Hotărîre nr.50 din 14.06.2002 privind raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2001

CURTEA DE CONTURI Hotărîre privind raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2001 Nr.50 din 14.06.2002 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.106-109/27 din 25.07.2002 * * * În conformitate cu art. 133 din Constituţia Republicii Moldova Curtea de Conturi HOTĂRĂŞTE: 1. Se aprobă Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2001 şi se prezintă Parlamentului Republicii Moldova. 2. Raportul Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2001 va fi publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în ordinea stabilită. PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI Vasile PENTELEI Chişinău, 14 iunie 2002. Nr. 50. RAPORTUL Curţii de Conturi asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice în anul 2001 INTRODUCERE Tendinţa de creştere economică, înregistrată în anul 2000, a continuat şi în anul 2001, însă în ritmuri mai înalte. În anul 2001, PIB, în preţuri comparabile, a înregistrat o creştere de 6,1 la sută (în a.2000 - de 2,1%), valoarea nominală a acestuia constituind peste 19 miliarde lei. Creşterea reală a PIB a fost determinată de majorarea producţiei de mărfuri şi servicii (cu 11,5%) şi de sporirea colectării în buget a impozitelor nete pe produs şi import (cu 10,8%). Rata medie anuală a inflaţiei a scăzut de la 31,3% în anul 2000 pînă la 9,8% în anul 2001. Executarea bugetului în anul 2001 a fost determinată de fenomenele pozitive, care au fost înregistrate în ultimii doi ani în economia naţională, iar politica fiscală a fost orientată la susţinerea activităţii agenţilor economici şi protecţia socială a păturilor socialmente vulnerabile ale populaţiei. Veniturile bugetului consolidat au sporit cu 223 mil.lei faţă de anul 2000 (cu 5,4 la sută), constituind 4325 mil.lei, sau 22,7% în raport cu PIB. Ponderea principală (79,5%) din suma totală de venituri revine veniturilor fiscale, din care impozitele indirecte constituie 55,8%. Veniturile nefiscale s-au micşorat faţă de anul precedent cu circa 12 la sută, inclusiv venitul net al Băncii Naţionale - cu 41 la sută. Deşi veniturile bugetului consolidat au crescut uşor faţă de anul 2000, planul precizat pe anul 2001 a fost realizat doar cu 90 la sută, în buget neîncasîndu-se peste 483 mil.lei. Neîncasări esenţiale au fost admise la capitolele accize şi taxa pe valoarea adăugată - de 358 mil.lei (74% din suma totală de neîncasări). În anul 2001, republica a beneficiat de granturi din străinătate în sumă de 146 mil.lei, care au fost utilizate pentru acoperirea cheltuielilor generale ale bugetului. Organele vamale au contribuit simţitor la formarea veniturilor bugetului consolidat, vărsînd 1864 mil.lei (43% din suma totală de venituri), sau cu 286 mil.lei mai mult decît în anul 2000. Datoria agenţilor economici faţă de bugetul consolidat la începutul anului 2002 constituia 1095 mil.lei, din care faţă de bugetele unităţilor administrativ-teritoriale - 436 mil.lei (sau 40% din suma totală de restanţe). Din suma restanţelor la plăţile în buget 66% revin taxei pe valoarea adăugată. Concomitent agenţilor economici le-au fost îngheţate penalităţi şi sancţiuni în sumă de 1107 mil.lei. Cheltuielile bugetului consolidat în anul 2001 au constituit 4326 mil.lei, sau 22,7% din PIB, nefiind utilizate 521 mil.lei de mijloace financiare preconizate, din care 360 mil.lei ţin de domeniul social-cultural. Pentru deservirea datoriei de stat, în anul 2001 au fost utilizate peste 797 mil.lei de mijloace bugetare, sau 18,4 la sută din suma totală de cheltuieli. Din buget au fost alocate investiţii capitale în sumă de 206 mil.lei (4,8% din cheltuieli). La 1 ianuarie 2002, datoriile creditoare ale bugetului consolidat constituiau 1058 mil.lei, din care 685 mil.lei (65%) - la bugetele administrativ-teritoriale. Datoriile creditoare, în raport cu cheltuielile efective ale bugetului consolidat din anul 2001, constituie 23,5 la sută, inclusiv la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale - 39 la sută. Din suma totală de datorii creditoare 157 mil.lei (14,8%) revin datoriilor la salariu, 218 mil.lei (20,6%) reprezintă contribuţiile la bugetul asigurărilor sociale de stat, din acestea 122 mil.lei o constituie penalităţile. Imobilizarea mijloacelor bugetare în decontări a favorizat formarea datoriilor debitoare, care la 1 ianuarie 2002 constituiau circa 207 mil.lei. La finele anului 2001, datoria de stat internă a atins cifra de peste 2400 mil.lei (în creştere cu 18,7 la sută), din care 1507 mil.lei (62,8%) o constituie împrumuturile acordate de Banca Naţională prin garanţia hîrtiilor de valoare de stat. În anul 2001, volumul comercializat al hîrtiilor de valoare de stat a constituit 3516 mil.lei, totodată au fost răscumpărate de 3329 mil.lei. Datoria de stat externă, administrată de Guvern, la începutul anului 2002 constituia circa 700 mil.USD (cu 10,4% în descreştere). CAPITOLUL I. Formarea şi intrebuinţarea resurselor bugetare şi extrabugetare În conformitate cu Legea bugetului pe anul 2001 (cu completări şi modificări) şi deciziile organelor publice ale unităţilor administrativ-teritoriale, bugetul consolidat a fost preconizat la venituri în sumă de 4808,3 mil. lei, iar la cheltuieli - de 4846,9 mil.lei, cu un deficit bugetar de 38,6 mil. lei. Executarea bugetului pe anul 2001 a constituit la venituri 4324,9 mil. lei (89,9 la sută), iar la cheltuieli - 4325,9 mil. lei (89,3 la sută), cu un deficit de casă de 1,0 mil. lei. În suma totală a veniturilor, veniturile curente au constituit 4089,7 mil. lei (94,6 la sută), veniturile din operaţiile cu capital - 88,7 mil. lei (2,0 la sută) şi granturile - 146,5 mil. lei (3,4 la sută), înregistrîndu-se o creştere faţă de suma prognozată a veniturilor curente fiscale cu 351,3 mil. lei (11,4 la sută) şi o diminuare a veniturilor nefiscale cu 85,1 mil. lei (11,5 la sută). Din veniturile totale acumulate la bugetul consolidat, 1701,6 mil. lei (39,3 la sută) au fost încasate prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat, 1864,0 mil. lei (43,1 la sută) - prin intermediul Departamentului Vamal şi 759,3 mil. lei (17,6 la sută) - de către alte instituţii. a) Veniturile bugetului de stat Prin Legea bugetului pe anul 2001, au fost aprobate (ţinînd cont de modificările ulterioare) venituri în sumă de 3383,7 mil. lei, în realitate acumulările au constituit 2914,4 mil. lei (86,1 la sută). Sursa de bază a formării veniturilor bugetare sînt veniturile fiscale, ponderea cărora a constituit 79,6 la sută, veniturile nefiscale deţinînd 14,5 la sută, din operaţiile cu capital - 1,1 la sută, alte venituri - 4,8 la sută. Din suma acumulărilor totale, veniturile curente au constituit 2743,5 mil. lei, sau 83,8 la sută faţă de suma prognozată (de 3274,6 mil. lei). La bugetul de stat au fost acumulate venituri fiscale mai puţin faţă de suma preconizată cu 420,6 mil. lei, inclusiv TVA - cu 190,8 mil. lei, accize - cu 153,2 mil. lei, impozite pe venitul din activitatea de întreprinzător - cu 49,3 mil. lei etc. Venituri nefiscale au fost încasate mai puţin faţă de suma preconizată cu 110,5 mil. lei, inclusiv venitul net al Băncii Naţionale a Moldovei - cu 20,4 mil. lei, veniturile obţinute de către Concernul "Moldova-gaz" - cu 39,0 mil. lei, amenzile şi sancţiunile administrative - cu 4,5 mil. lei. Din operaţiile cu capital n-au fost încasate venituri de 69,1 mil. lei. Prin concursuri investiţionale, au fost comercializate acţiunile statului în 2 Societăţi pe Acţiuni: ale "Combinatului Experimental din Dolgoprudnîi" şi "Barnaulskii vinzavod" (Federaţia Rusă). Primul obiect a fost vîndut la preţul de 1,1 mil. lei, banii integral fiind transferaţi la buget, iar al doilea - la preţul de 1,0 mil.lei, din care cumpărătorul ("TUBECON" L.T.D.) a achitat la buget doar 104,0 mii lei sau 10,0 la sută, acesta aflîndu-se în litigiu cu Departamentul Privatizării. De la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul republicii la buget s-a acumulat TVA în sumă de 391,4 mil.lei (cu 68,7 mil.lei mai mult decît a fost prevăzut). Însă, datorită faptului că restituirile TVA la cota zero se efectuează din contul veniturilor curente, din sumele totale ale TVA încasate în anul 2001 s-au restituit mijloace mai multe decît au fost încasate cu 8,9 mil.lei. Dobînzile de la depunerea mijloacelor bugetare la conturile depozitare în instituţiile bancare au constituit 5,0 mil.lei. Ministerul Finanţelor n-a întreprins măsurile respective pentru încasarea la buget a mijloacelor speciale (de 4,4 mil.lei), neutilizate în anul 2000, acestea rămînînd la dispoziţia instituţiilor bugetare. Nivelul real al executării părţii de venituri a bugetului, fără includerea impozitelor şi taxelor neprevăzute, dar reflectate la executarea de casă a bugetului în sumă de 52,1 mil.lei, a constituit 84,6 la sută. Veniturile administrate de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (în continuare IFPS). Veniturile acumulate din impozitele pe venit au constituit în raport cu prevederile pe diverse tipuri de la 66,0 pînă la 359,0 la sută. Veniturile TVA au fost acumulate la nivel de 87,9 la sută, din care de la mărfurile produse în Republica Moldova - 47,1 la sută, de la cele importate - 112,4 la sută. Încasările TVA de la producţia agricolă au constituit 9,3 mil. lei, asemenea venituri la buget nefiind prevăzute. Accizele au fost acumulate la buget faţă de prevederi la nivel de 81,7 la sută, iar în profil de mărfuri nivelul de colectare a variat de la 21,0 pînă la 953,0 la sută. Pe parcursul anului 2001, restanţele la buget s-au micşorat pînă la 893,0 mil.lei, sau cu 74,7 mil. lei, înlesnirile fiscale constituind 274,1 mil. lei. La 01.01.02, în proces de derulare a procedurii de faliment se aflau 173 de agenţi economici. Suma datoriilor istorice şi curente ale acestora la bugetul consolidat constituia 216,8 mil. lei. Asupra formării părţii de venituri a bugetului influenţează negativ vacanţele şi înlesnirile fiscale, anularea datoriilor faţă de bugetul public. Acestea respectiv stimulează agenţii economici să nu achite în termen şi pe deplin plăţile la buget, sperînd că ele mai devreme sau mai tîrziu vor fi anulate. Numai, conform Legii nr.453-XV din 30.07.01, au fost îngheţate penalităţi în sumă de 734,4 mil. lei şi amenzi de 372,4 mil. lei, în total - de 1106,8 mil. lei. IFPS nu respectă întocmai prevederile legislaţiei în vigoare privind acumularea impozitelor, plăţilor şi sancţiunilor financiare la buget, plenitudinea calculării şi evidenţei acestora, corectitudinea evaluării şi comercializării averii confiscate, averii trecute cu drept de succesiune în venitul statului, respectarea cerinţelor de restituire a plăţilor de la buget etc. La unii agenţi economici nu s-au efectuat controale şi nu s-au întreprins măsuri de contracarare a activităţii ilicite, fapt ce a permis tăinuirea de către ei a veniturilor, neachitarea la stat a plăţilor în proporţii deosebit de mari. Astfel, rulajul mijloacelor băneşti (inclusiv în numerar) la contul S.R.L. "Lazerg-Exim" a constituit 30943,0 mii lei, la contul S.R.L. " Colocron" (c/f 28469019) - 11363,2 mii lei, la contul S.R.L. " Revenori" (c/f 25560018) - 9084,0 mii lei, la contul S.R.L. "Pivoine" (c/f 25429014) - 3376,4 mii lei, iar la contul S.R.L. "Dorrmi-R" (c/f 15541016) - 1036, 3 mii lei, fapt ce denotă o activitate economică intensă, în timp ce aceşti agenţi economici n-au declarat venituri. La 01.01.01, restanţele la plăţile de bază faţă de buget ale Î.M. "Ierusalim" constituiau 2162,2 mii lei, iar la amenzi - 2160,7 mii lei (aceste sume fiind reflectate în fişa personală a contribuabilului, în baza hotărîrii IFS pe mun. Chişinău nr. 1/246 din 24.06.97). OFS Centru n-a întreprins măsurile necesare de percepere la buget a sumelor menţionate. La 01.04.98, conform dărilor de seamă, întreprinderea a realizat volume mari de mărfuri, calculînd la buget TVA în sumă de 11316,0 mii lei. Prin urmare, agentul economic dispunea de active suficiente pentru achitarea impozitelor. Conform actului de control nr.5000565 din 25.05.99, S.R.L."Holland-Trading" n-a achitat la buget TVA la import în sumă de 5001,5 mii lei şi a majorat cheltuielile cu 2217,9 mii lei. Prin hotărîrea nr.1/49 din 11.06.99, OFS Centru a decis de a încasa la buget TVA în sumă de 5001,5 mii lei şi amenda de 4907,3 mii lei. La 06.07.99, după adoptarea deciziei de a percepe la buget sumele nominalizate, directorul S.R.L. "Holland-Trading" dl V. Gromov a dăruit imobilul de care dispunea (din str.Puşkin 44) firmei "Doma-Vila" S.R.L., fondator şi director al căreia este el însuşi. În aşa mod, pentru a evita sechestrul, a fost înstrăinată proprietatea care urma să asigure rambursarea datoriilor la buget. Prin scrisoarea IFPS nr.10-13-02/3-2929 din 17.08.99, acţiunea deciziei a fost neîntemeiat suspendată şi numai la 19 mai 2000 au fost înaintate trei dispoziţii de incaso pentru perceperea la buget a datoriilor de 9909,2 mii lei, care pînă în prezent au rămas neexecutate. Astfel, n-au fost întreprinse măsurile prevăzute de Legea nr.633-XIII din 10.11.95 privind executarea forţată a plăţilor. La finele anului 2001, în republică erau înregistraţi 576,0 mii contribuabili, din care controlului au fost supuşi doar 29,5 mii contribuabili (5,1 la sută). În urma controalelor efectuate, la buget s-au calculat suplimentar impozite, taxe şi plăţi în sumă de 102,2 mil. lei, valoarea sancţiunilor financiare constituind 120,2 mil. lei, la buget fiind încasate, respectiv, 35,1 mil. lei (34,3 la sută) şi 33,7 mil. lei (28,0 la sută). În anul 2001, valoarea bunurilor sechestrate a constituit 283,8 mil. lei. Deşi nivelul încasărilor forţate faţă de anul precedent la majoritatea indicatorilor a crescut, valoarea realizării bunurilor sechestrate s-a micşorat cu 17,1 mil. lei, acesta fiind determinat de executarea insuficientă a Legii nr.633-XIII din 10.11.95 şi de emiterea de către Guvern a Dispoziţiei nr. 14-d din 08.06.01, conform căreia, contrar prevederilor legii respective, a fost interzisă temporar sechestrarea fondurilor fixe, fără coordonarea cu conducerea Guvernului şi cu organele publice locale (în dependenţă de forma de proprietate). Peste două luni, dispoziţia sus-menţionată a Guvernului a fost anulată. În aşa mod, timp de aproape trei luni, neîntemeiat a fost stopată executarea forţată a plăţilor, aceasta avînd consecinţe negative asupra acumulării veniturilor la buget. Totodată, de la 10 iulie pînă la 11 octombrie 2001, a fost sistată comercializarea bunurilor sechestrate, pe această perioadă fiind stopată activitatea Comisiei republicane permanente pentru organizarea evaluării şi comercializării bunurilor sechestrate. În anul 2001, Departamentului Privatizării i s-au transmis pentru comercializare bunuri sechestrate de peste 100,0 mil. lei, acesta examinînd doar materialele privind bunurile sechestrate de numai 9,2 mil. lei. De menţionat că lipseşte informaţia completă privind comercializarea bunurilor sechestrate (în care cota statului este mai mare de 50 la sută) şi transmise spre evaluare Departamentului Privatizării. Fără nici o argumentare din partea acestuia, de la licitaţie au fost scoase bunurile sechestrate ale S.A. "Interautoservice", S.A. "Stadionul Republican", Î.S. "La popas" etc. În anul 2001, IFPS a restituit din buget TVA în sumă de 400,3 mil.lei, faţă de 265,4 mil.lei în anul 2000, sau de 1,5 ori mai mult. În contradicţie cu Legea bugetului pe anul 2001, Hotărîrea Guvernului nr.899 din 28.08.01 prevede scutirea de TVA a valorii mărfurilor primite pentru prelucrare în lohn de agenţii economici autohtoni de la agenţii economici din teritoriul Republicii Moldova, care n-au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar. În anul 2001, de asemenea privilegii a beneficiat S.A. "Succes", aceasta netransferînd la buget cca 90,0 mii lei. Oficiul fiscal Ialoveni, în baza deciziei Biroului permanent al Consiliului judeţean Chişinău nr.08-20 din 23.08.01, contrar prevederilor art.11 din Legea nr.958-XIII din 19.07.96, a anulat soldul penalităţilor şi sancţiunilor istorice faţă de buget ale C.A.P.C. "Răzvin" în sumă de 1196,6 mii lei. S.A. "Ialtop" (Ialoveni), prin controlul repetat efectuat de către IFPS, neîntemeiat i-a fost micşorată TVA la buget cu 310,0 mii lei. Î.I. "Zaharciuc SES", prestînd servicii de reparaţii în sumă de 714,3 mii lei, n-a declarat TVA aferentă bugetului în sumă de 69,8 mii lei . IFS pe jud. Orhei n-a impozitat toate loturile de pe lîngă casă, necalculînd la buget impozitul funciar în sumă de 187,9 mii lei. Contrar prevederilor art.20 din Legea nr.1101-XIV din 30.06.2000, n-au fost prezentate calculele şi n-a fost încasată taxa pentru amenajarea teritoriului la unele primării din sect.Călăraşi în sumă de 85,7 mii lei. IFS pe jud.Soroca, în baza scrisorii prefecturii nr.02-2/279 din 30.04.02, neîntemeiat a abrogat actele de sechestru a 84 tone de zahăr în sumă de 457,0 mii lei, astfel restanţele rămînînd neachitate. IFS pe jud. Cahul neîntemeiat a micşorat S.C. "Obreser RGM" TVA aferentă bugetului, inclusiv amenzile şi penalităţile în sumă totală de 907,8 mii lei. În urma neprezentării calculelor respective, un şir de agenţi economici din mun. Cahul şi or. Cantemir n-au achitat la bugetul asigurărilor sociale de stat 99,5 mii lei. Pentru neprezentarea în termen a declaraţiilor privind TVA, Oficiul fiscal Cantemir n-a aplicat sancţiuni financiare în sumă de 129,7 mii lei. În anul 2001, încasările vamale au fost prevăzite în sumă de 1944,6 mil.lei, acumularea veniturilor constituind 1864,0 mil.lei, sau 95,9 la sută. Totodată, Departamentul Vamal şi subdiviziunile teritoriale ale acestuia n-au întreprins măsuri suficiente pentru necomiterea încălcărilor la introducerea/scoaterea mărfurilor în/din teritoriul vamal al Republicii Moldova şi respectarea regimului vamal. Ca rezultat, la buget n-au fost încasate datorii debitoare, accize, TVA, taxe vamale, alte impozite, sancţiuni şi penalităţi în sumă de 5,9 mil. lei. Astfel, Biroul vamal Chişinău n-a asigurat reimportul de către Î.S. "Calea Ferată a Moldovei" a 2 vagoane şi al altor agregate în sumă de 1653,3 mii lei, exportate temporar în anul 1998. În aprilie 2001, Ministerul Finanţelor, încălcînd Legea nr. 1392-XIV din 30.11.2000, nemotivat a scutit de plăţi vamale în sumă de 393,5 mii lei S.R.L. "Radio-Poli-Disc" (la importul aparatelor electrice pentru amplificarea sunetului). S.R.L. "Viviendi-Cosmetic" a importat pentru parfumerie 124,6 mii litri de alcool etilic, aceasta fiind scutită de plata la buget a accizelor în sumă de 1082,2 mii lei. Conform dărilor de seamă prezentate organelor fiscale, firma nominalizată nu activează, operaţiunile pe conturile bancare fiind suspendate încă în noiembrie 2001. În anul 2001, S.R.L. "Autospace" a introdus în Republica Moldova (în regim vamal "admitere temporară") 75 de automobile "BMW" în valoare de 34,1 mil. lei. Ulterior, 31 dintre acestea, în sumă de 10,1 mil.lei, au fost trecute în regim vamal "import" şi comercializate în republică. Însă, nerespectînd art. 68 (alin.2) din Codul vamal, Biroul vamal Chişinău a acordat S.R.L. "Autospace" o vacanţă fiscală la plata accizelor în sumă de 484,3 mii lei. S.R.L. "Romir", neasigurînd exportul producţiei finite în sumă de 1954,6 mii lei, a încălcat art.61 din Codul vamal, însă n-a fost sancţionată de către Biroul vamal Chişinău. Totodată, aceasta, modificînd regimul vamal şi neachitînd la buget TVA în sumă de 236,1 mii lei, neîntemeiat a beneficiat de vacanţă fiscală timp de 4 luni. În anul 2000, S.R.L. "Bevirom-Exim" şi Î.I. "Tatiana Ajder" neîntemeiat au fost eliberate de plăţi vamale în sumă de 1,0 mil.lei. În contradicţie cu Legea nr.1380-XIII din 20.11.97, prin Hotărîrea Guvernului nr.1001 din 19.09.01, a fost stabilită taxa pentru executarea procedurilor vamale în mărime de 0,18 la sută faţă de taxa de 0,25 la sută, prevăzută de lege. Biroul vamal Leuşeni, încălcînd art. 120 lit. b) din Codul fiscal, a eliberat neîntemeiat Î.I. "Lungu-A" şi S.R.L. "Om" de plata accizelor la buget, în sumă de 673,2 mii lei şi, respectiv, 553,2 mii lei. În anul 2001, contrar art. 232 lit. e) din Codul vamal, persoanele cu funcţii de răspundere ale Biroului vamal Bălţi n-au aplicat sancţiuni în sumă de 1122,0 mii lei faţă de agenţii economici care au încălcat termenele (de 72 ore) de declarare a mărfurilor din momentul trecerii frontierei. Factorii de decizie ai Gărzii Financiare au încălcat prevederile art.3 din Legea nr.1466-XIII din 29.01.98, abrogînd neîntemeiat hotărîrile nr.174 din 07.06.01 şi nr.228 din 06.08.01 de aplicare a sancţiunilor financiare, în sumă de 408,6 mii lei şi, respectiv, de 49,4 mii lei, aplicate S.R.L. "Carne DK" şi S.R.L. "Moldsiv Impex ". A influenţat negativ la acumularea veniturilor bugetare şi perceperea amenzilor aplicate de Poliţia Rutieră. Astfel, în perioada anilor 1999-2001, în 19259 de cazuri n-au fost percepute amenzile în sumă de 1133,2 mii lei, aplicate de către colaboratorii Poliţiei Rutiere. Atît serviciile Poliţiei Rutiere, cît şi comisariatele nu dispun de informaţia privind deciziile adoptate de judecătorie conform proceselor-verbale transmise. Astfel, în a.1999, acestora le-au fost transmise 17021 procese-verbale, în a.2000 - 18007, în 9 luni ale a.2001 - 11975, fără informarea ulterioară a declarantului despre măsurile întreprinse. N-au fost executate prevederile Legilor bugetului pe anii 1999-2001 privind acumularea veniturilor de la aplicarea sancţiunilor. Aşa, în a.1999, în buget, de la activitatea Poliţiei Rutiere, s-au prevăzut venituri în sumă totală de 21,3 mil.lei, inclusiv 10,0 mil.lei - de la aplicarea amenzilor. În realitate, suma tuturor veniturilor de la activitatea Inspectoratului General de Poliţie a constituit 10,1 mil.lei. În anii 2000-2001, veniturile prevăzute de legile bugetului au constituit 19,4 mil.lei, în realitate au fost încasate doar 14,2 mil.lei, sau 73 la sută din prevederi. Analiza acumulării veniturilor denotă din an în an că suma acestora scade în timp ce numărul de accidente e în creştere. Amenzile încasate de unele inspectorate de poliţie n-au fost transferate în buget, fiind folosite timp îndelungat în circuitul acestora. Spre exemplu, Inspectoratul de poliţie pe mun.Chişinău n-a transferat la buget 369,9 mii lei încasaţi de la aplicarea amenzilor de către Poliţia Rutieră, această sumă fiind folosită la achitarea salariului, premiilor, procurarea uniformei etc. A fost micşorată artificial datoria Inspectoratului faţă de buget în sumă de 117,9 mii lei, care a fost restabilită pe parcursul controlului. Inventarierea efectuată la acest Inspectorat a depistat lipsa mijloacelor băneşti încasate de la perceperea amenzilor în sumă de 56,9 mii lei. O altă sursă de venituri în buget, prevăzută anual prin legile bugetului, o constituie plăţile proprietarilor de transport pentru efectuarea reviziei tehnice de stat. În republică a fost efectuat un lucru insuficient privind acumularea acestor venituri. Dacă Serviciul Fiscal de Stat, prin Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, este obligat să efectueze controlul asupra acestor venituri, atunci serviciile Poliţiei Rutiere, nici printr-un act normativ, nu poartă responsabilitate de acumularea acestora, deşi sînt nemijlocit implicate în aceste acţiuni. Potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat, în anii 1999 - ianuarie-octombrie 2001, la buget au fost transferate taxe de la folosirea drumurilor şi efectuarea reviziei tehnice în sumă de 84,2 mil.lei, iar potrivit datelor Poliţiei Rutiere acestea constituie 77,9 mil.lei, cu 6,3 mil.lei mai puţin. Analiza efectuată denotă că, concomitent cu creşterea numărului unităţilor de transport din republică, s-a micşorat numărul acelor supuse reviziei tehnice, fapt ce influenţează negativ asupra acumulării veniturilor în fondul rutier. Randamentul activităţii Departamentului Control Financiar şi Revizie (DCFR) privind încasarea la bugetul de stat a sancţiunilor aplicate este la un nivel redus. În rezultatul controalelor efectuate în anul 2000, DCFR a calculat plăţi suplimentare în sumă de 45,3 mil.lei, din care au fost încasate 18,9 mil.lei, sau 41,8 la sută, inclusiv sancţiuni economice - 17,1 mil.lei, din care s-au încasat 5,0 mil.lei, sau 29,5 la sută. Subdiviziunile teritoriale pe judeţele Chişinău (dl I.Bortă), Orhei (dl T.Raevschi) şi Ungeni (dl V.Pascari) au asigurat încasările la buget de, respectiv, 42, 50 şi 59 la sută din sumele calculate suplimentar şi sancţiunile aplicate. Contrar prevederilor Legii cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi, atribuindu-şi funcţiile organelor fiscale, DCFR (aparatul central) şi Direcţia generală teritorială (DGT) pe mun.Chişinău neîntemeiat au permis subiecţilor sancţionaţi reeşalonarea termenelor de achitare a plăţilor calculate şi sancţiunilor aplicate. La 01.01.01, numai DGT pe mun.Chişinău a autorizat nelegitim reeşalonări în sumă totală de 3,2 mil. lei. În baza materialelor controlului efectuat la S.A. "Moldcarton", la 29.07.99, DGT pe mun.Chişinău (dl V.Răilean, fost şef de Direcţie) a luat decizia de sancţionare a agentului economic nominalizat, conform căreia ultimul era obligat să achite la bugetul de stat 7,5 mil. lei, inclusiv: impozite diminuate - 3,3 mil. lei; amenda - 4,2 mil. lei. Conform procesului-verbal al DGT pe mun.Chişinău nr.2 din 01.03.2000, după o perioadă de 7 luni, S.A. "Moldcarton" a calculat de sine stătător plăţile în buget de la realizarea fondurilor fixe în anul 1996, pentru ce s-a propus de a nu i se aplica sancţiuni financiare. Astfel, în baza actului de control suplimentar, după ce agentul economic a introdus unele corectări şi modificări în evidenţa contabilă, Direcţia (dl Gh.Munteanu) a adoptat decizia din 21.03.2000, modificînd suma plăţilor şi sancţiunilor aplicate anterior de la 7,5 mil. lei la 793,1 mii lei, neaplicînd întreprinderii sus-numite sancţiunile financiare corespunzătoare. Mai mult decît atît, Direcţia a permis executarea deciziei de sancţionare din 21.03.2000 prin reeşalonarea termenelor de achitare la buget a sumei de 793,1 mii lei pe parcursul unui an de zile. La adoptarea deciziilor de sancţionare a agenţilor economici, DCFR nu în toate cazurile a aplicat corect prevederile legislaţiei în vigoare. Pentru nerespectarea termenelor de repatriere, la 29.08.98, DCFR a adoptat hotărîrea de sancţionare a S.R.L. "Vix", prin care ultima urma să transfere la buget suma de 10,9 mil. lei şi care timp de 3 ani a rămas neexecutată. Mai mult de 2 ani n-a fost încasată în buget de la Circul de Stat suma impozitelor diminuate (342,5 mii lei), astfel rămînînd neexecutată hotărîrea de sancţionare a DCFR din 20.07.99. Nerespectînd prevederile legislaţiei în vigoare, la adoptarea deciziei de sancţionare, DCFR n-a aplicat amenda în aceeaşi mărime şi penalităţile pentru fiecare zi de întîrziere a plăţilor la buget (247,0 mii lei), astfel contribuind la admiterea unor neîncasări la bugetul de stat în sumă de 932,0 mii lei. Prin hotărîrea DCFR din 28.02.2000, S.R.L. "Soprocom" urma să transfere la bugetul de stat suma mijloacelor dezafectate în mărime de 385,2 mii lei şi plata echivalentă cu rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei pentru toată perioada - de 138,1 mii lei. În rezultatul neîntreprinderii unor acţiuni legitime faţă de agentul economic sancţionat, suma de 523,3 mii lei a rămas neîncasată pînă la momentul încheierii controlului. Timp de 4 ani nu este executată hotărîrea de sancţionare, prin care S.R.L. "T.K.L." urma să transfere la buget suma de 8,7 mil.lei - amendă pentru neluarea la evidenţă a mărfurilor. Lipseşte informaţia privind măsurile întreprinse de către Procuratura Generală, căreia i-au fost remise materialele de control privind recuperarea pierderilor în mărime de 36,9 mil.lei, cauzate statului de către S.R.L. "T.K.L.". Asupra formării părţii de venituri a bugetului public, inclusiv a bugetului de stat, influentează negativ conlucrarea insuficientă între organele de control financiar şi organele de drept. Din cauza respectivă, majoritatea persoanelor juridice şi fizice, care îşi permit neonorarea obligaţiunilor faţă de buget, de regulă, nu poartă nici o responsabilitate reală, astfel încurajînd o parte din agenţii economici să nu achite plăţile la buget. Aşa, organele fiscale au înaintat organelor de drept 1587 materiale de control, cu indici de infracţiune, în baza acestora fiind intentate 387 de procese penale. Dintre acestea, în judecătorii au fost transmise numai 35 de dosare, fiind pronunţate sentinţe de pedeapsă penală în 13 cazuri, inclusiv sub formă de amenzi - în 10 cazuri şi sub formă de privaţiune de libertate - în 3 cazuri (două persoane au fost eliberate de răspundere în urma amnistiei, iar una a fost condamnată convenţional). DCFR a expediat în adresa organelor de drept 831 de materiale privind acţiunile ilicite, în urma cărora statul a fost prejudiciat în sumă totală de 101,1 mil.lei. Din aceste materiale, în 712 cazuri controalele au fost efectuate la cererea organelor de anchetă şi a altor instituţii, iar 119 materiale au fost expediate în urma controalelor exercitate din iniţiativa DCFR (Procuratura Generală a Republicii Moldova - 46 de materiale, MAI - 73 de materiale). În baza acestor materiale, au fost intentate 154 de acţiuni penale, în 114 cazuri s-a refuzat pornirea proceselor penale, din care pe 17 materiale ale controalelor efectuate de DCFR au fost intentate acţiuni penale. Informaţia despre rezultatul examinării dosarelor penale lipseşte. În anul 2001, Ministerul Finanţelor a expediat 55 de materiale pentru examinare şi întreprinderea unor măsuri, conform legislaţiei în vigoare, privind prejudiciile cauzate bugetului de stat de către agenţii economici şi aprecierea responsabilităţii personale a conducerilor întreprinderilor, care nu şi-au onorat obligaţiunile în ce priveşte rambursarea creditelor. În urma examinării materialelor expediate, Procuratura Generală a Republicii Moldova a constatat că prejudiciul cauzat bugetului de stat este stabilit deja, nu se cere o apreciere suplimentară şi lipseşte faptul infracţiunii sau al contravenţiei administrative în ce priveşte responsabilitatea personală a conducerii agenţilor economici. Este anormală situaţia, cînd nerespectarea obligaţiunilor faţă de buget poartă un caracter de masă, bugetul public suportă prejudicii în proporţii enorme, iar pentru aceasta nimeni nu poartă nici o răspundere, deoarece, în viziunea organelor de drept şi judiciare, în majoritatea absolută a cazurilor "lipseşte faptul infracţiunii sau contravenţiei administrative în ce priveşte responsabilitatea personală". Controlul şi analiza executării părţii de venituri a bugetului de stat a scos la iveală rezerve esenţiale de completare a veniturilor bugetare, utilizarea cărora pe viitor ar ameliora simţitor acest important sector de activitate şi ar favoriza finanţarea la un nivel mai înalt a multor măsuri de importanţă vitală, efectuată din contul bugetului public. b) Cheltuielile bugetului de stat Cheltuielile bugetului de stat au fost iniţial aprobate prin Legea bugetului pe anul 2001 în mărime de 3642,0 mil.lei, care pe parcursul anului de gestiune a suportat opt rectificări, prin care s-au introdus un şir de modificări şi completări, în urma cărora, partea de cheltuieli a bugetului de stat s-a micşorat cu 242,1 mil.lei şi a constituit 3400,9 mil.lei. Asupra executării cheltuielilor bugetului de stat a influenţat negativ atît nerealizarea programului de încasări cu 600,3 mil.lei, cît şi finanţarea insuficientă din exterior de numai 392,7 mil.lei (19,6 mil.USD - din contul creditelor de la IDA şi BIRD şi 10,0 mil.USD - grantul olandez). Executarea reală a părţii de cheltuieli a fost realizată la nivel de 85,5 la sută şi a constituit 2937,6 mil.lei, nefiind finanţate circa 493 mil.lei. Cadrul juridic al republicii nu reglementează mecanismul finanţării cheltuielilor bugetare în cazul neexecutării părţii de venituri. Astfel, executarea cheltuielilor pe ramuri, tipuri, articole şi alineate în anul 2001 a fost efectuată la discreţia conducerii Ministerului Finanţelor. Pe parcursul anului de gestiune, Trezoreria teritorială Chişinău - bugetul de stat, în lipsa mijloacelor bugetare, a recurs, după necesitate, la mijloacele extrabugetare (cu restabilirea lor ulterioară), din contul cărora a efectuat cheltuieli bugetare. În aspect funcţional, cheltuielile la unele grupe sînt mai mari decît nivelul mediu de executare (86,1%), şi anume: pentru întreţinerea serviciilor de stat cu destinaţie generală - 88,6%, apărarea naţională - 97,9%, menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională - 95,8%, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica - 99,7%, industria şi construcţiile - 94,2%. Concomitent, sfera socială a fost finanţată la un nivel mai redus, şi anume: cultura, arta, sportul şi acţiunile pentru tineret - 75,7%, ocrotirea sănătăţii - 76,6%, asigurarea şi susţinerea socială - 78,0%, iar agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor - doar la nivel de 54,2%. Analiza cheltuielilor denotă că cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor le revine compartimentelor: "Serviciul datoriei de stat" - 797,2 mil.lei (27,1%), "Asigurarea şi susţinerea socială" - 473,7 mil.lei (16,1%), "Menţinerea ordinii publice" - 240,5 mil.lei (8,1%), "Învăţămîntul" - 223,6 mil.lei (7,6%), "Serviciile de stat cu destinaţie generală" - 204,8 mil.lei (6,9%) şi "Ocrotirea sănătăţii" - 168,0 mil.lei (5,7%). În anul 2001, din suma totală a cheltuielilor reale ale bugetului de stat, cheltuielile curente au constituit 96,3 la sută, iar cele capitale - 4,5 la sută. Executarea de casă la unele articole şi alineate variază comparativ cu planul precizat de la 6,2% pînă la 160,9%. Diminuări mai pronunţate ale finanţării pe parcursul anului 2001 au suportat cheltuielile privind: transferurile pentru susţinerea sectorului agrar, neatribuite altor alineate - cu 39,0 mil.lei (cu 93,8%); compensarea cheltuielilor de transport invalizilor - cu 0,5 mil.lei (cu 80,3%); medicamente şi materialele pentru pansamente - cu 27,7 mil.lei (cu 50,1%); energia termică - cu 6,3 mil.lei (cu 23,6%) etc. În anul de raport, în mod prioritar au fost finanţate următoarele cheltuieli: transferurile pentru acoperirea diferenţelor de preţ şi tarif - în sumă de 3,5 mil.lei (160,9%); alte transferuri - în sumă de 24,3 mil.lei (113,9%). Totodată, la aşa articole ca: "Transferuri în fondurile republicane şi locale de susţinere socială a populaţiei", "Transferuri pentru indexarea eşalonată a depunerilor populaţiei la Banca de Economii" n-au fost efectuate finanţări, deşi pentru a.2001 au fost prevăzute 1,0 mil.lei şi, respectiv, 25,0 mil.lei. Finanţarea cheltuielilor capitale, în a.2001, a constituit 133,1 mil.lei, înregistrînd o micşorare în comparaţie cu anul precedent în sumă de 138,1 mil.lei, sau cu 50,9 la sută. Cheltuielile capitale au fost finanţate în medie la nivel de 67,1% faţă de planul precizat. În anul 2001, unele autorităţi publice centrale şi instituţii finanţate de la bugetul de stat au admis supracheltuieli faţă de devizele aprobate în sumă de 36,8 mil.lei şi creşterea datoriei creditoare care, la 01.01.02, au atins suma de 372,5 mil.lei, din care la salarii - de 59,9 mil.lei (echivalent cu 1,3 salarii medii lunare); contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat - de 11,3 mil.lei; plata mărfurilor şi serviciilor - de 138,0 mil.lei; burse - de 0,6 mil.lei; investiţii capitale - de 14,5 mil.lei. În comparaţie cu anul 2000, datoriile creditoare ale instituţiilor publice, finanţate de la bugetul de stat, s-au majorat cu 138,4 mil.lei (cu 59,1 la sută). Creşterea datoriilor creditoare s-a înregistrat: la Casa Naţională de Asigurări Sociale - cu 95,1 mil.lei, Direcţia Generală pentru Rezervele Materiale pe lîngă Guvern - cu 16,3 mil.lei, Ministerul Sănătăţii - cu 12,9 mil.lei, Compania de Stat "Teleradio-Moldova" - cu 6,1 mil.lei, Departamentul Instituţiilor Penitenciare - cu 4,3 mil.lei, altele - 13,4 mil.lei. În pofida faptului că datoriile debitoare ale instituţiilor finanţate de la bugetul de stat s-au micşorat în anul 2001 faţă de anul precedent cu 78,7 mil.lei (cu 32,3%), imobilizarea resurselor bugetului de stat prin care se formează aceste datorii continuă să rămînă esenţială şi la finele anului 2001 a constituit 164,3 mil.lei. Totodată, la unele ministere şi departamente a fost admisă creşterea datoriilor debitoare: Departamentul Statistică şi Sociologie - cu 2,5 mil.lei, Departamentul Instituţiilor Penitenciare - cu 1,0 mil.lei, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale - cu 0,5 mil.lei. Din suma totală a datoriilor debitoare datoria Direcţiei Generale pentru Rezervele Materiale pe lîngă Guvern a constituit 136,0 mil.lei (82,8%), care a fost formată din bunurile eliberate din rezerva de stat şi care n-a fost restituită în ordinea stabilită. În anul 2001, Ministerul Finanţelor a efectuat compensarea pierderilor în urma acordării de către băncile comerciale a creditelor preferenţiale populaţiei şi cooperativelor de construcţie a locuinţelor în sumă de 18,9 mil.lei, majorîndu-se faţă de anul 2000 cu 89,2 la sută. Compensarea acestor dobînzi la creditele bancare preferenţiale s-a efectuat numai în baza demersurilor băncilor comerciale, în majoritatea cazurilor fără anexarea calculelor respective, Ministerul Finanţelor neefectuînd controlul veridicităţii sumelor prezentate pentru compensare. Pe parcursul anului 2001, Ministerul Finanţelor a suportat un şir de cheltuieli neprevăzute