Hotărîre nr.53 din 06.09.2019 cu privire la aprobarea Raportului anual 2018 asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public

CURTEA DE CONTURI

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Raportului anual 2018 asupra administrării şi

întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public

nr. 53  din  06.09.2019

 (în vigoare 08.11.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 329-336 art. 48 din 08.11.2019

* * *

În conformitate cu art.133 alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova, art.6 alin.(1) lit.c) din Legea privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova nr.260 din 07.12.2017, Curtea de Conturi

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Raportul anual 2018 asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public şi se prezintă Parlamentului Republicii Moldova.

2. Prezenta Hotărâre şi Raportul anual 2018 asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

RAPORTUL ANUAL 2018

asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice

şi patrimoniului public

STRUCTURA RAPORTULUI

Raportul anual 2018 cuprinde rezultatele activităţilor de audit desfăşurate de către personalul Curţii de Conturi asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare şi patrimoniale ale statului în exerciţiul financiar 2018, iar pentru unele entităţi – şi în alte perioade relevante, în conformitate cu Programele activităţilor de audit aferente ciclului anual de audit (semestrul II, 2018 – semestrul I, 2019).

Raportul este structurat în următoarele capitole:

Capitolul I – prezintă (i) constatările de bază evidenţiate în funcţie de tipul de audit efectuat, (ii) problemele sistemice identificate de Curtea de Conturi, precum şi disfuncţionalităţile şi neregulile pe diferite domenii, (iii) cazurile de depistare a indicilor de fraudă, activităţile de colaborare cu organele de drept, activitatea de reprezentare a Curţii de Conturi în instanţele judecătoreşti, (iv) propunerile Curţii de Conturi prezentate Parlamentului în scopul îmbunătăţirii şi responsabilizării managementului finanţelor publice;

Capitolul II – face o introducere în activitatea de audit public extern, subliniază rolul Instituţiei Supreme de Audit în spiritul Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit (ISSAI), descrie mandatul Curţii de Conturi conform art.133 din Constituţia Republicii Moldova, precum şi atribuţiile instituţionale acordate prin legea organică a Curţii de Conturi¹, prezintă (i) rezultatele obţinute din activitatea de audit în perioada septembrie 2018 – septembrie 2019, exprimate în indicatori cantitativi şi oferă (ii) informaţii privind evaluarea sistemului de control intern managerial în cadrul autorităţilor publice auditate;

^{__________________________}

¹ Legea nr.260 din 07.12.2017 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a Republicii Moldova (în continuare – Legea nr.260 din 07.12.2017).

Capitolul III – include constatările de audit şi opiniile asupra (i) Rapoartelor Guvernului privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, (ii) Rapoartelor financiare consolidate ale ministerelor, (iii) Rapoartelor autorităţilor publice locale, (iv) Rapoartelor financiare ale autorităţilor de reglementare/autonome, (v) Rapoartelor financiare ale instituţiilor publice, precum şi concluziile de audit privind managementul datoriei de stat, garanţiilor de stat şi recreditării de stat;

Capitolul IV – informează despre rezultatele auditurilor conformităţii şi performanţei realizate de Curtea de Conturi în domenii de interes naţional, şi anume: (i) social (acordarea pensiilor, declararea salariilor şi plăţilor la bugetul public naţional şi impactul asupra drepturilor sociale ale cetăţenilor), (ii) sănătate (Programul naţional de prevenire şi control al diabetului zaharat), (iii) agricultură (Proiectul “Tranziţia la agricultura performantă”), (iv) transport (autorizaţiile CEMT), precum şi (v) tehnologii informaţionale (Sistemul Informaţional de Management în Educaţie);

Capitolul V – relevă rezultatele misiunilor de audit realizate asupra proiectelor susţinute de donatorii externi;

Capitolul VI – prezintă rezultatele acţiunilor de verificare realizate de către auditori în scopul evaluării modului în care au fost abordate şi executate/implementate recomandările înaintate de Curtea de Conturi, precum şi impactul obţinut în urma executării/implementării acestora.

Anexele nr.1, nr.2, nr.3 şi nr.4 conţin informaţii despre (i) hotărârile adoptate de Curtea de Conturi în perioada septembrie 2018 – septembrie 2019; (ii) concluziile şi opiniile de audit; (iii) lista materialelor expediate organelor de drept; precum şi (iv) o listă cu cei mai uzuali termeni şi noţiuni.

I. SINTEZĂ

1.1 Constatări de bază

Raportul anual 2018 acoperă o perioadă în care Curtea de Conturi s-a confruntat cu provocări majore la aspecte ce privesc guvernanţa, politicile şi gestiunea financiară, fiind de menţionat aici reforma Guvernului şi reforma bugetar-fiscală, precum şi intrarea în vigoare a noii Legi privind organizarea şi funcţionarea instituţiei noastre, elaborate în conformitate cu prevederile art.49 din Acordul de Asociere RM - UE. Aceste evenimente, şi nu numai, au adus în prim-plan noi responsabilităţi, dar şi reorientări în activitatea de audit.

În baza prevederilor noii legi, care, potrivit expertizei realizate de aşa instituţii ca: SIGMA, Curtea Europeană de Conturi şi Comisia UE, corespunde în totalitate cerinţelor Standardelor Internaţionale de Audit INTOSAI şi bunelor practici în domeniul auditului public extern, Curtea de Conturi şi-a orientat primordial eforturile asupra misiunilor de audit financiar. Astfel, au fost supuse acestui tip de audit situaţiile financiare ale tuturor ministerelor, precum şi rapoartele Guvernului privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul bugetar încheiat, fiind exprimate opiniile de rigoare. De asemenea, activitatea de audit a vizat resursele publice alocate, în principal, în domeniile ce ţin de susţinerea socială a populaţiei, inclusiv acordarea pensiilor, prevenirea şi controlul diabetului zaharat, declararea drepturilor salariale, funcţionalitatea sistemelor informaţionale etc.

În perioada de activitate septembrie 2018 – septembrie 2019, Curtea de Conturi a realizat 47 misiuni de audit financiar, 4 misiuni de audit al performanţei, inclusiv o misiune de audit TI, 4 misiuni de audit al conformităţii, precum şi 7 misiuni de follow-up.² Misiunile de audit respective s-au finalizat cu exprimarea a 47 de opinii asupra rapoartelor financiare şi formularea a 8 concluzii aferente conformităţii şi performanţei gestionării fondurilor publice. Din totalul opiniilor exprimate, 10 opinii sunt favorabile (nemodificate), 14 opinii cu rezerve, 22 de opinii contrare şi 1 caz de imposibilitate de exprimare a opiniei de audit.

^{__________________________}

² Hotărârile Curţii de Conturi aprobate în perioada septembrie 2018 – septembrie 2019 sunt redate în Anexa nr.1 la prezentul Raport şi pe pagina web: www.ccrm.md.

În aspectul entităţilor auditate, reieşind din priorităţile stabilite, Curtea de Conturi a acoperit cu proceduri de audit 434 de entităţi, inclusiv: autorităţile publice centrale şi instituţiile din subordinea acestora – 145, autorităţile publice locale de nivelul I şi nivelul II – 178, întreprinderile de stat şi municipale, instituţiile publice, autorităţile publice autonome şi alţi beneficiari de fonduri publice – 111 entităţi.

Urmare a misiunilor de audit realizate, Curtea de Conturi a identificat şi constatat multiple probleme, nereguli şi disfuncţionalităţi sistemice în procesul de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare şi patrimoniale ale statului.

În funcţie de tipul de audit efectuat, scoatem în evidenţă cele mai importante constatări care necesită atenţia şi implicarea conducătorilor de entităţi/administratorilor de bugete şi altor oficiali abilitaţi cu dreptul de luare a deciziilor.

Deşi cadrul normativ³ aferent evidenţei contabile este elaborat şi pus în aplicare de către toate entităţile bugetare, acesta mai necesită a fi dezvoltat în vederea eliminării carenţelor normative atestate de audit. La moment, cadrul normativ (i) nu prevede integral principiile contabilităţii (prudenţă, prevalenţa economicului asupra juridicului, principiile de angajamente, acurateţei), (ii) nu stabileşte reguli şi proceduri de consolidare a informaţiilor financiare la întocmirea rapoartelor financiare consolidate, (iii) nu specifică reguli generale de evaluare/reevaluare a elementelor bilanţiere, (iv) formele de raportare nu conţin informaţii la nivel de buget consolidat necesare pentru analiza şi monitorizarea execuţiei bugetului, iar numărul exagerat al formularelor nu este justificat şi complică întocmirea calitativă a acestora, precum şi analiza ulterioară a informaţiei financiare etc.

^{__________________________}

³ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015 (în continuare – Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015).

Menţionăm că lipsa reglementărilor enunţate, precum şi aplicarea neconformă a cadrului normativ existent au impact direct asupra calităţii ţinerii evidenţei contabile, întocmirii şi prezentării situaţiilor financiare corecte şi fidele, în baza cărora se iau decizii importante privind stabilirea alocaţiilor, subsidiilor şi investiţiilor. Evidenţiem în acest sens problematica subsidiilor de stat, ale căror procese de planificare, înregistrare, utilizare şi raportare compromit veridicitatea informaţiilor aferente acestora din rapoartele financiare consolidate. Totodată, se relevă prezenţa unui şir de deficienţe privind ţinerea evidenţei contabile, cauzate de insuficienţa şi fluctuaţia mare a personalului de specialitate, comunicarea tardivă a schimbărilor şi instruirea precară a personalului în vederea aplicării conforme a cadrului normativ etc. În aceste circumstanţe, circa 80 la sută din entităţile auditate înregistrează carenţe la ţinerea evidenţei contabile, inclusiv la reflectarea cheltuielilor aferente remunerării muncii, uzurii/amortizării mijloacelor fixe, contabilizarea activelor nemateriale şi a valorii capitalului social al statului, evidenţa contabilă a terenurilor aflate în folosinţă, aplicarea corectă a regulilor de recunoaştere şi clasificare a bunurilor, a valorii creanţelor şi a datoriilor, efectuarea inventarierii etc.

Cumulul de probleme enumerate mai sus determină prezentarea eronată a informaţiilor financiare şi imposibilitatea obţinerii unei priviri de ansamblu veridice asupra finanţelor publice în sectorul bugetar.

În perioada de raportare, Curtea de Conturi şi-a orientat eforturile asupra auditării domeniilor de importanţă majoră pe care le-a identificat cu precauţie. Pornind de la faptul că achiziţiile publice reprezintă un domeniu determinant în gestionarea finanţelor publice, fiind deseori supus multiplelor riscuri, precum şi luând în calcul că valoarea acestora depăşeşte cifra de 10,5 mlrd.lei⁴, sau aproximativ 5,5% din PIB (192,3 mlrd.lei⁵), Curtea a supus auditului conformităţii acest domeniu.

^{__________________________}

⁴ Dările de seamă ale AAP.

⁵ Dările de seamă ale BNS.

S-a constatat că deficienţele şi neregulile în procesul achiziţiilor publice apar atât la etapa de planificare, cât şi la realizarea propriu-zisă a acestora. Este important să conştientizăm cauzele apariţiei acestor deficienţe şi ilegalităţi, care sunt foarte diferite. Printre acestea, menţionăm: nerespectarea cadrului legal şi procedural din cauza pregătirii profesionale slabe a personalului implicat în activitatea de achiziţii publice, neelaborarea regulamentelor interne cu privire la procedurile specifice prevăzute de lege, lipsa prevederilor clare ce ţin de divizarea sarcinilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor între membrii grupului de lucru, conlucrarea deficitară a acestora cu specialiştii relevanţi din entitate. În consecinţă, autorităţile contractante nu elaborează planuri anuale şi trimestriale de achiziţii, nu respectă principiile transparenţei şi eficienţei cât mai înalte a achiziţiei realizate, calculează incorect valoarea estimativă a achiziţiei publice, planifică achiziţiile publice fără a examina şi concretiza necesităţile instituţiei de bunuri, lucrări şi servicii, fapt ce conduce la dezafectarea mijloacelor bugetare şi crearea stocurilor irelevante cu ulterioara depozitare pe termen lung, definesc şi aplică criterii de evaluare neadecvate etc.

Mult mai grave sunt situaţiile când grupurile de lucru, alţi specialişti, conducătorii entităţilor auditate, precum şi operatorii economici activează concertat, mimând respectarea prevederilor legale şi normative privind achiziţiile publice. În asemenea cazuri, pachetul de documente care însoţeşte licitaţia sau altă procedură de achiziţii publice este impecabil şi corespunde cerinţelor normative. Însă, imediat după atribuirea şi semnarea contractelor, se purcede la modificarea clauzelor contractuale anunţate în cadrul achiziţiei, majorarea nejustificată a valorii contractelor prin acorduri adiţionale, extinderea esenţială a termenelor de executare a contractelor, acceptarea unor bunuri şi servicii necalitative, neexecutarea clauzelor contractuale cu achitarea lucrărilor neexecutate, substituirea produselor fără informarea beneficiarului şi obţinerea aprobării din partea acestuia.

Alteori, entităţile contractante încalcă normele cu bună ştiinţă. De regulă, entităţile divizează achiziţiile publice, urmărind două scopuri: (i) încadrarea în limitele de timp disponibil la utilizarea alocaţiilor bugetare – o încălcare conştient asumată de entităţi în lipsa unei alternative legale de soluţionare a situaţiilor, (ii) evitarea utilizării metodelor competitive la desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice – o altă abatere intenţionată, care urmează a fi exclusă din practica achiziţiilor publice. Totodată, subliniem că lipsa/insuficienţa abilităţilor membrilor grupului de lucru în elaborarea documentelor, cerinţelor tehnice şi specificaţiilor calitative şi obiective conduce la organizarea repetată a procedurilor de achiziţii, tergiversând implementarea proiectelor şi generând majorarea costurilor finale.

Constatările auditorilor relevă că achiziţiile publice reprezintă un domeniu cu riscuri mari de utilizare ineficientă a banilor publici, de aceea eradicarea acestui fenomen necesită un efort comun al mai multor instituţii, cum ar fi: organele de audit intern ale autorităţilor contractante, organele de investigaţie şi justiţie, Agenţia Achiziţii Publice şi organele ierarhic superioare ale autorităţilor contractante. De asemenea, un rol important în dezrădăcinarea acestui fenomen îi revine Curţii de Conturi, care prezintă informaţii relevante privind conformitatea şi performanţa achiziţiilor publice în instituţiile statului.

Un alt aspect sensibil pentru societate şi verificat de Curtea de Conturi este salariul achitat neoficial – un flagel care afectează atât economia, cât şi societatea în întregime, având un impact negativ nu numai pentru angajat, dar şi pentru bugetul public naţional.

Domeniul construcţiilor este cel mai afectat de fenomenul muncii nedeclarate, care presupune “munca la negru” şi achitarea “salariului în plic”. Acceptând “salariul în plic”, angajaţii riscă să fie lipsiţi de pensie decentă, de pachet social motivant, de asigurare medicală de calitate, de protecţie socială a familiei lor, de concedii de odihnă plătite, de indemnizaţii decente. Neachitarea conformă a salariilor reprezintă una dintre modalităţile de eschivare a agenţilor economici de la declararea şi plata obligaţiilor faţă de BPN. Impactul fiscal al fenomenului muncii nedeclarate este diminuarea bazei impozabile la determinarea obligaţiilor fiscale privind impozitul pe venit reţinut la sursa de plată din salariul angajaţilor, contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Ca rezultat al misiunii de audit efectuate, s-au relevat aspecte, probleme şi dificultăţi cu efecte directe asupra dreptului la pensie şi mărimii acestei prestaţii, fiind înaintate recomandările de rigoare în vederea redresării situaţiei create.

Un alt domeniu problematic identificat în cadrul procesului de audit al conformităţii a fost şi Sistemul de autorizaţii multilaterale al Conferinţei Europene a Miniştrilor de Transport (CEMT). Sistemul în cauză reprezintă un instrument pentru liberalizarea pieţei de transporturi rutiere de mărfuri, crearea condiţiilor pentru concurenţa loială între operatorii de transport din diferite ţări şi, nu în ultimul rând, diminuarea poverii ecologice, prin favorizarea utilizării autovehiculelor care corespund normelor tehnice de emisii poluante şi sonore. Auditul a evaluat transparenţa şi conformitatea activităţilor realizate de părţile implicate, precum şi performanţa serviciului public privind repartizarea autorizaţiilor CEMT după trecerea la modul electronic de organizare a proceselor operaţionale. Ca urmare, auditul conformităţii a constatat un şir de deficienţe, care necesită implicare şi soluţionare urgentă din partea organelor de resort. Obiecţiile auditului vizează subiecte ce ţin de favorizarea unor transportatori de către Comisia CEMT prin luarea deciziilor contradictorii faţă de aplicarea criteriilor de eligibilitate, lipsa monitorizării autorizaţiilor CEMT materializată în utilizarea necorespunzătoare a acestora, prezenţa tranzacţiilor neregulamentare de schimb al autorizaţiilor între operatorii de transport, ceea ce a contribuit la o posibilă comercializare a lor etc.

În concluzie, Curtea de Conturi a menţionat că implementarea tehnologiilor informaţionale nu a eliminat în totalitate deficienţele caracteristice procesului anterior, continuând să fie admise cazurile de favorizare sau de dezavantajare a operatorilor de transport.

Pornind de la realităţile actuale, dezvoltarea social-economică a statului şi schimbarea în bine a vieţii populaţiei sunt, practic, imposibile fără aplicarea tehnologiilor informaţionale. Edificarea societăţii informaţionale şi integrarea Republicii Moldova în spaţiul informaţional internaţional constituie priorităţile naţionale ale guvernării. Anume din aceste considerente, Curtea de Conturi a evaluat tehnologiile informaţionale şi comunicaţiile (TIC), prin prisma auditului performanţei, constatând multiple probleme, disfuncţionalităţi, nereguli la acest capitol, a căror gravitate impune o dezvăluire mai amplă, după cum urmează:

• în cadrul autorităţilor publice, inclusiv instituţiile subordonate, pe parcursul anilor au fost implementate un şir de sisteme informatice menite să automatizeze procesele de bază ale acestora;

• sistemele informaţionale implementate în sectorul public au fost finanţate atât din resurse interne/bugetare, cât şi din resurse externe, însă nu toate sunt funcţionale şi utilizate corespunzător, fapt ce afectează eficienţa şi eficacitatea resurselor investite;

• lipsa unei viziuni strategice unice privind automatizarea proceselor din domeniul public (a unor strategii sectoriale TI) – de ex., asistenţa socială, medicină, justiţie, agricultură, mediu etc., racordată la Strategia naţională în domeniul tehnologiilor informaţionale şi la politicile de e-Transformare a Guvernării, generează situaţii de elaborare şi implementare, în paralel, a SI care automatizează aceleaşi procese, fie procese similare, ceea ce condiţionează ineficienţa utilizării resurselor alocate în acest scop, precum şi riscuri de fraudă şi de securitate a datelor prelucrate prin intermediul acestor SI;

• gradul de interoperabilitate şi schimb de informaţii între SI de stat gestionate şi utilizate de entităţile publice este redus. Astfel, o mare parte dintre SI nu sunt în stare să asigure schimbul de informaţie între ele, nefiind asigurată nici interconexiunea şi compatibilitatea acestora, ceea ce generează eforturi suplimentare, inclusiv cheltuieli de întreţinere, mentenanţă şi dezvoltare, precum şi riscuri majore privind confidenţialitatea datelor cetăţenilor prelucrate în cadrul lor;

• lipsa unei evidenţe eficiente şi conforme centralizate (la nivel naţional) a resurselor informaţionale de stat existente şi a sistemelor informaţionale care formează şi utilizează resursele respective, condiţionată şi de procesul haotic de informatizare, lipsa sau insuficienta coordonare, monitorizare şi control în procesul de dezvoltare a SI, a documentaţiei tehnice accesibile a SI active. Astfel, se constată necesitatea unui organ care să exercite, la nivel naţional, funcţiile de coordonare a elaborării, evaluării şi avizării bugetării SI;

• pentru asigurarea funcţionării adecvate a SI, entităţile publice contractează servicii de mentenanţă, inclusiv de suport şi de dezvoltare;

• capacitatea instituţională redusă a autorităţilor publice pentru gestiunea proiectelor de dezvoltare a SI, gestionarea/administrarea şi mentenanţa SI, generată inclusiv de carenţele politicii de cadre şi salariale, condiţionează achiziţionarea serviciilor de creare, mentenanţă a SI. În aceeaşi ordine de idei, lipsa unui sistem de evaluare a conformităţii SI şi a serviciilor de mentenanţă prestate de către companiile private, lipsa/insuficienţa specialiştilor TI calificaţi în cadrul autorităţilor publice creează dependenţa considerabilă a calităţii SI şi a serviciilor aferente transmise beneficiarului de conştiinciozitatea elaboratorului/dezvoltatorului acestuia sau de nivelul conlucrării cu beneficiarul;

• externalizarea serviciilor de dezvoltare/elaborare şi mentenanţă a SI condiţionează riscuri majore de securitate şi integritate a datelor prelucrate prin intermediul sistemelor respective. Or, în contextul capacităţilor instituţionale reduse în domeniul TIC, riscurile aferente securităţi şi integrităţii datelor sporesc semnificativ;

• dezvoltarea SI cu aplicarea superficială a prevederilor legislaţiei în domeniul TIC, precum şi necorelarea acestora cu soluţiile guvernamentale implementate (MCloud, MConnect, MPass, MSign etc.) condiţionează riscuri de incompatibilitate a soluţiilor TI, dificultăţi în asigurarea interoperabilităţii SI de stat, precum şi costuri adiţionale în vederea conformării acestora la cerinţele impuse pentru obţinerea impactului scontat;

• neînregistrarea, în unele cazuri, a SI în evidenţa contabilă a entităţilor publice, fie că sunt deja înregistrate, acestea, din diverse motive, nu sunt utilizate/valorificate corespunzător, ceea ce afectează veridicitatea raportării elementelor patrimoniale reflectate în situaţiile financiare ale autorităţilor publice, cât şi condiţionează riscuri de utilizare ineficientă şi neconformă a resurselor, precum şi dezvoltarea/achiziţionarea de către beneficiari a soluţiilor TI cu funcţionalităţi similare.

Neajunsurile constatate sunt generate de un şir de factori sistemici, principalii constând în: termenele relativ restrânse de dezvoltare şi implementare a sistemelor informaţionale, complexitatea proceselor automatizate; insuficienţa resurselor implicate (umane, financiare, tehnice etc.); neasigurarea memoriei instituţionale ca urmare a fluctuaţiei masive a personalului în contextul remunerării insuficiente; necorelarea capacităţilor instituţionale şi financiare disponibile cu atribuţiile şi sarcinile delegate; insuficienta analiză şi evaluare a necesităţilor de resurse (umane, tehnice, financiare, de timp etc.) pentru dezvoltarea, implementarea şi utilizarea sistemelor TIC; neasigurarea condiţiilor suficiente pentru valorificarea sistemelor TIC; imperfecţiunea cadrului normativ în domeniu, inclusiv a celui aferent domeniului TIC; managementul insuficient al riscurilor etc.

Luând în calcul starea deplorabilă de funcţionare pe parcursul anilor 2010 - 2015 a sistemului centralizat de irigare (SCI), a fost auditată performanţa implementării Programului “Compact”, finanţat de Guvernul SUA prin intermediul Corporaţiei “Provocările Mileniului”. Asistenţa externă a fost orientată la dezvoltarea irigaţiilor şi sprijinirea fermierilor în implementarea agriculturii moderne, aceasta fiind una substanţială. Totuşi, conlucrarea insuficientă dintre actorii responsabili, iresponsabilitatea autorităţii centrale în gospodărirea apelor şi hidroamelioraţie, gradul redus de irigare a suprafeţelor agricole, ca urmare a coordonării subdezvoltate a pârghiilor prin intermediul AUAI, au determinat utilizarea redusă a SCI reabilitate. De asemenea, monitorizarea ineficientă din partea responsabililor care nu au realizat acţiunile stabilite în avantajul fermierilor, precum şi nefuncţionarea sistemului de gestionare a datelor privind cantitatea şi calitatea apei afectează buna guvernanţă a acestui segment economic.

Un alt domeniu important pentru fiecare cetăţean este ocrotirea sănătăţii. În perioada raportată, suplimentar la misiunile de audit financiar şi de conformitate realizate la Ministerul Sănătăţii şi alte instituţii din subordine, inclusiv CNAM, Curtea de Conturi a realizat şi un audit al performanţei Programului naţional de prevenire şi control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2021, care, în RM este al cincilea şi are drept scop reducerea poverii diabetului zaharat prin implementarea unui Program eficace, centrat pe pacient şi cu implicare socială.

Acţiunile sistemului instituţional implicat în realizarea Programului au fost ineficiente/neperformante şi nu au asigurat pe deplin accesul pacienţilor la tratament şi servicii medicale calitative, prin realizarea acţiunilor la diferite etape ale acestuia. Astfel, (i) mijloacele financiare planificate şi alocate nu au fost suficiente pentru finanţarea acţiunilor Programului, nefiind delimitate expres resursele de finanţare a fiecărei acţiuni; (ii) a lipsit colaborarea între instituţiile implicate în implementarea Programului, inclusiv cu AAPL; (iii) măsurile de monitorizare şi control au fost insuficiente şi nu au asigurat accesul persoanelor cu diabet zaharat la dispozitivele necesare pentru autocontrol, precum şi un tratament mai eficient; (iv) nu a fost asigurată corectitudinea, comparabilitatea şi plenitudinea datelor raportate, din care motiv nu este posibil de a spori gradul de realizare a obiectivelor stabilite şi a rezultatelor planificate de Program.

Rezultatele misiunilor de follow-up denotă neconformarea integrală a entităţilor prin întreprinderea măsurilor de eliminare a neregulilor şi carenţelor constatate în cadrul misiunilor de audit. Analogic anilor precedenţi, situaţia constatată privind implementarea recomandărilor a îngrijorat atât Curtea de Conturi, cât şi societatea civilă, care în perioada raportată a avut o implicare constantă în sprijinirea acţiunilor de implementare a recomandărilor de audit, pentru a sensibiliza opinia publică şi autorităţile statului în ce priveşte necesitatea unei abordări cu mult mai responsabile în utilizarea mijloacelor şi a patrimoniului public. Situaţia poate fi schimbată doar în cazul operării unor modificări legislative care vizează implicarea plenară a Guvernului şi Parlamentului în responsabilizarea conducătorilor entităţilor auditate. Curtea vine cu un pachet de propuneri concrete în acest sens.

1.2 Probleme sistemice

Finanţe publice

Ca şi multe Instituţii Supreme de Audit din lume, Curtea de Conturi tinde să atragă atenţia vizavi de provocările majore aferente sustenabilităţii financiare şi asigurării unui buget fundamentat şi realist, prezentat în termenul cuvenit.

În această ordine de idei, se relevă nerespectarea cronică a agendei aferente procesului bugetar, în special neaprobarea în termenele stabilite a legii bugetare anuale, ceea ce creează o incertitudine şi tensiune atât pentru instituţiile statului, cât şi pentru mediul de afaceri, precum şi publicul larg în ansamblu. Astfel, se atestă persistenţa deficitului de reguli, proceduri şi instrumente analitice de prognozare eficace, Ministerul Finanţelor nedispunând de un sistem comparabil şi actualizat de indicatori şi evaluări sintetice ale bazei de impozitare (pe categorii de taxe/impozite) per domenii, sectoare şi teritorii. De asemenea, se relevă că veniturile bugetare prognozate nu reflectă identificarea integrală a impozitelor şi taxelor pasibile pentru calculare şi colectare.

O altă problemă semnificativă la acest capitol, despre care Curtea de Conturi a informat şi anterior, constă în lipsa unei metodologii specifice de consolidare a informaţiilor la întocmirea rapoartelor financiare consolidate ale ministerelor. Procesul de consolidare aplicat la moment este doar o însumare aritmetică a conturilor individuale, ceea ce generează denaturări ale informaţiilor financiare ale ministerelor şi, ca urmare, influenţează veridicitatea Raportului Guvernului.

Transferuri cu destinaţie specială/subsidii

O atenţie deosebită trebuie acordată transferurilor cu destinaţie specială. Lipsa unor cerinţe normativ-metodologice de evidenţă a utilizării transferurilor cu destinaţie specială nu impune entităţile să reflecte în evidenţa contabilă datoriile faţă de bugetele de nivel superior privind transferurile neutilizate sau utilizate contrar destinaţiei. Pe de altă parte, finanţarea unor instituţii publice şi întreprinderi de stat prin intermediul subsidiilor acordă acestora o mare libertate şi flexibilitate în utilizarea mijloacelor bugetare şi un nivel mai redus de control şi monitoring financiar extern. Finanţarea integrală de la bugetul de stat a unor instituţii publice, precum şi a unor proiecte investiţionale de importanţă naţională prin intermediul subsidiilor contravine conceptului şi scopului “subsidii” şi nicidecum nu asigură transparenţa şi buna administrare a fondurilor publice acordate.

În cadrul acestui sistem de finanţare, rolul organului central de specialitate al administraţiei publice se limitează la planificarea alocaţiilor bugetare şi, ulterior, transferarea activelor financiare bugetate, fără a asigura un control ex-ante, curent şi ex-post al utilizării acestor mijloace. Mai mult decât atât, modul actual de finanţare prin intermediul subsidiilor limitează accesul APC la informaţii exhaustive privind utilizarea acestor mijloace financiare, iar activele şi pasivele entităţilor beneficiare nu se reflectă în rapoartele financiare consolidate ale organului ierarhic superior.

Patrimoniul public

Un alt aspect din vizorul Curţii de Conturi este patrimoniul public, a cărui gestionare este afectată de ignorarea de către managementul autorităţilor/instituţiilor publice a rigorilor elementare în materie de administrare prudentă şi economă a bunurilor materiale, creând astfel premise pentru riscurile iminente de dezintegrare şi înstrăinare a acestora.

O problemă semnificativă constituie şi neelaborarea cadrului de reglementare privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor publice, fapt ce afectează înregistrarea drepturilor de fondator al instituţiilor publice, precum şi asigurarea consecvenţei procedurii de reorganizare a întreprinderilor de stat în instituţii publice.

Tot la acest capitol se referă şi metoda de prejudiciere conştientă a bugetului prin darea în arendă pe un termen scurt şi mediu, într-un mod netransparent, a terenurilor pentru efectuarea construcţiilor, deşi, după finalizarea acestui termen, proprietarul terenului (UAT) nu-l va mai putea folosi conform destinaţiei iniţiale. Ulterior, acest teren se cumpără ca teren aferent, la preţ normativ cu aplicarea coeficienţilor de diminuare sau, în cazul construcţiei blocurilor de locuinţe, nu se mai prelungeşte contractul de arendă, deoarece potrivit legislaţiei terenul urmează a fi transmis gratuit de către UAT în proprietatea Asociaţiei de Coproprietari în Condominiu. Subliniem că despre această schemă Curtea de Conturi a informat organele statului şi publicul larg pe parcursul a mai bine de 10 ani, însă măsuri rezultative în acest sens nu au fost întreprinse.

La fel, integritatea patrimoniului statului este afectată şi de nedelimitarea pe domenii (public şi privat) a bunurilor proprietate publică, iar lipsa unei metodologii elaborate de Ministerul Finanţelor afectează grav procesul de gestionare şi raportare a patrimoniului public, nefiind determinate regimul juridic şi cel contabil ale bunurilor, în special al celor transmise în gestiunea întreprinderilor de stat/municipale şi instituţiilor publice la autogestiune. Ca urmare, lipseşte un control adecvat asupra integrităţii şi folosirii eficiente a patrimoniului public, iar statul ratează venituri pasibile de acumulare în buget.

Investiţii capitale

O altă problemă care de asemenea indică asupra unui deficit de preocupare din partea autorităţilor de toate nivelurile o constituie oportunitatea şi sustenabilitatea investiţiilor capitale – domeniu cu expuneri la risc extrem de ridicat. În aceste condiţii se creează certitudinea că domeniul în cauză nu întruneşte exigenţele necesare, iar responsabilităţile instituţionale pentru administrarea acestuia nu sunt clar definite. Astfel, iniţierea unor construcţii noi cu angajarea unor cheltuieli fără suport de resurse financiare disponibile şi fără darea în exploatare a celor demarate anterior, generează imobilizarea/dezafectarea mijloacelor bugetare în obiectele în curs de execuţie, degradarea fizică şi morală a construcţiilor nefinalizate, acţiuni ce contravin principiilor bunei guvernări.

Cheltuielile destinate investiţiilor capitale în anul 2018 au fost precizate în sumă de 1 906,5 mil.lei, sau fiind diminuate cu 42,9% faţă de suma aprobată iniţial (-1 056,9 mil.lei). Mai mult decât atât, cheltuielile la acest compartiment au fost executate în sumă de doar 849,7 mil.lei, sau la nivel de 44,6% din volumul precizat. În aceste circumstanţe, este stringentă necesitatea respectării procesului de includere în buget a proiectelor de investiţii capitale în baza principiilor de prioritate şi transparenţă, prin examinarea materialelor privind solicitările beneficiarilor prin intermediul Grupului de lucru pentru investiţii capitale, care regulamentar nu a fost instituit, de altfel cerinţă solicitată de Curtea de Conturi şi în anii precedenţi.

Drept exemplu, scoatem în evidenţă nivelul redus de executare a investiţiilor capitale în cadrul sistemului penitenciar (construcţia şi reparaţia a 4 penitenciare⁶) din contul unui împrumut, fapt ce are impact asupra realizării acţiunii prevăzute în Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018⁷, fiind suportate cheltuieli suplimentare din bugetul de stat pentru neasigurarea condiţiilor adecvate de detenţie. Realizarea Proiectului de construcţie a penitenciarului din Chişinău, care urma a fi dat în exploatare în luna iulie 2018, este în întârziere cu aproximativ 54 de luni. Ministerul Justiţiei a înaintat către Ministerul Finanţelor solicitarea privind necesitatea extinderii termenului de implementare a prevederilor Acordului-cadru de împrumut până la 31.12.2022.

^{__________________________}

⁶ Casa de arest din Bălţi, Penitenciarul nr.3, Leova, Penitenciarul nr.10, Goian şi Penitenciarul din mun. Chişinău.

⁷ Hotărârea Guvernului nr.890 din 20.07.2016 “Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018”.

Un alt exemplu elocvent în acest sens este situaţia aferentă Sistemelor Centrale de Irigare reabilitate, pentru a căror revitalizare au fost efectuate investiţii semnificative (granturi externe în valoare de 129,4 mil. dolari SUA). Exploatarea SCI reabilitate este una insuficientă, deoarece valorificarea eficace a suprafeţelor agricole supuse irigării (12,5 mii ha) a fost afectată de solicitarea redusă a sistemelor reabilitate şi, ca urmare, neutilizarea în deplină măsură a terenurilor agricole pentru irigaţii de către producătorii agricoli (1,7 mil.ha), nivelul de utilizare a suprafeţelor de terenuri irigate constituind doar 14,4%, fiind atestată şi tendinţa de diminuare a membrilor AUAI. Aceste fenomene influenţează mărimea plăţilor pentru irigare şi a cotizaţiilor de membru al AUAI, ceea ce afectează indirect costul producţiei agricole.

Tehnologii informaţionale

Misiunile de audit efectuate au elucidat un şir de probleme sistemice, factori de risc şi neconformităţi, cu impact negativ asupra eficienţei şi eficacităţii utilizării resurselor financiare alocate/utilizate în domeniul TI, precum şi riscuri de fraudă, de securitate şi de integritate a datelor prelucrate prin intermediul SI. Printre acestea, se evidenţiază: nefuncţionalitatea şi valorificarea necorespunzătoare a SI; lipsa unor strategii sectoriale TI care ar stabili viziunea unică de automatizare a proceselor de bază din domeniile sectorului public, racordate la Strategia naţională în domeniul TIC; procesul “haotic” de informatizare/automatizare a sectorului public; capacitatea instituţională redusă a autorităţilor publice pentru gestiunea proiectelor de dezvoltare a SI, precum şi de gestiune, administrare şi mentenanţă a sistemelor implementate etc.

O mare parte dintre SI create şi implementate nu asigură schimbul de informaţii între ele, necesitând eforturi suplimentare şi reducând eficienţa utilizării SI respective. Un exemplu elocvent în acest sens ţine de comunicarea instituţională ineficientă, inclusiv la capitolul schimbul de informaţii dintre MSMPS, CNAS, Î.S. “Poşta Moldovei” şi Direcţiile teritoriale de asistenţă socială. Una din aceste situaţii a condus la neachitarea cetăţenilor a peste 25,2 mii plăţi lunare de ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului, în valoare de circa 9,0 mil.lei, precum şi la sistarea a mai mult de 28,1 mii plăţi similare, în valoare de circa 10,0 mil.lei.

La fel, necontabilizarea şi neutilizarea sistemelor informaţionale afectează concludenţa, credibilitatea şi veridicitatea informaţiilor financiare privind situaţiile patrimoniale, persistând riscul major de dezvoltare/achiziţionare a TI cu funcţionalităţi informaţionale neadecvate entităţii. În acest sens, exemplificăm situaţia constatată la MADRM. Astfel, din 117 Sisteme Informaţionale gestionate de 6 entităţi subordonate MADRM, 56 SI (în valoare de 4,9 mil.lei) sunt neutilizate, 5 SI (în valoare de 2,5 mil.lei) sunt nefuncţionale, 2 SI sunt neevaluate, iar un SI, în valoare de 2,3 mil.lei, nu este contabilizat.

Proiecte internaţionale

În cadrul misiunilor de audit realizate, auditorii au identificat că mai multe entităţi auditate beneficiază de proiecte internaţionale, în acest scop fiind alocate atât resurse financiare, cât şi suport tehnic.

Urmare a analizei modului de alocare a mijloacelor financiare în cadrul proiectelor internaţionale de finanţare a diferitor domenii, au fost constatate multiple abateri referitoare la contractarea bunurilor şi serviciilor de la o organizaţie internaţională cu plăţi efectuate în avans de către 10 autorităţi⁸. Acest fapt a determinat imobilizarea mijloacelor bugetului de stat pe un termen nedeterminat şi formarea/majorarea creanţelor cu circa 68,9 mil.lei, concomitent fiind evitat sistemul naţional al achiziţiilor publice. Astfel, auditul a constatat că MA, conform clauzelor acordului, urmau a-i fi livrate 10 automobile în valoare de 2,9 mil.lei, dar, de facto, i-au fost livrate 12 automobile în valoare de 3,7 mil.lei, dintre care 10 la preţul de circa 292,4 mii lei, unu la preţul de 194,5 mii lei şi un altul la preţul de 608,1 mii lei. Exemplificăm şi cazul MSMPS care prin aceeaşi metodă a achiziţionat bunuri în sumă totală de 36,2 mil.lei, inclusiv analogi de insulină. Totodată, la distribuirea acestora a fost implicat şi un agent economic intermediar. Astfel, preţul medicamentelor respective s-a dublat, diferenţa constituind 0,5 mil.lei. Menţionăm că autorităţile respective nu au monitorizat respectarea prevederilor contractuale în ce priveşte termenele de livrare, preţul contractat, situaţie care a generat dezafectarea resurselor bugetare transferate în avans sau bunuri materiale achiziţionate necorespunzător codurilor economice contractate.

^{__________________________}

⁸ MAI; MSMPS; MF; MECC; CEC; MJ; MA; CS; Agenţia pentru Eficienţă Energetică, inclusiv instituţiile din subordine.

Întreprinderi şi societăţi cu cota de participare a statului

Sectorul corporativ de stat – întreprinderile şi societăţile cu participarea statului – creează impresia că fondatorii, în persoana ministerelor şi administraţiilor locale, nu îşi asumă responsabilitatea pentru eficienţa şi rentabilitatea activelor transmise în gestiune acestora. Este cazul să specificăm şi faptul că întreprinderile şi societăţile comerciale cu participarea statului, pe lângă activitatea economică şi obţinerea rezultatului financiar, mai au o sarcină primordială, şi anume realizarea interesului public. În acest sens, atestăm o desconsiderare a obligaţiilor ce revin factorilor decizionali de toate nivelurile. Acţiunile autorităţilor de supraveghere se rezumă doar la constatări statistice, fără să intervină cu analize şi instrumente aferente revigorării şi restructurării subiecţilor de antreprenoriat vizaţi.

Contabilizarea necorespunzătoare a cotei statului în capitalul social al Î.S. şi S.A. în care statul are cote-părţi a determinat raportarea eronată a acesteia, rapoartele financiare fiind afectate de denaturări semnificative. Situaţia constatată denotă iresponsabilitatea fondatorilor şi lipsa/insuficienţa monitorizării gestionării eficiente şi eficace a bunurilor statului transmise în gestiune, ceea ce poate afecta integritatea patrimoniului şi gestionarea frauduloasă a acestuia în lipsa unui control din partea fondatorului, persistând riscul major de prejudiciere a statului. De exemplu, în cadrul MADRM se atestă menţinerea în evidenţa contabilă a ministerului şi a Agenţiei “Apele Moldovei” a 39 de Î.S., deşi acestea deja sunt incluse în listele Î.S. şi S.A. gestionate de APP. O atare situaţie a determinat majorarea cu 326,4 mil.lei a cotei statului în capitalul social al întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni, precum şi diminuarea cu 479,5 mil.lei a cotei statului în capitalul social al întreprinderilor de stat, urmare a neevaluării şi necontabilizării terenurilor transmise în gestiunea acestora.

O situaţie similară a fost constatată şi la MAI. Astfel, netransmiterea în termenele stabilite a întreprinderilor de stat fondate de MAI la balanţa APP a afectat bilanţul contabil consolidat al ministerului cu 15,6 mil.lei. Totodată, cota statului a fost diminuată cu 11,4 mil.lei, situaţia fiind cauzată de nemodificarea capitalului social la 2 întreprinderi de stat fondate, ţinându-se cont de valoarea reală a activelor nete aflate în gestiune.

Achiziţii publice

Modul în care autorităţile contractante efectuează achiziţiile publice determină, în mare parte, eficienţa gestionării banilor publici utilizaţi la realizarea obiectivelor instituţionale. Curtea de Conturi, repetat, “atenţionează” asupra multiplelor deficienţe acumulate pe parcursul anilor în acest domeniu.

Cele mai mari provocări reprezintă planificarea defectuoasă şi ineficientă a achiziţiilor publice, elaborarea de o calitate scăzută a specificaţiilor tehnice şi a documentelor de licitaţie, acţiuni concertate în vederea mimării şi trucării achiziţiilor publice, în scopul câştigării “contra plată” de către anumiţi operatori economici a contractelor de achiziţii, precum şi monitorizarea insuficientă a executării contractelor respective. Aceste probleme subminează în prezent eficienţa sistemului de achiziţii publice din RM.

Sistemul de management al contractelor are nevoie de îmbunătăţiri, pentru a evita modificările nejustificate la acestea care sunt în detrimentul entităţilor contractante, în special în ceea ce priveşte creşterea valorii contractului şi ignorarea obligaţiei de respectare a termenelor contractuale.

Atingerea unei performanţe înalte în achiziţiile publice poate fi asigurată prin îmbunătăţirea continuă a cadrului de reglementare, prin supravegherea şi controlul achiziţiilor publice.

Management al resurselor umane

Urmare a reformei APC realizate în anul 2017, cele 16 ministere au fost reorganizate în doar 9, totodată fiind optimizate şi statele de personal. În acest context, menţionăm capacităţile funcţionale insuficiente ale APC la capitolul asigurarea funcţionalităţii serviciilor financiar-contabile, care sunt limitate.

Evidenţiem că volumul alocaţiilor gestionate de ministerele nou-create a crescut substanţial, iar numărul de personal în direcţiile/secţiile/serviciile financiar-contabile a fost redus semnificativ. De exemplu, ca rezultat al reorganizărilor din MAI, efectivul-limită al aparatului central al acestuia a fost aprobat în număr de 95 de unităţi, fiind redus cu 63 unităţi de personal, sau cu 40%. Inclusiv, se relevă că Secţia financiar-administrativă a MAI în prezent deţine un efectiv de 8 unităţi de personal, faţă de 24 până la reorganizare. Este de menţionat că Secţia în cauză este responsabilă de activitatea aferentă aparatului central al MAI şi, respectiv, de consolidarea rapoartelor financiare a circa 90 de entităţi din subordine.

Aceeaşi situaţie se atestă şi în cadrul MADRM. Astfel, până la reformă, în direcţiile/secţiile/serviciile financiar-contabile ale celor 4 ministere comasate activau în total 25 de persoane, iar conform noii structuri organizaţionale sunt prevăzute doar 9 funcţii, MADRM având în subordine şi 35 de entităţi. În această ordine de idei, relevăm şi situaţia creată la MECC, care are în subordine 165 de instituţii publice finanţate din buget şi cel puţin 49 de entităţi fondate, la autogestiune, dar dispune doar de 14 funcţii de contabili şi economişti.

Situaţia descrisă, precum şi lipsa unor prevederi regulatorii privind necesarul de unităţi în domeniul financiar-contabil reieşind din valoarea bugetului gestionat şi numărul de entităţi din subordine, generează dificultăţi la respectarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare consolidate, precum şi tergiversarea încheierii raportului anual pe întregul buget de stat conform cadrului regulator.

Un lucru tot mai alarmant este neangajarea în cadrul unor instituţii a personalului calificat corespunzător şi nesuplinirea funcţiilor vacante⁹ timp îndelungat, ceea ce condiţionează premise de neexercitare a atribuţiilor legale aferente activităţilor operaţionale pentru care au fost fondate. Ca urmare, aceste instituţii nu asigură prestarea cantitativă şi calitativă a serviciilor publice.

^{__________________________}

⁹ Curtea Constituţională – 9 funcţii publice vacante în perioada 2016-2019; ANI, la situaţia din 31.12.2018, 34 funcţii vacante de inspector de integritate din totalul de 43 prevăzute conform statului de personal.

Menţionăm şi prezenţa unui management defectuos al resurselor umane, care a condiţionat acumularea, de-a lungul anilor, de către unii angajaţi a unui număr impunător de zile de concediu anual nefolosite, ceea ce impune, în exerciţiile financiare viitoare, obligaţii legale faţă de personalul respectiv, care atrag după sine riscul perturbării echilibrului bugetar al autorităţii¹⁰.

^{__________________________}

¹⁰ Curtea Constituţională – 804 zile/14,3 mil.lei; ANI – 475 zile/0,4 mil.lei; Procuratura Generală – 71 699 zile/35,2 mil.lei; MAI – 242 263 zile/65,8 mil.lei.

Administrarea Autorităţilor Publice Locale

Un alt aspect semnificativ, asupra căruia Curtea de Conturi atrage atenţia în nenumărate rânduri, este şi capacitatea administrativă limitată a AAPL necesară pentru organizarea şi funcţionarea lor eficientă. Cu regret, se constată frecvent nivelul redus al acestor capacităţi, cauza primordială fiind lipsa de competenţă a resurselor umane, a pârghiilor de influenţă asupra unor domenii de activitate ce ţin de aria lor de competenţă, şi nu resursele financiare limitate.

