de pensii şi 1852,4 1852,6 100 indemnizaţii 2. Fondul de protecţie a 71,0 69,2 97,5 familiilor cu copii 3. Fondul de asigurare împotriva 1,5 0,8 53,3 accidentelor de muncă şi bolilor profesionale 4. Fondul de şomaj 27,7 20,6 74,4 5. Fondul de asigurare socială 166,4 159,4 95,8 a salariaţilor 6. Fondul de rezervă 135,0 7. Cheltuieli de organizare şi 73,7 71,3 96,7 funcţionare a sistemului public de asigurări sociale 8. Sold disponibil la 01.01.04 586,6 inclusiv: 8.1 soldul mijloacelor băneşti 418,6 la contul BASS; din care: - fondul de rezervă 135,0 8.2 suma hîrtiilor de valoare 59,6 nerăscumpărate la Ministerul Finanţelor; 8.3 soldul mijloacelor băneşti 108,4 în tranzit, la 01.01.03, total - la Î.S. "Poşta Moldovei" 81,7 - la Banca de Economii 26,7 9. Restanţele contribuabililor faţă de BASS: - la 01.01.03 - 1086,8 - - la 01.01.04 - 1220,0 - Devieri - +133,2 - -----------------------------------------------------------------------