pentru achitarea unor sume, finanţarea cărora n-a fost prevăzută în bugetul de stat, ce ţin de executarea sentinţelor judecătoreşti în cazurile cînd, din vina persoanelor cu funcţii de răspundere din cadrul autorităţilor publice (Guvern, ministere de ramură, departamente, consilii judeţene), diferitor persoane juridice şi fizice le-au fost încălcate drepturile financiare şi cauzate prejudicii. Astfel, în luna martie 2001, Ministerul Finanţelor a suportat cheltuieli neprevăzute în sumă de 3,5 mil.lei, achitînd datoria A.R.P. "Termocomenergo" faţă de S.R.L. "Luktrans" pentru păcura livrată conform sentinţei Judecătoriei Economice. Aceasta este o consecinţă a neexecutării prevederilor Legii cu privire la restructurarea datoriilor întreprinderilor fondate în procesul reorganizării Asociaţiei Republicane de Producţie "Termocomenergo" şi Hotărîrii Guv0ernului cu privire la reorganizarea Asociaţiei Republicane de Producţie "Termocomenergo" de către fostele Ministere: al Mediului şi Amenajării Teritoriului; al Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat; al Industriei şi Energeticii referitor la lichidarea A.R.P. "Termocomenergo". Controlul a stabilit că S.R.L. "Luktrans" n-a livrat A.R.P. "Termocomenergo" păcură. Datoria în sumă de 398,3 mii USD faţă de prima s-a format în urma cesiunii datoriilor dintre A.R.P. "Termocomenergo", firma de off-shore (înregistrată pe insulele Seychelles) "Epsilon Trade L.T.D." şi S.R.L. "Luktrans". Tot în a.2001, Ministerul Finanţelor a executat titlul executoriu al Judecătoriei Economice, achitînd prejudiciul în sumă de 3,4 mil.lei, cauzat S.A. "Cereale-Vulcăneşti". Prejudiciul menţionat este consecinţa neefectuării controlului asupra executării Hotărîrii Guvernului nr.620 din 04.07.97 de către fostul Minister al Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare şi fostul Minister al Economiei şi Reformelor. Achitarea acestei sume din contul bugetului s-a efectuat prin încălcarea Legii nr.633-XIII din 10.11.95 "Cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi", aşa cum Ministerul Finanţelor n-a micşorat suma prejudiciului sus-menţionat cu restanţa de plată în buget în mărime de 1,6 mil.lei a S.A. "Cereale-Vulcăneşti" şi urma să transfere doar diferenţa de 1,8 mil.lei. În consecinţă, S.A. "Cereale-Vulcăneşti" a achitat doar restanţa la plăţile de bază în sumă de 0,6 mil.lei, iar amenzile şi penalităţile în mărime de 1,0 mil.lei i-au fost îngheţate conform Legii nr.453-XV din 30.07.01. În general, la Ministerul Finanţelor s-a creat o situaţie defavorabilă intereselor statului privind restituirea, în baza sentinţelor de judecată, a diferitor prejudicii persoanelor fizice şi juridice, cauzate în urma acţiunilor nelegale ale reprezentanţilor organelor de stat. În prezent la conturile bugetului de stat şi la cele trezoreriale ale instituţiilor bugetare sînt înregistrate titluri executorii ale instanţelor judecătoreşti şi dispoziţii trezoreriale de incaso în sumă totală de 51,5 mil.lei, inclusiv în favoarea S.R.L. "Oferta Plus" - 20,6 mil.lei, S.A. "Combustibilul Solid" - 9,3 mil.lei etc. Soldurile titlurilor executorii neexecutate în anii precedenţi nu se iau în consideraţie la elaborarea proiectelor bugetului de stat. Aceste cheltuieli nu au o sursă de finanţare aparte şi se efectuează din contul încasărilor totale. Neexecutarea încasărilor la compartimentul "Accize la vinul brut, la vinurile din struguri, la divinuri (coniacuri) şi la vinurile din struguri saturate cu dioxid de carbon" n-a permis compensarea cheltuielilor suportate de producătorii agricoli în anul 2000. Fiind prevăzute în aceste scopuri 13,5 mil.lei, efectiv au fost acumulate numai 6,9 mil.lei, din care la destinaţie au fost utilizate doar 1,0 mil.lei. Ministerul Finanţelor n-a asigurat executarea art.33 din Legea bugetului pe anul 2001, precum şi Hotărîrii Parlamentului nr.402-XV, pe parcursul anului 2001 netransferînd nimic în Fondul de subvenţionare şi stimulare de către băncile comerciale a creditării agenţilor economici producători de producţie agricolă, deşi au fost prevăzute 30,0 mil.lei. Ministerul Finanţelor n-a executat nici prevederile art.54 din Legea bugetului pe anul 2001 privind transferurile de la bugetul de stat pentru susţinerea financiară a teritoriilor. Astfel, în bugetele unităţilor teritorial-administrative s-au transferat 265,9 mil.lei, sau 83,0% din suma prevăzută în buget, din care 253,9 mil.lei (95,0 la sută) au fost transferate nemijlocit prin mijloace băneşti, iar restul 12,0 mil.lei - prin note contabile interne. La finele anului, soldul netransferat a constituit 54,2 mil.lei. Cele mai mari restanţe la transferuri s-au înregistrat faţă de judeţele Chişinău - 11,8 mil.lei , Orhei - 9,3 mil.lei , Lăpuşna - 8,1 mil.lei etc. N-au fost efectuate integral nici transferurile cu destinaţie specială - pentru majorarea salariilor - în sumă de 55,8 mil.lei, prevăzute prin Hotărîrea Guvernului nr.444 din 26.06.01. La finele anului 2001, erau transferate doar 39 mil.lei, sau 69,8 la sută din suma prevăzută. Soldul mijloacelor netransferate constituie 16,8 mil.lei. Conform Hotărîrilor Parlamentului nr.306-XV din 28.06.01 şi nr.758-XV din 21.12.01, unităţilor administrativ-teritoriale le-au fost deschise alocaţii pentru investiţii capitale în mărime de 48,4 mil.lei, fiind transferate de Ministerul Finanţelor - 34,4 mil.lei, sau 71,2 la sută din suma aprobată. În a.2001, fondul de rezervă al Guvernului a fost format şi executat în limita prevederilor legii. Pe parcursul anului au fost emise hotărîri privind alocarea mijloacelor din acest fond în sumă de 19,3 mil.lei. În realitate au fost finanţate cheltuieli în mărime de 14,2 mil.lei, inclusiv instituţiilor finanţate de la bugetul de stat - 12,6 mil.lei. De cele mai mari sume din fondul menţionat au beneficiat: Ministerul Afacerilor Externe - 2,9 mil.lei; Ministerul Finanţelor - 1,4 mil.lei; Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova - 1,5 mil.lei; Cancelaria de Stat - 1,0 mil.lei. De asemenea mijloace financiare au mai beneficiat încă 38 de ordonatori de credite. Ministerul Afacerilor Externe, încălcînd prevederile legislaţiei în vigoare, n-a transferat la buget soldul neutilizat în sumă de 125,1 mii lei. Pe parcursul anului 2001, neconlucrarea dintre Departamentul Trezoreriei, Departamentul datoriei publice şi Departamentul sinteză bugetară privind reflectarea corectă în executarea bugetului a unor operaţiuni a avut ca consecinţă nerespectarea Legii contabilităţii şi Normelor metodologice privind executarea de casă a bugetului de stat şi bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor. Astfel, conform dării de seamă anuale asupra executării bugetului de stat pe anul 2001, la grupa "Rambursarea altor împrumuturi externe" cheltuielile de casă constituie 380,2 mil.lei, pe cînd cheltuielile reale pentru deservirea datoriei de stat externe au alcătuit 441,9 mil.lei, sau cu 61,7 mil.lei mai mult decît suma reflectată în raportul prezentat de Ministerul Finanţelor. Controalele efectuate în a.2001 privind utilizarea mijloacelor financiare din bugetul de stat demonstrează că ordonatorii principali, secundari şi terţiali de credite bugetare ai instituţiilor finanţate de la bugetul de stat admit cazuri de nerespectare a limitelor de cheltuieli stabilite prin devizele anuale, pentru întreţinerea instituţiilor gestionate de ei şi executarea programelor de stat, precum şi de utilizare a resurselor bugetare contrar destinaţiei şi prevederilor actelor normative în vigoare. Fondurile extrabugetare şi mijloacele speciale. Conform Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, fondurile extrabugetare sînt fonduri în care se colectează venituri pentru Guvern şi din care se efectuează cheltuieli din partea Guvernului. Fondurile extrabugetare se aprobă de Parlament, la propunerea Guvernului, şi sînt incluse în legea bugetului sub formă de anexe. Conform Legii bugetului pe anul 2001, au fost aprobate următoarele şapte fonduri extrabugetare: Fondul extrabugetar pentru finanţarea lucrărilor privind constituirea bazei normative în construcţii; Fondul ecologic naţional; Fondul extrabugetar pentru susţinerea financiară a unor activităţi din învăţămînt; Fondul extrabugetar pentru manuale; Fondul extrabugetar pentru susţinerea financiară a unor măsuri din ocrotirea sănătăţii; Fondul extrabugetar pentru finanţarea activităţilor de protejare, conservare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului cultural-naţional; Fondul extrabugetar pentru realizarea programului complex de valorificare a terenurilor noi şi sporire a fertilităţii solurilor. Aceste fonduri, potrivit Legii bugetului pe anul 2001, au fost aprobate la partea de venituri şi cheltuieli, în sumă a cîte 45941,1 mii lei. Pe parcursul anului au fost calculate venituri în mărime de 27246,4 mii lei. Partea de venituri a mai inclus şi unele solduri din anul 2000 în sumă de 14811,5 mii lei. Astfel, veniturile totale au constituit 42057,9 mii lei. În afară de fondurile extrabugetare, aprobate prin legea bugetară, în conformitate cu Legea nucului şi Hotărîrea Guvernului "Cu privire la măsurile pentru susţinerea dezvoltării culturii nucului", a fost format fondul extrabugetar pentru stimularea dezvoltării culturii nucului. Pe parcursul anului au fost calculate venituri în sumă de 241,6 mii lei, care n-au fost utilizate şi au rămas la contul fondului. Cheltuielile de casă, efectuate pe parcursul anului 2001 din contul tuturor fondurilor extrabugetare, au constituit 13931,3 mii lei. Ca rezultat, la finele anului în sold au rămas mijloace în sumă totală de 28126,7 mii lei. Pe parcursul anului nu s-au acumulat venituri în fondul extrabugetar pentru finanţarea activităţilor de protejare, conservare, restaurare şi punere în valoare a patrimoniului cultural-naţional, gestionat de Ministerul Culturii. O parte însemnată a finanţelor publice sînt utilizate prin intermediul mijloacelor speciale, formate de instituţiile finanţate de la bugetul de stat, în urma prestării de către acestea a serviciilor cu plată. În majoritatea cazurilor serviciile au un caracter aderent serviciilor de bază şi cheltuielile pentru prestarea lor sînt finanţate direct sau indirect de la bugetul de stat prin devizele de cheltuieli ale acestor instituţii. Încălcînd Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, formarea acestor mijloace se efectuează fără permisiunea Guvernului sau a organului său împuternicit, care pînă în prezent nici nu este determinat. Formarea mijloacelor speciale de către unele instituţii finanţate de la buget şi lipsa acestor posibilităţi, reieşind din specificul activităţii, pentru altele, pun instituţiile bugetare în condiţii neuniforme de finanţare. Astfel, mijloacele speciale ale instituţiilor bugetare pe anul 2001, ţinînd cont de precizările în devizele de venituri şi cheltuieli, au fost aprobate la partea de venituri în sumă de 592,5 mil.lei şi la partea de cheltuieli - de 587,9 mil.lei. Pe parcursul anului 2001, au fost încasate mijloace speciale în sumă de 402,6 mil.lei (67,9%), sau cu 189,9 mil.lei mai puţin decît prevederile anuale. Cheltuielile au constituit suma de 351 mil.lei, sau 59,7 la sută din volumul devizelor precizate, din care s-au achitat salarii, adaosuri, premii etc., în sumă de circa 82 mil.lei; plăţi pentru mărfuri şi servicii - 128 mil.lei; s-a procurat utilaj - 26 mil.lei; s-au efectuat reparaţii capitale - 14 mil.lei. Cele mai considerabile sume de mijloace speciale, în anul 2001, s-au acumulat la compartimentele: învăţămînt - circa 158,6 mil.lei, ce reprezintă în cea mai mare parte mijloacele pentru studiile prin contract; ocrotirea sănătăţii - 55,5 mil.lei, ce reprezintă în cea mai mare parte serviciile medicale cu plată; completarea rezervelor de stat - 26,3 mil.lei; organele apărării, menţinerii ordinii publice şi securităţii - 25,1 mil.lei. Aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), în a.2001, a admis supracheltuieli faţă de devizul aprobat în sumă de 182,1 mii lei. Pe unele articole şi alineate de cheltuieli din clasificaţia economică au fost admise supracheltuieli în mărime de 1204,5 mii lei, din care la articolul "Retribuirea muncii" - de 968,8 mii lei. O cauză esenţială de admitere a supracheltuielilor la articolul nominalizat constă în adoptarea de către Guvernul republicii a hotărîrilor respective privind introducerea unor suplimente, adaosuri, compensaţii noi sau majorarea celor existente, în lipsa suportului financiar, deşi în aceste hotărîri se indică că calcularea şi achitarea acestor plăţi urmează a fi efectuată în limita alocaţiilor bugetare. De regulă, ordonatorii principali de credite ai ministerelor de forţă, inclusiv ai MAI neglijează această prevedere. Numai în baza Hotărîrii Guvernului nr.853-26 din 21.08.2000 "Cu privire la perfecţionarea retribuirii muncii personalului organelor afacerilor interne", în a.2001, fără nici un suport financiar, neţinîndu-se cont de alocaţiile bugetare, au mai fost calculate adaosuri, suplimente şi compensaţii în mărime de 1749,3 mii lei. Din lipsa de conlucrare dintre Serviciul Fiscal de Stat şi MAI, în bugetul de stat n-au fost transferate 958,7 mii lei, obţinute în anii 1993-2001 de la realizarea mărfurilor confiscate, acestea fiind păstrate la contul depozitar al MAI. La Ministerul Afacerilor Interne frecvent sînt încălcate prevederile normative referitor la efectuarea operaţiunilor de casă. Astfel, în casă se păstrau solduri mari de numerar, care în unele cazuri atingeau suma de 270,0 - 300,0 mii lei. Încălcînd prevederile legislaţiei în vigoare şi neexecutînd hotărîrea precedentă a Curţii de Conturi, Ministerul a continuat şi în a.2001 să se folosească de serviciile instituţiei private S.A. "Spec" de transportare a corespondenţei confidenţiale şi secrete, atribuţie, care conform Regulamentului cu privire la asigurarea regimului secret în organele puterii legislative, executive, judiciare, organele administraţiei publice locale, întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile Republicii Moldova, este o prerogativă a organelor speciale de stat. Ministerul Apărării, în a.2001, pe devizul de cheltuieli al aparatului central a admis supracheltuieli în sumă de 434,3 mii lei. În profil de articole şi alineate ale clasificaţiei economice cele mai mari supracheltuieli au fost admise la articolul "Retribuirea muncii" - de 279,5 mii lei. Datoriile creditoare faţă de personalul angajat, la 01.01.02, au constituit 658,9 mii lei, echivalent cu 3 salarii medii lunare. Cauza supracheltuielilor admise la acest articol este analogică cu cea din cadrul MAI: lipsa suportului financiar la majorările salariale. La articolul "Plata mărfurilor şi serviciilor" cheltuielile reale au depăşit limitele aprobate în deviz cu 180,3 mii lei, din care supracheltuieli pentru convorbiri telefonice - 142,6 mii lei. În total, la instituţiile Ministerului Apărării, finanţate de la bugetul de stat, au fost admise supracheltuieli în mărime de 3877,6 mii lei, iar datoriile creditoare ale acestor instituţii, la 01.01.02, au constituit 31507,9 mii lei. În timp ce Armata Naţională traversează o criză la achitarea cheltuielilor de întreţinere a efectivului, peste limitele stabilite de deviz, pentru achitarea deplasărilor s-au folosit mijloace financiare în sumă de 1567,0 mii lei, din care pentru deplasările peste hotare - 889,2 mii lei. Serviciul de Informaţii şi Securitate, în a.2001, a admis supracheltuieli în sumă de 3272,8 mii lei, inclusiv la articolele: "Retribuirea muncii" - de 977,4 mii lei, "Plata mărfurilor şi serviciilor" - de 1883,3 mii lei, "Deplasări în interes de serviciu" - de 348,9 mii lei. Încălcîndu-se prevederile legii, s-a admis utilizarea contrar destinaţiei a alocaţiilor bugetare în mărime de 741,6 mii lei. Soldul de mijloace bugetare în mărime de 828,8 mii lei format, la 01.01.01, n-a fost transferat în bugetul de stat, după cum prevede legislaţia în vigoare, ci trecut pentru finanţare în a.2001. La efectuarea alocaţiilor bugetare, Ministerul Finanţelor n-a luat în consideraţie acest fapt. În afară de alocaţiile bugetare, în a.2001, Serviciul a beneficiat şi de mijloacele speciale formate de la darea în arendă a încăperilor, de la activitatea farmaceutică, serviciile de telecomunicaţie guvernamentală etc., acumulînd la acest articol 144,6 mii lei. La 01.01.02, datoriile creditoare ale instituţiei constituiau 5595,0 mii lei, iar cele debitoare - 7541,0 mii lei, inclusiv cu termenul de prescripţie expirat - 6518,7 mii lei. În a.2001, pentru întreţinerea Departamentului Tehnologii Informaţionale, au fost preconizate 24415,0 mii lei din contul mijloacelor speciale, executate fiind 18988,0 mii lei (77,8%). Devizul de cheltuieli a fost executat cu 80,8 la sută. Departamentul a admis unele incorectitudini la reflectarea veniturilor şi cheltuielilor de mijloace speciale, care au avut ca urmare denaturarea dărilor de seamă. Astfel, cheltuielile de casă la articolul "Retribuirea muncii" constituind 4996,5 mii lei, în darea de seamă a fost indicată numai suma de 4301,2 mii lei, sau diminuată cu 695,3 mii lei. În mod analogic a fost micşorată cu 272,3 mii lei şi depăşirea cheltuielilor pe alte articole. Încălcînd prevederile legislaţiei în vigoare, suma de 695,3 mii lei, acumulată în numerar în casa Departamentului, n-a fost transferată la contul trezorerial, dar a fost utilizată direct din casă. Contrar ordinii stabilite, mijloacele speciale sînt acumulate nu la contul trezorerial corespunzător, dar la un subcont bancar deschis la Î.S. "Registru", care se află în subordinea Departamentului. În a.2001, de pe acest subcont au fost efectuate cheltuieli în sumă totală de 7638,6 mii lei, care n-au fost reflectate în dările de seamă ale Departamentului. Departamentul Trupelor de Grăniceri, în a.2001, la executarea devizului de cheltuieli, pe unele articole şi alineate a admis supracheltuieli în sumă totală de 1447,5 mii lei. Departamentul, încălcînd art.12 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, în lipsa permisiunii Guvernului sau a organului respectiv împuternicit, precum şi a unui cont bancar special, neavînd planificate venituri şi cheltuieli, fără a întocmi, aproba şi coordona cu Ministerul Finanţelor devizele respective, în a.2001 a acumulat şi utilizat mijloacele speciale de la prestarea serviciilor cu plată în sumă de 618,1 mii lei. În acest Departament, ca şi în cadrul altor ministere de forţă, compensaţiile băneşti pentru militari în schimbul raţiei alimentare sînt efectuate în baza unei hotărîri a Guvernului, a cărei putere juridică a expirat încă la 01.01.95. Direcţia Generală pentru Rezervele Materiale n-a asigurat acumularea mijloacelor speciale de la realizarea rezervelor de stat cu 4752,5 mii lei (cu 19,6 la sută) faţă de devizul aprobat, iar pentru întreţinerea Direcţiei, respectiv, cu 2057,4 mii lei (cu 51,8 la sută). Încălcînd ordinea stabilită, plata premiilor şi remunerarea unor salariaţi netitulari din contul mijloacelor speciale în sumă de 76,6 mii lei a fost inclusă neîntemeiat în componenţa cheltuielilor pentru plata mărfurilor şi serviciilor. La Direcţie, în anii 1994-2000, s-au format datorii pentru livrarea mărfurilor din rezerva de stat unor agenţi economici, în sumă totală de 180,8 mil.lei, din care cu termenul de prescripţie expirat - de 33,9 mil.lei. Consumul neautorizat al rezervelor de stat de către agenţii economici responsabili de păstrarea lor în a.2001 a constituit 9,4 mil.lei. La 01.01.02, datoria agenţilor economici faţă de Departament pentru consumul neautorizat al bunurilor materiale din rezervele de stat a constituit în total 44,8 mil.lei. Controlul efectuat la Comisia Electorală Centrală a depistat că o parte din mijloacele bugetare destinate efectuării alegerilor parlamentare au fost utilizate neeficient şi contrar destinaţiei. Astfel, 8 consilii electorale de circumscripţie de nivel judeţean au utilizat contrar destinaţiei mijloace în sumă de 111,2 mii lei, iar însăşi Comisia Electorală Centrală - 151,0 mii lei. În cadrul Comisiei, de asemenea, au fost admise supraplăţi şi salarizare nejustificată - în sumă de 108,9 mii lei, neluarea la evidenţă a patrimoniului - 657,8 mii lei, efectuarea plăţilor în lipsa documentelor justificative - 68,8 mii lei, cheltuieli iraţionale - 69,0 mii lei etc. Mijloacele financiare pentru finanţarea măsurilor urgente de susţinere a sectorului agar, stipulate în Legea nr.845-XIV din 25.01.2000, preconizate în mărime de 90,0 mil.lei, au fost utilizate cu încălcări serioase ale legislaţiei în vigoare. Direcţia generală agricultură şi industrie alimentară a UTA Găgăuzia a distribuit 3,2 mil.lei, prin intermediul primăriilor, beneficiarilor care la momentul acordării ajutorului financiar nu dispuneau de titlu de proprietate privată asupra pămîntului şi, deci, n-aveau dreptul la acest ajutor. Analogic au fost utilizate mijloacele financiare repartizate şi altor unităţi administrativ-teritoriale: judeţele Cahul - 485,9 mii lei, Taraclia - 410,6 mii lei, Soroca - 116,7 mii lei, Tighina - 164,4 mii lei, Lăpuşna - 464,2 mii lei, Edineţ - 109,3 mii lei şi mun.Chişinău - 56,8 mii lei. Responsabilii de repartizarea acestor mijloace financiare: Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Agenţia Naţională Cadastru, Resurse Funciare şi Geodezie, Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat n-au organizat o bază unică şi veridică de date a terenurilor privatizate, conform căreia urmau să fie distribuite resursele alocate din bugetul de stat. Divergenţa datelor privind suprafeţele privatizate, de care dispuneau aceste instituţii, varia de la 145,7 mii ha pînă la 398,0 mii ha. În listele beneficiarilor figurau persoane decedate, persoane care se aflau peste hotare, persoane inexistente în general. O parte din mijloacele financiare n-au fost distribuite persoanelor concrete, care aveau dreptul să beneficieze de mijloacele financiare nominalizate, ci nemijlocit aşa-numiţilor lideri. Profitînd de controlul nesatisfăcător din partea Direcţiilor generale agricultură şi alimentaţie din judeţe, un şir de beneficiari au utilizat mijloacele primite contrar destinaţiei: în jud.Bălţi - 517,7 mii lei, Edineţ - 1924,6 mii lei, Soroca - 2927,0 mii lei etc. Ajutorul financiar destinat efectuării lucrărilor de primăvară a fost utilizat: pentru plata impozitelor, rambursarea creditelor, procurarea materialelor de construcţie, gazificarea localităţilor rurale, reparaţia drumurilor, sponsorizare, finanţarea deplasărilor peste hotare, procurarea bunurilor materiale, care n-aveau nimic comun cu lucrările de primăvară în agricultură. Au fost depistate cazuri cînd inspectoratele fiscale locale, folosindu-se de prevederile legii privind încasarea forţată a plăţilor în buget şi Fondul Social, au încasat în mod forţat o parte din resursele bugetare pentru ajutorul financiar în scopul stingerii datoriilor faţă de bugetul de stat şi Fondul Social. Astfel, Inspectoratul Fiscal de Stat pe jud.Edineţ a ridicat forţat din casa gospodăriilor ţărăneşti 827,6 mii lei, Inspectoratul Fiscal de Stat pe jud.Soroca - 518,8 mii lei. Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor (MTC), în a.2001, efectuînd reorganizarea structurală a aparatului central, a format 3 Administraţii de Stat cu autonomie financiară. Ca rezultat, cheltuielile pentru întreţinerea aparatului în loc să fie micşorate, din contra le-au depăşit pe cele alocate din buget şi suplimentar au fost utilizate peste 3,0 mil.lei, din care 2,0 mil.lei din fondul rutier. Conducerea Administraţiei de Stat a Transportului Auto şi Naval (ASTAN), în scopul formării surselor de întreţinere, a modificat costul autorizaţiilor pentru traficul auto internaţional şi cel al carnetelor de drum. Astfel, în urma acestor modificări, încasările bugetare s-au micşorat cu 3,2 mil.lei. Concomitent resursele suplimentare de la majorarea costului carnetelor de drum, acumulate pentru întreţinerea ASTAN, au constituit 4,0 mil.lei. Administraţia de Stat a Poştei şi Comunicaţiilor (ASPC), încălcînd prevederile legislaţiei în vigoare, şi-a asumat atribuţiile de certificare a activităţii întreprinderilor din domeniul care urma să-l reglementeze, prevăzînd în devizul de cheltuieli pe a.2001 de la prestarea acestor servicii 996,4 mii lei, în realitate fiind acumulate doar 305,0 mii lei. O parte din mijloacele acumulate de către Administraţiile nou-formate erau utilizate pentru finanţarea cheltuielilor efectuate pentru întreţinerea aparatului central al Ministerului. Ţinînd cont că la formarea acestor Administraţii de Stat au fost încălcate prevederile actelor legislative în vigoare, ulterior, Guvernul şi-a anulat hotărîrile respective, lichidînd două din ele, iar alta a reorganizat-o în întreprindere de stat. În anii 2000-2001, conducerea ministerului a introdus un şir de modificări neîntemeiate în devizul de cheltuieli. Astfel, de la articolul "Plata mărfurilor şi serviciilor" 494,0 mii lei au fost redistribuite la articolele: "Retribuirea muncii" şi "Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat", fără a se ţine cont că cheltuielile reale pe acest articol depăşeau limita aprobată, iar datoriile creditoare constituiau 995,6 mii lei. O parte din cheltuielile rămase fără acoperire financiară în sumă de 791,0 mii lei au fost finanţate nelegitim de către întreprinderile subordonate. În scopul micşorării cheltuielilor de întreţinere a aparatului central al Ministerului, clădirea în care acesta era amplasat, a fost transmisă împreună cu toate bunurile materiale Întreprinderii de Stat pentru exploatarea clădirilor a MTC, formată special pentru gestionarea sediului Ministerului. Odată cu fondarea întreprinderii respective, Ministerul s-a eschivat de la plata serviciilor comunale, cheltuielile pentru care le-a suportat întreprinderea. În scopul reducerii cheltuielilor pentru întreţinerea autorităţilor publice centrale, prin hotărîrile respective ale Guvernului, fostul Minister al Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor a fost comasat cu Ministerul Comunicaţiilor şi Informaticii. Rezultatul, însă, n-a fost cel scontat şi cheltuielile pentru întreţinerea acestuia şi a Administraţiilor nou-formate au crescut de la 1,5 mil.lei pînă la 5,0 mil.lei, iar ţinînd cont de sustragerea nelegitimă a resurselor financiare de la întreprinderile subordonate aceste cheltuieli sînt cu mult mai mari. Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor, în a.2001, n-a asigurat utilizarea eficientă şi raţională a mijloacelor fondului rutier, iar pentru întreţinerea Administraţiei drumurilor publice au fost admise supracheltuieli în mărime de 3,9 mil.lei. Utilizarea mijloacelor fondului rutier la nivel de 80-82 la sută, în anii 2000-2001, a fost efectuată prin intermediul Î.S. "Automagistrala". Astfel, din suma totală de 148,2 mil.lei de mijloace ale fondului rutier, prin întreprinderile nominalizate, au fost folosite 119,5 mil.lei. Prin intermediul Î.S. "Automagistrala" ramura a fost aprovizionată centralizat cu principalele materiale de consum - pietriş, bitum, produse petroliere în sumă de 49,2 mil.lei. Angajarea furnizorilor de materiale, procurarea cărora este finanţată din mijloace publice, a fost efectuată cu încălcarea procedurilor de achiziţie prevăzute de legislaţia în vigoare. Astfel, fără anunţarea tenderului şi aprobarea contractelor încheiate de către Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, S.R.L. "ASOIO", pentru furnizări de pietriş, savură şi bitum i-au fost transferate 23,7 mil.lei, sau 48,2 la sută din suma totală destinată procurărilor centralizate, S.R.L. "Rusmolcom" - 6,5 mil.lei (13,2%), S.R.L. "Comsavi" - 14,0 mil.lei (28,5%). În afară de aceasta, S.R.L. "ASOIO" i-au fost acordate diferite facilităţi la arenda vagoanelor-cisterne în sumă de 513,0 mii lei. Prin procurările centralizate, ordonatorii de credite ai întreprinderilor executoare ale lucrărilor de construcţie şi reparaţie a drumurilor practic au fost înlăturaţi de la gestionarea mijloacelor alocate întreprinderilor. Ţinînd cont că majoritatea achitărilor pentru lucrări era efectuată în natură, prin materiale procurate în mod centralizat, fără a ţine cont de necesităţile reale, sume mari de mijloace financiare din fondul rutier au fost imobilizate în formarea stocurilor de materiale la depozite, care la 01.01.02 au constituit 12,9 mil.lei. Unele întreprinderi de ramură, fiind asigurate cu rezerve de materiale pentru executarea lucrărilor pe un termen de la 6 pînă la 9 luni, în acelaşi timp nu puteau onora obligaţiunile financiare curente faţă de angajaţi şi alţi creditori, acumulînd, astfel, sume mari de sancţiuni financiare şi penalităţi. La 01.01.02, restanţele întreprinderilor de ramură numai la plata salariilor constituiau 4,4 mil.lei şi faţă de bugetul public - 3,9 mil.lei. Î.S. "Automagistrala", executînd dispoziţiile fostei conduceri a Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, în a.1998, a încheiat cu S.R.L. "Decoil" două contracte de procurare a 6900 tone de carburanţi, fără a ţine cont de necesităţile reale şi de existenţa la momentul respectiv a surselor financiare. În a.2001, Judecătoria Economică de circumscripţie Chişinău a decis încasarea de la Î.S. "Automagistrala", în folosul S.R.L. "Decoil", a sumei de 6,0 mil.lei, pentru executarea întîrziată a obligaţiunilor de plată şi devalorizarea valutei naţionale. Hotărîrea instanţei de judecată n-a fost atacată în instanţele judecătoreşti superioare, cu toate că contractele încheiate cu S.R.L. "Decoil" nu prevedeau acoperirea diferenţei de curs din contul Î.S. "Automagistrala". O parte din combustibilul şi lubrifianţii primiţi de la S.R.L. "Decoil" în sumă de 3,3 mil.lei, în baza dispoziţiilor Ministerului, au fost livrate subdiviziunilor S.A. "Transconstrucţia", care nu le recunoaşte şi nu le-a achitat pînă în prezent. Din contul fondului rutier, inclusiv în baza sentinţelor de judecată, în folosul S.R.L. "Decoil" şi S.A. "Transconstrucţia" (actualmente S.A. "Asidcons") urmează a fi achitate 10,6 mil.lei, achitarea cărora va pune în pericol executarea Programului lucrărilor de întreţinere şi reparaţie a drumurilor publice pe anul 2002. Încălcări ale legislaţiei în vigoare, la efectuarea cheltuielilor din contul resurselor bugetare, au fost comise şi în cadrul Cancelariei de Stat. Astfel, Cancelaria de Stat, în anii 2000-2001, a admis supracheltuieli de mijloace bugetare în sumă de 611,7 mii lei. Totodată, în această perioadă, din fondul de rezervă al Guvernului, pentru necesităţile Cancelariei de Stat, suplimentar s-au alocat 3469 mii lei, sau 8,7% din suma fondului de rezervă. Au admis supracheltuieli faţă de devizele aprobate întreprinderile subordonate Cancelariei de Stat, cum sînt: Asociaţia curativ-sanatorială - 1368,6 mii lei, Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului - 579,9 mii lei. Asociaţia curativ-sanatorială, la efectuarea lucrărilor finanţate din contul mijloacelor publice, n-a respectat procedurile privind achiziţiile publice stipulate de lege. Înseşi prefecturile unităţilor administrativ-teritoriale, finanţate prin intermediul Cancelariei de Stat, care sînt responsabile de respectarea legislaţiei în teritoriu, au comis multiple încălcări la utilizarea surselor bugetare, admiţînd supracheltuieli, supraplăţi la salariu, adaosuri, suplimente şi compensaţii achitate personalului angajat ş.a. Ministerul Justiţiei, în anii 2000-2001, din contul mijloacelor financiare destinate pentru întreţinerea instanţelor judecătoreşti, a utilizat 192,1 mii lei pentru finanţarea a 12 unităţi de personal ale Direcţiei generale din cadrul Ministerului. În a.2001, Ministerul n-a efectuat nici un control asupra utilizării la destinaţie a mijloacelor financiare transferate Uniunii avocaţilor pentru asistenţa juridică acordată de membrii acesteia. În a.2000, cheltuielile efective le-au depăşit pe cele aprobate cu 658,6 mii lei, totodată, înregistrîndu-se datorii creditoare în sumă de 1000,6 mii lei. Finanţarea asistenţei juridice, acordată de către avocaţii numiţi din oficiu, nu este reglementată de nici un document oficial. Departamentul Instituţiilor Penitenciare din subordinea Ministerului Justiţiei, în anii 2000-2001, a admis supracheltuieli faţă de devizul de cheltuieli aprobat în sumă de 12,8 mil.lei, formînd, totodată, o datorie creditoare la 01.01.02 în sumă de 20,1 mil.lei, concomitent imobilizînd în datorii debitoare mijloace bugetare în sumă de 2,8 mil.lei. Instituţiile penitenciare din cadrul Departamentului sînt fondatoare a 12 întreprinderi de stat, în lipsa hotărîrilor respective ale Guvernului. Cadrul juridic al activităţii acestor întreprinderi lipseşte. Compania de Stat "Teleradio-Moldova", în anii 2000-2001, a casat mijloace fixe în sumă de 3,0 mil.lei, inclusiv 17 mijloace de transport în valoare de 0,9 mil.lei. Încălcînd prevederile Legii contabilităţii, majoritatea materialelor, pieselor de schimb şi blocurilor obţinute de la demontarea obiectelor casate n-au fost luate la intrări în evidenţa contabilă, fiind organizată numai evidenţa lor operativă. Lipseşte evidenţa pieselor de schimb şi blocurilor obţinute de la casarea mijloacelor fixe care conţin metale preţioase. Compania, încasînd venituri pentru serviciile de arendă a patrimoniului, nu întocmeşte deviz de cheltuieli aparte. Veniturile de la darea în arendă a patrimoniului de stat sînt reflectate în componenţa veniturilor de la serviciile de reclamă. Datoriile debitoare, la 01.01.02, au constituit 711,9 mii lei, iar cele creditoare - 21765,3 mii lei, inclusiv cu termenul expirat - 786,0 mii lei. La executarea părţii de venituri a bugetului de stat influenţează negativ neajunsurile comise şi încălcările care au loc în activitatea Trezoreriei de Stat. Controlul efectuat în cadrul Trezoreriei a depistat încălcări la efectuarea operaţiunilor de restituire din buget a TVA, încasarea sancţiunilor financiare, la reflectarea în evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat şi a operaţiilor de achitări reciproce. Încălcări ale modului stabilit de utilizare a mijloacelor bugetare au fost depistate şi în cadrul Aparatului Parlamentului Republicii Moldova, Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, Curţii Supreme de Justiţie, Ministerului Energeticii, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerului Economiei, Ministerului Finanţelor, Ministerului Învăţămîntului, Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Departamentului Relaţii Interetnice, Departamentului Privatizării etc. c) Formarea şi administrarea bugetelor administrativ-teritoriale Veniturile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale în a.2001 au fost planificate la un nivel mai înalt faţă de anul 2000 cu 51,7 la sută şi urmau să însumeze 1896,8 mil.lei, inclusiv veniturile proprii - 1423,9 mil.lei, transferurile din contul bugetului de stat pentru asigurarea nivelării bugetare a unităţilor administrativ-teritoriale şi cu destinaţie specială - 463,1 mil.lei, granturi interne şi externe - 9,8 mil.lei. Executarea reală a părţii de venituri a constituit 1797,5 mil.lei, sau cu 99,3 mil.lei mai puţin decît prevederile, totodată majorîndu-se faţă de anul 2000 cu 49,1 la sută. Programul de încasare a veniturilor proprii a fost executat în mărime de 1403,9 mil.lei (98,6 la sută), pe transferurile de la bugetul de stat - 378,0 mil.lei (81,6 la sută), granturi interne şi externe - 15,5 mil.lei (159,2 la sută). La 01.01.02, datoria bugetului de stat faţă de bugetele unităţilor administrativ-teritoriale a alcătuit 85,1 mil.lei. Cheltuielile bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale în anul 2001 faţă de anul 2000 au fost preconizate cu o creştere de 47,3 la sută şi au constituit 1896,8 mil.lei, executarea reală fiind de 1767,6 mil.lei, sau de 93,2 la sută faţă de cele prevăzute. În anul 2001, Curtea de Conturi, prin intermediul structurilor sale teritoriale, a efectuat controlul asupra formării şi executării bugetelor tuturor unităţilor administrativ-teritoriale, cu excepţia bugetului UTA Găgăuzia (Gagauz-Yeri). Controalele efectuate au demonstrat că, deşi nivelul disciplinei bugetare în anul 2001 faţă de anii precedenţi a avut o tendinţă pozitivă, în activitatea autorităţilor administraţiei publice locale, a prefecturilor există rezerve însemnate în această direcţie. Astfel, n-au fost lichidate pe deplin încălcările şi neajunsurile la planificarea şi acumularea resurselor financiare; efectuarea şi finanţarea cheltuielilor; în relaţiile cu bugetele unităţilor administrativ-teritoriale subordonate; la angajarea creditelor; menţinerea echilibrului bugetar. Bugetul judeţului Chişinău, pe anul 2001, a fost aprobat, ţinînd cont de modificările operate pe parcursul anului, la venituri şi cheltuieli a cîte 152680,0 mii lei, inclusiv din veniturile proprii - 73189,8 mii lei şi din transferurile de la bugetul de stat - 79490,2 mii lei. Adică corelaţia dintre aceste surse trebuia să alcătuiască 47,9 la sută şi 52,1 la sută. Executarea reală a părţii de venituri a constituit 144268,1 mii lei (94,5%), inclusiv veniturile proprii - 79653,1 mii lei (108,8%) şi transferurile de la bugetul de stat - 64615 mii lei (81,3%). Proporţia reală dintre aceste surse a constituit 55,2 şi 44,8 la sută. La elaborarea bugetului n-au fost luate în consideraţie integral posibilităţile bazei impozabile. Volumul impozitelor aprobat în buget este mai mic decît cel calculat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe judeţul Chişinău. Astfel, suma impozitului pe venit din salariu este mai mică cu 6475,7 mii lei; a impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător - cu 4743,1 mii lei; a impozitului pe venit reţinut la sursa de plată - cu 5419,8 mii lei; a impozitului funciar - cu 1632,0 mii lei. Datoria agenţilor economici faţă de buget, la 01.01.02, a constituit suma de 49694,4 mii lei, sau 68 la sută din veniturile precizate în bugetul judeţului pe anul 2001. Bugetul judeţului pe anul 2001 a fost executat cu un deficit de 2675,8 mii lei, ceea ce contravine Legii privind finanţele publice locale nr.491-XIV din 09.07.99, iar împrumuturile rambursate constituie 1098,7 mii lei. Astfel, deficitul bugetului judeţului a constituit în realitate 3774,5 mii lei. La nivelul bugetului judeţean deficitul a constituit suma de 3903,1 mii lei, iar la nivelul bugetelor oraşelor - suma de 17,9 mii lei. Contrar prevederilor Legii nr.491-XIV, în darea de seamă privind executarea bugetului judeţului Chişinău pe anul 2001, prezentată Ministerului Finanţelor, planul la venituri şi cheltuieli n-a fost precizat în sumă de 3774,5 mii lei, utilizată din soldul de mijloace băneşti formate în urma executării bugetului în anul precedent. Aceste mijloace au fost folosite totalmente ca sursă de finanţare a supracheltuielilor de casă la un şir de articole. Direcţiile Consiliului judeţean au admis supracheltuieli la executarea devizelor aprobate, ceea ce contravine prevederilor Legii nr.491-XIV. Direcţia generală finanţe a admis supracheltuieli la articolul "Retribuirea muncii" în sumă de 15,4 mii lei, Consiliul judeţean - la articolul "Servicii de telecomunicaţie şi de poştă" în sumă de 24,8 mii lei, iar cheltuielile de protocol în sumă de 14,7 mii lei au fost atribuite incorect la articolul "Mărfuri şi servicii neatribuite altor alineate". Contrar prevederilor Legii bugetului pe anul 2001 şi Legii achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului, direcţiile Consiliului judeţean, în anul 2001, au încheiat contracte în sumă de peste 100,0 mii lei, nerespectînd procedurile de achiziţie, neînregistrîndu-le la Direcţia generală economie şi reforme şi neaprobîndu-le la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice. Cu toate acestea, Trezoreria a efectuat transferuri de achitare a acestor servicii. În luna decembrie 2001, Direcţia generală judeţeană învăţămînt, tineret şi sport, încălcînd procedura de achiziţie, a încheiat 5 contracte de procurare a mobilierului şcolar în suma totală de 519,0 mii lei. Toate aceste contracte au fost achitate prin Trezorerie în avans. Consiliul judeţean a realizat tranzacţii de achiziţii a lucrărilor de amenajare a teritoriului în sumă de 805,4 mii lei, care n-au fost aprobate de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice. Cu toate că, conform Legii bugetului pe anul 2001, aceste contracte se consideră nule, contabilitatea a achitat lucrări efectuate în sumă de 185,5 mii lei şi a transferat în avans 150,0 mii lei. În anul 2001, Direcţia sănătăţii, de asemenea, a încheiat un şir de contracte de procurare a mărfurilor, acestea nefiind aprobate şi înregistrate la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice. O parte din firme sînt neidentificate, nu prezintă dările de seamă şi nu declară veniturile la Inspectoratul fiscal. Astfel, fără a desfăşura tenderul, a fost încheiat contractul privind procurarea a 978 unităţi garnituri de pat în sumă de 120,0 mii lei. Oficiul Fiscal al sect.Ciocana confirmă că din momentul înregistrării firma-furnizor n-a declarat venituri. Direcţia a mai încheiat un contract de cumpărare a 2 mijloace auto sanitare "Mercedes-Benz" în sumă de 400,0 mii lei. Contrar condiţiilor tenderului, Direcţia a transferat furnizorului în aprilie această sumă, unităţile de transport fiind primite abia în iunie 2001. Firma-furnizor ni şi-a onorat condiţiile contractuale. În mijloacele auto sanitare lipseşte utilajul medical, prevăzut în ofertă. Expertiza a stabilit că preţul mediu al mijloacelor auto sanitare de marca corespunzătoare, constituie, respectiv 80,6 mii lei şi 87,7 mii lei. În aşa mod, Direcţia sănătăţii, în urma procurării a două unităţi de transport, a cauzat pierderi directe statului în sumă de 231,6 mii lei. Consiliul judeţean a încheiat un contract cu GŢ "Orlinca" pentru achiziţionarea a 50 tone de grîu în sumă de 90,0 mii lei pentru instituţiile medicale din judeţ. Nerespectînd condiţiile contractuale, Direcţia generală finanţe a transferat în prealabil 90,0 mii lei la contul gospodăriei ţărăneşti, însă pînă în prezent grîul n-a fost primit. În contradicţie cu Legea privind statutul alesului local, au fost efectuate cheltuieli pentru remunerarea membrilor biroului permanent în sumă de 12,8 mii lei. Şeful Direcţiei generale economie şi reforme a utilizat în numerar din fondul de rezervă suma de 5606 lei pentru acoperirea cheltuielilor de vămuire a automobilului, ceea ce n-a fost prevăzut în contractul de vînzare-cumpărare. Contabilitatea a trecut suma respectivă nejustificat la cheltuieli. La 01.01.02, bugetul judeţului Chişinău avea datorii debitoare în sumă de 5702,2 mii lei şi datorii creditoare - în sumă de 31685,1 mii lei. Primăriile satelor din judeţ au înregistrat datorii la salariu pentru lunile septembrie-decembrie 2001 în sumă de 5016,8 mii lei, iar suma totală a datoriilor creditoare a constituit 17958,3 mii lei, din care cu termenul de prescripţie expirat, formate în anii 1995-1998, - 2637,3 mii lei. Bugetul precizat al judeţului Orhei, pe anul 2001, a fost stabilit la venituri şi cheltuieli a cîte 110800,7 mii lei, inclusiv din veniturile proprii - 59866,0 mii lei şi din transferurile de la bugetul de stat - 50934,7 mii lei, proporţia planificată între aceste surse constituind 54,2 şi 45,8 la sută. Partea de venituri a bugetului judeţului a fost executată în sumă de 102767,0 mii lei (92,7%). Veniturile proprii au fost acumulate în sumă de 63088 mii lei (105,3%), transferurile de la bugetul de stat - 39679,0 mii lei (78%), ori raportul real dintre aceste surse a constituit 61,4 şi 39,6 la sută. Partea de cheltuieli a bugetului judeţului a fost executată în sumă de 102762,0 mii lei (92,8%). Finanţarea cheltuielilor pentru ramurile "Învăţămînt" şi "Asigurarea şi susţinerea socială" a fost efectuată, respectiv, la nivel de 88,8 şi 77,6 la sută. Direcţia generală finanţe n-a respectat legalitatea acordării împrumuturilor. Nerespectînd Legea privind finanţele publice locale nr.491-XIV, în baza deciziilor Consiliului judeţean, au fost acordate împrumuturi la 25 de primării, care aveau datorii nerambursate la împrumuturile angajate în anul 2000. Contractele de angajare a împrumuturilor cu scădenţă în acelaşi an bugetar la 67 primării au fost încheiate încălcîndu-se legea sus-menţionată, fiind depăşită limita de 5 la sută din totalul de venituri proprii anuale. Nerespectarea legislaţiei în vigoare la gestionarea împrumuturilor a dus la nerambursarea în bugetul judeţean de către primării, la 01.01.02, a sumei de 1870,1 mii lei. La stabilirea fondului de rezervă Consiliul judeţean a încălcat prevederile Legii nr.491-XIV din 09.07.99. Mărimea fondului de rezervă a fost nelegitim majorată cu 404,9 mii lei. Consiliul judeţean n-a întreprins măsuri pentru încasarea de la instituţiile bugetare a restanţelor la plata de arendă şi la serviciile comunale neachitate. N-a fost calculată penalitatea în sumă de 23,1 mii lei. Neîntemeiat au fost calculate pentru achitare mijloace bugetare în sumă de 54,1 mii lei Întreprinderii municipale construcţii capitale şi servicii a Consiliului judeţean Orhei, pentru controlul şi coordonarea calculelor volumului lucrărilor şi materialelor folosite, în timp ce aceste funcţii sînt atribuite secţiei construcţii capitale şi servicii a Consiliului judeţean Orhei. În actele de recepţie a lucrărilor de construcţie capitală şi reparaţie, efectuate de către antreprenori, nejustificat au fost incluse materiale la preţ majorat în sumă de 258,1 mii lei. Nerespectînd prevederile Legii serviciului public, viceprimarul mun.Orhei dl V.Popuşoi desfăşoară activitate de întreprinzător, deţine funcţiile de conducător al Î.I. "Vladimir Popuşoi" şi S.R.L. "Conindport". La prima lipsesc documentele primare, care ar confirma cheltuielile suportate la lucrările de construcţie şi montaj în sumă de 10,5 mii lei, efectuate la obiectul "Cazangeria liceului "O.Ghibu" şi şcolii nr.4 din mun. Orhei". Consiliul judeţean, Direcţia generală finanţe, încălcînd prevederile Legii bugetului pe anul 2001, au admis dezafectarea mijloacelor bugetare în sumă totală de 1334,3 mii lei, transferate ca plată în prealabil, prin intermediul Întreprinderii municipale construcţii capitale şi servicii a Consiliului judeţean Orhei, antreprenorilor generali. Ordonatorii de credite ai instituţiilor bugetare din judeţul Orhei n-au respectat legislaţia în vigoare la procurările de utilaj şi de obiecte de folosinţă îndelungată. Contrar prevederilor Legii bugetului pe anul 2001, au fost efectuate procurări de utilaj medical în sumă de 430,6 mii lei, blanchete în sumă de 181,2 mii lei, fără înregistrarea contractelor la Direcţia generală finanţe. Staţia judeţeană de salvare a procurat 2 autovehicule UAZ-3962 la preţul de 288,8 mii lei, pe cînd asemenea modele de autovehicule costau 80-85 mii lei, pierderile directe ale statului alcătuind 125,8 mii lei. Bugetul precizat al judeţului Ungheni, pe anul 2001, a fost stabilit la venituri şi cheltuieli a cîte 117791,8 mii lei, inclusiv din veniturile proprii - 53301,8 mii lei, din transferurile de la bugetul de stat - 64464,7 mii lei, proporţia planificată dintre aceste surse constituind 45,2 şi 54,8 la sută. Executarea reală a părţii de venituri a constituit 98123,0 mii lei (83,3%), inclusiv din veniturile proprii - 47932,6 mii lei (89,9%) şi din transferuri - 50165,9 mii lei (77,8%). Raportul real dintre aceste surse a constituit 48,8 şi 51,2 la sută. Contrar prevederilor Legii privind finanţele publice locale nr.491-XIV din 09.07.99, bugetul judeţului Ungheni, bugetele municipiului, oraşelor, satelor pe anul 2001 n-au fost aprobate în termenele stabilite de legislaţie. Din 52 de bugete ale comunelor 19 au fost aprobate cu întîrziere. Bugetul comunei Rădenii Vechi a fost aprobat abia la 02.03.01. Autorităţile administraţiei publice judeţene şi locale n-au întreprins măsurile necesare pentru îndeplinirea prevederilor bugetului judeţului pe anul 2001. Planul precizat la veniturile colectate în teritoriu a fost executat la nivel de 89,9 la sută. La compartimentul "Impozitele pe proprietate" încasările au constituit 82,4 la sută, iar la compartimentele "Impozitele interne pe mărfuri şi servicii" - 90,4 la sută, "Veniturile din activitatea de întreprinzător" - 91,6 la sută. La elaborarea bugetelor pe unele poziţii veniturile au fost prognozate la un nivel mai scăzut decît acumulările posibile, încasările efective depăşindu-le de 4 ori. Impozitul pe venit reţinut la sursa de plată a fost depăşit de 4,4 ori, veniturile silvice - de 3,6 ori, impozitul pe reclamă - de 2,4 ori. La calcularea veniturilor în buget nu s-a ţinut cont de executarea reală pe unele surse de venit în anul precedent. Dacă în anul 2000 încasările de la taxele şi plăţile administrative au constituit 2484,7 mii lei, pe anul 2001 s-a aprobat suma de 2325,0 mii lei, în realitate încasîndu-se 2705,2 mii lei. În anul 2001, bugetul mun.Ungheni a fost executat la venituri la nivel de 78,3 la sută, iar la cheltuieli - la nivel de 75,6 la sută. Bugetele oraşelor la venituri au fost executate cu 92,2 la sută. Din 3 oraşe 2 n-au asigurat pe deplin colectarea veniturilor preconizate (or.Călăraşi - 90,8 la sută, or.Nisporeni - 93,8 la sută). Alocaţiile prevăzute la cheltuielile bugetelor oraşelor au fost utilizate la nivel de 89,3 la sută. Bugetele comunelor la venituri au fost executate cu 81,5 la sută. Din 52 comune 40 n-au asigurat veniturile proprii preconizate cu 2576,2 mii lei. Cel mai redus nivel de executare a veniturilor s-a înregistrat în s.Corneşti - 51,1 la sută, s.Măcăreşti - 47,1 la sută, s.Brătuleni - 49,8 la sută. Cheltuielile bugetelor comunelor au fost executate la nivel de 80,1 la sută. Autorităţile locale din 21 de comune, contrar prevederilor Legii nr.491-XIV, au încheiat anul bugetar cu deficit. Executarea bugetului judeţean în anul 2001 la venituri a constituit 39590,6 mii lei, sau 84,6 la sută, iar la cheltuieli - 38715,7 mii lei, sau 82,7 la sută. Ca rezultat, bugetul judeţului Ungheni la venituri a fost executat în sumă de 98123 mii lei, sau la nivel de 83,3 la sută şi la cheltueli în sumă de 95759,3 mii lei, sau la nivel de 81,3 la sută. Contrar prevederilor art. 27 din Legea privind finanţele publice locale, Direcţia sănătăţii, fără decizia Consiliului judeţean, a majorat neîntemeiat devizul de cheltuieli bugetare cu 996,8 mii lei şi pe mijloace speciale - cu 375,7 mii lei. La repartizarea transferurilor primite în bugetul judeţului Ungheni, Direcţia generală finanţe n-a respectat principiul echităţii între primării. În unele luni ale anului unor primării le-au fost repartizate transferuri de 3 ori mai mult decît a fost prevăzut, pe cînd altor primării li s-au alocat doar 6-15 la sută din prevederile legale. Direcţia generală finanţe, în contradicţie cu Legea nr.491-XIV, a acordat împrumuturi, în anul 2001, la 5 primării care aveau datorii nerambursate la împtumuturile angajate anterior în sumă de 285 mii lei. Încălcînd prevederile legii sus-numite, Consiliul judeţean, Direcţia generală finanţe au constituit fondul de rezervă cu 156 mii lei mai mult decît prevederile legale, ce depăşeşte cu 2 la sută nivelul stabilit. Contrar prevederilor art. 21 din Legea nr.491-XIV, la aprobarea mijloacelor speciale, Consiliul judeţean n-a aprobat tarifele pentru aceste lucrări şi servicii. Direcţia sănătăţii, Consiliul judeţean, Direcţia cultură, Inspectoratul de poliţie, şcoala polivalentă au utilizat mijloace speciale în sumă de 72,4 mii lei, fără autorizaţia Consiliului judeţean. La 01.01.02, restanţele agenţilor economici la bugetul judeţului au constituit 31775,7 mii lei. Restanţele agenţilor economici s-au majorat cu 13367,1 mii lei faţă de 01.01.01. Datoriile debitoare ale judeţului la 01.01.02 au constituit 9031,2 mii lei şi datoriile creditoare - 44591,0 mii lei, ceea ce constituie 37,8 la sută din volumul bugetului pe anul 2001. Datoriile faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat constituie 13491,0 mii lei. La retribuirea muncii sînt înregistrate datorii în sumă de 5212,3 mii lei. Direcţia generală judeţeană învăţămînt, tineret şi sport şi Direcţia sănătăţii au încălcat prevederile Legii contabilităţii şi ale Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice, neîntocmind acte de verificare a datoriilor cu toţi agenţii economici şi nu le-au anexat la dările de seamă anuale. Operaţiunile de casă sînt efectuate cu abateri de la normele stabilite. Încălcînd prevederile Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice şi ale Regulamentului privind dările de seamă contabile ale instituţiilor publice, Direcţia generală judeţeană învăţămînt, tineret şi sport Ungheni n-a anulat şi n-a trecut la majorarea finanţării datoriile creditoare cu termenul de prescripţie expirat în sumă de 101,9 mii lei, spitalul de sector Nisporeni - de 979,5 mii lei, spitalul de sector Călăraşi - de 73,6 mii lei, spitalul judeţean Ungheni - în sumă de 175,2 mii lei. Direcţia sănătăţii a încălcat prevederile Legii bugetului pe anul 2001, acordînd mijloace băneşti sub formă de plată prealabilă pe termene ce depăşesc 30 de zile şi anume: de la 01.01.01 pînă la 01.03.01 - 500,00 mii lei; de la 01.03.01 pînă la 01.12.01 - 283,2 mii lei. Contrar Legii privind administraţia publică locală, Direcţia generală judeţeană învăţămînt, tineret şi sport Ungheni a încălcat prevederile Regulamentului cu privire la modul de transmitere a întreprinderilor de stat, organizaţiilor, instituţiilor, a subdiviziunilor lor, clădirilor, edificiilor şi altor mijloace fixe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.688 din 09.10.95, transmiţînd primăriei Călăraşi, cu titlu gratuit, fără decizia Consiliului judeţean Ungheni, mijloace fixe (tehnică de calcul) în sumă de 29,8 mii lei, primăriei Sculeni - materiale de construcţie în sumă de 2,0 mii lei. Contrar prevederilor Legii contabilităţii, în lipsa documentelor justificative şi argumentării juridice, fără consimţămîntul Consiliului judeţean Ungheni, a fost scoasă din evidenţa contabilă a Direcţiei generale judeţene învăţămînt, tineret şi sport clădirea centrului de creaţie Nisporeni în valoare de 76,3 mii lei. Cu toate că la alineatul articolului "Combustibilul" s-au admis supracheltuieli în sumă de 8,1 mii lei, preşedintele Consiliului judeţean dl N.Buzovoi, prin dispoziţia sa, a permis eliberarea a 8 mii litri de benzină în sumă de 40,8 mii lei pentru automobilele ce nu aparţin Consiliului. Consiliul judeţean Ungheni n-a executat întocmai hotărîrea Camerei de conturi teritoriale Chişinău "Privind rezultatele controlului asupra executării bugetului judeţului Ungheni pe anul 2001". Pînă în prezent a rămas nerestituită suma de 186,8 mii lei - mijloace dezafectate în favoarea fostelor Reţele Termice Ungheni. Direcţia generală agricultură şi alimentaţie n-a restituit suma de 9827 lei, reflectată în hotărîrea Departamentului Control Financiar şi Revizie. De asemenea, n-a fost restituită suma de 18,1 mii lei pentru benzina consumată peste limită. N-au fost reduse 3 unităţi din statele de personal, întreţinute peste limită; n-a fost argumentată cheltuirea mijloacelor băneşti în sumă de 2130 lei. Bugetul judeţului Cahul, pe anul 2001, ţinînd cont de precizările efectuate în decursul anului, a fost aprobat la venituri şi cheltuieli în mărime de 87753,2 mii lei, inclusiv veniturile proprii - 52520,7 mii lei şi transferurile de la bugetul de stat - 35232,5 mii lei. Executarea reală a părţii de venituri a constituit 81619,7 mii lei, sau 93 la sută, din care la venituri din surse proprii - 100,9 la sută, din transferurile de la bugetul de stat - 81,2 la sută. Nivelul planificat al încasărilor nefiscale n-a fost îndeplinit cu 14,3 la sută, sau veniturile proprii au fost micşorate cu 1478,3 mii lei. Din 44 de unităţi administrativ-teritoriale ale jud.Cahul, 28 de unităţi n-au asigurat colectarea veniturilor în sumă de 7709,2 mii lei, inclusiv la veniturile regularizatoare - 14 unităţi în sumă de 377,3 mii lei, la veniturile proprii - 33 unităţi în sumă de 2597,1 mii lei, la taxele locale - 34 unităţi în sumă de 613,5 mii lei, la mijloacele speciale - toate 44 de unităţi în sumă de 1674,3 mii lei. Din cele 44 de tipuri de venituri, prevăzute în bugetul judeţului, programul a fost realizat numai la 20 de tipuri. N-au fost asigurate acumulările de venituri la impozitul funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă cu 2132,0 mii lei; impozitul funciar încasat de la persoanele fizice - cu 260,7 mii lei; impozitul pe bunurile imobile ale persoanelor juridice - cu 34,7 mii lei şi ale persoanelor fizice - cu 31,0 mii lei; taxa pe valoarea adăugată la mărfurile şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova - cu 264,1 mii lei, taxa de folosire a drumurilor percepută de la posesorii de vehicule înmatriculate în Republica Moldova - cu 182,9 mii lei etc. Partea de cheltuieli a bugetului a fost preconizată în mărime de 87753,2 mii lei, executarea de casă constituind 76970,2 mii lei, iar cheltuielile efective - 77746,0 mii lei. Cheltuielile finanţate din bugetul judeţului în anul 2001, faţă de anul 2000, s-au mărit cu 23112,3 mii lei. Majoritatea cheltuielilor finanţate din bugetul judeţean revine cheltuielilor pentru învăţămînt şi pentru ocrotirea sănătăţii, ponderea cărora în cheltuielile totale în anul 2001 practic a rămas la nivelul anului 2000. Totodată, aceste ramuri au fost finanţate cu 6987,3 mii lei mai puţin decît a fost preconizat. Consiliul judeţean şi Direcţia generală finanţe n-au asigurat respectarea prevederilor Legii privind finanţele publice locale nr.491-XIV din 09.07.99 referitor la efectuarea eficientă şi raţională a cheltuielilor finanţate din bugetele locale, admiţînd la unele articole supracheltuieli în sumă totală de 1204,2 mii lei faţă de alocaţiile prevăzute. Transferurile primite de la bugetul de stat n-au fost repartizate ordonatorilor de credite, dar au fost folosite ca fond de regularizare în cadrul bugetului judeţului. În anul de gestiune unor primării, care aveau datorii la împrumuturile angajate interior, le-au fost acordate împrumuturi cu scandenţă în acelaşi an financiar. În unele cazuri aceste împrumuturi au depăşit limita de 5% din veniturile proprii. La decizia Consiliului judeţean "Cu privire la aprobarea bugetului judeţului Cahul pe anul 2001" lipseşte calculul fondului de rezervă; bugetele unităţilor administrativ-teritoriale n-au fost date publicităţii; n-a fost respectată efectuarea cheltuielilor în conformitate cu repartizarea lunară. La formarea bugetului pe anul 2001 nu s-a ţinut cont de soldul mijloacelor bugetare la 01.01.01. Au fost depistate cazuri de efectuare a diferitor plăţi fără reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată. S-a încălcat modalitatea stabilită de reţinere a impozitului pe venit; de finanţare a cheltuielilor: de protocol; pentru deplasările de serviciu; de gospodărie; de calculare şi plată a ajutorului material; indemnizaţiilor pentru concediul medical; premiilor, indemnizaţiilor de concediu; adaosurilor şi suplimentelor la salariul de bază; a cotelor de asigurări sociale de stat obligatorii; de casare din decontul titularilor de avans a sumelor băneşti. Darea de seamă despre executarea devizului de cheltuieli al Direcţiei generale finanţe a fost denaturată cu 8,9 mii lei. În perioada anilor 2000-2001, reprezentantului Consiliului judeţean pe sectorul Cantemir dlui I.Hîncu, încălcîndu-se prevederile Legii serviciului public şi ale Hotărîrii Guvernului nr.139 din 08.02.98, i-au fost calculate şi achitate indemnizaţii lunare în sumă de 16,8 mii lei. Bugetul judeţului Lăpuşna, pe anul 2001, ţinînd cont de modificările efectuate pe parcursul anului, a fost aprobat la venituri şi cheltuieli în sumă de 131383,1 mii lei, din care venituri proprii - 74880,0 mii lei şi transferuri de la bugetul de stat - 56453,1 mii lei. Executarea reală a părţii de venituri a constituit 106500,2 mii lei (81,1%); veniturile proprii au fost asigurate la nivel de 83,2%, transferurile din bugetul de stat - la nivel de 78,2%, adică în bugetul judeţului n-au fost acumulate în total 24858,6 mii lei, din care din veniturile proprii - 12580,0 mii lei, transferuri din bugetul de stat - 12278,6 mii lei. Consiliul judeţean Lăpuşna, Direcţia generală finanţe, primăria mun.Hînceşti, primăriile unor oraşe şi comune n-au asigurat în măsură deplină executarea bugetului judeţean şi a bugetelor locale privind acumularea veniturilor preconizate. Pe 24 tipuri de venituri din cele 46 preconizate în bugetul judeţului n-au fost acumulate mijloace financiare în sumă de 14955,3 mii lei. Astfel, la partea de venituri n-au fost acumulate 6457,5 mii lei (36,2%) de la taxa pe valoarea adăugată, 3269,9 mii lei (16,8%) - de la impozitul funciar, 565,2 mii lei (9,9%) - de la activitatea de întreprinzător, 2348,0 mii lei (12,5%) - de la impozitul pe bunurile imobile, 2562,2 mii lei (26,3%) - de la mijloacele speciale ale instituţiilor bugetare, 636,1 mii lei (15,6%) - de la taxele şi plăţile administrative, 196,5 mii lei (85,1%) - de la amenzile şi sancţiunile administrative etc. Din 5 oraşe şi municipii 4 n-au asigurat încasarea integrală a veniturilor. Din 58 de bugete ale comunelor 55 n-au asigurat acumularea veniturilor preconizate. Executarea bugetului judeţean la venituri în anul 2001 a constituit 74,4 la sută. Analiza încasării veniturilor denotă că unele din ele au fost prognozate la un nivel mai scăzut decît posibilităţile de acumulare, încasările reale au depăşit obligaţiunile asumate pe tipuri aparte de venituri cu peste 20 de ori. Modificările respective în buget n-au fost efectuate. Ordonatorii principali de credite ai bugetului judeţean şi bugetelor locale, nerespectînd prevederile Legii privind finanţele publice locale, n-au asigurat echilibrul bugetar. Ca rezultat, la bugetul judeţean s-a format un deficit în mărime de 2801,6 mii lei, iar la 6 bugete locale deficitul bugetar a constituit suma de 178,6 mii lei. În anul 2001, restanţa agenţilor economici, amplasaţi pe teritoriul jud.Lăpuşna, faţă de bugetul public naţional a crescut cu 3907,2 mii lei şi a constituit la sfîrşitul anului 69844,8 mii lei, inclusiv datoriile faţă de bugetul de stat - 12260,7 mii lei, bugetul local - 34498,7 mii lei şi faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat - 23085,4 mii lei. Cele mai mari restanţe s-au format la plata impozitului funciar (14393,0 mii lei), taxei pe valoarea adăugată (9735,2 mii lei), impozitului pe veniturile persoanelor juridice (3895,9 mii lei), impozitului pe veniturile persoanelor fizice (2375,2 mii lei) şi impozitului pe bunurile imobile (1103,7 mii lei). Lipsa mijloacelor financiare proprii, precum şi finanţarea incompletă din bugetul de stat n-a permis finanţarea integrală a măsurilor prevăzute de bugetul anual. Executarea de casă a bugetului a fost asigurată la nivel de 104700,4 mii lei (79,7%), cheltuielile efective au constituit 107406,3 mii lei. Finanţarea cheltuielilor pe compartimente s-a efectuat neproporţional. Un şir de cheltuieli au fost finanţate la nivel de 94,0 -139,0%, în timp ce cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii, cultură, artă, sport şi acţiuni pentru tineret; asigurarea şi susţinerea socială - 63-76%. Consiliul judeţean, prefectura şi Direcţia generală finanţe n-au asigurat executarea Legii bugetului pe anul 2001 şi a Legii privind finanţele publice locale referitor la efectuarea cheltuielilor în limita alocaţiilor aprobate. Din această cauză, instituţiile finanţate din bugetul judeţean - Consiliul judeţean Lăpuşna, Inspectoratul de poliţie, Direcţia sănătăţii, Direcţia generală judeţeană învăţămînt, tineret şi sport, Direcţia clădirilor administrative, Direcţia generală agricultură şi alimentaţie au admis supracheltuieli faţă de devizele aprobate în sumă de 700,7 mii lei. În mod analogic primăriile mun.Hînceşti şi or.Cimişlia au admis depăşirea cheltuielilor efective asupra celor aprobate, respectiv, cu 144,1 mii lei şi 702,4 mii lei. N-a fost respectată şi repartizarea cheltuielilor pe articole. Astfel, pe alineatele articolului "Retribuirea muncii" s-au efectuat supracheltuieli în sumă de 2245,5 mii lei. Direcţia generală judeţeană învăţămînt, tineret şi sport a admis supracheltuieli la plata premiilor în sumă de 129,7 mii lei. În domeniul ocrotirii sănătăţii supracheltuielile la plata mărfurilor şi premiilor au constituit 361,6 mii lei. În anul 2001, Direcţia generală finanţe, din suma transferurilor de stat destinată primăriilor pentru plata salariilor, defalcărilor în Fondul Social şi achitărilor resurselor energetice consumate, a utilizat contrar destinaţiei 2028,6 mii lei (stingerea datoriilor la împrumut faţă de bugetul judeţean). Legalizarea cheltuielilor din fondul de rezervă a fost efectuată prin hotărîri retroactive ale Consiliului judeţean. N-a fost respectată modalitatea legală de acordare a împrumuturilor unităţilor administrativ-teritoriale. Deşi 13 primării aveau angajate în anii precedenţi împrumuturi nerambursate în sumă de 86,1 mii lei, în anul 2001 acestora li s-au mai acordat împrumuturi în valoare de 1799,2 mii lei, în unele cazuri fără încheierea contractelor respective. Nerespectînd aceeaşi modalitate, 28 de primării, în anul 2001, au angajat împrumuturi cu depăşirea cotei de 5 la sută din veniturile anuale proprii. Suma depăşirii a alcătuit 3061,9 mii lei. În martie 2001, Consiliul judeţean a anulat datoriile nerambursate ale primăriilor faţă de bugetul judeţean în sumă de 4323,3 mii lei, formate în anii 1994-1998, care pentru bugetul judeţean au fost anulate de Ministerul Finanţelor, în baza actelor legislative respective, în anul 2000. În afară de aceste datorii, Consiliul judeţean a mai anulat pentru aceeaşi perioadă împrumuturi acordate primăriilor în mărime 12494,7 mii lei. La întocmirea şi prezentarea rapoartelor şi dărilor de seamă, instituţiile bugetare nu ţin cont de datoriile debitoare şi creditoare înregistrate pe perioadele precedente. Numai la articolele "Retribuirea muncii" şi "Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat" au fost depistate divergenţe în direcţia diminuării restanţelor în sumă totală de 97,2 mii lei. La 01.01.02, datoriile debitoare ale instituţiilor finanţate de la bugetul jud.Lăpuşna au constituit 3694,2 mii lei, iar cele creditoare - 22964,8 mii lei. De către primăriile din judeţ - Fundul Galbenei, Boghiceni, Cioara, contrar destinaţiei au fost utilizate bunuri materiale în valoare de 67,1 mii lei, alocate conform Hotărîrii Guvernului "Despre acordarea ajutorului material persoanelor prejudiciate de calamităţile naturale din 5 mai şi 4-6 iunie 2001". Bugetul judeţului Tighina, pe anul 2001, ţinînd cont de precizările efectuate în perioada de gestiune, a fost aprobat atît la venituri, cît şi la cheltuieli în sumă de 70648,4 mii lei, din care venituri proprii - 41332,2 mii lei, transferuri de la bugetul de stat - 29316,2 mii lei. Executarea reală a părţii de venituri a bugetului a constituit suma de 63905,7 mii lei (90,4%), veniturile proprii fiind acumulate la nivel de 99,4%, iar transferurile de la bugetul de stat - la nivel de 77,8%. În total, în bugetul judeţului în anul 2001 n-au fost acumulate mijloace financiare în mărime de 6742,7 mii lei. La formarea bugetului jud.Tighina pe unele tipuri de venituri s-au admis prognozări incorecte, care n-au fost precizate pe parcursul anului de gestiune. Din 39 tipuri de venituri preconizate pentru încasare bugetul a fost executat doar pe 20 de tipuri. În rezultatul neasigurării încasărilor, pe 19 tipuri de venituri în bugetul judeţului n-au fost acumulate 4808,7 mii lei. Astfel, neîncasările de la taxa pe valoarea adăugată au constituit 3196,9 mii lei (32,4%), de la arendă pentru terenurile cu altă destinaţie decît cea agricolă - 672,4 mii lei (85,4%), de la încasările mijloacelor speciale - 617,2 mii lei (15,8%), de la arenda pentru terenurile cu destinaţie agricolă - 322,2 mii lei (52,8%) etc. Executarea de casă a bugetului judeţului Tighina, în anul 2001, a constituit 62660,5 mii lei, sau 88,7 la sută faţă de nivelul preconizat, cheltuielile efective - 66190,6 mii lei, sau 93,7 la sută. Datoriile debitoare la finele anului au constituit 2577,2 mii lei, iar cele creditoare - 20570,5 mii lei. În pofida finanţării reduse în comparaţie cu bugetul preconizat, Consiliul judeţean, prefectura, Direcţia generală finanţe, primăriile comunelor şi oraşelor n-au asigurat cheltuirea economicoasă şi raţională a mijloacelor bugetare. Astfel, la finanţarea sferei învăţămîntului suma supracheltuielilor la unele articole a constituit 370,6 mii lei; ocrotirii sănătăţii - 361,6 mii lei, iar la Direcţia generală judeţeană învăţămînt, tineret şi sport supracheltuielile la plata premiilor au constituit 129,7 mii lei. Contrar Legii privind finanţele publice locale, bugetul judeţean a acordat împrumuturi în sumă de 105,0 mii lei bugetelor comunelor care aveau datorii la împrumuturile angajate în anii precedenţi. Acordarea împrumuturilor de 165,0 mii lei în anul 2001 a fost efectuată în lipsa deciziilor Consiliului judeţean şi în evidenţa sintetică a Direcţiei generale finanţe acestea nu sînt reflectate. Direcţia generală finanţe, fără temei, a achitat băncilor comerciale din contul bugetului judeţean dobînzi în sumă de 17,8 mii lei pentru creditele utilizate de către Primăria mun.Căuşeni. Soldul mijloacelor financiare, înregistrat la finele anului 2000, n-a fost luat în consideraţie la formarea părţii de venituri a bugetului judeţean, care a servit ca rezervă de finanţare a cheltuielilor bugetului în cauză. În anul 2001, din contul bugetului judeţean s-a efectuat gazificarea sediului Consiliului judeţean în sumă de 345,5 mii lei, în costul cărora neîntemeiat au fost incluse şi lucrările pentru construcţia reţelei de distribuire a gazelor în sumă de 12,0 mii lei care, conform Legii cu privire la gaze, urmau să fie efectuate din contul întreprinderilor de distribuire a gazelor. Nu s-au întreprins măsuri pentru restituirea sumei de 441,6 mii lei, transferată în prealabil în anul 2000 pe contul unei structuri comerciale din mun.Chişinău pentru resurse termice. De asemenea nu este clarificată situaţia privind suma de 50,0 mii lei, transferată din fondul de rezervă al bugetului judeţean primăriei mun.Căuşeni pentru procurarea spaţiului locativ de serviciu, cu transmiterea lui ulterioară la balanţa Consiliului judeţean, care pînă în prezent figurează în evidenţa contabilă ca datorie debitoare. Bugetul judeţului Taraclia, ţinînd cont de modificările operate pe parcursul anului, a fost aprobat la venituri şi cheltuieli în mărime de 21109,7 mii lei, inclusiv bugetul judeţean - 9750,0 mii lei, bugetul mun.Taraclia - 4519,6 mii lei, bugetul comunelor - 6840,1 mii lei. La Consiliul judeţean lipsesc unele decizii ale organelor respective privind efectuarea modificărilor în bugetele locale. Executarea reală a părţii de venituri a bugetului judeţului a constituit 18992,9 mii lei (90,0%), inclusiv a bugetului judeţean - 8252,3 mii lei (84,6%), a bugetului mun.Taraclia - 4503,4 mii lei (99,6%), a bugetelor comunelor - 6237,2 mii lei (91,2%). Fiind prevăzute în bugetul precizat venituri proprii în sumă de 15584,4 mii lei, în realitate au fost acumulate 14579,3 mii lei (93,6%), transferurile de la bugetul de stat au constituit, respectiv, 5525,3 mii lei şi 4413,6 mii lei (79,9%). Încălcînd prevederile Legii privind finanţele publice locale nr.491-XIV, Consiliul judeţean, prefectura, Direcţia generală finanţe şi primăriile, la formarea bugetului, n-au asigurat menţinerea echilibrului bugetar. Bugetul judeţean şi bugetele locale au fost aprobate cu un deficit bugetar în sumă totală de 457,3 mii lei şi cu un excedent de 53,3 mii lei. Au fost admise cazuri de prognozări incorecte pe unele tipuri de venituri, care în decursul anului, la efectuarea modificărilor bugetului aprobat, n-au fost corectate. Ca rezultat, încasările reale au variat de la 46,3 la sută pînă la 488,0 la sută faţă de sumele aprobate. La formarea părţii de venituri nu s-au preconizat încasări de la impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, reţinut la sursa de plată, care în realitate a fost acumulat în mărime de 767,0 mii lei. În mod analogic n-au fost prognozate venituri şi de la arenda resurselor naturale, în realitate fiind acumulate 85,0 mii lei. N-au fost acumulate mijloacele financiare prognozate pe 31 de tipuri de venituri în sumă totală de 1005,1 mii lei. La formarea bugetului pe anul 2001 nu s-a ţinut cont de soldul mijloacelor neutilizate în anul precedent, care la 01.01.01 a constituit 240,8 mii lei. De asemenea nu s-au luat în consideraţie ca sursă de formare a bugetului restanţele agenţilor economici, amplasaţi pe teritoriul judeţului, pe impozite şi plăţi obligatorii, care au constituit 5053,2 mii lei. Cele mai mari restanţe s-au format la plata impozitului funciar pe terenurile cu destinaţie agricolă (1953,4 mii lei), taxei pe valoarea adăugată (1131,3 mii lei) şi a impozitului pe venitul din salariu (439,3 mii lei). În anul 2001, cotele veniturilor proprii şi transferurilor din bugetul de stat în venitul total al bugetului judeţului au constituit, respectiv, 76,8 şi 23,2 la sută. Executarea de casă a bugetului judeţului Taraclia, în anul 2001, a constituit 18979,3 mii lei (89,9%), cheltuielile efective - 19674,1 mii lei (93,2%). Datoriile creditoare, la 01.01.02, au constituit 8750,1 mii lei. Finanţarea cheltuielilor pe compartimente s-a efectuat neproporţional: cheltuielile pentru unele din ele depăşeau cu mult nivelul mediu de executare a bugetului, iar pentru altele - erau mult mai mici, inclusiv pentru ocrotirea sănătăţii - 84,5 la sută, gospodăria drumurilor - 70,7 la sută. În perioada anului 2001, au fost admise cazuri de deschidere a finanţării în proporţii mai mari decît cheltuielile efective în sumă de 171,6 mii lei. Datoriile creditoare în acest an au crescut cu 994,5 mii lei. Restanţele faţă de fondul rutier, acumulate în bugetul judeţului în anul 2001 în sumă de 61,1 mii lei, au fost utilizate contrar destinaţiei, dar nu la finanţarea cheltuielilor pentru gospodăria drumurilor. În contradicţie cu prevederile Legii privind finanţele publice locale nr.491-XIV, pînă în prezent nu este elaborat şi aprobat Regulamentul de formare şi utilizare a fondului de rezervă, din care în anul 2001 au fost folosite 86,8 mii lei. În anul 2001, din acestea, la acoperirea restanţei la salariu a Poliţiei municipale Taraclia, au fost utilizate 76,0 mii lei. În anul de gestiune a fost admisă creşterea datoriilor debitoare ale bugetului judeţean (cu 17,2 la sută), care la finele anului au constituit 892,7 mii lei. Instituţiile finanţate de la bugetul judeţean, în anul 2001, au admis cazuri de neachitare cu Fondul Social la momentul plăţii salariului, de formare şi utilizare a mijloacelor speciale fără autorizaţiile respective, supracheltuieli la unele articole ale devizelor de cheltuieli, de nereţinere a impozitului pe venit la sursa de plată, de stabilire şi plată a adaosurilor şi suplimentelor la salariul de bază în contradicţie cu legislaţia în vigoare, de reflectare în evidenţa contabilă a unor cheltuieli în lipsa documentelor justificative, de imobilizare