Astfel, APC din domeniul economic, financiar, fiscal, cadastral, statistic, de mediu, de drept etc. nu asigură AAPL cu o asistenţă relevantă privind implementarea la nivel local a strategiilor şi mecanismelor aferente politicilor publice (naţionale, sectoriale, regionale), prin elaborarea instrumentelor regulatorii şi administrative şi asigurarea unei comunicări relevante (pe verticală şi orizontală). Ca urmare, deşi APC dispun, spre deosebire de AAPL, de mecanismele legale, acestea nu-şi asumă responsabilităţile de rigoare în materie de coparticipare la identificarea, evaluarea şi monitorizarea potenţialului economico-financiar al teritoriului, monitorizarea plenitudinii încasării veniturilor în bugetele locale, în special a impozitului pe bunurile imobiliare şi taxelor locale, protecţia mediului etc. O atare situaţie va compromite acţiunile prevăzute de reformele aferente AAPL.

Un subiect sensibil pentru societate, atestat în cadrul auditurilor UTA, ţine de întocmirea meniurilor şi alimentaţia copiilor în corespundere cu normele prestabilite. Controlul intern managerial slab a condiţionat nerespectarea cantităţii zilnice necesare de produse alimentare pentru un copil din instituţia preşcolară respectivă, precum şi neasigurarea normelor financiare de cheltuieli efective prevăzute de cadrul normativ (21,0 - 22,95 lei/zi/copil)¹¹. Astfel, la întocmirea meniurilor, pentru unele produse, cantitatea zilnică pentru un copil a fost micşorată¹², iar pentru altele – majorată¹³.

^{__________________________}

¹¹ Ordinul comun al ministrului educaţiei şi ministrului finanţelor nr.42 din 30.01.2017 “Cu privire la normele financiare pentru alimentarea copiilor/elevilor din instituţiile de învăţământ”.

¹² Cartofi – 40,9% din cantitatea zilnică; legume – 47,2%; fructe proaspete – 35,3%; fructe uscate – 40%; lapte – 73,6%; carne – 61%.

¹³ Crupe – cantitate zilnică dublă.

Control Intern Managerial

Respectarea principiilor de bună guvernanţă este o obligaţiune pentru autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, care gestionează mijloace bugetare şi care sunt direct responsabile de instituirea şi implementarea sistemului de control intern managerial.

Curtea de Conturi constată cu regret că managerii entităţilor publice încă nu conştientizează pe deplin respectiva obligaţie legală şi nici beneficiul instaurării unui sistem de control intern managerial. Preocuparea redusă şi nesatisfăcătoare a top-managementului de funcţionalitatea CIM este direct proporţională cu admiterea neregulilor, erorilor şi fraudelor la gestionarea patrimoniului, remunerarea muncii, achiziţiile publice, crearea rezervelor materiale de stat şi de mobilizare, ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară etc.

1.3 Suspiciuni de fraudă

Deşi auditurile în sine nu sunt destinate în mod specific să detecteze cazuri de fraudă şi/sau conflicte de interese, există totuşi situaţii în care apar suspiciuni cu privire la posibile activităţi neconforme sau chiar frauduloase. În acest aspect, Curtea de Conturi, în calitatea sa de instituţie supremă de audit, sesizează organele de drept privind depistarea încălcărilor ale căror constatare şi examinare ţin de competenţa acestora.

În acelaşi timp, Standardele Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit definesc apartenenţa responsabilităţii primare pentru prevenirea şi detectarea fraudei atât persoanelor însărcinate cu guvernanţa entităţii, cât şi conducerii. Este important ca managementul oricărei entităţi, sub supravegherea persoanelor însărcinate cu guvernanţa, să pună accentul atât pe prevenirea fraudei, care ar putea conduce la reducerea riscului de săvârşire a fraudei, cât şi pe combaterea fraudei, care ar putea convinge indivizii să nu comită fraude, în eventualitatea de a fi pedepsiţi. Acest lucru presupune un angajament pentru crearea unei culturi bazate pe onestitate şi comportament etic, care poate fi consolidată de o supraveghere activă din partea persoanelor cu funcţii de conducere.

La realizarea misiunilor, auditorul public extern menţine o atitudine de scepticism profesional pe întreg parcursul auditului, luând în calcul potenţialul de evitare a controalelor de către conducere pentru a comite o fraudă. Riscul de a nu detecta o denaturare semnificativă produsă ca urmare a fraudei are un impact mai mare decât riscul de a nu detecta denaturarea ce rezultă ca urmare a erorii. Acest lucru se datorează faptului că frauda poate implica planuri sofisticate şi bine organizate, menite să o ascundă, precum falsul şi uzul de fals, omiterea intenţionată de a înregistra tranzacţii şi altele.

În scopul exercitării mandatului, evaluării riscurilor de fraudă şi eroare în procesul de administrare a finanţelor şi patrimoniului public, Curtea de Conturi a remis organelor de drept, pentru examinare şi luare de atitudine conform competenţei, materialele a 7 misiuni de audit realizate în cursul perioadei de raportare. Urmare a examinării unui raport de audit public, au fost pornite 7 cauze penale, celelalte 6 rapoarte aflându-se în proces de examinare. Lista materialelor remise organelor de drept este prezentată în Anexa nr.3.

Cazurile identificate de către auditori cu prezenţa indicatorilor care pot semnala posibile riscuri de fraudă s-au referit, în special, la încălcări ce ţin de:

• administrarea bugetului şi patrimoniului public al municipiului Chişinău;

• administrarea bugetului şi patrimoniului public al raionului Străşeni;

• procesul de achiziţie a analogilor de insulină şi a dispozitivelor medicale;

• procesul achiziţiilor publice aferente construcţiei Sistemului de canalizare în s.Sipoteni din r-nul Călăraşi;

• procesul repartizării, eliberării, utilizării şi restituirii autorizaţiilor multilaterale pentru transportul internaţional de mărfuri (autorizaţii CEMT);

• gestionarea bugetului şi patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne ş.a.

La momentul întocmirii prezentului Raport, organele de drept/urmărire penală instrumentează 50 de cauze penale, pornite în baza materialelor auditului public extern.

Activităţi de monitorizare

Curtea de Conturi monitorizează materialele remise organelor de drept în baza rezultatelor misiunilor de audit public, desfăşurarea urmăririlor penale pornite şi deciziile adoptate. Din acest motiv, precum şi în scopul actualizării informaţiilor privind rezultatele proceselor penale pornite în temeiul sesizărilor Curţii de Conturi, în perioada de referinţă au fost expediate 40 de demersuri şi înregistrate, la moment, 24 de răspunsuri, prin care organele de urmărire penală au informat despre următoarele acţiuni întreprinse:

• menţinerea deciziilor de suspendare a urmăririi penale pe 6 cauze penale pornite în baza Hotărârilor Curţii de Conturi nr.31 din 20.07.2012 şi nr.63 din 13.12.2013;

• desfăşurarea în continuare a urmăririi penale pe 37 de cauze penale pornite în baza următoarelor hotărâri ale Curţii de Conturi: Hotărârea nr.9 din 29.03.2016 privind Raportul auditului de conformitate asociat auditului de performanţă, cu tematica “Generează impact benefic sistemul de management şi control intern asupra gestiunii economice a Agenţiei “Moldsilva”?” (îndeplinirea necorespunzătoare de către factorii de decizie a obligaţiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente şi neconştiincioase faţă de ele); Hotărârea nr.30 din 26.07.2016 privind Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din mun.Chişinău pe anii 2014-2015 (cazuri de neglijenţă în serviciu, săvârşite de persoanele publice din cadrul Primăriei mun. Chişinău); Hotărârea nr.33 din 29.07.2016 privind Raportul auditului tematic al Proiectului “Reţeaua de comunicaţii fixe şi mobile pentru consolidarea managementului frontierei de stat pe segmentul Ungheni-Giurgiuleşti” (pe aspectul unui management defectuos al bunurilor, excrocherii în proporţii deosebit de mari la implementarea proiectului); Hotărârea nr.12 din 05.04.2017 cu privire la aprobarea Raportului auditului “Managementul sistemelor de supraveghere a traficului rutier” (achiziţii publice neconforme, accesul neautorizat al unui agent economic la informaţiile din SIA REC privind încălcările comise în trafic, lipsa controlului corespunzător şi nerespectarea cadrului normativ); Hotărârea nr.71 din 20.12.2017 privind Raportul auditului performanţei asupra gestionării Fondului Ecologic Naţional în exerciţiul bugetar 2016 (gestionarea frauduloasă a mijloacelor Fondului Ecologic Naţional exprimată prin însuşirea mijloacelor financiare publice destinate construcţiei unor obiective de menire socială); Hotărârea nr.2 din 13.02.2018 cu privire la Raportul auditului conformităţii evidenţei, înregistrării şi gestionării patrimoniului public, precum şi a impozitării bunurilor imobile (tranzacţii financiare neconforme încheiate de unitatea administrativ-teritorială); Hotărârea nr.11 din 11.04.2018 privind Raportul auditului conformităţii asociat auditului performanţei “Managementul serviciilor publice de transport urban şi impactul fiscal-bugetar al acestora” (depăşirea atribuţiilor de serviciu de către persoane publice din cadrul Î.M. “Parcul urban de autobuze”); Hotărârea nr.39 din 26.06.2018 privind Raportul auditului conformităţii gestionării mijloacelor Fondului Ecologic Naţional în anul 2017 (gestionarea frauduloasă a banilor publici alocaţi din Fondul Ecologic Naţional pentru realizarea mai multor proiecte); Hotărârea nr.63 din 06.08.2018 cu privire la Raportul auditului situaţiilor financiare consolidate ale Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.

Subsecvent, deşi Curtea de Conturi a Republicii Moldova sesizează constant organele de drept despre situaţiile cu suspiciuni de fraudă depistate în cadrul acţiunilor de audit public extern, reacţia tardivă a acestora faţă de materialele remise nu încurajează munca auditorului public. Totodată, Curtea apreciază şi susţine acţiunile organelor de investigaţii orientate spre contracararea fraudelor şi infracţiunilor privind administrarea nediligentă a patrimoniului public, cât şi a irosirii banului public – acţiuni îndreptate în beneficiul societăţii. Menţionând acestea, ne exprimăm speranţa privind conjugarea eforturilor comune la stoparea fenomenelor de irosire, însuşire sau deturnare a fondurilor publice.

Activităţi de reprezentare în instanţele judecătoreşti

În perioada de referinţă, interesele Curţii de Conturi au fost reprezentate în instanţele de judecată în cadrul a 6 litigii, iniţiate de entităţile auditate sau terţi, dintre care:

• 4 litigii în procedura contenciosului administrativ, reclamanţii solicitând anularea Hotărârii Curţii de Conturi nr.12 din 05.04.2017 cu privire la Raportul auditului “Managementul sistemelor de supraveghere a traficului rutier”. Ca rezultat al examinării acestor litigii, instanţele de judecată au respins integral cerinţele reclamanţilor, pronunţându-se în beneficiul Curţii de Conturi, cu menţinerea în vigoare a hotărârii acesteia;

• 1 litigiu rezultat din achiziţionarea serviciilor contractate de către o autoritate publică locală, auditată de Curtea de Conturi, căreia, prin hotărârea sa, Curtea i-a recomandat înaintarea în instanţa de judecată a unei acţiuni cu cerinţa declarării nulităţii contractului menţionat. Instanţa, ţinând cont de argumentele invocate de Curtea de Conturi în cadrul procesului civil, cât şi în Hotărârea sa nr.12 din 05.04.2012, a declarat nul contractul de prestări servicii încheiat între autoritatea publică locală şi agentul economic, dispunând încasarea de la ultimul în beneficiul bugetului local a sumei de circa 1,5 mil.lei;

• 1 litigiu rezultat din dezacordul unui terţ cu unele aspecte din Hotărârea Curţii de Conturi nr.67 din 26.10.2000 “Privind rezultatele controlului asupra executării Hotărârii Curţii de Conturi nr.10 din 07.03.1996 în vederea aprecierii cotei statului în blocul auxiliar la Stadionul republican”, prin care s-a solicitat diminuarea cotei-părţi a statului şi, respectiv, majorarea cotei-părţi a unei persoane juridice de drept privat. Conform deciziei instanţei de judecată, cerinţele reclamantului au fost respinse integral, hotărârea Curţii de Conturi rămânând în vigoare fără modificări.

Astfel, toate litigiile cu participarea Curţii de Conturi s-au finalizat cu câştig de cauză, deciziile instanţelor de judecată la moment fiind definitive şi irevocabile.

1.4 Propuneri Parlamentului

Misiunea Curţii de Conturi este de a raporta şi a oferi asigurări privind utilizarea resurselor publice de către Guvern, contribuind astfel la consolidarea unui sistem funcţional de responsabilitate.

Curtea de Conturi îşi realizează atribuţiile sale funcţionale, urmărind atingerea impactului auditului public extern. Practica ultimului deceniu demonstrează că îmbunătăţirea gestiunii financiare publice, consolidarea mecanismului administrativ şi a răspunderii manageriale pentru gestionarea optimă şi eficientă a patrimoniului şi resurselor publice rămân sub nivelul scontat în politicile statului, aşteptările Curţii de Conturi, Parlamentului şi întregii societăţi.

Pentru a schimba lucrurile spre bine, Curtea de Conturi a intervenit cu un pachet de modificări legislative, orientate, în mare parte, în direcţia responsabilizării manageriale şi sporirii impactului rapoartelor de audit. Principalele amendamente propuse ţin de consolidarea mecanismului de răspundere a conducătorilor autorităţilor/instituţiilor publice pentru administrarea bugetului instituţiei şi a patrimoniului public aflat în gestiune. Exemplificăm în acest sens unele propuneri, care au menirea să schimbe starea de lucruri. Astfel,

• în cazul emiterii de către Curtea de Conturi a opiniei contrare, autoritatea ierarhic superioară sau autoritatea care are competenţa legală de numire în funcţie a conducătorului autorităţii bugetare independente va aplica măsuri disciplinare faţă de conducătorul autorităţii/ instituţiei bugetare, responsabil de perioada auditată;

• în cazul imposibilităţii auditorului public extern de a exprima opinia asupra situaţiei financiare, din cauze imputabile conducătorului autorităţii/instituţiei bugetare sau autorităţii bugetare independente, responsabil de perioada auditată, autoritatea ierarhic superioară sau autoritatea care are competenţa legală de numire în funcţie va examina corespunderea conducătorului funcţiei deţinute. Prevederile menţionate se aplică şi în cazul neprezentării fără motive întemeiate a datelor, informaţiilor, actelor sau documentelor solicitate de Curtea de Conturi în condiţiile şi termenele legale sau în cazul împiedicării în orice formă a activităţii legitime a auditorilor publici în exerciţiul funcţiunii;

• rapoartele de audit financiar care conţin opinii contrare sau imposibilitate de a exprima opinia asupra situaţiei financiare a autorităţii/instituţiei bugetare se remit în mod obligatoriu Parlamentului şi Guvernului, pentru informare şi întreprinderea măsurilor ce se impun;

• emiterea opiniei contrare sau imposibilitatea de exprimare a opiniei poate constitui temei de eliberare, revocare sau destituire din funcţia publică;

• managerii entităţilor publice pe parcursul activităţii cărora Curtea de Conturi a emis opinie contrară sau a fost în imposibilitate de a exprima opinia din motive imputabile acestora, vor avea interdicţia de a ocupa asemenea funcţii pe viitor;

• în cadrul misiunilor de audit public extern, Curtea de Conturi este în drept să solicite organelor de control şi Inspecţiei financiare efectuarea controalelor în domeniile aferente acestora;

• Curtea de Conturi este în drept să solicite organelor competente aplicarea sancţiunilor contravenţionale faţă de persoanele responsabile care au admis utilizarea defectuoasă a resurselor financiare publice.

Pentru a spori impactul auditului public extern, se propun modificări la Legea cu privire la Guvern nr.136 din 07.07.2017, prin care se atribuie Guvernului funcţia de control al implementării recomandărilor Curţii de Conturi de către ministere şi alte autorităţi publice subordonate Guvernului, iar Prim-ministrului, dreptul de a dispune efectuarea controalelor privind implementarea eficientă şi în termen a recomandărilor Curţii de Conturi.

Concomitent, se propune modificarea Legii nr.436 din 28.12.2006 privind administraţia publică locală, în scopul atribuirii competenţei consiliilor locale de a audia, în şedinţe publice, dările de seamă şi informaţiile primarului cu privire la rapoartele de audit ale Curţii de Conturi şi recomandările care urmează a fi implementate.

În scopul depăşirii problemelor în procesul de conlucrare cu organele de drept, Curtea de Conturi înaintează propuneri de îmbunătăţire a procedurii de sesizare a organelor de urmărire penală, prin modificarea art.262 din Codul de procedură penală. Includerea în Codul de procedură penală a unei noi posibilităţi de sesizare a organului de urmărire penală, în baza rapoartelor de audit ale Curţii de Conturi şi documentelor aferente acestora, va elimina lacunele din cadrul legislativ şi va facilita pornirea cauzelor penale pe materialele misiunilor de audit.

Suntem fermi convinşi că tragerea la răspundere administrativă, contravenţională sau chiar penală a managerilor care sunt direct responsabili de gestionarea entităţii pe care o conduc, va spori responsabilitatea acestora la asumarea deciziilor şi, în final, va genera cheltuirea rezonabilă a banilor publici.

În aceste circumstanţe, Curtea de Conturi salută crearea Comisiei parlamentare de control al finanţelor publice şi este deschisă pentru stabilirea unor relaţii de lucru eficiente, în baza unui mecanism procedural clar şi recunoscut reciproc. Discutarea rapoartelor de audit în cadrul unei comisii specializate ar constitui un model rezultativ de dezbateri parlamentare asupra problemelor elucidate de către auditul public extern şi luarea deciziilor de rigoare. Doar eforturile conjugate vor conduce la afirmarea unui cadru de conlucrare agreabil şi asumat între Instituţia Supremă de Audit şi Parlament şi vor spori impactul şi eficienţa activităţii de audit public extern.

II. INTRODUCERE ÎN ACTIVITATEA DE AUDIT A CURŢII DE CONTURI

Auditul public extern este o parte indispensabilă a unui sistem de reglementare, al cărui scop este de a prezenta abaterile de la standardele acceptate şi încălcările principiilor legalităţii, eficienţei, eficacităţii şi economiei gestiunii financiare, pentru a-i determina pe cei responsabili din sectorul public să accepte responsabilitatea. Curtea de Conturi în activitatea sa abordează riscul că finanţele şi patrimoniul public pot fi prost administrate şi/sau utilizate în mod abuziv, ceea ce poate submina esenţa sectorului public.

În calitatea sa de Instituţie Supremă de Audit, Curtea consolidează responsabilitatea, transparenţa şi integritatea prin auditarea independentă a activităţilor sectorului public şi raportarea cu privire la opiniile şi concluziile obţinute. Aceasta permite celor responsabili cu guvernanţa în sectorul public să-şi îndeplinească responsabilităţile, răspunzând la constatările şi recomandările de audit, luând măsurile corective adecvate şi, astfel, finalizând ciclul de responsabilitate.

În conformitate cu legea sa organică, Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare publice şi a patrimoniului public. Activitatea Curţii de Conturi se bazează pe principiul independenţei, legalităţii, obiectivităţii, profesionalismului, responsabilităţii şi transparenţei.

Curtea de Conturi are dreptul de a audita utilizarea resurselor financiare publice de către orice beneficiar, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, precum şi de către partidele politice şi are obligativitatea să efectueze anual auditul financiar al:

• rapoartelor Guvernului privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul bugetar încheiat, şi

• rapoartelor ministerelor privind executarea bugetelor în anul bugetar încheiat.

Misiunea Curţii de Conturi constă în (i) evaluarea legalităţii, regularităţii, conformităţii, economicităţii, eficienţei, eficacităţii gestionării resurselor financiare publice şi a patrimoniului public; (ii) promovarea standardelor, recunoscute internaţional, privind transparenţa şi responsabilitatea în domeniul managementului finanţelor publice; (iii) asigurarea transparenţei prin informarea autorităţilor publice responsabile şi a publicului larg despre planurile sale strategice şi anuale, despre constatările şi recomandările formulate şi înaintate.

În temeiul obligaţiei sale legale, Curtea de Conturi raportează anual Parlamentului despre activitatea sa de audit, sensibilizând astfel atât societatea, cât şi guvernarea cu privire la rolul Instituţiei Supreme de Audit şi sporind atenţia asupra rapoartelor de audit.

Pentru a asigura că activitatea de audit public extern produce rezultate şi contribuie la gestionarea îmbunătăţită a fondurilor publice, Curtea de Conturi examinează continuu modul în care se asigură că activitatea sa este relevantă, adaugă valoare şi are impact, nu doar analizând şi raportând ceea ce s-a întâmplat, ci şi privind înainte, identificând domeniile în care se pot face îmbunătăţiri şi promovând bunele practici.

2.1 Audit public extern

Conform noilor prerogative legal conferite în anul 2018, Curtea de Conturi şi-a orientat prioritar acţiunile de audit public extern asupra realizării misiunilor obligatorii de audit financiar. Auditul financiar este efectuat, în general, într-un cadru de raportare financiară adecvat, cu obiectivul de a furniza o opinie (fără rezerve, cu rezerve, contrară sau imposibilitate de emitere a opiniei) privind fiabilitatea şi credibilitatea informaţiilor financiare. Astfel, factorii de decizie trebuie să acorde o atenţie sporită cazurilor cu opinie contrară şi celor cu imposibilitate de exprimare a opiniei. Auditul de conformitate este axat concret pe respectarea reglementărilor legale, iar auditurile performanţei, de regulă, examinează modul în care măsurile guvernamentale, sistemele, programele şi activităţile sunt implementate în conformitate cu principiile economicităţii, eficienţei şi eficacităţii, cu scopul de a aduce îmbunătăţiri.

În perioada de activitate septembrie 2018 – septembrie 2019, Curtea de Conturi a adoptat 62 de hotărâri (lista Hotărârilor Curţii de Conturi în perioada raportată se prezintă în Anexa nr.1), urmare a realizării a 47 misiuni de audit financiar, 4 misiuni de audit al performanţei, inclusiv o misiune de audit TI, 4 misiuni de audit al conformităţii, precum şi 7 misiuni de follow-up, care reprezintă activităţi de verificare post-audit, desfăşurate de către auditori în scopul evaluării modului în care au fost abordate şi executate/implementate cerinţele/recomandările înaintate, precum şi impactul obţinut în urma implementării/executării acestora.

Comparativ cu perioadele precedente, se atestă extinderea ariei Curţii de a realiza audituri financiare la toate nivelurile autorităţilor administraţiei publice (vezi Tabelul nr.1).

În aspectul entităţilor auditate, reieşind din priorităţile stabilite, Curtea de Conturi şi-a concentrat activitatea în special la auditarea autorităţilor publice centrale şi a instituţiilor din subordinea acestora. Totodată, din lista entităţilor auditate nu au lipsit autorităţile publice locale, întreprinderile de stat, municipale şi societăţile pe acţiuni, instituţiile publice, autorităţile publice autonome şi beneficiarii de fonduri publice şi externe.

Drept rezultat al misiunilor de audit întreprinse, cu excepţia misiunilor de follow-up, în temeiul constatărilor şi probelor acumulate, Curtea a exprimat 47 de opinii asupra rapoartelor financiare şi a formulat 8 concluzii aferente conformităţii şi/sau performanţei gestionării fondurilor publice, inclusiv a patrimoniului public. Din totalul opiniilor exprimate, 10 opinii sunt nemodificate, 14 opinii cu rezerve, 22 de opinii contrare şi 1 caz de imposibilitate de exprimare a opiniei de audit.

Rezultatele agregate ale misiunilor de audit public realizate în perioada de raportare se prezintă în Tabelul nr.2, informaţii detaliate fiind redate în Anexa nr.2.

În cadrul misiunilor de audit realizate în perioada de raportare, au fost constatate un şir de deficienţe aferente evidenţei contabile, care au însumat circa 33 251,8 mil.lei, patrimoniului şi altor bunuri materiale – 31 370,1 mil.lei; achiziţiilor publice – 62,4 mil.lei, salarizării – 47,8 mil.lei; generate de lacunele sistemului de control intern – 2 395,7 mil.lei, precum şi alte abateri în datele evidenţei contabile şi în raportarea financiară – 2 250,0 mil.lei.

Deficienţele şi neconformităţile constatate în perioada de gestiune se referă la:

• neasigurarea încasării depline a veniturilor şi formarea restanţelor la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;

• nevalorificarea alocaţiilor acordate entităţilor publice;

• efectuarea de plăţi în lipsa documentelor justificative;

• redirecţionarea şi utilizarea ineficienţă a resurselor financiare;

• efectuarea investiţiilor în lipsa fundamentărilor economice;

• desfăşurarea neconformă şi contraperformantă a achiziţiilor publice;

• gestionarea defectuoasă a fondurilor publice, inclusiv a patrimoniului public;

• înstrăinarea necontrolată a bunurilor imobile;

• admiterea erorilor în evidenţa contabilă şi în raportarea financiară;

• neînregistrarea de către fondatori a drepturilor de proprietate asupra capitalului deţinut în instituţiile fondate;

• utilizarea nejudicioasă a mijloacelor financiare etc.

Principalele cauze care determină caracterul persistent al deficienţelor sunt generate de:

• iresponsabilitatea managerială şi nerespectarea cadrului legal;

• irelevanţa prognozelor macro- şi microfiscale care stau la baza elaborării indicatorilor bugetari;

• inconsecvenţa politicilor contabile aplicate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil;

• abordarea superficială de către instituţiile bugetare a responsabilităţilor de planificare şi gestiune a cheltuielilor;

• lipsa capacităţii instituţionale de valorificare a mijloacelor financiare;

• neajustarea cadrului juridic naţional la prevederile legislaţiei şi standardelor internaţionale etc.

În rapoartele sale, Curtea înaintează recomandări a căror executare este obligatorie pentru instituţiile auditate. Aceste recomandări au drept scop îmbunătăţirea managementului instituţional, iar executarea lor în termen presupune diminuarea eventualelor riscuri de utilizare neconformă a banilor publici. Rezultatele obţinute de-a lungul anilor sunt încurajatoare pentru Curtea de Conturi. Experţii externi califică rapoartele Curţii ca având o calitate bună, iar principalele instituţii care sunt interesate de aceste rapoarte le consideră utile. Se înregistrează în mod constant un nivel ridicat de acceptare a recomandărilor Curţii de către entităţile auditate, iar rapoartele întocmite cu privire la situaţia acţiunilor întreprinse în urma acestor recomandări pun în evidenţă impactul lor pozitiv.

Totodată, pe parcursul misiunilor de audit, entităţile auditate întreprind măsuri în vederea excluderii deficienţelor constatate de audit. În acest sens, în perioada de raportare s-au remediat deficienţe privind înregistrarea în evidenţa contabilă a patrimoniului şi altor bunuri materiale, recuperarea prejudiciilor determinate de lipsa bunurilor materiale/deteriorări de fonduri fixe, înlăturarea abaterilor aferente administrării veniturilor bugetare, precum şi erori în datele evidenţei contabile şi în raportarea financiară. Ca exemplu, menţionăm remedierile operate de către 4 autorităţi centrale (44%) şi 18 autorităţi administrativ-teritoriale (10%) auditate, după cum urmează:

Ministerul Justiţiei: 3 instituţii penitenciare au înregistrat în evidenţa contabilă 6 terenuri cu suprafaţa totală de 11,6 ha primite de la 3 întreprinderi de stat, iar Penitenciarul nr.7 – 28 imobile/construcţii cu suprafaţa totală de 7026,7 m.p., în valoare de 4,7 mil.lei;

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului: a remediat neconformităţi în sumă totală de 1,7 mil.lei aferente evidenţei contabile şi înregistrării patrimoniului;

Ministerul Apărării:

- a înregistrat în evidenţa contabilă 17 loturi de teren cu suprafaţa de 1 283,1 ha în valoare de 639,1 mil.lei, 325 de apartamente de serviciu în valoare de 111,6 mil.lei, echipamente în valoare de 3,0 mil.lei şi imobilul din or. Ialoveni în valoare de 0,07 mil.lei;

- a corectat clasificarea mijloacelor fixe în sumă de 8,3 mil.lei, a stocurilor de materiale circulante de165,6 mil.lei şi a contabilizat cheltuielile privind reparaţiile capitale de 10,5 mil.lei;

- a atribuit 2,1 mil.lei la valoarea mărfurilor, suma taxelor vamale şi pentru import;

Ministerul Afacerilor Interne:

- a evaluat 39 de terenuri (77,6 mil.lei) şi un complex de clădiri (1,4 mil.lei) şi a ajustat valoarea investiţiilor capitale în active în curs de execuţie (82,9 mil.lei);

- a clasificat şi a contabilizat active nefinanciare în sumă de 35,7 mil.lei şi, respectiv, de 7,0 mil.lei;

- a corectat creanţele şi veniturile la rezerva materială de stat (39,5 mil.lei), precum şi creanţele aferente decontărilor cu agenţii economici şi personalul privind recuperarea daunelor şi lipsurilor (5,1 mil.lei);

- a micşorat cu 9,0 mil.lei soldul uzurii aferente clădirilor şi a recepţionat în contul creanţelor mijloace fixe în valoare de 10,3 mil.lei.

Autorităţile publice locale de nivelurile I şi II au înregistrat la organele cadastrale şi în evidenţa contabilă patrimoniu în sumă de circa 1 144,0 mil.lei.

2.2 Management financiar şi control

Mediul de control intern creează atmosfera unei entităţi publice, influenţând conştiinţa angajaţilor acesteia şi asigurând etica şi responsabilitatea lor profesională. Curtea de Conturi a fost şi rămâne în continuare un actor important şi proactiv în consolidarea controlului financiar public intern şi în promovarea răspunderii manageriale pentru gestionarea optimă a resurselor conform obiectivelor entităţii publice, pe baza principiilor bunei guvernări. În cadrul misiunilor de audit public extern, Curtea de Conturi supune evaluării ambele părţi ale controlului financiar public intern, adică sistemul controlului intern managerial (CIM) şi activitatea auditului intern (AI). Informaţiile obţinute ca urmare a evaluării CIM şi a activităţii AI sunt utilizate ca probe de audit pentru stabilirea riscurilor din respectivele entităţi, aprecierea abordării de audit, precum şi pentru o analiză generală asupra modului în care au fost gestionaţi banii publici, iar prin recomandările de audit înaintate îşi propune să contribuie la consolidarea managementului finanţelor publice.

Dezvoltarea sistemului de management financiar şi control are ca scop eficientizarea administraţiei publice şi consolidarea răspunderii manageriale pentru utilizarea banilor publici, instituirea sistemelor moderne de control intern managerial, responsabilizând managerii de toate nivelurile.

În acest context se relevă că, deşi Declaraţiile de răspundere managerială, emise de către managerii entităţilor publice, prezintă un nivel acceptabil de conformitate, auditul public extern concluzionează că, similar anilor precedenţi, unele neconformităţi rămân în evidenţă, precum:

• lipsa documentării proceselor-cheie şi managementul slab al riscurilor;

• delegarea necorespunzătoare a împuternicirilor şi a sarcinilor către angajaţi;

• sisteme nefuncţionale de autoevaluare ale controlului intern managerial;

• comunicarea problematică pe orizontală şi pe verticală;

• insuficienţa personalului calificat şi lipsa angajamentului faţă de competenţă;

• deficienţe în procesele de achiziţii publice, tranzacţii financiar-contabile, activităţi de administrare a patrimoniului;

• neconştientizarea necesităţii de racordare a sistemelor de control intern managerial la cerinţele Standardelor Naţionale de Control Intern şi a plusvalorii obţinute urmare a consolidării acestora etc.

În perioada de raportare, sistemul public naţional s-a confruntat cu provocări majore în contextul reformării şi reorganizării autorităţilor publice, fiind de menţionat aici schimbarea factorilor de decizie şi fluctuaţia cadrelor, ceea ce a impus noi orientări privind guvernanţa, politicile şi gestiunea financiară.

Urmare a analizei modului de implementare a sistemului CIM în cadrul APC, se constată că procesul este în desfăşurare, cu un grad mediu de implementare a Standardelor Naţionale de Control Intern (SNCI) la nivelul aparatului central. Pentru entităţile din subordine şi/sau întreprinderile mici, această implementare se realizează cu dificultăţi, adesea formal, iar personalul şi managerii nu înţeleg pe deplin rolul sistemului CIM şi nici nu sunt suficient de pregătiţi în domeniu. Astfel, se încearcă respectarea cerinţelor legale printr-o proiectare a standardelor la nivelul entităţilor (de exemplu, SCIM 9 “Managementul riscurilor”: elaborarea Registrului riscurilor şi instituirea unui comitet pentru riscuri (grup de lucru)), dar, în practică, nu se ajunge şi la implementare (mecanismul adecvat de management al riscurilor lipseşte, iar activitatea comitetului pentru riscuri nu este vizibilă şi nu aduce plusvaloare).

Deşi se depun eforturi pentru implementarea adecvată a sistemului CIM, acesta este, deocamdată, un proces care mai necesită eforturi susţinute, trebuie îmbunătăţit modul de verificare pe verticală a procesului de implementare a sistemului, iar administratorii principali trebuie să coopereze mai mult cu entităţile din subordine pentru a institui o abordare unitară.

Constatările auditului relevă că majoritatea entităţilor auditate sunt la o etapă incipientă de implementare a sistemului de control intern managerial, caracterizată prin iniţierea evaluării activităţilor de control (de prevenire, de detectare, de corectare) ca răspuns la riscurile identificate; instituirea unităţii de audit intern în structura organizaţională a entităţii; stabilirea pe intern a modului de elaborare, aprobare şi raportare a activităţilor, precum şi consolidarea răspunderii manageriale în gestionarea finanţelor şi patrimoniului public, iar la capitolul evidenţă contabilă şi raportare financiară se atestă unele deficienţe, inclusiv cauzate de monitorizarea necorespunzătoare din partea organelor ierarhic superioare.

Auditul concluzionează asupra necesităţii fortificării şi revizuirii sistemului de control intern managerial în cadrul autorităţilor publice centrale de specialitate şi entităţilor din subordine, în vederea asigurării conformităţii ţinerii evidenţei contabile şi raportării situaţiilor financiare, reieşind din competenţele şi responsabilităţile atribuite.

III. GESTIUNEA FINANŢELOR PUBLICE

Finanţele publice cuprind totalitatea resurselor financiare acumulate în numele statului şi distribuite autorităţilor şi instituţiilor bugetare pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor lor. Autorităţile publice centrale şi locale trebuie să asigure gestionarea finanţelor publice în conformitate cu principiile bunei guvernări şi cu regulile bugetar-fiscale.

Auditul public extern este instrumentul parlamentar de exercitare a controlului asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului public.

Anual, Curtea de Conturi efectuează, pentru exerciţiul bugetar încheiat, auditul financiar al Rapoartelor Guvernului privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, precum şi al rapoartelor ministerelor privind executarea bugetelor în anul bugetar încheiat.

Rapoartele anuale privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală se întocmesc de administratorii bugetelor respective, împuterniciţi cu dreptul de gestionare a acestor bugete în conformitate cu competenţele şi responsabilităţile legal atribuite.

Ca rezultat al misiunilor de audit financiar efectuate, Curtea îşi exprimă opinia asupra faptului dacă rapoartele întocmite sunt prezentate, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu cadrul aplicabil de raportare şi, în totalitatea lor, nu conţin denaturări semnificative ca urmare a fraudei sau erorii.

3.1 Rapoartele Guvernului şi managementul datoriei de stat, garanţiilor de stat şi recreditării de stat

_________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat,

întocmit de Ministerul Finanţelor pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 2018,

sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine corectă şi fidelă în conformitate

 cu cadrul de raportare financiară aplicabil¹⁴ şi nu prezintă erori semnificative

ale indicatorilor generali ai executării de casă a bugetului de stat

(venituri, cheltuieli, deficit).

______________________________________________

Sursă: http://www.ccrm.md/hotariri-si-rapoarte-1-95?idh=996

^{__________________________}

¹⁴ Art.31 din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25.07.2014 (în continuare – Legea nr.181 din 25.07.2014).

Bugetul de stat reprezintă totalitatea veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare destinate pentru realizarea funcţiilor autorităţilor publice centrale, cu excepţia funcţiilor proprii sistemului public de asigurări sociale şi sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, precum şi pentru stabilirea relaţiilor cu alte bugete.

În conformitate cu cadrul legal¹⁵, Ministerului Finanţelor îi revine funcţia de administrator al bugetului de stat.

^{__________________________}

¹⁵ Art.31 din Legea nr.181 din 25.07.2014.

Calendarul activităţilor pentru întocmirea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul de gestiune, inclusiv componenţa şi formatul acestuia, se aprobă prin ordinele ministrului finanţelor¹⁶. Componenţa şi formatul Raportului includ formularele de raportare a executării bugetului de stat în toate aspectele Clasificaţiei bugetare, o notă narativă privind politica bugetar-fiscală şi formularul “Raport privind executarea bugetului public naţional” etc.

^{__________________________}

¹⁶ Ordinul ministrului finanţelor nr.44 din 12.02.2018 “Cu privire la structura, componenţa şi formatul formularelor la Raportul anual privind executarea bugetului de stat” (în continuare – Ordinul ministrului finanţelor nr.44 din 12.02.2018).

Obiectivul general al auditului financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2018 la Ministerul Finanţelor a fost acela de a obţine asigurarea că raportul întocmit de Ministerul Finanţelor şi prezentat Guvernului spre aprobare este elaborat, în toate aspectele semnificative, în conformitate cu prevederile legale şi prezintă informaţia financiară, bazată pe datele evidenţei sistemului trezorerial şi datele consolidate ale rapoartelor autorităţilor/instituţiilor bugetare, iar operaţiunile sunt corecte şi conforme prevederilor legale, cu exprimarea opiniei de audit asupra execuţiei de casă.

Principalele constatări rezultate din misiunea de audit financiar asupra Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat în anul 2018, efectuată la nivelul Ministerului Finanţelor, ţin de:

• nerealizarea veniturilor executate faţă de cele aprobate în cuantum de 0,5% şi diminuarea cheltuielilor cu 6,3%;

• indicii aprobaţi şi cei precizaţi pentru unele poziţii bugetare în structura veniturilor şi a cheltuielilor au fost semnificativ subestimaţi şi/sau supraestimaţi;

• volumul restituirilor TVA din bugetul de stat a fost în limita bugetară şi în creştere faţă de anii precedenţi. Pentru restituirea de accize nu au fost mijloace suficiente, iar restituirile impozitului pe venit persoanelor fizice au depăşit limita bugetară;

• neconfirmarea unor venituri (1,0%) raportate de către administratorii veniturilor publice;

• din contul mijloacelor disponibile ale bugetului de stat, la BNM au fost depozitate mijloace pentru care au fost încasate venituri sub nivelul aprobat;

• debursările în bugetul de stat ale mijloacelor financiare provenite din granturi externe în anul 2018 s-au diminuat semnificativ faţă de anul precedent şi nu au atins nivelul precizat;

• corectitudinea raportării sumelor provenite din privatizarea proprietăţii publice de stat este afectată;

• nivelul de colectare în aspectul tipurilor de venituri variază şi denotă rezerve nu doar la programarea bugetară, ci şi la colectarea restanţelor care rămân semnificative chiar şi în pofida măsurilor de stimulare fiscală (amnistia fiscală);

• nivelul de încasare a sumelor calculate în urma controalelor fiscale şi post-vămuire este scăzut, sau la nivel de 23,7% şi, respectiv, de 8,5%;

• cheltuielile de casă ale bugetului de stat în anul 2018 au fost executate la nivel de 92,1%, nefiind valorificate 3 323,6 mil.lei, sau 7,9% din alocaţii;

• cheltuielile bugetare efectuate în scopul majorării capitalului social al unor entităţi au fost raportate cu unele rezerve;

• executarea cheltuielilor destinate investiţiilor capitale se menţine la un nivel redus de valorificare;

• efectuarea transferurilor interbugetare relevă o tendinţă de creştere continuă, fiind semnificative în totalul cheltuielilor bugetului de stat;

• volumul subsidiilor alocate partidelor politice este semnificativ şi generează imobilizarea resurselor publice în formarea soldurilor acestora;

• mijloacele fondurilor de urgenţă ale Guvernului au fost executate cu unele rezerve;

• au crescut semnificativ cheltuielile aferente documentelor executorii;

• rezultatul execuţiei bugetului de stat înregistrează un deficit de 2 275,6 mil.lei, fiind cu 2 786,9 mil.lei sub nivelul deficitului precizat;

• cumpărarea de către APP, în numele Guvernului, a acţiunilor nou-emise de o bancă de importanţă sistemică (450,0 mil.lei) în scopul expunerii spre vânzare pe piaţa reglementată a imobilizat resursele bugetare mai mult de 2 luni;

• situaţia problematică referitor la contractarea bunurilor şi serviciilor de la o organizaţie internaţională cu plăţi efectuate în avans a determinat imobilizarea mijloacelor bugetului de stat pe un termen nedeterminat în formarea şi majorarea creanţelor cu circa 68,9 mil.lei, concomitent fiind evitat sistemul naţional al achiziţiilor publice;

• soldurile de mijloace băneşti la finele anului 2018 au fost raportate regulamentar, care la 31.12.2018 au însumat 4 299,1 mil.lei;

• nerespectarea întocmai a calendarului bugetar.

În aspectul financiar al bugetului de stat, auditul public extern a stabilit următoarele.

Indicatorii generali ai bugetului de stat pe anul 2018 au fost executaţi sub nivelul precizat.

Bugetul de stat pe anul 2018¹⁷ a fost aprobat iniţial la venituri în sumă de 36 618,5 mil.lei şi la cheltuieli – de 41 332,4 mil.lei, cu o depăşire a cheltuielilor asupra veniturilor de 4 713,9 mil.lei. Pe parcursul anului 2018, la Legea bugetară anuală au fost operate 5 modificări, urmare a cărora indicatorii iniţiali au fost majoraţi: la venituri – cu 303,5 mil.lei, la cheltuieli – cu 652,1 mil.lei, şi deficitul – cu 348,6 mil.lei.

Ca rezultat al modificărilor şi completărilor efectuate¹⁸, parametrii precizaţi au fost stabiliţi la venituri – în sumă de 36 969,4 mil.lei, şi la cheltuieli – de 42 031,9 mil.lei, cu un deficit bugetar de 5 062,5 mil.lei. Analiza execuţiei de ansamblu a bugetului de stat pe anul 2018 se prezintă în Tabelul nr.3.

^{__________________________}

¹⁷ Legea bugetului de stat pentru anul 2018 nr.289 din 15.12.2017.

¹⁸ Legea nr.101 din 07.06.2018 cu privire la modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2018 nr.289/2017.

Datele privind execuţia bugetului de stat pe anul 2018, faţă de indicatorii precizaţi, relevă că:

• încasările realizate în sumă de 36 432,7 mil.lei sunt cu (-536,7) mil.lei (1,5%) sub nivelul prevederilor bugetare precizate;

• cheltuielile de casă în sumă de 38 708,3 mil.lei sunt cu (-3 323,6) mil.lei (7,9%) sub nivelul cheltuielilor bugetare precizate;

• deficitul bugetar în sumă de (-2 275,7) mil.lei este cu (-2 786,8) mil.lei (55,0%) sub nivelul prevederilor bugetare definitive, urmare a neexecutării cheltuielilor cu 3 323,6 mil.lei şi neîncasării veniturilor cu 536,7 mil.lei.

Veniturile bugetului de stat în anul 2018 nu au atins nivelul precizat, dar au înregistrat o uşoară tendinţă de creştere faţă de anul precedent.

Conform datelor Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2018, veniturile bugetului de stat însumează 36 432,7 mil.lei, fiind cu 2 485,3 mil.lei mai mari faţă de anul 2017, dar neatingând nivelul precizat pentru anul 2018 cu 536,7 mil.lei.

Auditul a constatat că ponderea majoră în totalul veniturilor bugetului de stat revine impozitelor şi taxelor – 93,5%, acestea fiind încasate în sumă de 34 057,9 mil.lei (17,9% din PIB), sau cu 904,8 mil.lei peste nivelul precizat, iar în comparaţie cu anul 2017 – în creştere cu 2 856,3 mil.lei. Creşterea veniturilor în BS se datorează inclusiv modificărilor operate în cadrul legal, prin instituirea unor noi impozite şi modificarea cotelor aferente altor¹⁹.

^{__________________________}

¹⁹ S-a introdus un acciz suplimentar pentru autoturismele de lux, în mărime de 2% din valoarea în vamă a autoturismului importat; s-a majorat impozitul pe venitul persoanelor fizice cetăţeni (reţinere finală) din livrarea producţiei agricole către agenţii economici, de la 3% la 5%; s-a majorat cota de impozitare, de la 3% la 4%, din venitul din activitatea operaţională; s-a majorat mărimea procentului de demarcare în cazul livrărilor de mărfuri şi servicii ce nu constituie obiect impozabil cu TVA efectuate cu titlu gratuit în scopuri de publicitate şi/sau de promovare a vânzărilor, de la 0,2% până la 0,5% din venitul din vânzări obţinut pe parcursul anului precedent anului în care se efectuează această livrare etc.

Analiza auditului denotă că, în totalul veniturilor BS, ponderea cea mai semnificativă revine celor provenite din încasările TVA, în sumă de 18 527,3 mil. lei, sau 50,9%; accizele – 5 682,8 mil.lei, sau 15,6%; impozitul pe venit – 6 865,9 mil.lei, sau 18,8% etc. Ponderea principalelor categorii de venituri în totalul veniturilor bugetului de stat în anul 2018 se prezintă în mod grafic în Diagrama nr.1.

Diagrama nr.1

Ponderea principalelor tipuri de venituri

ale bugetului de stat în totalul veniturilor bugetului de stat executate în anul 2018

Sursă: Informaţii generalizate de echipa de audit din Raportul privind

 executarea bugetului de stat pe anul 2018, Formularul nr.2. Restituirea accizelor.

Volumul restituirilor TVA din bugetul de stat a fost în limita bugetară şi în creştere faţă de anii precedenţi. În ultimii 3 ani s-a înregistrat o tendinţă stabilă de sporire a volumului TVA restituită din BS. Astfel, în anul 2018, comparativ cu 2017, restituirile au înregistrat o creştere cu 212,0 mil.lei (8,0%) şi, respectiv, faţă de anul 2016, cu 282,9 mil.lei (11,0%). Doar în anul 2018, pentru restituirea TVA au fost executate plăţi de 2 854,6 mil.lei (beneficiari – 1 118 contribuabili), sau 15,4% din totalul sumei TVA încasate la buget.

De asemenea, restituirile la accize au înregistrat o tendinţă variabilă, fiind mai mari în anul 2018 cu 7,4 mil.lei, faţă de anul 2017, şi cu 53,0 mil.lei, faţă de anul 2016. Astfel, potrivit datelor raportate de MF, restituirea accizelor în anul 2018 a însumat 220,0 mil.lei, sau cu 0,8 mil.lei mai puţin decât limita precizată în buget şi cu 13,4 mil.lei (6,5%) mai mult decât limita aprobată.

