Hotărîre nr.47 din 14.12.2015 pentru aprobarea Planului de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi pe anii 2016 - 2020

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Planului de Dezvoltare Strategică

a Curţii de Conturi pe anii 2016 - 2020

nr. 47  din  14.12.2015

 (în vigoare 22.01.2016) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 13-19 art. 4 din 22.01.2016

* * *

În conformitate cu prevederile art.7, art.15 şi art.16 lit.a) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 5 decembrie 2008 (cu modificările şi completările ulterioare), Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE :

1. Se aprobă Planul de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi pe anii 2016-2020 şi Planul de acţiuni pentru anul 2016 (se anexează).

2. Pentru fiecare etapă de implementare a Planului de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi pe anii 2016-2020 va fi elaborat şi aprobat cîte un Plan de acţiuni separat.

3. Responsabil de monitorizarea implementării Planului de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi pe anii 2016-2020, în vederea raportării cu regularitate despre progresele înregistrate în cadrul şedinţelor Plenului Curţii, se desemnează şeful Aparatului Curţii de Conturi dl Mihai Gheorghe şi şeful direcţiei generale metodologie, planificare şi analiză dna Onofrei Nina.

4. Prezenta Hotărîre a Curţii de Conturi se va aduce la cunoştinţa tuturor angajaţilor Curţii de Conturi de către Direcţia generală metodologie, planificare şi analiză.

5. Prezenta Hotărîre se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se plasează pe pagina web a Curţii de Conturi - www.ccrm.md.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.47 din 14.12.2015

PLANUL

de Dezvoltare Strategică pe anii 2016-2020

Lista abrevierilor:

I. CUVÎNT ÎNAINTE DIN PARTEA PREŞEDINTELUI CURŢII DE CONTURI

Standardele Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit (în continuare - ISSAI), adoptate de către INTOSAI, stabilesc că o instituţie supremă de audit independentă şi pe deplin funcţională are un rol fundamental în promovarea guvernanţei deschise, transparente şi responsabile.

Auditul public extern realizat de către instituţia naţională responsabilă reprezintă elementul indispensabil al managementului sistemului instituţional eficient, avînd drept scop de a preveni şi a dezvălui devierile de la standardele acceptate şi principiile managementului financiar şi control.

Scopul acestui Plan de Dezvoltare Strategică este de a oferi Republicii Moldova o instituţie de audit care să aibă o capacitate sporită şi profesionistă în efectuarea auditului public extern - Curtea de Conturi, aptă de a îndeplini acest obiectiv important.

Planul de Dezvoltare Strategică pe anii 2016-2020 se bazează pe trei piloni principali:

• Contribuirea la consolidarea bunei guvernanţe a gestiunii finanţelor şi a patrimoniului public;

• Asigurarea durabilităţii instituţionale;

• Dezvoltarea şi menţinerea calităţii corporative şi de audit.

O strategie de succes nu se măsoară prin calitatea documentului produs, ci prin acţiunile întreprinse pentru atingerea obiectivelor sale. Sunt convins că personalul Curţii de Conturi are capacitatea de a realiza obiectivele pe care le-am stabilit şi, în continuare, prezint strategia, pentru examinare de către părţile noastre interesate.

II. INTRODUCERE - ABORDAREA DE LIDERISM: CE VREM ŞI CUM

Al treilea Plan de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi a Republicii Moldova (în continuare – PDS, sau Planul), elaborat pentru perioada de implementare 2016-2020, se focusează pe descrierea modului de implementare a obiectivelor celor trei piloni principali. Planul stabileşte rolul nostru, obiectivele noastre şi cum planificăm activităţile de realizare a acestora.

Implementarea strategiilor anterioare, experienţele acumulate – care au fost iminent condiţionate de schimbările din mediul de activitate, bunele practici, dar şi aprobarea în cadrul INCOSAI XXI din octombrie 2014 în China a a Standardelor Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit (în continuare ISSAI), toate cumulativ, au avut un impact semnificativ asupra orientării activităţii Curţii de Conturi a Republicii Moldova, în calitate de unica Instituţie Supremă de Audit naţională, şi au condiţionat continuarea planificării strategice a activităţii de dezvoltare şi consolidare a Curţii de Conturi pentru următoarea perioadă.

Scopul final este să devenim o Instituţie Supremă de Audit performantă, care să fie acceptată şi solicitată, în mod indispensabil, de către toţi factorii de decizie centrali şi locali, în calitate de expert şi evaluator naţional în domeniul managementului finanţelor şi patrimoniului public.

Este necesară revizuirea cadrului legal, care să prevadă modalităţile alternative de organizare a activităţii Curţii de Conturi. În perspectivă, trebuie să fie analizat aspectul ce ţine de modelul instituţional de organizare, care să fie cel mai potrivit societăţii noastre.

Implementarea continuă şi consecventă a obiectivelor strategice stabilite atît în Planurile de Dezvoltare Strategică anterioare, cît şi în cele ulterioare, prin desfăşurarea activităţii doar în conformitate cu ISSAI şi bunele practici, va contribui la înrădăcinarea unui audit public extern durabil în Republica Moldova. Impactul unui astfel de audit public extern nemijlocit va contribui la îmbunătăţirea administraţiei publice şi bunei guvernanţe, în contextul strategiei de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Instituţia Supremă de Audit (în continuare ISA) este elementul care asigură legătura de responsabilitate între Parlament, Guvern şi managementul instituţiilor publice. Acest lucru este realizat prin efectuarea auditurilor financiare ale situaţiilor financiare anuale şi de conformitate a administrării entităţilor care gestionează resurse publice, despre rezultatele misiunilor de audit fiind informat Parlamentul. Transparenţa activităţii de audit este asigurată prin difuzarea rezultatelor de audit publicului larg pe site-ul nostru şi prin publicarea în Monitorul Oficial.

Auditurile performanţei urmăresc să sporească economia, eficienţa şi eficacitatea operaţiunilor guvernamentale sau operaţiunilor finanţate cu bani publici. Această formă de audit ne permite să oferim concluzii detaliate asupra aspectelor auditate, precum şi recomandări privind eficientizarea managementului financiar şi înlăturarea problemelor legate de controlul în sectorul public, astfel contribuind la dezvoltarea bunei guvernanţe.

Pentru a avea succes, este nevoie de a introduce o cultură a rezultatelor şi a schimbărilor. Acest lucru trebuie să se bazeze ferm pe o direcţie clară şi un set de valori şi abordări care să ghideze munca noastră.

III. MISIUNEA, VIZIUNEA, OBIECTIVELE,

VALORILE ŞI COMPETENŢELE NOASTRE

1. Misiunea noastră

Misiunea noastră este:

“De a oferi Parlamentului, întregii societăţi naţionale, dar şi comunităţii internaţionale o evaluare şi o asigurare independentă şi obiectivă, emisă în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit – ISSAI, precum că fondurile publice sunt gestionate regulamentar şi potrivit scopurilor prestabilite, că toate veniturile au fost colectate şi raportate conform cadrului legal, iar managementul finanţelor publice corespunde principiilor performanţei”.

2. Viziunea noastră

Viziunea noastră este:

“Să fim o instituţie supremă de audit (ISA) independentă, văzută/considerată de părţile interesate naţionale şi de colegii internaţionali drept o ISA performantă, care răspunde necesităţilor şi aşteptărilor”.

3. Obiectivele noastre – Pilonii principali

Avem trei obiective organizaţionale pentru această perioadă strategică, care ne vor ajuta să realizăm misiunea şi viziunea noastră. Aceste obiective sunt:

• Pilonul 1. Contribuirea la consolidarea bunei guvernanţe a gestiunii financiare şi a patrimoniului public.

• Pilonul 2. Asigurarea durabilităţii instituţionale.

• Pilonul 3. Dezvoltarea şi menţinerea calităţii corporative şi de audit.

4. Valorile noastre pentru reputaţie externă şi cooperare internă

Valorile noastre reies din Standardele Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit şi din principiile stabilite de reglementările supreme naţionale privind activitatea în sectorul public.

Valorile activităţii noastre vor sta la baza modului în care noi servim ca exemplu pentru alţii, gestionăm activitatea instituţiei noastre şi muncim. Ele oferă o bază etică solidă pentru orice activitate sau decizie luată în numele şi în cadrul instituţiei noastre, precum şi îndrumări în momentele de incertitudine.

