Hotărîre nr.5 din 21.03.2016 cu privire la aprobarea Raportului de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2015

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Raportului de activitate

al Curţii de Conturi pe anul 2015

nr. 5  din  21.03.2016

 (în vigoare 22.04.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 106-113 art. 12 din 22.04.2016

* * *

În conformitate cu art.7, art.8 alin.(2), art.15 şi art.16 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2015 şi se prezintă Parlamentului Republicii Moldova.

2. Prezenta Hotărîre şi Raportul de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2015 se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărîrea Curţii de Conturi

nr.5 din 21 martie 2016

RAPORTUL DE ACTIVITATE

al Curţii de Conturi pe anul 2015

ACRONIME

Cuvînt înainte

Etimologia cuvîntului administrare este bine cunoscută şi derivă de la cuvîntul latin ministre, ceea ce înseamnă a servi. Administrarea, prin definiţie, semnifică munca făcută în folosul cuiva mai important, superior şi decisiv, într-un stat democratic aceştia fiind cetăţenii. Aşadar, este de datoria statului să asigure condiţii favorabile pentru educaţie, sănătate, securitate, antreprenoriat, altfel spus, fiecare cetăţean are dreptul la o viaţă demnă. În acest sens, activităţile autorităţilor/instituţiilor statului trebuie să fie corecte şi coerente, iar eficienţa şi eficacitatea lor – pe măsura aşteptărilor întregii societăţi.

Rolul Curţii de Conturi în sporirea randamentului administraţiei publice este semnificativ. În sistemul administrativ moldovenesc, Curtea de Conturi este o autoritate independentă, care îşi exercită activităţile în numele şi în beneficiul cetăţenilor. Astfel, Curtea este una dintre instituţiile fundamentale ale statului de drept cu un rol unic în ceea ce priveşte contribuţia la îmbunătăţirea în mod transparent şi responsabil a gestiunii financiare. Scopul principal al ISA este de a supraveghea activitatea autorităţilor publice prin prisma interesului public, de a evalua eficienţa organizaţională şi operaţională a acestora.

Ca urmare a misiunilor de audit desfăşurate de Curtea de Conturi, rezultatele activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice devin mai vizibile, cele mai semnificative neregularităţi, dar şi bune practici fiind făcute publice şi aduse la cunoştinţa tuturor părţilor interesate – Parlament, Guvern, partenerii de dezvoltare, societatea civilă, mass-media şi, după caz, organele de drept etc.

Furnizarea către Legislativ şi cetăţeni a unor informaţii veridice privind starea de lucruri în administrarea treburilor publice sporeşte gradul de răspundere al autorităţilor statului în faţa societăţii.

Auditul public extern nu doar evaluează activitatea autorităţilor publice, dar şi contribuie la îmbunătăţirea acesteia. O privire din exterior influenţează substanţial consolidarea şi progresul mecanismului administrativ, ceea ce joacă un rol însemnat în asigurarea bunăstării cetăţenilor.

Ultimii ani au fost, probabil, cei mai dinamici din istoria instituţiei. Trecerea graduală de la o instituţie supremă de control financiar la una de audit public extern s-a produs pe fundalul unor schimbări majore în abordarea noilor fenomene proprii economiei de piaţă. În aceste condiţii, a crescut proporţional şi rolul Curţii de Conturi în promovarea unui sistem corect şi performant de management al finanţelor publice.

Procesul de redefinire şi remodelare a sistemului naţional de audit public extern a fost şi este ghidat de valorile şi aspiraţiile privind apropierea de Uniunea Europeană, Instituţia Supremă de Audit devenind un model de aplicare a principiilor democratice privind transparenţa şi responsabilitatea în administrarea fondurilor publice.

Pentru a asigura continuitatea performanţelor obţinute, Curtea de Conturi a elaborat şi aprobat în 2015 un nou Plan de Dezvoltare Strategică pe anii 2016-2020. Scopul acestuia este de a oferi Republicii Moldova o instituţie de audit care să aibă capacitate sporită şi profesionistă în efectuarea auditului public extern.

Totodată, o strategie de succes nu se măsoară prin calitatea documentului produs, ci prin acţiunile întreprinse pentru atingerea scopurilor sale. De aceea, sînt ferm convins că angajaţii Curţii de Conturi au potenţialul necesar pentru a realiza cu succes obiectivele trasate.

Cu respect,

Cu respect, Serafim URECHEAN,

Preşedintele Curţii de Conturi

Despre Raportul de activitate

Obiectivul

Curtea de Conturi a Republicii Moldova este unica autoritate publică independentă responsabilă de exercitarea controlului public extern asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public.

În contextul evaluării performanţelor obţinute în funcţie de mijloacele alocate, Curtea elaborează şi prezintă Raportul său de activitate. De asemenea, Raportul de activitate este mijlocul prin care an de an Curtea aduce la cunoştinţă publicului larg misiunea, viziunea şi valorile sale.

Scopul acestui Raport este de a informa Parlamentul şi alte părţi interesate despre modul în care Curtea de Conturi a utilizat resursele proprii (financiare, umane, TI etc.) pentru realizarea activităţilor prevăzute pe anul 2015, precum şi performanţele obţinute.

Structura şi destinatarii

Raportul de activitate pe anul 2015 integrează 6 capitole: Curtea de Conturi, privire generală; Activitatea Curţii de Conturi în perioada 2011-2015; Rezultatele activităţii Curţii de Conturi în anul 2015; Dezvoltarea capacităţilor instituţionale; Asigurarea transparenţei; Perspective şi provocări.

Prezentul Raport este destinat Parlamentului, partenerilor de dezvoltare, societăţii civile, mass-media, altor autorităţi/instituţii/organizaţii interesate. Raportul de activitate este publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi este plasat pe pagina web a Curţii de Conturi la compartimentul Publicaţii/Rapoartele Curţii de Conturi (www.ccm.md).

Capitolul I.

CURTEA DE CONTURI, PRIVIRE GENERALĂ

1.1 Misiune, viziune şi valori

Misiune

Misiunea Curţii de Conturi este de a oferi Parlamentului, întregii societăţi, inclusiv comunităţii internaţionale, o evaluare şi o asigurare independentă şi obiectivă, emisă în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit, precum că fondurile publice sînt gestionate regulamentar şi potrivit scopurilor prestabilite, că toate veniturile au fost colectate şi raportate potrivit cadrului legal, iar managementul finanţelor publice corespunde principiilor performanţei.

Viziune

Curtea de Conturi tinde să fie o Instituţie Supremă de Audit independentă, performantă şi care răspunde necesităţilor şi aşteptărilor întregii societăţi.

Valori

Principalele valori de care se ghidează în activitatea sa Curtea de Conturi în calitate de autoritate publică sînt: independenţa, obiectivitatea, excelenţa profesională şi dezvoltarea capacităţilor, cooperarea internă şi spiritul de echipă, deschiderea şi, nu în ultimul rînd, respectul.

Valorile promovate de Curtea de Conturi servesc exemplu pentru alte instituţii privind modul de gestionare a activităţii sale şi privind responsabilitatea de realizare a atribuţiilor delegate. Aceste valori oferă o bază etică considerabilă pentru orice activitate sau decizie adoptată în numele şi în cadrul instituţiei.

1.2 Organizare

Curtea de Conturi reprezintă un organism colegial şi ca structură organizatorică integrează conducerea, plenul şi aparatul instituţiei.

Conducerea

Conducerea Curţii de Conturi este exercitată de Preşedintele Curţii de Conturi. În cazul absenţei Preşedintelui, atribuţiile acestuia sînt exercitate de vicepreşedintele Curţii de Conturi.

Preşedintele

Preşedintele Curţii de Conturi este numit de Parlament pe un termen de 5 ani, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. Preşedintele Curţii de Conturi conduce şi organizează activitatea instituţiei, aprobă structura organizatorică a acesteia, componenţa echipelor de audit, convoacă şi prezidează şedinţele Plenului, semnează hotărîrile Curţii de Conturi, reprezintă Curtea de Conturi în relaţiile acesteia cu alte instituţii din ţară şi de peste hotare, iniţiază şi monitorizează procesele de dezvoltare strategică a Curţii de Conturi, exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege.

Vicepreşedintele

Vicepreşedintele Curţii de Conturi este desemnat de Parlament la propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi, din numărul membrilor acesteia. În lipsa Preşedintelui Curţii de Conturi, vicepreşedintele exercită atribuţiile acestuia. De asemenea, coordonează elaborarea Programelor activităţii de audit ale Curţii şi generalizarea materialelor pentru Raportul anual asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public, pe care îl prezintă Comisiei de profil şi Plenului Parlamentului, dirijează şi monitorizează procesul de elaborare şi prezentare Parlamentului, pentru aprobare, a proiectului de buget al Curţii.

Plenul

Plenul Curţii de Conturi este organul colegial alcătuit din 7 membri, inclusiv Preşedintele şi vicepreşedintele Curţii de Conturi. Membrii Curţii de Conturi se numesc de Parlament, la propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi, pe un termen de 5 ani, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Deciziile Plenului se emit sub formă de hotărîri ale Curţii de Conturi. Plenul adoptă politicile şi strategiile Curţii de Conturi, aprobă proiectul de buget al Curţii, examinează şi aprobă rapoartele de audit, aprobă manuale, standarde de audit, regulamente şi ghiduri, aprobă programele anuale şi multianuale de activitate ale Curţii de Conturi, exercită alte atribuţii prevăzute de lege.