Debursările în bugetul de stat ale mijloacelor financiare provenite din granturi externe în anul 2018 s-au diminuat semnificativ faţă de anul precedent şi nu au atins nivelul precizat.

În anul 2018, încasările la BS provenite din surse externe (granturi) au constituit 335,4 mil.lei, sau cu 1 607,2 mil.lei mai puţin decât a fost precizat. Neexecutarea granturilor faţă de indicatorii precizaţi a constituit o consecinţă a Deciziei Comisiei Europene, prin care în anul 2018 a fost stopată temporar debursarea granturilor prevăzute pentru susţinerea bugetului, în sumă de 1 285,5 mil.lei.

Pentru proiectele finanţate din surse externe au fost debursate granturi la nivel de 51,0% faţă de planul precizat, reieşind din gradul de implementare a proiectelor. Potrivit motivaţiei MF, nivelul scăzut al debursărilor de granturi a fost influenţat de: (i) desfăşurarea cu întârziere a licitaţiilor; (ii) capacitatea redusă de valorificare a resurselor; (iii) nerespectarea termenelor de prezentare a documentelor pentru debursare.

Corectitudinea raportării sumelor provenite din privatizarea proprietăţii publice de stat este afectată.

Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2018, au fost prevăzute venituri ce urmau a fi încasate în BS din privatizarea proprietăţii publice de stat, în mărime de 390,0 mil.lei, fiind încasate 350,4 mil.lei, sau la nivel de 89,8% (cu excepţia vânzării pachetului de acţiuni nou-emise de banca de importanţă sistemică în sumă de 451,5 mil.lei).

Verificările auditului au constatat devieri între datele prezentate de APP şi MF la contul “Privatizarea obiectelor nefinalizate, complexelor de bunuri, bunurilor imobile şi mobile, încăperilor nelocuibile”. Astfel, conform informaţiei prezentate de către APP, au fost încasate venituri în sumă de 21,6 mil.lei, iar MF a raportat doar 9,8 mil.lei, sau cu 11,8 mil.lei mai puţin. Această diferenţă este motivată de MF ca fiind suma restituită din BS pentru răscumpărarea unor bunuri proprietate publică.

Astfel, în anul 2018, APP, la solicitarea agenţilor economici succesori de drepturi, a efectuat procedura de rezoluţiune, pe cale amiabilă, a 15 contracte de vânzare-cumpărare a unor încăperi nelocuibile, în valoare totală de 10,2 mil.lei, pentru 1 601,9 m.p. (suprafaţa totală a clădirii este de 3 398,9 m.p.) situate în mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr.73, lit.A (actualmente Procuratura Generală), cu aducerea părţilor în poziţia iniţială şi restituirea spaţiilor în proprietatea statului.

Totodată, APP a anulat rezultatele unei licitaţii cu strigare desfăşurate la 22.11.2017, cu restituirea mijloacelor financiare achitate în BS (scrisoarea APP nr.04-04-494 din 30.03.2018) în sumă de 1,6 mil.lei pentru privatizarea Bazei de odihnă “Mecita” (Ucraina, or. Zatoka) şi a impozitului privat în sumă de 17,6 mii lei.

Examinările auditului atestă că tranzacţiile menţionate poartă caracter de răscumpărare a bunurilor privatizate în perioadele precedente (anii 2010 - 2017), care întrunesc prevederile cadrului legal²⁰ şi poartă caracter de obiect de expropriere de interes naţional.

^{__________________________}

²⁰ Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.488-XIV din 08.07.1999.

Astfel, în viziunea auditului, cheltuielile pentru scopurile menţionate (efectuarea lucrărilor/cheltuielilor pentru cauza de utilitate publică de interes naţional) urmau a fi aprobate prin legea bugetară anuală.

Concomitent, MF, la solicitarea APP, a restituit şi impozitul privat achitat la semnarea contractului de vânzare-cumpărare de către agenţii economici la privatizarea bunurilor menţionate în perioadele precedente (anii 2010 - 2017), în sumă totală de 101,8 mii lei. Situaţiile constatate de audit au condus la: (i) micşorarea cu 11,8 mil.lei a veniturilor executate de APP din privatizarea bunurilor proprietate publică în anul 2018, (ii) diminuarea cu 11,8 mil.lei a surselor de finanţare a deficitului BS, (iii) nereflectarea (micşorarea) cheltuielilor pentru răscumpărarea bunurilor pentru cauza de utilitate publică, (iv) neasigurarea şi nemonitorizarea majorării valorii clădirii cu suma răscumpărată, în valoare totală de 11,8 mil.lei pentru încăperile cu suprafaţa de 1601,9 m.p. situate în mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr.73, lit.A.

Totodată, auditul menţionează că nu au fost încheiate acorduri de rezoluţiune cu toţi proprietarii spaţiilor nelocuibile din cauza dezacordului unor proprietari asupra preţului obţinut urmare a rezoluţiunii contractelor, care nu acoperă investiţiile efectuate, precum şi înstrăinării de către cumpărătorii iniţiali a încăperilor procurate.

Cheltuielile bugetare efectuate în scopul majorării capitalului social al unor entităţi au fost raportate cu unele rezerve.

Cheltuielile de casă ale bugetului de stat în anul 2018 au fost executate în sumă de 38 708,3 mil.lei (92,1%), nefiind valorificate 3 323,6 mil.lei, sau 7,9% din alocaţii, situaţie determinată de nivelul insuficient de planificare a limitelor de cheltuieli şi de circumstanţele cauzate de nedebursarea granturilor externe la nivelul planificat.

Din totalul cheltuielilor executate, 216,2 mil.lei au fost destinate majorării capitalului social al Î.S. “Calea Ferată din Moldova” (82,8 mil.lei), SRL “Arena Naţională” (102,0 mil.lei), Î.S. “Palatul Republicii” (19,5 mil.lei) şi Î.S. “Pensiunea Holercani” (11,9 mil.lei).

Auditul a constatat că unicul fondator/asociat al SRL “Arena Naţională”, cu cota de 100,0% din totalul aportului introdus în capitalul social în valoare de 419,3 mil.lei, dintre care 419,2 mil.lei – valoarea terenului cu suprafaţa de 69,2224 ha, şi 0,1 mil.lei – aportul prin mijloace băneşti, este MECC. Pentru majorarea investiţiilor în SRL “Arena Naţională”, MECC a raportat 102,0 mil.lei, nefiind confirmate modificările în actele de constituire a SRL care ar justifica majorarea capitalului social. Ulterior, în vederea executării Hotărârii Guvernului nr.407 din 25.04.2018, la 08.04.2019 a fost transferată şi a doua tranşă de mijloace în sumă de 100,0 mil.lei, în calitate de aport în capitalul social al acesteia.

Executarea cheltuielilor destinate investiţiilor capitale se menţine la un nivel redus de valorificare.

Cheltuielile destinate investiţiilor capitale²¹ au fost aprobate în volum de 3 336,7 mil.lei pentru executarea a 61 de proiecte de investiţii, dintre care 21 cu finanţare din surse externe. Urmare a rectificărilor la legea bugetară anuală, alocaţiile precizate au însumat 1 906,5 mil.lei, fiind diminuate cu (-1 056,9) mil.lei, sau cu 42,9%, cheltuielile executate fiind de 849,7 mil.lei, sau la nivel de 44,6% din volumul precizat.

^{__________________________}

²¹ Anexa nr.4 la Legea bugetului de stat pentru anul 2018.

Diagrama nr.2

Executarea în dinamică a cheltuielilor

din bugetul de stat destinate investiţiilor capitale

în anii 2016-2018 (mil. lei)

Sursă: Date generalizate de echipa de audit din Rapoartele Ministerului

Finanţelor privind executarea bugetului de stat pe anii 2016, 2017, 2018.

Examinările auditului sub aspectul surselor de finanţare relevă că nivelul de executare a investiţiilor capitale în anul 2018, pe obiecte finanţate din contul resurselor generale şi veniturilor colectate, a constituit 28,9%, sau 245,4 mil.lei, iar din contul proiectelor finanţate din surse externe – 87,1%, sau 604,3 mil.lei.

Principalele cauze care au determinat situaţia ilustrată în diagramă sunt: i) capacitatea redusă a APC de planificare şi valorificare a alocaţiilor; ii) aprobarea tardivă a proiectelor de infrastructură lansate în cadrul Programului Operaţional Comun Bazinul Mării Negre (9 proiecte de investiţii capitale cu o executare medie de doar 17,1%, sau 13,2 mil.lei); iii) nerespectarea de către antreprenori a obligaţiunilor contractuale, inclusiv organizarea neadecvată a lucrărilor, neasigurarea calităţii lucrărilor efectuate şi a documentelor întocmite etc. (“Susţinerea Programului în sectorul drumurilor”, cu o executare de 13,2%, sau 13,7 mil.lei, şi “Reabilitarea drumurilor locale” – 44,2%, sau 543,5 mil.lei); iv) tergiversarea procesului de elaborare a documentaţiei de proiect pentru “Construcţia penitenciarului din municipiul Chişinău”, cu o executare de 13,1%, sau 4,8 mil.lei; v) debursarea tardivă a creditului pentru “Programul rural de rezistenţă economico-climatică incluzivă” IFAD VI, cu o executare de 40,8%, sau 13,7 mil.lei; vi) modificarea procedurilor de acordare a creditelor din resursele IFAD VII pentru “Programul rural de rezistenţă economico-climatică incluzivă (aprobarea manualelor operaţionale doar în decembrie 2018), executarea constituind 0,0%; vii) reorganizarea instituţiilor publice centrale (Proiectul “Construcţia locuinţelor sociale II”, cu o executare de 47,7%, sau 24,7 mil.lei) etc.

Rezultatul execuţiei bugetului de stat înregistrează un deficit de 2 275,6 mil.lei.

Rezultatul execuţiei bugetului de stat înregistrează un deficit de 2 275,6 mil.lei, fiind cu 2 786,9 mil.lei sub nivelul deficitului precizat. În comparaţie cu anul 2017, deficitul bugetului de stat în anul 2018 a înregistrat o creştere de 48,6%. Totodată, ca pondere în PIB, deficitul bugetului de stat a constituit 1,2%, sau mai puţin faţă de indicatorul prognozat (2,6%) cu 1,4 p.p.

Sursele de finanţare a deficitului bugetului de stat în anul 2018 au fost constituite din: i) veniturile din privatizarea bunurilor proprietate publică de stat – 350,4 mil.lei; procurarea cotei-părţi în capitalul social – 211,7 mil.lei, alte creanţe interne – 679,1 mil.lei; mijloacele bugetare rambursate din anii precedenţi – 357,6 mil.lei, inclusiv 330,5 mil.lei restituite de către CNAS; mijloacele obţinute din privatizarea pachetului de acţiuni/cotelor sociale/proprietatea publică – 166,1 mil.lei; ii) datorii în sumă de 991,6 mil.lei, inclusiv: datorii interne – 403,8 mil.lei, şi intrări din împrumuturi externe (net) – 587,8 mil.lei; iii) atragerea soldului de mijloace băneşti – 698,3 mil.lei.

Transferurile interbugetare relevă o tendinţă de creştere, fiind semnificative în totalul cheltuielilor bugetului de stat.

Pentru anul 2018, iniţial au fost aprobate transferuri către alte bugete în volum de 19 429,9 mil.lei, inclusiv: BASS – 6 758,5 mil.lei, FAOAM – 2 728,0 mil.lei, BUAT – 9 861,3 mil.lei. Urmare a modificărilor operate, volumul transferurilor a fost majorat până la 19 493,3 mil.lei, dintre care transferurile către BASS au constituit 6 755,1 mil.lei, fiind micşorate cu (-3,4) mil.lei, şi către BUAT – 10 015,3 mil.lei, fiind majorate cu (+154,0) mil.lei.

Executarea transferurilor de la BS în perioada auditată a constituit 19 334,0 mil.lei, sau 99,1% (cu 0,1 p.p. mai mult faţă de anul 2017), inclusiv: către BASS – 6 670,2 mil.lei, cu un nivel de executare de 98,7%, sau cu 0,1 p.p. mai mult faţă de anul 2017, FAOAM – 2 728,0 mil.lei (100,0%), şi BUAT – 9 935,8 mil.lei (99,2%), sau cu 0,2 p.p. mai mult faţă de anul 2017. Analiza executării transferurilor de la bugetul de stat, în comparaţie cu veniturile proprii ale bugetelor componente ale BPN în perioada 2016-2018, denotă că acestea sunt semnificative, iar în cazul BUAT, chiar depăşesc veniturile proprii (Diagrama nr.3).

Conform prevederilor legale²², BUAT beneficiază de transferuri cu destinaţie generală şi de transferuri cu destinaţie specială. Verificările transferurilor executate din BS către BUAT atestă că executarea de casă în anul 2018 a constituit 9 935,8 mil.lei, sau cu 79,5 mil.lei mai puţin decât nivelul precizat.

Concomitent, din BS au fost alocate transferuri cu destinaţie specială, care nu sunt parte componentă a Anexei nr.5 la Legea bugetului de stat pentru anul 2018²³, în valoare de 421,6 mil.lei, dintre care 302,3 mil.lei – din fondurile naţionale.

^{__________________________}

²² Art.9 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003 privind finanţele publice locale (în continuare – Legea nr.397-XV din 16.10.2003).

²³ Anexa nr.5 “Volumul transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale” din Legea bugetului de stat pentru anul 2018.

 Diagrama nr.3

Sinteza executării transferurilor

de la bugetul de stat* în comparaţie cu veniturile proprii ale

bugetelor componente ale BPN în perioada 2016-2018 (mil.lei)

*Notă: Transferurile efectuate în conformitate cu art.3 lit.a) din Legea bugetului de stat pentru anul 2018.

Sursă: Informaţii generalizate de echipa de audit în baza datelor prezentate de Ministerul Finanţelor.

Totodată, constatările auditului au evidenţiat aspecte problematice, determinate de (i) utilizarea metodologiei existente de calculare a transferurilor către APL pentru învăţământ, (ii) finanţarea sporită de alocaţii la sfârşitul anului şi/sau (iii) incapacitatea autorităţilor locale de a utiliza eficient resursele alocate, fapt ce cauzează generarea soldurilor în conturile APL, inclusiv din contul mijloacelor provenite de la BS. Acestea, în anul 2018, au înregistrat o valoare de 244,1 mil.lei (96,8% din volumul total), faţă de 125,3 mil.lei în anul 2017.

Soldul creanţelor înregistrează o descreştere, iar al datoriilor este în creştere.

La 31.12.2018, creanţele au constituit 817,7 mil.lei, inclusiv cu termenul expirat – 12,9 mil.lei, iar datoriile au atins o valoare de 791,8 mil.lei, inclusiv cu termenul de achitare expirat – 2,7 mil.lei.

Auditul a constatat situaţia problematică referitor la contractarea bunurilor şi serviciilor de la o organizaţie internaţională cu plăţi efectuate în avans de către 10 autorităţi (MAI; MSMPS; MF; MECC; CEC; MJ; MA; Secretariatul Parlamentului; Cancelaria de Stat; Agenţia pentru Eficienţă Energetică, inclusiv instituţiile din subordine).

Se menţionează că această situaţie a determinat imobilizarea mijloacelor bugetului de stat pe un termen nedeterminat în formarea/majorarea creanţelor la 31.12.2018 cu circa 68,9 mil.lei, concomitent fiind evitat sistemul naţional al achiziţiilor publice.

În aspectul conformităţii, la auditarea bugetului de stat s-au constatat următoarele.

Nerespectarea calendarului bugetar pentru elaborarea şi aprobarea bugetului de stat pentru anul 2018.

Calendarul bugetar²⁴ reprezintă un plan de activităţi aferente procesului bugetar, în care sunt stabilite termenele de realizare a acestora şi autorităţile responsabile.

^{__________________________}

²⁴ Art.3 din Legea nr.181 din 25.07.2014.

Se atestă nerespectarea termenelor prevăzute de cadrul legal la etapa de elaborare a proiectului bugetului de stat şi, respectiv, la etapa de adoptare a Legii bugetare pe anul 2018. Astfel, MF a remis Guvernului, pentru examinare şi aprobare, proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2018 la data de 21.11.2017, respectiv, acesta fiind aprobat²⁵ cu o întârziere de 36 de zile. Drept urmare, Parlamentul a adoptat Legea la data de 15.12.2017²⁶, însă cadrul legal²⁷ prevede că termenul-limită este de până la 1 decembrie.

^{__________________________}

²⁵ Hotărârea Guvernului nr.1006 din 21.11.2017 “Cu privire la aprobarea proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2018”.

²⁶ Legea bugetului de stat pentru anul 2018.

²⁷ Art.47 alin.(1) lit.e) din Legea nr.181 din 25.07.2014.

Termenul aprobat²⁸ pentru prezentarea rapoartelor financiare anuale nu a fost respectat de către 37 de autorităţi (74,0%) din 50 de APC. Ca urmare, MF a prelungit, cu titlu de excepţie, termenul la 13 APC, din care pentru o APC – de două ori. În solicitările de prelungire a termenului respectiv, înaintate MF, APC au indicat următoarele cauze: reorganizarea autorităţii publice, implementarea prevederilor noului sistem unitar de salarizare, procesul de organizare şi desfăşurare a scrutinului electoral etc. Totodată, MF s-a încadrat în termenul legal de prezentare Guvernului a Raportului anual privind executarea bugetului de stat, acesta fiind remis în data de 17.05.2019.

^{__________________________}

²⁸ Ordinul ministrului finanţelor nr.44 din 12.02.2018.

Nivelul scăzut al acurateţei programării bugetare denotă că estimările de venituri fie sunt subestimate, fie supraestimate, ceea ce subminează implementarea programelor multianuale de cheltuieli.

Imprevizibilitatea atragerii surselor externe de asemenea afectează calitatea prognozelor bugetare. În structura veniturilor întâlnim abateri ale estimărilor iniţiale semnificative în ambele sensuri, respectiv, supraestimări şi subestimări. Astfel, deşi nivelul de executare a veniturilor bugetului de stat la finele anului bugetar a constituit 98,6% din prevederile anuale, neîncasările nete la venituri au constituit 536,8 mil.lei, iar în aspectul tipurilor de venituri au fost executate neuniform. Prin urmare, analiza nivelului de executare a veniturilor bugetului de stat la nivel de capitol denotă că prognozele au fost supraestimate la 8 tipuri de venituri, care au însumat 1736,1 mil.lei, şi au fost subestimate la alte 8 tipuri de venituri – cu 1 199,4 mil.lei.

Nivelul de colectare, în aspectul tipurilor de venituri, variază şi, totodată, denotă rezerve nu doar la programarea bugetară, ci şi la colectarea restanţelor.

Principalii administratori ai veniturilor publice în BPN, potrivit cadrului legal²⁹, sunt: SFS (administrează veniturile BS şi BUAT, o parte din veniturile FAOAM şi ale BASS); SV (administrează veniturile BS); serviciile de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriilor, precum şi alţi administratori de venituri publice. Totodată, instituţia statului cu sarcina de gestionare şi asigurare a nivelului optim al resurselor BPN este Ministerul Finanţelor.

^{__________________________}

²⁹ Art.28 din Legea nr.181 din 25.07.2014.

Analiza comparativă a încasărilor executate la BS de către principalii administratori de venituri în perioada auditată denotă următoarele.

Sarcina de colectare a veniturilor la BS, în anul 2018, a fost realizată de SFS la nivel de 107,0%, iar de către SV – la nivel de 100,0%.

Auditul atestă că, deşi veniturile realizate de SFS au fost peste nivelul planificat cu 1 081,2 mil.lei, sarcina stabilită pentru 21 tipuri de impozite, taxe şi plăţi nu a fost atinsă cu suma de 170,0 mil.lei.

Totodată, pentru 4 tipuri de venituri administrate de SV, încasările au fost realizate sub nivelul stabilit cu 533,0 mil.lei (nivelul stabilit fiind de 21 410,2 mil.lei).

Se atestă că exerciţiul bugetar 2018 a fost finalizat cu restanţe la bugetul de stat (inclusiv plăţi de bază, amenzi şi penalităţi) în valoare de 1 621,5 mil.lei, inclusiv administrate de SFS – în sumă de 1 143,3 mil.lei, şi de SV – în sumă de 478,2 mil.lei.

Diagrama nr.4

Dinamica restanţelor faţă de bugetul de stat administrate

de SFS şi SV în anii 2015-2018 (mil.lei)

Sursă: Informaţii generalizate de echipa de audit potrivit datelor

 prezentate de SFS şi SV pentru anii 2016-2018.

Din totalul restanţelor la veniturile raportate de SFS în anul 2018, restanţele de bază constituie 631,6 mil.lei (55,2%), amenzile – 228,3 mil.lei (20,0%), şi penalităţile – 283,4 mil.lei (24,8%).

Până la 31.12.2018, în cadrul procesului de stimulare fiscală³⁰, suma amenzilor şi majorărilor de întârziere anulată din sistemul informaţional al SFS a constituit 194,1 mil.lei, sau 25% din totalul pasibil anulării la 17.08.2018 (782,3 mil.lei, inclusiv penalităţi de 401,2 mil.lei şi amenzi de 381,0 mil.lei. la 131 301 de contribuabili). De asemenea, în scopul beneficierii de stimulare fiscală, din 47 028 de contribuabili care înregistrau restanţe la plăţile de bază, au stins restanţa respectivă 17 746 de contribuabili (82,9 mil.lei, inclusiv 75,4 mil.lei la BS şi 7,5 mil. lei la FAOAM).

^{__________________________}

³⁰ Legea nr.180 din 26.07.2018 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală.

Cheltuielile de casă ale bugetului de stat în anul 2018 au fost executate sub nivelul precizat, 7,9% din acestea nefiind valorificate.

Nivelul de executare a cheltuielilor de casă a generat prezenţa unui sold de alocaţii nevalorificate în anul 2018, în cuantum total de 3 323,6 mil.lei. Analiza alocaţiilor nevalorificate indică că, în anul de raportare, acestea deţineau o pondere de 7,9% din totalul cheltuielilor precizate. Nevalorificarea deplină a alocaţiilor a fost determinată de nivelul insuficient de planificare a limitelor de cheltuieli şi de circumstanţele cauzate de nedebursarea granturilor externe la nivelul planificat.

Alocaţiile aprobate pentru Programul “Prima casă” nu au fost valorificate pe deplin.

Pentru implementarea Programului de stat “Prima casă” au fost prevăzute alocaţii în sumă de 55,0 mil.lei, din care: pentru garanţiile de stat interne – 50,0 mil.lei, protecţia în domeniul asigurării cu locuinţe – 8,5 mil.lei, inclusiv 5,0 mil.lei pentru Programul de stat “Prima casă”.

În anul 2018 (august – decembrie), în cadrul Programului au beneficiat de compensaţii băneşti din bugetul de stat 246 de persoane, în sumă totală de 0,4 mil.lei, sau 8,2% din suma precizată (5,0 mil.lei).

Suma totală a contractelor de credit încheiate, în anul 2018, cu băncile comerciale de către beneficiarii Programului “Prima casă” a constituit 118,3 mil.lei. Astfel, MF urmează să acorde, timp de 25 de ani, compensaţii în baza acestor contracte, în sumă de circa 59,1 mil.lei, din care în anul 2018 au fost acordate în sumă de 0,4 mil. lei, sau 0,7%.

Mijloacele fondurilor de urgenţă ale Guvernului au fost executate cu unele rezerve.

Pentru fondul de rezervă al Guvernului au fost precizate 99,0 mil.lei şi 40,0 mil. lei – pentru fondul de intervenţie al Guvernului. Pentru alocarea şi repartizarea mijloacelor din fondul de rezervă, pe parcursul anului 2018 au fost aprobate 17 hotărâri de Guvern, în valoare de 75,6 mil.lei, iar din fondul de intervenţie – 8 hotărâri de guvern, în sumă de 15,9 mil.lei.

Totodată, executarea cheltuielilor în scopurile menţionate a fost la nivel de 96,1%, sau 72,7 mil. lei din fondul de rezervă şi, respectiv, la nivel de 90,4%, sau 14,4 mil.lei din fondul de intervenţie. Ponderea semnificativă de 56,9% din totalul deciziilor Guvernului de repartizare şi, respectiv, executare a mijloacelor fondului de rezervă revine cheltuielilor legate de plăţile onorariilor de consultanţă juridică, avocatură şi procedură de arbitraj pentru reprezentarea intereselor Guvernului Republicii Moldova în instanţele internaţionale, înregistrând o creştere de 40,6 mil.lei, comparativ cu anul 2017.

În viziunea auditului, cheltuielile menţionate nu întrunesc concomitent toate criteriile de eligibilitate stabilite de cadrul normativ³¹. Auditul relevă că şi cheltuielile aferente procurării acţiunilor nou-emise de banca de importanţă sistemică BC “Moldova-Agroindbank” SA, în sumă de 1,5 mil.lei, nu întrunesc criteriile stabilite. În anul 2018, cheltuielile din fondul de intervenţie al Guvernului au fost executate în volum de 14,4 mil.lei, dintre care 29,3% revin transferurilor către bugetele locale.

^{__________________________}

³¹ Pct.5 din Regulamentul privind gestionarea fondurilor de urgenţă ale Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.862 din 18.12.2015.

Se atestă o creştere semnificativă a cheltuielilor aferente documentelor executorii.

Execuţia cheltuielilor pentru achitarea documentelor executorii, la situaţia din 31.12.2018, a însumat 62,1 mil.lei, ceea ce constituie 91,3% comparativ cu indicatorul precizat (68,0 mil.lei). În anul 2018 s-au înregistrat cele mai mari cheltuieli din BS pentru achitarea documentelor executorii din ultimii 3 ani, sau cu 35,6 mil.lei (57,3%) mai mult faţă de anul precedent şi cu 29,8 mil.lei (48,0%) mai mult faţă de 2016. Ponderea majoră în totalul plăţilor de 44,6 mil.lei o deţine plata efectuată pentru executarea Hotărârii Centrului internaţional pentru reglementarea diferenţelor relative la investiţii, în sumă de 30,9 mil.lei, sau 69,3%, cheltuielile fiind neeficiente deoarece nu au dat câştig de cauză pentru Republica Moldova. Totodată, pentru achitarea hotărârilor remise de organele de drept din Republica Moldova s-au cheltuit 8,3 mil.lei (18,6%), iar pentru Hotărârile emise de CEDO – 5,4 mil.lei (12,1%).

_____________________________________________________________

Managementului datoriei de stat, garanţiilor de stat şi recreditării de stat

______________________________________________________________

Sursa: http://www.ccrm.md/hotariri-si-rapoarte-1-95?idh=997

Datoria sectorului public reprezintă totalitatea datoriei de stat, a datoriei UAT, a datoriei Băncii Naţionale a Moldovei, a datoriei care rezultă din împrumuturile interne şi externe ale întreprinderilor de stat/municipale şi ale societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar public³².

^{__________________________}

³² Legea nr.419-XVI din 22.12.2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat.

Politicile statului trebuie să fie orientate spre menţinerea unui nivel adecvat al sustenabilităţii finanţelor publice şi să aibă ca obiectiv menţinerea sustenabilităţii datoriei şi creşterea economiei. În aceste circumstanţe, managerii datoriei de stat trebuie să fie responsabili de identificarea şi aplicarea în practică a unor politici solide privind datoria de stat, în vederea protejării veniturilor bugetare.

Potrivit datelor Raportului privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe anul 2018, soldul datoriei sectorului public la situaţia din 31.12.2018 a constituit 57 881,3 mil.lei, din care: datoria externă – 33233,7 mil.lei (1 938,6 mil. dolari SUA), şi datoria internă –24647,6 mil.lei. În Diagrama nr.5 este prezentată structura datoriei sectorului public la situaţia din 31.12.2018, în aspectul componentelor acesteia.

Datoria de stat la finele anului 2018 a constituit 52 012,5 mil.lei, din care datoria de stat externă – 28 954,0 mil.lei (1689,0 mil. dolari SUA), şi datoria de stat internă – 23 058,5 mil.lei, încadrându-se în plafoanele aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2018. Ca pondere în PIB, în anul 2018 datoria de stat a înregistrat o descreştere, faţă de anul 2017, cu 1,5 p.p., constituind 27,4%. Parametrii de risc şi indicatorul de sustenabilitate ai datoriei de stat pe anul 2018 s-au încadrat în limitele stabilite³³.

^{__________________________}

³³ Hotărârea Guvernului nr.1148 din 20.12.2017 “Cu privire la aprobarea Programului “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2018-2020)””.

La 31.12.2018, soldul garanţiilor de stat a constituit 258,3 mil.lei, acestea fiind emise în anul de raportare pentru garantarea creditelor ipotecare destinate procurării locuinţelor în cadrul Programului de stat “Prima casă”.

Diagrama nr.5

Structura datoriei sectorului public la situaţia din 31.12.2018

Sursă: Datele Raportului privind situaţia în domeniul datoriei

sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat pe anul 2018.

Soldul datoriei debitorilor garantaţi faţă de Ministerul Finanţelor, formată în urma executării garanţiilor de stat pentru împrumuturile interne şi externe, a constituit 426,2 mil.lei.

Soldul datoriilor beneficiarilor recreditaţi a constituit 1 112,9 mil.lei, 85,2 mil. dolari SUA, 87,6 mil. euro şi 896,9 mil. yeni japonezi (echivalentul a 4 420,5 mil.lei).

În comparaţie cu anul 2017, datoria de stat a înregistrat o creştere cu 352,2 mil.lei (0,7%), concomitent, datoria de stat externă exprimată în lei fiind în descreştere cu 127,9 mil.lei (-0,4%), iar datoria de stat internă – în creştere cu 480,0 mil.lei (+2,1%).

În totalul datoriei de stat interne (23 058,5 mil.lei), valorile mobiliare de stat (VMS)³⁴ emise pe piaţa primară constituie 7 914,0 mil.lei (34,3%), VMS convertite – 2 063,3 mil.lei (9,0%), şi VMS emise pentru obligaţiile de plată derivate din garanţiile de stat³⁵ – 13 081,2 mil.lei (56,7%). Creşterea datoriei interne s-a datorat majorării emisiunii nete a VMS pe piaţa primară (+690,0 mil.lei) şi răscumpărării VMS emise pentru executarea obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat (-210,0 mil.lei).

^{__________________________}

³⁴ VMS evaluate la valoarea de vânzare.

³⁵ Legea nr.235 din 03.10.2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015.

În anul 2018, Ministerul Finanţelor a continuat completarea rezervei de lichidităţi, iniţiată în anul 2017, cu suma de 253,5 mil.lei. Auditul a relevat că mijloacele băneşti obţinute în anul 2018 din aceste tranzacţii au fost plasate în 6 depozite la BNM, pe un termen egal cu termenul de circulaţie a obligaţiunilor de stat vândute şi la rata dobânzii echivalentă cu rata medie ponderată stabilită la licitaţiile respective. Referitor la aspectele ce ţin de constituirea acestor rezerve de lichidităţi prin prisma prevederilor legale, se menţionează că Legea privind datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat şi Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale³⁶ nu definesc noţiunea de “rezerve de lichidităţi”, precum şi nu reglementează exhaustiv situaţiile de creare şi de utilizare a acestora. Prin urmare, prin intermediul unor astfel de tranzacţii, sunt imobilizate mijloacele bugetului de stat ca depozite în portofoliul BNM şi în susţinerea sectorului financiar.

^{__________________________}

³⁶ Legea nr.181 din 25.07.2014.

În anul 2018, din valorificarea activelor celor 3 bănci supuse lichidării (“Banca de Economii” S.A., B.C. “Banca Socială” S.A., B.C. “Unibank” S.A.), la contul bugetului de stat s-au încasat 678,8 mil.lei. Astfel, datoria băncilor supuse lichidării la finele anului 2018 a constituit 12 371,8 mil.lei. În acelaşi timp, datoria Ministerului Finanţelor faţă de BNM a constituit 13 081,2 mil.lei, sau cu 210,0 mil.lei mai puţin faţă de situaţia de la începutul anului.

De asemenea, soldul datoriei B.C. “Investprivatbank” S.A. faţă de Ministerul Finanţelor, la 31.12.2018, a constituit 358,0 mil.lei, din totalul datoriei de 428,5 mil.lei, preluată în anul 2012 de către bugetul de stat, ceea ce indică un ritm scăzut de restituire a datoriei. În anul 2018, din valorificarea activelor B.C. “Investprivatbank” S.A., s-au transferat la bugetul de stat doar 0,3 mil.lei.

În anul de raportare, plăţile dobânzilor pentru VMS plasate pe piaţa internă au constituit 1 125,3 mil.lei, cu o scădere de 445,8 mil.lei faţă de anul precedent.

Soldul datoriei de stat externe la finele anului 2018 a constituit 1 689,0 mil. dolari SUA, sau cu 11,7 mil. dolari SUA (-0,7%) mai puţin faţă de soldul înregistrat la finele anului 2017 (1 700,7 mil. dolari SUA). Această micşorare a fost determinată de diminuarea intrărilor de împrumuturi de stat externe (pentru proiectele investiţionale – cu 820,5 mil.lei, pentru susţinerea bugetului – cu 1 049,3 mil.lei) şi de fluctuaţiile cursului valutar al dolarului SUA faţă de alte valute.

În exerciţiul bugetar expirat, debursările de împrumuturi externe au constituit 144,8 mil. dolari SUA, înregistrând o scădere cu 50,8 mil. dolari SUA, sau cu 26,0%, faţă de anul 2017. Nivelul redus de debursare a surselor de finanţare din contul împrumuturilor externe este determinat de nerespectarea de către beneficiarii împrumuturilor a termenului de implementare, principala cauză fiind neîndeplinirea în termen a precondiţiilor de debursare prevăzute în contractele de împrumut. Totodată, nivelul redus de debursare a unor împrumuturi impune costuri suplimentare pentru bugetul de stat, din comisioanele achitate pentru nedebursare. În perioada 2010-2018, pentru împrumuturile care au fost active în anul de raportare, au fost achitate comisioane unice şi pentru nedebursare, în sumă totală de 10,0 mil. dolari SUA, dintre care în anul 2018 – 2,1 mil. dolari SUA.

Cheltuielile totale destinate deservirii datoriei de stat externe au constituit 134,5 mil. dolari SUA, comparativ cu anul 2017 majorându-se cu 43,4 mil. dolari SUA, sau cu 47,7%. Din totalul plăţilor destinate deservirii datoriei de stat externe, pentru achitarea sumei principale au fost direcţionate 111,9 mil. dolari SUA, sau cu 40,2 mil. dolari SUA (40,9%) mai mult faţă de anul precedent. Pentru achitarea ratelor dobânzii au fost utilizate 22,6 mil. dolari SUA, sau cu 3,2 mil. dolari SUA (6,0%) mai mult faţă de anul 2017.

La situaţia din 31.12.2018, soldul garanţiilor de stat a constituit 258,3 mil.lei, acestea fiind emise în anul 2018 pentru garantarea creditelor ipotecare destinate procurării locuinţelor în cadrul Programului de stat “Prima casă”.

Soldul datoriei debitorilor garantaţi faţă de Ministerul Finanţelor, formată în urma executării garanţiilor de stat pentru împrumuturile interne şi externe, a constituit 426,2 mil.lei, din care datoriile pentru împrumuturile interne – 2,4 mil.lei, iar cele pentru împrumuturile externe – 423,8 mil.lei, fiind în totalitate cu termenul de achitare expirat.

În anul de raportare s-a înregistrat o descreştere a volumului mijloacelor financiare direcţionate spre recreditarea de stat (echivalentul a circa 866,6 mil.lei), din cauza cererii reduse de recreditare din partea beneficiarilor în scopul implementării proiectelor finanţate din surse externe. Astfel, pe parcursul anului 2018, prin intermediul Ministerului Finanţelor, Directoratului Liniei de Credit şi Fondului Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă, din contul liniilor de creditare şi mijloacelor circulante acumulate (din rambursarea de către instituţiile financiare participante a sumelor principale şi a dobânzilor aferente), pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe au fost recreditate împrumuturi agenţilor economici, APL şi instituţiilor financiare participante în sumă totală de: 217,7 mil.lei, 6,8 mil. dolari SUA, 27,3 mil. euro, inclusiv din sursele recreditate din mijloacele circulante acumulate – 157,9 mil. lei, 0,1 mil. dolari SUA şi 3,2 mil. euro (echivalentul a 222,0 mil.lei), sau 25,6% din suma totală recreditată.

La 31.12.2018, soldul datoriilor beneficiarilor recreditaţi a constituit 1 112,9 mil.lei, 85,2 mil. dolari SUA, 87,6 mil. euro şi 896,9 mil. yeni japonezi, sau însumând în total echivalentul a 4 420,5 mil.lei, din care datoriile cu termenul de achitare expirat constituie 265,7 mil.lei (6,0% din suma datoriilor totale).

Datoria de stat la situaţia din 31.12.2018 a crescut faţă de perioada similară din anul precedent, totodată înregistrându-se şi o scădere a ponderii în PIB. Creşterea datoriei de stat a fost influenţată de majorarea soldului datoriei de stat interne, condiţionată de finanţarea internă netă pozitivă a VMS emise pe piaţa primară, inclusiv de emisiunea VMS pentru completarea rezervei de lichidităţi. Astfel, se constată necesitatea consolidării cadrului legal pentru crearea rezervelor de lichidităţi, inclusiv a reglementării exhaustive privind situaţiile de creare şi de utilizare a acestora.

Deşi toţi parametrii de risc s-au încadrat în limitele anuale stabilite în cadrul Programului “Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2018-2020)”, la situaţia din 31.12.2018 persista riscul de refinanţare şi riscul ratei de dobândă a datoriei de stat interne, care are o pondere majoră şi urmează a fi refixată în decurs de un an. De asemenea, portofoliul datoriei de stat externe este expus riscului valutar, cauzat de predominarea datoriei de stat externe în valută străină.

Se constată o descreştere a mijloacelor financiare direcţionate la recreditarea de stat, condiţionată de reducerea cererilor de recreditare din partea beneficiarilor în vederea implementării proiectelor finanţate din contul împrumuturilor de stat externe. Totodată, datoriile beneficiarilor recreditaţi s-au redus nesemnificativ şi prezintă risc de nerecuperare.

Astfel, ca rezultat al activităţilor de audit desfăşurate, se menţionează necesitatea consolidării datoriei de stat, prin dezvoltarea managementului de supraveghere şi monitorizare a portofoliului datoriei, riscurilor de sustenabilitate şi vulnerabilitate, în scopul evitării riscurilor financiare adiţionale pentru bugetul de stat.

__________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, Raportul Guvernului privind executarea bugetului

asigurărilor sociale de stat în anul bugetar 2018, cu excepţia efectelor unor erori

şi deficienţe privitor la veridicitatea poziţiei financiare şi indicatorilor înregistraţi

atât în evidenţa contabilă, cât şi dezvăluiţi în rapoartele aferente, oferă,

sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă şi fidelă,

în conformitate cu cadrul aplicabil de raportare.

__________________________________________________

Sursă: http://www.ccrm.md/hotariri-si-rapoarte-1-95?idh=993

Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) este definit ca totalitatea de venituri, cheltuieli şi surse de finanţare destinate, conform legii³⁷, realizării funcţiilor şi gestionării sistemului public de asigurări sociale.

^{__________________________}

³⁷ Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr.489-XIV din 08.07.1999.

Autoritatea care administrează şi gestionează sistemul public de asigurări sociale este Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS). Prin intermediul CNAS şi a celor 40 de case teritoriale de asigurări sociale, se realizează dreptul cetăţenilor la protecţie socială în cazuri de bătrâneţe, şomaj, boală, invaliditate, pierdere a întreţinătorului etc.

Responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale constă în întocmirea şi prezentarea către Guvern, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Finanţelor a rapoartelor privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi asigurarea publicării acestora³⁸. Responsabilitatea Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale constă în monitorizarea şi analiza executării BASS³⁹. Responsabilitatea Ministerului Finanţelor⁴⁰ ţine de:

^{__________________________}

³⁸ Art.22 din Legea nr.181 din 25.07.2014.

³⁹ Art.22 din Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010.

⁴⁰ Legea nr.181 din 25.07.2014; Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

• elaborarea şi aprobarea, în baza Legii contabilităţii şi în conformitate cu Planul de conturi contabile, a metodologiei privind evidenţa contabilă în sistemul bugetar, inclusiv privind contabilitatea executării BASS;

• elaborarea şi aprobarea metodologiei privind implementarea cadrului normativ-legal în domeniul finanţelor publice, inclusiv privind evidenţa contabilă şi raportarea bugetelor componente ale bugetului public naţional, precum şi acordarea asistenţei metodologice în procesul bugetar.

Raportul Guvernului privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat în anul bugetar 2018, întocmit de Casa Naţională de Asigurări Sociale şi auditat de Curtea de Conturi, cuprinde Formularele nr.1 CNAS, nr.2 CNAS, nr.4 CNAS, nr.4.1 CNAS şi descrierea narativă⁴¹, inclusiv un sumar al politicilor contabile semnificative.

^{__________________________}

⁴¹ Raportul privind executarea indicatorilor generali ai bugetului asigurărilor sociale de stat – Formularul nr.1 CNAS (conform Anexei nr.1 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat); Raportul privind executarea subprogramelor de cheltuieli ale bugetului asigurărilor sociale de stat – Formularul nr.2 CNAS (conform Anexei nr.2 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat); Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat – Formularul nr.4 CNAS; Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat la partea de cheltuieli şi active nefinanciare – Formularul nr.4.1 CNAS; Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat (descrierea narativă).

CNAS utilizează multiple sisteme informaţionale pentru administrarea proceselor în sistemul public de asigurări sociale de înregistrare şi evidenţă a contribuabililor la BASS, precum şi a beneficiarilor de prestaţii sociale.

Instituţia deţine în evidenţă 4 sisteme informaţionale, licenţe şi alte active nemateriale în valoare totală de 71,6 mil.lei, şi la conturile extrabilanţiere – alte 3 sistemele informaţionale.

Pe parcursul perioadei 2008-2018, CNAS a creat cu forţe proprii 8 sisteme informaţionale, dintre care 4 sunt integrate în SI “Protecţia Socială”, care este de bază în activitatea instituţiei. Sistemele informaţionale sunt formate din mai multe module, care au fost date în exploatare pe etape. Unele module ale sistemelor informaţionale asigură schimbul de date cu alte instituţii, cum ar fi: Ministerul Finanţelor, Serviciul Fiscal de Stat, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prestatorii serviciilor de plată a prestaţiilor sociale etc.

Veniturile BASS provin din contribuţii de asigurări sociale, transferuri de la bugetul de stat şi alte venituri, iar cheltuielile BASS acoperă contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul public (indemnizaţii, ajutoare, pensii, prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, alte prestaţii) şi cheltuielile aferente organizării şi funcţionării sistemului, finanţării unor investiţii proprii, precum şi alte cheltuieli.

Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 a fost aprobat iniţial⁴² la venituri în sumă de 19 312,5 mil.lei şi la cheltuieli – de 19 312,5 mil. lei. Ca rezultat al operării modificărilor şi completărilor⁴³, parametrii BASS au fost precizaţi la venituri şi la cheltuieli până la 19 629,0 mil.lei.

^{__________________________}

⁴² Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr.281 din 15.12.2017.

⁴³ Legea nr.107 din 14.06.2018 pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 nr.281/2017; Legea cu privire la acordarea suportului unic unor beneficiari de pensii şi alocaţii sociale de stat nr.313 din 30.11.2018.

În urma analizei exerciţiului bugetar încheiat la 31 decembrie 2018, prezentat în rapoartele întocmite de către CNAS, s-a constatat că veniturile executate în sumă de 19 790,3 mil.lei au fost cu 161,3 mil. lei (0,8%) peste nivelul precizat, iar cheltuielile de casă, în sumă de 19 426,5 mil. lei, cu 202,5 mil.lei (1,0%) sub nivelul celor precizate. În aceste condiţii, exerciţiul bugetar s-a soldat cu un excedent de 363,8 mil.lei.

În ultima perioadă de timp, sistemul public de asigurări sociale a fost suspus mai multor reforme, printre care: eliminarea plafonului contribuţiilor de asigurări sociale achitate de către angajaţi (din 01.01.2017), schimbarea normelor de stabilire a pensiilor (din 01.04.2017), valorizarea pensiilor stabilite în perioada 2001 – 31.03.2017 (etapizat din 2017 - 2018) s.a. Toţi aceşti factori au avut impact asupra veniturilor şi cheltuielilor acestui buget, a căror dinamică în ultimii 2 ani se prezintă în Diagrama nr.6 şi Diagrama nr.7.

Diagrama nr.6

Dinamica veniturilor BASS în perioada 2017 - 2018

Sursă: Realizat de echipa de audit.

Deşi veniturile proprii ale BASS au un trend de creştere, volumul lor nu este suficient pentru a asigura acoperirea cheltuielilor aferente prestaţiilor de asigurări sociale, acest buget fiind dependent financiar de transferurile de la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului. Totodată, pentru acoperirea decalajului temporar de mijloace financiare, CNAS solicită împrumuturi de la bugetul de stat în vederea asigurării la timp a plăţii prestaţiilor sociale.

Diagrama nr.7

Dinamica cheltuielilor BASS în perioada 2017 - 2018

Sursă: Realizat de echipa de audit.

Soldurile de mijloace băneşti, în valoare de 330,5 mil.lei, formate la începutul anului 2018 şi restituite bugetului de stat pe parcurs, nu au fost raportate conform regulilor stabilite, astfel fiind denaturată mărimea veniturilor, transferurilor primite în cadrul bugetului public naţional, cheltuielilor, soldului bugetar şi surselor de finanţare.

În I semestru 2018, CNAS a restituit Ministerului Finanţelor soldul mijloacelor băneşti aferent transferurilor destinate acoperirii insuficienţei veniturilor BASS în sumă de 318,4 mil.lei şi datoria de 12,1 mil.lei – transferuri primite pentru acordarea prestaţiilor de asistenţă socială, formate ca supraplăţi în urma obţinerii mijloacelor băneşti de la bugetul de stat în anul 2017.

Auditul a constatat că aceste sume restituite la bugetul de stat nu au fost raportate regulamentar. Astfel, volumul transferurilor restituite în sumă de 330,5 mil.lei a fost prezentat ca “active financiare”, iar în final – ca “surse de finanţare”, cu semnul minus. Totodată, cheltuielile executate pentru prestaţiile de asistenţă socială la care s-au referit transferurile restituite la bugetul de stat au fost diminuate cu 12,1 mil.lei, ceea ce a cauzat includerea datelor eronate în Raportul privind executarea BASS.

Aceste acţiuni sunt în contradicţie cu reglementările în vigoare, care prevăd că “restituirile de cheltuieli din anii precedenţi se reflectă la sursele de finanţare”, nu şi de venituri. Modul de raportare a transferurilor restituite la bugetul de stat indică o abordare diferită faţă de alte elemente de venituri. Ca impact, Rapoartele privind executarea BASS au fost denaturate cu 330,5 mil.lei.

Cheltuielile efective privind prestaţiile sociale au fost evaluate de CNAS neţinând cont de principiul contabilităţii de angajamente, ceea ce a determinat imposibilitatea evaluării şi validării acestor cheltuieli.