Toţi angajaţii instituţiei noastre, în activităţile desfăşurate, vor respecta valorile enunţate. Aceste valori oferă o identitate comună, dar şi călăuze pentru a atinge obiectivele noastre. Punerea în practică a valorilor ne va ajuta să fim orientaţi spre rezultate şi să ne executăm sarcinile în mod eficient, efectiv şi consecvent.

- Independenţă: Curtea de Conturi este unică, cu un rol unic. Curtea, prin puterea oferită de Parlament, evaluează modalitatea de gestiune de către Executiv a resurselor financiare şi a patrimoniului public şi raportează Legislativului şi societăţii despre cum s-au administrat banii plătitorilor de taxe. Independenţa în procesul de audit este iminentă în asigurarea integrităţii şi credibilităţii necesare şi în generarea încrederii societăţii în activitatea noastră.

- Obiectivitate: Recomandările de audit sunt fundamentate pe probe autentice şi analize profesionale. Comunicările scrise şi verbale sunt prezentate într-un mod neutru, echitabil, constructiv şi echilibrat. Ne vom strădui să fim corecţi şi de încredere.

- Excelenţă profesională şi dezvoltarea capacităţilor: Activităţile desfăşurate de către Curte sunt constante şi de calitate înaltă, în conformitate cu standardele şi practicile profesionale acceptate şi adoptate. Curtea de Conturi evaluează încontinuu noile dezvoltări metodologice şi oferă angajaţilor săi posibilităţi de cunoaştere şi formare pentru obţinerea noilor abilităţi şi capacităţi. De aceea, sunt încurajate şi răsplătite inovaţiile şi tendinţele performante întru îmbunătăţirea continuă a activităţii de audit.

- Cooperare internă şi spirit de echipă: Angajaţii Curţii cooperează între ei pentru a maximiza eficacitatea instituţiei în ansamblu, prin crearea competenţelor care se completează reciproc. Vom căuta să recunoaştem şi să dezvoltăm potenţialul fiecărui angajat pentru a spori capacităţile şi credibilitatea instituţiei noastre ca un tot întreg. Cele mai bune rezultate sunt obţinute prin acţionare şi cooperare în echipă, bazîndu-ne acţiunile pe politicile corporative. Contribuind cu abilităţile noastre unice, promovăm schimbul de cunoştinţe şi îmbunătăţim competenţa.

- Deschidere: Comunicarea deschisă şi explicită rezultă în încrederea în organizaţie şi satisfacţia la locul de muncă. Toleranţa şi recunoaşterea caracteristicilor, abilităţilor şi experienţelor individuale oferă baza pentru dezvoltarea personală şi organizaţională.

- Respect: Toţi angajaţii noştri trebuie să se simtă apreciaţi cu drept deplin. Acest lucru creează încredere, fiind condiţia prealabilă pentru a aplica cele mai bune abilităţi ale fiecăruia. Trebuie să recunoaştem realizările individuale şi să aplicăm sisteme echitabile şi flexibile pentru a-i ajuta pe toţi să-şi atingă potenţialul maxim. Apreciem diferenţele persoanelor şi diversitatea pe care le aduc organizaţiei.

5. Competenţele noastre

Tindem spre lideri şi personal cu şase competenţe generale care, împreună cu abilităţile tehnice necesare pentru rol, definesc comportamentele pe care personalul trebuie să le demonstreze în munca de zi cu zi pentru a produce calitatea generală.

5.1. Abordare analitică şi metodologică = identificarea esenţei problemei

• Corelarea activităţilor instituţionale cu programele şi strategiile naţionale;

• Asigurarea relevanţei şi consecvenţei în stabilirea şi realizarea activităţilor;

• Analiza şi soluţionarea problemelor de către managementul corespunzător;

• Utilizarea metodologiei relevante şi în mod corect în desfăşurarea tuturor activităţilor;

• Raţionamente sănătoase şi opinii susţinute de probe suficiente;

• Luarea deciziilor pe care le putem justifica în public.

5.2. Abordarea faţă de realizarea obiectivelor = înţelegem, planificăm, facem şi monitorizăm munca

• Stabilirea clară, reală şi rezonabilă a obiectivelor şi activităţilor;

• Planificarea acţiunilor în dependenţă de domeniile de activitate;

• Organizarea resurselor disponibile în relevanţă cu obiectivele stabilite;

• Realizarea muncii calitative, în termen şi în conformitate cu standardele şi legile aplicabile;

• Monitorizarea progreselor.

5.3. Comunicarea profesionistă, etică şi clară = Transmiterea mesajului în mod “prietenos”

• Înţelegerea şi implementarea strategiei de comunicare;

• Comunicarea strategiilor, metodologiilor, obiectivelor şi rezultatelor către toate nivelurile;

• Posedarea şi implementarea unui standard înalt de comunicare scrisă şi verbală;

• Deţinerea unei poziţii ferme şi profesionale, convingătoare, clare şi coerente în prezentarea mesajelor.

5.4. Fiecare este membru al echipei = Obţinerea unui rezultat calitativ prin activitate comună

• Tratarea oamenilor ca individualităţi şi încurajarea participării lor ca membri indispensabili ai echipei;

• Încurajarea şi cooperarea cu alţii pentru a obţine rezultate de cea mai bună calitate;

• Susţinerea altora să se dezvolte;

• Susţinerea implicării eficace şi durabile.

5.5. Autodezvoltarea = dezvoltarea continuă a performanţelor individuale şi instituţionale

• Autodezvoltarea pentru îmbunătăţirea continuă a performanţelor;

• Consolidarea capacităţilor de soluţionare a situaţiilor dificile, prin deschidere, ingeniozitate şi flexibilitate;

• Dezvoltarea abilităţilor de comunicare în diferite limbi străine, care să permită comunicarea la nivel internaţional şi urmărirea evoluţiilor şi a experienţei în profesie din diferite surse;

• Menţinerea şi actualizarea cunoştinţelor profesionale şi tehnice;

• Asigurarea inovării şi îmbunătăţirii constante.

5.6. Aport şi motivare = dezvoltarea instituţiei

• Înţelegerea contextului şi domeniului de activitate;

• Orientarea oamenilor într-un mediu variabil;

• Recunoaşterea şi aprecierea rezultatelor tuturor şi ale fiecăruia în parte.

IV. UNDE NE AFLĂM – PROVOCĂRILE ACTUALE

Strategia de Dezvoltare a Curţii este determinată de direcţiile-cheie şi provocările majore care stau în faţa sectorului public naţional la momentul actual. Tendinţele actuale de redresare a situaţiei economico-financiare, necesitatea iniţierii unor reforme fundamentale, dar şi continuarea reformelor iniţiate deja, priorităţile Acordurilor de colaborare cu finanţatorii şi partenerii de dezvoltare ai ţării noastre reprezintă obiectivele de activitate pentru Curtea de Conturi, precum şi pentru ceilalţi factori de decizie naţionali.

Condiţiile mediului extern

Semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană în anul 2013 şi ratificarea acestuia de către toate ţările membre ale Uniunii Europene pînă în noiembrie 2015 a stabilit o responsabilitate mai mare în domeniul bunei guvernări.

O componentă a acestui domeniu este reforma Managementului Financiar Public (MFP), care include reforma Controlului Financiar Public Intern, ultima vizînd instituirea unui control financiar public intern mai bun, bazat pe conceptul de răspundere managerială pentru utilizarea fondurilor publice, în conformitate cu standardele internaţionale şi cele mai bune practici.

O altă componentă este reforma managementului bugetar, orientată spre:

- consolidarea disciplinei bugetar-fiscale;

- reglementarea cuprinzătoare a procesului bugetar şi unificarea procedurilor privind elaborarea, aprobarea şi administrarea bugetelor de toate nivelurile;

- eficientizarea gestionării resurselor bugetare prin stabilirea unor reguli noi privind formarea şi gestionarea veniturilor colectate de către autorităţile/instituţiile bugetare, inclusiv a proiectelor finanţate din surse externe, precum şi revizuirea rolului şi componenţei rezervelor bugetare;

- delimitarea competenţelor şi lărgirea împuternicirilor participanţilor în procesul bugetar concomitent cu ridicarea nivelului de responsabilitate a acestora;

- fortificarea transparenţei şi revizuirea conceptului general de bugetare.