Aparatul

Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea prin personalul cu atribuţii de audit public, personalul de specialitate şi personalul tehnic. Personalul de specialitate acordă asistenţă personalului cu atribuţii de audit public în exercitarea competenţei Curţii de Conturi. Statele de personal ale Curţii de Conturi se aprobă de Parlament.

În anul 2015, Aparatul Curţii a fost organizat în 10 direcţii, dintre care: 3 direcţii generale de audit, 2 direcţii de audit, 1 direcţie generală de metodologie, planificare şi analiză, 1 direcţie juridică, 1 direcţie administrativă şi logistică; 1 direcţie servicii generale, 1 direcţie resurse umane şi securitate şi 4 servicii.

Organigrama Curţii de Conturi

1.3 Resurse

1.3.1 Resurse umane

Unul dintre pilonii de bază ai Curţii de Conturi, care asigură obţinerea performanţelor în activitatea de audit public extern, sînt resursele umane. Personalul instituţiei este format din angajaţi cu atribuţii de audit public, personal de specialitate şi personal tehnic.

La 31 decembrie 2015, schema de încadrare aprobată a Curţii de Conturi cuprindea 160 de unităţi de personal, cu un raport de încadrare de 91%. Din totalul angajaţilor, 64% sînt femei, ceea ce denotă că activitatea în cadrul Curţii de Conturi este mai atractivă pentru acestea.

Evoluţia personalului după profilul de vîrstă relevă că, pe parcursul ultimilor ani, numărul angajaţilor cu vîrsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani este în ascensiune, categoria respectivă de personal deţinînd circa 30% din totalul angajaţilor. Aceasta denotă că efectivul Curţii de Conturi se completează cu specialişti care deţin competenţe relevante şi au deja o experienţă acumulată.

Cu referinţă la studiile/diplomele deţinute, se atestă că toţi angajaţii sînt licenţiaţi într-un domeniu specific, inclusiv 28% – în economie, 25% – în contabilitate, 13% – în finanţe, 13% – în juridică, iar unii dintre aceştia (4%) deţin şi o a doua licenţă într-un alt domeniu decît primul ori sînt în curs de a finaliza a doua specialitate.

Resursele umane – unele cifre

Diagrama nr.1

Personalul Curţii de Conturi pe grupuri de vîrstă

Diagrama nr.2

Personalul Curţii de Conturi pe tipuri de studii

Formarea profesională

Atribuţiile de bază ale Curţii de Conturi pot fi realizate cu succes doar prin aportul de zi cu zi al unui colectiv de înaltă calificare. Consolidarea instituţională prin dezvoltarea resurselor umane se referă nu doar la selectarea noilor angajaţi cu competenţe adecvate şi experienţă în domeniu, dar şi la instruirea lor continuă în scopul perfecţionării şi menţinerii unor standarde profesionale înalte.

Dezvoltarea profesională a angajaţilor se efectuează în conformitate cu Planul anual de instruire a personalului Curţii de Conturi, care include activităţi de instruire internă, efectuate descentralizat şi activităţi de instruire externă, efectuate de Academia de Administrare Publică şi de partenerii de dezvoltare. În anul 2015 numărul personalului instruit a constituit 127 de persoane, beneficiind, per total, de 13074 ore de instruire. Totodată, 125 de angajaţi au beneficiat de mai mult de 40 ore de instruire. Ponderea personalului instruit a înregistrat circa 87% din numărul total de angajaţi ai autorităţii.

Pe parcursul anului 2015 angajaţii Curţii de Conturi au beneficiat de:

♦ seminare de instruire în domeniul auditului financiar, realizate în conlucrare cu Oficiul Naţional de Audit al Suediei;

♦ seminare organizate de comun cu experţii din cadrul Proiectului Băncii Mondiale privind auditarea bugetului de stat, fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, bugetului asigurărilor sociale de stat, auditarea sistemelor informaţionale generatoare de rapoarte financiare etc.;

♦ seminare organizate în cadrul Proiectului Twinning, care au vizat dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor Curţii de a efectua audituri ale performanţei/de sistem şi audituri ale fondurilor UE, managementul resurselor umane, asigurarea calităţii auditului sectorului public etc.

Totodată, personalul Curţii de Conturi a beneficiat de instruiri externe desfăşurate atît în cadrul Academiei de Administrare Publică, cît şi organizate de instituţiile internaţionale de profil.

Repartizarea numărului de persoane instruite în anul 2015, pe tipuri de instruire, se prezintă în figura de mai jos.

Diagrama nr.3

1.3.2 Resurse financiare

Anual Curtea de Conturi estimează costurile activităţii sale şi îşi planifică propriul buget, acesta fiind remis Parlamentului, care, la rîndul său, îl transmite, după aprobare, Guvernului pentru includerea în proiectul Legii bugetare anuale.

Astfel, în anul 2015 Curţii de Conturi i-au fost alocate mijloace financiare în cuantum de 27437,3 mii lei, fiind executate 26096,9 mii lei, sau 95,1% faţă de prevederile precizate pentru perioada de gestiune.

În totalul cheltuielilor, cele mai semnificative au fost cheltuielile de personal – circa 72,1%, dat fiind faptul că personalul reprezintă cea mai importantă resursă a instituţiei. De asemenea, reprezentative au fost şi cheltuielile destinate pentru plata mărfurilor şi serviciilor – circa 16,2%, şi cheltuielile pentru procurarea mijloacelor fixe – circa 6,8%.

Resursele financiare – unele cifre

1.3.3 Resurse TI

Infrastructura TI şi soluţiile implementate au permis instituţiei să atingă un nivel nou de performanţă în derularea proceselor şi operaţiunilor zilnice, care aduc valoare la îndeplinirea sarcinii de bază, şi anume efectuarea auditului. Bazate pe o tehnologie modernă, noile servere, atît fizice, cît şi virtuale, au crescut gradul de procesare a datelor şi a aplicaţiilor principale, au oferit scalabilitatea de care avea nevoie instituţia şi adaptabilitatea pentru noile planuri de dezvoltare.

1.4 Implementarea sistemului de management financiar şi control

Necesitatea de menţinere şi îmbunătăţire a calităţii gestiunii finanţelor publice, pentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor guvernamentale în condiţii de transparenţă, eficienţă şi eficacitate, este scopul primordial al activităţii Curţii de Conturi. Managerul instituţiei, fiind responsabil, în condiţiile legii¹, de organizarea sistemului de management financiar şi control în entitatea publică, a asigurat pe parcursul anului 2015 toate precondiţiile pentru implementarea cu succes a acestuia.

_____________________________

¹ Legea nr.229 din 23.09.2010 privind controlul financiar public intern.

Similar anilor premergători, Curtea de Conturi, în scopul determinării funcţionalităţii sistemului MFC şi gradului de conformitate a acestuia cu cadrul normativ din domeniu, a efectuat autoevaluarea sistemului respectiv şi a elaborat Raportul privind organizarea şi funcţionarea sistemului MFC, cu emiterea ulterioară a Declaraţiei privind buna guvernare, plasată şi pe pagina web a instituţiei (www.ccrm.md).

Rezultatele autoevaluării confirmă că instituţia dispune de un sistem MFC, ale cărui organizare şi funcţionare permit oferirea unei asigurări rezonabile precum că fondurile publice alocate în scopul atingerii obiectivelor strategice şi operaţionale au fost utilizate în condiţii de transparenţă, economicitate, eficienţă, eficacitate, legalitate, etică şi integritate.

Capitolul II.

ACTIVITATEA CURŢII DE CONTURI ÎN PERIOADA 2011-2015

Acum 5 ani Curtea de Conturi a aprobat Planul de Dezvoltare Strategică pe anii 2011-2015, a cărui implementare şi-a asumat-o cu toată responsabilitatea actualul Plen al Curţii. Direcţiile principale de dezvoltare s-au axat pe aşa criterii precum: maturitatea instituţională; profesionalismul sporit; consolidarea răspunderii şi transparenţei; facem mai mult cu mai puţine resurse etc.

Curtea de Conturi a asigurat, pe parcursul acestor 5 ani, continuitatea eforturilor de consolidare a instituţiei şi activităţilor iniţiate în cadrul implementării primului Plan de Dezvoltare Strategică pe anii 2006-2010, punînd accentul pe calitate, profesionalism şi impact, mizînd pe forţele proprii şi pe cooperarea cu părţile interesate, precum şi pe suportul donatorilor şi partenerilor externi de dezvoltare – ONAS (Proiectul de cooperare), Banca Mondială (Acordul de Grant), Uniunea Europeană (Proiectul Twinning).

Activitatea instituţiei s-a făcut remarcată atît prin plusvaloarea adusă bunei guvernări a fondurilor publice, cît şi prin deschiderea către entităţile auditate, partenerii de dezvoltare, societatea civilă, mass-media şi către cetăţeni.

Astfel, o atenţie deosebită a fost acordată: procesului de îmbunătăţire a calităţii planificării generale a activităţii de audit şi de selectare a temelor de audit pentru asigurarea legăturii cu domeniile vulnerabile, strategiile şi programele de dezvoltare ale ţării; dezvoltării capacităţii de a realiza audituri eficiente ale sistemelor financiare bazate pe TI şi de a obţine noi abilităţi de a efectua alte tipuri de audit TI cu implementarea acestora în practica de audit; consolidării capacităţilor de a efectua audituri de performanţă; dezvoltării capacităţii de a audita eficient fondurile donatorilor externi; măsurării impactului rapoartelor de audit ale Curţii de Conturi, reieşind din acţiunile întreprinse de entităţile auditate pentru realizarea recomandărilor înaintate etc.