Conform datelor raportate de CNAS, în anul 2018 din BASS au fost suportate cheltuieli efective pentru acordarea prestaţiilor sociale beneficiarilor în sumă totală de 19 149,6 mil.lei. Verificările auditului au stabilit că suma cheltuielilor este determinată de CNAS reieşind din plăţile pentru luna în curs şi cele neridicate anterior de către beneficiari, cu micşorarea în sumele restituite pe contul CNAS de către prestatorii serviciilor de plată, ceea ce nu asigură înregistrarea şi evidenţa angajamentelor bugetare faţă de beneficiarii prestaţiilor sociale, odată ce CNAS nu recunoaşte cheltuielile pe măsura apariţiei lor (metoda de angajamente), înregistrând în evidenţa contabilă datele din rapoartele lunare privind plata prestaţiilor sociale.

Cadrul de raportare aferent cheltuielilor efective privind prestaţiile sociale este unul complex şi conţine abordări contradictorii şi interpretative. În acest sens, politica de contabilitate a CNAS conţine prevederi diferite de cele legale⁴⁴ la capitolul reflectarea cheltuielilor şi specifică că cheltuielile sunt reflectate în contabilitate în acea perioadă în care au avut loc, indiferent de timpul achitării efective a acestora. Concomitent, Instrucţiunea privind evidenţa contabilă a CNAS⁴⁵, coordonată cu Ministerul Finanţelor, nu prevede detaliat metodele şi procedeele ce urmează a fi aplicate la evaluarea cheltuielilor efective, iar prin Ordinul MF nr.195 din 29.11.2018 au fost operate modificări şi completări la modul de întocmire a Raportului privind executarea BASS la partea de cheltuieli şi active nefinanciare (Formularul nr.4.1. CNAS), care prevăd că “în cheltuieli efective se reflectă sumele calculate pentru plata prestaţiilor sociale, ţinând cont de sumele neridicate de beneficiari, retribuirea muncii, servicii şi alte plăţi pentru perioada de raportare”.

^{__________________________}

⁴⁴ Art.12 alin.(2) lit.c) din Legea nr.181 din 25.07.2014: “bugetele se elaborează, se aprobă şi se administrează având la bază informaţie bugetară cuprinzătoare, elaborată şi prezentată publicului într-o manieră clară şi accesibilă”.

⁴⁵ Instrucţiunea privind evidenţa contabilă a Casei Naţionale de Asigurări Sociale, aprobată prin Ordinul CNAS nr.191-A din 29.09.2017.

Aceste circumstanţe au condus la denaturarea cheltuielilor efective şi la nereflectarea în evidenţa contabilă a datoriilor în sumă de 39,0 mil. lei faţă de circa 18 mii de beneficiari ai unor prestaţii sociale care nu au ridicat plăţile în termenele stabilite.

Datoriile faţă de beneficiarii prestaţiilor sociale la finele anului bugetar au fost raportate de CNAS în volumul plăţilor active, dar nu al drepturilor nerealizate de către cetăţeni.

Evaluările auditului denotă că datoriile raportate de CNAS sunt constituite din sumele aferente prestaţiilor sociale acordate beneficiarilor şi pentru care plăţile nu au fost ridicate într-o perioadă ce nu depăşeşte 3 sau 6 luni, după caz, în funcţie de tipul prestaţiei. La situaţia din 31.12.2018, datoriile au însumat 51,1 mil. lei.

Este de menţionat şi faptul că, în cazul nesolicitării la timp a mijloacelor financiare, plata acestora se suspendă şi poate fi reluată la solicitarea beneficiarului⁴⁶. Totodată, în caz de neachitare consecutivă, prestatorii serviciilor de plată restituie lunar mijloacele financiare pe contul CNAS.

^{__________________________}

⁴⁶ Regulamentul privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul public de pensii şi alocaţiilor sociale de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.929 din 15.08.2006; Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1478 din 15.11.2002; Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a alocaţiilor lunare de stat unor categorii de populaţie, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.470 din 02.05.2006; Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a alocaţiilor de stat pentru merite deosebite faţă de stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1413 din 2003; Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a ajutorului social, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1167 din 16.10.2008.

În aceste condiţii, deşi normele în vigoare prevăd doar sistarea plăţii, dar nu şi a dreptului beneficiarului la prestaţie în cazul în care decizia de acordare a acesteia nu este abrogată, auditul a constatat că CNAS, după restituirea mijloacelor financiare, micşorează sumele prestaţiilor calculate conform rapoartelor prezentate de către prestatorii serviciilor de plată şi, respectiv, datoria faţă de beneficiari.

Totodată, informaţiile analitice privind tranzacţiile de acordare şi plată a prestaţiilor sociale, precum şi datoriile faţă de beneficiari şi obligaţiunile acestora se regăsesc în baza de date a SI “Protecţia Socială” al CNAS.

Auditul a constatat că suma datoriilor reflectate în Rapoartele privind executarea BASS, de 51,1 mil.lei, nu este completă, fiind diminuată cu 39,0 mil.lei, comparativ cu cele din SI “Protecţia Socială”.

CNAS nu a asigurat raportarea creanţelor în sumă de circa 7,5 mil.lei privind supraplăţile către beneficiari ale prestaţiilor sociale, deşi în evidenţa contabilă acestea sunt înregistrate.

Normele metodologice cu referire la modul de întocmire a Rapoartelor privind executarea BASS reglementează că la indicatorul “Total creanţe” se reflectă sumele transferate în avans pentru bunuri, lucrări şi servicii şi alte plăţi pentru perioada de raportare.

Verificările de audit la acest aspect au relevat că CNAS nu a asigurat raportarea creanţelor privind supraplăţile prestaţiilor sociale achitate atât din BASS, cât şi din bugetul de stat.

Evidenţa contabilă indică că la 01.01.2018 creanţele pe termen scurt privind supraplăţile prestaţiilor de asigurări sociale constituiau 1,2 mil.lei, iar creanţele pe termen scurt privind supraplăţile prestaţiilor de asistenţă socială însumau 3,9 mil.lei.

Potrivit datelor din Raportul privind recuperarea sumelor de prestaţii plătite necuvenit beneficiarilor, pe parcursul anului 2018 au fost calculate supraplăţi în sumă de 5,7 mil lei ale prestaţiilor achitate din BASS şi de 1,6 mil.lei – ale celor achitate din bugetul de stat. Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat la partea de cheltuieli pentru anul 2018 (Formularul nr.4.1. CNAS) nu reflectă supraplăţile estimate de audit în sumă de 7,5 mil.lei, fiind denaturat în aceeaşi sumă.

Nerealizarea responsabilităţilor de către părţile implicate în procesul de acordare şi plată a ajutoarelor sociale şi celor pentru perioada rece a anului a determinat sistarea plăţilor şi lezarea drepturilor beneficiarilor.

În anul 2018, cheltuielile efective privind plata ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului au constituit 533,9 mil.lei şi, respectiv, 250,5 mil.lei, sau circa 4,1% din totalul cheltuielilor privind prestaţiile sociale (19 149,6 mil.lei).

Un aspect important îl reprezintă datoriile la aceste prestaţii faţă de beneficiari. În anul 2018, acestea au însumat 11,8 mil.lei, ceea ce constituie 23,1% din totalul datoriilor BASS raportate (51,1 mil.lei).

Potrivit cadrului legal⁴⁷, Direcţiile teritoriale de asistenţă socială stabilesc cuantumul ajutorului social, iar CNAS transferă mijloacele financiare corespunzătoare prin intermediul băncilor comerciale sau Î.S. “Poşta Moldovei”, plăţile fiind efectuate lunar.

^{__________________________}

⁴⁷ Art.9 alin.(2) şi art.10 alin.(1) din Legea cu privire la ajutorul social nr.133 din 13.06.2008 (cu modificările şi completările ulterioare).

Acest proces este unul complex şi fragmentat, cu implicarea multiplelor instituţii de diferite niveluri şi subordonări, care nu dispun de mecanisme şi pârghii de evaluare şi comunicare pentru a se asigura că mijloacele financiare au ajuns la beneficiari.

Auditul a constatat că modul de efectuare a plăţii mijloacelor băneşti către destinatar, prin intermediul prestatorilor serviciilor de plată, nu este supus verificărilor din lipsa mecanismelor de interconexiune şi control intern asupra evaluării dacă resursele BASS au fost achitate în conformitate cu actele legislative şi cu prevederile contractuale.

Pe parcursul anului 2018, plăţile au fost efectuate prin intermediul Î.S. “Poşta Moldovei” şi instituţiilor financiare. În acest sens, prevederile contractuale între CNAS şi Î.S. “Poşta Moldovei” reglementează că ultima are obligaţiunea de achitare integrală a tuturor prestaţiilor sociale, inclusiv a sumelor neachitate pentru lunile precedente⁴⁸. Totodată, în contract nu sunt specificate măsuri concrete de sancţionare pentru neonorarea obligaţiunilor de către părţi, acestea fiind expuse la modul general.

^{__________________________}

⁴⁸ Pct.2.2 din Contractul nr.06.01/17 din 04.01.2017 privind plata prestaţiilor sociale de către Î.S. “Poşta Moldovei”.

Analiza de către audit a procesului de plată a stabilit că, în anul 2018, pe contul CNAS au fost restituite de către Î.S. “Poşta Moldovei” 5,5 mil.lei pentru ajutorul social şi 4,7 mil.lei aferente ajutorului pentru perioada rece a anului, din sumele nesolicitate şi neachitate 6 luni consecutiv. În aceste circumstanţe, norma juridică stabileşte sistarea plăţilor care pot fi solicitate de beneficiar în baza cererii.

Auditul a constatat că CNAS nu a înregistrat în evidenţa contabilă plăţile sistate şi datoriile formate faţă de beneficiari, aceste informaţii regăsindu-se doar în SI “Protecţia Socială”. Totodată, nu se monitorizează nici onorarea obligaţiunilor contractuale de către Î.S. “Poşta Moldovei”, iar în contextul rambursării sumelor semnificative nu sunt analizaţi factorii şi cauzele ce au determinat aceste situaţii⁴⁹.

^{__________________________}

⁴⁹ Pct.5.1. din Instrucţiunea privind plata unor prestaţii sociale prin intermediul Î.S. “Poşta Moldovei”, aprobată prin Ordinul CNAS nr.241-A din 05.12.2016.

De menţionat că auditul a constatat achitarea lunară a pensiilor de către Î.S. “Poşta Moldovei”, în timp ce plata ajutoarelor băneşti nu a fost efectuată permanent de aceasta. De asemenea, s-a constatat direcţionarea de către CNAS a ajutoarelor spre plată către Î.S. “Poşta Moldovei”, deşi beneficiarul dispunea de card bancar, celelalte prestaţii sociale fiind achitate prin intermediul instituţiilor financiare. Aceste aspecte au condus la neridicarea mijloacelor băneşti de către beneficiari şi sistarea plăţilor.

În vederea diminuării datoriilor faţă de beneficiarii ajutoarelor sociale pentru ultimele 6 luni şi evitării situaţiilor de sistare a plăţilor, Î.S. “Poşta Moldovei” a emis, la adresa oficiilor poştale teritoriale, o circulară de responsabilizare a lucrătorilor poştali şi achitare lunară a tuturor prestaţiilor⁵⁰. Aceasta prevede obligativitatea personalului implicat în procesul de achitare a prestaţiilor de a verifica şi achita, conform buletinului de identitate, ajutoarele sociale odată cu achitarea pensiei.

^{__________________________}

⁵⁰ Circulara Î.S. “Poşta Moldovei” nr.21166 din 04.03.2019, în adresa filialelor/oficiilor poştale teritoriale (cu completările ulterioare).

La solicitarea auditului, Î.S. “Poşta Moldovei” a informat că datoriile aferente ajutorului pentru perioada rece a anului pentru ultimele 6 luni (la situaţia din 04.03.2019) constituiau 8,8 mil.lei, în raport cu 25 172 de plăţi lunare. Ca rezultat al recomandării auditului privind asigurarea plăţii prestaţiilor către beneficiari, datoriile la ajutoarele aferente perioadei rece a anului au fost diminuate până la 3,5 mil.lei, în raport cu 11 120 de plăţi lunare, astfel fiind achitate 5,3 mil.lei aferente a 14 052 de plăţi lunare.

Verificările de audit au stabilit că, din lipsa unei informaţii veridice şi complete privind venitul global al familiei, în unele cazuri au fost acordate neconform ajutoarele sociale. Astfel, s-a constatat că Direcţiile de asistenţă socială au evaluat incorect veniturile membrilor familiei, din cauza că beneficiarul nu a declarat integral veniturile, iar specialiştii nu au avut acces la bazele de date ale instituţiilor care deţin informaţii privind sursele şi mărimea veniturilor.

Astfel, au fost atestate situaţii când:

• beneficiarul nu a declarat modificările intervenite în perioada martie - octombrie 2017 în veniturile obţinute din drepturile salariale, fapt ce a determinat acordarea nejustificată a ajutorului social în mărime de 4,0 mii lei. Plăţile achitate neconform au fost identificate în 2018 de către Inspecţia Socială, mijloacele financiare fiind restituite integral;

• persoana nu a declarat că a beneficiat de salariu, deşi datele din SI “Protecţia Socială” al CNAS relevau obţinerea veniturilor lunare de 2,7 mii lei. Ca impact, persoana a beneficiat nejustificat de ajutor social şi ajutor pentru perioada rece a anului, în sumă totală de 1,5 mii lei, pentru perioada decembrie 2018 - februarie 2019;

• micşorarea cuantumului ajutorului social cu 0,1 mii lei lunar şi privarea de mijloace băneşti în sumă totală de 1,2 mii lei în decursul anului 2018, din cauza că un membru al familiei a prezentat certificatul ce atesta mărirea salariului calculat (1,3 mii lei).

În acest context, se menţionează că verificarea acordării dreptului şi calculării acestor prestaţii se realizează de către Inspecţia Socială. Potrivit informaţiei prezentate echipei de audit, în anul 2018 Inspecţia Socială a supus inspectării 1 021 cereri de acordare a ajutorului social şi ajutorului pentru perioada rece a anului, fiind constatate 1 280 de iregularităţi în valoare totală de 1,4 mil.lei.

Referitor la deblocarea plăţilor sistate ale prestaţiilor sociale (care au depăşit termenul de 6 luni), se atestă că CNAS a întocmit lista beneficiarilor ce nu au ridicat ajutoarele începând cu decembrie 2017 şi a transmis-o MSMPS, care, prin intermediul direcţiilor de asistenţă socială, urma să restabilească plăţile. Potrivit informaţiilor oferite de CNAS, au fost sistate plăţi în sumă de 4,5 mil.lei aferente ajutorului pentru perioada rece a anului şi de 5,9 mil.lei pentru ajutorul social. Referitor la plăţile sistate, MSMPS a analizat lista beneficiarilor şi a depistat neachitarea a 14 174 de plăţi aferente ajutorului pentru perioada rece a anului şi 13 882 de plăţi pentru ajutorul social.

Urmare a înaintării spre modificare şi completare a unor regulamente aprobate prin Hotărâri de Guvern, la 13 mai 2019 CNAS a expediat în adresa Î.S. “Poşta Moldovei” un proiect al Contractului privind distribuirea prestaţiilor sociale, în scopul aplicării unei abordări unice privind plata prestaţiilor sociale, precum şi optimizării şi eficientizării procedurilor de plată şi evidenţă a plăţii în vederea minimizării riscului plăţilor neconforme. În proiectul contractului, în cazul neonorării obligaţiunilor contractuale, a fost prevăzută sancţiunea pecuniară în mărime de 0,001% din sumele neachitate. De asemenea, proiectul prevede efectuarea de către CNAS a controalelor inopinate asupra plăţii prestaţiilor sociale, în baza cererilor, adresărilor, petiţiilor beneficiarilor.

Tranzacţiile privind restituirile de cheltuieli caracteristice “anului curent” nu au fost delimitate de cele aferente anilor precedenţi, ceea ce a cauzat denaturarea indicatorilor de cheltuieli şi a surselor de finanţare cu circa 0,6 mil.lei.

Normele metodologice privind modul de întocmire a Rapoartelor privind executarea BASS reglementează că, la indicatorul “Executat anul curent”, la partea de cheltuieli se reflectă tranzacţiile anului curent, iar restituirile de cheltuieli din anii precedenţi se reflectă la sursele de finanţare. Potrivit informaţiilor prezentate în Rapoartele privind executarea BASS, în anul 2018 nu au avut loc restituiri de cheltuieli din anii precedenţi.

Datele evidenţei contabile ale CNAS indică că la 01.01.2018 creanţele pe termen scurt privind supraplăţile prestaţiilor de asigurări sociale constituiau 1,2 mil.lei, iar creanţele pe termen scurt privind supraplăţile prestaţiilor de asistenţă socială au însumat 3,9 mil.lei. Concomitent, în Registrele de evidenţă privind recuperarea sumelor de pensii, indemnizaţii şi alocaţii sociale de stat necuvenite din vina beneficiarului, pentru luna ianuarie 2018, se reflectă că la începutul perioadei de gestiune existau sume spre recuperare, iar pe parcurs au fost reţinute din plata prestaţiilor sociale.

Auditul a atestat recuperarea în perioada auditată a cheltuielilor din perioadele anterioare în sumă de circa 0,6 mil.lei. Astfel, nerespectarea normelor metodologice de raportare a restituirilor de cheltuieli din anii precedenţi a condus la denaturarea cheltuielilor executate şi a surselor de finanţare prezentate în Rapoartele privind executarea BASS (Formularele nr.1 CNAS, nr.4 CNAS şi nr.4.1. CNAS), în aceeaşi sumă.

CNAS a motivat această situaţie prin lipsa, în documentele primare privind recuperarea de la beneficiari a sumelor primite necuvenit, a informaţiilor despre perioada în care au fost suportate cheltuielile de prestaţii sociale, ceea ce a generat imposibilitatea delimitării tranzacţiilor de restituiri ale cheltuielilor caracteristice anului curent de cele din anii precedenţi, informaţia fiind disponibilă în SI “Protecţia Socială”.

Modul de organizare a evidenţei contabile şi a procesului de întocmire a Rapoartelor privind executarea BASS este unul specific, care, deşi implică eforturi suplimentare, nu asigură plenitudinea raportării indicatorilor BASS.

Pentru evidenţa contabilă şi raportarea privind executarea BASS, CNAS dispune şi aplică propriul Plan de conturi contabile, parte componentă a Instrucţiunii cu privire la evidenţa contabilă în CNAS, care nu este integrat cu Clasificaţia bugetară economică. Conturile contabile sunt diferite de codurile Clasificaţiei economice, iar procesul de înregistrare, evidenţă şi raportare este unul complicat, care obligă transpunerea repetată a indicatorilor BASS.

Pentru a face posibilă raportarea privind executarea BASS, odată cu Instrucţiunea au fost aprobate tabelele de trecere a conturilor destinate prestaţiilor sociale şi cheltuielilor administrative în sistemul public de asigurări sociale. Comparativ cu cheltuielile, pentru componentele de venituri nu au fost elaborate tabelele de trecere, ceea ce poate influenţa acurateţea întocmirii Rapoartelor la acest capitol.

Totodată, se constată că Instrucţiunea privind evidenţa contabilă în CNAS nu conţine reglementări exhaustive şi detaliate privind reflectarea şi evidenţa tuturor tipurilor de tranzacţii specifice BASS, cum ar fi: sistarea plăţilor cu formarea datoriilor, evidenţa supraplăţilor şi a restituirilor etc. De asemenea, se atestă interpretări la capitolul venituri şi cheltuieli din mijloacele financiare aferente transferurilor de la bugetul de stat, precum şi incertitudini la capitolul evaluarea şi reflectarea creanţelor şi datoriilor CNAS. Acest fapt creează dificultăţi la verificarea plenitudinii şi exactităţii indicatorilor de cheltuieli executate, achitate şi efective.

Se remarcă că informaţiile şi tranzacţiile analitice pentru majoritatea cheltuielilor BASS (circa 98%) nu se regăsesc în sistemul informaţional contabil 1 C, fiind în SI “Protecţia Socială”. Astfel, procedura de raportare nu este una automatizată, fiind complexă şi dificilă, care presupune mai multe activităţi, cum ar fi: transpunerea, inclusiv manuală, a datelor sintetice din SI “Protecţia Socială” în SI 1 C, ulterior din sistemul de evidenţă contabilă în formularele de rapoarte în programul Excel. Aceasta se întâmplă din cauza că Rapoartele privind executarea BASS sunt structurate după un alt principiu, iar indicatorii sunt denumiţi şi grupaţi diferit decât în evidenţa contabilă.

Circumstanţele descrise au creat dificultăţi pentru auditori la reconcilierea datelor care au stat la baza întocmirii Rapoartelor privind executarea BASS.

Cheltuielile pentru plata indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă care s-au retras din activitatea de sport au fost evaluate corect în anul 2018, deşi în anii precedenţi s-au admis unele nereguli la recalcularea prestaţiei.

În anul 2018, cheltuielile efective pentru indemnizaţiile viagere sportivilor de performanţă care s-au retras din activitatea de sport au constituit 4,1 mil.lei.

Conform cadrului legal⁵¹, dreptul la indemnizaţia lunară viageră îl au sportivii, cetăţeni şi rezidenţi ai Republicii Moldova, care au obţinut pentru Republica Moldova una sau mai multe medalii de aur, de argint sau de bronz la probele individuale sau pe echipe la Jocurile Olimpice sau la jocurile Paralimpice, la campionatele mondiale sau la campionatele europene de seniori, la probe olimpice sau paralimpice, la cerere şi cu confirmarea autorităţii centrale de specialitate, dacă întrunesc cumulativ următoarele condiţii: au împlinit vârsta de 35 de ani şi au fost membri ai loturilor naţionale timp de cel puţin 8 ani.

^{__________________________}

⁵¹ Art.34 din Legea nr.330-XIV din 25.03.1999 cu privire la cultura fizică şi sport; Regulamentul cu privire la modul de calcul şi de plată a indemnizaţiei viagere sportivilor de performanţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.917 din 07.11.2014.

Urmare a verificării de către audit, s-a constatat că, în cazul unui beneficiar, căruia indemnizaţia i-a fost stabilită la 01.02.2013, prestaţia a fost suspendată neconform din 01.12.2014 pe motivul neatingerii vârstei de 35 ani, în legătură cu modificarea normelor legale⁵², a căror acţiune nu putea fi aplicată retroactiv⁵³. Prestaţia socială a fost restabilită ulterior la atingerea vârstei de 35 ani (01.01.2017). Astfel, beneficiarul, pe parcursul perioadei suspendate (01.12.2014 - 01.01.2017), a fost privat de dreptul de a primi mijloace financiare în sumă de 150,4 mii lei.

^{__________________________}

⁵² Legea nr.161 din 28.06.2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.330-XIV din 25 martie 1999 cu privire la cultura fizică şi sport.

⁵³ Art.46 din Legea privind actele legislative nr.780-XV din 27.12.2001.

__________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, situaţiile financiare ale Rapoartelor Guvernului privind

executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală în anul 2018,

cu excepţia posibilelor efecte determinate de limitarea în expunerea exactităţii

şi plenitudinii tranzacţiilor aferente contractării, înregistrării, raportării şi

achitării serviciilor medicale spitaliceşti şi de ambulatoriu acordate de către

instituţiile medicale şi achitate de către CNAM, oferă, sub toate aspectele

semnificative, o imagine reală şi fidelă privind executarea FAOAM în anul 2018,

în conformitate cu cadrul aplicabil de raportare financiară.

_________________________________________________

Sursă: http://www.ccrm.md/hotariri-si-rapoarte-1-95?idh=995

Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) reprezintă totalitatea veniturilor, a cheltuielilor şi a surselor de finanţare destinate pentru realizarea funcţiilor şi gestionarea sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală.

Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală se administrează de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM).

Relaţiile între bugetul de stat şi FAOAM se realizează prin transferuri de la bugetul de stat pentru asigurarea obligatorie de asistenţă medicală a categoriilor de persoane, precum şi prin alte transferuri cu destinaţie specială pentru implementarea unor programe de sănătate.

Responsabilitatea Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină constă în organizarea, desfăşurarea şi dirijarea procesului de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, cu aplicarea procedeelor şi mecanismelor admisibile pentru formarea fondurilor financiare destinate acoperirii cheltuielilor de tratament şi profilaxie a maladiilor şi stărilor, incluse în Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, controlul calităţii asistenţei medicale acordate şi implementarea cadrului normativ aferent asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

Responsabilitatea Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale constă în monitorizarea şi analiza executării FAOAM. Responsabilitatea Ministerului Finanţelor ţine de:

• elaborarea şi aprobarea, în baza Legii contabilităţii şi în conformitate cu Planul de conturi contabile, a metodologiei privind evidenţa contabilă în sistemul bugetar, inclusiv privind contabilitatea executării FAOAM;

• elaborarea şi aprobarea metodologiei privind implementarea cadrului normativ-legal în domeniul finanţelor publice, inclusiv privind evidenţa contabilă şi raportarea bugetelor componente ale bugetului public naţional, precum şi acordarea asistenţei metodologice în procesul bugetar.

Raportul anual privind executarea FAOAM se întocmeşte de către CNAM şi se prezintă Guvernului, în termenele prevăzute de calendarul bugetar.

Raportul anual privind fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2018 cuprinde 5 capitole, şi anume:

• raportul de gestiune, care conţine detalieri privind drepturile şi accesul cetăţenilor la toate tipurile de servicii medicale, inclusiv costisitoare; evoluţia cheltuielilor programelor speciale în urma realizării şi alocării mijloacelor FAOAM conform priorităţilor etc.;

• deficienţele constatate în gestionarea resurselor FAOAM, ce reflectă rezultatele monitorizării de către companie a volumului şi calităţii serviciilor medicale prestate de IMS;

• performanţa executării subprogramelor de cheltuieli ale FAOAM, care reflectă realizarea indicatorilor pentru cele 10 subprograme prin care au fost stabilite priorităţile în utilizarea resurselor FAOAM;

• situaţiile financiare, ce dezvăluie în mod detaliat situaţiile financiare ale Companiei, Rapoartele privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, inclusiv formularele auditate de Curtea de Conturi⁵⁴.

^{__________________________}

⁵⁴ Formularul nr.1 – Raport privind executarea indicatorilor generali şi surselor de finanţare ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală; Formularul nr.1.1 – Raport privind executarea veniturilor fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală; Formularul nr.1.2 – Raport privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe cheltuieli; Formularul nr.2 – Raport privind executarea programelor de cheltuieli ale fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală; Formularul nr.4 – Raport privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală; Formularul nr.4.1 – Raport privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală la partea de cheltuieli şi active nefinanciare, prezentate oficial spre auditare la data de 14.05.2019.

Veniturile FAOAM provin din contribuţii şi prime de asigurare obligatorie şi din transferuri primite în cadrul bugetului public naţional. Pentru anul 2018, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală au fost aprobate la venituri în sumă de 6 733,3 mil.lei, fiind executate la nivel de 102,1%, sau în sumă de 6 877,4 mil.lei.

În anul de raportare, principala sursă de formare a veniturilor au constituit-o primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală la salariu şi alte recompense, achitate de fiecare categorie de plătitori, care constituie 58,3% (4 007,2 mil.lei), transferurile de la bugetul de stat pentru asigurarea medicală a categoriilor de persoane asigurate de Guvern – de 38,3% (2 634,9 mil.lei), urmate de primele de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă – de 1,6% (110,3 mil.lei). Sursele de formare a veniturilor şi dinamica acestora se prezintă structurat în Diagrama nr.8.

Diagrama nr.8

Sursele de constituire a veniturilor FAOAM în perioada 2017-2018 (mii lei)

Sursă: Elaborată de auditor în baza Formularului nr.4 al CNAM.

Începând cu anul 2018, CNAM reflectă în evidenţa contabilă veniturile calculate în corespundere cu principiile contabilităţii de angajamente, care presupun recunoaşterea elementelor contabile pe măsura apariţiei acestora, indiferent de momentul încasării mijloacelor băneşti.

Cheltuielile FAOAM în anul 2018 au fost aprobate în sumă de 6 733,3 mil.lei, realizate la nivel de 99,7% (6 714,1 mil.lei) şi îndreptate în Fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente (fondul de bază), Fondul de rezervă al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, Fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale şi în Fondul de administrare a sistemului de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Dinamica cheltuielilor executate din Fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente pe tipuri de asistenţă medicală în anul 2018, comparativ cu perioada precedentă, a fost în creştere, datele fiind prezentate în Diagrama nr.9.

Diagrama nr.9

Executarea cheltuielilor FAOAM în perioada 2017 – 2018 (mii lei)

Sursă: Elaborată de auditor în baza Formularului nr.4 al CNAM.

În vederea asigurării accesului populaţiei la servicii medicale calitative şi medicamente compensate, în anul 2018 CNAM a contractat 437 de instituţii medico-sanitare şi 254 de instituţii farmaceutice.

În conformitate cu Programul unic, au fost contractate servicii medicale în cuantum de 6 586,4 mil.lei şi compensate parţial sau integral medicamente în sumă de 508,0 mil.lei, prescrise în tratamentul de durată în condiţii de ambulator şi în tratamentul episodic efectuat în staţionare de zi, cabinete de proceduri şi la domiciliu.

În fondul pentru achiziţia serviciilor medicale curente (fondul de bază) se repartizează nu mai puţin de 94% din veniturile FAOAM. Astfel, în perioada de raportare, cheltuielile fondului de bază au constituit 6 586,4 mil.lei, sau 98,1% din totalul cheltuielilor, fiind în creştere faţă de anul 2017 cu 423,5 mil.lei, sau cu 6,9%.

Cu referire la subprogramele de cheltuieli, structurate pe tipuri de asistenţă medicală, se denotă, la fel ca şi în anii precedenţi, că ponderea cea mai semnificativă o deţine asistenţa medicală spitalicească, în cuantum de 3 368,4 mil.lei, sau 50,2% din totalul cheltuielilor, fiind urmată de asistenţa medicală primară – 1 885,5 mil.lei (28,1%), asistenţa medicală urgentă prespitalicească – 561,6 mil.lei (8,4%), asistenţa medicală de ambulatoriu – 504,5 mil.lei (7,5%) etc.

În scopul automatizării fluxului informaţional în cadrul instituţiilor medicale ce prestează asistenţă medicală primară, pentru justificarea serviciilor de asistenţă medicală primară prestate populaţiei, se utilizează Sistemul Informaţional Automatizat “Asistenţa Medicală Primară” (SIA AMP).

Deşi instituţiile medicale ce prestează asistenţă medicală primară utilizează SIA AMP, acesta nu este ajustat la cerinţele cadrului legal şi la necesităţile sistemului de sănătate, precum şi nu oferă posibilitatea de a evalua şi monitoriza rezultatele activităţii instituţiei de profil.

Reglementările referitor la asigurarea schimbului de date între SI “Registrul persoanelor înregistrate la medicul de familie din cadrul instituţiei medico-sanitare ce prestează asistenţă medicală primară în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală” şi SIA AMP, prin intermediul platformei de interoperabilitate, nu sunt implementate, situaţie constatată şi în auditul precedent.

Este de menţionat şi faptul că, în cadrul examinării modului de prelucrare a informaţiei, la procesarea datelor generate de sistem se admit erori de introducere a datelor, iar sincronizarea întârziată a datelor între SIA AMP şi Registrul de Stat al populaţiei condiţionează afectarea integrităţii şi acurateţei datelor procesate. Situaţia descrisă generează riscul privind lipsa integrării şi interconexiunii datelor din SI deţinute de CNAM, a cărui materializare s-a constatat şi în cadrul auditului precedent.

Contractarea şi achitarea serviciilor medicale de ambulatoriu potrivit principiului “per capita” în lipsa ajustării trimestriale a volumului plăţilor conform numărului de persoane înregistrate în instituţiile medicale nu oferă posibilitatea expunerii asupra plenitudinii mijloacelor financiare achitate, ţinând cont de evaluarea nivelului tranzacţiilor pentru aceste servicii.

În scopul garantării accesibilităţii persoanelor la serviciile medicale incluse în Programul unic⁵⁵, în anul 2018, din Fondul pentru achitarea serviciilor medicale curente au fost repartizate mijloace financiare prin contractarea instituţiilor medicale, conform principiului “per capita”, pentru subprogramele “Asistenţa Medicală Primară – 1136,5 mil.lei”, “Asistenţa medicală specializată de ambulatoriu – 291,1 mil.lei” şi “Asistenţa medicală urgentă prespitalicească – 561,5 mil.lei”, acestea deţinând o pondere de 33% în totalul mijloacelor fondului de bază.

^{__________________________}

⁵⁵ Hotărârea Guvernului nr.1387 din 10.12.2007 “Cu privire la aprobarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală”.

Verificările de audit au stabilit că în factura aferentă serviciilor medicale prestate se indică doar valoarea totală a serviciilor prestate, fără a reflecta volumul de asistenţă medicală prestată sau numărul persoanelor unice deservite.

Modalitatea de achitare pentru serviciile medicale acordate determină necesitatea prezentării facturii însoţite de Raportul privind volumul şi costul serviciilor. Astfel, instituţiile medico-sanitare raportează trimestrial CNAM numărul de vizite realizate de către medicii de familie sau medicii specialişti de profil, precum şi numărul de solicitări, în timp ce CNAM finanţează după principiul “per capita”, şi nu în funcţie de numărul de vizite sau solicitări realizate.

Se denotă că, pentru asistenţa medicală primară, tariful “per capita” este ajustat la riscul de vârstă, conform grupelor aprobate. De asemenea, pentru efectuarea plăţilor trimestriale⁵⁶, doar în cazul asistenţei medicale primare numărul persoanelor (asigurate şi neasigurate) înregistrate în “Registrul persoanelor înregistrate la medicul de familie din cadrul instituţiei medico-sanitare” este actualizat trimestrial la situaţia ultimei zile a trimestrului.

^{__________________________}

⁵⁶ Pct.72 din Ordinul CNAM nr.1131/658A din 29.12.2017 privind aprobarea Criteriilor de contractare a instituţiilor medico-sanitare în cadrul sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2018.

Se relevă că, în cadrul asistenţei medicale primare, la efectuarea achitărilor integrale CNAM ajustează suma achitată în baza numărului de persoane înregistrate în instituţiile medicale, însă în cazul asistenţei medicale specializate de ambulatoriu această ajustare nu se efectuează, deşi principiul de contractare este acelaşi. În aceste circumstanţe, poate fi afectată calitatea serviciilor medicale prestate în cazul în care suma acordată pentru deservirea populaţiei rămâne constantă, iar numărul persoanelor înregistrate este în creştere.

Figura nr.1

Contractarea, raportarea şi achitarea serviciilor medicale

Sursă: Elaborată de echipa de audit.

În contextul celor menţionate, se relevă lipsa de corelare şi de continuitate între indicatorii de rezultat la contractarea, raportarea şi achitarea serviciilor de asistenţă medicală primară, asistenţă medicală specializată de ambulatoriu şi asistenţă medicală urgentă prespitalicească.

În aceste condiţii, nu se asigură transparenţa procesului de realizare a volumelor de servicii medicale prestate.

Prestarea, înregistrarea şi raportarea serviciilor medicale spitaliceşti de către instituţii nu oferă date exacte cu privire la serviciile medicale supraexecutate, iar Compania nu dispune de instrumente de monitorizare şi delimitare a acestora.

Instituţiile medicale cu profil spitalicesc, contractate de CNAM conform condiţiilor contractuale, urmează să fie finanţate pentru serviciile acordate în limita volumelor contractate⁵⁷.

^{__________________________}

⁵⁷ Pct.4.2 din Contractul-tip de acordare a asistenţei medicale (de prestare a serviciilor medicale) în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1636 din 18.12.2002.

În anul 2018, 58 de instituţii medicale publice au prestat persoanelor asigurate servicii ce depăşesc semnificativ volumele de servicii medicale spitaliceşti contractate de CNAM, în sumă de 260,1 mil.lei, iar 6 instituţii private – în sumă de 1,05 mil.lei, servicii care au fost achitate de către CNAM.

De menţionat că, la înregistrarea cazurilor tratate, CNAM utilizează Sistemul Informaţional “Evidenţa şi raportarea serviciilor medicale în sistem DRG-online”, care nu dispune de instrumente de urmărire şi delimitare a serviciilor medicale achitate, precum şi a celor supraexecutate de către instituţiile medicale.

Nici instituţiile medicale nu dispun de mecanisme de evidenţă a serviciilor medicale prestate peste prevederile contractuale şi nici nu reflectă în evidenţa contabilă cheltuielile generate de costurile serviciilor supraexecutate.

Reieşind din cele expuse, se relevă imposibilitatea expunerii asupra exactităţii şi plenitudinii serviciilor medicale spitaliceşti acordate de către instituţiile medicale şi achitate de CNAM, în condiţiile supraexecutării volumelor de servicii în sumă de 261,2 mil.lei.

Spectrul serviciilor medicale de înaltă performanţă, prevăzut în Programul unic, nu a fost realizat pe deplin, prin ce nu a sporit accesul populaţiei la acestea.

Pentru asigurarea accesului populaţiei la servicii medicale de înaltă performanţă, în anul 2018 au fost alocate mijloace financiare semnificative în volum de 212,1 mil.lei, prin contractarea şi finanţarea instituţiilor medicale în baza ofertelor ce reflectă totalitatea investigaţiilor care pot fi realizate de către instituţia respectivă.

Din totalul de 608 servicii medicale de înaltă performanţă prevăzute în Programul unic, au fost contractate şi prestate 401 tipuri de servicii, 207 tipuri de investigaţii de înaltă performanţă prevăzute de Programul unic nefiind contractate. În aceste circumstanţe, se relevă că, deşi Programul unic stabileşte tipurile serviciilor medicale de înaltă performanţă, populaţia nu poate beneficia pe deplin de aceste servicii medicale.

Cheltuielile pentru medicamentele compensate, în sumă de 1,2 mil.lei, nu sunt justificate din cauza erorilor în SIA “Medicamente compensate”, situaţie ce poartă un caracter permanent.

În anul 2018, CNAM a raportat cheltuieli pentru medicamentele compensate (parţial şi integral) în sumă de 508,0 mil.lei, acestea fiind finanţate din contul fondului de bază, subprogramul “Asistenţa medicală primară”.

De menţionat că evidenţa reţetelor se ţine în SIA “Medicamente compensate”. Conform datelor din SIA respectiv, acestea au fost prescrise pentru 816 147 de beneficiari, în baza a 5 260 392 de reţete.

Lunar, instituţiile farmaceutice transmit online informaţiile din reţetele pentru medicamentele compensate din FAOAM, care sunt supuse validării de CNAM după anumite criterii. În cazul nevalidării, instituţia farmaceutică întreprinde măsuri de corectare a reţetelor nevalidate, pentru ca acestea să corespundă procedurilor de validare.

Din lipsa interconexiunii Sistemului informaţional “Medicamente compensate” cu Registrul de Stat al Populaţiei, precum şi a funcţionalităţii acestuia în regim offline, 1 882 219 de reţete (35,78%), în sumă de 173,6 mil.lei (34,19%), nu au fost validate.

Distribuirea din farmacie în secţiile spitalelor a medicamentelor şi produselor parafarmaceutice nu s-a realizat în deplină măsură, ceea ce a determinat neasigurarea subdiviziunilor spitaliceşti cu medicamentele necesare/solicitate în valoare de 103,0 mii lei şi riscuri privind aplicarea tratamentelor incomplete sau achiziţionarea medicamentelor din contul pacienţilor.

Insuficienţa stocurilor şi procesul anevoios şi de durată aferent asigurării cu medicamente şi produse parafarmaceutice la 2 instituţii medicale⁵⁸ au cauzat situaţia în care, pe parcursul anului 2018, secţiile acestora nu au dispus de medicamentele necesare, astfel încât pentru 774 de bonuri nu s-au eliberat medicamente în valoare de 103,0 mii lei. Acest fapt implică riscuri de aplicare incompletă a tratamentelor pentru persoanele asigurate şi, respectiv, cumpărarea medicamentelor de către pacienţii spitalizaţi.

^{__________________________}

⁵⁸ IMSP SCM “Sfântul Arhanghel Mihail” şi IMSP Spitalul Clinic Traumatologic şi Ortopedie.

Neîndeplinirea cazurilor pe programele speciale a fost determinată de procesul de achiziţii publice ale medicamentelor şi consumabilelor medicale, care este unul complex şi problematic, ceea ce a condus la nerealizarea, în unele cazuri, a scopurilor scontate.

Tergiversarea procedurilor de achiziţie a consumabilelor medicale a determinat nerealizarea a 58 de intervenţii chirurgicale de endoproteză la şold şi genunchi de către o instituţie medicală (IMSP Spitalul Clinic Traumatologic şi Ortopedie), din totalul de 478 de cazuri contractate conform programului special.

La examinarea repartizării intervenţiilor chirurgicale în scopul diminuării listei de aşteptate (2022 de persoane la 15 instituţii medicale), s-a stabilit că, efectiv, au fost realizate doar 988 de intervenţii (cazuri tratate), dintre care 636 efectuate la Institutul de Medicină Urgentă şi Spitalul Clinic Traumatologic şi Ortopedie. De menţionat că Spitalul raional Orhei, deşi i-au fost remise 71 de cazuri, nu a efectuat nicio intervenţie, iar Spitalul municipal Bălţi a efectuat 46 de intervenţii din 147 de cazuri repartizate, ceea ce nu asigură realizarea intervenţiilor necesare populaţiei.

Contractarea şi finanţarea Centrelor Comunitare de Sănătate Mintală şi a Centrelor de Sănătate Prietenoase Tinerilor se fac diferenţiat, în lipsa unor criterii exhaustive.

Pentru asigurarea dezvoltării serviciilor comunitare în toate subdiviziunile administrativ-teritoriale ale republicii, precum şi în scopul sporirii accesului populaţiei la aceste servicii, în anul 2018 CNAM a contractat 41 de Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor (22,2 mil.lei) şi 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală (24,5 mil.lei).

Analiza de către auditor a cuantumului de mijloace financiare alocate relevă că acestea au fost repartizate diferenţiat de la un Centru la altul, deşi unele Centre deservesc acelaşi număr de populaţie şi dispun de acelaşi număr de unităţi de personal.

În aceste circumstanţe, volumul serviciilor acordate diferă de la centru la centru şi nu oferă o claritate asupra modului şi sumelor aprobate de către CNAM, fapt ce se reflectă direct asupra costului mediu per serviciu/consultaţie. Astfel, costul real al unei vizite la Centrele Comunitare de Sănătate Mintală variază de la 34,5 lei/vizită până la 402,4 lei/vizită.

3.2 Rapoartele financiare consolidate ale ministerelor

Ministerele sunt organe centrale de specialitate ale statului care asigură realizarea politicii guvernamentale în domeniile de activitate care le sunt încredinţate. Acestea şi alte autorităţi administrative centrale se află în raporturi de colaborare în domenii de interes comun, în scopul realizării misiunii şi exercitării funcţiilor şi atribuţiilor lor.

Ministerele ţin evidenţa contabilă în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27 aprilie 2007, a Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice, a Clasificaţiei bugetare şi a altor acte normative emise de către Ministerul Finanţelor.

În evidenţa contabilă, ministerele trebuie să asigure înregistrarea cronologică a operaţiunilor economico-financiare şi controlul sistematic asupra mersului executării de casă a bugetelor, stării decontărilor cu persoanele juridice şi fizice, asupra integrităţii resurselor băneşti şi valorilor materiale.

Răspunderea pentru ţinerea evidenţei contabile şi raportarea financiară îi revine conducătorului autorităţii/instituţiei bugetare. Conducătorii ministerelor, instituţiilor şi serviciilor lor contabile, contabilii-şefi ai contabilităţilor centralizate dirijează organizarea evidenţei contabile şi a sistemului de raportare, exercită controlul asupra executării bugetelor de către instituţiile din sistemul lor.

În componenţa Guvernului intră 9 ministere: Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului; Ministerul Apărării; Ministerul Economiei şi Infrastructurii; Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Ministerul Finanţelor; Ministerul Justiţiei; Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

__________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare ale aparatului central al

Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene încheiate la 31 decembrie 2018,

 sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine reală şi fidelă a situaţiilor

patrimoniale şi financiare, în corespundere cu cadrul de raportare

financiară aplicabil.

_________________________________________________

Sursă: http://www.ccrm.md/hotariri-si-rapoarte-1-95?idh=975

Resursele financiare destinate aparatului central al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) pentru anul 2018 au fost aprobate în sumă de 60,9 mil.lei, fiind constituite din resursele generale – 59,4 mil.lei, şi resursele colectate – 1,5 mil.lei. Ulterior, totalul precizat atât al resurselor, cât şi al cheltuielilor a constituit 62,3 mil.lei. Nivelul de executare atât a resurselor, cât şi a cheltuielilor şi activelor nefinanciare este de 97,2% faţă de suma aprobată şi la nivel de 95,1% – faţă de suma precizată.

Rezultatele auditului public extern, bazate pe evaluările şi activităţile desfăşurate, denotă că aparatul central al MAEIE a asigurat organizarea şi funcţionarea sistemului de control intern, concomitent fiind constatate unele observaţii de audit, care nu au depăşit nivelul de materialitate şi nu au influenţat fidelitatea rapoartelor financiare, auditul exprimând opinie de audit fără rezerve.

Astfel, auditul a relevat:

• subcontul “Active nemateriale” nu reflectă valoarea “Sistemului Informaţional Automatizat Consul”, creat în cadrul unui proiect finanţat din surse externe în anul 2012, MAEIE nedispunând de informaţii privind costul acestuia;

• aplicarea incorectă a formulei de recalculare a valorii uzurabile a clădirilor, urmare a reparaţiilor capitale efectuate în anul 2018, uzura fiind diminuată cu 40,1 mii lei;

• necesitatea completării funcţiilor vacante din cadrul Serviciului tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, MAEIE având prevăzute pentru subdiviziune 2 unităţi de personal. În aceste circumstanţe, pentru executarea lucrărilor au fost încheiate contracte de prestări servicii informaţionale cu persoane fizice (281,5 mii lei). Potrivit motivaţiilor entităţii, completarea acestor funcţii este influenţată de nivelul salarizării specialiştilor calificaţi în domeniul TI.

___________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare consolidate ale Ministerului

Afacerilor Interne pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 2018, cu excepţia efectelor

denaturărilor semnificative în valoare de 476,2 mil.lei, constatate la recunoaşterea,

clasificarea şi raportarea soldurilor conturilor contabile (356,9 mil.lei), precum şi la

 clasificarea, atribuirea şi raportarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare în sumă de

18,1 mil.lei şi, respectiv, de 101,2 mil.lei, sub toate aspectele semnificative,

oferă o imagine corectă şi fidelă în conformitate cu cadrul

de raportare financiară aplicabil.