Începînd cu anul 2014, ciclul bugetar este structurat pe limite privind nivelul maxim posibil de creştere anuală a cheltuielilor bugetare şi nivelul-limită al deficitului bugetar anual, pe scopuri şi obiective, cu indicatori de performanţă bine definiţi, care pot fi monitorizaţi, evaluaţi şi raportaţi. Legată de acestea, reforma Managementului Financiar Public este de o importanţă deosebită pentru orientarea Curţii, deoarece are şi va avea un impact mare asupra portofoliului activităţilor de audit ale Curţii de Conturi.

Mediul de control reglementat generează un număr mai mare de provocări pentru toţi actorii implicaţi. Conştientizarea, cunoştinţele şi abilităţile noastre de aplicare trebuie să fie dezvoltate pentru a putea adăuga valoare bunei guvernări.

Condiţiile capacităţii instituţionale

În ultimii 10 ani, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare, am încercat intens să consolidăm abordarea instituţiei noastre de la controlul de conformitate la auditul modern bazat pe risc. O astfel de abordare trebuie să fie în corespundere cu reforma amplă a managementului finanţelor publice, pentru a ajunge la rezultate durabile. S-au înregistrat multe progrese, dar mai avem încă un drum lung de parcurs pentru atingerea obiectivelor strategice instituţionale.

Odată cu aprobarea setului complet de ISSAI, Plenul Curţii de Conturi şi-a asumat angajamentul de aliniere la standardele internaţionale şi la cele mai bune practici ale auditului public extern, aprobînd Hotărîrile Curţii de Conturi nr.60 din 11.12.2013¹ şi nr.7 din 10.03.2014² , prin care s-a cerut auditorilor Curţii de Conturi să desfăşoare misiuni de audit doar conform prevederilor şi în limitele ISSAI. Curtea de Conturi aplică în activitatea de audit Standardele Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit şi realizează preponderent misiuni de audit financiar, de conformitate şi al performanţei, dar şi audituri specifice: al mediului, al tehnologiilor informaţionale, de sistem, al fondurilor externe, follow-up şi altele.

^{__________________________________}

¹ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.60 din 11 decembrie 2013 cu privire la aplicarea Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit de nivelul 3 – ISSAI 100, ISSAI 200, ISSAI 300, ISSAI 400, în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi.

² Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10 martie 2014 cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public.

Standardele şi practicile de audit evoluează, iar noi, pentru o mai bună activitate profesională, trebuie să ţinem pasul cu acestea.

În domeniul Managementului Financiar Public trebuie să devenim indispensabili şi solicitaţi în oferirea asigurărilor, opiniilor/concluziilor şi recomandărilor în implementarea reformelor.

Lecţiile învăţate din dezvoltarea anterioară indică necesitatea asumării integrale a responsabilităţii pentru propria evoluţie. Independent, trebuie să ne stabilim priorităţile de dezvoltare şi să le conectăm direct cu activităţile noastre, fiind în măsură să demonstrăm partenerilor noştri rezultate fiabile.

V. PILONII DE DEZVOLTARE STRATEGICĂ

AI CURŢII DE CONTURI PÎNĂ ÎN 2020

Pilonul 1. Contribuirea la consolidarea bunei guvernanţe a gestiunii financiare şi a patrimoniului public

5.1.1. Conceptualizarea şi introducerea auditului modern, în conformitate cu ISSAI

Din anul 2013, ne-am angajat să efectuăm toate auditurile noastre în conformitate cu ISSAI. Acum urmează să actualizăm cadrul normativ-metodologic aplicabil pentru efectuarea unui audit public extern calitativ, în conformitate cu standardele, bunele practici europene şi aşteptările persoanelor interesate. Vom elabora îndrumări şi proceduri care ne vor permite să emitem opinii de audit financiar în limite optime de timp şi cît mai eficient posibil, lăsînd loc pentru iniţierea altor tipuri de audit.

La efectuarea misiunilor de audit trebuie să ţinem cont de faptul că sistemele computerizate sunt esenţiale pentru gestionarea financiară a tuturor instituţiilor din sectorul public. În conformitate cu aceste rigori noi, dar şi în calitate de auditori, trebuie să evaluăm caracterul adecvat al TIC. De o importanţă primordială la acest capitol va fi să dezvoltăm capacitatea noastră în auditarea sistemelor informaţionale.

Plenul Curţii de Conturi trebuie să conceptualizeze diferenţele şi asemănările dintre diferite tipuri de audit şi să decidă asupra abordărilor relevante pentru Curtea de Conturi, cu adoptarea unei decizii privind tipurile de audit pe care urmează să le efectueze.

A. Dezvoltarea în continuare a auditului financiar

Un pas primordial va fi determinarea diferenţelor dintre auditul financiar, în raport cu alte tipuri de audit, şi control sau inspecţie.

Auditul financiar trebuie să fie efectuat în conformitate cu ISSAI. Criteriile sunt standardele contabile aplicabile. Auditul financiar trebuie să examineze şi să evalueze situaţiile financiare, sistemele şi tranzacţiile entităţii auditate şi să se finalizeze cu exprimarea unei opinii asupra faptului dacă situaţia financiară raportată a unei entităţi, rezultatele financiare şi resursele utilizate sunt prezentate în corespundere cu cadrul de raportare financiară. Scopul auditului este de a atesta corectitudinea întocmirii şi prezentării în toate aspectele semnificative a situaţiilor financiare raportate de entitate.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Actualizarea Manualului nostru de audit financiar în conformitate cu ISSAI;

b. Elaborarea unui format standard de documentare şi raportare a misiunilor de audit;

c. Selectarea instituţiilor care urmează a fi supuse auditului financiar în funcţie de materialitate şi risc;

d. Mărirea treptată a numărului de audituri financiare efectuate anual;

e. Efectuarea obligatorie (treptată) a auditurilor financiare anuale la autorităţile publice centrale;

f. Efectuarea auditurilor-pilot, care ar servi ca exemple bune de audit ce ne vor ajuta la obţinerea încrederii şi sprijinului pentru noua noastră abordare;

g. Implementarea Sistemului Informaţional “Registrul misiunilor de audit”, care ar facilita obţinerea informaţiilor generalizatoare privind misiunile de audit efectuate;

h. Instruirea şi dezvoltarea capacităţilor de realizare a auditurilor financiare, inclusiv de evaluare a TIC, precum şi de scriere a rapoartelor de audit accesibile, cu recomandări implementabile;

B. Dezvoltarea în continuare a auditului de conformitate

Auditul de conformitate trebuie să fie efectuat în conformitate cu ISSAI. Criteriile reprezintă reperele, valorile de referinţă utilizate pentru a evalua sau a măsura în mod consecvent şi rezonabil. Auditul de conformitate va fi pentru noi un mijloc în vederea stabilirii faptului dacă sistemul, procesele şi operaţiunile entităţilor sectorului public auditate sunt în conformitate cu legislaţia, reglementările şi autorităţile care le guvernează.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Elaborarea unui manual privind auditul de conformitate, care ar prevedea şi criteriile de delimitare a tipurilor de audit de conformitate (auditul de conformitate asociat unui audit al situaţiilor financiare, auditul de conformitate efectuat separat de auditul situaţiilor financiare, auditul de conformitate cu elemente de performanţă), inclusiv elaborarea unui format standard pentru auditul de conformitate de documentare şi raportare a misiunilor de audit;

b. Efectuarea auditurilor-pilot care ar servi ca bune practici ce ne vor ajuta la obţinerea încrederii şi sprijinului pentru noua noastră abordare;

c. Rapoarte de audit cu privire la rapoartele Guvernului asupra executării bugetelor şi rapoarte de audit în conformitate cu modelele elaborate, realizate potrivit noilor abordări emise cu suportul asistenţei experţilor externi;

d. Implementarea Sistemului Informaţional “Registrul misiunilor de audit”, care ar facilita obţinerea informaţiilor generalizatoare privind misiunile de audit efectuate;

e. Instruirea şi dezvoltarea capacităţilor de realizare a auditurilor de conformitate, inclusiv de evaluare a TIC, precum şi de scriere a rapoartelor de audit accesibile, cu recomandări implementabile;

C. Dezvoltarea în continuare a auditului performanţei

Auditul performanţei trebuie să fie efectuat în conformitate cu ISSAI. Criteriile sunt punctele de referinţă necesare pentru a evalua domeniile semnificative şi reprezintă standardele de performanţă rezonabile şi specifice. Auditul performanţei permite să mergem dincolo de evaluarea dacă cheltuielile publice au fost contabilizate în modul corespunzător şi în conformitate cu cadrul legal. Această formă de audit vizează examinarea eficienţei, eficacităţii şi economicităţii activităţilor entităţii auditate şi/sau a sistemelor de management, programelor, organizaţiilor guvernamentale.