a resurselor bugetare în decontările cu diferite structuri comerciale şi de întocmire a dărilor de seamă neveridice. În anul de gestiune, Consiliul judeţean, prefectura, Direcţia generală finanţe n-au respectat prevederile legislaţiei în vigoare privind limitarea împrumuturilor acordate bugetelor locale la nivel de 5 la sută din veniturile proprii prognozate. Astfel, nerespectînd această normă, bugetelor locale le-au fost acordate împrumuturi în sumă de 440,1 mii lei. Restanţa bugetului judeţean pe creditele primite de la Ministerul Finanţelor, la 01.01.02, a constituit 2495,2 mii lei. Bugetul judeţului Soroca, care include în sine bugetele locale ale 62 de unităţi administrativ-teritoriale (un municipiu, 4 oraşe şi 57 de comune), ţinînd cont de modificările operate pe parcursul anului, a fost aprobat la venituri şi cheltuieli în mărime de 110407,8 mii lei. Cota veniturilor proprii (76921,4 mii lei) şi a transferurilor de la bugetul de stat în bugetul aprobat al judeţului a constituit, respectiv, 69,7 şi 30,3 la sută. Executarea reală a părţii de venituri a bugetului judeţului a constituit 99411,9 mii lei (90,0%), cu cotele veniturilor proprii şi transferurilor de la bugetul de stat - de 70,4 şi 29,6 la sută. În buget n-au fost acumulate mijloace financiare în mărime de 10995,9 mii lei, inclusiv din veniturile proprii - 6964,3 mii lei şi de la transferurile din bugetul de stat - 4031,6 mii lei. La executarea părţii de venituri a influenţat negativ neasigurarea încasării veniturilor prognozate şi majorarea restanţelor agenţilor economici, amplasaţi pe teritoriul judeţului, la plăţile în buget, care în decursul anului de gestiune au crescut cu 9561,4 mii lei şi la 01.01.02 au constituit 32279,4 mii lei. Consiliul judeţean, prefectura, Direcţia generală finanţe, primăriile oraşelor şi comunelor n-au asigurat acumularea în bugetul judeţului a veniturilor preconizate. Astfel, în bugetul judeţean pe 6 tipuri de venituri proprii n-au fost acumulate 4185,1 mii lei. Cele mai însemnate neacumulări s-au înregistrat pe impozitul funciar - 3967,0 mii lei, restanţa - 8912,0 mii lei; pe taxa pe valoarea adăugată - 1453,4 mii lei, restanţă - 15361,2 mii lei; pe impozitul pe bunurile imobile - 99,9 mii lei, restanţă - 605,4 mii lei; pe taxa de folosire a drumurilor percepută de la posesorii de vehicule înmatriculate în Republica Moldova - 231,7 mii lei. La 01.01.02, restanţe mari s-au format la impozitul pe venitul din salariu - 2068, 7 mii lei şi la impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător - 3046,7 mii lei. De asemenea n-au fost realizate sarcinile de acumulare a veniturilor de către oraşele Floreşti şi Ghindeşti şi de către 56 de primării ale comunelor în sumă totală de 7942,2 mii lei, din care 49 de primării pe veniturile proprii în sumă de 4930,6 mii lei. Neasigurarea părţii de venituri a bugetului n-a permis de a finanţa integral măsurile planificate în bugetul judeţului. Repartizarea transferurilor primite de la bugetul de stat s-a efectuat neproporţional. Dacă în medie nivelul transferurilor primite în realitate faţă de cel planificat a fost de 88,0 la sută, atunci transferurile primite de bugetul mun.Soroca faţă de cele planificate au constituit doar 58,4 la sută, iar cele primite de bugetele primăriilor - 77,3 la sută. La 19 primării transferurile alocate în realitate faţă de cele planificate au constituit doar 53-60%. Executarea de casă a bugetului judeţului a fost efectuată în mărime de 95233,0 mii lei (86,3%), cheltuielile efective constituind 95630,9 mii lei. Măsurile prevăzute în bugetele comunelor au fost asigurate cu finanţare doar de 78,2 la sută, pe cînd alte părţi componente ale bugetului judeţului (bugetul judeţean şi bugetele oraşelor) au fost finanţate la un nivel mai înalt. Finanţarea cheltuielilor bugetului judeţean a fost neuniformă şi neproporţională. La un nivel mai scăzut decît cel mediu de asigurare cu resurse financiare au fost finanţate aşa ramuri ca: transportul şi gospodăria drumurilor - 71,1 la sută; cultura, arta şi sportul - 71,8 la sută; învăţămîntul - 81,6%; ocrotirea sănătăţii - 82,4%. Analiza cheltuielilor bugetare, conform clasificaţiei lor economice, demonstrează ca în mod prioritar au fost finanţate cheltuielile pentru retribuirea muncii şi cheltuielile capitale. La un nivel mai jos decît cel mediu au fost finanţate cheltuielile pentru plata unor mărfuri şi servicii: medicamente - 62,4%, alimentaţie - 79%, pentru gaze - 73%, energia electrică - 75,1%, energia termică - 79,2%. În anul 2001, instituţiile finanţate de la bugetul judeţului au admis cazuri de imobilizare a resurselor financiare pe termen lung în decontări cu diferiţi agenţi economici, fără perceperea de la aceştia a plăţii pentru utilizarea resurselor bugetare egală cu rata de refinanţare a Băncii Naţionale a Moldovei. Astfel, din această cauză, la 01.01.02 erau imobilizate resurse financiare de către: Direcţia generală judeţeană învăţămînt, tineret şi sport - 1099,1 mii lei; Direcţia sănătăţii - 1027,2 mii lei (inclusiv cu termenul de prescripţie expirat - 85,7 mii lei). În total, datoriile debitoare, în pofida micşorării lor în comparaţie cu anul precedent, au constituit la finele anului de gestiune 3294,0 mii lei. Pînă în prezent n-au fost întreprinse măsurile necesare privind încasarea în bugetul judeţean a mijloacelor bugetare transferate în ianuarie 2000, pentru păcură, în sumă de 367,6 mii lei şi a sancţiunilor financiare în sumă de 132,4 mii lei, pentru dezafectarea mijloacelor bugetare pe un termen mai mare de 30 de zile. Datoriile creditoare la 01.01.02 au constituit 30244,2 mii lei, inclusiv pe bugetul judeţean - 14760,8 mii lei. Cele mai mari datorii creditoare s-au format la plata: salariilor - 8829,7 mii lei, contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat - 9056,3 mii lei, mărfurilor şi serviciilor - 7632,1 mii lei, altor articole - 4726,1 mii lei. În anul 2001, ordonatorii de credite ai Consiliului judeţean Soroca, încălcînd prevederile Legii privind finanţele publice locale, avînd dreptul legal de alocare bugetelor locale a împrumuturilor în mărime de 2230,7 mii lei, de fapt au acordat împrumuturi şi garanţii de împrumut în sumă de 4207,8 mii lei, depăşind cu 1977,1 mii lei normele legale. Controalele efectuate la primăriile unităţilor administrativ- teritoriale din judeţul Soroca au depistat încălcări la stabilirea adaosurilor şi suplimentelor la salariile de bază, casarea mijloacelor fixe şi circulante, formarea şi utilizarea mijloacelor speciale, respectarea organigramelor şi statelor-tip etc. Bugetul judeţului Edineţ, care include 75 de unităţi administrativ-teritoriale (un municipiu, 7 oraşe şi 67 de comune) a fost aprobat, ţinînd cont de modificările pe parcursul anului 2001, în mărime de 112091,5 mii lei. Ca sursă de formare a bugetului judeţului au fost preconizate venituri proprii în sumă de 76258,1 mii lei şi transferuri de la bugetul de stat în mărime de 35833,4 mii lei. Executarea părţii de venituri în anul de referinţă a constituit 93716,2 mii lei (83,5%), inclusiv din sursele proprii - 64615,9 mii lei (84,7%) şi din transferurile de la bugetul de stat - 29100,3 mii lei (81,3%). În bugetul judeţului n-au fost acumulate mijloace financiare în sumă de 18375,3 mii lei, inclusiv de la veniturile proprii - 11642,2 mii lei, de la transferurile din bugetul de stat - 6733,1 mii lei. Cota reală a veniturilor proprii şi transferurilor din bugetul de stat a constituit, respectiv, 68,9 şi 31,1 la sută. Consiliul judeţean Edineţ, prefectura, Direcţia generală finanţe, primăriile unui şir de oraşe şi comune n-au asigurat acumularea completă a veniturilor preconizate în bugetul judeţului şi bugetele locale. Astfel, sarcina de acumulare a veniturilor n-a fost realizată de 3 oraşe şi 56 de comune. În ansamblu pe judeţ încasările preconizate n-au fost asigurate pe aşa tipuri de venituri ca: taxa pe valoarea adăugată - cu 1745,9 mii lei, plata pentru resursele naturale - cu 1861,9 mii lei, impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător - cu 1284,3 mii lei, impozitul funciar - cu 5345,4 mii lei, impozitul pe bunurile imobile - cu 627,6 mii lei. Executarea de casă a bugetului judeţului pe anul 2001 a fost efectuată în sumă de 90235,1 mii lei (80,5%), iar cheltuielile efective au constituit 96681,2 mii lei (86,2%). În anul 2001, n-au fost respectate limitele de cheltuieli aprobate pe articole. Astfel, la articolul "Plata mărfurilor şi serviciilor" cheltuielile reale le-au depăşit pe cele aprobate în devizele de cheltuieli cu 1137,1 mii lei, la articolul "Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat" - cu 313,4 mii lei. Unele primării ale judeţului (Arioneşti, Medveja, Tabani, Lencăuţi, Berlinţi) au folosit o parte din transferurile obţinute pentru achitarea salariilor pedagogilor în sumă de 53,2 mii lei în alte scopuri decît cele preconizate. Din lipsa de control a Direcţiei generale finanţe transferul în sumă de 13,3 mii lei, cu destinaţia "Pentru compensarea unică membrilor familiilor persoanelor reabilitate", nefiind utilizat, la sfîrşitul anului bugetar 2001 n-a fost restituit bugetului de stat. Consiliul judeţean, Prefectura, avînd dreptul legitim de acordare în anul 2001 de la bugetul judeţean unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ a împrumuturilor în mărime de 951,8 mii lei, în realitate au acordat împrumuturi de 3697,7 mii lei, astfel depăşind limitele legale de 3,9 ori. O parte din împrumuturi în sumă de 127,0 mii lei, ca şi transferurile primite, au fost utilizate contrar destinaţiei de către unele primării (Hlinaia, Trebisăuţi, Pererîta). Biroul permanent, din numele Consiliului judeţean, nerespectînd prevederile Legii privind finanţale publice locale şi Legii privind administraţia publică locală, în anul 2001 a adoptat un şir de decizii privind efectuarea cheltuielilor în mărime de 344,1 mii lei, în lipsa surselor financiare de acoperire, inclusiv pentru întreţinerea echipei de fotbal "Furtuna" - 217,0 mii lei. Prin încălcarea prevederilor Legii fondului rutier, din mijloacele destinate finanţării gospodăriei drumurilor, au fost sustrase şi utilizate contrar destinaţiei 666,8 mii lei. Fostul şef al Direcţiei generale finanţe dl A.Sviriniuc, în lipsa deciziei Consiliului judeţean, a efectuat transferul mijloacelor financiare din bugetul judeţean în mărime de 110,0 mii lei pentru stingerea unor datorii ale primăriei Ţaul faţă de agenţii economici. În anul 2001, datoriile creditoare ale bugetului judeţului Edineţ au crescut cu 4916,4 mii lei şi la 01.01.02 au constituit 54952,9 mii lei, din care datoria la salariu - 17241,9 mii lei, la defalcările în bugetul asigurărilor sociale de stat - 17945,8 mii lei, la achitarea pentru mărfuri şi servicii - 15828,3 mii lei. Acumulîndu-se asemenea datorii creditoare enorme, totodată, a fost admisă imobilizarea resurselor bugetare în mărime de 2666,1 mii lei la formarea datoriilor debitoare, inclusiv cu termenul de prescripţie expirat - 601,2 mii lei. Unele instituţii finanţate de la bugetul judeţean (Direcţia generală economie şi reformă, Direcţia generală finanţe, Direcţia generală judeţeană învăţămînt, tineret şi sport) au încălcat prevederea legală privind transferul contribuţiilor sociale de stat obligatorii în cuantum proporţional salariilor achitate concomitent cu primirea mijloacelor pentru achitarea salariilor, n-au respectat structura organizatorică şi statele-tip, modalitatea legală de stabilire şi achitare a suplimentelor şi adaosurilor la salariul de bază, de plată a premiilor şi ajutorului material, regulile de efectuare a cheltuielilor în numerar, precum şi modul de evidenţă şi casare a mijloacelor fixe şi circulante (inclusiv a combustibilului). Bugetul judeţului Bălţi, pe anul 2001, a fost aprobat, ţinînd cont de precizările efectuate în decursul anului, la venituri şi cheltuieli în mărime de 212825,2 mii lei. Ca sursă de formare au fost prevăzute venituri proprii în mărime de 201032,3 mii lei şi transferuri de la bugetul de stat - 11772,9 mii lei, sau în proporţie de, respectiv, 94,5 şi 5,5 la sută. Executarea reală a părţii de venituri a bugetului judeţului Bălţi a constituit 194400,4 mii lei (91,3%), inclusiv din veniturile proprii - 185662,6 mii lei (92,4%) şi din transferurile de la bugetul de stat - 8737,8 mii lei (74,2%), în bugetul judeţului nefiind acumulate 18424,8 mii lei, din care venituri proprii - 15369,7 mii lei şi transferuri de la bugetul de stat - 3035,1 mii lei. Consiliul judeţean Bălţi, prefectura, Direcţia generală finanţe, primăriile unui şir de oraşe şi comune n-au asigurat în măsură deplină executarea prevederilor bugetului privind acumularea unor tipuri de venituri. Ca rezultat, în buget n-au fost încasate 14830,2 mii lei (20%) de la taxa pe valoarea adăugată, 4962,3 mii lei (16%) - de la impozitul funciar, 1214,3 mii lei (60%) - de la arenda terenurilor cu destinaţie agricolă, 623,7 mii lei (16%) - de la impozitul pe bunurile imobile etc. În total, pe 10 tipuri de venituri n-au fost acumulate 25545,5 mii lei. Bugetul mun.Bălţi la venituri a fost executat la nivel de 99,2 la sută, bugetele oraşelor - cu 92,6 la sută, bugetele comunelor - cu 83,6 la sută. Din 6 oraşe 3 (Sîngerei, Glodeni, Biruinţa) n-au asigurat încasările veniturilor preconizate în sumă de 2449,1 mii lei, iar din cele 75 de primării 63 n-au asigurat încasarea veniturilor în sumă de 13650,6 mii lei. Cel mai redus nivel de încasare a veniturilor a fost înregistrat la primăriile comunelor Branişte - 10%, Dobrogea Veche - 31%, Bilicenii Noi - 35%, Albineţul Vechi - 41%, Horeşti - 48%, Boroseni - 45%, Cajba - 44%, Camenca - 50%. Una din cauzele neasigurării pe unele tipuri de venituri a încasărilor prevăzute, iar pe altele - a efectuării încasărilor peste prevederi o constituie iresponsabilitatea factorilor de decizie la elaborarea proiectului bugetului şi adoptarea acestuia. Ca rezultat, numai în bugetul judeţean, în decursul anului 2001, au fost operate 15 modificări. Neîndeplinirea indicatorilor părţii de venituri n-a dat posibilitate de a finanţa în mărimile preconizate măsurile prevăzute în bugetul judeţului. Astfel, din 212825,2 mii lei, preconizate pentru finanţarea cheltuielilor pe anul 2001, în realitate au fost finanţate cheltuieli în mărime de 185094,7 mii lei, sau 86,9 la sută. Unele modificări ale părţii de cheltuieli a bugetului judeţului au fost operate după utilizarea reală a mijloacelor bugetare. Finanţarea cheltuielilor din bugetul judeţului în anul 2001 a fost efectuată neproporţional. Astfel, cheltuielile pentru asigurările sociale au fost finanţate doar la nivel de 73,3 la sută, pentru cultură, artă, sport - cu 79 la sută, pentru învăţămînt - cu 85,3 la sută. La executarea bugetului nu s-a respectat distribuirea lunară a transferurilor bugetelor comunelor. Astfel, în ianuarie 2001, n-au primit nici un leu din contul transferurilor ce li se cuveneau 42 de primării ale comunelor, în luna februarie - 31 de primării. În acelaşi timp alte primării erau avansate cu transferuri pe 3-4 luni înainte. În luna august a anului bugetar îşi primiseră alocaţiile prevăzute pînă la sfîrşitul anului 8 primării, 3 primării - pînă în noiembrie, 2 primării - pînă în octombrie etc. La acordarea împrumuturilor bugetelor, n-au fost respectate stipulaţiile Legii privind finanţele publice locale nr.491-XIV, care prevedeau limitarea împrumuturilor şi creditelor angajate în mărime de 5 la sută din veniturile proprii. Acest principiu a fost încălcat în 21 din 22 de cazuri de acordare a împrumuturilor bugetelor comunelor. Bugetul judeţean, avînd angajate la începutul anului credite curente în sumă de 3340,0 mii lei, a mai angajat pe parcursul anului 2001 credite în sumă de 5000,0 mii lei, atingînd nivelul de 15 la sută din veniturile proprii. În anul 2001, de către structurile administrativ- teritoriale ale jud.Bălţi au fost angajate credite bancare în mărime de 6450,0 mii lei. Suma totală a împrumuturilor alocate din bugetul judeţului bugetelor locale a constituit 1360,0 mii lei, din care 2 împrumuturi de 80 mii lei au fost alocate bugetelor locale (or.Sîngerei şi com.Egorovca) de către şeful Direcţiei generale finanţe Bălţi dl V.Sorocean, fără decizia Consiliului judeţean. Nerespectînd ordinea stabilită de angajare, utilizare şi rambursare a împrumuturilor, primăriile or.Sîngerei şi ale celor 11 comune n-au asigurat achitarea împrumuturilor primite în termenele stabilite de contracte, formînd la 01.01.02 datorii de 575,0 mii lei. La efectuarea procurărilor de bunuri materiale şi servicii, Consiliul judeţean Bălţi n-a respectat prevederile Legii bugetului pe anul 2001 privind procedura de achiziţie a lor. Astfel, Consiliul judeţean Bălţi, fără efectuarea procedurii legale de achiziţii, a procurat în centrul mun.Bălţi de la 3 persoane particulare 3 apartamente, utilizînd în acest scop 269,0 mii lei. Aceste apartamente au fost luate la evidenţă la balanţa Consiliului judeţean şi, conform dispoziţiilor preşedintelui Consiliului judeţean dl A.Cupţov, au fost distribuite lucrătorilor Inspectoratului judeţean de poliţie (comisarului dl A.Grădinari, comisarului-adjunct dl I.Cheptănari şi dlui N.Grăjdieru). Ulterior, apartamentele distribuite dlui A.Grădinari şi dlui I.Cheptănari, prin Agenţia de privatizare teritorială Bălţi, au fost supuse privatizării nelegitim, la preţurile, respectiv, de 573,0 lei şi 1148,0 lei. Dl I.Cheptănari anterior privatizase un apartament de stat conform legislaţiei în vigoare. Privatizarea ilicită a acestor 2 apartamente a prejudiciat bugetul judeţean Bălţi cu 179,0 mii lei. Actualmente aceste apartamente sînt înregistrate la balanţa Consiliului judeţean Bălţi şi concomitent se consideră proprietate privată a dlor A.Grădinari şi I.Cheptănari. Nerespectînd pct.2 din propria decizie privind procurarea acestor 3 apartamente, Consiliul judeţean n-a asigurat restituirea din contul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova a 50 la sută (135,0 mii lei) din suma cheltuită din bugetul judeţean pentru procurarea apartamentelor, care urma să fie utilizată la reconstrucţia clădirii Inspectoratului de poliţie al judeţului Bălţi. Încălcarea procedurii de achiziţie a bunurilor materiale şi serviciilor a fost comisă şi de primăria mun.Bălţi (dl V.Panciuc), care în anul 2001 a încheiat şi realizat contracte în sumă de 3915,8 mii lei, fără efectuarea procedurii de achiziţie, nefiind creat nici grupul de lucru pentru achiziţii. În anul 2001, datoriile creditoare ale instituţiilor, finanţate de la bugetul judeţului Bălţi, s-au micşorat cu 4004,9 mii lei. Cu toate acestea, ele continuă să rămînă la un nivel foarte înalt şi la 01.01.02 au constituit 60946,3 mii lei, sau 33 la sută faţă de cheltuielile finanţate în realitate în anul 2001. Cele mai mari datorii creditoare au fost înregistrate: la salariu - 13970,1 mii lei, la defalcările cu bugetul asigurărilor sociale de stat - 24020,4 mii lei, la plăţile pentru mărfuri şi servicii - 16623,9 mii lei. Deşi în anul 2001 datoriile debitoare ale instituţiilor finanţate din bugetul judeţului s-au micşorat cu 1526,7 mii lei, imobilizarea mijloacelor proprii în aceste datorii la sfîrşitul acestui an a constituit 2380,8 mii lei, inclusiv datoriile cu termenul de prescripţie expirat - 73,6 mii lei. Controalele efectuate în anul 2001 de structurile teritoriale ale Curţii de Conturi la instituţiile finanţate din bugetul judeţului Bălţi au stabilit multiple încălcări în domeniul utilizării eficiente şi raţionale a finanţelor publice. Astfel, la unele articole au fost admise supracheltuieli: de către Direcţia cultură - în sumă de 25,9 mii lei, Direcţia generală agricultură şi alimentaţie - de 84,2 mii lei (inclusiv din contul mijloacelor speciale - 26,5 mii lei). Nu sînt întreprinse măsurile respective privind achitarea restanţelor faţă de Fondul Social. Au fost depistate cazuri de plată a salariilor, fără achitarea concomitentă a plăţilor la Fondul Social. În aşa mod, la Direcţia cultură s-au format restanţe faţă de Fondul Social în sumă de 137,4 mii lei. Nu şi-a onorat obligaţiunile faţă de Fondul Social însăşi administraţia Consiliului judeţean Bălţi - cu 148,0 mii lei. În perioada supusă controlului, de către Consiliul judeţean, Direcţia generală agricultură şi alimentaţie, Direcţia cultură au fost angajate unităţi de personal contrar prevederilor Hotărîrii Guvernului "Cu privire la organigrama şi statele-tip ale aparatului Consiliului judeţean", pentru întreţinerea cărora au fost efectuate cheltuieli suplimentare în sumă de 145,3 mii lei. La Consiliul judeţean, Direcţia sănătate, Direcţia generală judeţeană învăţămînt, tineret şi sport, Direcţia cultură, fondul de susţinere a populaţiei, încălcîndu-se modul de conferire a gradelor de calificare funcţionarilor publici, de plată a adaosurilor pentru gradul de calificare, de stabilire a categoriilor de remunerare a muncii, a indemnizaţiilor de concediu, s-au admis cheltuieli nelegitime în sumă de 35,2 mii lei. Consiliul judeţean, Direcţia generală agricultură şi alimentaţie, Direcţia cultură neîntemeiat au efectuat cheltuieli la procurarea combustibilului pentru autovehiculele de serviciu şi compensarea amortizării la automobilele personale folosite în scopuri de serviciu în sumă totală de 86,5 mii lei. Bugetul municipiului Chişinău, pe anul 2001, ţinînd cont de modificările efectuate pe parcurs, a fost aprobat la venituri şi cheltuieli în mărime de 671996,0 mii lei, inclusiv din acumularea veniturilor proprii - 629300,2 mii lei, din transferurile de la bugetul de stat - 42665,8 mii lei, sau în proporţie de, respectiv, 93,7 şi 6,3 la sută. În realitate partea de venituri a bugetului municipal a fost executată în sumă de 708643,3 mii lei (105,5%). Acumulările peste prevederi ale părţii de venituri cu 36647,3 mii lei au fost asigurate integral din veniturile proprii. Din transferurile preconizate de la bugetul de stat au fost primite cu 873,7 mii lei mai puţin. Acumulările peste prevederi ale mijloacelor financiare din venituri proprii au avut loc concomitent cu creşterea restanţelor agenţilor economici, amplasaţi pe teritoriul mun.Chişinău, pentru anii precedenţi faţă de buget, fapt ce demonstrează prezenţa unor rezerve esenţiale, care necesită de a fi luate în consideraţie la prognozarea părţii de venituri a bugetului municipal pe viitor. Astfel, în decursul ultimilor doi ani, restanţele agenţilor economici faţă de bugetul municipal au crescut cu 20923,0 mii lei, inclusiv în anul 2001 - cu 6117,0 mii lei. Analiza acumulărilor mijloacelor financiare pe tipuri de venituri demonstrează că prognozarea acestora poartă un caracter formal; nu se ţine cont de dinamica încasărilor în anii precedenţi, de modificările efectuate în politica fiscală a statului în perioada de gestiune. Ca rezultat, nivelul executării acumulărilor pe tipuri de venit variază de la 72 pînă la 635 la sută. În anul 2001, din 46 tipuri de venituri, încasările n-au fost asigurate pe 12 din ele în sumă de 39327,1 mii lei. La prognozarea părţii de venituri a bugetului municipal nu în toate cazurile se ţine cont de volumul real al mijloacelor speciale formate de instituţiile subordonate. Astfel, controalele efectuate în anul 2001 la instituţiile finanţate de la bugetul municipiului au scos la iveală că unele din acestea formează mijloace speciale, neavînd autorizaţiile corespunzătoare şi în lipsa devizelor de cheltuieli aprobate în modul stabilit, le utilizează la discreţia conducătorilor respectivi. Astfel, Departamentul comerţ, alimentaţie publică şi prestări servicii în aşa mod a format şi utilizat mijloace speciale de la acordarea serviciilor de laborator în sumă de 665,5 mii lei. Departamentul arhitectură şi urbanism, de la prestarea serviciilor contra plată populaţiei, încălcînd legislaţia în vigoare, a format şi utilizat mijloace speciale în sumă de 5936,6 mii lei, din care 1222,9 mii lei n-au fost reflectate în darea de seamă pe instituţie. Din sumele acumulate, fără a fi reflectate în dările de seamă, pentru finanţarea cheltuielilor instituţiei la retribuirea muncii şi contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat au fost utilizate 3348,8 mii lei. Aceste cheltuieli au fost efectuate cu depăşirea limitelor fondului de retribuire a muncii, aprobate în devizele de cheltuieli. Din suma veniturilor obţinute peste prevederi de 36647,3 mii lei, fără efectuarea modificărilor respective de către Consiliul municipal, au fost utilizate 21776,4 mii lei. Executarea de casă a părţii de cheltuieli a bugetului municipal pe anul 2001 a constituit 706142,4 mii lei (103,2%). Ţinînd cont de obţinerea surselor suplimentare de finanţare, ce a făcut posibilă asigurarea cu finanţare deplină a tuturor compartimentelor de cheltuieli prevăzute în bugetul municipal în anul de gestiune, finanţarea reală a cheltuielilor a fost efectuată neproporţional. Astfel, efectuînd pe unele compartimente suprafinanţări în mărime de 39288,3 mii lei, 5 compartimente n-au fost finanţate în limitele prevăzute de buget în sumă de 5131,0 mii lei. Compartimentul asistenţă şi susţinere socială n-a fost finanţat cu 2053,5 mii lei (cu 13,6%) faţă de prevederile bugetului aprobat, ocrotirea sănătăţii - cu 769,8 mii lei (cu 6%), gospodăria silvică, piscicolă şi gospodăria apelor - cu 540,5 mii lei (cu 15,8%), serviciul de stat cu destinaţie generală - cu 762,9 mii lei etc. Conform clasificaţiei economice, cheltuielile bugetare au fost finanţate neproporţional. Unele articole ale clasificaţiei economice au fost suprafinanţate în sumă de 31895,7 mii lei ("Plata mărfurilor şi serviciilor", "Investiţiile capitale în construcţie", "Reparaţia capitală" etc.), altele n-au fost finanţate nici chiar în limitele prevăzute de buget. Astfel, articolul "Retribuirea muncii" a fost finanţat cu 515,1 mii lei mai puţin faţă de prevederile bugetare, la începutul anului la acesta figurînd o datorie creditoare în mărime de 17135,2 mii lei. Cel mai nesatisfăcător a fost finanţat articolul "Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat". Deşi la momentul formării şi aprobării bugetului municipal, încălcîndu-se prevederile Legii bugetului pe anul 2001, n-au fost prevăzute resursele financiare necesare în mărime de 5060,5 mii lei, la executarea reală la acest articol n-au fost realizate nici prevederile bugetare în sumă de 8055,1 mii lei, iar, reieşind din fondul real al retribuirii muncii, articolul nominalizat n-a fost finanţat în anul 2001 cu 13115,6 mii lei. Consiliul municipal, prefectura, primăria, pe parcursul mai multor ani, nu-şi onorează obligaţiunile legale faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat. Astfel, la 01.01.02, datoria totală a bugetului municipal faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat a constituit 66692,1 mii lei, la care s-a mai calculat şi o penalitate în sumă de 23133,9 mii lei, care este un prejudiciu direct cauzat bugetului municipal de către factorii de decizie ai municipiului. Conform deciziei Consiliului municipal Chişinău "Cu privire la aprobarea bugetului municipiului Chişinău pe anul 2001", din alocaţiile aprobate în buget pe anul 2001 pînă la 25 la sută urmau să fie repartizate pentru stingerea datoriilor creditoare formate pînă la 01.01.01, care constituiau 351596,9 mii lei. În realitate datoriile creditoare au fost micşorate doar cu 6 la sută, sau cu 22529,2 mii lei şi la 01.01.02 au constituit 329478,8 mii lei. Formarea datoriilor creditoare a avut loc în urma nerespectării legislaţiei în vigoare, cheltuielile fiind efectuate de către ordonatorii de credite, fără suport financiar. În pofida existenţei unor datorii creditoare enorme şi a datoriilor pe creditele de scurtă şi lungă durată angajate anterior, fapt care, în conformitate cu art.14, 15 din Legea privind finanţele publice locale, interzicea angajarea creditelor noi, Consiliul municipal, prefectura, primăria (Direcţia generală finanţe), în anul 2001, au angajat credite noi în sumă de 81000,0 mii lei. Astfel, la 01.01.02, datoriile totale ale bugetului municipal constituiau 391900,0 mii lei, pe cînd, conform prevederilor legale, această datorie nu trebuia să depăşească suma de 126000,0 mii lei. Adică, la această dată bugetul municipal avea datorii creditoare, angajate credite de scurtă durată şi credite de lungă durată mai mult cu 265900,0 mii lei decît permitea legislaţia în vigoare, fapt ce ameninţă securitatea financiară a bugetului municipal. O parte din creditele angajate sînt utilizate iraţional şi neeficient. Astfel, din suma creditelor angajate 18000,0 mii lei au fost transferate S.A. "Termocom" pentru energia termică livrată instituţiilor finanţate de la bugetul municipiului. Datoriile reale ale acestor instituţii la momentul transferării mijloacelor bugetare S.A. "Termocom" constituiau doar 10000,0 mii lei. La 01.01.02, S.A. "Termocom" rămăsese datoare bugetului municipal cu 5000,0 mii lei. Ca rezultat, S.A. "Termocom", pe parcursul anului 2001, a profitat gratis de resursele financiare respective, dobînda bancară şi comisioanele pentru care au fost achitate din contul bugetului municipiului. Din bugetul mun.Chişinău, pentru deservirea creditelor angajate în anul 2001, au fost achitate 16455,0 mii lei, din care fără deciziile Consiliului mun.Chişinău - 7093,4 mii lei. Acumulînd la 01.01.02 datorii creditoare în sume enorme, ordonatorii de credite care gestionează mijloacele financiare ale municipiului Chişinău, au admis imobilizarea resurselor bugetare în formarea datoriilor debitoare, care la această dată au constituit 5013,4 mii lei. Direcţia generală finanţe, în anul 2001, depăşindu-şi atribuţiile aprobate, a admis cazuri de redistribuire a mijloacelor financiare alocate din buget structurilor subordonate de la un compartiment la altul, de la un articol al clasificaţiei economice la altul, a efectuat modificări în redistribuirea trimestrială şi lunară, fără deciziile respective ale Consiliului municipal. Unele structuri, finanţate de la bugetul municipiului, în anul de gestiune au admis supracheltuieli faţă de devizele de cheltuieli aprobate, atît în ansamblu, cît şi în profil de articole. Astfel, Primăria mun.Chişinău, în ansamblu pe deviz a admis supracheltuieli în sumă de 372,0 mii lei, iar pe articole aparte - de 748,9 mii lei, din care Direcţia generală finanţe a finanţat, în lipsa deciziilor Consiliului municipal, - 437,0 mii lei. De asemenea, Primăria mun.Chişinău a admis supracheltuieli în sumă de 110,0 mii lei şi în profil de articole aprobate în devizul pe mijloacele speciale. Datorită faptului că executarea părţii de cheltuieli a bugetului municipiului pînă la finele anului 2001 n-a fost efectuată prin sistemul trezorerial, unele instituţii finanţate de la bugetul municipiului, în ultimii ani au admis cazuri de utilizare contrar destinaţiei a mijloacelor bugetare. Astfel, Departamentul sănătăţii şi instituţiile din subordinea acestuia, în anii 1998-2001, au utilizat contrar destinaţiei 13260,7 mii lei, inclusiv în anul 2001 - 4810,9 mii lei. În cadrul acestui Departament, din cauza lipsei controlului asupra utilizării la destinaţie a mijloacelor, n-au fost finanţate cheltuielile stringente în domeniul respectiv. Astfel, din contul limitelor de finanţare, aprobate la articolul "Alimentaţia" şi "Medicamente şi materiale pentru pansamente" în perioada 1998-2001, au fost finanţate alte cheltuieli în sumă totală de 15010,3 mii lei. Prin intermediul acestui Departament şi a garanţiilor acordate de Primăria mun.Chişinău, Compania comercială "Moldacon" S.R.L. a primit un credit bancar în sumă de 2500 mii lei pentru dotarea tehnică şi lucrările de montaj al utilajului centralelor termice autonome la unele spitale din mun.Chişinău. În legătură cu neonorarea de către S.R.L. "Moldacon" a obligaţiunilor de rambursare a creditului, din conturile garantului - Primăria mun.Chişinău, de către bancă au fost încasate 1768,6 mii lei. La 01.01.02, S.R.L. "Moldacon", în legătură cu neîndeplinirea obligaţiunilor contractuale privind executarea lucrărilor, dispunea de mijloace bugetare în gestiune proprie în sumă de 1016,3 mii lei. Pentru dezafectarea mijloacelor bugetare sub formă de plată prealabilă, în perioada anilor 1997-2001, S.R.L. "Moldacon" nu i s-au aplicat sancţiunile financiare prevăzute de legislaţia în vigoare în sumă de 2464,6 mii lei. Departamentul educaţie, ştiinţă, tineret şi sport şi instituţiile din ramură, încălcînd prevederile Legii privind finanţele publice locale, au efectuat cheltuieli neţinînd cont de limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, admiţînd supracheltuieli enorme de alocaţii. Departamentul nominalizat organizează activitatea de învăţămînt în 112 instituţii municipale, preuniversitare, extraşcolare, sportive şi pentru tineret, 130 instituţii preşcolare cu un efectiv de 15709 copii. În anul 2000 şi I semestru al anului 2001, ordonatorii de credite din sfera învăţămîntului mun.Chişinău n-au respectat devizele de cheltuieli şi planurile de finanţare, admiţînd supracheltuieli în sumă totală de 46810,3 mii lei, inclusiv: 44169,0 mii lei - în anul 2000 şi 2641,3 mii lei - în I semestru al anului 2001. Direcţia generală finanţe din suma respectivă a finanţat cheltuielile la grupa "Învăţămînt" cu 5084,4 mii lei mai mult decît alocaţiile prevăzute în buget, cu încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare, în lipsa deciziilor respective ale Consiliului municipal Chişinău. Departamentul a încălcat prevederile legilor bugetului asigurărilor sociale de stat anuale, fapt ce a contribuit la formarea datoriei faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat la 01.07.01 în sumă de 8021,3 mii lei. În anul 2000 şi I semestru al anului 2001, ca consecinţă a admiterii supracheltuielilor, s-au majorat datoriile creditoare cu 5544,8 mii lei, care la 01.07.01 au constituit 19687,9 mii lei. Deşi finanţarea prevăzută acoperea cheltuielile efective şi datoriile creditoare formate numai la nivel de 81 la sută, conducerea Departamentului a încheiat contracte, angajînd servicii de reparaţie capitală şi efectuînd cheltuieli fără suport financiar în sumă de 5212,0 mii lei. Conducerea Departamentului gestionează neeficient patrimoniul public. Astfel, pînă în prezent nu s-au întreprins măsurile necesare de autentificare a dreptului deţinătorului de teren pentru instituţiile din subordine, aceste acţiuni fiind întreprinse numai privind terenurile aferente la 7 instituţii din 32 aflate la balanţă. Ca urmare, în baza deciziilor Consiliului municipal şi Primăriei municipiului Chişinău, pînă în anul 2001, persoanelor fizice, pentru construcţia caselor de locuit şi altor agenţi economici, în scopuri ce nu au nimic comun cu procesul educaţional, le-au fost înstrăinaţi 6626,4 m2 din terenurile aferente instituţiilor de învăţămînt din subordinea Departamentului, inclusiv 2350 m2 în contradicţie cu prevederile Legii învăţămîntului. În mod analogic, pentru construcţii capitale, au fost daţi în arendă 799 m2, inclusiv din suprafaţa terenului aferent liceului "Mircea Eliade" - 465 m2 pentru construcţia blocului administrativ al S.A. "Lukoil". În total, pe diferite căi, au fost date în arendă loturi de pămînt aferente instituţiilor de învăţămînt: din sectoarele Centru - 3338 m2, Botanica - 10885 m2; ilegal a fost realizat un lot de 900 m2; a fost admisă utilizarea abuzivă a unui teren de 120 m2. Conducătorii Departamentului şi ai instituţiilor din subordine, profitînd de organizarea nesatisfăcătoare a controlului asupra utilizării încăperilor aflate la balanţa instituţiilor respective, admit multiple cazuri de folosire a încăperilor contrar destinaţiei, fără achitarea plăţilor de arendă şi a serviciilor comunale, sau cu diminuarea acestora. Astfel, fosta grădiniţă de copii nr.27 din str.V.Lupu 81 lit."A" din anul 1996 şi pînă la momentul efectuării controlului a fost utilizată de Comunitatea Evreească din Moldova a Federaţiei Comunităţilor Evreeşti din Republica Moldova, iar la 01.11.01 sumele neachitate de această Comunitate, ţinînd cont de penalităţile calculate, au constituit 1435,0 mii lei. În mod analogic de către Liceul moldo-turc este utilizată şi fosta grădiniţă de copii din str.I.Pelivan 13/2, încăperile căreia, încălcînd legislaţia în vigoare, au fost date de conducerea Departamentului (dl A.Mocreac) în arendă cu titlu gratuit pe un termen de 20 de ani. Pînă la momentul efectuării controlului liceul n-a achitat Departamentului plata pentru arendă şi serviiciile comunale în mărime de 2268,8 mii lei. Contrar prevederilor Legii privind finanţele publice locale, conducerea Departamentului a admis cazuri de sustragere a finanţelor publice destinate întreţinerii instituţiilor din subordine ca donaţii şi ajutoare gratuite diferitor instituţii şi organizaţii obşteşti. În total, în aceste scopuri au fost efectuate cheltuieli în sumă de 478,7 mii lei. O parte din veniturile obţinute din vînzarea obiectelor din fondul de imobile au fost utilizate contrar destinaţiei. Legislaţia în vigoare prevede că 50 la sută din mijloacele acumulate se folosesc la finanţarea lucrărilor de reparaţie a fondului de locuinţe. Încălcînd această prevedere legală, din sursele acumulate în anul 2000 şi 9 luni ale a.2001 în mărime de 26,7 mil.lei, pentru reparaţiile capitale ale fondului locativ, în realitate au fost utilizate numai 3,2 mil.lei. Restul mijloacelor financiare, destinate reparaţiei fondului locativ, în sumă de 10,2 mil.lei au fost folosite în alte scopuri. Consiliul municipal Chişinău, Primăria mun.Chişinău şi instituţiile finanţate din bugetul municipiului au admis cazuri de nerespectare