Astfel, în perioada de referinţă, se conturează tendinţa de efectuare a unor misiuni mai complexe, prin extinderea ariei de audit. Totodată, prevalează auditurile cu abordarea de sistem, care reprezintă o evaluare în profunzime a sistemelor de management şi control intern, în scopul stabilirii dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea recomandărilor de remediere a lor.

Anii 2011-2015 au fost marcaţi şi de punerea în aplicare a Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit (ISSAI). Prin această decizie, Curtea de Conturi şi-a asumat angajamentul de aliniere la standardele internaţionale şi la cele mai bune practici ale auditului public extern, astfel cerîndu-se auditorilor Curţii să desfăşoare misiuni de audit doar conform prevederilor şi în limitele ISSAI. De asemenea, cu suportul partenerilor suedezi, a fost instituit şi ulterior dezvoltat un sistem riguros, fiabil şi cuprinzător de evaluare a calităţii activităţii de audit desfăşurate şi a celei instituţionale per total.

Curtea de Conturi, fiind o Instituţie Supremă de Audit în proces de consolidare, a conştientizat necesitatea dezvoltării colaborării cu alte ISA performante, ceea ce, în perioada de referinţă, a facilitat preluarea bunelor practici, înlăturarea neclarităţilor legate de implementarea şi aplicarea în munca de zi cu zi a Standardelor Internaţionale de Audit.

Totodată, a fost menţinută şi dezvoltată cooperarea în cadrul INTOSAI, EUROSAI şi altor organisme internaţionale de profil, iar din iunie 2014 Curtea de Conturi a devenit membru al Consiliului de Conducere al EUROSAI, urmînd ca în decurs de 6 ani să depună eforturi considerabile şi să se implice plenar în activitatea acestui for european.

Pentru garantarea unui rezultat calitativ, obiectiv şi profesionist al activităţilor de audit public extern, o atenţie deosebită a fost acordată, în această perioadă, politicilor de gestionare eficientă a personalului instituţiei, consolidarea capacităţilor profesionale ale angajaţilor fiind una de bază. De asemenea, s-a insistat pe dezvoltarea continuă a capacităţilor şefilor de subdiviziuni privind tehnicile specifice de management.

Curtea de Conturi, în realizarea obiectivelor sale, a instituit şi menţinut un nivel înalt de disponibilitate a echipamentului şi programelor TI, astfel fiind promovată eficienţa gestionării documentelor, utilizării conferinţelor şi automatizării altor activităţi de suport (biblioteca, arhiva, sala de şedinţe etc.). A fost elaborată în acest sens pagina web intranet, utilizată de personalul Curţii, care vine în suportul acestuia prin disponibilitatea tuturor materialelor relevante pentru activităţile curente, inclusiv scrisori, circulare, manuale, ghiduri etc.

Instituţia Supremă de Audit, prin realizările sale din ultimii 5 ani, a devenit una dintre instituţiile publice care se află în avangarda modernizării şi consolidării instituţionale, racordării la standardele şi bunele practici internaţionale, contribuind prin aceasta continuu la dezvoltarea şi perfecţionarea managementului financiar public şi la instaurarea unei bune guvernări.

Activitatea Curţii de Conturi în perioada 2011-2015 – unele cifre

Capitolul III.

REZULTATELE ACTIVITĂŢII CURŢII DE CONTURI ÎN ANUL 2015

3.1 Activitatea de audit

Potrivit prerogativelor conferite de Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, precum şi Programului anual al activităţii de audit, în anul 2015 Curtea de Conturi şi-a axat acţiunile de audit prioritar asupra celor mai importante domenii social-economice, efectuînd per total 39 misiuni de audit la 495 de entităţi, inclusiv a colectat probe de la 256 de entităţi, care s-au finalizat cu aprobarea a 39 rapoarte de audit.

La fel ca în anii precedenţi, auditurile de conformitate prevalează, fapt determinat de perpetuarea carenţelor în respectarea cadrului legislativ-normativ privind gestionarea fondurilor publice, care generează abateri semnificative identificate la organizarea, implementarea şi menţinerea unui sistem MFC performant. În acest context, auditurile de conformitate rămîn în vizorul Curţii de Conturi, preponderenţa lor fiind atestată şi în Programul activităţii de audit pe anul 2016.

Referitor la entităţile auditate, anul 2015 se caracterizează printr-o creştere, comparativ cu 2014, a numărului acestora cu 140 entităţi, acestea fiind în mare parte autorităţi publice locale şi instituţii publice, beneficiare de fonduri publice.

Diagrama nr.4

Entităţi auditate

La finele misiunilor de audit, în baza probelor de audit acumulate au fost formulate 34 de concluzii referitor la conformitatea gestionării fondurilor publice, inclusiv a patrimoniului public, precum şi privind respectarea criteriilor de performanţă, fiind exprimate 8 opinii asupra situaţiilor financiare/de conformitate.

Acţiunile de audit efectuate pe parcursul perioadei raportate au relevat abateri şi nereguli atît în gestionarea fondurilor publice, inclusiv a patrimoniului public, cît şi în raportarea financiară, valoarea lor însumînd circa 17382,9 milioane lei.

Diagrama nr.5

Nereguli constatate

Similar anilor precedenţi, cele mai evidente şi frecvente nereguli s-au constatat la organizarea contabilităţii şi la raportarea financiară, acestea constituind 11552,1 milioane lei, sau 66,4% din valoarea totală a deficienţelor, dintre care circa 89%, sau 10301,6 milioane lei ţin de neînregistrarea corespunzătoare în evidenţa contabilă a patrimoniului public şi a altor bunuri materiale, iar 11%, sau 1250,5 milioane lei – de admiterea erorilor în datele evidenţei contabile şi în raportarea situaţiilor financiare. De menţionat că deficienţele respective au un caracter persistent, ceea ce denotă o preocupare insuficientă a factorilor de decizie în vederea îmbunătăţirii managementului financiar contabil, care să ofere informaţii complete şi corecte, aceste nereguli fiind constatate atît în cadrul auditării APC, cît şi a UAT.

3.2 Impactul activităţii de monitorizare a implementării recomandărilor Curţii de Conturi

Curtea de Conturi, prin activitatea de monitorizare a implementării recomandărilor înaintate, evaluează impactul acţiunilor de audit efectuate asupra calităţii gestionării fondurilor publice, inclusiv asupra patrimoniului public, precum şi dacă impactul estimat a condus la îmbunătăţirea sistemului MFC în cadrul entităţilor auditate.

La începutul anului 2015 în regim de monitorizare se regăseau 135 de hotărîri privind rapoartele de audit ce vizează anii 2010-2014. Pe parcursul perioadei raportate au fost preluate în scop de monitorizare 35 de hotărîri, iar în urma acţiunilor întreprinse, inclusiv prin verificarea la faţa locului, au fost scoase din regim de monitorizare 35 de hotărîri, cu reiterarea, după caz, a cerinţelor şi recomandărilor neimplementate.

În vederea înlăturării neregulilor atestate şi îmbunătăţirii gestiunii financiare a fondurilor publice, Curtea de Conturi a formulat 687 de cerinţe şi recomandări, dintre 591 – recomandări a căror termen de executare nu a expirat.

În aspectul categoriilor de entităţi, partea majoră a cerinţelor/recomandărilor neexecutate/neimplementate o reprezintă cele înaintate APC şi instituţiilor din subordinea acestora – circa 90% din total, situaţie redată în diagrama ce urmează.

Diagrama nr.6

Recomandări/cerinţe neexecutate/neimplementate

Printre factorii care au condiţionat neexecutarea hotărîrilor Curţii de Conturi, putem enumera: controlul nesatisfăcător din partea organelor ierarhic superioare, insuficienţa procesului de cooperare între instituţiile de toate nivelurile, iresponsabilitatea unor persoane cu funcţii de răspundere în vederea preluării bunelor practici la gestionarea fondurilor publice şi patrimoniului de stat, neidentificarea tuturor posibilităţilor şi pîrghiilor de realizare a unor acţiuni eficiente şi corelate cu cerinţele/recomandările Curţii de Conturi, destinate să elimine disfuncţionalităţile stabilite în administrarea fondurilor publice, precum şi excluderea perpetuării aceloraşi încălcări.

Totodată, entităţile verificate au întreprins măsuri de remediere a deficienţelor şi erorilor identificate atît în timpul efectuării misiunilor de audit, cît şi ulterior finalizării acestora. De regulă, acestea se referă la ţinerea evidenţei contabile în conformitate cu regulamentele existente, la modul de funcţionare a subdiviziunilor şi de interacţiune a acestora, la asigurarea transparenţei în activitate etc.

Diagrama nr.7

Nereguli remediate

Astfel, au fost corectate erorile admise în evidenţa contabilă privind operaţiunile economice efectuate în valoare de 530,6 milioane lei; au fost calculate şi stabilite spre încasare în BPN taxe şi impozite în valoare de 1,4 milioane lei; au fost întreprinse măsuri de încasare a sumei de 0,7 milioane lei – plăţi achitate neregulamentar; au fost înregistrate în evidenţa contabilă bunuri, imobile, terenuri proprietate publică în valoare de 340,2 milioane lei. De asemenea, entităţile auditate au înregistrat la OCT dreptul asupra 0,968 ha de teren şi 1757,4 m² de imobile.