Vom aborda noi domenii de audit şi vom tinde să ne concentram pe evaluarea raportului cost-beneficiu în diferite domenii importante ale economiei naţionale.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Actualizarea Manualului de audit al performanţei şi a anexelor la acesta;

b. Instruirea şi dezvoltarea capacităţilor de realizare a auditurilor performanţei, precum şi de scriere a rapoartelor de audit accesibile, cu recomandări implementabile;

c. Implementarea Sistemului Informaţional “Registrul misiunilor de audit”, care ar facilita obţinerea informaţiilor generalizatoare privind misiunile de audit efectuate;

d. Efectuarea auditurilor-pilot care ar servi ca bune practici ce ne vor ajuta la obţinerea încrederii şi sprijinului pentru noua noastră abordare.

5.1.2. Consolidarea capacităţilor de efectuare a auditurilor în conformitate cu Liniile directoare specifice

Liniile directoare specifice elaborate de către INTOSAI (5000-5999) prevăd efectuarea diferitor tipuri de audit specifice, precum auditul mediului, auditul privatizării, auditul parteneriatului public privat, auditul tehnologiilor şi sistemelor informaţionale şi de comunicare, auditul datoriei publice, auditul situaţiilor excepţionale şi altele.

Republica Moldova a realizat progrese importante în implementarea tehnologiilor societăţii informaţionale, cota contribuţiei sectorului TIC la PIB practic atingînd în ultimii ani nivelul de cca 8-10%.

Curtea de Conturi este, inevitabil, preocupată de inteligenţa ce stă la baza investiţiilor în tehnologiile informaţionale de către autorităţile publice subordonate Guvernului şi, nu în ultimul rind, din cauza semnificaţiei atribuite acestui lucru prin Programul guvernamental de e-Transformare, dar şi de faptul ca autorităţile publice să poată obţine valoare pentru bani/performanţe din utilizarea fondurilor publice şi administrarea serviciilor publice. În această ordine de idei, consolidarea capacităţilor de realizare a auditului TI devine o realitate stringentă şi o necesitate, fără rezerve.

Angajamentul Curţii de Conturi privind aplicarea ISSAI la efectuarea misiunilor de audit, precum şi calitatea de membru al grupurilor de lucru INTOSAI şi EUROSAI determină necesitatea efectuării misiunilor de audit specifice.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Participarea activă în grupurile de lucru INTOSAI şi EUROSAI;

b. Dezvoltarea permanentă a capacităţilor instituţionale de realizare a misiunilor de audit specifice;

c. Identificarea partenerului de dezvoltare, care va susţine consolidarea capacităţilor de realizare a auditului tehnologiilor informaţionale şi auditului parteneriatului public privat;

d. Efectuarea misiunilor de audit specifice, în conformitate cu angajamentele asumate;

e. Realizarea misiunilor de audit paralele în conformitate cu angajamentele din cadrul grupurilor de lucru INTOSAI şi EUROSAI.

5.1.3. Dezvoltarea capacităţilor de auditare a fondurilor donatorilor

Auditarea fondurilor donatorilor este esenţială, deoarece deschide calea suportului bugetar direct de la donator, aceasta oferind donatorului încrederea în sistemul Management Financiar şi Control dintr-o anumită ţară şi siguranţa în faptul că deficienţele sunt gestionate în modul corespunzător. Din aceste considerente, tindem să dezvoltăm capacitatea instituţională de efectuare a acestui tip de audit.

Avînd rolul de a audita resursele alocate de către donatorii externi, participăm la protejarea intereselor financiare ale acestora şi la managementul descentralizat al fondurilor oferite. Astfel, urmează să asigurăm capacităţi suficiente şi adecvate pentru a efectua activităţi de audit şi a evalua operaţiunile financiare ce includ resurse financiare externe, în vederea asigurării gestionării acestora conform condiţiilor stabilite.

Trebuie să stabilim un mecanism de furnizare a informaţiilor donatorilor. Totodată, în contextul Acordului de asociere, trebuie să asigurăm un dialog permanent cu Comisia Europeană pentru combaterea fraudei, corupţiei şi altor nereguli în utilizarea resurselor financiare oferite de Uniunea Europeană.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Elaborarea cadrului normativ-metodologic aferent auditării şi protecţiei fondurilor donatorilor;

b. Elaborarea, aprobarea şi punerea în aplicare a procedurilor de auditare a fondurilor donatorilor;

c. Instruirea şi dezvoltarea capacităţilor de realizare a auditurilor mijloacelor financiare ale donatorilor;

d. Efectuarea auditurilor-pilot care ar servi ca exemple bune de audit ce ne vor ajuta la obţinerea încrederii şi sprijinului pentru noua noastră abordare;

e. Elaborarea unui format standard de documentare şi raportare a misiunilor de audit;

f. Stabilirea unei proceduri de comunicare a rezultatelor misiunilor de audit către donatori, precum şi a cazurilor de suspiciune de fraudă şi de utilizare neconformă a resurselor financiare oferite.

5.1.4. Încrederea în auditul intern al entităţilor auditate

La realizarea activităţii de audit extern tindem să ne putem baza pe activitatea auditului intern din cadrul fiecărei entităţi auditate, pentru a minimiza amploarea muncii noastre în cadrul entităţii auditate pe parcursul misiunii de audit şi pentru a perturba mai puţin activitatea de zi cu zi a entităţii.

Nivelul de încredere a auditului extern în activitatea auditului intern este diferit de la o entitate la alta. Pentru a creşte nivelul încrederii, este necesară dezvoltarea capacităţilor profesionale ale auditului intern. Pentru a contribui la creşterea nivelului de dezvoltare a acestuia, trebuie să stabilim o comunicare periodică cu Unitatea Centrală de Armonizare a Ministerului Finanţelor. Colaborarea eficientă cu UCA va permite creşterea profesionalismului auditului intern şi va consolida activitatea acestuia în cadrul entităţilor, ceea ce ne va permite să ne sporim încrederea în activitatea desfăşurată de acesta şi va duce la minimizarea muncii noastre pe parcursul misiunilor de audit. În cadrul misiunilor de audit vom asigura comunicarea periodică cu responsabilii cu funcţii de audit intern de la entităţile auditate.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Fortificarea comunicării cu Unitatea Centrală de Armonizare;

b. Creşterea nivelului de încredere în activitatea de audit intern;

c. Reducerea amplorii muncii noastre în cadrul entităţii.

5.1.5. Raportarea anuală de audit

Anual prezentăm Parlamentului un Raport de audit, care conţine şi generalizează rezultatele auditurilor efectuate pe parcursul perioadei de raportare privind administrarea şi întrebuinţarea resurselor financiare publice şi patrimoniului public. Potrivit tuturor auditurilor efectuate, în Raport sînt accentuate aspectele considerate oportune spre a fi abordate de către Parlament, Guvern, autorităţile publice centrale şi locale, întru îmbunătăţirea managementului financiar public.