a principiilor de raţionalitate şi eficienţă în gestionarea mijloacelor bugetare. Astfel, în baza Deciziei Consiliului municipal Chişinău, fără indicarea caracterului transmiterii, de la balanţa Primăriei Chişinău la balanţa unei organizaţii obşteşti - "Academia de fotbal a Republicii Moldova" s-a transmis gratis clădirea nefinisată a maternităţii din microraionul VIII Budeşti-1 în valoare de 12,7 mil.lei. De către Departamentul economie, reforme şi relaţii patrimoniale, care nu era posesorul obiectului, cu participarea Agenţiei teritoriale Chişinău pentru privatizare, au fost semnate documentele privind privatizarea şi vînzarea clădirii din str.P.Movilă 17/1 lit."A" cu costul de 75,7 mii lei. Deşi clădirea respectivă a fost vîndută încă în anul 1999 S.R.L. "Vigramon", pînă în prezent ea este reflectată la balanţa Direcţiei construcţii capitale, care pe parcursul acestei perioade calculează uzura şi achită impozitul funciar şi impozitul pe imobil. Clădirea din str.Rabbi Ţirilson 3 lit."A", pentru reparaţia capitală a căreia din bugetul municipiului s-au achitat 401,0 mii lei, a fost vîndută S.R.L. "Inspirio-Iu" la preţul de numai 96,6 mii lei. În lipsa conlucrării dintre subdiviziunile Primăriei Chişinău privind coordonarea problemelor legate de reparaţia capitală a încăperilor nelocuibile, date în arendă, bugetul municipiului suportă cheltuieli nejustificate. Astfel, încăperile din str.Alexandru cel Bun 22 lit."A" au fost reparate de arendaş pînă la finele anului 1996, costul reparaţiei capitale constituind, conform devizelor aprobate, 156,3 mii lei. La apariţia unui litigiu judiciar între Departamentul economie, reforme şi relaţii patrimoniale şi arendaş, în baza unui act de primire a lucrărilor efectuate, fără număr şi dată, din anul 1997, aprobat de Direcţia construcţii capitale, în care au fost utilizaţi coeficienţii valabili pentru anul 2001, din contul Departamentului au fost încasate 437,3 mii lei. În urma acţiunilor necoordonate a două structuri subordonate Primăriei mun.Chişinău, bugetului municipal i-au fost cauzate prejudicii în sumă de 281,0 mii lei. În afară de aceasta, din contul Departamentului economie, reformă şi relaţii patrimoniale, fără a fi prevăzute mijloacele respective în devizele de cheltuieli, diferitor firme, în baza sentinţelor de judecată, le-au mai fost restituite cheltuielile suportate pentru reparaţiile încăperilor nelocuibile, arendate de la Primăria mun.Chişinău în sumă de 565,3 mii lei. În prezent datoriile la plata de arendă constituie 5,8 mil.lei, din care, din diferite cauze, în realitate nu pot fi încasate 2,5 mil.lei. La 01.10.01, în evidenţa contabilă era reflectată o datorie debitoare a S.A. "Termocom" în sumă de 2,5 mil.lei, care s-a format în urma comercializării de către ultima a utilajului Uzinei de ardere a deşeurilor, în valoare de 7,9 mil.lei, procurat anterior din mijloacele bugetului de stat. În anul 2001, din contul mijloacelor speciale, Direcţia generală finanţe a transferat Centrului de medicină preventivă 600,0 mii lei pentru procurarea pesticidelor şi executarea lucrărilor de deratizare a spaţiului locativ municipal, responsabilă de primirea lucrărilor fiind numită Direcţia locuinţe a Departamentului construcţii, locuinţe şi amenajare. Analiza actelor de primire a lucrărilor demonstrează că volumul lucrărilor efectuate este majorat şi exagerat. În actele de primire a lucrărilor sînt indicate suprafeţele totale ale grădiniţelor, şcolilor şi liceelor, pe cînd lucrările s-au efectuat doar în subsoluri şi cantine. Astfel, la grădiniţa nr.119 lucrările s-au efectuat pe o suprafaţă de 800 m2, la liceul "Prometeu" - de 400 m2, în acte indicîndu-se, respectiv, suprafeţele de 2892 m2 şi 1000 m2. Mai mult decît atît, în volumele de lucrări executate din contul mijloacelor bugetului mun.Chişinău au fost incluse şi lucrări achitate de beneficiari din contul mijloacelor proprii. Din mijloacele financiare încasate de la taxa pentru eliberarea autorizaţiilor de plasare a obiectelor comerciale şi taxa pentru eliberarea licenţelor pentru practicarea anumitor genuri de activitate, care contrar legislaţiei în vigoare nu sînt acumulate în bugetul municipal, dar se încasează ca mijloace speciale la contul curent al Departamentului comerţ, alimentaţie publică şi prestări servicii, au fost imobilizate 218,2 mii lei pentru întreţinerea Î.M. "Binefăcătorul" care, conform actelor de constituire, activează pe principii de autofinanţare şi autogestiune. În legătură cu efectuarea comenzilor către Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi privind executarea lucrărilor de amenajare a municipiului, volumul cărora depăşeşte cu mult cheltuielile prevăzute pentru finanţare din contul bugetului municipal, la 01.01.02 s-a format o datorie faţă de această întreprindere în sumă de 11,6 mil.lei. Ca rezultat, întreprinderea este lipsită de posibilitatea de a-şi onora datoriile faţă de bugetul public naţional, care la finele anului 2001 constituiau suma de 8,6 mil.lei. CAPITOLUL II. Formarea şi utilizarea bugetului asigurŞrilor sociale de stat Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2001 (cu rectificări) a fost aprobat la venituri şi cheltuieli în sumă de 1498,2 mil.lei. Conform Raportului Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Stat (CNAS), executarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001 a constituit 1604,3 mil.lei, sau 107,1 % faţă de prevederile preconizate. Încasările pe a.2001 s-au mărit în comparaţie cu a.2000 cu 173,5 mil.lei, sau cu 17 la sută. Executarea părţii de cheltuieli a constituit 1373,3 mil.lei, sau 92 la sută faţă de suma preconizată. Raportul CNAS privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001 în ansamblu corespunde realităţii. Totodată, au fost admise unele abateri de la actele normative în vigoare, care au influenţat negativ asupra executării atît a părţii de venituri, cît şi a părţii de cheltuieli. Pe parcursul a.2001, soldul lunar al mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat, acumulate la contul curent al CNAS, a variat de la 12,3 mil.lei pînă la 200,9 mil.lei. Nerespectînd art.3 (3) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001 nr.1400-XIV din 07.12.2000, CNAS n-a întreprins măsurile respective întru utilizarea excedentului obţinut la majorarea pensiilor şi achitarea restanţelor la plăţile prevăzute de lege. Toate modificările la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001 au fost efectuate numai la capitolul "Transferuri de la bugetul de stat". Dreptul de asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile legii, prin sistemul public de asigurări sociale. Acest sistem reprezintă un ansamblu organizat de forme de asigurări sociale, care au drept scop de a proteja asiguraţii care şi-au onorat obligaţiunea de a plăti contribuţii de asigurări sociale. Încălcînd aceste prevederi ale legislaţiei în vigoare, CNAS nu achită pensiile funcţionarilor publici, care sînt încadraţi în cîmpul muncii. CNAS, instituţie publică autonomă de nivel naţional, care administrează şi gestionează sistemul public de asigurări sociale, a fost înfiinţată nerespectîndu-se Legea privind sistemul public de asigurări sociale. Instituţiile comasate, transmise în administrarea CNAS, au fost finanţate, pe parcursul anului 2001, din mijloacele bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, pricinuind pierderi bugetelor respective în mărime de circa 445 mii lei. Casa Naţională, în procesul executării bugetului, la introducerea modificărilor pe parcursul anului 2001 n-a ţinut cont de soldul mijloacelor înregistrate pe cont la 01.01.01 în mărime de 5961,2 mii lei şi nici de suma rămasă la Î.S. "Poşta Moldovei" de 20687,2 mii lei. De asemenea, partea de venituri a fost diminuată cu soldul mijloacelor de pe contul curent al Departamentului de pensii şi asistenţă socială în mărime de 5507,3 mii lei, alocate în prealabil pentru plata pensiilor şi neutilizate în anul 2000. Aceste mijloace urmau a fi trecute la finele anului în contul unic de venituri şi cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat. În pofida cerinţelor precedente ale Curţii de Conturi, pînă în prezent n-a fost elaborată o metodologie unică privind evidenţa acumulărilor şi achitărilor, restanţelor la bugetul asigurărilor sociale de stat. Ca rezultat, soldul datoriilor agenţilor economici faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat, înregistrat în evidenţa CNAS şi SFS, diferă cu milioane de lei. Conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001, acumulările veniturilor provenite din contribuţii de asigurare socială au fost aprobate în mărime de 1050,0 mil.lei, fără a se ţine cont de restanţa anilor precedenţi în mărime de 915,4 mil.lei. În procesul executării veniturilor nu se ţine evidenţa încasărilor la plăţile curente şi privind achitarea datoriilor restante ale agenţilor economici faţă de bugetul asigurărilor sociale pe tipuri de tarife de asigurare, pentru estimarea reală a indicatorilor de executare. Nerespectînd art.11 (3) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001, de către CNAS n-a fost elaborat formularul de dare de seamă privind sinteza executării bugetului asigurărilor sociale de stat. În darea de seamă anuală (fără denumire) veniturile colectate în sumă de 1604,3 mil.lei nu corespund realităţii, deoarece aceasta nu reflectă supraplăţile agenţilor economici, care la 01.01.01 constituiau 10 mil.lei, precum şi anulările şi facilităţile acordate unor agenţi economici în sumă totală de 62,4 mil.lei. Unele anulări şi facilităţi au fost acordate nelegitim. Astfel, în contul achitării contribuţiilor de asigurări sociale pentru mărfurile şi serviciile livrate în contul pensiilor în perioada anilor 1996-2000, au fost acceptate nelegitim achitări reciproce în sumă de 689,2 mii lei, în baza unor acte de verificare întocmite în a. 2001, inclusiv: ARP "Termocomenergo" - 595,3 mii lei, S.A. "Floare-Carpet" - 76,7 mii lei, ÎSS "Hînceşti-Silva" - 17,2 mii lei. Aceste datorii n-au fost reflectate în rapoartele pe anii precedenţi şi nici în cele curente ale CNAS. În contradicţie cu art.14 (4) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001, instituţiile financiare continuă să elibereze mijloace pentru achitarea salariilor, fără defalcarea integrală a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi, ca rezultat, în buget n-au fost transferate 834,0 mil.lei. La 01.01.02, datoria contribuabililor, formată la suma salariilor achitate, s-a majorat faţă de a.2000 cu 168,0 mil.lei, sau cu 25 la sută. Astfel, instituţiile finanţate de la bugetul municipal Chisinău au admis formarea datoriilor la contribuţiile de asigurări sociale de stat din salariul achitat în sumă totală de 89,8 mil.lei, inclusiv penalitate - 23,1 mil.lei. Nu şi-au onorat obligaţiunile de transfer aşa agenţi economici ca: S.R.L. "Moldova-Airlines" - 1796,7 mii lei; S.A. "Frigo" - 1473,7 mii lei; Î.S. "Aeroportul Internaţional Chişinău" - 1420,6 mii lei, S.A. "Tutun-CTC" - 1889,4 mii lei, S.A. "Vismos" - 1222,1 mii lei, S.R.L. "Diames-Grup" - 632,9 mii lei. SFS şi CNAS, organe responsabile de acumulările mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat, n-au întreprins măsuri de rigoare faţă de agenţii economici care se eschivează de la plăţile respective şi au fost menţionaţi în repetate rînduri în hotărîrile Curţii de Conturi. Pînă în prezent au restanţe esenţiale aşa contribuabili ca: Întreprinderea muncipală "Parcul urban de autobuze" - 5005,3 mii lei, S.A. "Franzeluţa" - 4654,4 mii lei, ÎSS "Termotehservice" - 4137,2 mii lei, Spitalul clinic orăşenesc nr.1 - 4262,9 mii lei, Asociaţia medical-teritorială Botanica - 4050,7 mii lei, S.A. "Floare-Carpet" - 2710,9 mii lei. Serviciul Fiscal de Stat şi CNAS nu şi-au onorat atribuţiile privind acumulările mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat. În consecinţă, datoriile agenţilor economici faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat la 01.01.02 au constituit 1082,0 mil.lei (sau 44 la sută faţă de sumele calculate de 2452,0 mil.lei), din care: datorii cu termen prorogat - 47,6 mil.lei, datorii din cauza neplăţii salariilor - 200,4 mil.lei, datorii din salariul achitat - 834,0 mil.lei (inclusiv sancţiuni financiare - 338,6 mil.lei; contribuţia individuală de asigurări sociale - 16,9 mil.lei; penalităţi - 21,8 mil.lei). Suma datoriilor faţă de sumele calculate s-a majorat în comparaţie cu anul 2000 cu 169,2 mil.lei, sau cu 16 la sută, iar prevederile art.9 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001 nu se aplică. Conducerea Casei Naţionale de Asigurări Sociale n-a contribuit la executarea întocmai a prevederilor art.12 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, neasigurînd constituirea fondului de rezervă, necesar pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în cazul apariţiei unor riscuri neprevăzute de acumulare a veniturilor. De menţionat că CNAS, dispunînd de mijloace financiare pentru completarea fondului de rezervă, le-a utilizat contrar destinaţiei. Casa Naţională n-a întreprins măsurile necesare la formarea bugetului asigurărilor sociale de stat, admiţînd prognozări incorecte pe unele poziţii ale părţilor de venituri şi cheltuieli, care n-au fost rectificate ţinînd cont de executarea reală, deşi pe parcursul anului 2001 în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat au fost introduse modificări şi rectificări. Astfel, în bugetul asigurărilor sociale de stat în a.2001 atît la venituri, cît şi la cheltuieli au fost preconizate spre încasare şi achitare contribuţii de asigurări sociale de stat calculate la pensiile de invaliditate în sumă de 30,4 mil.lei şi la ajutoarele de şomaj - de 8,2 mil.lei, la care de fapt executarea reală a fost nulă. Ca rezultat, Casa Naţională n-a asigurat îndeplinirea prevederilor Legii privind sistemul public de asigurări sociale, lipsind persoanele care beneficiază de ajutor de şomaj şi persoanele care beneficiază de pensie de invaliditate de baza lunară de calcul a contribuţiilor individuale de asigurări sociale la stabilirea cuantumului prestaţiilor de asigurări sociale la atingerea vîrstei de pensionare. În anul 2001, bugetul asigurărilor sociale de stat a beneficiat de transferuri din bugetul de stat în sumă de 300,6 mil.lei, sau cu 80,8 mil.lei mai puţin decît prevederile legale. Ponderea plăţilor efectuate din contul transferurilor a constituit 22,6 % din volumul total al cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat. Bugetul asigurărilor sociale de stat suportă cheltuieli mari legate de achitarea pensiilor, ajutoarelor şi compensaţiilor participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl. Conform dării de seamă prezentate la Ministerul Finanţelor, cheltuielile efective în acest scop au constituit 40,2 mil.lei, achitarea reală - 27,7 mil.lei. De menţionat că metoda de calcul a compensaţiilor unice, stabilită participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl, este imperfectă. Mărimea calculului este determinată în dependenţă de salariul mediu lunar pe republică, care la momentul actual este în creştere, stabilindu-se astfel plăţi care ajung pînă la 16,0 mii lei anual, ceea ce depăşeşte esenţial mărimea pensiei de vîrstă pe republică. Încălcînd Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001, au fost admise cazuri de pensionare a unor persoane care nejustificat au fost recunoscute ca invalizi - participanţi la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl. Actualmente se reexaminează toate dosarele medicale şi de pensionare a acestor persoane. Sistemul public de asigurări sociale prevede acordarea prestaţiilor de asigurări sociale sub formă de pensii, indemnizaţii şi ajutoare pentru pierderea totală sau parţială a veniturilor ca urmare a vîrstei, invalidităţii, accidentelor, bolilor, maternităţii, pierderii locului de muncă sau decesului. Contrar acestor prevederi, au fost preconizate şi efectuate cheltuieli pentru întreţinerea şcolilor sportive pentru copii şi adolescenţi în sumă totală de 1800,0 mii lei, acestea funcţionînd în lipsa unor acte normative, aprobate în modul stabilit de Guvern. Cheltuielile respective sînt reflectate în "Fondul de asigurare socială a salariaţilor", acesta fiind majorat neîntemeiat. Conducerea CNAS, nerespectînd prevederile art.10 din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, a admis dezafectarea mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat în sumă totală de 49,6 mil.lei. CNAS, dispunînd de mijloace financiare libere în sumă de 113,2 mil.lei, n-a înaintat propuneri în vederea majorării pensiilor, indemnizaţiilor şi altor plăţi, efectuate din Fondul Social, utilizînd aceste mijloace în alte scopuri, inclusiv pentru acordarea de împrumuturi Ministerului Finanţelor şi Direcţiei Generale pentru Rezervele Materiale - 49,6 mil.lei, fiind depozitate în bănci comerciale - 3 mil.lei etc. De asemenea, încălcînd Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, în folosul agenţilor economici, au fost dezafectate mijloacele bugetare în sumă totală de 53,3 mil.lei, însă măsurile necesare pentru restabilirea lor n-au fost întreprinse. Conform prevederilor Legii nr.933-XIV din 14.04.2000 "Cu privire la protecţia socială a unor categorii de populaţie" şi Hotărîrii Guvernului nr.761 din 31.07.2000 "Cu privire la compensaţiile nominative pentru unele categorii de populaţie", Casa Naţională de Asigurări Sociale a calculat compensaţii nominative în sumă de 315,7 mil.lei, în realitate fiind achitate din contul mijloacelor alocate din bugetul de stat 283,0 mil.lei. Plata compensaţiilor nominative s-a efectuat prin intermediul Băncii de Economii, în baza unui contract, care prevedea achitarea dobînzii la soldul lunar al mijloacelor băneşti neutilizate pentru plata compensaţiilor nominative doar la nivel de 5% anual. La 01.01.02, soldul mijloacelor neutilizate pentru plata compensaţiilor nominative şi alocaţiilor lunare a constituit 55,3 mil.lei, din care mijloace alocate în a.2000 - 21,7 mil.lei. Casa Naţională n-a contribuit la lichidarea contradicţiilor dintre prevederile Hotărîrii Guvernului nr.761 din 31.07.2000 şi ale Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr.156-XIV din 14.10.98, care cauzează prejudicii bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului de stat, deoarece acestea permit ca de compensaţii nominative să beneficieze pensionarii de vîrstă care concomitent au şi grad de invaliditate. Conform prevederilor legale, pensia de invaliditate se acordă numai pînă la împlinirea vîrstelor standard de pensionare. Din lipsa unei clasificaţii unice bugetare, cheltuielile sînt grupate haotic, neasigurîndu-se o transparenţă a acestora. Astfel, cheltuielile pentru organizarea şi funcţionarea sistemului public de asigurări sociale au fost incluse în "Fondul de pensii şi indemnizaţii", ceea ce nu corespunde destinaţiei fondului respectiv. Legea privind sistemul public de asigurări sociale prevede efectuarea cheltuielilor pentru organizarea şi funcţionarea sistemului public de asigurări sociale în proporţie de pînă la 5% raportate la cheltuieli anuale totale. Devizul de cheltuieli pentru organizarea şi funcţionarea sistemului public de asigurări sociale a fost aprobat pe anul 2001 la 15.03.01 în sumă de 45,0 mil.lei. Finanţarea a constituit 24,3 mil.lei, cheltuielile de casă au fost executate în sumă de 24,3 mil.lei, iar cheltuielile efective au alcătuit 24,8 mil.lei. Finanţarea articolului "Retribuirea muncii" a fost executată în sumă de 11,8 mil.lei faţă de planul precizat de 14,4 mil.lei (sau 81 la sută), cheltuielile de casă şi efective constituind, respectiv, 11,8 mil.lei şi 12,3 mil.lei. Nefiind cunoscut efectivul statelor de funcţiuni pentru trimestrul I al a.2001, CNAS a întocmit devizul de cheltuieli, planificînd exagerat indicii respectivi, luîndu-se ca bază unele calcule care nu erau pe deplin argumentate. Statele planificate de 1336 unităţi, cu fondul de retribuire a muncii în sumă de 14,4 mil.lei, n-au fost completate pe parcursul a.2001 cu 103 unităţi. Ca rezultat, a fost obţinută o economie artificială a mijloacelor prevăzute la articolul "Retribuirea muncii" în sumă de 2,6 mil.lei. Profitînd de acest fapt, CNAS a stabilit pentru angajaţi adaosuri la remunerarea muncii în mărime de pînă la 80 la sută. Numai pentru luna decembrie au fost stabilite suplimente în sumă totală de 761,8 mii lei. Cheltuielile efective pentru plata mărfurilor şi serviciilor au fost executate în sumă de 4,4 mil.lei, sau cu 40 la sută faţă de suma prognozată de 11,2 mil.lei. La articolul "Procurarea de utilaj şi de obiecte de folosinţă îndelungată atribuite la categoria de fonduri fixe" au fost planificate cheltuieli în sumă de 11 mil.lei, cheltuielile de casă constituind 4,1 mil.lei. Din contul acestor mijloace au fost achiziţionate 29 de automobile şi 120 unităţi de tehnică de calcul. Cheltuielile la acest articol au fost efectuate şi achitate în ultima zi a anului 2001. La situaţia din 01.01.02, CNAS avea la evidenţă 487 de calculatoare şi 32 de autoturisme. Mijloacele în mărime de 3,2 mil.lei, prevăzute pentru articolul "Reparaţii capitale", au rămas neutilizate. În contradicţie cu Legea contabilităţii, nu s-a asigurat o evidenţă contabilă unică a salariilor achitate în numerar şi prin bancă, iar din această cauză au fost admise cazuri de dublare a acestora. Un şir de încălcări analogice au fost stabilite şi în subdiviziunile teritoriale. Astfel, contrar prevederilor Legii cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi şi Legii privind sistemul public de asigurări sociale, CNAS n-a întreprins măsurile necesare privind deschiderea codurilor personale de colectare, evidenţă a contribuţiilor de asigurări sociale pentru gospodăriile ţărăneşti care prelucrează individual cotele de teren atribuite. Casa teritorială de asigurări sociale (CTAS) Ungheni n-a ţinut evidenţa a 16534 de contribuabili. Aceasta, de asemenea, n-a luat la evidenţă şi n-a inclus în darea de seamă anuală penalitatea calculată gospodăriilor ţărăneşti în sumă de 1503,3 mii lei şi a contribuabililor în mărime de 724,9 mii lei, care n-au prezentat darea de seamă anuală. În urma colaborării neeficiente între CTAS Ungheni şi Oficiul fiscal Ungheni s-au constatat divergenţe la plăţile de bază în sumă de 30,9 mii lei şi la sancţiunile financiare - 2228,2 mii lei. Casa teritorială Anenii Noi nu efectuează în instituţiile financiare controlul asupra eliberării mijloacelor băneşti pentru plata salariilor concomitent cu plata cotelor de asigurare socială în cuantumul respectiv. De menţionat că agenţii economici achită salariile din mijloacele băneşti încasate în numerar şi nu din mijloacele luate de pe contul bancar. Astfel, în anul 2001, Direcţia de producţie "Apă-Canal Anenii Noi", achitînd salarii în sumă de 537,0 mii lei, a plătit contribuţii de 3,5 mii lei; S.A. "Avicola-Roso SL" din 1609,8 mii lei salarii plătite a achitat contribuţii în sumă de 425,0 mii lei, sau cu 90,0 mii lei mai puţin; firma agroindustrială "Anina" din 443,7 mii lei achitate ca salarii în numerar a plătit cotele de asigurări sociale cu 54,0 mii lei mai puţin decît era necesar. Casa teritorială Orhei n-a colaborat eficient cu IFS al judeţului Orhei, admiţînd divergenţe la plăţile de bază de 90,9 mii lei şi la penalităţi de 1465,3 mii lei. La utilizarea mijloacelor bugetului asigurărilor sociale de stat Departamentul pensii al Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Stat nu ţine cont de restanţa la pensii. Contrar prevederilor Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001, Centrul de poştă Orhei a utilizat mijloacele destinate pentru plata pensiilor şi indemnizaţiilor în scopurile proprii. Pe parcursul a.2001, pe contul Centrului de poştă s-au admis solduri, care au depăşit suma restanţei la plăţile pensiilor şi indemnizaţiilor de la 30,3 mii lei pînă la 1090,0 mii lei. Casa Naţională n-a îndeplinit prevederile din contractul cu privire la aplicarea sancţiunilor faţă de Centrul de poştă Orhei. Casele teritoriale de asigurări sociale n-au asigurat controlul asupra calculării şi achitării cotelor de la întreprinderile individuale. Astfel, din lipsa conlucrării IFS al judeţului Lăpuşna cu casele teritoriale amplasate în raza judeţului, n-au fost calculate cote în sumă de 348,3 mii lei. Neţinîndu-se cont de prevederile Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001, nu s-a asigurat încasarea contribuţiilor calculate pentru terenurile agricole arendate în sumă de 426,4 mii lei. Încălcînd Legea contabilităţii, n-au fost întocmite acte de verificare trimestriale şi anuale între CTAS din judeţul Cahul, IFS judeţean şi agenţii economici, admiţîndu-se divergenţe. În contradicţie cu Instrucţiunea cu privire la modul de acordare a concediului medical în Republica Moldova, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.57 din 11.02.93, precum şi cu condiţiile stabilite în licenţă, S.R.L. "Incomed" Bălţi a eliberat buletine medicale, care au dus la majorarea plăţilor din bugetul asigurărilor sociale cu 120,9 mii lei. Casa teritorială şi Oficiul fiscal Rîşcani n-au înaintat dispoziţii de plată la 849 de întreprinderi individuale, astfel cauzînd prejudicii în sumă de 394,8 mii lei. La 9 agenţi din sectoarele Făleşti, Glodeni şi mun.Bălţi le-au fost micşorate neîntemeiat cu 29,1 mii lei cotele de contribuţii din salariul calculat. Totodată, în rezultatul micşorării nivelului fertilităţii solului, la 4 agenţi din sectorul Făleşti le-au fost micşorate neîntemeiat cu 72,0 mii lei şi cu 17,3 mii lei cotele din salariul achitat. În lipsa documentelor justificative, CTAS Rîşcani a achitat neîntemeiat compensaţii nominative în sumă de 85,7 mii lei, iar CTAS Făleşti a plătit indemnizaţii familiilor cu copii de la 1,5 ani pînă la 16 ani în sumă de 47,5 mii lei. De menţionat că CNAS nu dispune de o clasificaţie unică a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru gruparea atît a veniturilor, cît şi a cheltuielilor, fiecărui tip de venituri şi cheltuieli neatribuindu-i-se un cod distinct. Nerespectînd Legea contabilităţii, Departamentul bugetul asigurărilor sociale de stat n-a asigurat întocmirea unui plan de conturi analitice pentru a efectua înscrierea veniturilor şi cheltuielilor în conturile stabilite. De asemenea, CNAS n-a elaborat norme metodologice, alte acte normative şi instructive pentru întocmirea dării de seamă privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, balanţei veniturilor şi cheltuielilor, pentru evidenţa soldurilor formate la sfîrşitul anului, a restanţelor şi supraplăţilor agenţilor economici. Ca rezultat, dările de seamă privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, întocmite şi prezentate de CNAS, nu asigură o transparenţă a veniturilor, cheltuielilor de casă şi reale pe tipuri, datele acestora fiind denaturate. În acelaşi timp, conducerea CNAS n-a asigurat executarea întocmai a stipulaţiilor Legii privind sistemul public de asigurări sociale şi ale Legii privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2001 referitor la elaborarea bazei metodologice şi normative care ar reglementa mecanismul funcţionării prevederilor legilor respective. Încălcările şi neajunsurile depistate în urma controlului sînt o consecinţă a nerespectării actelor legislative şi normative în vigoare şi neaplicării de către conducerea şi persoanele cu funcţii de răspundere ale CNAS a principiilor de eficacitate şi raţionalitate în gestionarea mijloacelor bugetare, fapt ce a influenţat negativ asupra executării bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2001. CAPITOLUL III. Formarea şi gestionarea datoriei publice, respectarea garanţiilor guvernamentale, utilizarea asistenţei tehnice Conform Legii privind Curtea de Conturi, în anul 2001 au fost efectuate un şir de controale asupra formării şi gestionării datoriei externe şi interne, creditării din partea statului a agenţilor economici, îngheţării datoriilor faţă de stat şi alţi creditori prin intermediul Consiliului creditorilor de stat, precum şi asupra respectării garanţiilor de stat şi utilizării asistenţei tehnice. Controalele exercitate denotă că, de regulă, scopurile propuse în angajarea creditelor şi asistenţei tehnice, emiterea garanţiilor de stat şi încheierea acordurilor-memorandum n-au fost atinse. Acest fapt se lămureşte prin lipsa de responsabilitate a persoanelor cu funcţii de răspundere, implicate în dirijarea şi utilizarea resurselor financiare respective. 1. Datoria publică a) Datoria externă directă de stat Indicatorii macroeconomici ce ţin de datoria publică mărturisesc că în a.2001 datoria de stat externă a constituit circa 48 la sută din PIB, fiind în scădere cu 12 puncte faţă de a.2000 în rezultatul creşterii valorii nominale a PIB şi rambursării creditelor obţinute în anii precedenţi. Utilizarea neeficientă şi iraţională a creditelor obţinute n-a contribuit în măsură deplină la ameliorarea activităţii economice şi financiare din ţară. Lipsa unei strategii bine determinate privind atragerea şi utilizarea creditelor externe, inclusiv a unui cadru legislativ perfect, a dus la formarea unei datorii externe a Guvernului Republicii Moldova faţă de creditorii străini, la 01.01.02, de 699,8 mil.USD. În a.2001, pentru deservirea creditelor externe, au fost efectuate cheltuieli de deservire în mărime de 34,4 mil.USD. Dinamica acestor indicatori în a.2001 a fost pozitivă faţă de a.2000, datoria ţării în a.2001 micşorîndu-se faţă de anul precedent cu 81,5 mil.USD, iar cheltuielile pentru deservirea creditelor externe - cu 1,1 mil.USD. În a.2001, Guvernul a beneficiat de 19,6 mil.USD credite externe şi a micşorat datoria externă cu 101,1 mil.USD. Micşorarea datoriei externe în această perioadă a fost condiţionată de: -achitarea datoriei externe, conform acordurilor de împrumut, - de 50,2 mil.USD; -ajustarea soldului datoriei externe pe trei credite multivalutare cu variaţiile de curs valutar - de 23,0 mil.USD conform bazei de date a Băncii Mondiale, la propunerea Băncii Naţionale a Moldovei. Conform datelor Băncii Mondiale, datoria reală a Republicii Moldova pe creditele: pentru lichidarea consecinţelor secetei (a.1993 - 26,0 mil.USD), pentru reabilitarea economiei (anii 1994-1995 - 60,0 mil.USD) şi pentru ajustări structurale (a.1994 - 60 mil.USD) a constituit 104,39 mil.USD, iar potrivit datelor Ministerului Finanţelor - 127,37 mil.USD, micşorînd datoria externă a statului cu 23,0 mil.USD; -transformarea datoriei externe faţă de Republica Populară Chineză din credit în ajutor umanitar - de 1,9 mil.USD; -ajustările soldurilor datoriei externe reieşind din diferenţa de curs valutar conform standardelor internaţionale şi aplicarea ratei de schimb la momentul raportării - de 16,0 mil.USD; -alte micşorări ale datoriei externe - de 10,0 mil.USD. Dacă la deservirea creditelor externe în anul 2001, în comparaţie cu cheltuielile planificate, s-a obţinut un excedent de 9,4 mil.USD (43,8-34,4), atunci la rambursarea directă a creditelor externe au fost admise supracheltuieli în sumă de 21,6 mil.USD (50,2-28,6). Ca sursă suplimentară de rambursare a creditelor externe, neprevăzută de planurile financiare pe anul 2001, a servit angajarea de către Ministerul Finanţelor a creditelor interne, adică a avut loc transformarea creditelor externe în credite interne. În anii 1992-2001, Republica Moldova a angajat 48 de credite externe în sumă de 1118,6 mil.USD. La 01.01.02, au fost stinse credite în sumă totală de 418,8 mil.USD, din care în măsură deplină - 9 credite în valoare de 270,9 mil.USD. Au rămas active 39 de credite în sumă de 699,8 mil.USD. Structura datoriei externe, conform surselor de formare, denotă că 50 la sută din această datorie aparţine organismelor financiare internaţionale, inclusiv structurilor Băncii Mondiale - 42,4 la sută. Cota-parte din datoria externă care aparţine creditorilor membri ai clubului de la Paris constituie 30 la sută, iar a creditorilor comerciali - 20 la sută. În anul 2001, limita datoriei externe, stabilită prin legea bugetară anuală în mărime de 815,6 mil.USD, a fost respectată. Ministerul Finanţelor n-a achitat pe deplin cotele de membru în organismele internaţionale, acumulate pe parcursul anilor 1995-2001, aderarea la care a fost ratificată de Parlament, datoriile la 01.01.02 constituind 28,8 mil.USD. Datoria externă a Republicii Moldova, la 01.01.02, ţinînd cont şi de datoria externă gestionată de Banca Naţională a Moldovei (145,9 mil.USD), a constituit 845,7 mil.USD. b) Datoria internă de stat Datoria internă de stat constă din împrumuturi contractate de la Banca Naţională şi hîrtiile de valoare de stat în circulaţie. În anul 2001, de la BNM au fost contractate împrumuturi în sumă totală de 9232,5 mil.lei şi rambursate 9040,6 mil.lei, adică creşterea anuală a constituit 191,9 mil.lei. Soldul creditelor contractate de Ministerul Finanţelor de la BNM, la 01.01.02, a constituit 1507,1 mil.lei, inclusiv: -pentru deservirea datoriei de stat externe - 888,8 mil.lei; -pentru răscumpărarea hîrtiilor de valoare de stat - 329,8 mil.lei; -pentru finanţarea măsurilor prioritare ale bugetului de stat - 144,5 mil.lei; -pentru acoperirea decalajului de casă al bugetului de stat - 144,0 mil.lei. Pe parcursul anului 2001, au fost comercializate hîrtii de valoare de stat (HVS) în sumă de 3515,6 mil.lei, fiind, totodată, răscumpărate HVS în valoare de 3329,2 mil.lei, sau creşterea datoriei interne de stat a constituit 186,4 mil.lei. Datoria internă de stat formată în urma comercializării HVS la finele anului 2001 a constituit 893,4 mil.lei. Mijloacele financiare obţinute de la comercializarea HVS au fost repartizate în anul 2001 la finanţarea deficitului bugetar. Cota-parte a băncilor comerciale, care sînt dealeri primari în structura datoriei formate de la comercializarea HVS, la sfîrşitul anului 2001 a constituit 91,8 la sută, ponderea celorlalţi cumpărători ai HVS a alcătuit 8,2 la sută. Plafonul datoriei interne, conform prevederilor iniţiale ale bugetului de stat pe anul 2001, a fost stabilit la nivel de 2144,0 mil.lei, care ulterior, în legătură cu transformarea unei părţi a datoriei de stat externe în datorie de stat internă, a fost majorat pînă la 2400,5 mil.lei. În anul 2001, pentru deservirea datoriei de stat interne au fost utilizate mijloace financiare în sumă de 344,3 mil.lei, sau 99,4 la sută din mijloacele financiare prevăzute de Legea bugetului pe anul 2001, inclusiv pentru plata dobînzilor la împrumuturile contractate de la BNM - 211,4 mil.lei şi pentru plata discontului pe HVS răscumpărate - 132,9 mil.lei. Economia cheltuielilor de deservire a datoriilor interne faţă de anul 2000, în pofida majorării plafonului datoriei interne, este o urmare a micşorării (de 2 ori) a ratei dobînzii bancare achitate BNM şi a ratei medii a discontului achitat pe HVS (cu 7,7 puncte). Cheltuielile reale de deservire a datoriei de stat interne în această perioadă s-au micşorat cu 239,7 mil.lei, inclusiv la plata dobînzii bancare - cu 208,2 mil.lei, la plata discontului pentru HVS - cu 31,5 mil.lei. 2. Creditarea agenţilor economici de către stat În anii 1992-2001, unii agenţi economici care activează pe piaţa republicii au primit un şir de credite din mijloacele externe şi interne ale statului, în baza hotărîrilor Guvernului şi Parlamentului. Acestora le-au fost acordate împrumuturi directe în sumă de 886,0 mil.lei, 246,0 mil.USD şi 4,5 mil.RUR, inclusiv din surse interne - 698,7 mil.lei şi 64,4 mil.USD, din surse externe - 187,3 mil.lei, 181,6 mil.USD, 4,5 mil.RUR. Ţinînd cont de dobînzile şi penalităţile calculate pentru nerambursarea în termenele stabilite a creditelor contractate, datoria totală calculată a agenţilor economici faţă de stat la 01.01.02 a alcătuit 1315,9 mil.lei, 329,0 mil.USD şi 4,5 mil.RUR. Din datoria formată la această dată de agenţii economici beneficiari de împrumuturi, prin diferite căi (achitări directe, casări în baza actelor legislative şi normative şi sentinţelor de judecată), au fost stinse 911,3 mil.lei, 250,7 mil.USD, 4,5 mil.RUR. În perioada anilor 1992-2001, în baza hotărîrilor Parlamentului şi Guvernului şi sentinţelor instanţelor judecătoreşti, au fost casate datoriile agenţilor economici faţă de stat în sumă totală de 1380,6 mil.lei, inclusiv în anul 2001 - de 48,6 mil.lei. Astfel, prin hotărîrile Guvernului, au fost anulate datorii pe creditele de stat (anii 1994-1996) în sumă de 38,2 mil.lei, acordate agenţilor economici pentru completarea mijloacelor circulante, iar întreprinderilor cerealiere - pentru creditul marfar. În anul 2001, prin Hotărîrea Guvernului nr.129 din 16.02.01, a fost anulată datoria faţă de stat a Î.S. "Calea Ferată a Moldovei" în sumă de 75,4 mil.lei, formată din diferenţa de curs valutar. În baza actelor legislative, adoptate de Parlament, au fost anulate datoriile la creditele de stat ce ţin de reorganizarea Concernului de Stat "Moldenergo" - de 159,6 mil.lei (prin intermediul CS "Moldenergo" - 18,4 mil.lei, fostelor comitete executive raionale şi judeţene - 141,2 mil.lei); ale întreprinderilor agricole participante la programul "Pămînt" - de 205,5 mil.lei (dintre care prin intermediul S.R.L. "Moldresurse" - 96,1 mil.lei şi S.A. "Fertilitate-Călăraşi" - 43,2 mil.lei); ale S.A. "Tirex-Petrol", în legătură cu restructurizarea datoriilor acesteia - de 419,7 mil.lei; pentru 12 agenţi economici din ramurile avicolă şi de creştere a porcinelor şi prelucrarea cărnii de porc, care şi-au onorat angajamentele asumate prin acordurile-memorandum - de 25,3 mil.lei. Acordarea creditelor de stat agenţilor economici a fost efectuată în baza demersurilor ministerelor de ramură, fără o argumentare tehnico-economică a necesităţilor de angajare a împrumuturilor, în lipsa unor planuri de utilizare eficientă a acestor resurse financiare, a posibilităţilor reale de rambursare. Ulterior ministerele de ramură s-au eschivat de la luarea măsurilor respective privind rambursarea acestor credite. Ca rezultat, majoritatea creditelor acordate agenţilor economici n-au fost achitate şi statul a fost nevoit să stingă aceste credite din contul bugetului de stat. Acţiunile Ministerului Finanţelor în vederea gestionării şi rambursării creditelor de stat nu sînt eficiente pentru rambursarea acestora de către agenţii economici. Astfel, în anul 2001, conform contractelor încheiate de Ministerul Finanţelor cu agenţii economici, ultimii trebuiau să ramburseze statului 623,4 mil.lei, în timp ce în bugetul de stat a fost prevăzută rambursarea doar a 10,9 mil.lei, în realitate fiind rambursate 14,0 mil.lei. Practica creditării agenţilor economici pe parcursul a 10 ani cu resurse creditare de stat demonstrează că contractarea lor reprezintă o povară nejustificată pentru buget şi duce la risipirea mijloacelor bugetare. Creditele acordate s-au transformat în realitate într-o finanţare bugetară indirectă a agenţilor economici din diferite domenii ale economiei naţionale. La finele anului 2001, pe creditele de stat contractate din surse externe aveau datorii 80, iar din sursele interne - 135 de agenţi economici în sumă totală de 404,6 mil.lei şi 78,3 mil.USD, din care cu termenul expirat - 304,1 mil.lei şi 74,4 mil.USD. În plan teritorial datoriile pe creditele de stat, la 01.01.02, se repartizează agenţilor economici după cum urmează: -------------------------------------------------------------------------- Nr| Denumirea | Conducerea unităţi- | Datoriile pe creditul de stat d/| unităţii | lor administrativ- |------------------------------------ o |administra-| teritoriale |din surse externe|din surse interne |tiv-terito-|----------------------|-----------------|------------------ | riale | preşedin- | prefect |nr.ag.