În perioada raportată, Curtea de Conturi, prin identificarea problemelor/carenţelor pe parcursul misiunilor de audit, înaintarea recomandărilor şi monitorizarea executării lor, a contribuit şi la armonizarea cadrului normativ în domeniile auditate, precum: sistemul bugetar-fiscal şi sistemul public de asigurări medicale, sistemul bancar, administrarea şi gestionarea patrimoniului, tehnologiile informaţionale, mediu, sistemul de salarizare etc.

3.3 Activitatea de control şi asigurare a calităţii

Potrivit standardelor internaţionale² şi bunelor practici, fiecare Instituţie Supremă de Audit trebuie să implementeze şi să menţină, în procesul de audit, controlul calităţii, care reprezintă o acţiune complexă şi continuă realizată la fiecare etapă a auditului, atît pe parcursul desfăşurării, cît şi după finalizarea acestuia. 

________________________________

² Standardul Internaţional de Audit ISQC 1 “Controlul calităţii pentru firmele care efectuează audituri şi revizuiri ale situaţiior financiare, precum şi alte misiuni de asigurare şi servicii conexe”; Standardul Internaţional de Audit ISSAI 40 “Controlul calităţii pentru Instituţia Supremă de Audit”.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în calitate de ISA, este responsabilă de crearea şi implementarea sistemului său de control al calităţii pentru toate activităţile de audit şi de alt gen desfăşurate, avînd drept obiectiv “ a asigura că instituţia şi personalul acesteia respectă standardele internaţionale şi cerinţele legale şi de reglementare aplicabile, precum şi că rapoartele emise sînt adecvate”. În acest sens, cu suportul ONAS, Curtea de Conturi a elaborat propriul Cadru al calităţii, pe care îl implementează treptat conform procedurilor descrise în Ghidul privind cadrul calităţii³.

________________________________

³ Hotărîrea Curţii de Conturi nr.66 din 17.12.2013 “Pentru aprobarea Ghidului privind cadrul calităţii”.

Implementarea sistemului de control al calităţii în cadrul Curţii implică realizarea activităţilor aferente celor 3 componente esenţiale, respectiv: managementul instituţional, asigurarea şi controlul calităţii în procesul de audit, inclusiv prin efectuarea revizuirilor “la fierbinte”, precum şi asigurarea şi controlul calităţii post-audit, sau revizuirea “la rece”.

În contextul asigurării consecvente a calităţii activităţilor de audit public extern, potrivit Programului revizuirilor calităţii misiunilor de audit, în anul 2015 au fost desfăşurate 14 acţiuni de revizuire internă a calităţii, inclusiv: 6 misiuni de revizuire “la fierbinte” şi 8 de revizuire “la rece”. Totodată, în cadrul implementării proiectelor de dezvoltare ale Curţii de Conturi, realizate cu suportul ONAS, BM şi Proiectului Twinning, pe parcursul anului de referinţă unele misiuni au fost supuse revizuirilor calităţii de către experţii externi.

Revizuirile efectuate au relevat atît domenii cu bune practici, cît şi domenii care necesită îmbunătăţire şi dezvoltare.

Verificările efectuate pentru evaluarea şi asigurarea calităţii misiunilor de audit organizate şi desfăşurate au stabilit că, în linii mari, responsabilii de audit (la toate nivelurile de responsabilitate) au întreprins măsuri în vederea îmbunătăţirii modului de realizare a auditului, prin implementarea, după caz, şi a recomandărilor revizuirilor anterioare. Astfel, se atestă că echipele de audit s-au condus în activitatea lor de reglementările şi metodologiile de audit, respectînd prevederile acestora şi formatul-standard al documentelor de planificare şi de lucru, precum şi structura Raportului de audit.

De asemenea, se relevă faptul că echipele de audit au avut tendinţa şi ambiţia de “a face mai mult cu mai puţine resurse de personal şi de timp”, ceea ce evidenţiază dezideratul de realizare a performanţelor, de dezvoltare a profesionalismului şi calităţii activităţii de audit în conformitate cu normele stabilite (ISSAI, Codul etic al Curţii de Conturi etc.). Se evidenţiază, în aceeaşi ordine de idei, şi modul de expunere a constatărilor şi concluziilor potrivit standardelor de calitate şi rigorilor cadrului normativ-metodologic al Curţii de Conturi.

Totodată, echipele de revizuire a calităţii au identificat şi unele domenii care necesită îmbunătăţiri similare şi valabile pentru majoritatea misiunilor de audit supuse revizuirilor atît “la rece”, cît şi “la fierbinte”. Astfel, rezervele de îmbunătăţire ţin, în principiu, de: formularea obiectivelor; determinarea ariei şi abordării de audit; identificarea şi documentarea riscurilor; înţelegerea, inclusiv prin descrierea schematică/narativă a domeniilor auditate; evaluarea sistemului de control intern; identificarea controalelor-cheie; comunicarea cu entităţile auditate etc.

În vederea perfecţionării activităţii de audit, inclusiv a activităţii subdiviziunilor evaluate, au fost formulate recomandări privind: dezvoltarea şi ajustarea continuă a cadrului normativ-metodologic în scopul conformării acestuia celor mai bune practici în domeniu; asigurarea în procesul de audit a controlului calităţii la toate nivelurile, conform responsabilităţilor prevăzute în Ghidul privind cadrul calităţii; asigurarea unui mecanism eficient de instruire şi perfecţionare profesională a auditorilor în cadrul Curţii, inclusiv prin diseminarea bunelor practici privind activitatea profesională.

3.4 Activitatea juridică

Colaborarea cu organele de drept şi cu alte organe de resort

În anul 2015 Curtea de Conturi a remis organelor de drept materialele a 7 audituri realizate în sectorul public. Urmare a examinării acestora, au fost pornite 4 cauze penale, 1 proces penal a fost clasat, a fost emis 1 refuz în pornirea urmăririi penale, iar 2 materiale sînt în curs de examinare (Anexa nr.1 la prezentul Raport).

La solicitarea Procuraturii Generale, au fost remise materialele auditului performanţei privind impactul financiar rezultat din politica tarifară a S.A. “Moldtelecom” şi la solicitarea Centrului Naţional Anticorupţie – materialele auditului conformităţii la Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale privind avizarea, aprobarea şi formarea preţurilor la medicamente pe anii 2012-2013.

De asemenea, pe parcursul anului 2015 Curtea de Conturi a remis 3 materiale Comisiei Naţionale de Integritate şi 1 material – Consiliului Concurenţei (Anexa nr.2 la prezentul Raport).

Reprezentarea în instanţele judecătoreşti

În anul 2015 angajaţii Curţii de Conturi (Direcţia juridică) au participat la examinarea de către instanţele de judecată a 10 litigii, dintre care:

• 5 litigii în procedura contenciosului administrativ;

• 1 litigiu de muncă;

• 4 litigii în care Curtea de Conturi participă în calitate de intervenient accesoriu.

În perioada vizată, nicio hotărîre a Curţii de Conturi nu a fost contestată, de asemenea nu a fost adoptată nicio decizie judecătorească definitivă contrar intereselor Curţii de Conturi.

Avizarea şi expertizarea juridică a proiectelor de acte legislative şi normative

Curtea de Conturi, în contextul activităţii sale, la solicitarea Parlamentului, Guvernului şi autorităţilor publice centrale, examinează şi avizează propunerile legislative noi şi proiectele de modificare a cadrului normativ-legislativ în vigoare. Astfel, în anul 2015 Curtea de Conturi a prezentat 20 de avize la proiectele elaborate de autorităţile publice, printre care:

a) avize la proiecte de legi:

- cu privire la Comisia Naţională de Integritate;

- privind declararea averii, intereselor personale, conflictelor de interese şi cadourilor;

- pentru modificarea şi completarea Legii nr.325 din 23.12.2013 privind testarea integrităţii profesionale;

- privind modificarea şi completarea art.17 din Codul vamal al Republicii Moldova etc.;

b) avize la proiecte de hotărîri ale Guvernului:

- privind aprobarea Regulamentului cu privire la implementarea programelor de cooperare transfrontalieră şi transnaţională pentru perioada 2014-2020;

- pentru modificarea şi completarea anexei la Hotărîrea Guvernului nr.94 din 01.02.2013 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea performanţei colective”;

- pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Informaţional Automatizat “Registrul ajutoarelor de stat” etc.

3.5 Activitatea internaţională

Prezentul capitol are un caracter informativ şi îşi propune să facă o trecere succintă în revistă a principalelor activităţi ale Curţii de Conturi pe segmentul cooperării internaţionale.

Curtea de Conturi, în calitate de Instituţie Supremă de Audit, este membră a următoarelor organizaţii şi asociaţii profesionale internaţionale de profil: Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI); Organizaţia Europeană a Instituţiilor Supreme de Audit (EUROSAI); Consiliul conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI); Instituţiile Supreme de Audit care au în comun utilizarea limbii franceze (AISCUFF).

Pe parcursul anului 2015, Curtea a realizat o reprezentare echilibrată în cadrul activităţilor organizate de INTOSAI, EUROSAI şi Consiliul conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI, consolidîndu-şi în mod constant participarea. Astfel, participarea reprezentanţilor Curţii la aceste activităţi s-a realizat ţinînd cont de interesul instituţiei în anumite domenii şi de potenţialul resurselor umane disponibile.

Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI)

Printre cele mai semnificative evenimente INTOSAI la care a participat Curtea de Conturi pe parcursul anului 2015, se enumeră:

Simpozionul UN/INTOSAI privind Agenda de Dezvoltare UN Post-2015. La cel de-al XXIII-lea Simpozion INTOSAI au participat cca 150 de reprezentanţi din peste 70 de ţări, inclusiv 50 de conducători ai Instituţiilor Supreme de Audit.

Scopul acestei reuniuni a constat în fortificarea capacităţilor de control ale ISA, în special cu referire la rolul acestora în efectuarea auditurilor în domeniul dezvoltării durabile, precum şi la posibilităţile lor de promovare şi consolidare a dezvoltării durabile.

Întrunirea Grupului de lucru INTOSAI privind datoria publică

La această întrunire au participat reprezentanţi ai 8 ISA: Georgia, Bulgaria, Yemen, Republica Moldova, Brazilia, Zambia, România şi Ucraina.

Subiectele discutate au ţinut de rezultatele auditurilor realizate la nivel naţional de către participanţii Auditului paralel; a fost prezentată cea de-a treia versiune a proiectului Ghidului auditului sistemelor informaţionale ale datoriei publice (ISSAI 5450), care urmează a fi aprobat ca document oficial al INTOSAI la întrunirea INCOSAI din 2016, şi, nu în ultimul rînd, Curtea de Conturi a Ucrainei a prezentat Proiectul Raportului Comun al Auditului paralel.

Întrunirea Grupului de lucru INTOSAI privind indicatorii-cheie naţionali

La cea de-a VIII-a reuniune au participat reprezentanţi ai 15 ISA, membri ai Grupului de lucru, şi anume: Austria, Armenia, Brazilia, China, Finlanda, Ungaria, Lituania, Pakistan, Polonia, Rusia, Slovacia, Indonezia, Zambia, Bulgaria şi Republica Moldova.

Subiectele abordate în cadrul acestei întruniri s-au axat pe practica ISA prezente la şedinţă cu privire la implementarea şi aplicarea indicatorilor-cheie naţionali în activitatea de audit.

Totodată, a fost examinat Raportul de activitate al Grupului de lucru pentru perioada februarie 2014 - martie 2015; au fost prezentate rezultatele studiului privind gradul de pregătire al ISA din ţările membre ale INTOSAI în vederea utilizării în activitatea lor a indicatorilor-cheie naţionali; a fost prezentată noua versiune a Platformei unice privind indicatorii-cheie naţionali ai ţărilor membre şi a fost aprobat Planul de activitate al Grupului de lucru pe anul 2015.

Conferinţa Internaţională “Comunicarea ISA – un mecanism de asigurare a transparenţei” şi Seminarul INTOSAI “Transparenţa şi integritatea în sectorul public”.

Conferinţa a fost dedicată aniversării a 25 de ani de la reînfiinţarea Oficiului de Audit de Stat al Ungariei. Participanţii din Albania, Argentina, Bangladesh, Brazilia, Macedonia, Georgia, Grecia, Malaysia, Niger, Coreea de Sud, Serbia, Regatul Swaziland, precum şi din Republica Moldova au avut ocazia să se familiarizeze cu bunele practici în domeniul proceselor de comunicare, orientate spre asigurarea transparenţei ISA, fiind informaţi despre rolul naţional şi internaţional al Oficiului de Audit de Stat al Ungariei.

Scopul conferinţei a fost consolidarea integrităţii în sectorul public prin examinarea metodelor concrete, dedicate să identifice şi să analizeze vulnerabilităţile şi riscurile de corupţie în instituţiile publice, gradul de pregătire al instituţiilor de a minimiza aceste riscuri. De asemenea, au fost abordate principiile şi mecanismele transparenţei şi comunicării, ca aspecte ale integrităţii ISA.

Atelierul de lucru privind schimbul de experienţă şi asigurarea calităţii Cadrului de evaluare a performanţei (PMF) ISA.

Atelierul de lucru face parte din şirul activităţilor de instruire desfăşurate de Secretariatul donatorilor INTOSAI la nivel mondial, care s-a axat pe crearea abilităţilor participanţilor de a redacta, evalua şi asigura o calitate înaltă a rapoartelor de evaluare a performanţelor unei Instituţii Supreme de Audit.

Reuniunea “Sprijinul posibil al Comitetului de contact al ISA UE şi al reţelei ISA a ţărilor candidate şi potenţial candidate pentru ISA din Georgia, Moldova şi Ucraina”

Cooperarea dintre ISA din UE şi Curtea de Conturi Europeană se desfăşoară, în principal, în cadrul Comitetului de contact. Această structură este formată din Comitetul de contact propriu-zis, compus din preşedinţii ISA din statele membre ale UE şi Preşedintele Curţii de Conturi Europene, din ofiţeri de legătură, care constituie o reţea activă de contacte profesionale în Europa, precum şi din grupuri de lucru, reţele şi grupuri operative organizate pe teme specifice de audit. În cadrul acestui eveniment au participat reprezentanţi ai ISA din Georgia, Letonia, Republica Moldova, Polonia, România, Republica Slovacă, Ucraina şi Curtea de Conturi Europeană.

Scopul primordial al reuniunii a constat în acordarea sprijinului de către Comitetul de contact al ISA UE pentru instituţiile respective din Georgia, Moldova şi Ucraina. Totodată, au fost prezentate unele informaţii relevante privind activităţile Comitetului de contact şi ale Reţelei ISA.

Obiectivele acestei întruniri, dar şi ale multor altor ce urmează a fi organizate, sînt: perspectivele de cooperare; promovarea schimbului de cunoştinţe şi experienţă; facilitarea stabilirii unor relaţii eficiente de colaborare ulterioară; consolidarea capacităţilor instituţionale în auditarea utilizării fondurilor UE.

Organizaţia Europeană a Instituţiilor Supreme de Audit (EUROSAI)

Printre cele mai semnificative evenimente EUROSAI desfăşurate pe parcursul anului 2015 la care Curtea de Conturi a participat, se menţionează:

Şedinţa Grupului de lucru EUROSAI privind auditul utilizării mijloacelor alocate pentru prevenirea şi lichidarea consecinţelor catastrofelor

La şedinţă au participat 16 ţări membre ale Grupului de lucru EUROSAI: Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Belarus, Bulgaria, Kazahstan, Polonia, Federaţia Rusă, Azerbaidjan, Albania, România, Turcia, Italia, Curtea de Conturi Europeană şi o ţară observator – Estonia.

În cadrul şedinţei plenare a fost aprobată Strategia şi Planul de activitate al Grupului de lucru EUROSAI privind auditul mijloacelor alocate pentru prevenirea şi lichidarea consecinţelor catastrofelor pentru anii 2015-2017, precum şi au fost organizate instruiri cu prezentări şi schimburi de experienţă în aplicarea metodologică a ISSAI 5500-5599, emise de INTOSAI în domeniul prevenirii şi lichidării catastrofelor.

Şedinţa Consiliului Conducător EUROSAI.

La cea de-a 43-a Şedinţă a Consiliului Conducător EUROSAI au fost puse în discuţie mai multe subiecte importante, printre care şi cel cu referire la finanţările din bugetul EUROSAI, care ar facilita organizarea diferitor evenimente comunitare, cum ar fi şedinţele Consiliului Conducător EUROSAI sau pentru acoperirea cheltuielilor unor experţi atraşi din cadrul altor organizaţii profesioniste în activitatea de dezvoltare profesională a auditorilor externi.

Grupul de lucru EUROSAI privind TI. Întrunirea de consolidare ITASA (autoevaluarea auditului TI)

La eveniment au participat reprezentanţi ai ISA din 14 ţări, printre care şi din Republica Moldova. Scopul principal al întrunirii a fost diseminarea bunelor practici privind instrumentul online ITASA în consolidarea capacităţilor ISA şi schimbul de informaţii privind desfăşurarea auditului paralel “Paşaportul biometric”.

Reuniunea Grupului de lucru EUROSAI privind TI

În cadrul celei de-a X-a reuniuni au participat reprezentanţi din 29 de state, printre care: Belgia, Polonia, Portugalia, Norvegia, România, Republica Moldova etc. Scopul întrunirii a fost revizuirea proiectelor existente, schimbul de experienţă şi înaintarea ideilor şi propunerilor la Planul de lucru pentru perioada 2014-2017.

Reuniunea EUROSAI a Grupului de lucru privind auditul mediului

Obiectivele celei de-a XIII-a reuniuni au fost: oferirea unei imagini de ansamblu a problemelor de mediu cauzate de agricultură; identificarea măsurilor pentru reducerea impactului asupra mediului ca rezultat al practicilor agricole; prezentarea experienţei de audit EUROSAI în domeniu.

În urma reuniunii, participanţii la aceasta au propus includerea unui compartiment în Planul strategic al Curţii de Conturi privind necesitatea şi importanţa realizării misiunilor de audit în domeniul mediului; includerea în Programul activităţii de audit al Curţii de Conturi pentru anul 2016 a auditului mediului în domeniul aerului atmosferic. Auditul urmează a fi realizat la Ministerul Mediului şi la alte entităţi cu responsabilităţi în domeniu.