_________________________________________________

Sursă: http://www.ccrm.md/hotariri-si-rapoarte-1-95?idh=998

În anul 2018, Ministerul Afacerilor Interne şi instituţiile din subordine auditate au gestionat resurse financiare alocate pentru ordinea publică şi alte activităţi din bugetul de stat în sumă totală de 2667,5 mil.lei, inclusiv 544,5 mil.lei – active nefinanciare, faţă de perioada precedentă de gestiune fiind înregistrată o creştere a alocaţiilor cu 15,5%, sau cu 358,9 mil.lei, conducerea entităţilor auditate fiind responsabilă de asigurarea atingerii obiectivelor, cu respectarea principiilor, disciplinei şi responsabilităţilor bugetare în domeniul de competenţă.

Auditul a exprimat o opinie de audit cu rezerve asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Interne încheiate la 31 decembrie 2018, baza opiniei fiind determinată de efectul denaturărilor în valoare de 476,2 mil.lei constatate la recunoaşterea, clasificarea şi raportarea soldurilor conturilor contabile (356,9 mil.lei), precum şi la clasificarea, atribuirea şi raportarea veniturilor (18,1 mil.lei) şi cheltuielilor bugetare (101,2 mil.lei), care se exprimă prin:

• neevaluarea şi necontabilizarea de către unele instituţii din subordinea ministerului a 71 de clădiri gestionate, precum şi a 39 de terenuri în valoare totală de 85,0 mil.lei, cauzate de necorelarea evidenţei contabile cu drepturile de proprietate înregistrate asupra acestora;

• clasificarea neconformă a costului echipamentului de comunicaţii procurat în baza unui contract investiţional a afectat cu suma de 82,9 mil.lei soldul raportat al conturilor contabile aferente cheltuielilor investiţionale;

• diminuarea valorii creanţelor pe unele grupe de conturi cu suma de 3,9 mil.lei, ca urmare a necontabilizării acestora, creanţele cu termenul de achitare expirat constituind 2,3 mil.lei;

• clasificarea necorespunzătoare a activelor nefinanciare a condiţionat denaturarea de către 6 instituţii ,cu suma de 47,3 mil.lei, a soldurilor conturilor contabile la capitolul mijloace fixe, stocuri de materiale circulante şi active neproductive;

• lipsa controlului intern managerial şi erorile de sistem privind nerevizuirea duratei de funcţionare utilă a capitalizărilor mijloacelor fixe au cauzat majorarea nejustificată cu suma de 17,4 mil.lei a uzurii mijloacelor fixe şi amortizarea activelor nemateriale raportate;

• netransmiterea în termenele stabilite a întreprinderilor de stat fondate de MAI la balanţa Agenţiei Proprietăţii Publice a afectat cu suma de 15,6 mil.lei soldul contului “Acţiuni şi alte forme de participare în capital în interiorul ţarii” din bilanţul contabil consolidat;

• din cauza reflectării necorespunzătoare a cheltuielilor, inclusiv privind TVA la importul de echipament, aferente implementării unui contract investiţional, veniturile raportate la finele perioadei de gestiune au fost majorate cu 11,6 mil.lei, iar veniturile în sumă de 6,2 mil.lei aferente realizării bunurilor din rezerva de stat nu au fost clasificate şi raportate regulamentar;

• unele poziţii din raportul financiar consolidat au fost afectate în aspectul clasificării şi atribuirii cheltuielilor cu suma de 101,2 mil.lei, inclusiv 35,9 mil.lei – cheltuieli de personal clasificate şi atribuite neregulamentar; 11,6 mil.lei – cheltuieli majorate nejustificat la importul de echipament; 7,2 mil.lei – calcularea nejustificată a uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale; 15,7 mil.lei – plăţi salariale clasificate şi atribuite neconform la prestaţii sociale, şi 30,8 mil.lei – supracheltuieli admise de către unele instituţii, prin depăşirea cheltuielilor efective în raport cu alocaţiile precizate pe exerciţiul bugetar încheiat, inclusiv cheltuieli de personal (27,7 mil.lei) şi prestaţii sociale (3,1 mil.lei), care au influenţat negativ rezultatul financiar prin majorarea neregulamentară a cheltuielilor;

• soldurile conturilor reflectate în bilanţul contabil consolidat sunt afectate de valoarea mijloacelor fixe şi a stocurilor de materiale circulante învechite moral sau uzate integral în mărime de 86,0 mil.lei şi neutilizate în procesul operaţional în ultimii 3 ani, situaţie care afectează raportarea fidelă şi reală a situaţiilor financiare.

De asemenea, auditul a relevat că:

• deşi instituţiile din subordinea MAI au fost obligate să asigure gestionarea alocaţiilor bugetare în conformitate cu principiile bunei guvernări, 8 instituţii nu au valorificat alocaţii în sumă de 110,7 mil.lei, acestea fiind executate la nivel de 96,0% (2 667,5 mil.lei) din bugetul precizat, cauza fiind nivelul de planificare a limitelor de cheltuieli, inclusiv circumstanţele determinate de nedebursarea granturilor externe la nivelul planificat;

• analiza colectării veniturilor a relevat neexecutarea părţii de venituri cu suma de 107,6 mil.lei, inclusiv 30,2 mil.lei din vânzarea mărfurilor şi serviciilor cu plată;

• două instituţii din subordinea MAI au transferat în avans mijloace care nu au fost valorificate la finele anilor 2016 şi 2017 unei organizaţii internaţionale sub formă de partajare de costuri în proiect, ceea ce a determinat majorarea creanţelor cu 19,0 mil.lei, precum şi dezafectarea resurselor financiare publice pe un termen nedeterminat;

• nouă instituţii din subordinea MAI nu au aprobat şi nu au înregistrat conform legii statele de personal la Cancelaria de Stat, iar schemele de încadrare – la Ministerul Finanţelor, fapt care a generat nefundamentarea cheltuielilor de personal şi un număr semnificativ de funcţii vacante;

• au fost înregistrate 2 362 de unităţi de funcţii vacante, preponderent cu statut special, care au condiţionat formarea economiilor la capitolul remunerarea muncii în sumă de 169,0 mil.lei, utilizate pentru premiere;

• în perioada de gestiune a fost atestată o fluctuaţie semnificativă de personal, numărul persoanelor angajate (1770) din afara sistemului MAI fiind net inferior numărului persoanelor concediate (2106);

• din cauza declanşării de către angajaţii MAI a unor litigii, plăţile aferente documentelor executorii cu executare benevolă au constituit 7,7 mil.lei, fapt care a condiţionat majorarea cheltuielilor din perioada raportată;

• neînregistrarea corespunzătoare la Oficiile Cadastrale Teritoriale a drepturilor patrimoniale asupra a 572 de clădiri cu suprafaţa de 147,1 mii m.p. şi a 56 de terenuri cu suprafaţa de 36,7 ha, gestionate de către unele instituţii din subordinea MAI, afectează raportarea veridică a situaţiei patrimoniale, generând riscul integrităţii patrimoniului;

• nerespectarea prevederilor regulamentare privind procedurile de achiziţii publice a redus transparenţa procesului de achiziţii, precum şi gradul de eficienţă în utilizarea banului public, exprimate prin: nepublicarea anunţurilor de intenţie în Buletinul Achiziţiilor Publice (120,0 mil.lei); planificarea nerealistă a achiziţiilor de bunuri şi servicii sau tergiversarea procedurilor de achiziţii, soldată cu nevalorificarea alocaţiilor (102,0 mil.lei); modificarea unor elemente ale ofertelor prezentate la licitaţie şi desemnate drept câştigătoare şi impunerea în contractele de achiziţie a noilor cerinţe operatorilor economici câştigători (1,7 mil.lei); contabilizarea şi declararea incorectă a unor bunuri importate, care au determinat diminuarea valorii în vamă a mărfurilor (1,3 mil.lei) şi, respectiv, a impozitelor calculate (0,4 mil.lei);

• neasigurarea îndeplinirii regulamentare a sarcinilor de acumulare, împrospătare şi înlocuire a bunurilor materiale din rezervele materiale de stat şi de mobilizare, menite să asigure protecţia populaţiei în cazul unor eventuale situaţii excepţionale;

• creanţele cu termenul de achitare expirat (arierate), formate pentru bunurile eliberate din rezervele materiale ale statului (144,7 mil.lei), contestate în instanţele de judecată şi ale căror sume au fost validate de instanţe, au afectat mărimea stocului bunurilor depozitate în rezerva materială de stat la finele perioadei de gestiune;

• soldul stocului real al rezervelor materiale de stat raportat la finele perioadei de gestiune este afectat indirect de nerambursarea timp de 10 ani a datoriei la împrumutul financiar acordat (98,2 mil.lei) pentru completarea rezervelor materiale de stat cu grâu alimentar;

• pentru asigurarea cu spaţiu locativ de serviciu a angajaţilor MAI, au fost aprobate obiectivele generale pentru 3 parteneriate public-private, fiind trecute din domeniul public în domeniul privat al statului 4 terenuri cu suprafaţa de 8,1 ha, în valoare de 196,6 mil.lei. În acest context, s-a constatat că, în cadrul a 2 parteneriate public-private, din 280 de apartamente cotă-parte a MAI, 208 de apartamente, sau 74,3%, vor fi transmise în alte sectoare ale oraşului decât terenurile ministerului transmise pentru construcţie, astfel persistând riscul suportării de către partenerul public a unor pierderi ca diferenţă de costuri ale locaţiilor apartamentelor construite pe terenurile puse la dispoziţie de către agenţii economici;

• MAI a acumulat un număr semnificativ de zile de concediu anual nefolosite (242 263 de zile), ceea ce impune obligaţii legale faţă de personalul încadrat de circa 65,8 mil.lei, care nu sunt acoperite cu resurse financiare bugetare, ceea ce va condiţiona perturbarea echilibrului bugetar al entităţii;

• deşi MAI are aprobaţi indicatori de performanţă şi de rezultat, produs şi de eficienţă, în unele cazuri, aceştia sunt generali şi lipseşte corelarea lor cu obiectivele prevăzute, iar pentru Centrul integrat de pregătire pentru aplicarea legii al MAI nu au fost determinaţi indicatorii de performanţă aferenţi obiectivelor stabilite, fiind generate cheltuieli suplimentare de personal (1,0 mil.lei);

• persistă riscul neimplementării criteriilor de performanţă stipulate în Matricea de politici privind implementarea suportului bugetar pentru Reforma Poliţiei pe anii 2017 - 2020 şi debursarea tranşelor variabile conform Acordului de finanţare;

• managerii entităţilor din subordinea MAI nu pot avea o asigurare rezonabilă privind eficacitatea sistemului de control intern managerial, fiindcă nu este asigurată funcţionalitatea unităţilor de audit intern prin crearea şi suplinirea lor cu personal de specialitate (7 funcţii de personal vacante).

__________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare consolidate ale Ministerului

Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, pentru exerciţiul bugetar încheiat

la 31 decembrie 2018, nu prezintă o imagine corectă şi fidelă în conformitate

cu cerinţele normelor de contabilitate şi raportare financiară

în sistemul bugetar din Republica Moldova.

_________________________________________________

Sursă: http://www.ccrm.md/hotariri-si-rapoarte-1-95?idh=985

În anul 2018, pentru realizarea obiectivelor de bază şi desfăşurarea obiectivelor operaţionale, Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MADRM) i-au fost alocate 2 497,0 mil.lei, fiind executate 2 068,1 mil.lei, sau 82,8% din prevederile anuale. Nevalorificarea integrală a alocaţiilor bugetare în sumă de 428,9 mil.lei a fost determinată de planificarea nerealistă a limitelor de cheltuieli şi circumstanţele determinate de nedebursarea granturilor şi împrumuturilor externe la nivelul planificat. Valoarea activelor nefinanciare (patrimoniu) administrate de MADRM a constituit 2 397,0 mil.lei.

Probele de audit au determinat exprimarea Opiniei de audit contrare privind rapoartele financiare consolidate ale MADRM încheiate la 31 decembrie 2018, baza opiniei fiind determinată de efectele denaturărilor semnificative constatate la recunoaşterea, clasificarea şi raportarea soldurilor conturilor contabile, clasificarea şi atribuirea necorespunzătoare a veniturilor şi cheltuielilor bugetare, precum şi de efectele managementului necorespunzător şi controlul intern nefuncţional instituit în cadrul ministerului şi entităţilor din subordine. Astfel, auditul relevă următoarele:

• MADRM şi entităţile din subordine nu au evaluat şi nu au contabilizat, în condiţiile unei inventarieri anuale formale, 6 765,1 ha (452 loturi de teren) în valoare de 3 197,4 mil.lei (evaluate la preţul normativ)⁵⁹ şi a unor bunuri imobile (166 bunuri)⁶⁰, din care 20 de bunuri imobile evaluate de organele cadastrale la 13,1 mil.lei⁶¹;

• a fost diminuată valoarea justă a elementelor patrimoniale, urmare a neajustării valorii unor bunuri imobile cu 6,7 mil.lei⁶² şi a valorii terenurilor cu 25,4 mil.lei⁶³ la valoarea lor cadastrală;

• valoarea aportului în capitalul social a fost denaturată ca rezultat al menţinerii în evidenţa contabilă a MADRM a aporturilor în întreprinderile de stat, fondator al cărora a devenit ulterior APP (326,4 mil. lei), precum şi al neorganizării conforme a evidenţei contabile în cadrul Agenţiei “Apele Moldovei”, ceea ce a condus la neevaluarea şi necontabilizarea de către aceasta a terenurilor transmise în gestiunea întreprinderilor de stat (479,5 mil.lei);

• a fost diminuată valoarea creanţelor cu 0,8 mil.lei⁶⁴, urmare a contabilizării necorespunzătoare a bunurilor constatate lipsă;

• MADRM şi entităţile din subordine au raportat eronat informaţiile din situaţiile financiare, contabilizând cu abateri de la Clasificaţia bugetară cheltuieli în valoare de 21,3 mil.lei⁶⁵ şi venituri în valoare de 7,7 mil.lei⁶⁶;

• nu au fost întreprinse măsuri de rigoare în vederea recuperării creanţelor cu termen de prescripţie expirat, în sumă totală de 13,2 mil.lei⁶⁷, astfel sporind riscul de nerecuperare a acestora, iar în condiţiile nerecuperării – prejudicierea bugetului de stat cu aceeaşi sumă;

• nerespectarea disciplinei de plată a generat prezenţa datoriilor cu termen de prescripţie expirat în valoare de 6,5 mil.lei⁶⁸, ceea ce face posibilă suportarea pe viitor a cheltuielilor suplimentare pentru achitarea lor (cheltuieli de judecată, penalităţi etc.);

• clasificarea neregulamentară a tranzacţiilor între BUAT şi proiectele finanţate din surse externe a afectat consolidarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului public naţional cu suma de 8,3 mil.lei⁶⁹;

• lipsa unor politici de evidenţă şi raportare a subsidiilor/transferurilor bugetare cu destinaţie specială a condus la denaturarea informaţiilor privind utilizarea acestora, cauzând neraportarea creanţelor în sumă de 40,1 mil.lei⁷⁰;

• neefectuarea inventarierii anuale de către 5 entităţi subordonate a limitat obţinerea credibilităţii, plenitudinii şi exactităţii soldurilor raportate în bilanţul contabil în valoare de 387,1 mil.lei⁷¹;

• a fost admisă supraevaluarea soldurilor mijloacelor fixe urmare a menţinerii în evidenţa contabilă a bunurilor imobile aflate în stare deplorabilă⁷², neutilizate pe parcursul mai multor ani, care nu pot fi supuse renovării, precum şi a sistemelor informaţionale neutilizate şi nefuncţionale⁷³, în valoare totală de 9,4 mil.lei;

• contabilizarea necorespunzătoare a bunurilor deteriorate, urmare a unui incendiu produs, a avut ca efect supraevaluarea valorii mijloacelor fixe cu 4,2 mil.lei⁷⁴;

• în lipsa autorizaţiei de casare a mijloacelor fixe, care urma a fi eliberată de către organul superior, au fost casate mijloace fixe în valoare de 1,3 mil.lei⁷⁵;

• a fost admisă subevaluarea veniturilor cu 1,3 mil.lei şi a cheltuielilor cu 1,3 mil.lei, urmare a necontabilizării şi neraportării tranzacţiilor efectuate prin conturi bancare deschise neregulamentar⁷⁶;

• necorespunzător a fost calculată uzura mijloacelor fixe şi activelor materiale, denaturând astfel cheltuielile cu 1,9 mil.lei⁷⁷;

• contabilizarea necorespunzătoare a veniturilor obţinute din darea în locaţiune a bunurilor patrimoniului public a condus la subevaluarea creanţelor şi a datoriilor cu 0,4 mil.lei fiecare⁷⁸;

• ţinerea contabilităţii conform metodei de casă, şi nu de angajamente, a limitat auditul în evaluarea plenitudinii raportării cheltuielilor efective, creanţelor şi datoriilor gestionate de proiectele finanţate din surse externe.

^{__________________________}

⁵⁹ 13 entităţi: Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (22 loturi de teren/24,5 ha/29,0 mil.lei), Comisia de Stat pentru testarea soiurilor de plante (3 loturi de teren/0,6 ha/0,1 mil.leiI), IP Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare (37 loturi de teren/739,4 ha/42,4 mil.lei), IP Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară (30 loturi de teren/1410,3 ha/56,9 mil.lei), IP Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului “Nicolae Dimo” (3 loturi de teren/1,4 ha/0,9 mil.lei), IP Colegiul Agroindustrial din Râşcani (6 loturi de teren/227,6 ha/17,5 mil.lei), Colegiul de Medicină Veterinară şi Economie Agrară din Brătuşeni (22 loturi de teren/1688,8 ha/68,2 mil.lei), IP Colegiul Tehnic Agricol din Soroca (4 loturi de teren/20,0 ha/12,3 mil.lei), IP Colegiul Tehnic Agricol din Svetlâi (13 loturi de teren/400,0 ha/28,8 mil.lei), Centrul de Excelenţă în Horticultură şi Tehnologii Agricole din Ţaul (2 loturi de teren/6,5 ha/41,3 mil.lei), Serviciul Hidrometeorologic de Stat (10 loturi de teren/10,5 ha/13,5 mil.lei), Agenţia “Apele Moldovei” (293 loturi de teren/2229,4 ha/2879,2 mil.lei), Inspectoratul pentru Protecţia Mediului (11 loturi de teren/5,6 ha/7,3 mil.lei).

⁶⁰ 19 entităţi: IP Centrul de Excelenţă în Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău (1), Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (70), Comisia de Stat pentru testarea soiurilor de plante (1), IP Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp “Selecţia” (8), IP Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare (3), IP Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară (1), IP Institutul de Fitotehnie “Porumbeni” (6), IP Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului “Nicolae Dimo” (1), IP Colegiul Agroindustrial Râşcani (2), Colegiul de Medicină Veterinară şi Economie Agrară din Brătuşeni (2), IP Colegiul Tehnic Agricol Soroca (4), IP Colegiul Tehnic Agricol din Svetlâi (4), Centrul de Excelenţă în Horticultură şi Tehnologii Agricole din Ţaul (1), Serviciul Hidrometeorologic de Stat (1), Agenţia “Apele Moldovei” (52), Inspectoratul pentru Protecţia Mediului (9).

⁶¹ Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (6 bunuri imobile/0,1 mil.lei), IP Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp “Selecţia” (1 imobil/5,3 mil.lei), IP Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare (3 bunuri imobile/7,0 mil.lei), IP Institutul de Fitotehnie “Porumbeni” (2 bunuri imobile/0,1 mil.lei), Inspectoratul pentru Protecţia Mediului (8 bunuri imobile/0,6 mil.lei).

⁶² Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (10 bunuri imobile/0,6 mil.lei), Comisia de Stat pentru testarea soiurilor de plante (2 bunuri imobile/0,3 mil.lei), IP Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp “Selecţia” (7 bunuri imobile/4,8 mil.lei), IP Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare (4 bunuri imobile/0,1 mil.lei), Inspectoratul pentru Protecţia Mediului (8 bunuri imobile/0,9 mil.lei).

⁶³ Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (4 loturi de teren/4,4 ha/0,5 mil.lei), Colegiul Agroindustrial din Ungheni (1 lot de teren/4,4 ha/4,4 mil.lei), Comisia de Stat pentru testarea soiurilor de plante (1 lot de teren/0,2 ha/0,2 mil.lei), IP Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare (7 loturi de teren/68,6 ha/18,8 mil.lei), Colegiul de Medicină Veterinară şi Economie Agrară din Brătuşeni (1 lot de teren/48,8 ha/0,1 mil.lei), Serviciul Hidrometeorologic de Stat (4 loturi de teren/2,6 ha/0,3 mil.lei), Inspectoratul pentru Protecţia Mediului (6 loturi de teren/1,3 ha/1,1 mil.lei).

⁶⁴ Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.

⁶⁵ Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (0,4 mil.lei), Unitatea Consolidată pentru Implementarea Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă (10,9 mil.lei), Unitatea Consolidată pentru Implementarea şi Monitorizarea Programului de Restructurare a Sectorului (10,0 mil.lei).

⁶⁶ Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (5,6 mil.lei), Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale (0,2 mil.lei), Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale (0,4 mil.lei), Centrul de Excelenţă în Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău (1,3 mil.lei), Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante (0,2 mil.lei).

⁶⁷ Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (5,2 mil. lei), Colegiul de Medicină Veterinară şi Economie Agrară din Brătuşeni (0,8 mil.lei), Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante (0,2 mil.lei), I.P. “Centrul de Excelenţă în Horticultură şi Tehnologii Agricole din Ţaul” (0,3 mil.lei), IP Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp “Selecţia” Bălţi (2,0 mil.lei), IP Institutul de Fitotehnie “Porumbeni”, Paşcani, Criuleni (4,7 mil.lei).

⁶⁸ Agenţia “Apele Moldovei” (6,5 mil.lei).

⁶⁹ UIP de construcţie a locuinţelor pentru păturile social vulnerabile II.

⁷⁰ AIPA (5,0 mil.lei), Oficiul viei şi vinului (Fondul viei şi vinului) – 35,1 mil.lei.

⁷¹ Unitatea de Implementare a Proiectelor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare (5,4 mil.lei), Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (30,2 mil.lei), Unitatea Consolidată pentru Implementarea şi Monitorizarea Proiectelor în Domeniul Agriculturii, finanţate de Banca Mondială (5,7 mil.lei), Centrul de Excelenţă în Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău (345,8 mil.lei).

⁷² Colegiul de Medicină Veterinară şi Economie Agrară din Brătuşeni (4 bunuri imobile/4,5 mil.lei).

⁷³ MADRM (1 SI/0,03 mil.lei), UIP de construcţie a locuinţelor pentru păturile socialmente vulnerabile II (2 SI/0,02 mil.lei), Serviciul Hidrometeorologic de Stat (8 SI/0,23 mil.lei), Agenţia “Apele Moldovei” (2,6 mil.lei), EMP Management durabil POP (1 SI/0,05 mil.lei), Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (38 SI/2,02 mil.lei).

⁷⁴ Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice.

⁷⁵ Centrul de excelenţă în viticultură şi vinificaţie din Chişinău (0,863 mil.lei), Oficiul finanţării de Carbon (0,037 mil.lei), IP Institutul Ştiinţifico-practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare (0,038 mil.lei), Colegiul Agroindustrial din Ungheni (0,312 mil.lei).

⁷⁶ IP IPAPS “N.Dimo”.

⁷⁷ IP IPAPS “N.Dimo (1,3 mil.lei), Colegiul de Medicină Veterinară şi Economie Agrară din Brătuşeni (0,2 mil.lei), Colegiul Agroindustrial din Ungheni (0,2 mil.lei), Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (0,2 mil.lei)

⁷⁸ Serviciul Hidrometeorologic de Stat (creanţe – 0,047 mil.lei), Colegiul Tehnic Agricol din Svetlâi (datorii – 0,007 mii lei), I.P. “Centrul de Excelenţă în Horticultură şi Tehnologii Agricole din Ţaul” (datorii – 0,222 mil.lei), Colegiul Agroindustrial din Ungheni (datorii – 0,007 mil.lei), IP Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, Chişinău (creanţe – 0,266 mil.lei), IP Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului “Nicolae Dimo”, Chişinău (creanţe – 0,049 mil.lei), IP Institutul Stiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară, Maximovca, Anenii Noi (datorii – 0,074 mil.lei), IP Institutul de Fitotehnie “Porumbeni”, Paşcani, Criuleni (datorii – 0,009 mil.lei), Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (datorii – 0,084 mil.lei).

De asemenea, în cadrul misiunii de audit au fost identificate deficienţe care, deşi nu au influenţat opinia de audit, implică neconformitatea activităţii entităţii cu legile şi reglementările în vigoare, care se rezumă la:

• neînregistrarea la Oficiile Cadastrale Teritoriale a drepturilor asupra a 280 de bunuri imobile⁷⁹, din care: 199 de bunuri imobile contabilizate cu valoarea contabilă de 151,1 mil.lei⁸⁰, 22 loturi de teren⁸¹ cu suprafaţa de 62,2 ha şi 74 obiecte de construcţii speciale⁸² contabilizate la valoarea de 31,5 mil.lei, situaţie care poate preceda riscuri majore asupra integrităţii bunurilor patrimoniale gestionate;

• prezentarea informaţiilor eronate către Agenţia Proprietăţii Publice, pentru includerea acestora în Registrul bunurilor proprietate publică a statului, în sumă de 55,1 mil.lei;

• limitarea în identificarea înregistrărilor drepturilor patrimoniale asupra a 130 loturi de teren⁸³, cu suprafaţa totală de 513,3356 ha, urmare a prezentării codurilor cadastrale vechi sau greşite;

• neajustarea pe parcursul mai multor ani a înscrisurilor din Anexele relevante la Hotărârea Guvernului nr.351 din 23.03.2005 “Cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile”, ceea ce nu a permis unor entităţi să înregistreze drepturile patrimoniale asupra bunurilor proprietate publică;

• contabilizarea necorespunzătoare în conturile extrabilanţiere a lipsurilor şi delapidărilor în sumă totală de 0,9 mil.lei⁸⁴.

^{__________________________}

⁷⁹ IP Centrul de Excelenţă în Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău (2 bunuri imobile), Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (81), Colegiul Agroindustrial din Ungheni (7), Comisia de Stat pentru testarea soiurilor de plante (12), IP Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp “Selecţia” (10), IP Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare (1), IP Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară (4), IP Institutul de Fitotehnie “Porumbeni” (15), IP Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului “Nicolae Dimo” (1), IP Colegiul Agroindustrial din Râşcani (10), Colegiul de Medicină Veterinară şi Economie Agrară din Brătuşeni (15), IP Colegiul Tehnic Agricol din Svetlâi (1), Centrul de Excelenţă în Horticultură şi Tehnologii Agricole din Ţaul (4), Colegiul Agroindustrial “Gheorghe Răducan” din s.Grinăuţi (25), Serviciul Hidrometeorologic de Stat (6), Agenţia “Apele Moldovei” (80), Inspectoratul pentru Protecţia Mediului (6).

⁸⁰ IP Centrul de Excelenţă în Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău (1 bun imobil/0,008 mil.lei), Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (45 bunuri imobile/11,2 mil.lei), Colegiul Agroindustrial din Ungheni (7 bunuri imobile/2 mil.lei), Comisia de Stat pentru testarea soiurilor de plante (12 bunuri imobile/0,6 mil.lei), IP Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp “Selecţia” (10 bunuri imobile/1,8 mil.lei), IP Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare (1 bun imobil/0,5 mil.lei), IP Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară (3 bunuri imobile/8,8 mil.lei), IP Institutul de Fitotehnie “Porumbeni” (12 bunuri imobile/22,5 mil.lei), IP Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului “Nicolae Dimo” (1 bun imobil/0,1 mil.lei), IP Colegiul Agroindustrial din Râşcani (8 bunuri imobile/15,3 mil.lei), Colegiul de Medicină Veterinară şi Economie Agrară din Brătuşeni (13 bunuri imobile/5,6 mil.lei), IP Colegiul Tehnic Agricol din Svetlâi (1 bun imobil/0,2 mil.lei), Centrul de Excelenţă în Horticultură şi Tehnologii Agricole din Ţaul (4 bunuri imobile/0,6 mil.lei), Colegiul Agroindustrial “Gheorghe Răducan” din s.Grinăuţi (25 bunuri imobile/17,1 mil.lei), Serviciul Hidrometeorologic de Stat (6 bunuri imobile/18,4 mil.lei), Agenţia “Apele Moldovei” (45 bunuri imobile/45,9 mil.lei), Inspectoratul pentru Protecţia Mediului (5 bunuri imobile/0,5 mil.lei).

⁸¹ Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (16 loturi de teren/13,8 ha), Comisia de Stat pentru testarea soiurilor de plante (1 lot de teren/43,9 ha), Serviciul Hidrometeorologic de Stat (2 loturi de teren/2,8 ha), Agenţia “Apele Moldovei” (3 loturi de teren/1,7 ha).

⁸² Comisia de Stat pentru testarea soiurilor de plante (7 obiecte/0,03 mil.lei), IP Colegiul Tehnic Agricol din Svetlâi (1 obiect/0,2 mil.lei), IP Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp “Selecţia” (4 obiecte/0,3 mil.lei), Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice (28 obiecte/0,6 mil.lei), Centrul de Excelenţă în Horticultură şi Tehnologii Agricole din Ţaul (6 obiecte/2,6 mil.lei), Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicină Veterinară (1 obiect/0,1 mil.lei), Agenţia “Apele Moldovei” (7 obiecte/19,1 mil.lei), IP Colegiul Tehnic Agricol din Soroca (3 obiecte/0,6 mil.lei), Centrul de Excelenţă în Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău (2 obiecte/4,1 mil.lei), Colegiul de Medicină Veterinară şi Economie Agrară din Brătuşeni (3 obiecte/0,1 mil.lei), Inspectoratul pentru Protecţia Mediului (1 obiect/0,02 mil.lei), Serviciul Hidrometeorologic de Stat (11 obiecte/3,8 mil.lei).

⁸³ Agenţia “Apele Moldovei” (130 loturi de teren/513,3 ha).

⁸⁴ MADRM.

În cadrul misiunii de audit a fost constatată o situaţie cu suspiciuni de fraudă şi trucare a achiziţiilor publice aferente construcţiei Sistemului de canalizare în s. Sipoteni, r-nul Călăraşi⁸⁵, precum şi posibila prejudiciere a bugetului public naţional cu circa 2,5 mil.lei urmare a nerevizuirii valorii contractului de achiziţie spre diminuare după substituirea tipului/modelului staţiei de epurare.

^{__________________________}

⁸⁵ A fost construită cu utilizarea mijloacelor financiare alocate din Fondul Ecologic Naţional gestionat de MADRM.

În concluzie, putem relata că, deşi entităţile auditate dispun, în linii mari, de metode şi proceduri care vin să susţină activităţile realizate, deficienţele constatate în domeniul evidenţei contabile şi raportării situaţiilor financiare şi patrimoniale ale acestora denotă că mecanismele de autocontrol şi monitorizare deseori rămân nefuncţionale şi nu asigură pe deplin gestionarea corectă şi performantă a mijloacelor publice.

_________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Apărării

pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 2018 nu prezintă o imagine corectă şi fidelă

în conformitate cu cerinţele normelor de contabilitate şi raportare financiară

în sistemul bugetar din Republica Moldova.

__________________________________________________

Sursă: http://www.ccrm.md/hotariri-si-rapoarte-1-95?idh=998

În anul 2018, Ministerului Apărării i-au fost aprobate alocaţii în sumă de 616,4 mil.lei, care pe parcursul anului au fost precizate în sumă de 639,4 mil.lei, dintre care 597,5 mil.lei de la bugetul de stat, 33,4 mil.lei – venituri colectate, şi 8,5 mil.lei – proiecte finanţate din surse externe. Executarea de casă faţă de planul precizat s-a realizat la nivel de 98,8%, sau alocaţiile nevalorificate însumează 7,5 mil.lei. La situaţia din 31.12.2018, creanţele au constituit 13,9 mil.lei, iar datoriile – 37,7 mil.lei.

Auditul a exprimat o opinie de audit contrară asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Apărării încheiate la 31 decembrie 2018, baza opiniei fiind determinată de faptul că SCI managerial instituit în cadrul MA are o funcţionalitate redusă şi fragmentată, ceea ce a influenţat fidelitatea rapoartelor financiare consolidate. Astfel, auditul a constatat:

• prezentarea denaturată a elementelor patrimoniale aferente bunurilor imobile cu circa 114,77 mil.lei, generată de neînregistrarea în evidenţa contabilă şi cea cadastrală a 325 apartamente de serviciu (111,7 mil.lei), a echipamentelor instalate în acestea (3,0 mil. lei), precum şi a unui imobil (0,07 mil.lei);

• neînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra a 779 de bunuri imobile (clădiri şi apartamente de serviciu) cu valoarea de bilanţ de 357,5 mil.lei;

• necontabilizarea a 17 loturi de teren evaluate cadastral, cu suprafaţa totală de 1283,1 ha, în valoare de 639,1 mil.lei;

• neînregistrarea drepturilor patrimoniale şi necontabilizarea a 10 loturi de teren cu suprafaţa de 1099,6 ha;

• clasificarea neregulamentară pe grupe de conturi a mijloacelor fixe şi a stocurilor de materiale circulante în valoare de circa 11,0 mil.lei şi, respectiv, de 166,4 mil.lei, cu impact asupra valorii uzurii şi rezultatului financiar;

• stabilirea incorectă a duratei de exploatare a mijloacelor de transport uzate, primite cu titlu de ajutor umanitar în baza proiectelor şi programelor de asistenţă externă, a determinat calcularea şi raportarea eronată a uzurii cu circa 24,7 mil.lei;

• denaturarea valorii raportate a bunurilor gestionate cu circa 117,6 mil.lei, generată de deţinerea a 1404 mijloace fixe uzate integral (aflate în exploatare în procesele operaţionale), precum şi a mijloacelor fixe şi a stocurilor de materiale circulante moral învechite, care nu se utilizează în ultimii 3 ani, în sumă de 26,4 mil.lei;

• nemajorarea cu 10,5 mil.lei a valorii clădirilor gestionate în urma efectuării reparaţiilor capitale, situaţie cu impact asupra majorării perioadei de utilizare, a calculării uzurii, precum şi asupra rezultatului financiar;

• atribuirea şi gruparea cheltuielilor bugetare ale MA nu au asigurat corectitudinea clasificaţiei şi transparenţei, urmare a atribuirii integrale la grupa principală 02 “Apărare naţională” a sumei de 85,7 mil.lei aferentă cheltuielilor pentru toate atribuţiile funcţionale (medicale, educaţie şi/sau de cultură/sport). Situaţia a generat un impact în aceeaşi mărime asupra informaţiilor prezentate în Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2018;

• achitarea în avans, în anul 2017 a 5,0 mil.lei şi în anul 2018 a 15,8 mil.lei, unei organizaţii internaţionale în contul serviciilor contractate, a determinat majorarea nejustificată a creanţelor cu 10,1 mil.lei, cât şi dezafectarea/imobilizarea resurselor financiare publice pe un termen nedeterminat;

• neţinerea regulamentară a evidenţei contabile de o instituţie subordonată în perioada iulie - decembrie 2018 a condiţionat limitarea auditului în obţinerea probelor de asigurare privind valoarea mijloacelor financiare şi patrimoniale înscrisă în evidenţa contabilă şi, respectiv, raportată în situaţiile financiare întocmite la 31 decembrie 2018;

• diminuarea cu 2,1 mil.lei a valorii unui lot de bunuri materiale importate destinate Armatei Naţionale a fost generată de atribuirea eronată a taxelor vamale şi de import⁸⁶ la grupa de conturi “Servicii neatribuite altor alineate”;

• necontabilizarea portalului www.army.md şi neraportarea cheltuielilor aferente serviciilor de mentenanţă;

• majorarea neîntemeiată a costurilor aferente reparaţiilor capitale cu 178,0 mii lei, din care 63,0 mii lei utilizate pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie a unui bun imobil ce nu aparţine entităţii;

• necontabilizarea lucrărilor de reparaţie şi a mobilierului procurat pentru crearea Centrului de Reacţie la Incidente Cibernetice al Forţelor Armate a denaturat cu 0,6 mil.lei informaţiile prezentate în rapoartele financiare consolidate;

• efectuarea neconformă a inventarierii anuale de către o instituţie subordonată a condiţionat admiterea lipsurilor în sumă de 0,03 mil.lei şi a surplusurilor în sumă de 1,7 mil.lei, neasigurând veridicitatea soldurilor şi informaţiilor raportate;

• acordarea premiilor cu abateri de la cadrul legal⁸⁷ a generat utilizarea resurselor financiare publice pentru cheltuieli suplimentare în sumă de 2,4 mil.lei.

^{__________________________}

⁸⁶ Pct.1.4.5.1 din Anexa nr.1 la Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

⁸⁷ Art.32 alin.(6) din Legea nr.355 din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (în continuare – Legea nr.355 din 23.12.2005).

__________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Economiei

şi Infrastructurii încheiate la 31 decembrie 2018, cu excepţia efectelor unor aspecte

ce ţin de prezentarea unor venituri anticipate (rezultate din încasarea garanţiilor de

bună execuţie a angajamentelor contractuale nesoluţionate), în sumă de 211,4 mil.lei

la categoria “Alte venituri şi venituri neidentificate”, prezintă, sub toate aspectele

semnificative, o imagine reală şi fidelă, în conformitate cu cerinţele normelor de

contabilitate şi de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova.

__________________________________________________

Sursă: http://www.ccrm.md/hotariri-si-rapoarte-1-95?idh=981

În anul 2018, pentru realizarea obiectivelor de bază şi desfăşurarea activităţilor operaţionale, Ministerului Economiei şi Infrastructurii, de comun cu instituţiile din subordine, i-au fost aprobate alocaţii în sumă de 2 908,7 mil.lei şi executate cheltuieli în sumă de 2 685,2 mil.lei.

Probele de audit acumulate au determinat expunerea opiniei cu rezerve, determinată de contabilizarea necorespunzătoare a unor venituri anticipate în sumă de 211,4 mil.lei.

De asemenea, auditul a identificat un şir de carenţe, care nu afectează opinia, dar au impact asupra gestiunii proprietăţii publice, după cum urmează:

• contabilizarea necorespunzătoare a uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale în sumă de 3,2 mil.lei;

• clasificarea şi contabilizarea necorespunzătoare a unor bunuri materiale în sumă de 1,4 mil.lei;

• nerecunoaşterea în evidenţa contabilă şi neraportarea unor granturi în sumă de 20,0 mil.lei;

• contabilizarea necorespunzătoare a unor venituri din vânzarea mărfurilor şi serviciilor în sumă de 1,8 mil.lei;

• înregistrarea eronată în conturile contabile a unor cheltuieli în sumă de 1,3 mil.lei;

• neînregistrarea în evidenţa contabilă şi neraportarea unor garanţii primite în sumă de 493,2 mil.lei;

• netransmiterea valorii capitalului social al unor întreprinderi în sumă de 1,5 mil.lei;

• planificarea necorespunzătoare a unor cheltuieli de implementare a unor proiecte investiţionale în sumă de 2 290,4 mil.lei.

Totodată, probele de audit au determinat că:

• sistemul de management al performanţelor şi al riscurilor din cadrul aparatului ministerului şi părţilor afiliate nu este armonizat şi pe deplin funcţional. Unele părţi afiliate nu dispun de planuri operaţionale de activitate, iar planificarea, monitorizarea şi raportarea performanţelor diferă de la o entitate la alta. Indicatorii-cheie de performanţă nu pot fi cuantificaţi şi măsuraţi. Lipseşte un sistem exhaustiv de gestiune a riscurilor, inclusiv a celor financiare ce pot afecta atingerea obiectivelor;

• unele procese şi proceduri de administrare a veniturilor şi cheltuielilor nu sunt stabilite, documentate şi controlate adecvat. Astfel,

- taxele percepute de Instituţia Publică “Căpitănia Portului Giurgiuleşti” pentru serviciile prestate nu se bazează pe un proces cuprinzător de evidenţă a costurilor, repartizare a cheltuielilor suportate şi formare a tarifelor;

- aparatul ministerului nu dispune de un sistem exhaustiv de calculare a indicelui pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere a personalului cu funcţii de beneficiar din cadrul Î.S. “Administraţia de Stat a Drumurilor”, ceea ce măreşte nejustificat nivelul de valorificare a subsidiilor acordate, precum şi costurile de reparaţie sau construcţie a drumurilor publice;

• unele achiziţii publice, în sumă de 0,8 mil.lei, au fost efectuate prin asumarea riscurilor de nerespectare a principiilor asigurării concurenţei, eficienţei, transparenţei, tratamentului egal şi nediscriminării în procesul respectiv;

• activitatea subdiviziunii de audit intern din cadrul aparatului ministerului nu evaluează procesele conexe sistemului de consolidare a rapoartelor financiare. Astfel, lipsesc asigurări la preocupările managementului în sfera controlului intern, care garantează plenitudinea şi fiabilitatea rapoartelor financiare recepţionate, generalizate şi emise periodic de minister.

În contextul continuităţii activităţii, de menţionat că situaţia financiară a ministerului şi Î.S. “Administraţia de Stat a Drumurilor” ar putea înregistra un declin din cauza riscurilor de compromitere/nerecuperare a unor creanţe, în sumă de 8,5 mil.lei.

__________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare ale Ministerului Educaţiei, Culturii

şi Cercetării încheiate la 31 decembrie 2018, precum şi rapoartele financiare încheiate

la 31 decembrie 2017, având în vedere efectele denaturărilor semnificative constatate

de audit, nu prezintă o imagine corectă şi fidelă în conformitate

cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

_________________________________________________

Surse: http://www.ccrm.md/hotariri-si-rapoarte-1-95?idh=1001

http://www.ccrm.md/hotariri-si-rapoarte-1-95?idh=1000

Probele de audit acumulate pe parcursul misiunilor de audit au determinat expunerea opiniei contrare atât asupra rapoartelor financiare ale Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării (MECC) întocmite la situaţia din 31 decembrie 2018, cât şi asupra rapoartelor financiare din exerciţiul precedent.

Opinia contrară privind rapoartele financiare ale MECC, întocmite la situaţia din 31 decembrie 2018, a fost determinată de:

• lipsa informaţiilor despre locul aflării şi gestiunii bunurilor în sumă de 2,0 mil.lei⁸⁸;

• nerecunoaşterea şi necontabilizarea investiţiilor în entităţile fondate, de cel puţin 1 427,57 mil.lei.

^{__________________________}

⁸⁸ “Maşini şi utilaje” – 1,7 mil.lei; “Unelte şi scule, inventar de producere şi gospodăresc” – 0,29 mii lei.

La acest aspect, auditul relevă următoarele.

Conform situaţiilor financiare a 49 de entităţi, participarea MECC în capitalul acestora, la 31.12.2018, a constituit 3 486,3 mil.lei (din care, terenuri – 1 074,9 mil.lei), ceea ce reprezintă cu 1 425,9 mil.lei mai mult decât potrivit datelor MECC (2 060,3 mil.lei). În acelaşi timp, s-a constatat că MECC este reglementat în calitate de fondator al unor entităţi care au fost deja privatizate şi mai este fondator la 20 de entităţi, cu cota de participare în capitalul acestora în valoare de 1,63 mil.lei.

În valoarea capitalului social al unor entităţi⁸⁹ au fost incluse, contrar prevederilor legale⁹⁰, bunuri imobile proprietate de stat din domeniul public, nefiind însă incluse bunurile imobile reevaluate şi investiţiile efectuate pe parcursul anilor⁹¹. De menţionat că, cadrul juridic naţional⁹² nu conţine prevederi privind constituirea capitalului social pentru instituţiile de învăţământ superior de stat, în aceste condiţii instituţiile de învăţământ aflate la autogestiune nu au o claritate în ce priveşte unde să reflecte datoriile faţă de fondator privind bunurile primite.

^{__________________________}

⁸⁹ Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălţi: capital social – 136 176,3 mii lei; imobile din domeniul public (clădire/construcţie nefinalizată – 45 281,0 mii lei, şi clădirile aflate în exploatare – 48358,0 mii lei; active nedepuse – 16704,5 mii lei; reevaluarea bunurilor (clădiri – 128708,5 mii lei; gard, porţi – 233,2 mii lei).

⁹⁰ Art.10 din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice (în continuare – Legea nr.121-XVI din 04.05.2007).

⁹¹ De exemplu, în anul 2018 au fost reflectate ca cheltuieli pentru comanda de stat alocaţiile de 1,5 mil.lei pentru Universitatea Tehnică a Moldovei (construcţia satelitului) şi de 1,77 mil.lei – pentru Universitatea de Stat din Cahul (reparaţia acoperişului clădirilor).

⁹² Hotărârea Guvernului nr.983 din 22.12.2012 “Cu privire la modul de funcţionare a instituţiilor de învăţământ superior de stat în condiţii de autonomie financiar”; Codul civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06.06.2002.

Atât în evidenţa contabilă a MECC, cât şi a APP, la finele anului 2018 a fost reflectat aportul în capitalul social a 7 instituţii⁹³, prin ce a fost majorată valoarea activelor proprietate de stat cu 101,12 mil.lei, situaţie determinată de nerespectarea prevederilor regulatorii⁹⁴

• lipsa unei metodologii elaborate de MF determină necontabilizarea valorii bunurilor proprietate publică din domeniul public (clădiri şi terenuri) aflate în gestiunea entităţilor la autogestiune (instituţii din sfera ştiinţei şi inovării, instituţii publice de învăţământ, teatre, muzee etc.).

^{__________________________}

⁹³ Î.S. Hotelul “Zarea”; Î.S. Editura de Stat “Cartea Moldovei”; Editura Didactică de Stat “Lumina”; Î.S. “Combinatul Poligrafic din Chişinău”; Î.S. Firma Editorial-poligrafică “Tipografia Centrală”; S.A. “Moldova-Film”; S.A. “Moldcinema”.

⁹⁴ Pct.3 din Hotărârea Guvernului nr.806 din 01.08.2018 “Cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului” şi pct.5 din Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.901 din 31.12.2015 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de transmitere a bunurilor proprietate publică”.

Până în prezent MF nu a implementat prevederile art.11 alin.(2) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007, prin care urmează a fi asigurată o evidenţă contabilă distinctă a bunurilor proprietate publică din domeniul public aflate în gestiunea entităţilor (instituţiilor publice şi întreprinderilor) aflate la autogestiune. La fel, nu a reglementat modul de înregistrare în evidenţa contabilă la fondator, cât şi la entitatea fondată a tranzacţiilor aferente (inclusiv calculul uzurii) gestiunii patrimoniului public din domeniul public şi din domeniul privat transmis în gestiunea entităţilor fondate.

MECC nu deţine o informaţie exhaustivă şi completă privind clădirile şi terenurile proprietate publică de stat transmise în gestiune instituţiilor din subordine, care, conform art.5 alin.(2) lit.a) din Legea nr.29 din 05.04.2018⁹⁵, urma a fi reflectată în evidenţa contabilă a MECC. Doar pentru instituţiile de învăţământ superior valoarea acestor bunuri din domeniul public al statului constituie circa 3,4 mil.lei (clădiri – 2,6 mil. lei, şi terenuri – 0,8 mil.lei);

• necontabilizarea clădirilor şi terenurilor aferente la 634 de monumente/edificii de cult ocrotite de stat şi aflate în proprietatea statului⁹⁶, din care doar 2 monumente au o valoare de cel puţin 180,3 mil.lei⁹⁷.