Ne propunem să continuăm îmbunătăţirea calităţii Raportului de audit, iar prin recomandările noastre - să adăugăm valoare procesului decizional.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Elaborarea şi aprobarea unui program anual de audit, care ar conţine teme actuale şi ar prevedea o planificare raţională a misiunilor de audit, în dependenţă de resursele şi capacităţile disponibile;

b. Asigurarea executării calitative şi în termen a misiunilor de audit planificate;

c. Elaborarea unui format tipizat de prezentare a informaţiilor ce urmează a fi incluse în Raportul anual;

d. Elaborarea Raportului anual, care ar conţine date şi informaţii privind misiunile de audit desfăşurate, deficienţele constatate şi consecinţele acestora, precum şi recomandările înaintate întru soluţionarea problemelor;

e. Implementarea şi punerea în aplicare a unui mecanism de monitorizare, cu implicarea Comisiei parlamentare de profil.

5.1.6. Cooperarea cu Parlamentul

Parlamentul Republicii Moldova, ca organ legislativ al ţării, dar şi în calitate de reprezentant al poporului, este cea mai importantă parte interesată de activitatea noastră. Acesta aprobă bugetul Curţii de Conturi şi este destinatarul principal al rapoartelor noastre. Vom tinde să progresăm în conlucrarea noastră, bazată pe înţelegerea comună a obiectivelor, şi vom dezvolta o relaţie constructivă şi de susţinere.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Elaborarea cadrului normativ aferent procedurilor de conlucrare între Curtea de Conturi şi Parlament;

b. Implementarea şi punerea în aplicare a unui mecanism de monitorizare a implementării recomandărilor Curţii de Conturi, cu implicarea Comisiilor parlamentare de profil;

c. Înaintarea propunerii de buget a Curţii de Conturi în conformitate cu normele procesului bugetar naţional;

d. Transmiterea rapoartelor de audit în Comisiile de profil şi în Parlament, spre audiere;

e. Examinarea solicitărilor privind efectuarea misiunilor de audit;

f. Examinarea propunerilor privind elaborarea Programului anual de activitate.

5.1.7. Activităţi de prevenire a fraudei şi corupţiei

Situaţia social-economică actuală a Republicii Moldova a determinat necesitatea conceptualizării, elaborării, implementării şi raportării unor Strategii şi reforme anticorupţionale. Combaterea fraudei şi a corupţiei este o parte integrantă a bunei gestiuni financiare publice. Acest domeniu reprezintă un element de bază al strategiei Curţii de Conturi. Ne propunem să dezvoltăm în continuare o relaţie de lucru efectivă cu organele de drept, astfel încît suspiciunile de fraudă şi corupţie să fie raportate imediat autorităţilor competente, pentru întreprinderea acţiunilor corespunzătoare. Vom continua cooperarea noastră şi cu alţi actori şi proiecte ce elaborează şi implementează sisteme de contracarare a infracţiunilor financiare de diferite tipuri.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Elaborarea procedurii de documentare de către auditori a cazurilor de suspiciune de fraudă şi corupţie;

b. Dezvoltarea capacităţilor de identificare şi documentare a cazurilor de suspiciune de fraudă şi corupţie;

c. Stabilirea procedurii de informare şi remitere a materialelor de audit care conţin informaţii privind suspiciunea de fraudă, ale cărei constatare şi examinare sînt de competenţa organelor de drept;

d. Implementarea unui proces de urmărire, prin informarea de către organele de drept, a derulării procedurilor de examinare a cazurilor de suspiciune de fraudă de către acestea.

Pilonul 2. Asigurarea durabilitatăţii instituţionale

5.2.1. Revizuirea cadrului legal de activitate al Curţii de Conturi

Pentru a fi o instituţie eficientă, avem nevoie de racordarea cadrului legal la standardele de audit în sectorul public recunoscute la nivel internaţional, pe care se bazează activitatea noastră. Unul din aspectele fundamentale care trebuie incluse în legea revizuită se va referi la independenţa Curţii de Conturi, în toate aspectele: organizaţională, instituţională, funcţională şi financiară.

Revizuirea trebuie să cuprindă toate nivelurile de reglementare, începînd cu prevederile constituţionale, urmînd cu cele legale, care ulterior se vor regăsi în normele interne ale Curţii de Conturi.

Revizuirea cadrului de reglementare a activităţii Curţii de Conturi va soluţiona ambiguităţile dintre ceea ce dorim să facem şi ceea ce este posibil de făcut, în contextul cadrului legislativ actual. În acest sens, la ora actuală, în proces de elaborare este un nou proiect de revizuire a Legii Curţii de Conturi. Odată ce legea va fi adoptată, vom revizui procedurile noastre interne, pentru a reflecta prevederile noilor abordări.

Permanent vom asigura concordanţa Legii Curţii de Conturi cu alte acte legislative care au impact asupra mandatului şi activităţii noastre şi vom identifica alte iniţiative necesare.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Elaborarea proiectului de revizuire a Legii Curţii de Conturi şi înaintarea spre aprobare în Parlament;

b. Monitorizarea permanentă a cadrului legislativ şi normativ naţional cu impact asupra mandatului şi activităţii Curţii de Conturi;

c. Revizuirea procedurilor interne ale Curţii de Conturi, în contextul Legii revizuite şi al cadrului legislativ şi normativ naţional cu impact asupra mandatului şi activităţii Curţii de Conturi.

5.2.2. Structura instituţională consolidată

Curtea de Conturi trebuie să efectueze audituri eficiente, bazate pe principii de bună guvernanţă. Întru asigurarea acestora, este necesar de a armoniza modul de organizare şi funcţionare a instituţiei noastre. Bunele practici de organizare instituţională şi noile tendinţe privind consolidarea poziţiei şi statutului Instituţiei Supreme de Audit condiţionează organizarea acesteia în cel mai eficient mod, pentru a asigura realizarea obiectivelor planificate, a garanta responsabilitate pentru rezultate, a încuraja comunicarea eficientă, a satisface noile aşteptări, a încuraja personalul Curţii de Conturi să lucreze în modul în care s-a propus şi cu o eficienţă maximă, precum şi să aducă plusvaloare bunei guvernări.

Organizarea instituţională urmează să reflecte în practică principiile statuate în Declaraţiile de la Lima şi Mexic privind independenţa Instituţiei Supreme de Audit. Modalitatea de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi trebuie să fie cea mai relevantă statutului şi rolului instituţiei în cadrul sistemului naţional instituţional. Aceasta va fi determinată pe parcursul perioadei de implementare a Strategiei, în vederea stabilirii celui mai potrivit model structural aplicabil Instituţiei Supreme de Audit.

Structura consolidată urmează să ofere claritate şi certitudine privind modalitatea de exercitare a mandatului şi domeniilor de activitate atît pentru angajaţii Curţii de Conturi, cît şi pentru factorii de decizie din afara Curţii. Totodată, structura nouă va prezenta oportunitate şi o provocare pentru noua componenţă a Plenului Curţii de Conturi în realizarea obiectivelor instituţionale şi promovarea principiilor de bună guvernare.

Pentru implementarea celor propuse, urmează a fi pregătită o platformă teoretică şi operaţională care se va referi la măsurile de asigurare a unor mai bune susţineri şi înţelegeri ale căii de dezvoltare şi paşilor ce trebuie întreprinşi.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Armonizarea modului de organizare instituţională, în vederea realizării mandatului şi rolului Curţii de Conturi;

b. Conceptualizarea şi consolidarea rolului fiecărui element structural al Curţii de Conturi, în vederea asigurării focalizării pe obiective, productivitate, rezultate şi un bun control din partea managementului, la nivel de subdiviziuni şi de instituţie;

c. Stabilirea domeniilor şi limitelor de competenţă între structurile organizaţionale, pentru a asigura profesionalismul şi eficienţa;

d. Stabilirea şi respectarea nivelurilor de delegare pe verticală şi pe orizontală;

e. Desfăşurarea activităţilor de informare a factorilor de decizie privind tipurile modelelor de organizare a auditului public extern existente la nivel internaţional - ateliere de lucru, mese rotunde etc.

5.2.3. O instituţie orientată spre rezultate

Pentru a obţine o performanţă instituţională înaltă, în baza capacităţilor de muncă diverse, orientate spre oferirea valorii adăugate, este necesar de a integra un sistem de dezvoltare şi validare a capacităţilor profesionale – certificarea auditorilor publici, şi de recunoaştere a rezultatelor angajaţilor.

Dezvoltarea în interiorul instituţiei noastre a unei culturi orientate spre recunoaşterea şi aprecierea performanţelor este o provocare importantă, care trebuie abordată în prima etapă de implementare a Strategiei.