Întrunirea Comitetului de Cooperare EUROSAI - ECIIA (Confederaţia Europeană a Institutelor de Audit Intern)

Scopul întrunirii Comitetului de Cooperare a constituit asigurarea implementării activităţilor prevăzute în Planul Operaţional al Grupului II de lucru al EUROSAI privind Standardele profesionale, adoptat în noiembrie 2014. Standardele au fost elaborate în baza Planului Strategic EUROSAI 2011-2017. Un accent deosebit a fost pus pe importanţa cooperării dintre auditul extern şi cel intern, în special dintre ISA şi IIA.

Consiliul conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI

Reuniunea Grupului de lucru privind elaborarea standardelor de control financiar de stat pentru organele supreme de control financiar din statele membre ale CSI

La acest eveniment au fost discutate mai multe subiecte de interes comun, printre care a fost examinat, definitivat şi aprobat proiectul Standardului “Organizarea şi desfăşurarea activităţilor analitice şi de control (auditurilor) comune sau paralele de către organele supreme de control financiar din statele membre ale CSI”.

Sesiunea Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI

La cea de-a XV-a reuniune au participat 21 de reprezentanţi ai organelor supreme de control financiar din 7 state membre ale CSI: Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia, Tadjikistan şi Republica Moldova. Tematica sesiunii a fost “Auditul public extern în calitate de instrument de consolidare a performanţei programelor guvernamentale”. De asemenea, întrunirea a avut ca scop îmbunătăţirea dialogului multilateral şi dinamizarea schimbului de experienţă între organele competente ale statelor membre.

Evenimente internaţionale organizate în cadrul Curţii de Conturi

Seminarul internaţional “Achiziţiile publice: practica şi probleme de audit” a fost organizat conform pct.5 din Planul de acţiuni al Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI pentru perioada dintre cea de-a XIV-a şi a XV-a sesiune. La acest eveniment au participat reprezentanţi din 7 state membre ale Comunităţii Statelor Independente: Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Federaţia Rusă, Kîrgîzstan, Republica Moldova, Ucraina, precum şi ai Ministerului Finanţelor şi Agenţiei Achiziţii Publice din ţara noastră.

În cadrul seminarului, participanţii şi-au împărtăşit experienţa privind reglementarea de stat a domeniului achiziţii publice, perfecţionarea cadrului legal respectiv, dezvoltarea sistemului de audit privind achiziţiile publice etc.

Întrunirea Grupului de lucru privind dezvoltarea standardelor controlului financiar de stat pentru organele de control supreme de audit din cadrul statelor membre ale CSI. La cea de-a VI-a întrunire au participat reprezentanţi ai Instituţiilor Supreme de Audit din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Republica Moldova şi Federaţia Rusă.

Pe ordinea de zi a reuniunii s-au regăsit subiectele ce ţin de examinarea proiectelor Standardului “Evaluarea externă a activităţii organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI” şi Standardului “Organizarea şi desfăşurarea activităţilor analitice comune şi paralele de către organele supreme de control financiar din statele membre ale CSI”, eveniment ce s-a produs conform pct.8 din Planul de acţiuni al Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI pentru perioada dintre cea de-a XIV-a şi a XV-a sesiune, semnat la 3 octombrie 2014 la Chişinău.

Conferinţa internaţională “Dezvoltarea strategică a Curţii de Conturi a Republicii Moldova: provocări şi perspective”, eveniment desfăşurat în contextul Proiectului privind consolidarea capacităţilor Curţii de Conturi, susţinut de Banca Mondială şi organizat la 20 octombrie 2015.

La conferinţă au fost prezenţi preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe; oficiali ai Băncii Mondiale, Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, Ambasadei Suediei în Republica Moldova, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai autorităţilor publice centrale, precum şi experţi străini implicaţi în implementarea Proiectului “Consolidarea capacităţilor Curţii de Conturi a Republicii Moldova”. Totodată, la lucrările conferinţei au participat reprezentanţi ai Instituţiilor Supreme de Audit din Georgia, Polonia, Kîrgîzstan, România şi Suedia.

Evenimentul a avut drept subiect de discuţii noul Plan de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi pentru anii 2016-2020. De asemenea, agenda evenimentului a cuprins subiectele abordate şi progresele realizate de Curţii în cadrul Proiectului menţionat, implementat în perioada 2014-2015.

Vizite oficiale

În cadrul vizitei oficiale a Preşedintelui Curţii de Conturi la ISA a Poloniei a fost semnată Declaraţia de Parteneriat şi Cooperare dintre Oficiul Naţional de Audit al Georgiei, Curtea de Conturi a Republicii Moldova, Oficiul Suprem de Audit al Poloniei şi Curtea de Conturi a Ucrainei. Prin semnarea Declaraţiei, părţile şi-au confirmat dorinţa de a se sprijini reciproc în dezvoltarea continuă a auditului de stat independent în ţările lor, după cum este prevăzut în Rezoluţia 69 a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite din 19 decembrie 2014 “Promovarea şi încurajarea eficienţei, responsabilităţii, eficacităţii şi transparenţei administraţiei publice prin consolidarea Instituţiilor Supreme de Audit” .

Vizita Preşedintelui Curţii de Conturi la ISA a Irlandei, organizată în cadrul Proiectului Băncii Mondiale “Consolidarea capacităţii Curţii de Conturi a Republicii Moldova”, s-a axat pe familiarizarea cu activitatea OAG al Irlandei (mandat, atribuţii, tipuri de audit, în special, auditul performanţei, comunicarea cu Parlamentul etc.), în scopul preluării bunelor practici de realizare a auditului public extern în conformitate cu principiile şi standardele internaţionale ISSAI, dar şi documentarea cu referire la activitatea Institutului contabililor publici certificaţi din Irlanda.

3.6 Alte activităţi

Patronarea şcolii-internat

În conformitate cu Lista nominală a patronilor instituţiilor rezidenţiale de întreţinere şi educaţie a copiilor şi instituţiilor sociale, aprobată de Guvern la 28.06.2005, Curtea de Conturi patronează Şcoala-internat auxiliară din mun. Bălţi, instituţie care găzduieşte copii cu dizabilităţi.

În anul 2015, Curtea de Conturi a organizat patru acţiuni de caritate pentru copiii şcolii-internat. Tradiţional, angajaţii Curţii de Conturi au contribuit cu donaţii benevole pentru procurarea cadourilor cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti şi de Crăciun, festivităţilor de început şi de încheiere a anului şcolar.

Acţiunea de înverzire a plaiului

La 31 octombrie 2015, cu ocazia Zilei Naţionale de Înverzire a Plaiului “Un arbore pentru dăinuirea noastră”, angajaţii din sectorul public şi cel privat din toată ţara au amenajat fîşii şi pasaje forestiere.

Şi de această dată angajaţii Curţii de Conturi au participat la campania naţională, plantînd puieţi de stejar în Gospodăria Silvică de Stat Sadova, r-nul Călăraşi, în scopul regenerării pădurii.

Campania de înverzire a fost organizată pentru prima dată în 1996. Aceasta presupune plantarea arborilor şi arbuştilor, amenajarea fîşiilor şi pasajelor forestiere din preajma drumurilor şi bazinelor acvatice.

Capitolul IV.

DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR INSTITUŢIONALE

4.1 Activităţi în cadrul Proiectului Twinning

Pe parcursul anului 2015, Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în calitate de beneficiar Twinning, a continuat implementarea proiectului “Consolidarea şi întărirea auditului public extern în Republica Moldova”, împreună cu partenerul senior – Institutul Finlandez pentru Managementul Public HAUS SRL, şi partenerul junior – Tribunalul de Conturi al Spaniei.

Numeroasele activităţi derulate în perioada de raportare au fost desfăşurate în vederea realizării obiectivului general al proiectului de îmbunătăţire a responsabilităţii şi managementului finanţelor publice în Republica Moldova, prin consolidarea capacităţii de audit extern, în conformitate cu standardele internaţionale recunoscute şi cu cele mai bune practici europene, precum şi potrivit scopului proiectului: “Acordarea unui sprijin Curţii de Conturi în îmbunătăţirea funcţionării, performanţei şi impactului acesteia”.