^{__________________________}

⁹⁵ Legea nr.29 din 05.04.2018 privind delimitarea proprietăţii publice.

⁹⁶ Hotărârea Guvernului nr.740 din 11.06.2002 “Cu privire la edificiile şi locaşurile de cult”.

⁹⁷ Complexul Monastic “Căpriana” – 87,8 mil.lei; Complexul Monastic “Curchi” – 92,5 mil.lei.

MECC nu a asigurat evidenţa şi raportarea bunurilor culturale/monumentelor proprietate de stat incluse în Registrul aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.1531 din 22.06.1993⁹⁸. Deşi, conform informaţiilor din Registrul bunurilor imobile, drepturile de proprietate asupra unor bunuri aparţin statului, valoarea acestora nu este contabilizată. De exemplu, Capela gimnaziului de fete al Zemstvei (Biserica Teodora de la Sihla), Catedrala mitropolitană “Naşterea Domnului”, Arcul de triumf etc.

^{__________________________}

⁹⁸ Hotărârea Parlamentului nr.1531 din 22.06.1993 “Pentru punerea în aplicare a Legii privind ocrotirea monumentelor”.

De menţionat că în Registrul monumentelor sunt incluse 5 697 de monumente. Totodată, în acest Registru lipseşte informaţia privind codul cadastral al terenurilor pe care acestea se află şi, respectiv, în Registrul bunurilor imobile nu este notată protecţia acestora de către stat. Cadrul normativ existent nu prevede expres persoanele responsabile de protejarea şi conservarea monumentelor, precum şi sancţiunile aferente neasigurării acestor activităţi. Ca urmare, în prezent unele monumente au degradat într-atât încât nu mai pot fi restabilite, iar altele au fost demolate, însă continuă să se regăsească în Registrul monumentelor.

De asemenea, nu sunt contabilizate de MECC nici 114 monumente de for public incluse în Registrul naţional al monumentelor de for public, aprobat prin Legea nr.148 din 20.07.2018.

Nici pentru patrimoniul muzeal mobil aflat în administrarea muzeelor nu este elaborată o metodologie de ţinere a evidenţei valorice şi numerice, nefiind astfel respectate prevederile legale⁹⁹. Deşi bunurile culturale din patrimoniul muzeal al Republicii Moldova se înscriu în Registrul de stat al patrimoniului cultural mobil¹⁰⁰, care se instituie în cadrul MECC, completarea acestui registru este la o etapă incipientă;

• nerestabilirea în evidenţă a valorii bunurilor aferente Taberei de odihnă pentru copiii din s.Romăneşti, r-nul Străşeni, în sumă de 15,96 mil.lei¹⁰¹. De menţionat că, până în anul 2007, din bugetul de stat au fost efectuate investiţii capitale în această tabără, însă imobilele sunt într-o continuă degradare;

• neîntocmirea actelor de transmitere-predare în gestiunea beneficiarilor finali (inclusiv entităţilor care nu se află în subordinea MECC) a bunurilor în valoare de 16,0 mil.lei¹⁰² şi la păstrare (S.A. “Moldova-Film”) a filmelor în sumă de 8,27 mil.lei;

• evidenţa fragmentară a majorităţii investiţiilor efectuate în obiectele care nu aparţin MECC (acestea fiind în gestiunea atât a entităţilor din subordinea MECC, cât şi a altor entităţi), precum şi lipsa unei evidenţe analitice asupra investiţiilor în clădiri în sumă de 78,2 mil.lei;

• majorarea valorii clădirilor cu 13,5 mil.lei din contul cheltuielilor aferente reparaţiilor capitale ale clădirilor care nu se află la balanţa MECC, dar la instituţiile din subordine (12,2 mil.lei) şi APL (1,3 mil.lei);

• clasificarea şi raportarea neconformă a cheltuielilor în anii 2018 şi 2017 prin majorarea valorii contului “Comanda de stat pentru pregătirea cadrelor” cu 101,87 mil.lei şi, respectiv, cu 109,3 mil.lei, prin diminuarea valorii conturilor “Burse de studii studenţilor autohtoni” cu 95,4 mil.lei, şi, respectiv, cu 100,5 mil.lei, “Indemnizaţii Consiliului pentru dezvoltarea strategiei” – cu 3,2 mil.lei, şi, respectiv, cu 0,7 mil.lei, “Acţiuni şi alte forme de participare în capital în interiorul ţării” – cu 3,27 mil.lei şi, respectiv, cu 8,8 mil.lei;

• suportarea unor cheltuieli neregulamentare¹⁰³, în sumă de 0,19 mil.lei¹⁰⁴, şi ineficiente, în sumă de 0,19 mil.lei, la salarizarea membrilor Consiliilor pentru dezvoltare strategică instituţională (CDSI) din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat, care nu s-au întrunit în şedinţe minimum de 4 ori pe an şi, respectiv, care nu au participat la toate şedinţele. O situaţie similară a fost constatată şi în anul 2017¹⁰⁵;

• achitarea în avans a mijloacelor financiare¹⁰⁶ fără a fi asigurată prezentarea în termen de către beneficiari a documentelor justificative¹⁰⁷, prin ce la 31.12.2018 s-au format creanţe de 45,25 mil.lei, inclusiv de 9,09 mil.lei cu termenul de prescripţie expirat, existând un risc înalt de nerecuperare a acestora din cauza neîntreprinderii măsurilor de rigoare;

• neluarea în evidenţă a activelor nemateriale elaborate cu forţele proprii, cum ar fi curriculum-urile pentru învăţământul general, în sumă de 6,6 mil.lei, şi sistemul informaţional de personalizare a actelor de studii “SIPAS”, ceea ce a determinat majorarea neîntemeiată a cheltuielilor.

^{__________________________}

⁹⁹ Art.17 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007; pct.19 din Regulamentul privind evidenţa şi conservarea patrimoniului cultural mobil, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1111 din 11.09.2003 “Despre aprobarea regulamentelor pentru punerea în aplicare a Legii muzeelor nr.1596-XV din 27 decembrie 2002”; art.23 alin.(3) lit.a) din Legea muzeelor nr.262 din 07.12.2017.

¹⁰⁰ Art.13 din Legea muzeelor nr.1596-XV din 27.12.2002.

¹⁰¹ Clădiri – 8,2 mil.lei, teren de 6,01 ha cu valoarea normativă de circa 7,76 mil.lei.

¹⁰² “Maşini şi utilaje” (6,53 mil.lei); “Unelte şi scule, inventar de producere şi gospodăresc” (1,91 mil.lei); cărţilor la Biblioteca Naţională (3,25 mil.lei); mobilierului la Î.S. “Sala cu Orgă” (0,94 mil.lei); 6 microbuze (primite în anul 2014 pentru transportarea copiilor) la instituţiile de învăţământ (3,07 mil.lei), bărcii canoe la Şcoala sportivă specializată de caiac-canoe din Chişinău (0,07 mil.lei); bustului poetului Grigore Vieru (0,23 mil.lei).

¹⁰³ Art.104 alin.(7) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152 din 17.07.2014.

¹⁰⁴ Universitatea de Stat din Moldova şi Universitatea de Stat din Taraclia.

¹⁰⁵ Cheltuieli neregulamentare în sumă de 122,02 mii lei şi cheltuieli ineficiente de 221,88 mii lei.

¹⁰⁶ De exemplu, indemnizaţii membrilor CDSI – 674,14 mii lei, deplasări care nu au fost întreprinse – 51,45 mii lei.

¹⁰⁷ Art.19 din Legea nr.113-XVI din 27.04.2007, Ordinul MECC nr.1157 din 26.07.2018.

Auditul nu se poate expune asupra cheltuielilor raportate ca subsidii pentru susţinerea activităţilor organizaţiilor teatral-concertistice, în sumă de 122,1 mil.lei¹⁰⁸, ca urmare a lipsei unor proceduri de control intern privind confirmarea utilizării conform destinaţiei a subsidiilor, corelării mărimii acestora cu indicatorii de activitate stabiliţi de cadrul normativ¹⁰⁹. Astfel, din 17 instituţii teatral-concertistice, doar 5 au prezentat în anul 2018 mai mult de 180 de spectacole şi doar 10 au montat cel puţin 3 piese noi (număr minim obligatoriu prevăzut de cadrul normativ). Neîndeplinirea acestor indicatori nu a influenţat asupra mărimii subsidiilor/alocaţiilor acordate instituţiilor.

^{__________________________}

¹⁰⁸ Alocate atât în anul 2017, cât şi în anul 2018.

¹⁰⁹ Pct.13 din Regulamentul teatrelor, circurilor şi organizaţiilor concertistice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1242 din 15.10.2003 “Despre unele măsuri de implementare a Legii cu privire la teatre, circuri şi organizaţii concertistice”.

La aprobarea şi finanţarea¹¹⁰ proiectelor asociaţiilor obşteşti (AO) pentru susţinerea activităţilor de tineret, sport şi cultură, MECC nu cunoaşte valoarea reală a proiectelor şi nu se asigură că mijloacele alocate nu depăşesc normele stabilite de cadrul legal-normativ, fapt cauzat de planificarea neconformă a cheltuielilor de către beneficiari şi de neverificarea acestora de către MECC. Ca urmare, la prezentarea rapoartelor financiare finale, se modifică esenţial valoarea contribuţiei proprii a beneficiarilor şi valoarea proiectelor. De asemenea, se menţionează că la minister sunt prezentate documente justificative aferente cheltuielilor suportate din contul acestuia, fără prezentarea informaţiilor şi documentelor aferente cheltuielilor suportate din contul mijloacelor proprii ale AO sau ale altor donatori.

• Contractarea şi executarea serviciilor pentru realizarea planului de pregătire a cadrelor de specialitate (în continuare – Comanda de stat) s-a efectuat cu abateri de la cadrul normativ, ceea ce nu a permis auditului să se expună asupra cheltuielilor suportate de către MECC¹¹¹.

^{__________________________}

¹¹⁰ Pentru 4 luni ale anului 2017 – 11,3 mil.lei, 2018 – 41,75 mil.lei.

¹¹¹ Anul 2017 – 542,8 mil.lei, anul 2018 – 575,2 mil.lei.

Astfel, prevederile Hotărârii Guvernului nr.983 din 22.12.2012 privind modul de finanţare a Comenzii de stat nu corespund cu prevederile art.145 şi art.152 din Codul educaţiei, prin care s-a stabilit că, începând cu anul 2015, finanţarea bugetară a învăţământului superior se efectuează prin: cost standard per student şi coeficient de ajustare la normativele de cheltuieli necesare pentru finanţarea complementară (modernizarea bazei materiale şi didactice, cazarea studenţilor, altele). În aceste condiţii, contrar prevederilor legale¹¹², MECC nu a determinat exact obiectul (tipul, cantitatea şi calitatea) şi preţul serviciului contractat. De exemplu, în suma contactată de 596,4 mil.lei a fost inclusă şi suma destinată achitării burselor, care a fost executată în sumă de 95,4 mil.lei. De asemenea, contractul nu a prevăzut returnarea mijloacelor neutilizate, din contra, conform pct.3.5 din contract s-a prevăzut că “resursele financiare neutilizate după destinaţia sa primară, rămân în contul bancar al instituţiei de învăţământ şi nu se includ în cotele de finanţare pentru anul viitor”.

^{__________________________}

¹¹² Art.206 din Codul civil.

• Planificarea, înregistrarea şi raportarea cheltuielilor din contul alocaţiilor bugetare şi veniturilor proprii colectate de instituţiile de învăţământ superior sunt afectate de unele deficienţe.

Instituţiile de învăţământ superior nu ţin evidenţa separată a cheltuielilor pentru serviciile prestate în funcţie de tipul lor (educaţionale, cercetări, locaţiune, alimentare, cazare etc.), de profilul educaţional (specialitate), de sursele de finanţare (buget, contract), precum şi nu au determinat modul de repartizare a cheltuielilor generale şi administrative etc. Aceasta generează imposibilitatea determinării corecte a costului per student şi specialitate aferent comenzii de stat şi aferent taxei de studii. Ca urmare, o parte din cheltuielile pentru locurile de studii în bază de contract, ca regulă, sunt acoperite din contul alocaţiilor bugetare. În baza datelor declarate de universităţi, auditul a determinat că bugetul a suportat cheltuieli aferente studiilor în bază de contract în sumă de circa 187,8 mil.lei. De exemplu, la Universitatea “Alecu Russo” din mun. Bălţi, în cadrul studiilor superioare de licenţă (ciclul I), în 2018 cheltuielile executate per student (raportate la MECC) constituiau la buget 32,3 mii lei şi la contract – 15,4 mii lei, în timp ce media per student constituia 24,4 mii lei, iar taxa medie de studii în bază de contract a constituit doar 6,2 mii lei.

• Cheltuielile medii de cazare şi de instruire a unui student cu finanţare din buget diferă esenţial de la o instituţie la alta.

Conform rapoartelor prezentate de instituţii, costul mediu de cazare a unui student în 2017 a variat de la 3,9 mii lei până la 58,1 mii lei¹¹³, iar costul mediu de instruire a unui student a constituit, respectiv, pentru ciclul I, de la 14,4 mii lei până la 39,4 mii lei¹¹⁴, pentru ciclul II – de la 3,5 mii lei¹¹⁵ până la 28,7 mii lei, şi la doctorantură – de la 6,1 mii lei până la 60,1 mii lei¹¹⁶.

^{__________________________}

¹¹³ Universitatea de Stat din Comrat şi, respectiv, Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.

¹¹⁴ Institutul de Relaţii Internaţionale şi, respectiv, Universitatea de Stat din Comrat.

¹¹⁵ Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport.

¹¹⁶ Universitatea de Stat din Comrat şi, respectiv, Institutul de Relaţii Internaţionale.

Este de menţionat că numărul studenţilor ce absolvă instituţia de învăţământ superior este mai mic decât numărul studenţilor conform comenzii de stat. Cauza acestei diferenţe este reuşita foarte scăzută la studii a studenţilor, fapt ce determină exmatricularea sau trecerea unora din ei la studii în bază de contract şi imposibilitatea suplinirii locurilor bugetare libere cu studenţi care au fost înmatriculaţi iniţial la studii în bază de contract. De exemplu, la Universitatea “Alecu Russo” din mun. Bălţi în anul 2018 au absolvit studiile 690 de studenţi (ciclul de studii I, II) faţă de 848 înmatriculaţi în anii 2013 - 2016 şi faţă de 924 ce trebuiau înmatriculaţi conform comenzii de stat. Deci, comanda de stat a fost îndeplinită la nivel de 75%.

• Contractele încheiate de către MECC cu instituţiile de învăţământ superior conform cadrului normativ¹¹⁷ nu prevăd modul de returnare în buget a mijloacelor utilizate pentru instruirea studenţilor exmatriculaţi sau a celor care nu s-au prezentat la locul de muncă conform repartizării.

^{__________________________}

¹¹⁷ Hotărârea Guvernului nr.923 din 04.09.2001 “Cu privire la plasarea în câmpul muncii a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior şi şi profesional tehnic postsecundar şi postsecundar nonterţiar de stat”.

Totodată, universităţile au elaborat şi încheiat cu studenţii înmatriculaţi contracte-tip care prevăd restituirea la bugetul de stat, în cazul exmatriculării sau neprezentării la locul de muncă conform repartizării, a cheltuielilor pentru instruire în volumul calculat de instituţia de învăţământ respectivă. Însă, aceste prevederi nu pot fi aplicate, deoarece până în prezent nu este elaborată formula de alocare a mijloacelor financiare per student, precum şi nu este elaborat mecanismul de calculare a cheltuielilor pe care studentul exmatriculat urmează să le restituie, întrucât în cazul exmatriculării procesul de studii continuă şi cheltuielile nu se diminuează, cu excepţia bursei (dacă studentul a beneficiat de aceasta). Potrivit informaţiei prezentate de MECC, în anul 2018 au fost exmatriculaţi 1559¹¹⁸ de studenţi, iar în 2017 – 1963, cheltuielile pentru instruirea acestora nefiind recuperate în bugetul de stat. De exemplu, în anul 2018 au abandonat studiile şi au fost exmatriculaţi de la Universitatea din Bălţi 76 de studenţi, pentru plata burselor acestora fiind suportate cheltuieli de 124,8 mii lei, iar pentru instruire – 1046,7 mii lei¹¹⁹.

^{__________________________}

¹¹⁸ Ciclul I “Licenţa” – 950 studenţi; ciclul II “Master” – 530 masteranzi; studii de doctorat – 39 doctoranzi.

¹¹⁹ Inclusiv: 391,5 mii lei în anul 2018, 421,9 mii lei în anul 2017, 162,7 mii lei în anul 2016 şi 70,6 mii lei în anul 2015.

• Procedura existentă de asigurare a încadrării tinerilor specialişti la locul de muncă repartizat nu este eficientă.

De exemplu, Universitatea din Bălţi a primit de la MECC oferta de angajare a 244 de tineri specialişti cu profil pedagogic. Însă, din 224 de absolvenţi cu profilul respectiv (inclusiv 74 cu frecvenţă redusă), 64 de absolvenţi de la locurile finanţate de buget au acceptat repartizarea la instituţiile de învăţământ de stat, 47 au solicitat plasarea liberă în câmpul muncii (dintre care, 36 de specialişti de la locurile cu finanţare bugetară şi 11 înmatriculaţi în bază de contract), iar 113 nu au fost incluşi în lista pentru repartizare la locurile de muncă. Cu referire la alte specialităţi, MECC nu a solicitat angajarea în câmpul muncii a tinerilor specialişti care au încheiat studiile în anul 2018. Totodată, tinerii specialişti care au acceptat repartizarea în câmpul muncii nu au prezentat la universitate confirmările de angajare la locul de muncă.

• Deşi cadrul legal¹²⁰ stipulează competenţa Autorităţii Publice Centrale în privinţa ţinerii evidenţei patrimoniului de stat din ramură, MECC şi entităţile din subordine nu au asigurat plenitudinea şi corectitudinea identificării, înregistrării şi cadastrării bunurilor imobile.

^{__________________________}

¹²⁰ Art.8 alin.(1) lit.f) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

Astfel, conform datelor APP, MC şi MEd deţineau în administrare 1739 de bunuri imobile, cu 221 mai mult faţă de 1518 bunuri indicate în Hotărârea Guvernului nr.351 din 23.03.2005. Terenurile aferente acestor bunuri nu sunt indicate în Hotărârea respectivă ca bunuri publice în gestiunea MECC. De asemenea, în Hotărârea de Guvern nominalizată lipseşte informaţia cu privire la bunurile imobile aflate în administrarea fostului Minister al Tineretului şi Sportului, care, potrivit datelor din Registrul patrimoniului public (RPP), dispunea de 58 de bunuri imobile (10 terenuri şi 48 de construcţii). Reieşind din datele APP la situaţia din 01.01.2018, 54 din 303 bunuri imobile proprietate publică de stat gestionate de instituţiile din subordinea fostului Minister al Culturii, în valoare totală de 48 mil.lei nu sunt înregistrate în Registrul bunurilor imobile.

Auditul a stabilit divergenţe privind bunurile imobile gestionate de MECC. Astfel, 6 instituţii au raportat că deţin în gestiune 13 bunuri imobile cu valoarea de bilanţ de 2,2 mil.lei, în lipsa înregistrării drepturilor asupra lor (folosinţă, gestiune economică etc.) în Registrul bunurilor imobile, iar alte 7 instituţii, deşi au înregistrat drepturile în Registrul bunurilor imobile, nu au raportat 17 bunuri imobile cu suprafaţa totală de 15,3 mii m.p. şi valoarea cadastrală de 30,0 mil.lei.

Deşi bunurile imobile (clădiri) sunt înregistrate în Registrul bunurilor imobile ca proprietate de stat, contrar cadrului legal existent¹²¹, în unele cazuri, terenurile aferente acestor clădiri sunt înregistrate ca proprietate publică locală. Această situaţie a fost constatată la: Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri” – terenul cu suprafaţa de 0,933 ha, în valoare de 1,2 mil.lei; Universitatea “Alecu Russo” din Bălţi – 5,96 ha, în valoare de 7,9 mil.lei; Muzeul Pedagogic Republican din mun. Chişinău – 0,04 ha; Şcoala Profesională din Floreşti – 3,75 ha¹²² etc.

^{__________________________}

¹²¹ Art.106 alin.(2) din Codul educaţiei: clădirile şi terenurile în/pe care, la data intrării în vigoare a prezentului cod, îşi desfăşoară activitatea instituţiile de învăţământ superior publice fac parte din domeniul public al statului şi nu pot fi înstrăinate, iar celelalte bunuri sunt proprietatea instituţiilor de învăţământ superior publice. Art.7, art.17 şi art.23 din Legea nr.29 din 05.04.2018: se supun delimitării pe domenii toate bunurile imobile proprietate publică. Ministerele, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, până în data de 31.12.2022, vor asigura, conform competenţei, efectuarea lucrărilor de inventariere, delimitare, formare, aprobare şi înregistrare a bunurilor imobile.

¹²² Nr.cadastral 4501212172, de pe str. Miron Costin nr.34 din or. Floreşti.

• MECC nu a asigurat organizarea unui sistem de control al entităţilor din subordine, inclusiv a corectitudinii datelor indicate în rapoartele financiare ale acestora, încheiate la 31.12.2017.

Auditarea a 3 şcoli profesionale (din or. Floreşti, or. Cupcini şi nr.4 din mun. Bălţi) a relevat că:

• au fost acordate neregulamentar¹²³ unele plăţi salariale în sumă de 0,15 mil.lei;

• au fost casate neregulamentar¹²⁴ mijloace fixe în sumă de 1,63 mil.lei, în lipsa actelor de expertiză şi a reprezentantului MECC;

• nu au fost calculate, înregistrate şi raportate venituri şi creanţe în sumă de 0,34 mil.lei în urma neîncheierii contractelor de locaţiune şi neajustării preţurilor la serviciile livrate;

• nu au fost evaluate şi reflectate în evidenţa contabilă terenuri cu suprafaţa de 240,0 ha estimate conform preţului normativ la 59,0 mil.lei;

• nu au fost înregistrate drepturile de proprietate şi gestiune (folosinţă) asupra terenurilor şi construcţiilor în valoare de 42,1 mil.lei;

• nu au fost capitalizate cheltuielile din reparaţia bunurilor imobile în sumă totală de 0,96 mil.lei;

• nu a fost exclusă din evidenţă valoarea bunurilor imobile privatizate încă în anii 2008-2011 situate în or. Mărculeşti (1,5 mil.lei) şi or. Cupcini (1,14 mil.lei);

• gestionarea neconformă a bunurilor a cauzat deteriorarea semnificativă a acestora. De exemplu, blocul de studiu amplasat în s.Târgul Vertiujeni, cu valoarea de bilanţ de 1,79 mil.lei, şi 2 imobile ale ŞP din or.Cupcini, de 0,33 mil.lei, precum şi căminele ŞP nr.4 din mun.Bălţi;

• nu a fost instituit un control nici asupra stabilirii priorităţilor la efectuarea reparaţiilor bunurilor imobile. Astfel, deşi la ŞP nr.4 din mun.Bălţi în anul 2017 s-au efectuat reparaţii capitale şi curente în sumă totală de 1,92 mil.lei¹²⁵, pentru reparaţia căminelor s-au utilizat doar 0,1 mil.lei, pe când la reparaţia încăperilor blocului administrativ s-au utilizat 0,64 mil.lei¹²⁶, din care 0,3 mil.lei¹²⁷ – pentru reparaţia birourilor administraţiei (directorului şi contabilului-şef).

^{__________________________}

¹²³ Art.29 alin.(6), art.32 alin.(1) şi alin.(2) din Legea nr.355 din 23.12.2005 şi pct.10 şi pct.13 din Condiţiile unice de salarizare a personalului din unităţile bugetare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.381 din 13.04.2006 “Cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare”.

¹²⁴ Hotărârea Guvernului nr.500 din 12.05.1998 “Despre aprobarea Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloace fixe”.

¹²⁵ Reparaţii curente – 0,9 mil.lei, şi reparaţii capitale – 1,02 mil.lei.

¹²⁶ Reparaţia încăperilor blocului administrativ – 328,7 mii lei, mobilier şi alte bunuri – 307,0 mii lei.

¹²⁷ Reparaţia interioară – 110 mii lei, şi mobilier – 190,4 mii lei (100,7 mii lei – mobila pentru biroul directorului, şi 89,7 mii lei – mobila pentru biroul contabilului-şef).

Opinia contrară privind rapoartele financiare ale MECC, întocmite la situaţia din 31 decembrie 2017, a fost determinată de efectul denaturărilor constatate, condiţionate de: neindicarea¹²⁸ soldului final al bilanţului pe 8 luni (ianuarie - august 2017) şi a soldului iniţial al bilanţului pe 4 luni (septembrie - decembrie 2017), ca urmare nefiind clar ce patrimoniu urma a fi transmis ministerului nou-creat; lipsa actelor de transmitere-predare a patrimoniului MEd şi MTS către MECC; neasigurarea efectuării inventarierii conform Ordinului MECC nr.262 din 17.10.2017; evidenţa fragmentară, neunivocă şi neconformă a situaţiilor financiare ale MECC pentru perioada septembrie - decembrie 2017; contabilizarea şi raportarea necorespunzătoare a unor elemente patrimoniale; lipsa evidenţei analitice la conturile contabile de evidenţă a investiţiilor în mijloace fixe şi în entităţile fondate, prin ce nu a fost posibil de contrapus informaţiile existente de fapt şi cele scriptice; aplicarea neconformă a unor prevederi ale cadrului regulator şi suportarea cheltuielilor nejustificate; nerespectarea normelor metodologice privind aplicarea Clasificaţiei economice şi raportarea neveridică a cheltuielilor, având ca impact denaturarea semnificativă a situaţiilor financiare auditate.

^{__________________________}

¹²⁸ Conform indicaţiilor din Circulara MF nr.12/4-4-14 din 25.01.2018 “Particularităţile de întocmire şi prezentare a rapoartelor financiare ale autorităţilor publice centrale pentru anul 2017”.

___________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, Rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Finanţelor

încheiate la 31 decembrie 2018 oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine

 corectă şi fidelă în corespundere cu cadrul aplicabil de raportare financiară.

_________________________________________________

Sursă: http://www.ccrm.md/hotariri-si-rapoarte-1-95?idh=989

Resursele financiare destinate Ministerului Finanţelor pentru anul 2018 au fost aprobate în sumă de 1251,5 mil.lei. Ulterior, totalul precizat atât al resurselor, cât şi al cheltuielilor a constituit 1303,1 mil.lei. Nivelul de executare a resurselor, precum şi a cheltuielilor şi activelor nefinanciare este de 98,98% faţă de suma aprobată şi, respectiv, de 95,01% faţă de suma precizată.

Rezultatele auditului public extern, bazate pe evaluările şi activităţile desfăşurate, denotă că MF a asigurat organizarea şi funcţionarea sistemului de control intern, concomitent fiind constatate unele observaţii de audit, care nu au depăşit nivelul de materialitate şi nu au influenţat fidelitatea rapoartelor financiare, auditul exprimând opinie de audit fără rezerve.

Aspectele-cheie de audit sunt acele aspecte care, în baza raţionamentului profesional de audit, au avut o importanţă majoră pentru auditul rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Finanţelor încheiate la 31 decembrie 2018. Aceste aspecte au fost abordate în contextul auditului rapoartelor financiare în ansamblu şi în formarea opiniei de audit asupra acestora, şi nu s-a oferit o opinie separată cu privire la respectivele aspecte.

Auditul consideră că aspectele descrise mai jos, deşi nu au influenţat opinia de audit, reprezintă aspectele-cheie care trebuie comunicate. Astfel,

• nu sunt identificate şi reevaluate activele transmise de către Ministerul Finanţelor în cota-parte a capitalului social al Instituţiei publice “Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe” (în continuare – CTIF) în valoare de 12,2 mil.lei. Cadrul de reglementare privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor publice, inclusiv înregistrarea drepturilor în calitate de fondator al acestora, este insuficient pentru a asigura consecvenţa procedurii de reorganizare a întreprinderilor de stat în instituţii publice. Totodată, cadrul general de evidenţă contabilă şi raportare financiară în sistemul bugetar nu dezvăluie metodologia de transmitere, modificare şi returnare a cotei-părţi a fondatorului în capitalul social şi suplimentar al instituţiilor publice;

• Ministerul Finanţelor nu a elaborat şi aprobat politica de contabilitate în domeniul de competenţă, iar politicile contabile ale aparatului ministerului şi entităţilor din subordine reprezintă documente preluate din actul normativ¹²⁹, nefiind ajustate la specificul activităţii instituţionale, ceea ce a afectat corectitudinea şi plenitudinea unor înregistrări contabile şi a altor informaţii cu caracter contabil;

^{__________________________}

¹²⁹ Capitolul V. “Politica de contabilitate-tip” din Anexa nr.1 la Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

• Raportul narativ consolidat al Ministerului Finanţelor, precum şi cele prezentate de către aparatul ministerului şi entităţile din subordine nu conţin dezvăluiri detaliate ale informaţiilor financiare, ceea ce a limitat accesul utilizatorilor la informaţii veridice şi complete;

• Serviciul Vamal, la grupa de conturi 319 “Investiţii capitale în active în curs de execuţie”, avea înregistrate 5 obiecte în valoare de 43,4 mil.lei, care se utilizează de către instituţie de o perioadă îndelungată, fără a fi calculată uzura acestora. De asemenea, la grupa respectivă au fost atribuite neconform cheltuielile pentru reparaţia capitală a clădirilor şi construcţiilor speciale în sumă de 5,9 mil.lei. Astfel, în bilanţul Serviciului Vamal şi în cel consolidat al ministerului, valoarea contului 319 “Investiţii capitale în active în curs de execuţie” a fost supraevaluată cu 43,4 mil.lei, iar a conturilor 311 “Clădiri” şi 312 “Construcţii speciale” a fost subevaluată cu aceeaşi valoare;

• similar anului precedent, există incertitudini privind prezentarea reală a valorii clădirilor şi construcţiilor, raportate la 31.12.2018, situaţie determinată de lipsa unor reglementări exhaustive privind reevaluarea activelor proprietate publică. Astfel, 8 imobile (cu valoarea de bilanţ de 33,8 mil.lei) rămân subevaluate cu 15,0 mil.lei în raport cu valoarea lor cadastrală, iar 15 imobile (cu valoarea de bilanţ de 162,4 mil.lei) rămân supraevaluate cu 127,8 mil.lei în raport cu valoarea cadastrală;

• rămâne nesoluţionată problema privind înregistrarea integrală a drepturilor de gestiune economică asupra bunurilor imobile şi terenurilor aflate în gestiunea Serviciului Vamal, Inspecţiei Financiare şi Serviciului Fiscal de Stat. Totodată, pe parcursul anului 2018 au fost înregistrate la Agenţia Servicii Publice drepturile de gestiune asupra a 2 terenuri şi 22 de clădiri şi construcţii;

• aparatul ministerului a utilizat neconform contul “Corectarea rezultatelor anilor precedenţi” pentru reflectarea majorării cotei-părţi în capitalul social al CTIF, în sumă de 10,3 mil.lei, iar instituţiile din subordine, în aceeaşi sumă, au închis creanţele aferente întreprinderilor de stat fondate;

• deşi raportul consolidat al Ministerului Finanţelor nu a fost denaturat, în raportul financiar al Serviciului Vamal nu au fost raportate cheltuielile aferente transmiterii activelor cu titlu gratuit, în sumă de 9,8 mil.lei.

_________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Justiţiei

pentru exerciţiul încheiat la 31 decembrie 2018, cu excepţia efectului denaturărilor

 semnificative în valoare de 15,2 mil.lei, sub toate aspectele semnificative,

oferă o imagine corectă şi fidelă în conformitate cu cadrul

de raportare financiară aplicabil.

_________________________________________________

Sursă: http://www.ccrm.md/hotariri-si-rapoarte-1-95?idh=982

Pentru realizarea obiectivelor şi desfăşurarea activităţilor operaţionale, Ministerului Justiţiei (MJ) i-au fost aprobate, pe anul 2018, alocaţii în cuantum de 691,1 mil.lei, inclusiv resurse generale – 645,8 mil.lei, venituri colectate – 10,6 mil.lei, şi resurse ale proiectelor finanţate din surse externe – 34,7 mil.lei.

Executarea de casă a constituit 482,4 mil.lei, sau 96,4% din totalul cheltuielilor precizate (500,5 mil.lei). Creanţele au constituit 3,4 mil.lei, iar datoriile – 33,6 mil.lei. Valoarea patrimoniului gestionat a constituit 650,6 mil.lei.

Rezultatele auditului public extern, bazate pe evaluările şi activităţile desfăşurate, denotă că, deşi MJ şi autorităţile administrative din subordine au asigurat organizarea evidenţei contabile în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii şi cu Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, se atestă deficienţe şi nereguli la întocmirea şi consolidarea rapoartelor financiare, precum şi la organizarea SCI.

Auditul a exprimat o opinie de audit cu rezerve asupra rapoartelor financiare consolidate ale MJ, baza opiniei fiind determinată de erori şi deficienţe în sumă totală de 15,2 mil.lei, după cum urmează:

• raportarea neveridică a valorii mijloacelor fixe cu circa 4,7 mil.lei, urmare a neînregistrării în evidenţa contabilă de către AC al MJ a 31 de construcţii cu suprafaţa totală de 2 269,0 m.p.; Aparatul central al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (AC al ANP) – a 6 imobile cu suprafaţa totală de 1789,3 m.p., în valoare de 2,1 mil.lei, precum şi a 10 construcţii cu suprafaţa totală de 959,3 m.p.; Penitenciarul nr.7, Rusca din subordinea ANP – 28 de imobile/construcţii cu suprafaţa totală de 7 026,7 m.p. şi valoarea de 4,7 mil.lei;

• raportarea incorectă a capitalului social de către ANP, prin nemodificarea datelor evidenţei contabile şi micşorarea valorii capitalului în sumă de 2,2 mil.lei a 4 întreprinderi de stat¹³⁰ din cadrul sistemului penitenciar, transmise Agenţiei Proprietăţii Publice;

• prezentarea neveridică în raportul financiar consolidat a informaţiilor privind uzura mijloacelor fixe şi amortizarea activelor nemateriale cu circa 1,6 mil.lei, din care: Centrul Naţional de Expertize Judiciare (CNEJ) – 1,0 mil.lei; Agenţia Naţională a Arhivelor – 0,2 mil.lei; Agenţia Resurse Informaţionale Juridice (ARIJ) – 0,4 mil.lei;

• clasificarea, reflectarea incorectă în evidenţa contabilă şi raportarea neveridică a cheltuielilor bugetare de 2,9 mil.lei, inclusiv de către AC al MJ în sumă totală de 2,3 mil.lei şi AC al ANP – de 0,6 mil.lei;

• raportarea incorectă a activelor nefinanciare cu 3,0 mil.lei, inclusiv de către Agenţia de Administrare a Instanţelor Judecătoreşti (AAIJ) – 2,3 mil.lei, Oficiul Teritorial Chişinău al Consiliului Naţional pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat (OTC CNAJGS) – 0,2 mil.lei, CNEJ – 0,4 mil.lei, AC al MJ – 0,1 mil.lei;

• înregistrarea neconformă în evidenţa contabilă a datoriilor în sumă de 0,8 mil.lei de către CNEJ;

• neevaluarea şi neînregistrarea conformă (cantitativ-valorică) în evidenţa contabilă de către AC al MJ a 37 de terenuri cu suprafaţa totală de 51,49 ha, precum şi de către 3 instituţii penitenciare din subordinea ANP¹³¹ a 6 terenuri cu suprafaţa totală de 11,6 ha.

^{__________________________}

¹³⁰ Î.S. “Bagos”, Î.S. “Flus”, Î.S. “Sarmat”, Î.S. “Temelia MC”.

¹³¹ Penitenciarul nr.3, Leova, Penitenciarul nr.4, Cricova, Penitenciarul nr.7, Rusca.

De asemenea, au fost relevate şi alte observaţii de audit importante care se consideră necesar a fi evidenţiate în vederea îmbunătăţirilor care ar putea fi aduse sistemului de control intern al MJ şi instituţiilor din subordine.

Astfel, auditul a constatat că, la situaţia din 31.12.2018, în gestiunea a 8 entităţi auditate¹³² se aflau 30 de sisteme informaţionale în valoare totală de 36 142,0 mii lei, din care 23 de sisteme în valoare de 21,2 mil.lei sunt funcţionale, iar 7 în valoare de 14,9 mil. lei (gestionate de ARIJ) sunt nefuncţionale, materialele de audit pe marginea acestor constatări fiind remise în cadrul auditului precedent la organele de drept. Totodată, auditul remarcă că, în cadrul AAIJ, în costul “Programului integrat de gestionare a dosarelor”, înregistrat în evidenţa contabilă, este reflectat doar preţul lucrărilor de dezvoltare, în sumă de 2,6 mil.lei, entitatea nedispunând de documente justificative privind costul real al acestuia, iar costul mentenanţei efectuate în perioada 2012-2018 constituie 15,9 mil.lei.

^{__________________________}

¹³² AC al MJ, ANP, ARIJ, AAIJ, CNEJ, ANA, OTC CNAJGS, INP (Inspectoratul Naţional de Probaţiune).

La fel ca şi în anii precedenţi, se atestă un nivel redus de executare a investiţiilor capitale în cadrul sistemului penitenciar. Astfel, de la iniţierea lucrărilor în 2012 şi până la finele anului 2018, pentru construcţia şi reparaţia a 4 penitenciare¹³³ au fost executate investiţii capitale în sumă de 115,9 mil.lei, sau 52,5% din valoarea mijloacelor alocate (220,8 mil.lei), conform legilor bugetare anuale în perioada menţionată. Nivelul lent de implementare a proiectelor de construcţie şi reconstrucţie a penitenciarelor a avut impact asupra realizării acţiunii prevăzute în Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2016 - 2018¹³⁴ privind îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie.

^{__________________________}

¹³³ Casa de arest din Bălţi, Penitenciarul nr.3, Leova, Penitenciarul nr.10, Goian şi Penitenciarul din mun. Chişinău.

¹³⁴ Hotărârea Guvernului nr.890 din 20.07.2016 “Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni al Guvernului pentru anii 2016-2018”.

Cu referire la implementarea Proiectului de construcţie a penitenciarului din Chişinău, se menţionează că, pe parcursul anilor 2014 - 2018, prin legile bugetare anuale, pentru implementarea proiectului au fost planificate în total 121 362,3 mii lei, fiind executate 23 097,7 mii lei, sau 19,03%. În totalul cheltuielilor executate, ponderea majoră o deţin cheltuielile pentru achitarea serviciilor de elaborare, verificare şi expertizare a documentaţiei de proiectare (13 146,8 mii lei) şi cheltuielile pentru salarizarea membrilor Unităţii de implementare a Proiectului de construcţie a penitenciarului din Chişinău pe parcursul anilor 2014 - 2018 (7279,6 mii lei). La finele anului 2018 a fost finalizată elaborarea documentaţiei de proiectare, iar conform Raportului de verificare al Serviciului de Stat pentru Verificarea şi Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor din 21.01.2019, valoarea estimativă a proiectului de execuţie recomandat constituie 1 140 455,83 mii lei, fapt ce denotă necesitatea alocării mijloacelor financiare suplimentare. Conform Acordului-cadru de împrumut dintre Republica Moldova şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru realizarea Proiectului de construcţie a penitenciarului din Chişinău, penitenciarul urma a fi dat în exploatare în luna iulie 2018, implementarea proiectului fiind în întârziere cu aproximativ 54 de luni. La finele anului 2018, MJ a înaintat către Ministerul Finanţelor solicitarea privind necesitatea extinderii termenului de implementare a prevederilor Acordului-cadru de împrumut până la 31.12.2022.

Procesul de valorificare a investiţiilor capitale alocate pentru construcţia penitenciarelor se efectuează cu tergiversări, care influenţează calitatea construcţiilor şi pot genera costuri suplimentare. Astfel, în anul 2018 au fost suportate cheltuieli suplimentare din bugetul de stat de circa 1,0 mil.lei, în baza deciziilor Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), pentru neasigurarea condiţiilor adecvate de detenţie.

_________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare ale Ministerului Sănătăţii, Muncii

şi Protecţiei Sociale încheiate la 31 decembrie 2018, având în vedere efectele

denaturărilor semnificative constatate de audit, nu prezintă o imagine corectă

şi fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

__________________________________________________

Sursă: http://www.ccrm.md/hotariri-si-rapoarte-1-95?idh=991

Pentru realizarea obiectivelor şi desfăşurarea activităţilor operaţionale, Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS) i-au fost aprobate, pe anul 2018, venituri în cuantum de 1 893,2 mil. lei şi cheltuieli în sumă de 1 848,9 mil. lei. Executarea a constituit 97,7%, sau cu 44,3 mil. lei mai puţin.

Probele de audit acumulate au fost suficiente pentru emiterea opiniei contrare asupra Rapoartelor financiare consolidate, care nu prezintă o imagine fidelă şi veridică, fiind însoţite de denaturări semnificative, în special admise de instituţiile subordonate ministerului. Unul dintre factorii care a determinat această opinie a fost multitudinea de erori admise la estimarea şi raportarea poziţiei financiare consolidate la nivelul Agenţiilor, ca urmare a transmiterii neregulamentare a patrimoniului public în procesul de reformă.

Astfel, în unele cazuri, s-au constatat:

• bunurile deţinute de Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică şi Centrul de plasament temporar pentru copii cu dizabilităţi din mun. Orhei, în valoare de 1,2 mil. lei, nu reflectă valoarea justă, deoarece sunt învechite şi deteriorate fizic;

• înregistrarea şi raportarea, de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică şi Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţilor şi Capacităţii de Muncă, paralel în evidenţa contabilă şi în rapoartele financiare ale ambelor instituţii, a unui mijloc fix în valoare de 14,3 mil. lei, valoarea patrimoniului la consolidarea indicatorilor la nivel de autoritate publică centrală dublându-se cu aceeaşi sumă;

• neînregistrarea în evidenţa contabilă de către Centrul de plasament temporar pentru copii (fete) cu dizabilităţi, mun. Hânceşti a unui bun imobil în valoare de 5,7 mil. lei, care ulterior nu s-a regăsit nici în rapoartele financiare la nivel de instituţie şi per total pe domeniu;

• neînregistrarea şi neraportarea de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică a unui sistem informaţional, care, potrivit documentelor primare, are valoarea de 2,2 mil. lei;

• necalcularea şi neînregistrarea deprecierii activelor gestionate de către Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică şi Centrul de plasament temporar pentru copii cu dizabilităţi, mun. Orhei, care, potrivit estimărilor de audit, se ridică la 25,5 mil. lei, cu diminuarea cheltuielilor în aceeaşi sumă;

• neînregistrarea în evidenţa contabilă a valorii a 4 terenuri de către 4 instituţii¹³⁵ (22,5 mil. lei);

• neevaluarea şi neraportarea valorii a 8 bunuri imobile cu suprafaţa totală de 543,1 m.p. de către 5 entităţi publice din subordinea Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică;

• menţinerea în evidenţă de către Centrul de plasament temporar pentru copii cu dizabilităţi, mun. Orhei şi, respectiv, raportarea stocurilor de îmbrăcăminte pentru fete în valoare de 0,5 mil. lei, deşi în cadrul Centrului sunt plasaţi băieţi, acestea fiind învechite sau deteriorate fizic şi necesită o evaluare;

• neînregistrarea datoriei în sumă de 0,1 mil. lei de către Agenţia Naţională de Sănătate Publică, ca rezultat al recepţionării de către o fostă instituţie publică fuzionată a bunurilor primite în lipsa contractării regulamentare a acestora;

• neînregistrarea în evidenţa contabilă de către minister a acţiunilor şi altor forme de participare în capital în interiorul ţării, ca rezultat al acordării subsidiilor de 93,8 mil. lei la 7 instituţii medico-sanitare publice¹³⁶, ministerul având calitatea de fondator al acestora. În acest context, în cadrul evaluării monitorizării de către minister a realizării scopurilor propuse şi utilizării conform destinaţiei a mijloacelor publice alocate, s-au constatat unele neconformităţi la alocarea mijloacelor publice în sumă de 20,0 mil. lei pentru procurarea a 69 de autosanitare de către IMSP Centrul National de Asistenţă Medicală Urgentă Prespitalicească. Astfel, 58 de ambulanţe au fost livrate cu întârziere de până la 120 de zile. Deşi pentru nerespectarea termenului de livrare instituţia medicală a calculat penalităţi în valoare de 2,7 mil. lei, acestea nu au fost înregistrate şi încasate regulamentar de la agentul privat, acestuia fiindu-i restituită şi garanţia de bună execuţie (0,7 mil. lei) până la realizarea integrală a prevederilor contractului.

^{__________________________}

¹³⁵ MSMPS; Centrul de plasament temporar pentru copii cu dizabilităţi, mun. Orhei; Centrul de plasament temporar pentru persoane cu dizabilităţi (adulte), com. Brânzeni, r-nul Edineţ; Centrul de plasament pentru persoane vârstnice şi persoane cu dizabilităţi, mun. Chişinău.

¹³⁶ IMSP Institutul Oncologic; IMSP Institutul Mamei şi Copilului; IMSP Spitalul Clinic de Boli Infecţioase “Toma Ciorbă”; IMSP Spitalul de Urgenţă; IMSP Policlinica Stomatologică Republicană; IMSP Spitalul de Ftiziopneumologie “Chiril Draganiuc”; IMSP Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie; IMSP Centrul Naţional de Asistenţă Medicală Urgentă Prespitalicească.

De asemenea, opinia de audit a fost influenţată şi de limitarea auditului în evaluarea şi verificarea situaţiei financiare a Agenţiei Naţionale de Sănătate Publică, ca rezultat al reorganizării suportate, cu preluarea în gestiune a patrimoniului de la 39 de instituţii desconcentrate în teritoriu. Procesul de transmitere a bunurilor (267,8 mil. lei) a fost unul defectuos, indicatorii din rapoartele financiare pentru anul 2018 nefiind bazaţi pe date exhaustive privind consolidarea informaţiilor patrimoniale pe fiecare cont în parte de la instituţiile fuzionate.

Pentru instituţia nominalizată, se atestă: (i) neînregistrarea în evidenţa contabilă a mijloacelor băneşti (0,1 mil. lei) aflate în numerar la instituţie, destinate achitării salariilor şi deplasărilor, precum şi neachitate persoanelor delegate în deplasare; (ii) nedocumentarea regulamentară a transmiterii în locaţiune a spaţiilor neutilizate în procesul tehnologic, pentru care nu au fost calculate, înregistrate şi încasate mijloace financiare, estimate de audit în sumă de 0,2 mil. lei, inclusiv pentru resursele energetice utilizate de către o entitate privată care a deţinut în chirie spaţii; (iii) menţinerea în evidenţă şi în rapoarte a materialelor sanitare şi de construcţie cu termenul expirat şi uzate fizic (0,3 mil. lei).