În esenţă, trebuie să ne asigurăm că misiunea, viziunea, obiectivele, valorile şi competenţele noastre generice există, sunt înţelese şi practicate în activitatea de zi cu zi de către fiecare care lucrează în instituţie.

Întru implementarea acestora, Curtea de Conturi trebuie să asigure un sistem de management al performanţei care planifică, dezvoltă eficient, monitorizează, preţuieşte şi premiază performanţa angajaţilor.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Elaborarea sistemului de dezvoltare şi validare a capacităţilor profesionale şi de recunoaştere a rezultatelor angajaţilor;

b. Implementarea schemelor de certificare pentru auditorii sectorului public;

c. Aplicarea elementelor de apreciere şi premiere a rezultatelor angajaţilor.

5.2.4. Părţile interesate

Curtea de Conturi activează şi îşi exercită funcţiile nu pentru propriul beneficiu, ci pentru numeroşi parteneri şi părţi interesate. Partenerii şi părţile interesate sunt nu doar Parlamentul şi instituţiile guvernamentale, dar şi societatea civilă, mediul academic, comunitatea donatorilor, mass-media şi cetăţenii în general.

Dialogul cu autorităţile şi părţile interesate, în scopul sprijinirii misiunii Curţii şi promovării valorilor acesteia, este necesar a fi îmbunătăţit pentru a oferi utilizatorilor de informaţie o imagine clară şi completă asupra gestiunii finanţelor statului, a facilita o mai bună înţelegere a procesului şi procedurilor de audit şi a permite o mai uşoară percepere a rezultatelor auditurilor. Trebuie să ţinem cont şi de faptul că rezultatele activităţii noastre depind/sunt influenţate în măsură diferită de acţiunile acestor părţi.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Analizarea situaţiei interne şi externe a ţării;

b. Realizarea sondajelor în rîndul părţilor interesate, pentru a identifica principalele puncte de interes şi a evalua impactul activităţii noastre;

c. Desfăşurarea reuniunilor şi şedinţelor cu părţile interesate;

d. Aprobarea şi implementarea Strategiei de comunicare cu părţile interesate (mass-media, societatea civilă, Parlamentul etc.).

5.2.5. Cooperarea internaţională cu Instituţiile Supreme de Audit şi alte organizaţii

Curtea de Conturi, fiind o Instituţie Supremă de Audit (ISA) în curs de dezvoltare, trebuie să conştientizeze necesitatea dezvoltării colaborării cu alte ISA aflate la un nivel mai înalt de dezvoltare, ceea ce ar facilita preluarea bunelor practici, înlăturarea neclarităţilor legate de implementarea şi aplicarea în munca de zi cu zi a standardelor internaţionale de audit.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Apartenenţe şi participarea în grupuri internaţionale de lucru pentru dezvoltarea practicilor de audit;

b. Încheierea acordurilor şi parteneriatelor de colaborare pe termen lung cu parteneri internaţionali;

c. Dezvoltarea în continuare a relaţiilor cu ISA din cadrul EUROSAI şi INTOSAI, inclusiv în cadrul CSI;

d. Cooperarea cu alte ISA şi structuri organizaţionale de profil în vederea organizării şi desfăşurării evaluării colegiale instituţionale (peer review) a activităţii noastre;

e. Stabilirea relaţiilor de colaborare cu donatori externi cointeresaţi în dezvoltarea Curţii de Conturi.

Pilonul 3. Dezvoltarea şi menţinerea calităţii corporative şi de audit

Bună guvernanţă corporativă în instituţia noastră

5.3.1. Managementul calităţii auditului

Pentru a menţine încrederea în obiectivitatea şi calitatea auditului public extern, este vital să existe un sistem riguros, fiabil şi cuprinzător de evaluare a calităţii activităţii de audit desfăşurate şi a activităţii instituţionale în general. Curtea de Conturi, ca instituţie supremă de audit, are instituit procesul de management al calităţii. În perioada 2012 – 2014, cu ajutorul partenerilor de dezvoltare – Oficiul Naţional de Audit al Suediei şi Banca Mondială, au fost revizuite procesele de management al calităţii pentru auditul financiar şi auditul performanţei. Recomandările oferite de către experţii străini întru îmbunătăţirea proceselor au fost analizate şi sunt implementate de către responsabilii din cadrul Curţii de Conturi. În acest context, în mod corporativ ne-am asumat responsabilitatea de a monitoriza permanent implementarea recomandărilor, pentru a stabili dacă sistemul de management al calităţii funcţionează eficient şi asigură obţinerea rezultatelor dorite. Procese similare de revizuire a calităţii urmează a fi desfăşurate şi în cadrul auditului de conformitate.

Întru asigurarea unei abordări complexe şi exhaustive a aspectelor referitoare la managementul financiar din sectorul real, este oportună cooperarea noastră cu auditorii din sectorul privat pentru schimb de experienţă şi preluare de bune practici.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Iniţierea activităţilor de evaluare a procesului de management al calităţii pentru auditul de conformitate;

b. Monitorizarea permanentă a eficienţei procesului de management al calităţii, în vederea identificării lacunelor şi deficienţelor, pentru îmbunătăţirea acestuia;

c. Desfăşurarea activităţilor de instruire privind aspectele de asigurare a managementului calităţii procesului de audit;

d. Desfăşurarea activităţilor de revizuire a calităţii la rece şi la fierbinte a misiunilor de audit;

e. Desfăşurarea atelierelor de lucru cu auditorii externi din sectorul privat.

5.3.2. Suport computerizat

Sistemele de tehnologii informaţionale şi de comunicare sunt esenţiale pentru noi spre a lucra efectiv. Disponibilitatea acestora pe scară largă şi aplicarea lor în activitatea de zi cu zi vor facilita şi spori eficienţa acţiunilor noastre.

Noi vom elabora o strategie TIC, care să formeze o subcomponentă a acestei strategii. Ea va defini contextul nostru, cadrul logistic şi capacităţile noastre de referinţă.

Oportunităţile de eficienţă promovate de un sistem TIC eficient ar trebui să sprijine atît auditul, cît şi funcţiile de serviciu corporative.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Menţinerea şi îmbunătăţirea infrastructurii TIC şi a echipamentelor acestora;

b. Schimbarea tehnicii de calcul uzate şi trecerea la un sistem de operare de ultimă generaţie;

c. Îmbunătăţirea gestionării informaţiilor electronice;

d. Consolidarea instrumentelor şi metodelor electronice de comunicare internă şi externă;

e. Identificarea surselor financiare externe (granturi) pentru achiziţionarea SI de realizare automatizată a auditurilor Curţii de Conturi;

f. Îmbunătăţirea arhitecturii securităţii TI şi a modalităţilor de recuperare.

5.3.3. Dezvoltarea conceptului de management

O instituţie de succes este formată dintr-o echipă potrivită, care lucrează pentru rezultatul comun. Orice instituţie este constituită din manageri (de vîrf şi operaţionali) şi executori. Executorii sunt cei care fac activitatea planificată, supravegheată şi raportată de către manageri.

Managerii buni se formează în cadrul instituţiei, prin implicare în activităţile zilnice. Cei mai potriviţi pentru a fi manageri sunt liderii de echipă. Lider al unei echipe este cel care cunoaşte, deţine abilităţi potrivite şi ale cărui capacităţi profesionale sunt recunoscute de ceilalţi membri ai echipei.

Întru formarea liderilor de echipă, trebuie promovată şi implementată cultura învăţării, dezvoltarea abilităţilor tehnice, a comportamentelor profesionale şi personale, precum şi recunoaşterea la nivel instituţional a calităţilor de lider ale acestor persoane.

Ne propunem să realizăm acest lucru printr-un program de ghidare, orientat de sus în jos, prin care Plenul şi managerii relevanţi să ofere mentorat practic constant, în contextul activităţilor operaţionale de zi cu zi ale personalului executiv şi de conducere.