În perioada raportată au fost organizate activităţi de implementare a tuturor celor 4 componente. Astfel,

• la Componenta 1 “Consolidarea capacităţilor de audit ale Curţii de Conturi”, activitatea 1.1 au fost derulate numeroase sesiuni de instruiri generice şi specializate privind auditul performanţei, auditurile de sistem şi ale fondurilor UE; în cadrul activităţii 1.2 “Crearea şi instruirea grupului de formatori” au fost desfăşurate acţiuni de instituţionalizare a grupului de formatori al Curţii de Conturi, precum şi de instruire a formatorilor; la activitatea 1.3 “Dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor Curţii de a efectua audituri ale performanţei/de sistem şi audituri ale fondurilor UE, cu sprijinul experţilor şi participarea lor în misiuni de audit, în conformitate cu noile norme metodologice şi de reglementare” au fost realizate şi finalizate 4 misiuni de audit pilot şi organizate 4 vizite de studiu ale echipelor de audit;

• la Componenta 2 “Revizuirea cadrului legal”, activitatea 2.1 “Revizuirea Legii actuale privind Curtea de Conturi în conformitate cu cele mai bune practici UE şi cu reglementările organizaţiilor internaţionale din domeniu” au fost desfăşurate acţiuni de conceptualizare a revizuirii cadrului legal al Curţii de Conturi, fiind organizate întruniri cu experţi în domeniul auditului public extern din 6 ţări membre ale Uniunii Europene, precum şi au fost realizate acţiuni de elaborare a proiectului noii Legi privind Oficiul Naţional de Audit din Republica Moldova. La activitatea 2.2 “Ajustarea şi revizuirea regulamentelor interne în conformitate cu modificările din cadrul legal” au fost desfăşurate acţiuni de elaborare a proiectelor Regulamentului privind rolul auditorului în identificarea/determinarea elementelor de fraudă şi corupţie şi al Regulamentului privind constatarea faptelor contravenţionale;

• la Componenta 3 “Managementul resurselor umane ale Curţii de Conturi”, activitatea 3.1 “Stabilirea procedurii de evaluare a necesităţilor de instruire, elaborarea şi implementarea procedurilor sistemului de evaluare al personalului” au fost elaborate proceduri de evaluare a necesităţilor de instruire, a Planului de instruire instituţional, a proiectului Politicii privind managementul resurselor umane, fiind desfăşurate numeroase ateliere de lucru în acest sens. Cu referire la activitatea 3.2 “Implementarea procedurilor moderne de management al resurselor umane în conformitate cu standardele UE; revizuirea fişelor de post şi a declaraţiilor de competenţă, în conformitate cu modificările cadrului legal”, au fost desfăşurate ateliere de lucru;

• la Componenta 4 “Consolidarea interacţiunii cu autorităţile Republicii Moldova şi creşterea impactului activităţilor Curţii de Conturi” a fost asigurată desfăşurarea tuturor celor 6 activităţi planificate, fiind realizate numeroase acţiuni cu diverşi factori de răspundere şi parteneri de activitate ai Curţii de Conturi, precum: autorităţile auditate, reprezentanţii societăţii civile, reprezentanţii Ministerului Finanţelor, dar şi reprezentanţi ai Comisiei parlamentare de profil responsabile de cooperarea cu ISA a Republicii Moldova. De asemenea, pentru reprezentanţii Comisiei economie, buget şi finanţe a Parlamentului Republicii Moldova şi ai Curţii de Conturi a fost organizată o vizită de studiu la Tribunalul de Conturi al Spaniei şi la Parlamentul Spaniei.

În perioada raportată, în cadrul proiectului Twinning au fost desfăşurate 12 activităţi de instruire, cu tematici diferite. La sesiunile de instruire au participat toţi angajaţii Curţii de Conturi, în funcţie de tematica instruirilor.

4.2 Activităţi în cadrul proiectului ONAS

Pentru perioada 2013-2015, cadrul de cooperare a vizat asistenţa ONAS în domeniile auditului financiar, managementului general, eficientizării relaţiilor cu Parlamentul, Guvernul, entităţile verificate; participarea la activitatea organizaţiilor internaţionale INTOSAI, EUROSAI, altor organizaţii internaţionale de profil.

În anul 2015 colaborarea s-a axat pe dezvoltarea în continuare a cunoştinţelor despre principiile auditului financiar, fiind organizate şi desfăşurate, de comun cu ONAS, 3 sesiuni de instruire. Scopul acestor sesiuni a constat în consolidarea capacităţilor angajaţilor Curţii de Conturi de a efectua audituri financiare în conformitate cu principiile ISSAI-urilor, totodată acestea fiind orientate şi pe diseminarea şi comunicarea cunoştinţelor şi experienţei acumulate în cadrul auditurilor pilot efectuate cu suportul metodologic al ONAS.

În plus, dînd curs iniţiativei ONAS, OAS al Georgiei, CCRM şi OAS al Letoniei, auditorii Curţii s-au angajat într-un schimb de cunoştinţe cu referire la promovarea dezvoltării în continuare a capacităţilor de a efectua auditul financiar în conformitate cu principiile şi standardele internaţionale ISSAI.

Reuniunea multilaterală, prima de acest fel, s-a bazat pe solicitările formulate de delegaţiile georgiană şi moldavă cu privire la subiectele importante ce ţin de implementarea standardelor de audit, în special privind auditul financiar.

La etapa actuală, Curtea de Conturi mai necesită susţinerea colegială pentru a face faţă numeroaselor provocări, şi anume: îmbunătăţirea calităţii muncii şi consolidarea domeniului de aplicare a auditului financiar şi auditului conformităţii; susţinerea eforturilor de reformă a managementului finanţelor publice; consolidarea managementului instituţional prin elaborarea metodelor avansate de activitate şi asigurarea durabilităţii.

Astfel, Curtea de Conturi şi Oficiul Naţional de Audit al Suediei au convenit asupra lansării unei noi etape a proiectului de colaborare, prin semnarea, la sfîrşitul anului 2015, a Memorandumului privind cooperarea între CCRM şi ONAS pentru anul 2016.

4.3 Activităţi în cadrul Proiectului “Consolidarea capacităţilor Curţii de Conturi a Republicii Moldova”, finanţat din contul Grantului acordat de Banca Mondială

Activităţile derulate pe parcursul perioadei de raportare în cadrul proiectului au ţinut de realizarea obiectivului general al acestuia, şi anume dezvoltarea funcţiei de audit public extern în Republica Moldova, prin sporirea eficienţei activităţii de audit şi fortificarea capacităţilor Curţii de Conturi.

Acţiunile planificate au fost realizate cu suportul a 7 experţi ai Corporaţiei KOSI şi al unui consultant individual din SUA, şi s-au concentrat pe:

• dezvoltarea şi implementarea noilor metodologii pentru auditarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, fiind elaborate şi date spre testare 3 ghiduri;

• revizuirea şi completarea Manualului de audit al performanţei şi Manualului de audit al TI;

• organizarea şi desfăşurarea sesiunilor de instruire pentru angajaţi, în conformitate cu ISSA-urile şi cele mai bune practici în domeniul auditului performanţei, auditului TI şi auditului componentelor bugetului public naţional;

• acordarea suportului metodologic echipelor de audit la efectuarea a 3 misiuni de audit al performanţei, 2 misiuni de audit al TI, 3 audituri privind rapoartele Guvernului şi o misiune follow-up;

• asimilarea celor mai bune tehnici şi preluarea celor mai bune practici de scriere a rapoartelor de audit al performanţei şi audit al TI;

• dezvoltarea sistemului de control al calităţii, prin efectuarea revizuirii post-audit “la rece” a calităţii pentru 3 misiuni de audit al performanţei şi 3 audituri asupra rapoartelor Guvernului;

• consilierea şi oferirea de recomandări privind structura şi conţinutul Raportului anual al Curţii de Conturi;

• contribuţia, prin implicare directă, la elaborarea unui nou Plan de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi pe perioada 2016-2020 etc.

Astfel, conchidem că un accent special în cadrul acestui proiect a fost pus pe dezvoltarea în continuare a capacităţii Curţii de Conturi de a efectua audituri, în special, audituri ale performanţei şi TI, acest lucru fiind deosebit de important în contextul programelor guvernamentale multiple în curs de derulare în Republica Moldova, cum ar fi: asigurările sociale, TI, siguranţa rutieră, acolo unde constatările auditului financiar ordinar/de conformitate nu sînt suficiente pentru a condiţiona o schimbare. Acest lucru este de asemenea dictat de criza financiară care a impus constrîngeri bugetare şi a scos în evidenţă importanţa eficientizării cheltuielilor publice.

Capitolul V.

ASIGURAREA TRANSPARENŢEI

Informarea este “oxigenul” democraţiei, iar democraţia presupune accesul liber al publicului la informaţii. Transparenţa este un principiu democratic respectat de instituţiile publice din ţară, potrivit cadrului normativ-legal naţional. Asigurarea transparenţei şi informarea corectă a cetăţenilor asupra chestiunilor de interes public constituie principii importante de organizare a activităţii instituţionale a Curţii de Conturi.

Promovarea hotărîrilor şi rapoartelor Curţii de Conturi

Conform art.34 alin.(7) din Legea Curţii de Conturi, “Rapoartele de audit, precum şi hotărîrile Curţii de Conturi asupra acestora se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în decurs de 15 zile de la data aprobării/adoptării”.

Pagina electronică a instituţiei (www.ccrm.md) oferă informaţii privind Programul de activitate al Curţii de Conturi, orarul şi tematica şedinţelor publice. De asemenea, hotărîrile şi rapoartele CCRM sînt disponibile în două limbi, utilizatorul paginii fiind informat, inclusiv, despre situaţia privind executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor înaintate, datele fiind în permanenţă actualizate.

Şedinţele publice

Un mijloc important de informare a cetăţenilor este asigurarea accesului liber al reprezentanţilor mass-media şi societăţii civile la examinarea rapoartelor de audit în cadrul şedinţelor publice deschise. În permanenţă la şedinţele Curţii de Conturi sînt prezenţi reprezentanţi ai posturilor TV, radio, agenţiilor de ştiri, ziarelor şi revistelor naţionale.

Anunţurile despre desfăşurarea şedinţelor, precum şi comunicatele de presă se remit jurnaliştilor şi societăţii civile prin intermediul poştei electronice, se plasează pe pagina oficială a instituţiei (www.ccrm.md) şi de asemenea pe reţelele de socializare (www.facebook.com).