|mil.|mil. |nr.ag.| mil.|mil. | | tele | |econom|lei |USD |econom| lei |USD | | Consiliu- | |dator-| | |dator-| | | | lui | |nici | | |nici | | --|-----------|-----------|----------|------|----|-----|------|-----|----- 1| 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 -------------------------------------------------------------------------- 1 mun.Chişinău S.Urechean V.Racu 13 40.2 19.7 15 77.9 3.4 2 jud.Bălţi I.Miron P.Lupăcescu 9 21.1 8.3 9 9.6 - 3 jud.Cahul M.Guslicov C.Stefoglo 1 0.1 3.3 10 1.9 0.1 4 jud.Chişinău V.Braga - 10 0.3 12.1 12 2.3 0.1 5 jud.Edineţ I.Guţu M.Matreniuc 7 2.4 1.0 10 5.6 0.1 6 jud.Lăpuşna A.Chetraru L.Lupu 5 0.5 2.2 8 5.5 - 7 jud.Orhei A.Globa E.Pisov 7 2.8 5.7 16 6.9 - 8 jud.Soroca E.Agachi S.Surdu 9 0.5 4.7 18 22.6 1.4 9 jud.Taraclia Ch.Darman- A.Usatîi 1 - 0.6 2 1.7 - cev 10 jud.Ungeni N.Buzovoi N.Gaviuc 6 35.3 8.3 14 148.8 - 11 UTA Găgăuzia Preşedin. Guvernatorul 7 6.0 5.9 7 3.7 - Adunării (Başcanul) Populare UTA Găgău- UTA Găgău- zia zia M.Chendi- D.Croitor ghelean 12 jud.Tighina T.Puşcă Gh.Tabunşic 5 9.0 1.3 3 - 0.1 TOTAL 80 118.2 73.1 122 286.5 5.2 -------------------------------------------------------------------------- În plan ramural majoritatea absolută a datoriilor la creditele de stat aparţin agenţilor economici din complexul agroindustrial, industrie, energetică şi transporturi. În complexul agroindustrial ponderea cea mai mare a datoriilor la împrumuturile de stat revine întreprinderilor avicole, cerealiere, de creştere a animalelor şi de producere a cărnii şi laptelui. Agenţii economici care au contractat credite de stat practic nu le pot rambursa, deoarece o mare parte din ei s-au reorganizat şi şi-au modificat forma organizatorico-juridică de activitate, temporar sînt închise şi nu funcţionează. Întreprinderile din complexul agroindustrial s-au pomenit într-o situaţie financiară nefavorabilă din cauza limitării esenţiale a pieţei de desfacere, preţurilor reduse la producţia fabricată şi preţurilor mari la resursele pentru necesităţile de producţie (pesticide, îngrăşăminte minerale, energia electrică, carburanţi etc.). Aceste circumstanţe în viitor pot servi drept motiv pentru casarea majorităţii datoriilor acumulate la creditele de stat din contul bugetului. Eforturile întreprinse de Ministerul Finanţelor privind rambursarea creditelor de stat sînt neeficiente, deoarece ele practic nu sînt susţinute de ministerele, departamentele de ramură şi de autorităţile unităţilor administrativ-teritoriale. 3. Garanţiile de stat O formă de susţinere financiară a agenţilor economici este acordarea de către Guvernul şi Parlamentul Republicii Moldova a garanţiilor de stat pentru creditele contractate de agenţii economici la direct cu instituţiile financiare de peste hotare şi din republică. Garanţiile pentru instituţiile financiare de peste hotare în fond au fost emise de Guverne şi Parlamente pînă în anul 1998. În total au fost emise 18 garanţii în sumă de 200,4 mil.USD. Pînă la 01.01.02 au devenit active 9 garanţii, pentru care din bugetul de stat au fost sustrase 25,3 mil.USD. La 01.01.02, s-au format datorii ale agenţilor economici faţă de Ministerul Finanţelor (ţinînd cont de dobînzile şi penalităţile calculate) în sumă totală de 32,0 mil.USD, inclusiv ale S.R.L. "Vininvest" - 10,0 mil.USD, S.A. "Perfuzon" - 4,0 mil.USD, Î.M. "Semger" - 1,6 mil.USD, S.A. "Chirsova" - 0,4 mil.USD, S.A. "Santek" - 0,4 mil.USD, Î.S. "Moldinteragro" - 1,2 mil.USD, S.A. "Fabrica de sticlă din Chişinău" - 14,4 mil.USD. În anul 2001, datoria agenţilor economici pentru garanţiile acordate de stat nu s-a micşorat, ci dimpotrivă a continuat să crească. Astfel, pentru deservirea garanţiilor acordate instituţiilor financiare străine, în a.2001 Ministerul Finanţelor a efectuat cheltuieli în sumă de 23,0 mil.lei, dintre care de către agenţii economici au fost rambursate doar 6,4 mil.lei, majorînd datoria agenţilor economici pentru garanţiile de stat în a.2001 cu 16,6 mil.lei. În afară de aceasta, la 01.01.02, pentru garanţiile de stat acordate de către Guvern şi Ministerul Finanţelor instituţiilor financiare de peste hotare pentru agenţii economici s-a format o datorie de 1,6 mil.USD, înaintată spre plată, însă neachitată. Concomitent, în perioada anilor 1990-1998, de către Guvernul şi Parlamentul Republicii Moldova, în folosul agenţilor economici au fost emise instituţiilor financiare din ţară 106 garanţii de stat în sumă totală de 589,1 mil.lei, din care au fost realizate 567,4 mil.lei. În legătură cu neonorarea de către agenţii economici a obligaţiunilor creditare, Ministerul Finanţelor a fost nevoit să achite băncilor din republică 404,1 mil.lei, inclusiv pentru rambursarea creditelor - 328,9 mil.lei şi pentru plata dobînzilor - 75,2 mil.lei. În perioada anilor 1990-2001, agenţii economici care au beneficiat de credite garantate de stat au stins datorii faţă de bugetul de stat în sumă de 399,2 mil.lei, inclusiv credite de bază - de 362,3 mil.lei şi plăţi calculate suplimentar - de 36,9 mil.lei. Analiza datoriilor stinse denotă că din 399,2 mil.lei au fost stinse prin mijloace băneşti doar 96,4 mil.lei (24,1%), prin achitări reciproce - 242,8 mil.lei (60,9%), prin cesionarea datoriilor - 13,7 mil.lei (3,4%), prin anularea datoriilor de către Guvern şi Parlament - 46,3 mil.lei (11,6%). Conform bugetului de stat pe anul 2001, a fost prevăzută restabilirea mijloacelor dezafectate pentru plata garanţiilor de stat interne în sumă de 1,3 mil.lei, în realitate fiind stinse doar 1,0 mil.lei. La 01.01.02, ţinînd cont de dobînzile şi penalităţile calculate, datoria a 21 de agenţi economici faţă de bugetul de stat pentru garanţiile interne de stat a constituit 74,1 mil.lei. În legătură cu lichidarea Asociaţiei Republicane de Producţie "Termocomenergo", datoria ei faţă de bugetul de stat în mărime de 44,8 mil.lei (60,5% din suma totală a datoriei) a fost distribuită la 18 întreprinderi nou-formate, din care 17 deservesc unităţile administrativ-teritoriale locale. Cu 12 din aceste întreprinderi au fost încheiate acorduri-memorandum, prin care achitarea datoriilor în sumă de 31,2 mil.lei a fost "îngheţată" pînă la 01.04.02. La iniţiativa Ministerului Finanţelor, au fost deschise proceduri de faliment faţă de 11 agenţi economici datornici cu 22,4 mil.lei (30,2% din datoria totală), iar referitor la 5 agenţi economici cu datorii de 6,4 mil.lei materialele au fost expediate în adresa Procuraturii Generale. Ministerul Finanţelor şi Serviciul Fiscal de Stat utilizează insuficient pîrghiile de încasare forţată a datoriilor faţă de buget, inclusiv a datoriilor pentru creditele garantate de stat, prevăzute de Legea cu privire la modul de urmărire a impozitelor, taxelor şi altor plăţi nr.633-XIII din 10.11.95. Astfel, în anul 2001, utilizîndu-se prevederile legii nominalizate, în bugetul de stat au fost încasate doar 10,5 mii lei. 4. Activitatea Consiliului creditorilor O pîrghie de susţinere a agenţilor economici din ţară aflaţi în proces de restructurare în condiţiile economiei de piaţă o constituie acordarea unor facilităţi economico-financiare, prin încheierea acordurilor-memorandum cu Consiliul creditorilor. La finele a.2001, în condiţii de acord-memorandum, activau 112 întreprinderi. Cu 55 de întreprinderi care n-au întreprins măsuri pentru onorarea obligaţiunilor asumate şi generau în continuare pierderi, acordurile-memorandum au fost reziliate, iar faţă de 14 agenţi economici creditorii au iniţiat procedurile de reorganizare şi lichidare prin faliment. Încercările de restructurare a întreprinderilor prin încheierea acordurilor-memorandum nu în toate cazurile s-au soldat cu rezultate pozitive, fiindcă Consiliul creditorilor (CC) n-a exercitat un control riguros permanent asupra onorării de către agenţii economici a clauzelor acordurilor-memorandum, verificării operaţiunilor economice, financiare, comerciale şi de altă natură ale întreprinderilor privind prevenirea acumulării plăţilor noi expirate; n-a efectuat analiza sistematică a onorării obligaţiunilor asumate de agenţii economici pentru operarea modificărilor şi completărilor respective în acordurile-memorandum. Analiza selectivă a întreprinderilor care au încheiat cu CC acorduri-memorandum demonstrează că conducătorii acestora, fondurile de investiţii şi companiile de trust n-au întreprins măsurile necesare pentru ameliorarea situaţiei financiare, manageriale, de marketing şi pentru impulsionarea activităţii de producţie. Consiliul creditorilor, încălcînd prevederile legislaţiei în vigoare, n-a întocmit nomenclatorul întreprinderilor pasibile de izolare, ceea ce i-a permis Consiliului să manifeste o atitudine neunivocă faţă de agenţii economici care au avut intenţia să-şi restructurizeze activitatea economico-financiară în condiţiile acordurilor-memorandum, prin ce la încheierea acestor acorduri au fost încălcate principiile echităţii economice prevăzute de Legea restructurării întreprinderilor. În unele cazuri agenţilor economici nemotivat li s-a refuzat încheierea acestor acorduri, în altele - acordurile neargumentat au fost prolongate de multiple ori. Astfel, în anii 1999-2000, firma agroindustrială "Anina" a încercat de nenumărate ori să încheie cu CC un acord-memorandum pentru instituirea moratoriului asupra datoriilor întreprinderii, care la 01.01.99 constituiau 12,6 mil.lei, din care faţă de bugetul public - 7,0 mil.lei. Refuzul neîntemeiat din partea Consiliului de a încheia acordul-memorandum n-a permis întreprinderii respective să redreseze situaţia privind acumularea resurselor financiare circulante pentru reanimarea producţiei şi achitarea datoriilor formate. La 01.01.02, datoriile firmei au crescut pînă la 60,0 mil.lei, cauza principală fiind calcularea dobînzilor bancare şi a penalităţilor. S.A. "Floreni", care activa în condiţiile moratoriului asupra datoriilor creditoare, şi-a onorat integral condiţiile prevăzute, însă Consiliul a refuzat neargumentat reeşalonarea datoriilor creditoare pînă la 01.01.02. La adoptarea hotărîrii, acesta n-a ţinut cont de rezultatele economico-financiare concrete, n-a efectuat un studiu profund al măsurilor prevăzute în planul de restructurizare, în bussines-planul întreprinderii susţinut de secretariatul Consiliului. În alte cazuri, faţă de unii agenţi economici Consiliul a manifestat o toleranţă neargumentată pentru neonorarea obligaţiunilor din acordurile-memorandum şi nerealizarea măsurilor prevăzute în planurile de restructurizare, iar aceste întreprinderi au beneficiat neîntemeiat de facilităţile prevăzute de Legea restructurării întreprinderilor nr.958-XIII din 19.07.96. Astfel, la 10.07.95, CCS a adoptat decizia privind aplicarea procedurii de izolare la S.A. "Pielart" în vederea prolongării termenelor de achitare a datoriilor în sumă de 10,0 mil.lei pe un termen de 90 de zile. S.A. "Pielart", neprezentînd planul de restructurare în termenele stabilite, a obţinut de la acesta prolongarea termenelor de achitare a datoriilor pînă la finele anului 1995. La 15.01.96 a fost încheiat acordul-memorandum care prevedea "îngheţarea" datoriilor creditoare în sumă de 12,5 mil.lei pe un termen de un an, cu condiţia achitării plăţilor curente şi realizarea măsurilor din planul de restructurizare. Cu toate că S.A. "Pielart" n-a îndeplinit condiţiile acordului-memorandum, Consiliul, menţinînd neîntemeiat întreprinderea în regimul procedurii de izolare timp de 1,5 ani, a acceptat la 27.07.98 reeşalonarea datoriilor creditoare în sumă de 8,7 mil.lei şi de 0,7 mil.USD pe un termen de 4,5 ani. Deşi în această perioadă S.A. "Pielart" şi-a onorat obligaţiunile de plată doar la nivel de 59,8%, iar indicatorii economici din planul de restructurare n-au fost nici pe departe atinşi, Consiliul, încălcînd prevederile legislaţiei în vigoare, suplimentar la datoriile istorice a acceptat şi reeşalonarea datoriilor curente în sumă de 437,2 mii USD şi 350,0 mii lei. În aşa mod, S.A. "Pielart" neîntemeiat a beneficiat de facilităţile prevăzute de legislaţia în vigoare pentru întreprinderile în proces de restructurare circa 7 ani. Mai mult decît atît, stingerea datoriilor faţă de stat este efectuată în mare măsură nu prin mijloace băneşti, ci cu obiecte de menire social-culturală. Astfel, în perioada sus-menţionată, întreprinderea a transmis statului, în contul stingerii datoriei acumulate, 4 obiecte imobile în valoare totală de 12,2 mil.lei, acestea fiind, totodată, supraestimate cu 7,6 mil.lei faţă de valoarea lor de bilanţ. Încălcări analogice au avut loc şi la realizarea acordului- memorandum încheiat între CC şi S.A. "Macon". Acestei întreprinderi, care avea datorii mari faţă de creditorii de stat (4 mil.lei) şi activa în condiţiile acordului-memorandum din a.1995, pe care le-a onorat doar la nivel de 18%, Consiliul i-a permis neîntemeiat şi reeşalonarea datoriilor curente în sumă de 2,7 mil.lei şi 788 mii USD. Achitarea datoriilor faţă de stat în sumă de 8,8 mil.lei a avut loc iniţial în august 2000 prin costul unei baze de odihnă în valoare de 10,8 mil.lei, care era proprietatea statului şi se află în gestiunea economică a S.A. "Macon". Ulterior, la 01.02.01, în baza Hotărîrii Guvernului nr.1176 din 20.11.2000, a fost întocmit un alt act de primire-predare a bazei de odihnă sus-numite, conform căruia o parte a acesteia în valoare de 5,4 mil.lei a fost restituită S.A. "Macon". Pînă în prezent obiectele transmise statului nu sînt înregistrate în evidenţa contabilă a Î.S. "Promin", care gestionează proprietatea de stat aflată în gestiunea societăţilor economice şi este utilizată de S.A. "Macon" fără plată. Un fapt dubios de reeşalonare şi stingere a datoriilor faţă de stat, prin intermediul acordurilor-memorandum încheiate cu Consiliul, a avut loc în cazul cu S.A. "Vitis-Lăpuşniţa". În noiembrie 1997, Consiliul a decis să accepte procedura de izolare în vederea instituirii moratoriului asupra unei părţi de datorii în sumă de 3,0 mil.lei a societăţii respective, din care 1,6 mil.lei, concomitent cu încheierea acordului-memorandum, au fost reeşalonate pînă la 31.12.01. Ulterior au mai fost reeşalonate şi datoriile societăţii faţă de Fondul Social. Conducerea S.A. "Vitis-Lăpuşniţa", folosindu-se de lipsă de control din partea organelor abilitate cu acest drept (Serviciul Fiscal de Stat, secretariatul Consiliului, grupul de lucru, Direcţia finanţe a sectorului Hînceşti), a ignorat onorarea obligaţiunilor asumate prin acordul-memorandum şi realizarea măsurilor din planul de restructurizare. În loc să întreprindă măsuri de stingere integrală a datoriilor curente şi reeşalonate faţă de stat, prin diferite cesiuni, a mai acumulat datorii faţă de stat în sumă de 28,1 mil.lei, din care ale S.A. "Zorile" - 2,3 mil.lei, S.A. "Fabrica de sticlă din Chişinău" - 2,0 mil.lei, S.A. "Agroconservit" - 3,1 mil.lei, S.A. "Cristal-Flor" - 2,8 mil.lei, Î.M. "Glass Container Company" - 1,1 mil.lei ş.a., în total - ale 44 de agenţi economici care aveau datorii la stat. Cesionarea acestor datorii a fost neîntemeiată, deoarece actele normative în vigoare prevedeau cesiunea datoriilor faţă de bugetul consolidat de la întreprinderile agricole către întreprinderile de achiziţionare şi prelucrare a materiei prime agricole cu care ultimele sînt în relaţii economice, în limitele datoriilor expirate între aceşti agenţi economici. În cazul respectiv a avut loc preluarea datoriilor care nu se încadrează în aceste prevederi: S.A. "Vitis-Lăpuşniţa" anterior n-a avut relaţii economice cu agenţii economici cesionari. Primind din partea cesionarilor acoperirile materiale respective, conducerea S.A. "Vitis-Lăpuşniţa" n-a utilizat aceste resurse pentru stingerea datoriilor faţă de stat, ci la propria discreţie. O parte din datoriile proprii şi datoriile nou-acumulate faţă de stat în sumă totală de 22,8 mil.lei a fost stinsă de către S.A. "Vitis-Lăpuşniţa" cu obiecte de menire social-culturală: casa de cultură - 1282 mii lei, şcoala de muzică - 20 mii lei, baia - 346 mii lei, străzile satului - 4216 mii lei, 2 cazangerii - 1365 mii lei, sistemele de alimentare cu apă şi canalizare - 2400 mii lei, stadionul - 1087 mii lei, canalul de evacuare a apei - 2006 mii lei, un lac - 4454 mii lei, obiectul apărării civile - 1581 mii lei, clădirea gospodăriei comunale - 350 mii lei etc. Datele neveridice despre apartenenţa acestor obiecte în capitalul social al S.A. "Vitis-Lăpuşniţa" au fost prezentate de Agenţia teritorială de privatizare Hînceşti (dl V.Dubceac). Acceptînd neîntemeiat obiectele enumerate în calitate de stingere a datoriilor faţă de stat, Consiliul n-a asigurat controlul asupra estimării lor corecte. Costurile obiectelor au fost majorate de 3-4 ori, deşi unele din ele nu existau şi-şi păstraseră doar denumirea, iar celelalte erau complet devastate. În rezultatul acestor operaţiuni, statului i-au fost cauzate prejudicii în sumă de 20,9 mil.lei, iar la 44 de agenţi economici neîntemeiat le-a fost stinsă, prin intermediul S.A. "Vitis-Lăpuşniţa", datoria faţă de stat în sumă de 28,1 mil.lei. Majoritatea obiectelor transmise în evidenţa contabilă a primăriei locale n-au fost luate la intrări din cauza lipsei documentaţiei necesare. Lipsa controlului necesar din partea instituţiilor centrale de stat (Ministerul Finanţelor, Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Economiei, Departamentul Privatizării, ministerele de ramură, secretariatul Consiliului) şi responsabilitatea redusă a autorităţilor publice locale şi instituţiilor subordonate lor atît în cazurile enumerate, cît şi în alte cazuri (Centrul de Modă, S.A. "Steaua", Institutul Naţional al Viei şi Vinului, S.A. "Patria mea" ş.a.), încălcările şi neajunsurile comise de acestea şi de organele de conducere ale unităţilor economice n-au permis utilizarea eficientă şi raţională a facilităţilor şi pîrghiilor atribuite prin Legea restructurării întreprinderilor pentru ameliorarea situaţiei economico-financiare a întreprinderilor supuse restructurizării, majorarea veniturilor bugetului public, ci dimpotrivă au prejudiciat statul prin eschivarea unor agenţi economici de la vărsarea în buget a plăţilor obligatorii. Pentru majoritatea întreprinderilor, care au încheiat cu Consiliul creditorilor acorduri-memorandum, planurile de restructurizare au fost elaborate de către Agenţia pentru Restructurarea Întreprinderilor şi Asistenţă (ARIA), care datorită deciziilor respective adoptate de Guvern deţinea în domeniul nominalizat rolul de monopolist. Lipsa concursului în domeniu a influenţat negativ asupra calităţii serviciilor prestate de ARIA, a dus la utilizarea neeficientă a resurselor financiare în scopul restructurării întreprinderilor (o mare parte din ele fiind obţinute de la donatorii străini sub formă de asistenţă). 5. Utilizarea asistenţei şi donaţiilor străine Pe parcursul a.2001, Curtea de Conturi a efectuat unele controale asupra eficienţei utilizării asistenţei şi donaţiilor străine, în rezultatul cărora au fost depistate un şir de încălcări şi neajunsuri în acest domeniu. Astfel, conform datelor Ministerului Economiei, responsabil de evidenţa şi controlul asupra utilizării acestor resurse, în ultimii ani (1999-2001) republica a beneficiat de asistenţă tehnică şi financiară (fără rambursare) în sumă de 311 mil.USD. Utilizarea resurselor primite este neefectivă şi neeficientă atît din vina ministerului nominalizat, cît şi a ministerelor şi departamentelor de ramură. Nu sînt îndeplinite prevederile actelor normative cu privire la mecanismul de coordonare şi utilizare a asistenţei acordate Republicii Moldova de către organismele internaţionale şi ţările-donatoare, nu este organizată evidenţa strictă a asistenţei primite; nu în toate cazurile se întocmesc rapoarte finale privind folosirea ei. Ministerele şi departamentele de ramură practic s-au eschivat de la organizarea şi controlul asupra utilizării asistenţei primite de întreprinderile de ramură. Ca rezultat, majoritatea asistenţei străine este utilizată nu în scopuri de producţie, dar pentru organizarea deplasărilor costisitoare peste hotarele ţării, procurarea mobilei luxoase şi unităţilor de transport, stabilirea salariilor, adaosurilor şi compensărilor neargumentat majorate, plata multiplelor servicii de consulting. De regulă, dirijarea proiectelor de asistenţă străină este efectuată de actualii sau foştii angajaţi ai Ministerelor Finanţelor, Economiei, ministerelor de ramură. Unii din ei, obţinînd în cadrul proiectelor realizate venituri destul de sporite, se eschivează de la onorarea obligaţiunilor constituţionale privind plata impozitului pe veniturile obţinute. Surse importante de asistenţă străină au fost folosite prin intermediul Agenţiei pentru Restructurarea Întreprinderilor şi Asistenţă (ARIA). Această instituţie a fost fondată de Guvernul Republicii Moldova, în baza contractului respectiv încheiat cu BIRD, ca persoană juridică de sine stătătoare, nonguvernamentală, necomercială şi nonprofit. Activitatea ei este supravegheată de Consiliul de Observatori, majoritatea membrilor cărora sînt numiţi de Guvern. Scopul fondării ARIA a fost activitatea de restructurare a întreprinderilor şi acordarea de asistenţă tehnică în perioada postprivatizare. Direcţia executivă a ARIA, folosindu-se de lipsa controlului respectiv din partea Consiliului de Observatori (preşedintele căruia, de regulă, este ministrul economiei în funcţie), în perioada de activitate (începînd cu a.1995) a admis abateri de la prevederile actelor normative ce reglementează activitatea Agenţiei, cazuri de utilizare neefectivă şi neeficientă a resurselor financiare administrate şi de prestare a serviciilor de asistenţă tehnică necalitative. În perioada sus-menţionată, ARIA a administrat din diferite surse mijloace financiare în sumă de 28,5 mil.lei, 8,1 mil.USD şi 2,9 mil.EURO. Mijloacele financiare obţinute urmau să fie folosite pentru finanţarea lucrărilor de asistenţă tehnică a întreprinderilor din republică, iar pentru întreţinerea Agenţiei trebuiau prevăzute resurse minime. În realitate mijloacele financiare au fost direcţionate în următoarea proporţie: pentru întreţinerea Agenţiei - 39%; pentru restructurarea întreprinderilor - 61%. Din mijloacele direcţionate pentru întreţinerea Agenţiei la 1 ianuarie 2001 au rămas nevalorificate 9,1 mil.lei, iar o parte din mijloacele financiare acumulate au fost utilizate neeficient. Experţilor străini, angajaţi pentru participarea la elaborarea planurilor de restructurizare şi acordarea consultaţiilor, li se plăteau zilnic cîte 765-1000 USD, iar remunerarea lunară a consultanţilor locali varia de la 300 pînă la 3700 USD. Unii angajaţi ai Ministerului Finanţelor, Serviciului Fiscal de Stat, Ministerului Economiei, întreprinderilor supuse restructurării şi înşişi angajaţii Agenţiei erau remuneraţi în calitate de consultanţi locali. În afară de salariile de bază, primite din devizul de întreţinere a Agenţiei, aceştia mai erau salariaţi în valută străină şi din contul diferitor proiecte de asistenţă. Numai pentru serviciile de consulting în restructurarea a 10 întreprinderi din cadrul Programului Pilot la 4 firme străine le-au fost achitate 1,94 mil.USD. Pentru serviciile acordate consultanţilor locali la 3 consultanţi străini le-au fost plătite 185 mii USD. În cadrul proiectului SMEMOL 9501, finanţat de Uniunea Europeană (TACIS) la solicitarea ARIA, în loc de calculatoare au fost procurate 2 autovehicule cu costul total de 88,3 mii DEM. Au fost depistate cazuri cînd finanţarea cheltuielilor de restructurare a unora şi aceloraşi întreprinderi este efectuată de mai multe ori. Pentru restructurarea S.A. "Flamingo-96" or.Bălţi, Agenţia, în anii 1995-1996, a achitat 143 mii USD prin Programul Pilot, în anul 1998 - 59,4 mii USD din creditul PSD-1. În mod analogic au fost finanţate cheltuielile privind restructurarea S.A. "Spectrul", S.A. "Dana", S.A. "Talmaza", S.A. "Nord-Mobilă", S.A. "Pielart", S.A. "Nistru", S.A. "Farmaco", S.A. "Fabrica de drojdii". Pentru întocmirea planurilor de restructurare a acestor întreprinderi iniţial au fost cheltuite 1,8 mil.USD şi repetat încă 195 mii USD. Cheltuielile de delegaţie ale ARIA au constituit 959,2 mii lei. Nu în toate cazurile deplasarea peste hotare a angajaţilor Agenţiei a fost argumentată de necesităţile de activitate. De regulă, la reîntoarcerea în ţară specialiştii delegaţi nu întocmeau dările de seamă despre lucrul efectuat. Selectarea cadrelor de consultanţi locali şi trimiterea la studii în ţară şi peste hotare din contul mijloacelor financiare ale Agenţiei era înfăptuită fără concurs, la discreţia conducerii acesteia. Efectuînd cheltuieli pentru reparaţia încăperilor arendate de la Ministerul Industriei pentru oficiu de 162,2 mii USD, conducerea Agenţiei ulterior a procurat de la S.A. "Alfa" 3 etaje din blocul administrativ în sumă de 888 mii lei, a închiriat suprafeţe de la S.A. "Artima", S.A. "Moldagrotehnica" ş.a., o parte din aceste încăperi fiind utilizate în scopuri comerciale, cheltuind pentru reparaţia lor încă 283 mii USD. Pentru dotarea acestor încăperi cu tehnică de calcul, video, audio, birotică, climatizoare, mobilier, inventar au fost cheltuite 7,8 mil.lei. Mobilierul a fost procurat de la firmele străine şi nu de la producătorii autohtoni restructurizaţi de Agenţie. Deşi ARIA, conform documentelor de constituire, urma să fie o organizaţie necomercială şi nonprofit, în perioada de activitate, Agenţia a prestat servicii comerciale, obţinînd venit de 27,4 mil.lei. Din mijloacele băneşti în sumă de 3,7 mil.lei, primite de la Ministerul Finanţelor în a.1996 pentru implementarea în sectorul energetic a unui program de management financiar şi restructurarea întreprinderilor "Moldenergo" si "Moldova-gaz", la 01.07.01 au rămas nevalorificate 1,5 mil.lei. O parte din aceasă sumă a fost depusă la conturile de depozit în băncile comerciale. Utilizarea iraţională şi neeficientă a resurselor financiare destinate restructurării întreprinderilor s-a soldat cu neonorarea sarcinilor atribuite acestei organizaţii. Mai mult decît atît, indicatorii activităţii economico-financiare a întreprinderilor supuse restructurării prin asistenţa Agenţiei denotă că în multe cazuri rezultatele restructurării sînt negative. Astfel, la iniţiativa Consiliului creditorilor de stat, la 14 întreprinderi, care au activat în baza acordurilor-memorandum mai mulţi ani, planurile de restructurizare pentru care au fost elaborate de ARIA, actualmente, prin instanţele de judecată, a fost iniţiată procedura de faliment (S.A. "Alimentarmaş", S.A. "Elcas", S.A. "Alfa", S.A. "Nistru", S.A. "Sigma" ş.a.). Aportul la buget a 79 de întreprinderi supuse restructurizării prin asistenţa ARIA în ultimii ani s-a micşorat cu 475,2 mil.lei. CAPITOLUL IV. Integritatea şi gestionarea patrimoniului public Curtea de Conturi, în conformitate cu prevederile Legii nr.312-XIII din 8 decembrie 1994 şi programului de activitate, în anul 2001 a efectuat controale asupra aspectelor ce ţin de administrarea, gestionarea şi privatizarea patrimoniului public. Astfel, unui control integral au fost supuse acţiunile Departamentului Privatizării, Comisiilor de concurs, ministerelor şi departamentelor de ramură privind privatizarea prin concursuri investiţionale a fostelor întreprinderi de stat (71 de unităţi). Controlul efectuat a stabilit că conducerea fostului Minister al Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat (dl Iu.Badîr) şi fostului Departament al Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat (dnii V.Filat, A.Oleinic), actualmente Departamentul Privatizării, precum şi ministerele de ramură au exercitat insuficient controlul asupra activităţii organelor de conducere ale întreprinderilor şi societăţilor economice în care statul deţinea pachetul acţiunilor de control privind gestionarea eficientă şi raţională a patrimoniului de stat aflat în posesia societăţilor. Activele nete ale Reţelelor Electrice Chişinău, Reţelelor Electrice de Distribuţie Centru şi ale Reţelelor Electrice de Distribuţie Sud s-au micşorat, din momentul acţionării (01.10.97) pînă la expunerea lor la privatizare (01.12.99), de la 1 mlrd. 459 mil.lei pînă la 167, 0 mil.lei. Conducerea S.A."Tipar-Color", profitînd de lipsa de control şi supraveghere din partea Departamentului (A.Oleinic) şi ministerului de ramură (V.Gorincioi), care gestionau în numele statului pachetul acţiunilor de control (52,2 la sută), cu încălcarea actelor normative în vigoare, a decapitalizat societatea nominalizată, inclusiv prin transmiterea patrimoniului acesteia în valoare de 7,0 mil.lei în proprietatea S.R.L."Supercom". Gestionarea neeficientă a patrimoniului întreprinderilor preconizate privatizării a dus la aceea că majoritatea unităţilor economice la momentul expunerii lor pentru privatizare activau cu pierderi şi se aflau într-o situaţie financiară deplorabilă. În consecinţă, o mare parte din unităţile economice expuse privatizării, inclusiv prin concursuri investiţionale, şi-au pierdut atractivitatea pentru posibilii investitori. Cauza menţionată, precum şi informarea incompletă a posibililor investitori, îndeosebi a celor străini, au generat expunerea multiplă (de 6-8 ori) la concursurile investiţionale a unor întreprinderi şi a pachetelor de acţiuni, ca în cele din urmă acestea să fie vîndute la preţuri derizorii. Din 71 de întreprinderi supuse privatizării prin concurs investiţional pachetele acţiunilor de control care aparţineau statului în 65 de unităţi economice au fost vîndute la un preţ mai redus decît valoarea activelor nete, diferenţa constituind 836,0 mil.lei. Deşi, potrivit prevederilor actelor legislative şi normative în vigoare, în preţul total al pachetelor de acţiuni expuse pentru vînzare s-au inclus preţul de vînzare a obiectului, angajamentele financiare ale investitorilor privind stingerea datoriilor creditoare ale unităţilor economice privatizate, precum şi obligaţiunile lor investiţionale în întreprinderile respective, neacoperite au rămas activele nete ale statului în 18 societăţi pe acţiuni, suma totală constituind 265,9 mil.lei. Dat fiind că întreprinderile preconizate privatizării, înainte de expunerea lor la concursurile investiţionale, nu erau supuse inventarierii şi auditului, au avut loc cazuri de informare neadecvată a investitorilor privind situaţia financiară reală a unităţilor economice. Ulterior, litigiile judiciare, de lungă durată, între Departamentul Privatizării şi unii investitori, au cauzat tergiversarea achitării pentru pachetele de acţiuni ale statului, precum şi realizarea programelor investiţionale. În rezultatul apariţiei litigiilor între investitori şi Departament, statul a ratat venituri, timp îndelungat fiind tergiversată redresarea şi restructurizarea activităţii întreprinderilor privatizate. Uneori investitorii sînt impuşi să suporte cheltuieli suplimentare în raport cu angajamentele financiare asumate conform contractelor încheiate. Astfel, în urma controlului efectuat de organele fiscale şi de control financiar după privatizarea pachetului de acţiuni în S.A."Fabrica de prelucrare a seminţelor" (Răuţel) de către S.R.L."Triaj", au fost depistate diferite neachitări la buget, inclusiv de sancţiuni economice în sumă de 6,6 mil.lei. În mod analogic au fost aplicate sancţiuni economice S.A."Porumb", Bălţi (investitor S.R.L."Edvit") în sumă de 8,9 mil.lei. Datoriile menţionate reprezintă cheltuieli suplimentare pentru investitor. La S.A. "Elevatorul Căuşeni", după privatizarea pachetului de acţiuni ale statului de către Î.M."Kelly Grains Corporation" S.R.L., s-a stabilit lipsa a 5,0 mii tone de grîu în sumă de 13,7 mil.lei, nereflectată în bilanţul contabil, precum şi datorii nerambursate pentru creditul de mărfuri în sumă de 7,0 mil.lei. În total, cumpărătorul, pe lîngă obligaţiunile asumate, este impus să achite cheltuieli suplimentare de circa 22,0 mil.lei. Datoriile creditoare indicate în setul de documente ale unor întreprinderi privatizate (S.A. "Covoare-Ungheni", S.A. "Ciment", Rezina ş.a.), care, conform contractelor încheiate, trebuiau să fie achitate din contul investitorilor, în realitate s-au dovedit a fi cu mult mai mari. După privatizarea S.A. "Hotelul Chişinău" de către S.R.L. "Transimex-Prim" s-a depistat că o parte din suprafeţele hotelului au fost comercializate concomitent unui alt agent economic. Unii investitori, care prin contractele de vînzare-cumpărare au obţinut pîrghiile de dirijare a întreprinderilor privatizate şi au contribuit la decapitalizarea lor, ulterior, sub pretext că informaţia privind situaţia reală a obiectelor privatizate prezentată de Departament n-a fost veridică, au reziliat prin instanţele de judecată contractele încheiate. În aşa mod a fost reziliat contractul de vînzare-cumpărare a acţiunilor statului deţinute în S.A. "Parcul de autobuze nr.1" din Chişinău de către S.R.L. "Bimacom", care în perioada de dirijare a pachetului acţiunilor de control a casat şi realizat 28 de autobuze în valoare de 0,8 mil.lei. Fără a informa cumpărătorul despre starea tehnică şi epidemiologică a obiectului propus pentru privatizare - S.A. "Avicola-Bujor", de către Departament a fost acceptat un program de efectuare a investiţiilor, care din start era irealizabil atît din punct de vedere al formei valorice a investiţiilor, cît şi al termenului de realizare. Departamentul şi Comisiile pentru desfăşurarea concursurilor investiţionale au vîndut acţiunile statului deţinute în societăţile pe acţiuni fără a ţine cont de potenţialul tehnic şi de posibilităţile economico-financiare ale cumpărătorilor, care în multe cazuri erau insuficiente pentru a realiza angajamentele financiare asumate de către investitori. Ca rezultat, în multe cazuri n-au fost achitate, în termenele stabilite de contracte, plata pentru pachetele de acţiuni, datoriile creditoare, nefiind realizate şi programele investiţionale. Conform datelor Departamentului, spre finele controlului, restanţele cumpărătorilor pentru pachetele de acţiuni ale statului procurate au constituit 24,2 mil.lei. Pînă la încheierea controlului nu erau achitate plăţile pentru pachetele de acţiuni ale statului, prevăzute de contracte, de către cumpărătorii: firma "AVI WAKS" (Israel) - 11,9 mil.lei, S.R.L."Bonevile" - 5,3 mil. lei, S.R.L. "Acvila" - 1,6 mil.lei, S.R.L."Plastan" - 1,5 mil.lei, S.R.L."Mas-Savaş" - 1,4 mil. lei, S.R.L. "Basculatrans" - 1,2 mil. lei, S.R.L."Iroil-Best", Chişinău - 0,9 mil. lei, Compania "Finarge - 26" - 0,3 mil. lei. O situaţie precară s-a creat în ceea ce priveşte onorarea de către cumpărători a obligaţiunilor investiţionale în întreprinderile privatizate. Concomitent cu selectarea unor cumpărători insolvabili, negativ a influenţat asupra onorării obligaţiunilor investiţionale acceptarea de către Comisiile pentru desfăşurarea concursurilor investiţionale a unor programe de investiţii formale şi cu termene nereale de executare. Astfel, în pofida multiplelor modificări ale programelor investiţionale, atît privind perioada, cît şi direcţiile de efectuare a investiţiilor, la începutul anului 2001, din 71 de investitori 27 nu şi-au onorat obligaţiunile investiţionale în sumă de 300,2 mil.lei. S.A."Union Fenosa", conform rezultatelor auditului efectuat de către firma "PRICEWATER-HOUSE COOPERS", din volumul de investiţii (obligatoriu pentru efectuare în anul 2000) în sumă de 158,2 mil.lei, şi-a onorat angajamentele asumate în mărime de numai 69,4 mil.lei, sau la nivel de 43,9 la sută. Potrivit aceluiaşi audit, asistenţa financiară a fost acordată RED-urilor de către S.A."Union Fenosa" prin intermediul unui împrumut convertibil în sumă de 35,0 mil.dol.SUA, cu rata dobînzii de 23 la sută. Ulterior, actuala Comisie de concurs pentru privatizarea întreprinderilor din sectorul electroenergetic, creată prin Hotărîrea Guvernului nr.428 din 07.06.01, a acceptat această asistenţă financiară în sumă de circa 440,0 mil.lei ca investiţii efectuate în contul angajamentelor obligatorii ale investitorului nominalizat. Prin această decizie, în locul investiţiilor necesare pentru reutilarea tehnică a reţelelor de distribuire, prevăzute de programul de investiţii obligatorii, au fost acceptate un şir de cheltuieli ce nu ţin direct de funcţionarea reţelelor: 3,5 mil.lei - procurarea autovehiculelor; 41,0 mil.lei - procurarea imobilului, mobilei, telefoanelor mobile, plata serviciilor de consulting; 12,0 mil.lei - procurarea obiectelor de uz casnic, ceasurilor, îmbrăcămintei, cărţilor, casetelor audio şi video etc. În total, au fost acceptate ca investiţii cheltuieli neprevăzute de programul investiţional în sumă de 329,0 mil.lei. Cazuri de utilizare iraţională a investiţiilor au avut loc şi la S.A. "Bălţeanca" (cumpărător "Klaus Steillman GMBH & K.G."), la care pentru cheltuielile de consultanţă, de deplasare şi de întreţinere a consultanţilor străini au fost folosite circa 65,0 la sută din suma totală a investiţiilor. Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (A.Sărăcuţa, N.Triboi), reieşind din condiţiile contractului de vînzare-cumpărare, acceptate de către Comisia pentru supravegherea procesului de privatizare a complexului energetic (vicepreşedinte - V.Cosarciuc), a permis RED-urilor, trecute în posesia S.A."Union Fenosa", ridicarea tarifelor pentru consumatorii de energie electrică iniţial de la 50 pînă la 65 de bani, iar ulterior pînă la 68 de bani pentru 1 kWh. Această majorare a fost efectuată în lipsa unei analize profunde a cheltuielilor reale de procurare, transportare şi distribuire a energiei electrice, a pierderilor comerciale şi tehnice, a cheltuielilor investiţionale etc. Pentru "argumentarea" necesităţii ridicării tarifului la energia electrică de la 50 pînă la 65 de bani pentru 1 kWh, ANRE (A.Sărăcuţa) a acceptat unele date denaturate privind cheltuielile reale luate ca bază pentru elaborarea tarifelor. Astfel, în tarif au fost incluse neîntemeiat cheltuieli majorate legate de amortizarea fondurilor fixe. Conform datelor evidenţei contabile, aceste cheltuieli în realitate constituiau 37,7 mil.lei, însă în tarif au fost incluse în mărime de 128,6 mil.lei, sau cu 91,4 mil.lei mai mult. Motivarea ridicării tarifelor prin referirea la normele prevăzute de Anexa nr.11, ca parte componentă a contractului de vînzare-cumpărare încheiat între Departamentul Privatizării şi S.A."Union Fenosa", este incorectă, deoarece toate 13 anexe la acest contract prezintă nişte foi curate, semnate de către reprezentanţii ambelor părţi. Prin Hotărîrea Guvernului "Cu privire la aprobarea proiectului investiţional "Nuco" nr. 1054 din 11.11.97, care n-a fost publicată în Monitorul Oficial şi, deci, n-are putere juridică, sub pretextul aprobării unui proiect-tip de privatizare, posibilii investitori au fost înlăturaţi de la participarea la concursul investiţional privind privatizarea S.A."Pivniţele din Brăneşti". Mai mult decît atît, cumpărătorul S.R.L."Nuco-Prim", încălcînd prevederile contractului de vînzare-cumpărare, fără consimţămîntul vînzătorului, a cedat S.A. "Basvinex" pachetul de acţiuni procurat şi toate obligaţiunile asumate. La efectuarea privatizării prin concursuri investiţionale Comisiile de concurs au comis şi alte încălcări. Astfel, au fost acceptate rapoarte financiare neautentificate de către organele fiscale (S.A. "Uzina biochimică din Bălţi", S.A. "Furnizorul ABA", S.A. "Bălţeanca", S.A."Piele", S.A."Protos"); n-au fost respectate termenele de încheiere a contractelor de vînzare-cumpărare; programele investiţionale au fost aprobate fără repartizarea investiţiilor pe ani (S.A. "Faprochim", S.A. "Moldagrotehnica", S.A. "Farmaco", S.A. "Inmacommetal", S.A. "Tirex-Petrol"); neîntemeiat au fost prelungite termenele de achitare a acţiunilor procurate (S.A. "Ciment", Rezina); nu în toate cazurile au fost calculate şi încasate penalităţile şi sancţiunile economice pentru neonorarea de către cumpărători a obligaţiunilor asumate; nu întotdeauna în contracte au fost prevăzute temeiurile de reziliere a acestora. Cu toate că contractele de bază de vînzare-cumpărare a pachetelor de acţiuni în S.A. "Farmaco" şi S.A. "Ciment", Rezina stipulează angajamentele investitorilor exprimate în valută străină, în urma semnării unor adendumuri, volumul investiţiilor a fost exprimat şi în valută naţională, însă la cursuri de convertibilitate constante, care sînt cu mult mai mici decît cursul de schimb real pe piaţa republicii (în cazul respectiv 4,7 şi 6,0 lei pentru 1 dol.SUA). Ulterior, investitorii, folosindu-se de această modificare a contractului, efectuînd investiţii în valută naţională în mărimile fixate în adendumuri, neîntemeiat consideră că şi-au onorat obligaţiunile investiţionale, dar în realitate nivelul de realizare a programelor investiţionale constituie doar 50 la sută. Analiza activităţii unităţilor economice în perioada postprivatizare denotă că un şir de întreprinderi continuă să activeze cu pierderi, iar la unele din ele situaţia economico-financiară chiar s-a înrăutăţit. Din 44 de întreprinderi supuse controlului selectiv 26 au activat cu pierderi, care la finele controlului au constituit 151,1 mil.lei. Astfel, S.A. "Combinatul de produse cerealiere Chişinău" (cumpărător - Î.M. "Larga-Vin") a activat cu pierderi în sumă de 51,2 mil.lei; S.A. "Ciment", Rezina (cumpărător - Compania "Finarge-26") - 30,2 mil.lei; S.A. "Tirex-Petrol" (cumpărător - Compania "Mabanaft-Moldova Gmb H") - 19,1 mil.lei; S.A. "Porumb", Bălţi (cumpărător - S.R.L. "Edvit") - 11,9 mil.lei; S.A. "Avicola-Bujor" (cumpărător - Î.M. "Moldiz") - 8,9 mil.lei; S.A. "Cereale-Prut" (cumpărător - S.A. "Agroindexport") - 8,7 mil.lei; S.A. "Elevatorul Căuşeni" (cumpărător - Î.M. "Kelly Grains Corporation" S.R.L.) - 7,3 mil.lei; S.A. "Farmaco-Chişinău" (cumpărător - firma "Eurofarm") - 6,7 mil.lei; S.A. "Avicola-Roso SL" (cumpărător - S.R.L. "Minerva") - 2,5 mil.lei etc. Scopul principal al privatizării prin concursuri investiţionale, parte componentă a Programului de privatizare pentru anii 1998-2001, care prevedea atragerea investitorilor strategici la privatizarea şi restructurizarea financiară a întreprinderilor, reducerea cheltuielilor de producţie şi a numărului de întreprinderi nerentabile, redresarea economiei naţionale a ţării, în mare măsură n-a fost atins. Aceasta se datorează faptului că conducerea Departamentului Privatizării (Iu.Badîr, V.Filat, A.Oleinic, Z.Grafchin şi, parţial, N.Gumenîi), ministerelor şi departamentelor de ramură, Comisiilor pentru desfăşurarea concursurilor investiţionale, nerespectînd prevederile Legii nr. 1217-XIII din 25.06.97 şi ale Regulamentului concursurilor investiţionale şi negocierilor directe, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1056 din 12.11.97, insuficient şi iresponsabil au asigurat pregătirea şi derularea procesului de privatizare a acţiunilor statului în unităţile economice supuse privatizăriii prin concursuri investiţionale, precum şi faptului că Guvernul Republicii Moldova, neefectuînd monitorizarea procesului de privatizare desfăşurat în ţară, a pierdut controlul asupra acestui proces. Asupra rezultatelor privatizării prin concurs investiţional a influenţat negativ şi pregătirea superficială, neadecvată cerinţelor actelor legislative şi normative, a documentelor înaintate spre examinare Comisiilor de concurs. Responsabilii de acest domeniu - dna L.Buzu şi dl L.Cojocaru, şefi de Direcţie la Departamentul Privatizării, nu şi-au onorat în deplină măsură atribuţiile de serviciu. Cu încălcări şi devieri de la prevederile actelor legislative în vigoare a fost administrată şi gestionată proprietatea statului şi din cadrul altor unităţi economice. S.A. "Aviatehnologie". La această întreprindere, ca şi la multe altele, a fost admisă subevaluarea patrimoniului de stat inclus în capitalul social la reorganizarea acesteia în societate pe acţiuni. Valoarea activelor introduse în capitalul social, determinată de comisia de estimare şi aprobată de fostul Minister al Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat (MPAPS) a fost diminuată considerabil. Valoarea de bilanţ constituind 743 mil.lei, inclusiv fonduri fixe - 625,0 mil.lei, capitalul social al societăţii pe acţiuni nou-formate, în urma reorganizării fostei Întreprinderi de Stat "Uzina experimentală a aviaţiei civile", a fost înregistrat numai în mărime de 5 mil.lei. Estimarea la preţuri reduse a bunurilor materiale, introduse în capitalul social ulterior, în unele cazuri a dus la comercializarea acestora la preţuri diminuate. Pachetul de acţiuni ale statului în S.A. "Aviatehnologie" (60%) iniţial a fost vîndut de către fostul MPAPS cu încălcarea prevederilor actelor normative în vigoare (fără concurs) firmei insolvabile S.R.L. "Prozelit". Ulterior, Departamentul Privatizării, reziliind contractul de vînzare-cumpărare în mod unilateral, dar nu în conformitate cu modalitatea stabilită de legislaţia în vigoare, a vîndut acest pachet de acţiuni S.A. "KENTFORD CAPITAL CORPORATION". Vînzarea pachetului de acţiuni a fost efectuată la un preţ de 2 ori mai mic decît valoarea activelor nete, iar venitul ratat de stat a alcătuit 13,0 mil.lei. Însă, în legătură cu participarea Departamentului Privatizării în instanţele de judecată într-un litigiu patrimonial cu firmele menţionate, pînă la finele controlului (octombrie 2001) în bugetul de stat de la privatizarea acţiunilor în S.A. "Aviatehnologie" n-a fost vărsată suma contractată de 3,4 mil.lei. În timp ce în instanţele de judecată se examinează litigiul cine va deveni proprietarul pachetului de control al acţiunilor, întreprinderea puţin cîte puţin este decapitalizată prin încheierea şi realizarea de către organul executiv al societăţii a unor contracte şi tranzacţii neeficiente. Astfel, în această perioadă, au fost vîndute fonduri fixe în sumă de 661,2 mii lei (o parte din clădirea blocului "B", atelierul de prelucrare a lemnului, mijloace de transport, maşini şi utilaj) şi casate de la balanţă fonduri fixe de 2,7 mil.lei. O parte însemnată a suprafeţelor de producţie este dată în arendă la preţuri diminuate, plata pentru acestea nefiind achitată în mod regulat şi complet. S.A. "Călăraşi-Divin". La societatea respectivă a fost constatată o gestionare nesatisfăcătoare a patrimoniului de stat. La estimarea patrimoniului de stat în cadrul reorganizării fostei întreprinderi de stat în societate pe acţiuni datele din evidenţa contabilă n-au fost confruntate cu cele privind patrimoniul existent în realitate; determinată calitatea acestuia; stabilit gradul de uzură în dependenţă de starea reală. La reevaluarea distilatelor suma reevaluării neîntemeiat a fost diminuată cu 10,1 mil.lei. Aceasta, precum şi alte încălcări, au dus la diminuarea venitului impozabil cu 14,4 mil.lei, necalcularea şi nevărsarea la buget a impozitului pe venit în sumă de 3,8 mil.lei. În legătură cu nereflectarea corectă în evidenţa contabilă a valorii fondurilor fixe conform actului de estimare, contabilitatea societăţii a diminuat valoarea activelor nete ale întreprinderii cu 8,4 mil.lei, micşorînd, totodată, acoperirea cu active nete a acţiunilor cu 19,4 la sută. Conducerea întreprinderii n-a luat măsurile respective pentru ridicarea eficienţei activităţii de producţie, micşorarea cheltuielilor de producţie. În ultimii ani capacităţile de producţie sînt utilizate doar la nivel de 35-53 la sută. În scădere continuă se află şi volumul producţiei îmbuteliate, a vînzărilor nete, a rentabilităţii. Societatea se află într-o dependenţă totală de Î.M. "WEST WORLDWIDE CORP" S.R.L., prin intermediul căreia este asigurată cu materie primă la nivel de 98 la sută. Din cauza încheierii unor contracte dubioase, fără asigurarea financiară corespunzăroare (dnii V.Railean, I.Blîndu), întreprinderii i-au fost cauzate prejudicii în sumă de 2,5 mil.lei (inclusiv în relaţiile cu AOZT "Norman" Moscova - de 2,4 mil.lei), prin furnizarea de băuturi spirtoase, care ulterior n-au fost plătite, iar firmele respective au dispărut. Din lipsa de responsabilitate a specialiştilor întreprinderii, la 01.10.01, s-au format datorii debitoare irecuperabile în sumă de 690 mii lei. În timp ce mijloacele financiare ale societăţii sînt sustrase din circuit prin formarea datoriilor debitoare, datoriile societăţii faţă de bugetul public naţional şi faţă de alţi creditori alcătuiesc 35,2 mil.lei. S.A. "Fabrica de fermentare a tutunului din Orhei". S-a dovedit a fi neefectivă şi neeficientă gestionarea patrimoniului public prin intermediul companiilor fiduciare. Astfel, la transmiterea S.A. "Fabrica de fermentare a tutunului din Orhei" în administrare fiduciară, Departamentul Privatizării (dl A.Oleinic) a manifestat o atitudine iresponsabilă. Pachetul de acţiuni (95,07%), pe care îl deţinea statul în societatea respectivă, a fost transmis managerului fiduciar S.R.L. "Măgura-Grup", în lipsa acordului ministerului de ramură şi concursului de selectare a solicitanţilor, precum şi a capacităţilor de administrare şi management, înzestrării tehnice şi posibilităţilor financiare. Departamentul Privatizării n-a ţinut sub un control strict onorarea de către managerul fiduciar a obligaţiunilor asumate, din care cauză, la momentul efectuării controlului, managerul fiduciar n-a calculat şi transferat la bugetul de stat 3% din costul nominal al acţiunilor primite pentru administrare fiduciară începînd cu anul 2001 pentru fiecare an precedent de activitate în sumă de 873,0 mii lei. În mod similar managerul fiduciar n-a îndeplinit nici prevederea contractului privind asigurarea patrimoniului primit în administrare fiduciară (17,6 mil.lei) în folosul fondatorului ori depunerea în gaj a unui patrimoniu propriu în mărimea convenită cu fondatorul. Departamentul Privatizării împreună cu ministerul de ramură, încălcînd prevederile actelor normative în vigoare, care interziceau realizarea, depunerea în gaj, grevarea (înstrăinarea în alt mod) a patrimoniului transmis în administrare fiduciară, au permis managerului fiduciar depunerea în gaj pentru creditele angajate a fondurilor fixe în sumă de 8 mil.lei. Conform actelor normative în vigoare, în cazul înrăutăţirii activităţii economico-financiare a subiectului transmis în administrare fiduciară, Departamentul Privatizării avea dreptul să rezilieze cu managerul fiduciar contractul de administrare fiduciară. Cu toate că odată cu transmiterea S.A. "Fabrica de fermentare a tutunului din Orhei" în administrare fiduciară practic toţi indicatorii economici ce caracterizează activitatea ei s-au înrăutăţit, iar întreprinderea în această perioadă de la profit (1-1,2 mil.lei anual) a început să activeze cu pierderi (a.2000 - 3,9 mil.lei, 9 luni ale a.2001 - 1,1 mil.lei), Departamentul n-a reziliat contractul de administrare fiduciară. Mai mult decît atît, managerul fiduciar S.R.L. "Măgura-Grup", cu consimţămîntul şi permisiunea Departamentului Privatizării, în perioada de administrare fiduciară a decapitalizat societatea, prin intermediul diferitor structuri comerciale controlate de fondatorii S.R.L. "Măgura-Grup", a lipsit societatea de piaţa de desfacere, i-a imobilizat mijloacele circulante pentru finanţarea activităţii acestor structuri. Astfel, piaţa de desfacere a tutunului fermentat din Rusia, care pînă la transmitere în administrare fiduciară aparţinea S.A. "Fabrica de fermentare a tutunului din Orhei", ulterior a fost cedată S.R.L. "Torleno", reprezentată ca şi S.R.L. "Măgura-Grup" de către dl Ig.Ţurcan. Datoria S.R.L. "Torleno" faţă de fabrică, la 01.04.2000, a alcătuit 4,5 mil.lei, la 01.10.01 - 1,4 mil.lei. Practic plăţile acordate în avans întreprinderilor agricole cultivatoare de tutun din zonă sînt finanţate de către S.R.L. "Torleno" din contul mijloacelor financiare ale S.A. "Fabrica de fermentare a tutunului din Orhei", care a rămas şi fără mijloace financiare, şi fără materie primă. Decapitalizarea S.A. "Fabrica de fermentare a tutunului din Orhei" a fost efectuată în baza permisului Departamentului Privatizării (dl A.Oleinic) din 13.04.2000, emis cu încălcarea tuturor actelor normative în vigoare. Conform acestui permis, fondurile fixe ale societăţii în sumă de 10,6 mil.lei au fost transmise în capitalul statutar al Întreprinderii mixte "Fabrica de tutun din Orhei TUBECON-TABACCO" S.R.L. La introducerea fondurilor fixe în capitalul statutar la buget n-a fost achitată taxa pe valoarea adăugată în sumă de 1,8 mil.lei. La formarea capitalului statutar al întreprinderii mixte cota de participare a statului neîntemeiat a fost diminuată prin estimarea necorectă a utilajului transmis de fondatorul străin. Astfel, firma cipriotă "TUBECON Limited", procurînd prin intermediul Zonei Economice Libere RUSE din Bulgaria utilajul de producere a ţigărilor în valoare de 60,0 mii DEM (357,9 mii lei), l-a introdus în fondul statutar al întreprinderii mixte cu cost majorat de 13,0 mil.lei. De la 01.07.2000 Î.M. "Fabrica de tutun din Orhei TUBECON-TABACCO" S.R.L. foloseşte în procesul de producţie mijloace fixe care aparţin S.A. "Fabrica de fermentare a tutunului din Orhei", fără a achita plata de arendă. Ca urmare, societatea a ratat venit de 2,9 mil.lei. Agrofirma Ştiinţifică de Producţie pentru Culturile de Cîmp "Selecţia" (AŞP "Selecţia"). În ultimii ani ministerele de ramură, Departamentul Privatizării, Guvernul au pierdut controlul asupra gestionării patrimoniului de stat aflat în posesia instituţiilor de cercetări ştiinţifice. Controalele efectuate la aceste instituţii de către Curtea de Conturi, inclusiv la AŞP "Selecţia", demonstrează că patrimoniul public se gestionează la un nivel nesatisfăcător. O mare parte a acestuia este imobilizată, irosită, sustrasă sau pierdută. Evidenţa contabilă a bunurilor materiale şi resurselor financiare se află într-o stare deplorabilă. Astfel, în ultimii doi ani, AŞP "Selecţia" numai de la 10 întreprinderi agricole n-a încasat 2,7 mil.lei pentru adaosurile la preţurile seminţelor de soi, care nici n-au fost reflectate în evidenţa contabilă. Rezultatul financiar al activităţii Reprezentanţei agrofirmei în Ucraina, reflectat în evidenţa contabilă, a fost diminuat cu 313,3 mii lei. Conducerea agrofirmei neintemeiat a casat de la balanţă datoriile structurilor comerciale faţă de institut în sumă de 0,8 mil.lei. În evidenţa contabilă n-au fost luate la intrări un şir de obiecte construite şi procurate în ultimii ani - oloiniţa (din 1994), moara (din 1999), utilaj şi tehnică - 35 de unităţi. Paralel n-au fost scoase de la balanţă un şir de obiecte demolate - sera, laboratorul de selecţie a sfeclei de zahăr, care au fost constatate în urma controlului ca lipsuri (1,0 mil.lei). De asemenea a fost stabilită lipsa a 7 unităţi de transport şi 36 de unităţi de tehnică şi mecanisme agricole. Conform datelor din evidenţa sintetică, investiţiile pe termen lung în părţi nelegate alcătuiesc 361,2 mii lei, pe cînd în evidenţa analitică figurează numai 175 de acţiuni în valoare de 17,5 mii lei. Documentele privind utilizarea sumei de 339,2 mii lei lipsesc. La momentul controlului, în evidenţa contabilă figurau datorii neidentificate şi nejustificate în sumă de 1,9 mil.lei. Încălcîndu-se prevederile Codului fiscal, venitul impozabil a fost diminuat cu 4,3 mil.lei, iar impozitul pe venit necalculat şi nevărsat în buget - cu 1,3 mil.lei. Acumulînd datorii neachitate faţă de bugetul public în sumă de 1,0 mil. lei, agrofirma păstra, în acelaşi timp, la conturi depozitare 1,9 mil.lei. În rezultatul acestor acţiuni ineficiente, agrofirma a obţinut venit sub formă de dobîndă - 83,3 mii lei, în timp ce prejudiciile de la plata penalităţii au constituit 489,0 mii lei. Administraţia agrofirmei, încălcînd ordinul respectiv al Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare, care interzicea exportul peste hotarele republicii a seminţelor de forme parentale de floarea-soarelui, a exportat în anii 1999 - primul semestru al a.2001 - 146,2 t de seminţe în sumă de 2,6 mil.lei, neasigurînd repatrierea a 1,6 mil.lei. Încălcări flagrante au fost depistate la stabilirea adaosurilor şi suplimentelor la salariile de bază, achitarea cheltuielilor la deplasările peste hotare, achitarea datoriilor agenţilor economici în numerar, decontările cu titularii de avansuri, documentarea cheltuielilor de reprezentanţă, evidenţa formularelor cu regim special etc. Ministerul Apărării. În cadrul ministerului nu este asigurată integritarea patrimoniului de stat. Astfel, orăşelul militar din preajma com.Rădoaia în ultimii 3 ani a fost supus unei lichidări nelegitime. Pe teritoriul acestui orăşel erau situate 4 case de locuit cu 24 de apartamente, o cazarmă cu 3 etaje pentru 300 de ostaşi, o grădiniţă de copii, o sală sportivă, o cafenea, un garaj, o seră, un magazin, o cazangerie, diferite depozite, un obiect subteran cu 3 etaje înzestrat cu diferit utilaj de telecomunicaţie. Aceste obiecte practic au fost devastate. Din toate obiectele sus-numite au fost sustrase: utilajul tehnico-sanitar, caloriferele din sistemul de încălzire, ţevile, alt utilaj, uşile, ferestrele şi alte bunuri materiale. La minister n-a fost instituită comisia pentru inventarierea utilajului de telecomunicaţie demontat, care conţine metale preţioase. La control n-au fost prezentate documentele justificative privind evidenţa utilajului, valoarea căruia se estimează la 891,8 mii lei. În a.1999, clădirea centrului de emisie, cu valoarea iniţială de 3975 mii lei, a fost nelegitim trecută la pierderi de către secţia cazare şi exploatare Bălţi. Au fost demontate, de asemenea, fără a fi luate la evidenţă materialele: două depozite pentru inventar, sera de legume, ferma pentru creşterea porcilor, gardul de beton, gardurile de metal şi sîrmă, liniile de alimentare cu energie electrică. De la construcţia subterană a fost sustras tot metalul feros, de la garaje - 8 perechi de uşi (cu suprafaţa de 15 metri pătraţi unitatea), precum şi antenele de telecomunicaţie şi alte obiecte de metal, fără ca acestea să fie reflectate în evidenţa contabilă. Sustragerea metalelor a fost efectuată camuflat, prin încheierea unui contract cu Î.M. "East-Metal", căreia documentar i-au fost livrate numai 69,4 tone de metale feroase, la un preţ de 230 lei pentru o tonă, pe cînd Uzina metalurgică din Rîbniţa, în perioada respectivă, colecta deşeuri de metale feroase la un preţ minim de 600-700 lei pentru o tonă. La Compania de cercetare radio au fost deteriorate 22 de obiecte, construcţii şi instalaţii de transmisiune, cauzînd pierderi statului în sumă de 1764,1 mii lei. La minister n-au fost respectate prevederile Legii cu privire la Forţele Armate, care nu permit ca averea de stat destinată pentru necesităţile Forţelor Armate, pentru asigurarea apărării să fie obiecte de cumpărare-vînzare. Astfel, în a.1999, prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.358-XIV din 15.04.99, a fost aprobată lista obiectelor supuse privatizării, prezentată Parlamentului, prin intermediul Guvernului, la propunerea fostei conduceri a Ministerului Apărării, în care erau incluse întreprinderile CCM "Vichi", Î.S. "Teh-Expres", secţia pentru lucrări de construcţie-montaj, Combinatul de deservire socială din or.Chişinău. Mai mult decît atît, nu s-a luat în consideraţie costul real la acel moment, fiecare obiect fiind inclus în listă la un preţ convenţional de 500 lei. Numai CCM "Vichi", dispunînd de 3 aeronave cu valoarea reziduală de 2801,6 mii lei, a primit, după includerea în lista de privatizare, încă: 4 aeronave, agregatul APA-5D, un sector de teren, o clădire amplasată pe teritoriul centrului de pregătire a specialiştilor şi o parte din tehnica centrului etc. în sumă totală de 2,1 mil.lei. O altă întreprindere "Teh-Expres" a fost adusă la faliment de către fostul director, colonelul V.Simeniuc. În contul achitării datoriilor faţă de buget, Oficiul fiscal Buiucani a aplicat sechestru asupra unor active ale întreprinderii în sumă de 1269,0 mii lei care ulterior, în baza deciziilor judecătoreşti, au fost comercializate. Imobilul în valoare de 443,0 mii lei a fost realizat S.R.L. "Prozitor-Group", dirijată de foştii ofiţeri ai aparatului central al Ministerului Apărării. Ministerul Apărării, faţă de care întreprinderea lichidată avea datorii în sumă de 228,5 mii lei, s-a eschivat de la participarea la activitatea Consiliului creditorilor, fără a primi restituiri din contul acestor datorii. Zonele Antreprenoriatului Liber. Un şir de încălcări în gestionarea patrimoniului de stat au fost depistate în activitatea Administraţiilor Zonelor Antreprenoriatului Liber (ZAL). Astfel, fostul conducător al ZAL "Expo-Business-Chişinău" dl V.Babii, încălcînd prevederile Codului civil, în schimbul angajării unor credite în sumă de 4,6 mil.lei, a gajat patrimoniu de stat în valoare de 6,4 mil.lei. Angajarea creditelor a fost efectuată fără argumentarea tehnico-economică a eficienţei utilizării lor şi a posibilităţilor de rambursare. O parte din creditele angajate au fost folosite la renovarea fondurilor fixe gajate, ridicînd preţul lor real pînă la 9,4 mil.lei. Din cauza sus-menţionată, creditele n-au fost rambursate şi, conform sentinţelor de judecată, au fost sechestrate şi realizate în folosul băncii respective. În urma acestei tranzacţii dubioase, ZAL "Expo-Business-Chişinău" a fost deposedată de fonduri fixe (4 pavilioane) şi mijloace circulante. O parte din complexul depozitar în care se păstrau bunurile materiale ale rezidenţilor din zonă a fost nimicit în urma unui incendiu, iar rezidenţii (proprietari ai acestor mărfuri) au iniţiat împotriva ZAL acţiuni în judecată în vederea recuperării prejudiciului cauzat în sumă de 12,6 mil.lei. Unele acţiuni s-au soldat cu emiterea sentinţelor de judecată definitive în folosul rezidenţilor. Pentru executarea acestor sentinţe de judecată, rezidenţilor din proprietatea statului de către executorii judecătoreşti le-a fost transmis încă un pavilion reconstruit din creditele angajate de Administraţia ZAL "Expo-Business-Chişinău". Fosta Administraţie a zonei (V.Babii), cu încălcarea ordinii stabilite, a permis demolarea cafenelei "Nucuşor" (costul - 2590,3 mii lei), amplasată pe teritoriul ZAL "Expo-Business-Chişinău", permiţînd în locul acesteia construcţia unui nou obiect, care aparţine rezidenţilor din zonă. De la demolarea cafenelei la intrări n-au fost luate bunuri materiale sau restituiri din partea rezidenţilor. Atît Administraţia ZAL "Expo-Business-Chişinău", cît şi a altor zone (Parcul de Producţie "Otaci-Business", "Tvardiţa", Parcul de Producţie "Taraclia") n-au întreprins măsurile necesare pentru acumularea plăţilor de la rezidenţi. Astfel, datoria rezidenţilor faţă de Administraţia ZAL "Expo-Business-Chişinău" constituie 7,2 mil.lei, ZAL "Tvardiţa" - 1,1 mil.lei, ZAL "Parcul de Producţie "Otaci-Business" - 1,0 mil.lei, ZAL "Parcul de Producţie "Taraclia" - 0,5 mil.lei. În ZAL "Parcul de Producţie "Otaci-Business" şi ZAL "Parcul de Producţie "Taraclia" datoriile nu sînt reflectate în evidenţa contabilă. Din cauza dezvoltării insuficiente a ZAL, încălcărilor şi neajunsurilor în activitatea lor, pe parcursul mai multor ani n-au fost realizate sarcinile şi atinse scopurile principale (atragerea investiţiilor străine, formarea locurilor noi de muncă ş.a.). Agenţia de Stat pentru Drepturile de Autor (Agenţia). Ignorînd actele legislative şi normative în vigoare privind reglementarea activităţii Agenţiei, fostul director general dl M.Ciuş, a transmis o parte din atribuţiile şi funcţiile Agenţiei, resursele financiare şi patrimoniale ale acesteia unei organizaţii obşteşti de administrare pe principii colective a drepturilor patrimoniale de autor, formate şi înregistrate de către Ministerul Justiţiei nelegitim, fondator şi conducător al căreia a devenit dl M.Ciuş. Deţinînd concomitent şi funcţia de conducător al Agenţiei, dl M.Ciuş a încălcat Legea cu privire la asociaţiile obşteşti şi Legea serviciului public. Prin contractul încheiat şi potrivit statutului Asociaţiei "Drepturi de autor şi conexe" (As. DAC), fondată la 9 martie 2000 de către 67 de participanţi (inclusiv dl M.Ciuş), nelegitim a fost prevăzută preluarea de către As.DAC a funcţiei de administrare a drepturilor patrimoniale de autor şi conexe a 1607 de titulari de drepturi patrimoniale, care aveau încheiate contractele respective cu Agenţia, precum şi formarea fondului statutar al As.DAC din mijloacele financiare şi bunurile materiale transmise în mod gratuit de Agenţie. În rezultatul acestor acţiuni, Agenţia practic a fost lipsită de sursele de finanţare prevăzute de actele legislative şi normative în vigoare. Astfel, dacă pînă la desfăşurarea acestor acţiuni în semestrul I al anului 2000 sursele financiare acumulate de Agenţie prin administrarea drepturilor de autor şi conexe îi permiteau acesteia să funcţioneze pe principii de autofinanţare, începînd cu trimestrul trei al a.2000 Agenţia a fost trecută la finanţarea din bugetul de stat. Mai mult decît atît, fosta conducere, lipsind Agenţia pe viitor de sursele ei legitime de întreţinere, a mai transmis de la balanţa Agenţiei la balanţa As.DAC şi resursele financiare acumulate pînă la trimestrul III al anului 2000 în sumă de 331,6 mii lei, inclusiv comisionul legal al Agenţiei şi onorariul autorilor neidentificaţi. Legalizarea acţiunilor de limitare a atribuţiilor şi funcţiilor Agenţiei în domeniul administrării drepturilor de autor şi conexe, precum şi a transmiterii gratuite a resurselor financiare şi a patrimoniului de la Agenţie la As.DAC s-a încercat a fi efectuată de dl M.Ciuş prin înaintarea unui proiect de hotărîre, care n-a fost acceptat de Guvernul Republicii Moldova. Însă, cu toate acestea, dl M.Ciuş, nedispunînd de împuternicirile corespunzătoare din partea Guvernului, totuşi a întreprins acţiunile sus-numite şi incluse în proiectul de hotărîre respectiv. În perioada supusă controlului, Agenţia a suportat cheltuieli în sumă de 188,4 mii lei pentru achitarea în folosul S.R.L. "Masahrio" a compensaţiei în schimbul recuperării prejudiciului cauzat în rezultatul încălcării drepturilor de autor şi conexe, apărate de această firmă. Din cauza poziţiei neconsecvente, firma nominalizată, folosindu-se de retragerea temporară din Judecătoria Economică de către Agenţie a cererii în apel, a încasat de la Agenţie 180 mii lei, utilizîndu-i la propria discreţie, nedispunînd de sentinţa finală a instanţei de judecată. Întreprinderea de Stat "Radiocomunicaţii". Conducerea întreprinderii, încălcînd principiile de raţionalitate şi eficienţă la gestionarea patrimoniului aflat în posesia întreprinderii, a admis cazuri de cheltuieli neproductive, a ratat sume mari de venituri. În baza unor contracte nejustificate, în anii 1998 - I semestru al a.2001, S.R.L. "Freon" i-au fost transferate 628,0 mii lei pentru lucrările de deservire a utilajului frigorific, care nu funcţionează timp îndelungat. Cheltuielile de întreţinere a utilajului în această perioadă au depăşit costul de bilanţ de circa 30 de ori. Contractele încheiate şi actele de executare a lucrărilor au fost întocmite cu încălcarea normelor tehnice stabilite. Conform acestor acte, pentru deservirea utilajului menţionat, au fost casate 2,4 t de freon, diferite materiale şi piese de schimb în sumă de 143,4 mii lei. Contracontrolul efectuat la S.R.L. "Freon" confirmă că practic toate veniturile ei provin de la Î.S. "Radiocomunicaţii" pe teritoriul şi suprafeţele de producţie ale căreia este amplasată. Utilizînd suprafaţa de 326 m2, firma în realitate achită plata numai pentru 170 m2, întreprinderea de stat ratînd venituri, în perioada 1998-2001, în sumă de 149 mii lei. Conducerea întreprinderii nu ia măsurile necesare pentru încasarea datoriilor debitoare de la prestarea serviciilor. Astfel, aceste datorii la începutul a.2001 constituiau 32,4 mil.lei, din care ale CS "Teleradio-Moldova" - 14,6 mil.lei, ale Ministerului Finanţelor pentru Societatea Română de Televiziune - 8 mil.lei, ale Companiei Naţionale de Televiziune a Ucrainei - 5,2 mil.lei etc. În rezultatul încălcărilor şi neajunsurilor comise de conducerea întreprinderii, statului i-au fost cauzate pierderi în sumă de 5282 mii lei, au fost irosite mijloace băneşti în sumă de 628,0 mii lei în urma achitării serviciilor inutile pentru întreprindere şi în mărime de 129,0 mii lei - pentru arendarea transportului. Băncile comerciale cu participarea capitalului de stat. În anul 2001, de către Curtea de Conturi au fost supuse controlului două bănci comerciale în care statul are cota sa: Banca municipală "Chişinău" şi BCA "Moldindconbank". În rezultatul controalelor au fost stabilite un şir de încălcări în gestionarea patrimoniului de stat. Banca municipală "Chişinău" S.A., conform deciziei Primăriei mun.Chişinău, începînd cu luna octombrie 1998, a fost confirmată ca bancă împuternicită a Primăriei. După adoptarea deciziei în folosul Primăriei mun.Chişinău au fost efectuate 2 emisii de acţiuni (a III-ea şi a IV-a) în sumă de 11 mil.lei, cota Primăriei în pachetul de acţiuni atingînd nivelul de 80,7 la sută. Procurarea acţiunilor de către Primărie a fost efectuată cu un şir de încălcări, deoarece în bugetul municipal asemenea resurse n-au fost prevăzute. Din contul mijloacelor financiare ale S.A. "Termocom" au fost procurate acţiuni în sumă de 1,9 mil.lei, datoria pentru care în mărime de 1,1 mil.lei pînă la finalizarea controlului se afla la balanţa Direcţiei economico-ecologice a Primăriei. N-au fost achitate acţiunile în valoare de 1,2 mil.lei primite de la structurile private "Ancroc" FCP şi "Ciaica Diler". Alte acţiuni în valoare de 0,7 mil.lei au fost transmise Primăriei gratis de către bancă. Acţiunile din emisia a patra au fost procurate de Primărie prin angajarea unui împrumut bănesc în sumă de 8,0 mil.lei de la S.A. "Ascom-Group". Banca împuternicită a Primăriei a efectuat unele tranzacţii dubioase, în rezultatul cărora banca a fost decapitalizată de 5,5 mil.lei (sau cu 68,8 la sută), inclusiv prin transferul de bani în folosul firmei "Amza" (Moscova) - 2,9 mil.lei şi firmei "Asco-Invest" - Ment Corp (Panama) - 2,6 mil.lei. Materialele privind sustragerea din circuitul băncii a sumelor sus-numite n-au fost înaintate organelor de drept, iar dosarul penal intentat la iniţiativa Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate şi Corupţiei la finele controlului era în proces de derulare. Pierderile nominalizate au fost acoperite de Primărie prin acordarea unui ajutor financiar gratis băncii în sumă de 6,8 mil.lei. În calitate de sursă a acestui ajutor a servit împrumutul angajat de la S.A. "Ascom-Group" (cu termenul de rambursare-decembrie 2001) în sumă de 620 mii USD. Tranzacţia de angajare a împrumutului şi acordare a ajutorului financiar gratuit n-a fost reflectată în registrele de evidenţă contabilă ale Primăriei. Pentru asigurarea rambursării împrumuturilor S.A. "Ascom-Group", conducerea Primăriei, fără aprobarea Consiliului municipal, a gajat societăţii nominalizate proprietate municipală în valoare de 16,9 mil.lei (construcţia nefinalizată a complexului comercial din strada Puşkin). Primăria mun. Chişinău, în baza unui contract de arendă, a transmis băncii în folosinţă gratuită 633 m2 de spaţiu în clădirea Primăriei, ratînd, în anul 2000, pentru bugetul municipal un venit de 289 mii lei. Primăria mun.Chişinău, fiind posesorul pachetului majoritar de acţiuni ale băncii şi practic formînd toate organele de conducere a băncii, n-a asigurat un control eficient asupra cheltuielilor de întreţinere a băncii. Ca rezultat, conducătorii băncii şi-au permis casarea din contul băncii a mijloacelor băneşti pentru finanţarea unor cheltuieli nejustificate de 768 mii lei şi imobilizarea lor în decontările cu titularii de avansuri în sumă de 235 mii lei. Controlul efectuat la BCA "Moldindconbank" a demonstrat că din vina conducerii băncii şi a Departamentului privatizării n-a fost executată Hotărîrea Guvernului nr.763 din 13.11.95 privind introducerea în capitalul social al băncii sau vînzarea-cumpărarea proprietăţii de stat, utilizată de bancă în valoare de 5,3 mil.lei. Ca urmare, statul a ratat venituri sub formă de dividende, în anii 1999-2000, în sumă de 2,2 mil.lei. Complexul hotelier "Codru" de pe lîngă Cancelaria de Stat (CH "Codru"). Controlul efectuat la această întreprindere a scos la iveală neajunsuri serioase în organizarea gestionării patrimoniului şi utilizarea mijloacelor financiare prin încheierea şi realizarea unor contracte dubioase, care au pricinuit statului prejudicii substanţiale. N-a fost executată hotărîrea Curţii de Conturi privind restabilirea cotei statului în Întreprinderea mixtă "Cotour" S.R.L., formată cu participarea din partea statului a CH "Codru". În lipsa unui proiect general de reconstrucţie, reparaţie, amenajare a complexului şi fără coordonarea cu fondatorul - Cancelaria de Stat, pentru realizarea unor proiecte nejustificate din punct de vedere economic, s-au utilizat sume considerabile, în timp ce întreprinderea, sub aspectul susţinerii din partea statului, a fost eliberată de plata impozitului pe venit în sumă de 882 mii lei. Astfel, în cadrul proiectului Turismul rural la vila "Albasadorf", pentru renovarea fostei tabere pionereşti din s.Albota, arendată