Toţi managerii şi supervizorii vor contribui constant, conducînd prin propriul exemplu. Ei vor trebui să fie lideri moderni dispuşi să transpună ideile în acţiuni, să promoveze practici noi şi să organizeze lucrul care trebuie făcut.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Stabilirea şi implementarea politicii instituţionale privind mentoratul şi liderismul;

b. Identificarea posibililor manageri şi lideri, dar şi formarea lor;

c. Atribuirea managerilor şi a liderilor la sectoarele din organizaţie conform competenţelor şi abilităţilor.

5.3.4. Managementul resurselor umane

Pentru a garanta obţinerea unui rezultat calitativ, obiectiv şi profesionist al activităţilor de audit public extern, este necesară implicarea cumulativă a fiecărui angajat al Curţii de Conturi. Personalul Curţii de Conturi este format din specialişti în domeniul auditului public extern şi personal care susţine buna desfăşurare a activităţii de audit.

În acest sens, este important să avem sisteme bune care să ne ajute să gestionăm eficient personalul nostru şi să obţinem ce e mai bun de la ei. Trebuie să dezvoltăm o serie de politici şi proceduri de gestionare a resurselor umane, cu sisteme de suport adecvate. Vom lucra încontinuu pentru a îmbunătăţi abordarea de recrutare, managementul performanţei, instruirea şi dezvoltarea profesională. În perioada implementării strategiei vom reconceptualiza strategia de management al resurselor umane. Aceasta trebuie să includă referinţe privind resursele umane, distribuirea şi rotaţia personalului, utilizarea, învăţarea şi dezvoltarea, precum şi să se bazeze pe o analiză a tuturor politicilor şi a procedurilor-cheie de resurse umane, în care vor fi implicaţi managerii de audit şi partenerii de dezvoltare.

Totodată, trebuie să introducem un program de certificare pentru auditorii Curţii de Conturi. Prin programul de certificare trebuie să treacă toţi angajaţii cu atribuţii de audit ai Curţii de Conturi. În acest context, va fi stabilită o abordare de dezvoltare durabilă şi cost-eficientă. De asemenea, trebuie să găsim o soluţie realizabilă pentru remunerare, astfel încît să putem păstra personalul foarte profesionist.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Reconceptualizarea Strategiei de management al resurselor umane urmare modificărilor legislative;

b. Stabilirea politicii de identificare a necesarului de personal;

c. Elaborarea şi instituirea sistemului de recrutare a personalului cel mai potrivit activităţii Curţii de Conturi;

d. Implementarea politicilor de evaluare a necesităţilor de dezvoltare a personalului;

e. Instruirea şi dezvoltarea profesională a angajaţilor Curţii de Conturi;

f. Modernizarea sistemului de evaluare a personalului;

g. Elaborarea şi implementarea Programului de certificare a auditorilor sectorului public;

h. Stabilirea şi aplicarea elementelor de remunerare şi motivare, astfel încît să putem păstra personalul foarte profesionist.

5.3.5. Managementul financiar şi al performanţelor

A. Managementul financiar

În vederea corespunderii principiilor de bază ale activităţii unei instituţii supreme de audit, Curtea de Conturi îşi va dezvolta sistemul de asigurare a independenţei financiare şi de gestionare a bugetului. La realizarea acestor activităţi, subdiviziunea responsabilă de elaborarea, gestionarea şi raportarea bugetului va avea un rol important în consilierea conducerii cu privire la performanţa organizaţională şi oportunităţile de îmbunătăţire.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Dezvoltarea unui sistem de asigurare a independenţei financiare şi de gestionare a bugetului, cu actualizarea periodică a acestuia;

b. Raportarea periodică a performanţelor către conducerea superioară.

B. Consolidarea MFC

În calitate de Instituţie Supremă de Audit, care serveşte drept exemplu pentru ceilalţi, trebuie să avem un sistem eficient de management financiar şi control intern, prin care vom putea promova acceptarea şi implementarea acestuia şi de către alte autorităţi responsabile de implementarea Legii nr.229 din 23.09.2010 “Privind controlul financiar public intern”. Pentru a realiza acest lucru, vom încuraja toate unităţile structurale din cadrul Curţii să implementeze elementele sistemului de management financiar, îndeosebi managementul riscurilor.

La finalizarea fiecărei perioade de raportare (semestriale/anuale), toate subdiviziunile din cadrul Curţii urmează să participe la elaborarea Declaraţiei privind buna guvernare şi să raporteze despre performanţele realizate.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Consolidarea managementului riscurilor şi ţinerea Registrului riscurilor;

b. Dezvoltarea sistemului de autoevaluare a MFC.

C. Asigurarea comunicării interne

Funcţionarea unui sistem de comunicare şi informare contribuie la monitorizarea progreselor atinse şi este parte a procesului de management instituţional. Realizarea obiectivelor şi obţinerea performanţelor sînt posibile prin desfăşurarea unei comunicări eficiente cu personalul nostru. În cadrul Curţii de Conturi urmează a fi dezvoltată comunicarea eficientă cu toate părţile interesate (interne şi externe), pentru a putea înţelege rolul fiecăruia în realizarea obiectivului general, dar şi cum activităţile proprii se leagă de activităţile celorlalţi.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Actualizarea strategiei de comunicare internă, cu specificarea clară a responsabilităţilor în procesul de comunicare internă;

b. Reuniuni periodice cu personalul, pentru a aduce la cunoştinţă cele mai recente evoluţii;

c. Dezvoltarea în continuare a Intranet-ului;

d. Desfăşurarea conferinţelor anuale cu personalul Curţii de Conturi, pentru a discuta experienţele şi rezultatele activităţilor desfăşurate;

e. Realizarea sondajelor şi a evaluărilor interne de măsurare a gradului de mulţumire/satisfacţie a personalului de munca sa în instituţia noastră şi prezentarea rezultatelor în cadrul reuniunilor.

D. Managementul performanţelor instituţionale

Orice instituţie care are implementat un sistem de management financiar şi control conform trebuie să poată monitoriza şi evalua performanţele activităţii sale, în vederea identificării domeniilor în care se atestă deficienţe şi sunt posibile îmbunătăţiri. Curtea de Conturi are instituit sistemul de planificare a activităţii, stabilindu-şi indicatori de activitate şi de progres, despre nivelul de realizare a cărora raportează periodic. Totuşi, este necesar de a consolida capacităţile de planificare adecvată şi monitorizare calitativă a indicatorilor, pentru a putea interveni în cele mai scurte termene, cu cele mai potrivite măsuri, pentru a spori productivitatea activităţii şi a aduce un impact mai mare prin activitatea pe care o desfăşurăm.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Instituirea şi dezvoltarea procesului de monitorizare a performanţelor noastre faţă de indicatorii de activitate.

5.3.6. Raportarea anuală a performanţei

Raportul anual de activitate al Curţii de Conturi prezintă modul în care instituţia a utilizat resursele care i-au fost oferite pe parcursul perioadei raportate. Raportul sintetizează rezultatele activităţii anuale a Curţii de Conturi şi prezintă performanţa, prin comparaţie cu anii precedenţi. Cel mai recent raport al Curţii, pe anul 2014, stabileşte modul în care, din punct de vedere cantitativ şi calitativ, au crescut rezultatele activităţii, ţinînd cont de resursele financiare alocate şi de limita de personal disponibilă. În perioada următoare ne propunem să dezvoltăm calitatea conţinutului şi prezentării Raportului anual de activitate, spre a spori utilitatea sa pentru părţile interesate.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Consolidarea capacităţilor de elaborare a Raportului de activitate;

b. Îmbunătăţirea formatului de prezentare, prin preluarea bunelor practici de la instituţiile similare;

c. Utilizarea unui format de raportare pentru a putea prezenta datele în evoluţie;

d. Stabilirea necesarului de informaţie pentru părţile interesate şi oferirea informaţiilor relevante utile pentru luarea deciziilor;

e. Asigurarea transparenţei şi publicităţii activităţii Curţii de Conturi.

5.3.7. Dezvoltarea strategică

Dezvoltarea strategică trebuie să fie continuă şi constantă. Numirea noului Plen al Curţii de Conturi în 2016 ar putea determina necesitatea de revizuire a direcţiilor strategice ale instituţiei. Totodată, necesitatea de a evalua performanţele instituţiei, urmare implementării Strategiei de dezvoltare 2016-2020, şi evoluţiile în domeniu la nivel naţional şi nivel internaţional vor determina revizuirea şi actualizarea periodică a Strategiei. Pentru a putea realiza dezvoltarea strategică în mod consecvent, este necesar de a îmbunătăţi şi a consolida capacităţile de planificare, implementare, analiză şi raportare a activităţilor strategice relevante.