La capitolul cheltuielile aferente remunerării muncii, s-a stabilit calcularea şi achitarea neconformă de către 5 instituţii publice¹³⁷ a mijloacelor publice în sumă de 10,7 mil.lei. Astfel, s-a constatat:

• achitarea salariului angajaţilor timp de 6 luni (0,4 mil. lei), perioadă în care aceştia nu au realizat activităţi de bază, din cauza tergiversării procesului de reorganizare şi absorbţie de către ANAS a Fondului Republican de Susţinere a Populaţiei;

• calcularea şi achitarea sporurilor pentru intensitatea muncii şi stimulări (0,02 mil. lei) pentru perioade şi luni integrale în care angajaţii nu au fost prezenţi la serviciu pe motiv de concediu de boală;

• achitarea plăţilor cu caracter stimulator (0,3 mil. lei) peste limita admisibilă, care constituie salariul de funcţie, ţinându-se cont de sporul pentru vechimea în muncă;

• acordarea neconformă a premiilor personalului de conducere (0,1 mil. lei) în lipsa acordului autorităţii publice centrale în acest sens, precum şi acordarea neconformă a premiilor jubiliare achitate (0,010 mil. lei) contrar prevederilor legale;

• achitarea sporului pentru condiţii nocive (0,3 mil. lei) în lipsa evaluării stării reale a condiţiilor de muncă etc.

^{__________________________}

¹³⁷ Centrul de plasament temporar pentru copii cu dizabilităţi, mun. Hânceşti; Colegiul de Medicină din Ungheni; Centrul de plasament temporar pentru persoane cu dizabilităţi, mun. Orhei; ANSP; ANAS; Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

La capitolul cheltuielile pentru învăţământul secundar profesional, o instituţie din subordinea ministerului nu a realizat condiţiile contractuale, neasigurând recuperarea mijloacelor publice în cazul exmatriculării elevilor, în sumă de 0,4 mil. lei.

Creanţele înregistrează valori semnificative, însumând 34,4 mil. lei la situaţia din 31.12.2018, care s-au menţinut pe parcursul anului. De menţionat că acestea au fost generate în anul 2017 de achitările în avans, pentru procurarea medicamentelor destinate realizării Programelor naţionale de sănătate din anul 2017, unei organizaţii internaţionale. Astfel, transferurile în avans din perioada octombrie - decembrie 2017, în sumă de 31,0 mil. lei, au determinat înregistrarea creanţelor la 01.01.2018 în aceeaşi sumă. Cu toate că în luna iunie 2018 suma creanţelor nu a fost închisă (11,5 mil. lei), ministerul a alocat următoarea tranşă de 22,0 mil. lei. Aceste circumstanţe au determinat formarea creanţelor şi la 31.12.2018, în sumă de 17,7 mil. lei, cu dezafectarea/imobilizarea resurselor financiare publice pe un termen nedeterminat.

3.3 Rapoartele autorităţilor publice locale

Pe parcursul ultimilor ani, Republica Moldova a întreprins mai multe acţiuni pentru realizarea cerinţelor Consiliului Europei în domeniul descentralizării şi consolidării autonomiei locale, însă rezultate semnificative în vederea ajustării sistemului APL la standardele europene de administraţie publică locală întârzie să se producă.

Conform rigorilor legale, autorităţile publice locale dispun de competenţe şi atribuţii care le permit îndeplinirea misiunii lor de bază de a soluţiona şi administra, în cadrul legii, sub propria lor răspundere şi în favoarea populaţiei, o parte importantă din treburile publice. Însă, până în prezent, autorităţile locale activează la capacităţi extrem de reduse, fapt ce se reflectă, pe de o parte, în caracterul neproporţional al atribuţiilor legale şi al celor real existente şi, pe de altă parte, în resursele financiare alocate pentru exercitarea lor. Nu putem să nu menţionăm că, de fapt, sporirea capacităţii administrative a autorităţilor locale depinde într-o măsură substanţială de modul în care este organizată activitatea acestor organe, dar şi de calitatea personalului şi de atitudinea acestuia privind realizarea atribuţiilor delegate.

APL şi instituţiile publice din subordinea acestora îşi desfăşoară activitatea potrivit Legii nr.397-XV din 16.10.2003, în baza bugetelor de venituri şi cheltuieli, supuse analizei şi aprobării atât de conducerea executivă, cât şi de autorităţile deliberative ale acestora. Auditul public extern al APL rămâne în continuare axat pe problemele ce ţin de relevanţa managementului resurselor publice, exercitat de APL conform competenţelor şi responsabilităţilor atribuite prin lege.

Mecanismul unic de evidenţă contabilă şi raportare financiară pentru autorităţile/instituţiile bugetare este realizat în baza prevederilor Legii nr.113-XVI din 27.04.2007 şi Ordinului ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

În anul 2018, bugetele UAT au fost executate la venituri şi cheltuieli de casă în sumă de 14 683,6 mil. lei şi, respectiv, de 14 548,1 mil. lei, iar în anul 2017 – în sumă de 13 461,5 mil. lei şi, respectiv, de 13 274,6 mil. lei. Deci, execuţia BUAT pentru anul 2018 a fost încheiată cu un sold bugetar (excedent) de 135,5 mil. lei, faţă de 186,9 mil. lei înregistrate în anul 2017. Totodată, soldurile mijloacelor băneşti în conturile bugetelor UAT, la situaţia din 31.12.2018, au constituit 1 338,1 mil. lei, în creştere cu 65,3 mil. lei faţă de situaţia din 31.12.2017 (1 272,8 mil. lei).

Au fost auditate 18 unităţi administrativ-teritoriale (UAT) cu o populaţie de 899,0 mii persoane, din care 13 UAT de nivelul I, 2 UAT de nivelul I – reşedinţe de raion, 2 UAT de nivelul II şi UAT mun. Chişinău.

Astfel, auditul rapoartelor financiare ale oraşelor Codru, Cricova, Durleşti, Sângera, Vadul lui Vodă, Vatra, comunelor Cruzeşti, Grătieşti, Stăuceni, Tohatin, satelor Budeşti şi Coloniţa, municipiilor Chişinău şi Orhei, încheiate la 31 decembrie 2017, precum şi ale raioanelor Rezina şi Străşeni (UAT de nivelul II), mun. Străşeni şi or. Bucovăţ, încheiate la 31 decembrie 2018¹³⁸, a relevat următoarele.

^{__________________________}

¹³⁸ Aprobate prin Hotărârile Curţii de Conturi nr.74 din 31.10.2018, nr.77, nr.78 şi nr.79 din 23.11.2018, nr.94 şi nr.95 din 17.12.2018, nr.8, nr.9, nr.10 şi nr.11 din 27.02.2019, nr.14 din 22.03.2019, nr.20, nr.21 şi nr.22 din 12.04.2019, nr.23, nr.24 şi nr.25 din 14.04.2019, nr.31 din 23.04.2019.

Valoarea activelor UAT auditate a constituit 8 670,5 mil. lei (inclusiv 204,6 mil. lei – mijloace băneşti), a veniturilor şi cheltuielilor efective – 4 452,2 mil. lei şi, respectiv, 4 269,8 mil. lei, iar a veniturilor şi cheltuielilor de casă – 4 104,7 mil. lei şi, respectiv, 4 085,3 mil. lei.

În componenţa veniturilor, transferurile din bugetul de stat au constituit 2 187,6 mil. lei, iar transferurile din bugetul mun. Chişinău – 42,2 mil. lei. Ponderea transferurilor în veniturile bugetelor UAT a variat de la 92,9% până la 21,9%. Cea mai mare pondere înregistrează transferurile în bugetele UAT de nivelul II (raionale), acestea fiind de peste 90%.

Veniturile bugetelor UAT din impozite şi taxe la un locuitor au variat de la 150,8 lei (UAT Străşeni (nivelul II)) până la 2 453,5 lei (UAT mun.Chişinău). Veniturile din impozitul pe bunurile imobiliare la un locuitor au variat de la 90,2 lei (UAT Cricova) până la 335,1 lei (UAT Tohatin).

Probele de audit acumulate pe parcursul misiunilor de audit au determinat expunerea opiniei cu rezerve privind rapoartele financiare ale oraşelor Cricova şi Bucovăţ, a opiniei contare privind rapoartele financiare a 15 UAT şi a refuzului de exprimare a opiniei asupra rapoartelor financiare ale mun. Chişinău.

Astfel, în majoritatea cazurilor, rapoartele financiare ale UAT nu prezintă o imagine corectă şi fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

Auditul nu a reuşit să obţină suficiente şi adecvate probe de audit pentru a oferi o bază pentru opinia de audit cu privire la rapoartele financiare ale mun. Chişinău, care a fost determinată de cumularea mai multor factori, şi anume:

• inventarierea activelor municipale a fost desfăşurată formal, fragmentat, neregulamentar şi incomplet, ceea ce nu a permis obţinerea informaţiilor complete şi autentice la acest capitol, respectiv, nu s-a putut aprecia situaţia financiară reală a patrimoniului municipal şi starea acestuia. Totodată, estimările alternative ale auditului, efectuate prin metode indirecte, denotă că rapoartele financiare conţin denaturări de peste 30,0 mld. lei;

• lipsa unui control integral şi adecvat, atât la nivelul Consiliului municipal Chişinău şi Primarului general, cât şi la nivelul entităţilor din subordine, a limitat auditul în obţinerea probelor suficiente referitor la gestionarea patrimoniului şi cheltuielilor bugetare din cauza incertitudinilor semnificative privind soldurile iniţiale şi finale raportate şi tranzacţiile efectuate în perioada auditată;

• admiterea unor confuzii la clasificarea tranzacţiilor, activelor nefinanciare şi cheltuielilor;

• persoanele responsabile din cadrul entităţilor auditate au prezentat auditului probe contradictorii, incomplete şi neveridice.

Majoritatea deficienţelor şi iregularităţilor identificate de audit poartă un caracter sistemic, fiind caracteristice tuturor UAT, pentru unele dintre acestea autorităţile centrale de specialitate nu au elaborat soluţii fezabile.

Deşi prevederile legale¹³⁹ obligă executorii (ordonatorii) principali de buget (în cazul dat, autorităţile executive locale) să fie responsabili de încasarea veniturilor, sarcinile de încasare şi de administrare a veniturilor pe parcursul perioadei auditate, inclusiv a plăţilor nefiscale, conform cadrului normativ existent¹⁴⁰, au fost îndeplinite de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS), cu excepţia a patru tipuri de impozite şi taxe, administrate de Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale (SCITL) din cadrul primăriilor¹⁴¹. Chiar dacă legislaţia fiscală prevede că SFS exercită controlul asupra modului în care APL execută atribuţiile stabilite¹⁴², în realitate SFS deţine controlul integral asupra administrării acestor taxe.

^{__________________________}

¹³⁹ Art.31 alin.(4) din Legea nr.181 din 25.07.2014; art.31 alin.(1) lit.b) din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

¹⁴⁰ Anexa nr.1 la Ordinul ministrului finanţelor nr.158 din 23.12.2016 “Cu privire la modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2017”; Anexa nr.1 la Ordinul ministrului finanţelor nr.158 din 22.12.2017.

¹⁴¹ Hotărârea Guvernului nr.998 din 20.08.2003 “Privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor din cadrul primăriei”.

¹⁴² Art.298 alin.(3) din Titlul VII al Codului fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997.

SFS şi SCITL nu asigură o evidenţă analitică conformă a soldurilor creanţelor şi datoriilor, calculelor şi achitărilor aferente impozitelor şi taxelor locale. Astfel, SFS nu a asigurat introducerea în sistemul său informaţional a calculelor pentru toate tipurile de impozite, taxe şi plăţi, veniturile de la care s-au încasat în BUAT¹⁴³. Ca urmare, acesta, la sfârşitul anului, anulează soldurile acumulate pentru aceste tipuri de venituri. De asemenea, modul de calculare a soldurilor în SIA “Contul curent al contribuabilului” (Formularul CC10CV) nu corespunde principiilor contabile, valoarea soldului final nefiind egală cu cea a soldului iniţial, plus calculările şi minus achitările.

^{__________________________}

¹⁴³ 111124 Impozit pe venitul persoanelor fizice ce desfăşoară activităţi independente în domeniul comerţului; 111130 Impozit pe venitul aferent operaţiunilor de predare în posesie şi/sau folosinţă a proprietăţii imobiliare; 113220 Impozitul pe bunurile imobiliare ale persoanelor fizice; 113240 Impozitul pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele fizice – cetăţeni din valoarea estimată (de piaţă) a bunurilor imobiliare; 113313 Impozit privat încasat în bugetul local de nivelul I; 114522 Taxa pentru patenta de întreprinzător; 142213 Taxa de înregistrare a asociaţiilor obşteşti şi a mijloacelor mass-media încasată în bugetul local de nivelul I; 142215 Plata pentru certificatele de urbanism şi autorizările de construire sau desfiinţare încasată în bugetul local de nivelul I; 143130 Amenzi şi sancţiuni contravenţionale încasate în bugetul local de nivelul I etc.

Deşi prin Legea privind finanţele publice locale, bugetele raionale se formează din venituri proprii¹⁴⁴, această componentă nu poate fi accesată şi vizualizată în SIA “Contul curent al contribuabilului” al SFS, deoarece aceste venituri sunt integrate în componenţa veniturilor UAT de nivelul I, astfel nefiind asigurată posibilitatea monitorizării şi/sau integrării în rapoartele financiare a creanţelor (restanţelor) şi datoriilor (avansurilor) aferente impozitelor şi taxelor ce constituie venituri ale BUAT de nivelul II. O situaţie similară se constată şi cu vizualizarea veniturilor bugetului municipal Chişinău, care sunt dispersate pe sectoare şi localităţi.

^{__________________________}

¹⁴⁴ Venituri proprii: taxele pentru resursele naturale; impozitul privat (conform apartenenţei patrimoniului); alte venituri prevăzute de legislaţie.

Până în prezent lipseşte o bază de date unică şi completă privind bunurile imobile (evaluate şi neevaluate în scopuri fiscale, impozabile sau scutite de impozitare), indiferent de proprietarul acestora (persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat), cauzată de nesolicitarea de către SFS de la agenţii economici a identificării tuturor obiectelor impunerii (codul cadastral, valoarea estimată, cota impozitului aplicată, suprafaţa, valoarea contabilă a bunului imobil). Ca urmare, SFS şi APL nu pot asigura monitoringul informaţiei pentru fiecare subiect şi obiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare prin confruntarea acestor date cu informaţia din Sistemul informaţional automatizat “Cadastrul Fiscal” (în continuare – SIA “Cadastrul Fiscal”) şi Registrul bunurilor imobile (în continuare – RBI). De asemenea, această situaţie duce la lipsa informaţiilor credibile aferente planificării veniturilor care provin din impozitele pe proprietate şi condiţionează devieri esenţiale între veniturile încasate şi cele planificate.

Angajaţii primăriei nu cunosc şi nu aplică proceduri de verificare a corectitudinii calculării impozitului.

Datele din diferite sisteme ale SFS (SIA “Contul curent al contribuabilului” şi SIA “Cadastrul Fiscal”) aferente contului “Impozitul pe bunurile imobiliare achitate de către persoanele fizice” nu corespund sumelor calculate şi achitate. Astfel, doar în 6 UAT analizate, divergenţele au constituit 2,98 mil. lei la sumele calculate şi 0,02 mil. lei la sumele achitate.

Diferenţe au fost stabilite şi la datele reflectate în rapoartele CF1 şi CF3 din SIA “Cadastrul Fiscal” atât la calcul, cât şi la achitări. Astfel, doar în 2 UAT analizate divergenţele au constituit 0,47 mil.lei la sumele calculate şi 0,36 mil. lei la sumele achitate.

Nu toate bunurile imobiliare participă la impozitare, ceea ce cauzează ratarea veniturilor în bugetele UAT din impozitul pe bunurile imobiliare. Verificarea selectivă a constatat:

• neasigurarea unor date exacte privind subiectul şi obiectul impunerii ale bunurilor imobiliare în SIA “Cadastrul Fiscal” determină neparticiparea acestora la impozitare. Conform raportului CF2 din SIA “Cadastrul Fiscal”, în anul 2017, în 10 UAT auditate nu au participat în calculul impozitului pe bunurile imobiliare bunuri cu valoarea estimată de 803,0 mil. lei, impozitul minim ratat fiind de 1,75 mil. lei;

• deşi UAT au înregistrate în RBI dreptul de proprietate asupra cotelor-părţi de terenuri de pe lângă casele individuale de locuit, evaluate în scopul impozitării, nu toate aceste terenuri participă la impozitare şi nu sunt raportate în Darea de seamă funciară ca proprietate publică locală, ceea ce denotă lipsa evidenţei acestora şi denaturarea datelor din Cadastrul funciar atât la nivel de localitate, cât şi la nivel de ţară. De exemplu, la UAT Durleşti nu sunt impozitate 24,0 ha de terenuri de pe lângă casele individuale de locuit, evaluate la 55,2 mil. lei;

• nu participă la impozitare nici terenurile aferente blocurilor de locuit cu mai multe apartamente. Doar în UAT mun. Străşeni şi UAT or. Durleşti nu sunt impozitate 10,1 ha de terenuri evaluate la circa 19,0 mil. lei;

• nu sunt înregistrate în RBI şi, respectiv, evaluate şi impozitate construcţiile de pe terenurile întovărăşirilor pomicole. Doar în UAT Durleşti nu sunt impozitate construcţiile de pe 93,8 ha terenuri ale întovărăşirilor pomicole;

• până în prezent, organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor nu a elaborat metodologia de determinare de către angajaţii APL şi SFS a gradului de finalizare a construcţiei. Respectiv, bunurile imobiliare aflate la etapa de finalizare de 50% şi mai mult, rămase nefinalizate timp de 3 ani după începutul lucrărilor de construcţie, nu sunt înregistrate în RBI şi evaluate în scopul impozitării;

• bunurile imobile proprietate publică a statului şi proprietate publică a UAT, transmise în arendă persoanelor fizice şi juridice, nu participă la impozitare. Astfel, APC care deţin dreptul de proprietate asupra bunurilor imobiliare (terenuri, construcţii), amplasate pe teritoriul UAT, nu au informat SFS şi APL despre darea în locaţiune/arendă/folosinţă a bunurilor imobiliare proprietate publică a statului, ceea ce generează necalcularea şi neachitarea de către arendaşi, persoane fizice şi juridice a impozitului pe bunurile imobiliare arendate. De exemplu, Agenţia de Stat “Moldsilva”, potrivit datelor din RBI, a transmis în arendă 53,27 ha de teren din fondul forestier în valoare de circa 10,1 mil. lei, de pe teritoriul UAT Durleşti, iar potrivit datelor din baza de date a SFS, arendaşii nu au calculat şi nu au achitat impozitul pe bunurile imobiliare arendate.

Deşi UAT primesc transferuri substanţiale din bugetul municipal Chişinău şi/sau bugetul de stat, UAT nu au manifestat interes de a majora veniturile în bugetul local, aprobând cote minime la impozitul pentru bunurile imobiliare: cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri) – de 0,05%, în timp ce cota maximă permisă legal constituie 0,4%.

UAT nu exercită conform competenţele ce le revin în domeniul de administrare a unităţilor de comerţ şi prestări servicii¹⁴⁵ şi nu dispun de un sistem de monitorizare a bazei impozabile pentru impozitele, taxele şi alte plăţi încasate în bugetele locale (taxa pentru unităţile comerciale şi/sau prestări servicii de deservire socială, taxa pentru dispozitivele publicitare, taxa pentru salubrizare, plata pentru eliberarea certificatelor de urbanism etc.). Ca urmare, nu se urmăreşte plenitudinea încasării veniturilor bugetare, iar veniturile planificate nu corespund bazei fiscale existente, ceea ce duce la planificarea subestimată a veniturilor în buget şi la lipsirea bugetelor de pasibile încasări.

^{__________________________}

¹⁴⁵ Art.6 alin.(1) lit.n) şi alin.(5) din Legea nr.231 din 23.09.2010 cu privire la comerţul interior; art.14 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală (în continuare – Legea nr.436-XVI din 28.12.2006).

De exemplu, UAT mun.Străşeni nu dispune de un registru al unităţilor de comerţ şi de prestări servicii ce activează pe teritoriul mun. Străşeni, precum şi de date veridice şi exhaustive despre activitatea desfăşurată¹⁴⁶, suprafaţa obiectului, taxa stabilită, coeficienţii de multiplicare care se aplică în funcţie de amplasare, tip produs şi activitate, fapt ce nu asigură determinarea bazei impozabile. Ca urmare, subiecţii impunerii cu taxa dată achită mai mult sau mai puţin decât trebuia sau sunt efectuate plăţi de către agenţi neautorizaţi, ceea ce determină distorsionarea informaţiei privind veniturile, creanţele şi datoriile reale aferente taxei pentru unităţile de comerţ/prestări servicii. În alt caz, potrivit listelor agenţilor economici cărora li s-au eliberat autorizaţii de funcţionare pentru unităţile comerciale de către UAT Durleşti, veniturile din taxa pentru unităţile comerciale urmau să constituie 1,8 mil. lei, dar au fost planificate în sumă de 1,0 mil. lei şi încasate în sumă de 1,6 mil. lei.

^{__________________________}

¹⁴⁶ Conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei (CAEM).

UAT nu asigură acumularea tuturor veniturilor posibile prin stabilirea taxelor locale pentru activităţile autorizate de către UAT, care se supun impozitării¹⁴⁷. De exemplu, UAT Bucovăţ a autorizat desfăşurarea activităţilor de transport auto în regim de taxi în iulie 2017, iar taxa locală pentru acest gen de activitate a aprobat-o doar la 01.04.2018, ratând venituri de 0,023 mil. lei.

^{__________________________}

¹⁴⁷ Art.297 alin.(1) lit.c) din Codul fiscal.

UAT mun. Străşeni şi UAT r-nul Străşeni au ratat venituri în sumă, respectiv, de 0,19 mil. lei şi de 0,12 mil. lei, ca urmare a neincluderii de către ÎM în preţul de livrare a apei a taxei pe apă pentru îmbuteliere şi a neachitării acestei taxe din anul 2018.

9 UAT din cele auditate nu au asigurat corectitudinea şi plenitudinea încasării veniturilor pasibile de la locaţiunea bunurilor imobile şi arenda terenurilor proprietate publică locală, prin ce au admis diminuarea veniturilor la bugetul local cu suma de 2,7 mil. lei¹⁴⁸. Astfel, la locaţiunea bunurilor imobile nu s-a efectuat calculul plăţii pentru chirie şi serviciile comunale, iar la darea în folosinţă a terenurilor nu s-a stabilit sau nu s-a aplicat uniform mărimea plăţii pentru arendă/folosinţă¹⁴⁹ în raport cu preţul normativ al pământului, ceea ce nu corespunde prevederilor legale¹⁵⁰. De asemenea, unele plăţi sunt încasate în lipsa contractelor semnate cu utilizatorii bunurilor publice, fapt care generează riscul de neîncasare sau încasare neconformă la buget a unor venituri.

^{__________________________}

¹⁴⁸ Din care: UAT Orhei – 1,36 mil.lei, şi UAT Străşeni (nivelul II) – 0,42 mil.lei.

¹⁴⁹ Veniturile din arenda terenurilor s-au calculat de la 2% până la 10%.

¹⁵⁰ Legea bugetului de stat pe anul 2017 nr.279 din 16.12.2016; art.10 şi art.101 din Legea nr.1308-XIII din 25.07.1997.

Instituţiile publice finanţate din bugetul de stat (poliţia, serviciul situaţii de urgenţă etc.), Instituţiile Medico-Sanitare Publice (IMSP) şi unele întreprinderi cu capital de stat (Î.S. “Poşta Moldovei”) nu compensează cheltuielile suportate de UAT la darea acestora în folosinţă a unor încăperi (ce ţin de uzura şi reparaţia clădirilor şi, în unele cazuri, ce ţin de serviciile comunale). De asemenea, în unele cazuri, aceste încăperi sunt utilizate în lipsa vreunui act juridic.

La UAT Budeşti nu s-a putut determina plenitudinea veniturilor încasate din livrarea apei, ca urmare a lipsei informaţiilor privind volumul de apă captat şi livrat populaţiei.

UAT au ratat venituri în bugetul local şi urmare a nestabilirii plăţii pentru chiria apartamentelor neprivatizate.

O metodă conştientă de prejudiciere a bugetului este darea netransparentă în arendă a terenurilor pentru efectuarea construcţiilor pe un termen mic şi mijlociu, deşi, după expirarea acestui termen, proprietarul terenului (UAT) nu-l va mai putea folosi conform destinaţiei iniţiale. Ulterior, acest teren se cumpără ca teren aferent la preţ normativ, cu aplicarea coeficienţilor de diminuare sau, în cazul construcţiei blocurilor de locuinţe, nu se mai prelungeşte contractul de arendă, deoarece, potrivit legislaţiei, terenul urmează a fi transmis gratuit de către UAT în proprietatea Asociaţiei de Coproprietari în Condominiu. De exemplu, UAT Vatra a vândut la preţ normativ 2 terenuri date anterior în arendă cu 0,7 mil. lei, în timp ce preţul de piaţă al acestora era de minimum 1,43 mil.lei, fiind ratate venituri de 0,73 mil. lei. De asemenea, mun. Chişinău are date în arendă terenuri cu suprafaţa de 87,74 ha, cu o valoare normativă de 183,6 mil.lei, pentru amplasarea construcţiilor, care reprezintă de fapt o “vânzare ascunsă”.

Alocarea din bugetul de stat a transferurilor cu destinaţie specială în lipsa unor proceduri de verificare a utilizării acestora de către UAT, inclusiv conform destinaţiei, a condiţionat neutilizarea şi/sau utilizarea lor contrar destinaţiei. Mai mult decât atât, lipsa unor cerinţe normativ-metodologice de evidenţă a utilizării transferurilor cu destinaţie specială, elaborate de Ministerul Finanţelor, nu permite reflectarea în evidenţa contabilă a datoriilor faţă de bugetele de nivel superior privind transferurile neutilizate sau utilizate contrar destinaţiei. De exemplu, din soldul mijloacelor bugetare, pe conturile de decontare ale BUAT Rezina (nivelul II), care la 01.01.2018 constituiau 20,1 mil. lei, iar la 31.12.2018 – 8,5 mil. lei, 13,5 mil.lei erau aferente transferurilor cu destinaţie specială neutilizate în anul 2017 şi, respectiv, 4,33 mil.lei – în anul 2018.

Lipsa unei formule de finanţare a învăţământului preşcolar, special şi complementar (extraşcolar), propusă anual de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării şi aprobată de Guvern¹⁵¹, precum şi necorespunderea cu prevederile din Codul educaţiei a Normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor pentru planificarea bugetului au condiţionat transferuri suplimentare din bugetul de stat către autorităţile locale, pentru cheltuieli curente: (a) neutilizate conform destinaţiei pentru învăţământul preşcolar, în sumă de 35,56 mil.lei¹⁵², precum şi utilizate pentru învăţământul antepreşcolar, în sumă de 82,4 mil.lei; (b)neutilizate conform destinaţiei pentru învăţământul extraşcolar – 1,45 mil.lei¹⁵³.

^{__________________________}

¹⁵¹ Art.143 alin.(2) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152 din 17.07.2014.

¹⁵² UAT: mun.Chişinău – 29,36 mil.lei, mun. Străşeni – 1,96 mil.lei, mun. Orhei – 1,57 mil.lei, or.Durleşti – 0,68 mil.lei, or.Vadul lui Vodă – 0,5 mil.lei, or.Codru – 0,37 mil.lei, or.Stăuceni – 0,33 mil.lei, Coloniţa – 0,26 mil.lei, Rezina (UAT de nivelul II) – 0,19 mil.lei, Tohatin – 0,19 mil.lei, Sângera – 0,05 mil.lei, Cruzeşti – 0,05 mil.lei, Budeşti – 0,03 mil.lei, Cricova – 0,01 mil.lei.

¹⁵³ Rezina (UAT de nivelul II) – 0,77 mil.lei, mun. Orhei – 0,5 mil.lei, Stăuceni – 0,17 mil.lei.

Totodată, la UAT Vadul lui Vodă şi UAT Stăuceni s-a constatat că, la finanţarea învăţământului extraşcolar (Şcolii de muzică) şi, respectiv, sportiv, au fost înregistrate cheltuieli de casă mai mari decât transferurile primite cu destinaţie specială din bugetul de stat, cu 0,47 mil.lei şi, respectiv, cu 0,08 mil.lei.

UAT Stăuceni, Vadul lui Vodă şi Rezina (nivelul II), la stabilirea taxei pentru instruire în şcolile de muzică şi artă plastică, au ignorat prevederile Regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.450 din 16.06.2011¹⁵⁴ privind stabilirea taxei în mărime de 20% din cheltuielile curente suportate de instituţie în anul precedent. Ca urmare, nu au fost încasate plăţi de circa 0,78 mil.lei, iar pentru acoperirea cheltuielilor, de regulă, au fost utilizate transferuri cu destinaţie specială.

^{__________________________}

¹⁵⁴ Pct.2 din Regulamentul privind modul de încasare a taxei pentru instruire în şcolile de muzică, artă şi artă plastic, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.450 din 16.06.2011.

UAT nu au respectat întocmai prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr.638 din 12.08.2016¹⁵⁵ privind întocmirea meniurilor de alimentare a copiilor, ceea ce a condiţionat nerespectarea cantităţii zilnice necesare de produse alimentare pentru un copil din instituţia preşcolară respectivă, precum şi a limitelor normelor financiare de cheltuieli efective, prevăzute de cadrul normativ¹⁵⁶. Astfel, la întocmirea meniurilor, pentru unele produse, cantitatea zilnică pentru un copil a fost micşorată¹⁵⁷, iar pentru altele – majorată¹⁵⁸.

^{__________________________}

¹⁵⁵ Pct.2 din Ordinul ministrului sănătăţii nr.638 din 12.08.2016 “Cu privire la implementarea Recomandărilor pentru un regim alimentar sănătos şi activitate fizică adecvată în instituţiile de învăţământ din Republica Moldova”.

¹⁵⁶ Ordinul comun al ministrului educaţiei şi ministrului finanţelor nr.42 din 30.01.2017 “Cu privire la normele financiare pentru alimentarea copiilor/elevilor din instituţiile de învăţământ”.

¹⁵⁷ Cartofi – 40,9% din cantitatea zilnică; legume – 47,2%; fructe proaspete – 35,3%; fructe uscate – 40%; lapte – 73,6%; carne – 61%.

¹⁵⁸ Crupe – cantitate zilnică dublă.

De asemenea, UAT nu au asigurat respectarea normei în vigoare pentru alimentaţia copiilor în instituţiile de învăţământ preşcolar (21,0 - 22,95 lei/zi)¹⁵⁹, aceasta fiind diminuată cu circa 7,4 mil.lei¹⁶⁰, ceea ce, în raport cu normativul financiar pentru alimentaţie asigurat de către bugetele locale şi de stat, a dus la încasarea suplimentară a plăţii achitate de părinţi pentru alimentaţia copiilor în grădiniţă, în sumă de 3,1 mil.lei¹⁶¹.

^{__________________________}

¹⁵⁹ Ordinul comun al ministrului educaţiei şi ministrului finanţelor nr.42 din 30.01.2017 “Cu privire la normele financiare pentru alimentarea copiilor/elevilor din instituţiile de învăţământ”.

¹⁶⁰ UAT: Cruzeşti – 21,7 mii lei, Durleşti – 468,5 mii lei, Grătieşti – 152,6 mii lei, Coloniţa – 98,2 mii lei, Sângera – 114,6 mii lei, Codru – 299,4 mii lei, Budeşti – 129,9 mii lei, Tohatin – 127,7 mii lei, Cricova – 346,8 mii lei, Vatra – 159,6 mii lei, Chişinău – 4 125,5 mii lei, Orhei – 843,2 mii lei, Stăuceni – 42,7 mii lei, Vadul lui Vodă – 155,5 mii lei, mun. Străşeni – 309,5 mii lei.

¹⁶¹ UAT: Cruzeşti – 33,4 mii lei, Durleşti – 437,7 mii lei, Grătieşti – 66,8 mii lei, Coloniţa – 89,0 mii lei, Sângera – 86,4 mii lei, Codru – 215,5 mii lei, Budeşti – 99,4 mii lei, Tohatin – 104,8 mii lei, Cricova – 229,1 mii lei, Vatra – 83,0 mii lei, Chişinău – 1 083,1 mii lei, Orhei – 515,6 mii lei, Stăuceni – 17,2 mii lei, Vadul lui Vodă – 163,7 mii lei.

Conform prevederilor cadrului normativ¹⁶², la planificarea transferurilor cu destinaţie specială pentru învăţământul primar şi secundar general, Ministerul Finanţelor a luat în calcul numărul de instituţii de învăţământ existente la 01.10.2007 şi numărul de elevi “ponderaţi” existenţi în octombrie cu doi ani precedenţi celui bugetat. Ca urmare, UAT în care se atestă un regres demografic beneficiază de transferuri suplimentare din bugetul de stat pentru învăţământul primar şi cel secundar general, care urmau a fi utilizate pentru creşterea calităţii învăţământului (procurarea materialelor didactice etc.), spre deosebire de UAT cu un spor demografic.

^{__________________________}

¹⁶² Regulamentul privind finanţarea în bază de cost standard per elev a instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general din subordinea autorităţilor publice locale de nivelul al doilea, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.868 din 08.10.2014.

De exemplu, în UAT mun. Chişinău alocaţiile din bugetul municipal pentru instituţiile de învăţământ au fost calculate din numărul de elevi înregistraţi la 01.10.2016 (71 091 de elevi “ponderaţi”), iar transferurile din bugetul de stat către bugetul municipal – reieşind din numărul de elevi înregistraţi la 01.10.2015 (68 950 de elevi “ponderaţi”), fapt ce a condiţionat transferarea cu 20,99 mil. lei¹⁶³ mai puţin. O situaţie similară s-a atestat şi la transferurile pentru alimentaţia copiilor din clasele I-IV. Astfel, pentru 32555 de elevi din clasele I-IV, pentru alimentaţie urma a fi alocată¹⁶⁴ suma de 43 421,8 mii lei¹⁶⁵, dar, de fapt, s-a alocat suma de 42 154,7 mii lei (din care, 41 678,3 mii lei – transferuri din bugetul de stat), sau cu 1 267,0 mii lei mai puţin.

^{__________________________}

¹⁶³ 2141 de elevi ponderaţi*9803,0 lei.

¹⁶⁴ Hotărârea Guvernului nr.234 din 25.02.2005 “Cu privire la alimentarea elevilor”; pct.32.2 din Circulara Ministerului Finanţelor nr.06/2-07 din 01. 09.2016 “Privind elaborarea de către APL a proiectelor bugetelor locale pentru anul 2017”.

¹⁶⁵ Formula de calcul al valorii transferurilor cu destinaţie specială necesare pentru alimentaţia elevilor: 32 555*171 (zile) *7,8 lei (cost per elev) = 43 421,8 mii lei.

În acelaşi timp, UAT Rezina (nivelul II) a beneficiat, conform formulei, de transferuri suplimentare de 3,7 mil.lei, din care 2,98 mil.lei nu au fost utilizate conform destinaţiei.

Urmărirea utilizării conform destinaţiei a transferurilor pentru învăţământ este periclitată de lipsa unor prevederi explicite în legea bugetului de stat privind valoarea transferurilor pentru fiecare categorie de învăţământ şi pentru alimentaţie, precum şi de lipsa la UAT şi instituţiile de învăţământ şcolar a unei evidenţe contabile separate a cheltuielilor după tipul activităţilor prestate (pregătirea alimentelor, prepararea energiei termice, locaţiune, educaţie extraşcolară etc.). Ca urmare, cheltuielile reflectate în rapoartele financiare pentru procesul educaţional nu corespund realităţii. De menţionat că UAT mun. Chişinău a scutit întreprinderile municipale care prestează servicii de alimentare în şcoli de plata serviciilor de locaţiune şi a serviciilor comunale, fără a declara la Consiliul Concurenţei acest ajutor de stat şi fără a compensa instituţiilor de învăţământ şcolar cheltuielile aferente serviciilor comunale.

UAT au utilizat transferurile cu destinaţie specială (TDS) pentru infrastructura drumurilor pentru alte drumuri decât cele prevăzute regulamentar¹⁶⁶. Astfel, UAT mun. Chişinău şi UAT Străşeni (nivelul II) din contul TDS pentru infrastructura drumurilor au suportat cheltuieli în sumă de 10,7 mil. lei şi, respectiv, de 2,2 mil. lei pentru reparaţia drumurilor locale ce aparţin UAT de nivelul I.

^{__________________________}

¹⁶⁶ Hotărârea Guvernului nr.1468 din 30.12.2016 “Privind aprobarea listelor drumurilor publice naţionale şi locale din Republica Moldova”.

Deşi transferurile cu destinaţie generală au fost calculate şi alocate UAT conform cadrului legal în vigoare, se denotă unele carenţe în modul existent de calculare a lor. Astfel, capacitatea fiscală în baza căreia se calculează TDG se determină nu din veniturile colectate din defalcările din impozitul pe venitul persoanelor fizice (în continuare – IVPF), dar din totalul IVPF colectat atât în bugetul local, cât şi în bugetul de stat, acesta fiind de fapt un indicator virtual, care nu reflectă în mod real veniturile real existente la UAT, deci şi transferurile alocate nu sunt just distribuite între UAT.

Fundamentarea, aprobarea la Consiliul local, avizarea la Cancelaria de Stat şi înregistrarea la Ministerul Finanţelor a statelor de personal şi schemelor de încadrare a UAT s-au efectuat neconform. În timp ce cadrul legal¹⁶⁷ prevedea aprobarea statului de personal în fiecare an calendaristic, în majoritatea UAT ultimul stat de personal aprobat de Consiliul local şi avizat de Cancelaria de Stat a fost în anul 2012. Totodată, statele de personal nu includeau unităţile de post de deservire tehnică ce asigură funcţionarea autorităţii publice, contabilitatea centralizată şi personalul auxiliar aflate în serviciul primăriei, fapt ce contravine punctelor 17, 17² şi 18 din Metodologia cu privire la completarea şi avizarea statului de personal¹⁶⁸. De asemenea, contrar cadrului normativ¹⁶⁹, schemele de încadrare nu au fost înregistrate la Ministerul Finanţelor.

^{__________________________}

¹⁶⁷ Art.10 alin.(2) lit.c) din Codul muncii, aprobat prin Legea nr.154-XV din 28.03.2003, abrogat la 01.01.2019.

¹⁶⁸ Anexa nr.5 “Metodologia cu privire la completarea şi avizarea statului de personal” la Hotărârea Guvernului nr.201 din 11.03.2009 “Privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public” (în continuare – Metodologia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.201 din 11.03.2009).

¹⁶⁹ Pct.27 din Metodologia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.201 din 11.03.2009; pct.3 din Anexa nr.2 la Ordinul ministrului finanţelor nr.55 din 11.05.2012 “Cu privire la aprobarea formularelor-tip ale schemelor de încadrare pentru personalul angajat în sectorul bugetar”.

O situaţie extrem de gravă s-a constatat la UAT mun. Chişinău, care din 29.06.2006¹⁷⁰ şi până în prezent a activat de facto în absenţa statelor de personal aprobate de Consiliul Municipal Chişinău (CMC) şi avizate regulamentar. Deşi schemele de încadrare au fost elaborate anual, de regulă, nu au fost aprobate de CMC, din lipsa statelor de personal, acestea bazându-se exclusiv pe efectivul-limită stabilit prin deciziile de aprobare a bugetului municipal, uneori cu derogare şi de la cifrele respective. De asemenea, nici structura funcţiilor reflectată în schemele de încadrare nu a avut un suport juridic valid, întrucât nu a fost aprobată de CMC şi nici supusă controlului administrativ al Cancelariei de Stat. În aceste condiţii, planificarea cheltuielilor bugetare destinate retribuirii muncii, precum şi însăşi retribuirea muncii în cadrul UAT mun. Chişinău s-au efectuat neconform şi discreţionar, fiind bazate pe o proiectare arbitrară a funcţiilor şi posturilor. Doar în anul 2017, cheltuielile de personal (circa 23 000 de unităţi) au fost executate la UAT mun. Chişinău în sumă de 1270,9 mil. lei, inclusiv 999,25 mil. lei pentru remunerarea muncii.

^{__________________________}

¹⁷⁰ Data adoptării Deciziei CMC nr.50/2 din 29.06.2006 “Despre operarea de modificări în Decizia Consiliului municipal Chişinău nr.4/18 din 19.12.2003 “Cu privire la aprobarea organigramelor Primăriei municipiului Chişinău şi a subdiviziunilor Consiliului municipal Chişinău””.

Contrar cadrului legal¹⁷¹, unele UAT au angajat personal în baza contractelor de muncă pentru îndeplinirea funcţiilor publice, cărora le-a fost stabilit în mod arbitrar salariul de funcţie, ceea ce a determinat efectuarea unor cheltuieli neconforme din bugetul UAT mun. Străşeni şi UAT Codru în sumă, respectiv, de 0,84 mil.lei şi 0,32 mil.lei.

^{__________________________}

¹⁷¹ Legea nr.155 din 21.07.2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice.

Deficienţele constatate în procesul de salarizare se referă, în principal, la următoarele:

• în schemele de încadrare a fost avansat neîntemeiat statutul unor funcţii (a fost majorat salariul de funcţie) sau numărul de angajaţi a depăşit limita admisă de cadrul normativ¹⁷² (UAT mun. Chişinău – 1,2 mil.lei, UAT r-nul Străşeni – 0,16 mil.lei, UAT mun. Străşeni – 0,04 mil.lei);

• acordarea neregulamentară a suplimentului la salariu sau a zilelor suplimentare la concediu pentru munca prestată în condiţii nocive în sumă de 0,2 mil.lei, în lipsa atestării conforme a locurilor de muncă respective (UAT Cruzeşti, Durleşti, Grătieşti, Coloniţa, Sângera);

• premiul anual pentru funcţionarii din cadrul autorităţilor publice locale (3 salarii lunare) s-a achitat neregulamentar (fără a se ţine cont de existenţa datoriilor creditoare cu termenul de achitare expirat), precum şi pentru unii angajaţi care făceau parte din personalul tehnic şi cel auxiliar, cărora legea nu prevedea o asemenea posibilitate (UAT mun. Chişinău – 8,3 mil.lei);

• sporul pentru acces la secretul de stat s-a achitat în lipsa dreptului de acces legal perfectat (UAT mun. Chişinău – 0,04 mil.lei);

• persoanelor cu funcţii de demnitate publică din cadrul primăriilor li s-au achitat premii unice în lipsa deciziei consiliilor locale (UAT mun. Chişinău – 0,06 mil.lei);

• acordarea neconformă¹⁷³ persoanelor cu funcţii de demnitate publică din cadrul autorităţii executive locale, pentru acelaşi timp de muncă, a indemnizaţiilor pentru participarea la şedinţele Consiliului local, precum şi a salariului de bază (UAT r-nul Străşeni – 0,02 mil.lei, UAT mun. Străşeni – 0,01 mil.lei);

• unor persoane cu funcţii de conducere li s-au achitat premii unice în cuantum mai mare decât cel admis de lege (UAT mun. Chişinău – 0,02 mil.lei);

• s-au achitat sporuri de compensare neprevăzute de lege pentru titularii funcţiilor care şi-au pierdut statutul de funcţionar public în anul 2012 (UAT mun. Chişinău – 0,67 mil.lei);

• plăţi de stimulare prevăzute pentru funcţionarii publici s-au achitat persoanelor cu funcţii de deservire tehnică (UAT mun. Chişinău – 0,35 mil.lei);

• sporul pentru grad didactic a fost calculat directorilor şi directorilor adjuncţi ai instituţiilor de învăţământ atât din salariul administrativ, cât şi din sarcina didactică atribuită (UAT mun. Chişinău – 2,88 mil.lei, UAT r-nul Străşeni – 0,15 mil.lei, UAT mun. Străşeni – 0,09 mil.lei) etc.

^{__________________________}

¹⁷² Hotărârea Guvernului nr.381 din 13.04.2006: Anexa nr.12 (pct.4 din tabel); Anexa nr.1, tabelul nr.3, nota 4.

¹⁷³ Art.24 alin.(3) din Legea nr.768-XIV din 02.02.2000 privind statutul alesului local.

Lipsa cererii pentru angajarea în funcţii publice în cadrul UAT determină nesuplinirea cu personal a unor posturi de specialişti pe perioade îndelungate, funcţiile respective fiind exercitate de specialiştii din cadrul UAT prin cumulare. În majoritatea cazurilor, cumularea de funcţii se utilizează ca un instrument pentru majorarea remuneraţiilor angajaţilor existenţi, iar funcţiile respective sunt libere de mai mulţi ani. Această situaţie, dar şi controlul intern managerial slab, în unele cazuri (UAT r-nul Rezina, UAT mun. Străşeni), duc la neîndeplinirea atribuţiilor aferente funcţiilor cumulate, respectiv, la suportarea nejustificată a unor cheltuieli.

Procesul de achiziţii publice la UAT a fost afectat de următoarele neconformităţi:

• autorităţile contractante nu au asigurat pe deplin transparenţa achiziţiilor publice, omiţând publicarea în termenele regulamentare¹⁷⁴ a planului de achiziţii pe pagina web a UAT şi a anunţului de intenţie privind achiziţiile publice în Buletinul achiziţiilor publice. Ca rezultat, nu s-a asigurat accesul la informaţiile publice privind achiziţiile publice al tuturor celor interesaţi;

• planificarea necorespunzătoare a achiziţiilor publice a determinat neelaborarea planului anual de achiziţii sau neindicarea în acesta a unui şir de achiziţii;

• efectuarea unor proceduri de achiziţie a lucrărilor după efectuarea de către operatorul economic a lucrărilor/serviciilor contractate (UAT Rezina), prin ce nu s-a respectat principiul concurenţei;

• grupul de lucru din cadrul UAT nu a întocmit rapoarte prevăzute de prevederile regulamentar¹⁷⁵, care urmau să includă în mod obligatoriu informaţii cu privire la etapa de executare a obligaţiunilor contractuale, cauzele neexecutării, reclamaţiile înaintate şi sancţiunile aplicate, menţiuni cu privire la calitatea executării contractului etc.;

• contrar prevederilor legale, în cadrul valorificării investiţiilor/ reparaţiilor capitale, UAT nu a cerut de la antreprenori garanţii de bună execuţie a contractelor sau nu a asigurat perceperea garanţiei de bună execuţie în sumă totală de 7,5 mil.lei¹⁷⁶;

• UAT r-nul Străşeni nu a aplicat penalităţi în sumă de 0,02 mil.lei către executant, ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor asumate prin contract, precum şi a returnat garanţia de bună execuţie în sumă de 0,66 mil.lei fără ca antreprenorul să elimine deficienţele constatate de comisia de recepţie a lucrărilor de construcţie;

• recepţionarea şi achitarea unor lucrări neexecutate în sumă de 6,1 mil.lei¹⁷⁷;

• recepţionarea şi achitarea unor lucrări/servicii neexecutate sau la preţuri majorate comparativ cu cele contractate în sumă de 0,44 mil. lei (UAT r-nul Străşeni, UAT Orhei);

• divizarea achiziţiilor publice (UAT mun.Chişinău –1,0 mil.lei, UAT r-nul Străşeni – 0,88 mil.lei).