pe un termen de 15 ani (casa vînătorului, teren de tenis, bucătărie naţională, beci improvizat), au fost efectuate cheltuieli în sumă totală de 2,24 mil.lei, acumulîndu-se venituri de la acordarea diverselor servicii de numai 0,2 mil.lei. Avînd în componenţa hotelului un restaurant cu 76 de locuri, exploatat de Î.M. "Cotour" S.R.L. (în care hotelului îi aparţine cota de 50 la sută), iar coeficientul de completare a numerelor hoteliere constituind doar 34%, administraţia a iniţiat reconstrucţia subsolului din blocul principal pentru un nou restaurant, efectuînd în acest scop cheltuieli iraţionale în sumă de 2,34 mil.lei. La reconstrucţia şi reparaţia capitală a numerelor hoteliere, pentru care s-au cheltuit 3,14 mil.lei, au fost angajate un şir de firme, prin intermediul cărora au fost imobilizate pe termen lung mijloacele circulante ale hotelului (efectuarea necalitativă a lucrărilor şi cu încălcarea termenelor contractate; avansarea pe termen lung a furnizorilor de utilaj şi servicii). Numai prin tranzacţia de procurare a mobilei de la S.A. "Promtehsbît" (Rusia), CH "Codru" a suportat pierderi în sumă de 608,1 mii lei, din care sancţiuni pentru nerepatriere - 350,5 mii lei, majorarea preţurilor la mobila primită - 180 mii lei, neachitarea de către reprezentantul firmei a serviciilor prestate de hotel - 77,6 mii lei. Ţinînd cont şi de relaţiile CH "Codru" cu alte firme, pierderile suportate la procurarea mobilei au constituit 719 mii lei. Prin tranzacţia de procurare a lăcăţilor electronice şi a programului respectiv de deservire a lor, au fost imobilizate 423,0 mii lei. La încheierea contractului privind proiectarea şi materializarea unui ciclu din patru tapiserii (goblenuri), fără aprecierea valorii artistice, au fost cheltuiţi 42,2 mii USD, din care executorului contractului i-au fost achitate numai 2,0 mii USD, iar diferenţa de 40,2 mii USD a fost achitată la 4 structuri comerciale, neindicate în contractul de bază. Expertiza efectuată a stabilit majorarea acestor lucrări cu suma de 447 mii lei. Cheltuieli nejustificate din punct de vedere economic şi neargumentate documentar au fost efectuate pentru serviciile de marketing (32,4 mii lei), reclamă şi publicitate (800,0 mii lei), audit (69,6 mii lei), de asigurare (867,0 mii lei), deplasări (192,0 mii lei). La deschiderea casei valutare CH "Codru" a suportat cheltuieli în sumă de 263,6 mii lei (inclusiv 183 mii lei - formarea capitalului statutar, 23,3 mii lei - transmise mijloace fixe, 57,3 mii lei - ajutor financiar pentru acoperirea pierderilor), obţinînd dividende în sumă de doar 17,6 mii lei. Dezordinea care persistă în încasarea plăţii pentru cazare şi arendă a dus la formarea datoriilor debitoare în sumă de 2,8 mil.lei, din care cu termenul de prescripţie expirat - de 0,7 mil.lei. Compania de explorare şi exploatare a resurselor "REDECO" LTD (SUA). Controlul activităţii companiei a scos la iveală lipsa conlucrării între organele de stat ale Republicii Moldova privind consecutivitatea soluţionării problemelor abordate şi angajamentelor asumate. Astfel, la momentul încheierii Acordului de concesiune (iulie 1995) cu compania "REDECO" LTD (SUA) referitor la cercetarea şi exploatarea resurselor de ţiţei în zona Văleni, care începînd cu anul 1991 (Hotărîrea Guvernului nr.209 din 23.04.91) integral făcea parte din teritoriul rezervaţiei de stat "Prutul de Jos", era cunoscut faptul că statutul acesteia categoric interzice efectuarea lucrărilor preconizate de Acordul de concesiune. În pofida acestui fapt, au fost emise Hotărîrile Parlamentului nr.495-XIII din 13.06.95 şi a Guvernului nr.621 din 07.09.95, prin care s-a aprobat Acordul de concesiune, neţinînd cont de statutul juridic al rezervaţiei de stat nominalizate. Mai mult decît atît, la numai şase zile după semnarea Acordului de concesiune, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la concesiuni (nr.534-XIII din 13.07.95), prin care s-a interzis ca terenurile destinate ocrotirii naturii să fie concesionate. Astfel, de la bun început a fost format un cadru juridic contradictoriu privind activitatea acestei companii pe teritoriul republicii. În decurs de 6 ani (1995-2001), organele de resort ale republicii n-au întreprins nici o acţiune pentru a exclude coliziile juridice sus-menţionate, deşi în scopul supravegherii executării acestui Acord au fost formate Comisii guvernamentale în frunte cu foştii membri ai Guvernului V.Bobuţac, I.Guţu, V.Cosarciuc. Atît Comisiile guvernamentale, cît şi structurile de stat care exercitau funcţiile de concedent totalmente s-au eschivat de la onorarea atribuţiilor de monitorizare şi realizare a clauzelor Acordului încheiat. Ca rezultat, scopurile propuse la încheierea acestui Acord privind prospectarea şi exploatarea resurselor de petrol şi gaze, care au o importanţă vitală pentru ţară, n-au fost atinse. Compania "REDECO", profitînd de lipsa controlului din partea Guvernului Republicii Moldova, precum şi din cauza multiplelor conflicte ecologice, practic nu şi-a onorat angajamentele asumate, lipsind organele supreme de stat de o informaţie reală privind rezervele de ţiţei şi gaze în regiunea de explorare şi exploatare a resurselor subterane. S.A. "Fabrica de sticlă din Chişinău". Deşi societatea respectivă avea angajate credite străine sub garanţia statului în sumă de 21,7 mil.DEM, ea a fost supusă privatizării prin vînzarea pachetului de acţiuni ale statului, lipsind statul de pîrghiile de influenţă asupra dirijării activităţii economico-financiare a întreprinderii. După privatizarea întreprinderii nu s-a întreprins nimic pentru rambursarea creditelor angajate, care pînă la urmă au fost rambursate din bugetul statului. Totodată, noii diriguitori ai întreprinderii au utilizat toate căile şi posibilităţile de a obţine profit pentru structurile private controlate de ei în detrimentul intereselor întreprinderii. Controlul a scos la iveală cazuri frecvente de majorări neîntemeiate de preţuri la furnizările de materie primă şi diminuări la livrările de producţie finită. Ca rezultat, întreprinderii i-au fost pricinuite prejudicii irecuperabile substanţiale. Numai în relaţiile economice cu S.R.L. "Torgovîi dom "Steclo Moldovî" (Ucraina), prin metodele indicate, fabrica de sticlă a suportat prejudicii în sumă de 28 mil.lei. Prejudiciile cauzate prin intermediul Î.M. "Stimold" S.R.L. au constituit 3,1 mil.lei, firmei "Djordji" (Vladikavkaz) - 1,4 mil.lei. Efectuînd operaţiuni barter, conducerea întreprinderii, prin determinarea incorectă a raporturilor de schimb şi estimarea incorectă a producţiei primite şi livrate, a pricinuit întreprinderii pierderi în sumă de 3,2 mil.lei. Deşi, la 01.01.01, S.R.L. "Hunter-S.C." avea datorii faţă de fabrică în sumă de 4,5 mil.lei, în decursul anului 2001, sub pretextul stingerii datoriei fabricii pentru energia electrică şi gaze, acesteia i-a mai fost livrată fără plată producţie de 36,9 mil.lei. În realitate, datoriile fabricii pentru energie şi gaze (41,2 mil.lei) n-au fost achitate, iar fabrica pentru neachitarea în termen a acestor datorii a fost sancţionată cu 1,2 mil.lei. În total, pentru perioada supusă controlului, din vina conducerii, întreprinderea a suportat pierderi: de la majorarea costului utilajului procurat din credite străine - 24,1 mil.lei, prin efectuarea cheltuielilor neîntemeiate - 37,2 mil.lei; au fost imobilizate mijloace circulante în datorii debitoare - 88 mil.lei (inclusiv cu termenul de prescripţie expirat - 20,8 mil.lei). Datoriile faţă de buget, la 01.07.01, constituiau 164,2 mil.lei. Calamităţile naturale din 26-28 noiembrie 2000. Pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale pricinuite de ploile torenţiale şi îngheţurile din 26-28 noiembrie 2000, din bugetul republicii au fost alocate 17 mil.lei (2 mil.lei - a.2000, 15 mil.lei - a.2001), din care pentru procurarea bunurilor materiale (sîrmă, piloni, conductoare) - 4,9 mil.lei, pentru achitarea lucrărilor de restabilire a reţelelor electrice - 10,0 mil.lei. Controalele efectuate au depistat că din această sumă contrar destinaţiei au fost utilizate 6,6 mil.lei (38,8 la sută): pentru acoperirea datoriilor anterior formate ale S.A. "RED-Nord" - 4,2 mil.lei şi ale S.A. "RED-Nord-Vest" - 2,4 mil.lei. Din sumele înaintate spre achitare în mărime de 23,6 mil.lei pentru lucrările executate, din vina Inspecţiei de Stat în Construcţie care, conform hotărîrii Guvernului urma să verifice veridicitatea volumului de lucru înaintat spre achitare de beneficiari, majorările nejustificate au constituit 6,9 mil.lei (28%). Din vina MAI, prefecturilor şi consiliilor autorităţilor publice locale care n-au asigurat paza valorilor materiale, în perioada de executare a lucrărilor, au fost sustrase bunuri materiale în sumă de 1,0 mil.lei. Primind oferte de livrare a bunurilor materiale necesare restabilirii reţelelor electrice în sumă de 78,7 mil.lei, Comisia guvernamentală pentru situaţii excepţionale (V.Cosarciuc) a acceptat încheierea contractelor în sumă de 27,9 mil.lei. Unele firme cu care au fost încheiate contractele respective au furnizat producţie la preţuri mult mai mari decît preţurile de pe piaţa republicii şi din ţările vecine. Astfel, pilonii aduşi din Belarus costau 34 USD unitatea, iar acei furnizaţi de S.R.L. "Feren-M" - 57,9 USD unitatea. O parte din bunurile materiale procurate prin alocaţii bugetare, primite ca ajutoare umanitare din ţară şi de peste hotare, n-au ajuns la destinaţie, ci au fost comercializate sau au rămas la instituţiile şi întreprinderile care se ocupau de distribuirea ei. Încălcările şi neajunsurile în gestionarea patrimoniului public sînt o consecinţă a lipsei unui sistem bine determinat de dirijare a acestuia. La multe întreprinderi de stat şi instituţii bugetare nu sînt formate consiliile de administrare, ca organe colective de gestionare. La unităţile economice, în care statul are cota sa, rolul reprezentantului statului la formarea organelor de conducere, politicii economico-financiare este formal. Într-un şir de cazuri ca reprezentanţi ai statului sînt numite persoane iresponsabile şi neoneste, fără o pregătire corespunzătoare pentru a-şi onora atribuţiile prevăzute de lege, din care cauză statului i se aduc prejudicii irecuperabile. Pînă în prezent autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, Departamentul Privatizării, Guvernul Republicii Moldova n-au izbutit să organizeze o evidenţă strictă a proprietăţii de stat. Ca rezultat, valoarea acesteia în ţară este necunoscută. Negativ influenţează asupra gestionării patrimoniului de stat promovarea în funcţia de manageri ai întreprinderilor de stat şi ai unităţilor economice, în care statul are cota sa, a persoanelor cu pregătire insuficientă, fără iniţiativă şi simţul răspunderii, precum şi lipsa unor planuri de perspectivă privind dezvoltarea întreprinderilor, a ajutorului corespunzător din partea ministerelor şi departamentelor de ramură. Ultimii ani ministerele şi departamentele de ramură, administraţiile publice locale sînt lipsite de pîrghiile de control asupra situaţiei de pe teren privind executarea deciziilor adoptate, respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare vizînd gestionarea eficientă şi raţională a întreprinderilor, asigurarea integrităţii patrimoniului şi mijloacelor financiare. CAPITOLUL V. Măsurile intreprinse pentru lichidarea incălcărilor depistate de către Curtea de Conturi În baza materialelor controalelor efectuate, au fost adoptate 191 hotărîri, care au fost aduse la cunoştinţa opiniei publice prin publicarea lor în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Toate hotărîrile Curţii de Conturi şi camerelor de conturi au fost adoptate în conformitate cu legislaţia în vigoare, scopul principal fiind recuperarea prejudiciului cauzat statului, tragerea la răspundere a persoanelor care au comis încălcări, asigurarea integrităţii patrimoniului de stat şi utilizarea raţională a acestuia, redresarea evidenţei contabile şi a activităţii economico-financiare. În rezultatul realizării dezideratelor, stipulate în hotărîrile Curţii de Conturi, în buget au fost vărsate venituri tăinuite, plăţi obligatorii neachitate complet şi în termen, sancţiuni economice în sumă totală de 15,3 mil.lei; restituite alocaţii bugetare - de 23,5 mil.lei; efectuate plăţi în bugetul asigurărilor sociale de stat - de 0,3 mil.lei; restituite mijloace financiare în fondurile extrabugetare - de 6,4 mil.lei; restabilit în evidenţă patrimoniu de stat - de 183,5 mil.lei. Pentru încălcarea legislaţiei în vigoare, la cererea Curţii de Conturi, 387 de persoane cu funcţii de răspundere au fost sancţionate, din care 89 - destituite din funcţiile deţinute. De rînd cu depistarea încălcărilor şi fraudelor pe parcursul controalelor, sarcinile principale în activitatea Curţii de Conturi au fost: controlul asupra executării hotărîrilor adoptate; realizarea măsurilor de lichidare a încălcărilor; întreprinderea unor acţiuni de prevenire a derogărilor şi de excludere a lor; respectarea legilor în gestionarea mijloacelor financiare şi în asigurarea integrităţii patrimoniului de stat. În scopul lichidării neajunsurilor depistate, Curtea de Conturi a conlucrat nemijlocit cu persoanele responsabile din cadrul ministerelor, departamentelor, consiliile judeţene şi organele lor executive, cu conducătorii întreprinderilor şi instituţiilor supuse controlului. Au fost organizate întîlniri cu persoanele cu funcţii de răspundere ale subiecţilor supuşi controlului, care au tărăgănat sau n-au executat integral hotărîrile Curţii. În adresa unor persoane au fost remise prescripţii de avertizare, conform art.174 (9) din Codul cu privire la contravenţiile administrative. Totodată, controalele efectuate, pe parcursul anului 2001, în cadrul ministerelor şi departamentelor, asupra executării hotărîrilor Curţii de Conturi, au confirmat prezenţa lacunelor în organizarea controlului asupra realizării cerinţelor indicate în hotărîrile Curţii, din care cauză o parte din ele au rămas neexecutate, altele fiind chiar ignorate. Astfel, la 01.01.02, din hotărîrile adoptate de Curtea de Conturi au rămas neexecutate: de către Guvern - 48 de cerinţe, de Ministerul Finanţelor - 59, de Departamentul Privatizării - 33, de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat - 15, de Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor - 13, de Ministerul Învăţămîntului - 12, de Ministerul Industriei - 11, de Ministerul Economiei - 10 etc., cu toate că Curtea de Conturi în mod sistematic i-a avertizat şi a solicitat informaţiile privind soluţionarea problemelor. Astfel, pe parcursul anilor 2000-2001, Curtea de Conturi, prin hotărîrile adoptate, a înaintat un şir de propuneri Guvernului în scopul relansării economiei şi combaterii infracţiunilor economice, care, în viziunea Curţii, ar fi contribuit la îmbunătăţirea activităţii autorităţilor publice şi a situaţiei în economia naţională în ansamblu, însă nu toate din ele au fost realizate. La 5 demersuri repetate, solicitări privind examinarea hotărîrilor Curţii, cu luarea deciziilor pe marginea acestora, nu s-a primit răspuns. Ulterior, în a.2001, solicitîndu-se repetat (demersurile din 26.04.01 şi 01.10.01) întreprinderea măsurilor de rigoare ce ţin de competenţa Guvernului în problemele expuse în hotărîrile Curţii de Conturi, răspunsul a parvenit abia la 09.01.02, care, de fapt, reprezintă o notă informativă a Direcţiei probleme speciale (dl L.Bolocan), adresată directorului Cancelariei de Stat dlui P.Tîltu, în care se atenţiona asupra lipsei de disciplină în unele direcţii ale Cancelariei, acestea din urmă neprezentînd informaţiile respective Curţii de Conturi. Pînă în prezent la Cancelaria de Stat lipseşte o modalitate clară şi eficientă de control asupra executării hotărîrilor Curţii de Conturi ce ţine nemijlocit de competenţa Guvernului. Colaboratorii Cancelariei de Stat se limitează doar la expedierea în adresa ministerelor a diverselor scrisori sau ordonanţe de executare, care ulterior nu sînt ţinute la un control strict, ceea ce permite acestora să prezinte răspunsuri formale, prin care deseori dezinformează Guvernul şi, respectiv, Curtea de Conturi referitor la executarea hotărîrilor Curţii de Conturi, iar controalele următoare ale Curţii de Conturi denotă că multe cerinţe din hotărîri rămîn neexecutate, persoanele vinovate de încălcările comise nefiind trase la răspundere. Nesatisfăcător sînt executate cerinţele expuse în hotărîrile Curţii de Conturi de către Ministerul Finanţelor (inclusiv de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat). Tărăgănarea executării lor, precum şi informaţiile parvenite în urma solicitărilor repetate, deseori superficiale, contribuie la creşterea numărului cerinţelor neexecutate şi la neîncasarea în bugetul de stat a mijloacelor financiare utilizate nelegitim. Astfel, din 51 cerinţe solicitate spre executare la 26.04.01 de Curtea de Conturi, 12 au rămas nesoluţionate, ele fiind ulterior apreciate ca neexecutate. De asemenea, prin demersul repetat din 08.10.01, s-a solicitat informaţia privind executarea a 85 de cerinţe din hotărîrile adoptate de Curtea de Conturi, iar informaţia parvenită cu întîrziere denotă că majoritatea acestor cerinţe nu sînt încă executate. Astfel, Curtea de Conturi a cerut de la Ministerul Finanţelor să elaboreze şi să propună Guvernului un mecanism unic de evidenţă a granturilor, donaţiilor, precum şi de gestionare a acestora. Ministerul Finanţelor a informat incorect Guvernul şi Curtea de Conturi despre faptul că în proiecte n-au fost angajate persoane din rîndul funcţionarilor publici. Controlorii Curţii de Conturi au depistat, însă, multiple cazuri cînd funcţionarii publici din diverse ministere, departamente erau simultan remuneraţi atît la locul de muncă de bază, cît şi din contul proiectelor, fapt ce contravine legislaţiei în vigoare. La un nivel scăzut este organizată executarea cerinţelor Curţii de Conturi de către conducerea şi factorii de decizie de la Departamentul Privatizării. Astfel, Curtea de Conturi, stabilind lezarea intereselor statului la formarea întreprinderii mixte în baza Blocului auxiliar de la Stadionul republican, prin diminuarea cotei de participare în fondul statutar, s-a adresat de nenumărate ori conducerii Departamentului, cerîndu-i întreprinderea măsurilor de rigoare în vederea modificării documentelor de constituire a Întreprinderii mixte moldo-americane "Interloto" S.A. şi restabilirea cotei statului în capitalul acesteia în mărime de 1252,0 mii lei, care pînă în prezent n-au fost executate. Efectuînd controlul asupra executării de către Departamentul Privatizării şi Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor a cerinţelor adoptate prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr.12 din 25.01.01, s-a constatat iresponsabilitatea şi neglijenţa conducătorilor acestora, care n-au întreprins măsurile de rigoare faţă de persoanele cu funcţii de răspundere (inclusiv faţă de reprezentanţii statului) şi n-au asigurat controlul asupra gestionării patrimoniului de stat aflat în posesia S.A. "Parcul de autobuze nr.1 din Chişinău", recuperării pierderilor cauzate întreprinderii şi statului în valoare de 14,0 mil.lei şi 547,6 mii USD, precum şi restituirii patrimoniului statului neîntemeiat înstrăinat. Faptele expuse în materialele controlului actualmente se examinează în Judecătoria Economică, iar de către Procuratura Generală sînt intentate dosare penale. Cazuri de tărăgănare şi neexecutare a cerinţelor stipulate în hotărîrile adoptate de Curtea de Conturi au fost admise şi de alte autorităţi publice centrale: Ministerul Învăţămîntului, Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Afacerilor Externe, Primăria mun.Chişinău etc. Eficacitatea controalelor desfăşurate de Curtea de Conturi se reduce considerabil şi din lipsa mecanismului legal de tragere la răspundere şi sancţionare a persoanelor fizice şi juridice, care au comis încălcări şi abateri de la legislaţia în vigoare şi au cauzat prejudicii statului. Cu toate acestea, o îmbunătăţire uşoară a situaţiei este vădită. Măsurile insistente întreprinse de Curtea de Conturi în scopul executării pe deplin a hotărîrilor adoptate au dus la diminuarea cerinţelor neexecutate. A sporit şi numărul propunerilor Curţii de Conturi către Guvern şi ministere privind elaborarea actelor normative care ar contribui, în viziunea Curţii, la ameliorarea situaţiei în economia naţională. Astfel, pe marginea controlului asupra activităţii Agenţiei Naţionale pentru Atragerea Investiţiilor, Curtea de Conturi, la 03.07.01, a adoptat Hotărîrea nr.63, prin care a recomandat Guvernului să examineze oportunitatea desfăşurării politicii investiţionale prin intermediul Agenţiei, care, la rîndul său, la 04.10.01 a adoptat Hotărîrea nr.1053 privind reorganizarea Agenţiei prin asociere la Organizaţia de Promovare a Exportului din Moldova, în scopul eficientizării activităţii de promovare a exportului şi atragerii investiţiilor. Controlul în cadrul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat a depistat încălcări şi lacune în activitatea Comisiei republicane pentru comercializarea şi evaluarea bunurilor sechestrate. La propunerea Curţii de Conturi (Hotărîrea nr.56 din 05.06.01), Guvernul, pentru optimizarea comercializării bunurilor confiscate, a aprobat Regulamentul cu privire la modul de evidenţă, evaluare şi vînzare a bunurilor confiscate, fără stăpîn, sechestrate, uşor alterabile sau cu termen de păstrare limitat, corpurilor delicte, a bunurilor trecute în posesia statului cu drept de succesiune şi a comorilor, iar Ministerul Finanţelor a emis ordinul nr.96 din 28.09.01 prin care a aprobat componenţa Comisiei republicane pentru evaluarea şi comercializarea bunurilor sechestrate. La cererea Curţii (Hotărîrea nr.38 din 27.04.01), Serviciul de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor pe lîngă Ministerul Finanţelor a iniţiat, iar Guvernul a adoptat Hotărîrea nr.1046 din 03.10.01 "Despre completarea Hotărîrii Guvernului nr.484 din 04.05.98", care prevede în mod direct stoparea acţiunilor agenţilor economici ce majorează intenţionat cheltuielile de asigurare, micşorînd respectiv venitul impozabil şi defalcările impozitului pe venit la buget. În mod similar, în scopul îmbunătăţirii activităţii în acest domeniu, au fost modificate Hotărîrile Guvernului nr.533 din 10.06.97 şi nr.1163 din 02.11.01. Conform Hotărîrii Curţii de Conturi nr.47 din 25.05.01, Consiliul judeţean Bălţi a restituit bugetelor locale ale oraşelor şi satelor 1236,3 mii lei, care se foloseau în favoarea bugetului judeţean. De asemenea, la cerinţa Curţii de a aduce organigrama şi statele-tip în corespundere cu Hotărîrea Guvernului nr.680 din 22.07.99, acesta a redus cadrele aparatului cu 12 unităţi şi a apreciat corespunderea a 7 persoane funcţiilor deţinute conform Legii serviciului public nr.443 din 04.05.95. În scopul recuperării prejudiciilor cauzate statului şi tragerii la răspundere a persoanelor cu funcţii de răspundere, care au comis încălcări ale legislaţiei financiare, Curtea de Conturi, în anul 2001, a expediat Procuraturii Generale 46 de materiale de control, care, în viziunea Curţii de Conturi, conţin elemente constitutive ale infracţiunii. Reieşind din informaţiile parvenite de la Procuratura Generală, în anul 2001 de către ultima pe 20 de materiale ale Curţii de Conturi au fost intentate dosare penale, iar pe 17 materiale s-a refuzat în pornirea procesului penal. În instanţa de judecată de către organele Procuraturii au fost înaintate 9 materiale, care în prezent se examinează în alte instanţe. Efectuînd analiza ordonanţelor de refuz în pornirea procesului- penal, s-a constatat că colaboratorii Procuraturii Generale, în procesul examinării unor materiale de control, remise de către Curtea de Conturi, nu ţin cont de cerinţele art.93 şi 98 CPP al Republicii Moldova, nefiind întreprinse toate măsurile prevăzute de lege pentru examinarea materialelor controlului, remise de către Curtea de Conturi, sub aspectul tuturor circumstanţelor cauzei, pentru a scoate la iveală acele circumstanţe care dovedesc vinovăţia persoanelor cu funcţii de răspundere. Conform ordonanţelor, refuzul intentării unui proces penal se argumentează prin lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii, însă, în partea de constatare a ordonanţelor nu este descris nici un caz care ar dovedi că în acţiunile persoanelor concrete lipsesc elemente ale infracţiunii. În aceste ordonanţe, în majoritatea cazurilor, se analizează neajunsurile materialelor de control care, după părerea Procuraturii Generale, n-ar permite de a da aprecierea cuvenită faptelor expuse în materialele controlului. Sînt cazuri cînd termenul de examinare a materialelor depăşeşte cerinţele art.93 CPP. Astfel, pe materialele Hotărîrii Curţii de Conturi nr.15 din 26.01.01 privind rezultatele controlului asupra respectării Legii cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe nr.1466-XIII din 29.01.98 în anii 1998 - 1999 şi 9 luni ale anului 2000, remise Procuraturii Generale la 27.03.01 (nr.06/2-165) pentru examinare în ordinea prevederilor art.93 CPP, la 06.04.01, Procuratura Generală a informat Curtea că: "Hotărîrea Curţii de Conturi nr.15 din 26.01.01 nu este definitivă, fiind posibil de a fi atacată în instanţa judiciară, în termenele prevăzute de lege. După intrarea în vigoare a hotărîrii Curţii de Conturi sau a deciziei instanţei judiciare privind menţinerea în vigoare a acestei hotărîri (în cazul dacă va fi atacată), Procuratura Generală va examina materialele prezentate în conformitate cu prevederile art.93 CPP". Conform legislaţiei, art.93 CPP nu prevede unele condiţii "...după intrarea în vigoare a Hotărîrii Curţii de Conturi...", care ar elibera organul de cercetare penală de obligaţiunea de a primi declaraţiile şi sesizările referitoare la infracţiunea săvîrşită, pregătită sau în curs de pregătire. Totodată, atacarea în instanţa de judecată a hotărîrii Curţii de Conturi nu limitează organul de anchetă de dreptul de a-şi exercita funcţiile sale prevăzute de legislaţia în vigoare, nici nu eliberează organele de resort de executarea cerinţelor ei. Pînă la momentul de faţă Procuratura Generală s-a limitat la o singură informaţie, precum că pe materialele controlului în cauză ultima, după o verificare suplimentară, va informa Curtea de Conturi. Curtea de Conturi, ţinînd cont de prevederile art.8 din Legea privind Curtea de Conturi nr.312-XIII din 08.12.94, a întreprins măsuri privind conlucrarea Curţii de Conturi cu Procuratura Generală, cu organele afacerilor interne şi cu alte organe de ocrotire a ordinii de drept. Astfel, membrii Curţii de Conturi, în luna octombrie 2001, au participat la şedinţa comună a Curţii de Conturi şi Colegiului Procuraturii Generale, la care s-a examinat starea reală referitor la conlucrarea acestor două organe şi s-au trasat măsurile privind ridicarea eficienţei activităţii Curţii de Conturi şi Procuraturii Generale. În vederea sporirii operativităţii şi eficacităţii conlucrării Procuraturii Generale şi Curţii de Conturi în combaterea încălcărilor legislaţiei ce vizează utilizarea finanţelor şi a patrimoniului public a fost creat un grup de lucru mixt din colaboratori ai Procuraturii Generale şi Curţii de Conturi. De asemenea s-a decis pregătirea în comun a propunerilor privind modificarea cadrului legislativ în acest domeniu. Cu participarea colaboratorilor SIS, Curtea de Conturi a efectuat controale la Agenţia pentru Restructurarea Întreprinderilor şi Asistenţă (ARIA), Departamentul educaţie, tineret şi sport al Primăriei mun.Chişinău, Fabrica de fermentare a tutunuui din Orhei, iar cu participarea colaboratorilor Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate şi Corupţiei - la Primăria mun.Hînceşti. Pe parcursul anului 2001 în diferite instanţe de judecată de către ordonatorii principali de credite au fost contestate 16 hotărîri ale Curţii de Conturi. În 8 cazuri instanţa de judecată a confirmat legalitatea hotărîrilor Curţii de Conturi, refuzînd în satisfacerea cerinţelor reclamanţilor, lăsînd în vigoare hotărîrile Curţii de Conturi, iar 8 acţiuni contra hotărîrilor Curţii de Conturi se examinează în instanţele judiciare. În această perioadă, specialiştii Curţii de Conturi au participat la 185 de şedinţe de judecată. O problemă deosebită a fost şi rămîne repararea prejudiciului cauzat statului de către persoanele cu funcţii de răspundere. Deşi art.128(2) din Codul muncii prevede unele cazuri de răspundere materială deplină a conducătorilor de întreprinderi, instituţii, organizaţii, iar art.5 din Codul de procedură civilă prevede dreptul procurorului de a se adresa în instanţa de judecată în vederea reparării prejudiciului cauzat bugetului, aceste articole practic nu funcţionează. Curtea de Conturi, în repetate rînduri, a înaintat propuneri în Parlament pentru investirea Curţii de Conturi cu acest drept, fie prin crearea pe lîngă Curte a procuraturii financiare sau prin completarea art.5 din Codul de procedură civilă. De asemenea, considerăm oportun ca Curtea de Conturi să fie investită cu dreptul de aplicare a sancţiunilor financiare şi administrative. Totodată, este necesar ca legislaţia în vigoare să determine clar noţiunile de prejudiciu cauzat statului şi de venit ratat de stat. Soluţionarea acestor probleme, precum şi conlucrarea mai eficientă a Curţii cu organele de drept şi de control vor contribui la sporirea randamentului şi la eficientizarea activităţii Curţii de Conturi a Republicii Moldova, ca organ suprem de control financiar. Anexa nr.1 Încasarea veniturilor bugetului de stat în anul 2001 (mii lei) ----------------------------------------------------------------------- Denumirea | aprobat | modi- | preci- | executat | devieri | | ficat | zat |-------------| (+; -) | | | |mii lei | % | -------------------+---------+-------+--------+--------+----+---------- I. Venituri glo- 3363000.0 11700.0 3383728.8 2914401.5 86.1 -469327.3 bale Venituri tota- 3363000.0 11700.0 3374700.0 2774443.7 82.2 -600256.3 le (fără Gran- turi şi trans- feruri) 1. Venituri cu- 3262960.0 11700.0 3274660.0 2743518.2 83.8 -531141.8 rente 1.1.Venituri fis- 2727754.0 11700.0 2739454.0 2318859.1 84.6 -420594.9 cale 1.2.Încasări ne- 535206.0 - 535206.0 424659.1 79.3 -110546.9 fiscale 2. Venituri din 100040.0 - 100040.0 30925.5 30.9 -69114.5 operaţiuni cu capitalul 3. Transferuri - - 9028.8 9028.8 - - 4. Granturi - - - 130929.0 - - -------------------+---------+-------+--------+--------+----+---------- Anexa nr.2 Executarea cheltuielilor bugetului de stat în anul 2001 (mil.lei) ------------------------------------------------------------------------ | Apro- | Pre- | Exe- | Devieri |Cota către | bat | cizat | cu- |---------------|cheltuie- | | | tat | (+,-) | % |lile to- | | | |mii lei | |tale (%) ----------------------+-------+-------+------+--------+------+---------- 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 ----------------------+-------+-------+------+--------+------+---------- Cheltuieli, total 3400.9 3409.9 2937.6 -472.3 86.1 100 Serviciile de stat cu 223.8 231.3 204.8 -26.5 88.6 6.9 destinaţie generală Dintre care: Activitatea financia- 121.8 129.3 119.6 -9.7 92.5 - ră, bugetar-fiscală şi de control a Ministe- rului Finanţelor Activitatea externă 94.9 94.9 78.0 -16.9 82.2 2.6 Dintre care: Misiuni diplomatice 60.4 60.4 58.1 -2.3 96.2 - Ministerul Afacerilor 60.4 60.4 58.1 -2.3 96.2 - Externe: Organele administrati- 4.5 4.5 3.8 -0.7 85.4 - ve ale Ministerului Afacerilor Externe Apărarea naţională 78.4 78.4 76.7 -1.7 97.9 2.6 Curtea Constituţională 41.5 41.5 38.4 -3.1 92.6 1.3 şi instanţele judecă- toreşti Dintre care: Ministerul Justiţiei 18.7 18.7 17.3 -1.5 92.6 - Procuratura 14.2 14.2 14.1 -0.1 99.3 - Menţinerea ordinii 251.0 251.0 240.5 -10.5 95.8 8.2 publice şi securitatea naţională Organele afacerilor 118.3 118.3 145.5 -3.8 96.8 - interne Învăţămîntul 244.6 249.1 223.6 -25.5 89.8 7.6 Cercetările ştiinţifi- 32.7 34.5 32.4 -2.2 93.6 1.2 ce Cultura, arta, sportul 55.2 56.8 43.0 -13.8 75.7 1.5 şi acţiunile pentru tineret Ocrotirea sănătăţii 210.9 219.5 168.0 -51.4 76.6 5.7 Asigurarea şi susţine- 605.1 607.3 473.7 -133.6 78.0 16.1 rea socială Agricultura, gospodă- 74.6 76.9 41.6 -35.3 54.2 1.4 ria silvică, gospodă- ria piscicolă şi gos- podăria apelor Dintre care: Organele administrati- 3.27 3.27 3.23 -0.04 98.7 - ve ale Ministerului Agriculturii şi Indus- triei Prelucrătoare Protecţia mediului în- 8.1 9.5 8.96 -0.66 94.1 0.3 conjurător Industria şi construc- 4.8 4.8 4.5 -0.3 94.2 0.1 ţiile Transporturile, gospo- 78.5 78.5 78.3 -0.1 99.7 2.6 dăria drumurilor, co- municaţiile şi infor- matica Gospodăria comunală şi 0.46 0.52 0.46 -0.06 88.0 0.01 gospodăria de exploa- tare a fondului de lo- cuinţe Complexul pentru com- 2.9 2.9 4.1 +1.2 141.0 0.1 bustibil şi energie Dintre care: Reţelele termice 2.2 2.2 3.5 +1.3 160.0 - Deservirea datoriei de 822.4 822.4 797.2 -25.2 96.9 27.2 stat Completarea rezervelor 8.8 8.8 8.5 -0.3 97.3 0.2 de stat Alte servicii legate 20.3 20.3 18.6 -1.7 91.8 0.6 de activitatea econo- mică Cheltuielile neatri- 460.7 488.1 400.8 -87.3 82.1 13.5 buite la alte grupuri principale Dintre care: Cheltuieli neatribuite 120.5 6.6 10.2 +3.6 154.6 - Ministerul Finanţelor- 20.0 18.4 12.6 -5.8 68.5 - acţiuni generale (Fon- dul de rezervă) Investiţiile capitale 93.5 45.1 20.3 -24.8 45.0 0.6 Creditarea netă -12.2 -12.2 -25.0 -12.8 205.0 - Dintre care: Creditarea bugetelor - - 9.5 9.5 - - de alt nivel Rambursarea împrumutu- - - 17.1 17.1 - - rilor de către bugete- le de alt nivel Dezafectarea mijloace- -13.1 -13.1 -13.1 - 100 - lor bugetare pentru onorarea garanţiilor de stat Restabilirea mijloace- - - 17.2 17.2 - - lor dezafectate pentru onorarea garanţiilor de stat ----------------------------------------------------------------------- Anexa nr.3 Executarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2001 г. la venituri (mii.lei) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Denumirea | Venituri, global | Dintre care: unităţilor | +-----------------------------+--------------------------+----------------------- administrativ| | Venituri fără granturi şi | Transferuri de la bugetul| -teritoriale | | transferuri de la bugetul | de stat | Granturi | | de stat | | |-----------------------------+-----------------------------+--------------------------+----------------------- | Planul | | Planul | | Planul | | Planul | |-------------------|executat |-------------------|executat |-----------------|executat|--------------|executat | aprobat | precizat| | aprobat |precizat | |aprobat |precizat| |apro- |precizat | | | | | | | | | |bat | | -------------+---------+---------+---------+---------+---------+---------+--------+--------+--------+------+-------+-------- 1.Jud.Bălţi 185658.3 212825.2 194400.4 185658.3 201032.3 185662.6 11772.9 8737.8 20.0 2.Jud.Cahul 74085.5 87753.2 81619.7 43785.5 52520.7 53008.3 30300.0 35232.5 28611.4 3.Jud.Chişi- 128055.7 152680.0 144268.1 56895.7 73189.8 79653.1 71160.0 79490.2 64615.0 nău 4.Jud. Edi- 96503.9 112091.5 93716.2 71103.9 76258.1 64615.9 25400.0 35833.4 29100.3 neţ 5.Jud.Lăpuşna 108824.0 131383.1 106500.2 64314.0 74880.0 62300.0 44510.0 56453.1 44174.5 50.0 25.7 6.Jud.Orhei 101452.6 110800.7 102767.0 59042.6 59866.0 63088.0 42410.0 50934.7 39679.0 7.Jud.Soroca 96148.3 110407.8 99411.9 71228.3 76921.4 69957.1 24920.0 33486.4 29358.3 96.5 8.Jud.Tighina 63257.2 70648.3 63905.6 39567.2 41332.2 41102.4 23690.0 29316.1 22803.2 9.Jud.Ungheni 92466.0 117791.8 98123.0 46016.0 53301.8 47932.6 46450.0 64464.7 50165.9 25.3 24.0 10.Jud.Tarac- 17139.7 21109.7 18992.9 12719.7 15584.4 14579.3 4420.0 5525.3 4413.6 lia 11.Unitatea 81000.0 97290.3 85104.0 74060.0 69720.5 55144.8 6940.0 17951.7 14546.3 9618.1 15412.9 Teritorială Autoinomă Găgăuzia 12.Mun.Chişi- 482932.5 671996.0 708643.3 482932.5 629300.2 666851.2 42665.8 41792.1 nău TOTAL 1527523.7 1896747.6 1797452.3 1207323.7 1423907.4 1403895.3 320200.0 463126.8 377997.4 - 9713.4 15559.6 -------------+---------+---------+---------+---------+---------+---------+--------+--------+--------+------+-------+-------- Anexa nr.4 Executarea bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2001 la cheltuieli (mii. lei) --------------------------------------------------------------------------- Denumirea | Planul | Cheltuie-| Celtuieli| Datorii unităţilor |-----------------| lile de | efective |----------------- administrativ- |aprobat |precizat| casă | | debi- | credi- teritoriale | | | | | toare | toare ------------------+--------+--------+----------+----------+--------+-------- 1. Jud. Bălţi 185658.3 212825.2 185094.7 174401.9 2380.0 60946.3 2. Jud. Cahul 74085.5 87753.2 76970.2 77746.0 2331.3 23111.3 3. Jud.Chişinău 128055.7 152680.0 146943.9 142378.9 5702.2 31685.1 4. Jud. Edineţ 96503.9 112091.5 90235.1 96681.2 2666.1 54982.9 5. Jud. Lăpuşna 108824.0 131383.1 104700.4 107406.3 3694.2 22964.8 6. Jud. Orhei 101452.6 110800.7 102762.0 99937.7 2049.1 25146.9 7. Jud. Soroca 96148.3 110407.8 95233.0 95630.9 3294.0 30244.2 8. Jud. Tighina 63257.2 70648.4 62660.5 66190.6 2577.2 20570.5 9. Jud. Ungheni 92466.0 117791.8 95759.3 101505.6 9031.2 49170.4 10. Jud. Taraclia 17139.7 21109.7 18979.3 19674.1 892.7 8750.1 11. Unitatea 81000.0 97290.3 82170.3 89273.4 2650.7 28297.5 Teritorială Autoinomă Găgăuzia 12. Mun.Chişinău 435247.8 671996.0 706142.4 684364.8 5013.4 329478.5 TOTAL 1479839.0 1896777.7 1767651.1 1755191.4 42282.9 685349.0 ------------------+--------+--------+----------+----------+--------+--------