Un element inovator în asigurarea accesului la informaţie este transmiterea în direct a şedinţelor publice, conceptul fiind elaborat şi implementat de Curtea de Conturi cu forţele proprii. Astfel, şedinţele pot fi vizionate în direct pe pagina electronică a instituţiei, arhiva video a şedinţelor fiind disponibilă pentru publicul larg pe pagina oficială şi în reţelele de socializare (www.youtube.com).

Conlucrarea cu mass-media

ISA continuă cooperarea multidimensională şi deschisă cu sursele de informare în masă, activitate de o importanţă deosebită în contextul asigurării transparenţei şi promovării rezultatelor rapoartelor de audit. Participînd la şedinţele publice ale Curţii, jurnaliştii au posibilitatea de a mediatiza constatările de audit şi de a efectua materiale de investigaţie inspirate din rapoartele de audit etc.

Curtea de Conturi conlucrează eficient cu mass-media, delegîndu-şi frecvent şi operativ, la solicitare, reprezentanţii pentru a participa la mese rotunde, dezbateri, interviuri, alte emisiuni informativ-analitice la posturile TV şi de radio. De asemenea, Serviciul relaţii publice şi imagine comunică în permanenţă cu jurnaliştii, oferind informaţia solicitată de reprezentanţii presei scrise şi electronice.

Prin intermediul reţelelor de socializare, comunicatelor şi anunţurilor remise prin poşta electronică etc., jurnaliştii au acces liber şi prompt la informaţiile despre şedinţele, hotărîrile, rapoartele, noutăţile şi evenimentele instituţiei.

Panoul electronic informativ

Curtea de Conturi a implementat conceptul de panou electronic informativ, scopul căruia este informarea publicului larg despre activitatea instituţiei. Panoul este instalat lîngă sediul instituţiei şi propune utilizatorilor informaţii în trei limbi: română, rusă şi engleză. Astfel, cetăţenii au acces la ultimele noutăţi privind activitatea Curţii.

Publicaţii specializate

Cele mai semnificative rezultate ale activităţii Curţii de Conturi sînt prezentate în Rapoartele anuale asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului de stat şi în Rapoartele de activitate ale instituţiei, ediţii publicate şi remise Parlamentului, autorităţilor publice centrale, instituţiilor publice, reprezentanţilor societăţii civile, comunităţii academice şi instituţiilor de învăţămînt superior.

Scopul Rapoartelor anuale este de a pune la dispoziţia părţilor interesate şi opiniei publice principalele constatări şi concluzii rezultate din activitatea de audit, precum şi unele posibile soluţii ce ar contribui la promovarea corectitudinii şi eficientizarea utilizării banului public.

În calitate de membru al Organizaţiei Internaţionale INTOSAI, Curtea de Conturi a colaborat, pe parcursul anului 2015, cu publicaţiile de profil ale acestei structuri (International Journal of Government Auditing).

Cooperarea cu societatea civilă

Cooperarea Instituţiei Supreme de Audit cu societatea civilă are loc în permanenţă, avînd la bază Memorandumul privind cooperarea între Curtea de Conturi şi organizaţiile societăţii civile, semnat la 5 martie 2008 cu Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Institutul de Politici Publice şi Transparency International – Moldova. Printre modalităţile de cooperare, aplicate în anul 2015, pot fi numite: elaborarea studiilor bazate pe rapoartele Curţii; consultarea şi informarea experţilor din cadrul societăţii civile; participarea auditorilor Curţii de Conturi la mese rotunde, ateliere de lucru organizate de societatea civilă; consultarea, în contextul proiectelor de dezvoltare instituţională, a societăţii civile în cadrul unor acţiuni comune.

Organizaţia Transparency International – Moldova

Reprezentanţii ONG Transparency International – Moldova au participat, în cadrul Proiectului Twinning, la un şir de ateliere de lucru cu participarea experţilor străini. Scopul acestor reuniuni a fost evaluarea şi impulsionarea cooperării instituţiei de audit cu organizaţiile societăţii civile, în vederea creşterii nivelului de realizare a recomandărilor Curţii de Conturi şi de sporire a impactului activităţii de audit.

Centrul Analitic Independent “Expert-Grup”

Expert-Grup, analizînd rapoartele de audit şi beneficind de suportul consultativ al CCRM, a publicat în anul 2015 mai multe studii:

• Despre cum se pierd banii publici: Sinteza Rapoartelor Curţii de Conturi privind Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli şi Fondul pentru Eficienţă Energetică în 2013;

• Despre cum se pierd banii publici: Percepţia Autorităţilor Publice Locale;

• Despre cum se pierd banii publici: Monitorizarea executării Hotărîrilor Curţii de Conturi pe anul 2014;

• Despre cum se pierd banii publici: Cît de performantă este administrarea publică?

Obiectivul acestor studii a fost sensibilizarea opiniei publice referitor la nivelul scăzut de implementare a recomandărilor Curţii şi impulsionarea activităţii organelor responsabile de managementul entităţilor verificate să reacţioneze la concluziile alarmante prezentate în rapoartele Curţii de Conturi.

De asemenea, în contextul implementării Proiectului Twinning, reprezentanţii CAI Expert-Grup au participat la un şir de ateliere de lucru cu participarea experţilor străini.

Capitolul VI.

PERSPECTIVE ŞI PROVOCĂRI

Activitatea de audit este în permanentă evoluţie, iar Curtea de Conturi recunoaşte necesitatea de a se adapta şi evolua prin reforme care să-i permită să îndeplinească într-o şi mai mare măsură obligaţiile care îi revin în temeiul Constituţiei şi Legii cadru. În actualul mandat, Plenul Curţii de Conturi şi-a asumat şi realizat Planul de Dezvoltare Strategică (2011-2015), prin implementarea obiectivului “…audit mai bun, pentru a promova o mai mare responsabilitate şi o mai bună gestionare a fondurilor publice”. Un pas important în direcţia realizării misiunii şi a viziunii sale a fost elaborarea, de comun cu partenerii de dezvoltare, a proiectului Planului de Dezvoltare Strategică pentru anii 2016-2020, care a fost aprobat la finele anului 2015. Această strategie, al cărei scop este modernizarea în continuare a Instituţiei Supreme de Audit, urmăreşte îndeplinirea a 3 obiective:

• contribuţia la consolidarea bunei guvernanţe;

• dezvoltarea şi menţinerea calităţii corporative şi de audit;

• asigurarea durabilităţii instituţionale.

În realizarea obiectivelor sale strategice de reformare şi consolidare instituţională, Curtea de Conturi va beneficia de suportul partenerilor strategici în cadrul a două proiecte conexe de asistenţă tehnică, şi anume:

• proiectul Oficiului Naţional de Audit al Suediei, care este la a III-a etapă de implementare şi va fi continuat în temeiul noului Acord de colaborare pentru anul 2016;

• proiectul de înfrăţire Twinning, susţinut de UE, iniţiat în parteneriat cu oficiile de audit ale Finlandei şi Spaniei şi care se va finaliza în toamna anului 2016.

Suportul şi consilierea partenerilor de dezvoltare conferă Curţii de Conturi abilităţile necesare pentru realizarea obiectivelor guvernării, prin consolidarea auditului public extern şi perfecţionarea mecanismului de valorificare a rezultatelor acestuia şi, nu în ultimul rînd, prin transformarea CCRM în Oficiu Naţional de Audit. Remanierile punctate presupun de asemenea elaborarea, cu suportul partenerilor, a unui pachet de acte normativ-legislative, care va fi prezentat spre examinare şi aprobare Parlamentului, printre ele regăsindu-se proiectul Legii cu privire la Oficiul Naţional de Audit din Moldova şi proiectul de modificare a Constituţiei Republicii Moldova.

Prin aprobarea proiectului de Lege respectiv, atît ISA, Parlamentul, entităţile auditate, cît şi sistemul de management al finanţelor publice vor obţine mai multe beneficii şi plusvaloare, printre care:

• mandat clar, în conformitate cu angajamentul Republicii Moldova faţă de UE de a reforma administraţia publică, în general, şi auditul public extern, în special;

• crearea unei ISA performante, care va contribui la asigurarea unei bune guvernanţe şi gestiuni financiare sănătoase în administraţia publică;

• stabilirea unei conlucrări eficiente cu Parlamentul prin oferirea rapoartelor de audit şi a constatărilor cu privire la utilizarea banului public, precum şi responsabilizarea Guvernului prin intermediul Comisiei parlamentare de profil pentru implementarea recomandărilor de audit şi buna gestiune a banului public;

• asigurarea independenţei ISA conform prevederilor standardelor internaţionale, bunelor practici europene, prin excluderea interferenţelor şi influenţelor interne şi externe;

• oferirea stabilităţii profesionale şi motivaţionale auditorilor ISA, prin implementarea politicii de management al resurselor umane corecte şi obiective, reorganizarea structurii instituţionale prin simplificarea, inclusiv reducerea nivelurilor ierarhice, consolidarea statutului de auditor public extern, astfel fiind menţinute cadrele cu un nivel înalt de profesionalism.

În cadrul procesului de reformare, Curtea de Conturi şi-a stabilit priorităţile de dezvoltare, astfel încît accentul să fie pus pe calitate, profesionalism, impact şi transparenţă. Astfel, Curtea mizează şi în continuare pe propriul potenţial, pe suportul partenerilor de dezvoltare şi susţinerea Legislativului, societăţii civile şi tuturor părţilor implicate în procesul de îmbunătăţire a managementului public financiar.