Ne vom concentra pe (rezultate):

a. Planul de Dezvoltare Strategică pe anii 2016-2020, aprobat şi pus în aplicare;

b. Revizuirea anuală a progreselor înregistrate la realizarea strategiei;

c. Actualizarea Planului de acţiuni în funcţie de diferitele etape ale implementării strategiei;

d. Desemnarea unei persoane responsabile (de la nivel de top management) de monitorizarea procesului de implementare a Planului de Dezvoltare Strategică, în vederea raportării cu regularitate a progreselor înregistrate în cadrul şedinţelor Plenului Curţii.

VI. ETAPELE DEZVOLTĂRII

a. Prima etapă: Anul 2016

Obiectivul primului an este de a stabili o nouă platformă pentru membrii Curţii de Conturi care vor forma următorul Plen, ceea ce le va oferi o bază adecvată pentru prioritizarea măsurilor în atingerea obiectivului general de a deveni o instituţie supremă de audit performantă, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu standardele de audit din sectorul public recunoscute la nivel internaţional (ISSAI) şi cu bunele practici europene.

Paralel cu aceasta, vor fi demonstrate o serie de exemple practice bune, deschizîndu-se calea pentru o înţelegere mai profundă a noilor concepte şi abordări, atît pe plan intern, cît şi pe plan extern.

Acest lucru va necesita priorităţi, operative şi administrative, precum şi un accent sporit în activitatea noastră.

Noua platformă va cuprinde următoarele priorităţi:

Indicatori teoretici:

◊ Planul de Dezvoltare Strategică pe anii 2016-2020, aprobat şi pus în aplicare;

◊ Contribuţii la modificările cadrului legal, instituind un rol, domeniu de aplicare şi mandat clar pentru Curtea de Conturi din perspectiva abordării moderne a Reformei Administraţiei Publice şi Managementului Financiar Public;

◊ Dezvoltarea unui sistem de asigurare a independenţei financiare şi de gestionare a bugetului;

◊ Decizia luată de Plen privind definirea clară a diferitor tipuri de audituri şi legăturile cu opiniile/concluziile de audit;

◊ Manualul de audit financiar actualizat;

◊ Manualul de audit de conformitate elaborat;

◊ Manualul de audit al performanţei actualizat;

◊ Conceptul de certificare a auditorilor publici elaborat;

◊ O nouă abordare de management introdusă, bazată pe o mobilizare sporită a resurselor acordate, o comunicare internă mai bună şi valorile şi competenţele generice descrise mai sus;

◊ O structură organizatorică modificată care va favoriza un accent mai eficient asupra activităţii operaţionale.

Indicatori operaţionali:

◊ Programul activităţii de audit pe anul 2016, care va conţine audituri financiare, audituri de conformitate şi audituri ale performanţei;

◊ Consolidarea capacităţilor de efectuare a tuturor tipurilor de audit (financiar, de conformitate şi al performanţei), precum şi a capacităţilor de scriere a rapoartelor şi recomandărilor de audit;

◊ Un model standardizat pentru rapoartele de audit financiar, de conformitate şi al performanţei, elaborat şi pus în aplicare;

◊ Un model pentru cele trei rapoarte de audit obligatorii. Rapoarte de audit cu privire la rapoartele Guvernului asupra executării bugetelor, raportate în conformitate cu modelele şi la timp, lizibile, concise şi la subiect;

◊ O campanie de sensibilizare pe baza auditurilor efectuate privind rolul nostru, mandatul şi noile abordări aplicate;

◊ Aprobarea şi aplicarea Regulamentului privind rolul auditorului în identificarea/determinarea elementelor de fraudă şi corupţie;

◊ Aprobarea şi implementarea Strategiei de comunicare a Curţii de Conturi;

◊ O politică de comunicare cu Parlamentul, adoptată după consultări cu actorii relevanţi;

◊ Consolidarea şi punerea în aplicare a mecanismului de monitorizare/follow up a rapoartelor Curţii de Conturi, cu implicarea Comisiei parlamentare de profil.

Suport administrativ practic:

◊ Îmbunătăţirea proceselor de suport intern este importantă şi orientată spre activitate mai eficientă şi rezultate mai bune. Planificarea timpului, evaluările performanţei, îmbunătăţirea managementului personalului, precum şi integrarea sistemelor TIC sunt domeniile pe care le vom aborda în cursul anului.

În vederea implementării Planului e Dezvoltare Strategică pe anii 2016-2020, la începutul fiecărei subetape de dezvoltare va fi elaborat un Plan de acţiuni, care va fi aprobat ca Anexă la Planul de Dezvoltare Strategică pe anii 2016-2020. În vederea supravegherii şi raportării progreselor înregistrate urmare realizării activităţilor incluse în Planurile de acţiuni, va fi numită o persoană responsabilă, care va monitoriza şi va prezenta periodic rapoarte de progres Plenului Curţii de Conturi. La finalul fiecăreia dintre cele trei etape, se va efectua o analiză cuprinzătoare, cu desfăşurarea şedinţelor, în cadrul cărora se vor discuta experienţele acumulate şi paşii ulteriori.

b. Etapa a doua (anii 2017-2018)

Este devreme pentru a preciza etapele, date fiind marile schimbări în mediul nostru. Punerea în aplicare a Acordului de Asociere, reformele administraţiei publice, bugetul şi managementul financiar şi controlul vor avea un impact mare asupra priorităţilor noastre. Acelaşi lucru este valabil şi pentru numirea unui nou management pentru instituţie.

Trebuie introdusă analiza riscurilor spre a forma o bază pentru reducerea riscurilor legate de îndeplinirea obiectivului de a deveni o ISA performantă.

Se planifică existenţa noii Legi a Curţii de Conturi, bazată pe ISSAI şi legată de principiile şi conceptele de bază ale noului regim de Management Financiar Public. Legislaţia secundară (normele şi reglementările interne) trebuie instituită şi, după caz, să se afle în implementare. Cu acest lucru la bază trebuie instituită independenţa oficială de bază a auditului extern în sectorul public. Independenţa practică poate fi câştigată doar în funcţie de calitatea activităţii desfăşurate.

c. Etapa a treia (anii 2019-2020)

La finalul perioadei Strategiei, obiectivele noastre sunt de a avea următoarele atribute în vigoare:

Mediul nostru:

• Mandatul şi independenţa asigurate în cadrul legal;

• Alinierea la agenda europeană, la Reforma Administraţiei Publice şi MFP.

Capacitatea noastră:

• Cadrul profesional există şi este utilizat;

• Această Strategie implementată şi ajustată în funcţie de noile necesităţi şi aşteptări în timpul implementării;

• Activitatea de bază în conformitate cu standardele de audit în sectorul public recunoscute la nivel internaţional şi cu bunele practici europene;

• Conducere / leadership şi management cu cultură orientată spre rezultate;

• Instrumente şi practici moderne de management;

• Principiile de bună guvernare există în toate sistemele noastre interne;

• Reflectarea schimbărilor în standarde şi bunele practici;

• Îmbunătăţirea continuă a calităţii auditului;

• Cooperarea aprofundată cu cele mai apropiate părţi interesate în toate etapele proceselor de audit;

• O bună comunicare cu alte părţi interesate;

• Abordarea activă în cooperarea internaţională.

Raportarea noastră bazată pe deciziile proprii:

• Acoperire suficientă;

• O combinaţie de diferite tipuri de audit pe baza analizei riscurilor;

• Rapoarte de urmărire ulterioară /monitorizare.

Valoarea şi beneficiile muncii noastre:

• Consolidarea răspunderii, transparenţei şi a integrităţii;

• Demonstrarea relevanţei continue.

În perioada de implementare a Planului de Dezvoltare Strategică urmare verificărilor internaţionale la care vom fi supuşi, va trebui să obţinem un punctaj din ce în ce mai bun şi să dăm dovadă de receptivitate în abordarea recomandărilor oferite.