^{__________________________}

¹⁷⁴ Art.6 lit.b), art.27 alin.(1) din Legea privind achiziţiile publice nr.131 din 03.07.2015; pct.18 din Hotărârea Guvernului nr.1419 din 28.12.2016 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziţii publice”.

¹⁷⁵ Pct.34 din Hotărârea Guvernului nr.667 din 27.05.2016 “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii”.

¹⁷⁶ UAT mun.Chişinău – 5,0 mil. lei, UAT Codru – 2,1 mil. lei, UAT Vadul lui Vodă – 0,41 mil. lei.

¹⁷⁷ UAT r-nul Străşeni – 5,5 mil. lei, UAT Orhei – 0,35 mil. lei, UAT Rezina – 0,25 mil. lei, UAT mun.Străşeni – 0,02 mil. lei.

Întreprinderile municipale (ÎM) prestează UAT servicii de salubrizare a străzilor în lipsa unui contract de achiziţie sau de gestiune directă a serviciilor de salubrizare. Astfel, la contractarea cu ÎM a serviciilor de amenajare a teritoriului (inclusiv de întreţinere a drumurilor) în sumă totală de 10,45 mil.lei¹⁷⁸, unele UAT, contrar prevederilor art.206 din Codul civil, nu au determinat exact obiectul (tipul, cantitatea şi calitatea) şi preţul serviciului contractat, respectiv nu este posibil de stabilit corespunderea serviciilor prestate cu cele contractate.

^{__________________________}

¹⁷⁸ UAT Orhei – 5,9 mil. lei, UAT Vadul lui Vodă – 2,1 mil. lei, UAT mun.Străşeni – 0,92 mil. lei, UAT Durleşti – 0,9 mil. lei, UAT r-nul Străşeni – 0,62 mil. lei.

Lipsa unui control asupra modului de utilizare a împrumuturilor contractate de întreprinderile municipale pentru înlocuirea ferestrelor din scările blocurilor de locuit aflate la deservirea acestora, garanţia asupra achitării cărora a fost acordată de Consiliul municipal Chişinău (CMC) fără a fi asigurată existenţa surselor de venit pentru returnarea împrumutului, a generat irosirea mijloacelor bugetare pentru implementarea unui proiect cu risc înalt de fraudă. Astfel, UAT mun. Chişinău nu a dispus de informaţii concludente privind modul de valorificare de către Întreprinderea Municipală pentru Gestionarea Fondului Locativ a mijloacelor financiare în sumă de peste 11,6 mil. lei, iar măsurările selective efectuate de audit au constatat divergenţe privind suprafaţa ferestrelor instalate. Ca urmare, în anul 2018, bugetul municipal a suportat cheltuieli irecuperabile în sumă de 2,85 mil.lei pentru achitarea împrumuturilor garantate. De menţionat că contractarea acestor lucrări s-a efectuat în lipsa licitaţiilor publice.

La acordarea ajutoarelor băneşti, UAT nu determină şi nu documentează faptul că persoana fizică (inclusiv membrii familiei) se află într-o situaţie materială grea şi/sau în condiţii social vulnerabile şi nu aplică criteriile de calificare a situaţiilor de dificultate socială reglementate prin Legea nr.547-XV din 25.12.2003¹⁷⁹ şi Legea nr.133-XVI din 13.06.2008¹⁸⁰, care se referă la riscul social¹⁸¹, ancheta socială¹⁸², bunăstarea familiei¹⁸³ şi la venitul lunar minim garantat¹⁸⁴.

^{__________________________}

¹⁷⁹ Legea asistenţei sociale nr.547-XV din 25.12.2003 (în continuare – Legea nr.547-XV din 25.12.2003).

¹⁸⁰ Legea cu privire la ajutorul social nr.133-XVI din 13.06.2008 (în continuare – Legea nr.133-XVI din 13.06.2008).

¹⁸¹ Risc social – pericol pentru persoană sau familie de a fi afectată de consecinţele economice negative ale pierderii potenţialului fizic, statutului ocupaţional sau social (boală, accident, dizabilitate, îmbătrânire, deces, maternitate, şomaj, inadaptare socială etc.) (Legea nr.547-XV din 25.12.2003).

¹⁸² Anchetă socială – act care constată situaţia materială şi socială actuală a persoanei sau a familiei care solicită asistenţă socială şi în care se conţin date referitoare la persoană sau la membrii familiei (vârstă, ocupaţie, venituri), la locuinţă şi la bunurile pe care le posedă, la problemele cu care se confruntă aceştia. (Legea nr.547-XV din 25.12.2003).

¹⁸³ Venitul global al familiei - la evaluarea bunăstării familiei în vederea stabilirii ajutorului social şi/sau a ajutorului pentru perioada rece a anului se iau în consideraţie componenţa familiei şi bunurile mobile şi imobile pe care le are în proprietate/folosinţă familia, utilizând un set de caracteristici care identifică bunăstarea. (Legea nr.133-XVI din 13.06.2008).

¹⁸⁴ 961,0 lei - Art.4 din Legea bugetului de stat pentru anul 2017 nr.279 din 16.12.2016.

Astfel, unii beneficiari de ajutor bănesc au deţinut bunuri imobile considerabile sau au avut înstrăinate imobilele în baza contractelor civile de înstrăinare cu condiţia întreţinerii pe viaţă, fapt care nu justifică acordarea din fondul de rezervă al bugetelor locale a ajutoarelor financiare pentru persoanele aflate în situaţie materială grea şi/sau de vulnerabilitate socială¹⁸⁵. De asemenea, unele UAT au acordat ajutoare băneşti în lipsa avizului Direcţiei Asistenţă Socială, prevăzut de propriul regulament.

^{__________________________}

¹⁸⁵ UAT mun.Orhei, UAT r-nul Rezina.

Ca şi în anii precedenţi, auditul public extern continuă să ateste la nivelul autorităţilor publice locale multiple deficienţe în domeniul financiar-contabil, determinate de controlul intern managerial defectuos, iar în unele cazuri chiar şi inexistent, monitorizarea neadecvată a activităţilor bugetar-contabile de către Direcţiile Finanţe şi Ministerul Finanţelor, lipsa cadrului normativ-metodologic corespunzător, precum şi de lipsa unor abordări coerente ale politicilor în domeniul contabil implementate de Ministerul Finanţelor.

Politica de contabilitate a UAT auditate reprezintă un document preluat din cadrul normativ, nefiind ajustată la specificul activităţii instituţionale, ca rezultat fiind admise nereguli la clasificarea mijloacelor fixe, a materialelor circulante, la calcularea uzurii unor mijloace fixe, precum şi la contabilizarea corespunzătoare a cheltuielilor şi veniturilor.

Ministerul Finanţelor nu a asigurat elaborarea unor indicaţii metodologice privind procedura de consolidare a rapoartelor financiare ale entităţilor finanţate din bugetul de nivelul II în ce priveşte eliminarea tranzacţiilor reciproce, de transmitere/primire a activelor cu titlu gratuit. Totodată, la consolidarea bugetelor locale de nivelul I şi de nivelul II din cadrul raionului¹⁸⁶ aceste tranzacţii se exclud.

^{__________________________}

¹⁸⁶ Direcţiile Finanţe sunt responsabile de examinarea şi totalizarea rapoartelor privind executarea bugetelor locale de nivelul I, precum şi a bugetelor instituţiilor finanţate de la bugetele de nivelul II, cu prezentarea ulterioară a rapoartelor privind executarea bugetului local către Ministerul Finanţelor.

Contrar prevederilor exprese ale cadrului legal¹⁸⁷, potrivit cărora entitatea are obligaţia să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ şi pasiv ale bilanţului, cel puţin o dată pe an pe parcursul desfăşurării activităţii sale, modul şi regulile de efectuare a inventarierii fiind stabilite de Ministerul Finanţelor, UAT au efectuat inventarierea formal (fără a stabili existenţa sau lipsa activului în teren) pentru unele elemente, şi nu au efectuat-o pentru alte elemente ale bilanţului, cum ar fi: creanţele, datoriile, investiţiile, patrimoniul transmis întreprinderilor municipale şi IMSP etc.

^{__________________________}

¹⁸⁷ Art.24 alin.(1) şi alin.(2) din Legea contabilităţii nr.113- XVI din 27.04.2007 şi art.11 alin.(3) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121 din 04.05.2007.

În perioada anului 2017, UAT nu s-au folosit de drepturile acordate de prevederile Ordinului ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015 şi ale Regulamentului privind inventarierea, pentru a reflecta just valoarea mijloacelor fixe (în special a clădirilor). Reevaluarea activelor instituţiilor publice urma a fi efectuată de către o comisie internă, ţinându-se cont de utilitatea bunului, de starea acestuia şi de preţul pieţei, atunci când valoarea contabilă diferă semnificativ de valoarea justă. În prezent, urmare a modificării de către Ministerul Finanţelor a cadrului normativ-metodologic de evidenţă contabilă, această posibilitate a fost exclusă. Drept rezultat, valoarea patrimoniului reflectat în evidenţa contabilă la UAT nu este justă şi comparabilă între diferite entităţi publice.

De exemplu, în mun. Chişinău şi mun.Străşeni erau amortizate complet (100%) bunuri imobile, utilizate în activitatea instituţiilor bugetare, cu valoarea iniţială de 39,7 mil. lei şi, respectiv, de 43,5 mil. lei. De asemenea, IMSP “Spitalul clinic municipal nr.1”, aflată la autogestiune, avea înregistrate 13 imobile cu valoarea de bilanţ de 44,41 mil. lei, în timp ce valoarea lor cadastrală constituie 166,25 mil. lei.

UAT nu au reflectat în evidenţă terenurile cu suprafaţa de 16234,2 ha, declarate în darea de seamă funciară ca proprietate publică locală, evaluate la preţ normativ în sumă de 13 807,3 mil. lei.

În lipsa unei metodologii de stabilire a valorii (din punct de vedere economic şi de mediu), UAT nu au evaluat şi înregistrat în evidenţă spaţiile verzi cu suprafaţa de 3712,2 ha. De menţionat că doar valoarea lemnului de pe 133,5 ha de spaţii verzi din teritoriul UAT mun.Străşeni a fost evaluată la 1,7 mil.lei, care, de asemenea, nu a fost reflectată în evidenţă.

Metodologia evidenţei contabile elaborată de Ministerul Finanţelor şi controlul intern defectuos la APL nu asigură o evidenţă conformă a decontărilor (calculelor (veniturilor), achitărilor şi soldurilor (creanţelor şi datoriilor) confirmate prin facturi şi acte de verificare) la vânzarea-cumpărarea şi folosinţa/arenda/locaţiunea bunurilor imobiliare (terenuri şi clădiri) proprietate publică locală, ceea ce determină riscuri înalte de fraudă în acest domeniu.

În unele cazuri, încasând plăţi pentru arenda terenurilor, UAT nu dispuneau nici de contracte valabil încheiate, nici nu puteau determina obiectul arendei. Mai mult decât atât, unele UAT, nerespectând prevederile pct.2.1. din Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015¹⁸⁸, au ţinut evidenţa veniturilor din arenda/locaţiunea terenurilor/bunurilor imobile conform metodei de casă. Divergenţele semnificative între datele raportate şi informaţiile prezentate auditului nu asigură o justificare documentară deplină pentru veniturile şi cheltuielile aferente terenurilor contabilizate şi ulterior vândute, înregistrate de UAT Vatra în sumă de 1,17 mil. lei şi de UAT mun.Străşeni - de 0,9 mil. lei.

^{__________________________}

¹⁸⁸ “Evidenţa contabilă a veniturilor şi cheltuielilor efective ale autorităţilor/instituţiilor bugetare, a activelor financiare şi nefinanciare, a datoriilor şi rezultatelor se ţine conform metodei de angajamente”.

O situaţie ieşită din comun s-a constatat la UAT mun.Chişinău privind evidenţa decontărilor pentru arenda/folosinţa funciară şi vânzarea terenurilor, unde suma creanţelor şi datoriilor înregistrate în baza de date a DGAURF¹⁸⁹ la 31.12.2016 şi la 01.01.2017¹⁹⁰ diferă cu 16,7 mil. lei. Această situaţie este cauzată de necontabilizarea şi nereflectarea în rapoartele financiare a tranzacţiilor respective, fapt menţionat de Curtea de Conturi încă în anul 2010, şi de necorespunderea evidenţei acestor calcule şi plăţi principiilor evidenţei contabile¹⁹¹, cum ar fi continuitatea activităţii, contabilitatea de angajamente, necompensarea etc. De asemenea, deşi a declarat venituri din vânzarea terenurilor de 20,0 mil.lei, UAT mun. Chişinău nu a reflectat cheltuieli din ieşirea terenurilor.

^{__________________________}

¹⁸⁹ Direcţia Generală Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare.

¹⁹⁰ La 31.12.2016 - 53689,9 mii lei, şi la 01.01.2017 - 36943,5 mii lei.

¹⁹¹ Art.6 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

Autenticitatea creanţelor înregistrate la UAT Durleşti pentru vânzarea-cumpărarea terenurilor este afectată de lipsa informaţiilor complete privind achitările în perioadele anterioare, în special la bugetul de stat.

În lipsa unor indicaţii metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor, precum şi a unor evidenţe, UAT nu asigură contabilizarea creanţelor companiilor de construcţii cărora le-au fost transmise terenuri pentru construcţia blocurilor de locuit, cu condiţia de a transmite la balanţa UAT un anumit număr de apartamente. De exemplu, deşi anterior au fost identificate 19 decizii ale CMC în acest sens, în prezent la evidenţa UAT mun. Chişinău se află doar o decizie, astfel conturându-se riscul de prejudiciere considerabilă a bugetului municipal.

O situaţie similară se atestă şi la evidenţa creanţelor şi datoriilor aferente proiectelor de parteneriat public-privat (PPP). De exemplu, deşi la Agenţia Proprietăţii Publice sunt înregistrate 3 PPP cu participarea UAT mun. Chişinău, ultima deţine informaţii doar despre un PPP, privind reparaţia instituţiei preşcolare nr.166¹⁹² (circa 20,7 mil. lei) din contul folosinţei gratuite pe un termen de 50 de ani a terenului cu suprafaţa de 1,33 ha şi a imobilelor fostei şcoli nr.85 cu suprafaţa de 4,36 mii m.p., din str. Constantin Stamati, 10. Contractul de PPP nu a stabilit expres valoarea acestuia şi cui aparţine dreptul de proprietate asupra îmbunătăţirilor aduse bunurilor imobile ale fostei şcoli nr.85 (65,2 mil. lei), deci nu s-a putut stabili valoarea reală a redevenţei/creanţei care trebuia înregistrată în evidenţa contabilă. De menţionat că partenerul privat urma să efectueze prioritar reparaţia instituţiei preşcolare nr.163, însă această activitate nu a demarat nici până la finalizarea auditului.

^{__________________________}

¹⁹² Din str. Nicolae Costin, nr.63/3, cu suprafaţa de 3782,2 m.p., amplasată pe un teren de 1,1713 ha.

UAT au ignorat recomandările anterioare ale Curţii de Conturi¹⁹³ privind înregistrarea patrimoniului local din domeniul public la balanţa UAT, o parte din acesta fiind la balanţa întreprinderilor municipale sau nu sunt la balanţa nici a unei entităţi.

^{__________________________}

¹⁹³ Recomandarea nr.39 din Hotărârea Curţii de Conturi nr.35 din 28.06.2013 “Privind Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în 2012 în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale din mun. Chişinău”.

UAT nu au reflectat în evidenţa contabilă valoarea integrală a infrastructurii tehnico-edilitare aferente sistemelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, aflată pe terenurile publice şi reprezentând, conform cadrului legal, bunuri proprietate publică din domeniul public, care pot fi transmise doar în gestiunea întreprinderilor ce prestează servicii de aprovizionare cu apă şi de canalizare conform contractului de delegare a serviciului. Lipsa inventarierii şi delimitării după proprietari a acesteia a influenţat semnificativ cuantificarea denaturării valorii infrastructurii tehnico-edilitare a reţelelor de apă şi de canalizare. De menţionat că UAT nu au încheiat sau au încheiat neconform cu Întreprinderile “Apă-Canal” contractul de delegare a prestării serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi nu au transmis conform în gestiunea acestora infrastructura tehnico-edilitară aferentă prestării acestui serviciu.

Astfel, UAT nu au transmis în gestiunea Întreprinderilor “Apă-Canal” reţele de apă şi de canalizare în sumă de 45,5 mil. lei. Totodată, nici Întreprinderile “Apă-Canal” nu au transmis la balanţa UAT valoarea reţelelor de apă şi de canalizare aflate în gestiunea acestora de circa 1081,9 mil. lei. UAT mun.Străşeni nu a asigurat o evidenţă analitică adecvată a reţelelor de aprovizionare cu apă şi de canalizare în sumă de 9,1 mil. lei. Totodată, valoarea acestor reţele este reflectată în evidenţă la 3 entităţi.

De asemenea, UAT nu au asigurat inventarierea şi înregistrarea conformă în evidenţă a valorii gazoductelor proprietate publică locală (cu lungimea de circa 257,1 km), transmise la deservire tehnică întreprinderilor din domeniul livrării gazelor, ca urmare a lipsei informaţiilor privind cantitatea şi valoarea acestora şi a evidenţei analitice a acestora. De exemplu, gazoductele în valoare de 78,77 mil. lei, proprietate a UAT mun. Chişinău, sunt reflectate la balanţa ÎM “Direcţia Construcţii Capitale” (ÎM “DCC”). Totodată, datele privind lungimea acestor gazoducte diferă, fiind de 223,5 km - la SRL “Chişinău-Gaz”, 221,1 km - conform datelor contractelor de deservire deţinute de ÎM “DCC”, şi de 213,6 km - conform datelor din deciziile CMC.

UAT nu au recunoscut şi contabilizat valoarea aferentă infrastructurii drumurilor, străzilor, trotuarelor, iluminatului public, terenurilor de joacă şi platourilor de acumulare a deşeurilor menajere în sumă totală de 2649,5 mil.lei. De menţionat că, în lipsa înregistrării străzilor şi drumurilor, UAT planifică şi efectuează cheltuieli pentru întreţinerea, reparaţia curentă şi capitală a acestora, ceea ce denotă un control superficial privind corectitudinea întocmirii bugetelor locale. De exemplu, conform Hotărârii Guvernului nr.1468 din 30.12.2016¹⁹⁴, din 27 de drumuri publice “de interes raional”, UAT mun.Chişinău i-au fost transmise doar 10 drumuri, iar 17 drumuri nu sunt înregistrate în evidenţa contabilă nici la Î.S. “Administraţia de Stat a Drumurilor”, nici la UAT mun. Chişinău (DGTPCC) şi nici la ÎM Regia “Exdrupo”.

^{__________________________}

¹⁹⁴ Pct.3 şi Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr.1468 din 30.12.2016 “Privind aprobarea listelor drumurilor publice naţionale şi locale din Republica Moldova”.

UAT nu au ţinut evidenţa bunurilor imobile proprietate publică locală, inclusiv din fondul locativ în sumă de 27,8 mil. lei, precum şi nu au exclus din evidenţă valoarea apartamentelor privatizate¹⁹⁵ de 4643,3 mil. lei. În unele cazuri, valoarea fondului locativ este înregistrată neconform la balanţa întreprinderilor municipale.

^{__________________________}

¹⁹⁵ Art.17 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007.

Situaţia descrisă este determinată de faptul că, deşi privatizarea spaţiului locativ se efectuează de către Comisia de privatizare din cadrul UAT de nivelul II, acestea, contrar cadrului legal¹⁹⁶, nu oferă UAT de nivelul I informaţii aferente apartamentelor privatizate şi nici nu transferă în bugetul local de nivelul I mijloacele obţinute din privatizarea apartamentelor din UAT respectivă, ceea ce determină raportarea neveridică a datelor privind valoarea fondului locativ, precum şi ratarea veniturilor în bugetele locale de nivelul I din privatizarea fondului locativ. Astfel, auditul nu s-a putut expune asupra plenitudinii veniturilor din privatizarea spaţiului locativ.

^{__________________________}

¹⁹⁶ Art.4, art.14 şi art.19 din Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XII din 10.03.1993. Art.14: locuinţele cumpărate sau primite cu titlu gratuit în proprietate privată se exclud din fondul de locuinţe de stat, obştesc, departamental şi cooperatist şi se includ în fondul de locuinţe privat, fapt despre care organele abilitate comunică în scris unităţilor la balanţa cărora se află aceste locuinţe. Proprietarii blocurilor de locuinţe exclud din balanţă apartamentele privatizate (suprafaţa lor totală şi locativă, valoarea de inventar) în conformitate cu dosarul de inventar şi cu datele prezentate de organele abilitate.

În situaţia în care UAT nu deţin confirmarea valorii şi înregistrarea în evidenţă a fondului de locuinţe, procesul de privatizare nu decurge regulamentar¹⁹⁷, nefiind justificat costul locuinţei care se ia în considerare la stabilirea plăţilor pentru privatizarea locuinţelor.

^{__________________________}

¹⁹⁷ Art.9 şi art.11 din Legea privatizării fondului de locuinţe nr.1324-XIII din 10.03.1993.

UAT mun.Chişinău n-a înregistrat la balanţa sa reţelele electrice şi telefonice în sumă de 15,1 mil. lei, obiectele de investiţii finalizate în sumă de 164,7 mil.lei şi nici “Investiţii capitale în active în curs de execuţie” în sumă de 601,6 mil. lei, acestea fiind la balanţa ÎM “DCC”. Din suma indicată, activele în curs de execuţie în valoare de 124,2 mil. lei au fost decontate neregulamentar¹⁹⁸ în anul 2018 de la balanţa ÎM “DCC” în lipsa deciziei CMC şi a avizului comisiei de specialitate a CMC, ceea ce determină un risc înalt de fraudare a patrimoniului municipal.

^{__________________________}

¹⁹⁸ Art.14 alin.(2) lit.b) din Legea privind administraţia publică locală nr.436-XVI din 28.12.2006.

Nedelimitarea bunurilor proprietate publică locală pe domenii (public şi privat) şi lipsa unei metodologii elaborate de Ministerul Finanţelor, care ar urma să asigure o evidenţă contabilă distinctă a bunurilor proprietate publică din domeniul public¹⁹⁹, creează incertitudini privind unele înregistrări în evidenţa contabilă şi, respectiv, afectează corectitudinea raportării financiare.

^{__________________________}

¹⁹⁹ Art.11 alin.(2) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

Potrivit prevederilor legale²⁰⁰, UAT urmau să delimiteze bunurile proprietate publică, să decidă asupra atribuirii acestora domeniului public sau domeniului privat în urma unei inventarieri, care trebuia să fie finalizată până la 01.01.2000²⁰¹. Auditul menţionează că lipsa deciziilor în acest sens până în prezent afectează grav procesul de gestionare şi raportare a patrimoniului public, precum şi elaborarea, executarea şi raportarea bugetelor locale, nefiind determinate regimul juridic şi cel contabil ale bunurilor transmise de către ordonatorul principal de buget la entităţile din subordine. În aceste condiţii, nu s-a putut determina valoarea bunurilor care urmau a fi reflectate în rapoartele financiare ale UAT şi a celor care trebuiau reflectate doar în situaţiile financiare ale entităţilor din subordine (ÎM şi IMSP).

^{__________________________}

²⁰⁰ Art.1 alin.(3)-alin.(5) din Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale nr.523-XIV din 16.07.1999; art.9 alin.(2) lit.b) din Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr.121 din 04.05.2007.

²⁰¹ Art.15 din Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale nr.523-XIV din 16.07.1999.

Astfel, valoarea acţiunilor şi altor forme de participare în capital în interiorul ţării a fost majorată ca urmare a reflectării eronate a valorii bunurilor imobile din domeniul public transmise în comodat IMSP în sumă de 35,1 mil.lei şi a reflectării eronate la acestea a valorii infrastructurii tehnico-edilitare aferente sistemului public de alimentare cu apă şi de canalizare în sumă de 1,7 mil. lei.

Totodată, auditul nu a putut verifica corectitudinea reflectării în evidenţă a bunurilor transmise în capitalul statutar sau în gestiunea economică a entităţilor fondate în sumă de 125,2 mil.lei, din lipsa evidenţei analitice a acestui cont.

UAT nu au asigurat contabilizarea şi reflectarea ca investiţii a patrimoniului transmis în gestiunea întreprinderilor municipale şi IMSP în valoare de 5591,1 mil. lei. Respectiv, nu vor putea fi înregistrate în evidenţa contabilă nici faptele economice urmare lichidării întreprinderilor municipale. De exemplu, UAT mun. Chişinău înregistra investiţii în entităţile fondate în sumă de 1641,53 mil. lei²⁰², în timp ce valoarea patrimoniului public deţinut de ÎM şi IMSP constituia 6031,4 mil. lei, sau cu 5067,39 mil. lei mai mult. De asemenea, UAT mun. Chişinău nu a reflectat ca investiţii alocaţiile acordate în perioada anilor 2014-2017 în sumă de 299,8 mil. lei pentru asamblarea troleibuzelor.

^{__________________________}

²⁰² Investiţii în capitalul social: ÎM-625,85 mil.lei, IMSP – 338,16 mil. lei, S.A. – 677,5 mil. lei.

Contrar cadrului legal²⁰³, UAT nu au luat măsuri în vederea ţinerii evidenţei patrimoniului UAT şi exercitării controlului asupra integrităţii şi folosirii eficiente a acestuia de către întreprinderile municipale. Efectuând investiţii enorme în entităţile economice fondate, UAT nu obţin dividende din activitatea acestora, inclusiv din cauza neasigurării monitorizării activităţii acestora. De exemplu, UAT mun. Chişinău nu a primit de la ÎM “Piaţa Centrală” pentru anii 2016 - 2017 defalcări în bugetul municipal în sumă totală de 6,3 mil. lei. Anterior, această întreprindere a fost scutită de defalcările în bugetul municipal în sumă de 63,9 mil. lei, cu condiţia investirii acestor sume în reconstrucţia şi modernizarea Pieţei Centrale din mun. Chişinău şi majorarea fondului statutar. La rândul său, ÎM a folosit partea preponderentă a acestor sume în investiţii financiare (depozit bancar la 31.12.2017 – 59,0 mil. lei), astfel reconstrucţia şi modernizarea pieţei nefiind prioritare.

^{__________________________}

²⁰³ Art.9 alin.(2) lit.i) şi lit.j) din Legea nr.121-XVI din 04.07.2007.

UAT Vadul lui Vodă şi UAT mun.Străşeni nu au asigurat reflectarea în evidenţă a activităţilor şi tranzacţiilor aferente gestionării patrimoniului public local de către întreprinderile municipale, cum ar fi lucrările silvotehnice, realizarea masei lemnoase, încasarea plăţii pentru accesul pe terenurile publice etc., prin ce au diminuat veniturile bugetare cu 0,58 mil.lei şi cheltuielile - cu 0,09 mil. lei.

Necorespunderea prevederilor Ordinului ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015 principiului contabilităţii de angajamente a determinat nereflectarea în evidenţa contabilă şi în rapoartele financiare ale UAT a datoriilor aferente împrumuturilor şi creditelor primite în sumă de 551,4 mil. lei²⁰⁴, a creanţelor în sumă de 100,6 mil.lei şi a datoriilor în sumă de 6,6 mil. lei, aferente folosinţei/arendei/ locaţiunii bunurilor imobiliare (la 6 UAT), a creanţelor în sumă de 108,1 mil. lei şi a datoriilor în sumă de 289,7 mil. lei (la 14 UAT), aferente impozitelor, taxelor locale şi serviciilor cu plată încasate în bugetele locale, administrate de către SFS şi SCITL, precum şi diminuarea veniturilor efective cu suma de 1,6 mil.lei (la 5 UAT).

^{__________________________}

²⁰⁴ UAT mun. Chişinău – 549,3 mil.lei, UAT Vadul lui Vodă – 2,1 mil.lei.

Deşi UAT şi entităţile din subordine sunt implicate în diferite litigii judiciare care pot influenţa negativ veniturile şi cheltuielile bugetelor locale, evidenţa şi evaluarea impactului financiar al acestor litigii nu sunt asigurate. De exemplu, la 31.12.2017, UAT mun. Chişinău era implicată în 1909 litigii, inclusiv: în domeniile arhitectural-urbanistic, funciar şi transport public – 1077 cauze, în domeniul relaţiilor patrimoniale şi al comerţului – 458 cauze, în alte domenii – 374 cauze.

UAT nu au înregistrat în evidenţa contabilă creanţele şi datoriile conform angajamentelor asumate. De exemplu, UAT r-nul Străşeni nu a reflectat datoriile în sumă de 1,1 mil.lei faţă de beneficiarii de compensaţii cărora le-a fost aprobată restituirea valorii confiscate sau privind serviciile prestate contractual. UAT mun. Chişinău nu a reflectat datoriile faţă de întreprinderile municipale în sumă de 31,9 mil.lei pentru lucrările executate la solicitarea acestora (în lipsa prevederilor contractuale şi facturilor fiscale eliberate) şi serviciile de transport prestate în bază de contract, precum şi creanţele în sumă de 17,8 mil.lei ²⁰⁵.

^{__________________________}

²⁰⁵ Din care: ÎMGFL – 11,6 mil.lei pentru garanţiile emise, ÎM – 5,26 mil.lei pentru subsidiile neutilizate etc.

UAT au admis şi alte deficienţe în evidenţa şi înregistrarea creanţelor şi datoriilor, cum ar fi:

• admiterea indicării în rapoartele financiare a creanţelor şi datoriilor în mărimi compensate, ceea ce nu corespunde principiilor evidenţei contabile;

• nerapoartarea datoriilor în sumă totală de 3,7 mil.lei, aferente garanţiei de bună execuţie a contractelor (UAT mun.Străşeni şi UAT r-nul Străşeni);

• majorarea nejustificată a valorii creanţelor şi a datoriilor raportate cu 2,7 mil.lei, formate în urma reflectării primirii şi achitării bunurilor de către diferite entităţi din subordinea Primăriei Durleşti;

• nereflectarea în evidenţă a lipsurilor şi furturilor de bunuri în sumă totală de 1,1 mil. lei (UAT mun.Străşeni şi UAT r-nul Străşeni);

• nerecuperarea creanţelor cu termenele de achitare şi de prescripţie expirate (UAT mun. Chişinău - 0,84 mil. lei, UAT r-nul Străşeni - 0,5 mil. lei).

La alocarea către întreprinderile municipale a mijloacelor financiare din bugetele locale sub formă de “subsidii”, UAT nu au ţinut cont că acestea se consideră ajutor de stat²⁰⁶ şi pot fi acordate doar cu acordul Consiliului Concurenţei, care nu a existat. Totuşi, reieşind din prevederile Anexei nr.12 la Ordinul ministrului finanţelor nr.208 din 24.12.2015²⁰⁷, subsidiile reprezintă plăţi acordate întreprinderilor în scopul influenţării procesului de producţie sau pentru acoperirea diferenţelor de preţ, pe când, în majoritatea cazurilor, UAT au acordat subsidii pentru investiţii şi activităţi de gospodărie comunală²⁰⁸, care au fost prestate cu titlu oneros în bază de contract, dar fără a fi supuse procedurii de achiziţii publice.

^{__________________________}

²⁰⁶ Legea cu privire la ajutorul de stat nr.139 din 15.06.2012.

²⁰⁷ Ordinul ministrului finanţelor nr.208 din 24.12.2015 “Privind clasificaţia bugetară”.

²⁰⁸ Servicii de întreţinere şi amenajare a spaţiilor verzi; servicii de transport pentru acţiuni de salubrizare, deszăpezire şi asistenţă a fondului locativ; servicii de salubrizare manuală a teritoriului de uz comun, care se încadrează în prevederile art.3 alin.(1) lit.d) din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402 –XV din 24.10.2002.

Ca urmare, UAT au admis clasificarea ca “subsidii” a alocaţiilor bugetare în sumă de 70,3 mil. lei, destinate pentru prestarea serviciilor de amenajare a teritoriului de către ÎM şi alţi operatori economici (70,2 mil.lei), acordarea gratuită populaţiei a unor servicii de către IMSP (0,12 mil.lei) şi pentru compensarea unor cheltuieli suportate de populaţie (0,01 mil.lei).

De asemenea, în mun.Chişinău există o coliziune între situaţia de fapt (compensarea sub formă de “subsidii” a cheltuielilor pentru serviciile de transport public urban prestate) şi cea de drept (prestarea conform contractului a serviciilor de transport public), care nu a fost eliminată, ceea ce nu permite o monitorizare adecvată a utilizării acestor mijloace financiare. Astfel, dacă mijloacele alocate ÎM “PUA” şi ÎM “RTEC” sunt pentru serviciile de transport public urban prestate, atunci UAT mun. Chişinău, încălcând principiile contabilităţii de angajamente, nu a reflectat în evidenţa contabilă tranzacţiile aferente în volumul şi valoarea serviciilor indicate în facturile eliberate de operatorii economici şi, ca rezultat, a denaturat valoarea creanţelor şi datoriilor aferente. Din mijloacele alocate ÎM “PUA”, în lipsa acordului CMC, 27,0 mil. lei au fost alocate la doi agenţi economici²⁰⁹ pentru compensarea în anul 2017 a costului serviciilor de transport public urban prestate, volumul şi valoarea cărora nu sunt monitorizate şi verificate de către UAT mun. Chişinău.

^{__________________________}

²⁰⁹ Hotărârea Curţii de Conturi nr.11 din 11.04.2018 privind Raportul auditului conformităţii asociat auditului performanţei “Managementul serviciilor publice de transport urban şi impactul fiscal-bugetar al acestora”.

Unele UAT nu au ţinut cont de competenţele instituţionale delimitate²¹⁰, efectuând cheltuieli pentru competenţele/activităţile/ atribuţiile ce revin altor UAT, fără ca ultimele să accepte delegarea acestor competenţe. De exemplu, Consiliul raional Străşeni a efectuat reparaţii capitale, în sumă totală de 12,5 mil. lei, asupra clădirilor, construcţiilor speciale şi instalaţiilor de transmisii ce aparţin Consiliului municipal Străşeni, care nu a dat acceptul pentru efectuarea şi primirea acestora. Mai mult decât atât, UAT care au executat aceste lucrări nu au transmis proprietarilor (bunurilor imobile, drumurilor etc.) informaţiile privind valoarea reparaţiilor capitale efectuate, ceea ce determină subevaluarea valorii acestor bunuri cu suma de 64,3 mil. lei, ca urmare a necapitalizării valorii acestor bunuri la proprietari şi a supraevaluării acestora la executori (4 UAT).

^{__________________________}

²¹⁰ Art.14 şi art.43 din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006; art.4 din Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă; art.9 din Legea nr.397-XV din 16.10.2003.

UAT nu au asigurat înregistrarea şi raportarea conformă a patrimoniului, referitor la:

• clasificarea şi înregistrarea incorectă a mijloacelor fixe şi materialelor în sumă de 130,9 mil.lei (16 UAT);

• nemajorarea valorii mijloacelor fixe cu valoarea cheltuielilor de reparaţie capitală în sumă de 142,6 mil.lei (14 UAT);

• clasificarea incorectă a bunurilor în sumă de 5,96 mil.lei, condiţionată de nestabilirea în politica de contabilitate a unui plafon de atribuire a activelor la mijloace fixe (6 UAT);

• diminuarea valorii mijloacelor fixe şi activelor în curs de execuţie prin clasificarea cheltuielilor capitale în sumă de 13,3 mil.lei ca cheltuieli curente (7 UAT). De exemplu, în mun.Chişinău, aceleaşi tipuri de lucrări de reparaţie (a acoperişului, apartamentelor şi reţelelor inginereşti) au fost clasificate, în lipsa unor criterii clar stabilite, în unele cazuri, ca reparaţii capitale, iar în altele - ca reparaţii curente;

• nereflectarea la conturile extrabilanţiere a valorii terenurilor şi clădirilor, în sumă de 212,8 mil.lei, primite în comodat de instituţiile de învăţământ din subordinea UAT de nivelul II (2 UAT);

• înregistrarea dublă a valorii maşinilor şi utilajelor în sumă de 0,4 mil.lei (UAT Durleşti);

• raportarea cu valori negative a mijloacelor fixe de 12,4 mil.lei (UAT r-nul Străşeni);

• neasigurarea evidenţei analitice a contului “Investiţii capitale în active în curs de execuţie” şi/sau nedeţinerea documentelor de confirmare a executării lucrărilor în sumă totală de 103,5 mil.lei (UAT Vadul lui Vodă, UAT mun.Străşeni şi UAT r-nul Străşeni);

• decontarea datoriilor şi stocurilor de materiale în lipsa documentelor justificative (inclusiv ce confirmă modul şi locul utilizării şi instalării materialelor) (UAT r-nul Străşeni - 0,78 mil.lei);

• majorarea nejustificată a datoriilor şi valorii unor lucrări (UAT r-nul Străşeni - 0,5 mil.lei);

• majorarea valorii cheltuielilor, ca urmare a raportării la cheltuieli a valorii uneltelor şi sculelor, inventarului de producere şi gospodăresc de 0,5 mil.lei, precum şi a 0,1 mil.lei restituite din bugetul de stat pentru terenurile procurate în anii precedenţi (UAT Durleşti);

• clasificarea şi raportarea incorectă a cheltuielilor în sumă totală de 285,1 mil.lei (5 UAT, din care UAT mun.Chişinău – 283,3 mil.lei);

• clasificarea cheltuielilor în sumă de 0,23 mil.lei ca active pe termen lung (UAT Coloniţa).

Deşi au investit surse financiare în construcţia unor clădiri aflate în stadiu de finisare, din cauza abandonării lor şi în lipsa măsurilor de conservare, acestea se deteriorează. De exemplu, UAT r-nul Străşeni, deşi a investit în reconstrucţia Taberei de odihnă “Codru” suma de 12,95 mil. lei, din anul 2016²¹¹, n-a asigurat remedierea de către antreprenor a deficienţelor constatate de comisia de recepţie, iar clădirile, din cauza abandonului lor, se deteriorează.

^{__________________________}

²¹¹ În baza procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr.15 din 20.07.2016, cu concluzia comisiei - “Nerecepţionarea terminării lucrărilor din motivul executării necalitative a lucrărilor cu nerespectarea normativelor şi legislaţiei în construcţii”.

Contrar prevederilor legale²¹², UAT nu au înregistrat drepturile de proprietate sau folosinţă asupra tuturor bunurilor imobiliare, ceea ce facilitează pierderea drepturilor asupra acestora şi ratarea veniturilor bugetare. Astfel, în RBI nu au fost înregistrate 2117,4 ha de terenuri (8 UAT), terenuri sub 173,7 km de drumuri (2 UAT), clădiri cu valoarea de 43,1 mil. lei (3 UAT), precum şi 729 de clădiri din mun. Chişinău.

^{__________________________}

²¹² Art.4 şi art.5 din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.

Majoritatea UAT nu deţin informaţii exhaustive cu privire la ţinerea cadastrului funciar²¹³, iar datele indicate în darea de seamă funciară nu sunt justificate. Astfel, deşi acestea efectuează tranzacţii de vânzare-cumpărare a terenurilor, suprafeţele raportate din darea de seamă nu sunt ajustate. Cu toate că unele UAT, în scopul ajustării datelor din darea de seamă funciară, s-au adresat serviciului cadastral teritorial al Agenţiei Servicii Publice cu solicitarea prezentării listei proprietarilor terenurilor şi drepturilor asupra lor din raza UAT, acestea au primit refuz.

^{__________________________}

²¹³ Art.10 din Codul funciar nr.828-XII din 25.12.1991.

Deşi, urmare aprobării Legii nr.26 din 01.03.2013, s. Văduleni a fost inclus în componenţa or. Vadul lui Vodă, până în prezent Guvernul nu a stabilit hotarele aferente acestei localităţi, în conformitate cu prevederile art.8 din Codul funciar. Ca urmare, între or. Vadul lui Vodă şi com. Bălăbăneşti există un litigiu privind stabilirea hotarelor între aceste localităţi, ceea ce nu permite soluţionarea unor probleme cu care se confruntă locuitorii s.Văduleni (privind privatizarea apartamentelor) şi asigurarea unei evidenţe conforme a bunurilor imobile situate în această localitate.

O cauză a refuzului de exprimare a opiniei asupra rapoartelor financiare ale mun. Chişinău este modul de organizare şi funcţionare a aparatului executiv al UAT mun.Chişinău, care nu corespunde cerinţelor legale existente şi afectează atât gestionarea patrimoniului public, cât şi procesul bugetar, inclusiv raportarea financiară. Responsabilă de întocmirea raportului financiar anual nu este Primăria mun.Chişinău, dar Direcţia Generală Finanţe, iar faptul că fiecare subdiviziune executivă a mun. Chişinău activează autonom, deţine bilanţ propriu şi raportează direct în sistemul informaţional creat de Ministerul Finanţelor nu permite, la nivel de municipiu, asigurarea transparenţei financiare şi implementării politicilor unificate în domeniu. Totodată, statutul unor entităţi din mun.Chişinău este “amorf”, fiind atât de operator economic, cât şi de autoritate/instituţie publică (ÎM “DCC”, ÎM “Spaţii Verzi”, ÎM “Grădina Zoologică” etc.).

De asemenea, APL ale mun.Chişinău au ignorat în totalitate cerinţele şi recomandările Curţii de Conturi emise în ultimii 8 ani în 10 misiuni de audit²¹⁴. În pofida reiterării recomandărilor de la misiune la misiune, implementarea acestora a fost la un nivel apropiat de zero. De exemplu, din 24 de recomandări şi o cerinţă aprobate prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.30 din 26 iulie 2016, niciuna nu a fost executată pe deplin şi numai una²¹⁵ s-a realizat parţial.

^{__________________________}

²¹⁴ Hotărârile Curţii de Conturi: nr.35 din 28.06.2013 “Privind Raportul auditului bugetelor şi gestionării patrimoniului public în 2012 în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale din mun. Chişinău”; nr.21 din 08.04.2014 “Privind Raportul auditului conformităţii administrării fondurilor publice în cadrul întreprinderilor municipale pe anul 2013”; nr.46 din 25.07.2014 “Cu privire la Raportul auditului conformităţii gestionării fondurilor publice de către Direcţia Sănătăţii a Consiliului municipal Chişinău, pentru exerciţiul bugetar 2013”; nr.50 din 31.10.2014 “Privind Raportul auditului de performanţă “Necesită o regândire strategică şi eficientizare procesul investiţional în cadrul autorităţilor publice locale din mun. Chişinău?”; nr.28 din 19 iulie 2016 “Cu privire la Raportul auditului de performanţă “Întrunesc criterii motivaţionale şi de performanţă sistemele de remunerare în sectorul public?””; nr.30 din 26.07.2016 “Privind Raportul auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din mun. Chişinău pe anii 2014-2015”; nr.40 din 10.11.2016 “Privind Raportul auditului de performanţă “Care este impactul reformei finanţelor publice locale asupra descentralizării financiare a unităţilor administrativ-teritoriale din cadrul municipiului Chişinău şi raionului Râşcani?””; nr.43 din 22 septembrie 2017 “Cu privire la Raportul auditului performanţei “Eficienţa gestiunii economico-financiare şi administrării patrimoniului de către întreprinderile care prestează servicii de aprovizionare cu apă a populaţiei””; nr.2 din 13.02.2018 “Cu privire la Raportul auditului conformităţii evidenţei, înregistrării şi gestionării patrimoniului public, precum şi a impozitării bunurilor imobile”; nr.11 din 11.04.2018 “Privind Raportul auditului conformităţii asociat auditului performanţei “Managementul serviciilor publice de transport urban şi impactul fiscal-bugetar al acestora””.

²¹⁵ Recomandarea 9.2. Să asigure întocmirea regulamentară şi publicarea listelor bunurilor (ne)pasibile de privatizare şi listelor bunurilor propuse pentru locaţiune în vederea asigurării transparenţei şi predictibilităţii procesului de gestionare a bunurilor proprietate publică locală.

Au ignorat cerinţele şi recomandările anterioare ale Curţii de Conturi şi 11 UAT²¹⁶ verificate anterior, dintre care doar 2 UAT au îndeplinit mai mult de 50% din recomandări.

^{__________________________}

²¹⁶ Recomandări neimplementate: Durleşti - 11 din 11, Cruzeşti - 7 din 10, Sângera - 9 din 10, Codru - 9 din 10, Budeşti - 2 din 6, Tohatin - 5 din 10, Vadul lui Vodă - 8 din 8, Orhei - 26 din 31, Rezina - 14 din 19, or.Străşeni, CR Străşeni.

Deficienţele constatate de audit în cadrul UAT şi entităţile din subordine sunt consecinţa unui sistem de control intern managerial nefuncţional, fapt confirmat prin: neemiterea declaraţiei de bună guvernare, neconstituirea grupurilor de lucru şi nedesemnarea persoanelor responsabile în acest sens; neidentificarea şi neiniţierea descrierii proceselor operaţionale; nedefinirea şi nedescrierea unor proceduri/ acţiuni de control; nedesfăşurarea activităţilor privind evaluarea şi monitorizarea riscurilor etc.

Cele mai mari rezerve în dezvoltarea şi consolidarea sistemului de management financiar şi control derivă din faptul că:

• unii manageri operaţionali manifestă lipsa de preocupare, sau o abordare superficială referitor la implementarea componentelor sistemului de control intern managerial, acestea rămânând nefuncţionale sau cu o eficacitate redusă;

• activităţile existente de control nu au aspect de sistem şi depind exclusiv de persoanele angajate la moment;

• nu este asigurată documentarea tuturor proceselor de bază, managementul operaţional manifestând o reticenţă nejustificată în raport cu acest exerciţiu, respectiv, nu este pus accentul cuvenit pe procedurile de control, menite să asigure: (i) eficienţa şi eficacitatea operaţiunilor; (ii) integritatea patrimoniului; (iii) conformitatea cu cadrul normativ şi reglementările interne; (iv) fiabilitatea informaţiei.

Deficienţele depistate la evidenţa şi raportarea patrimoniului public şi executării bugetului UAT sunt cauzate, în principal, de: necunoaşterea sau interpretarea eronată a prevederilor legale, neposedarea abilităţilor profesionale în sfera financiară, în general, şi a contabilităţii, în particular, lipsa unor proceduri de control bine determinate.

Auditul menţionează că, pe parcursul misiunilor de audit, UAT au luat la evidenţă terenuri de 256,2 mil.lei, drumuri, străzi şi trotuare în valoare de 398,2 mil.lei, au reflectat corect bunuri de 148,1 mil.lei etc.

3.4 Rapoartele financiare ale autorităţilor de reglementare/autonome

Autorităţile de reglementare reprezintă o trăsătură specifică a guvernării moderne de reglementare. Acestea participă la construirea unui stat, în care funcţia de reglementare se distinge clar de funcţia ce vizează proprietatea şi elaborarea politicilor. Având parte de un nivel semnificativ de independenţă, acestea aparţin unui sistem de “verificări şi bilanţuri”, menit să potrivească atribuţiile ministerelor cu grupurile de interese. Astfel, instituţiile de reglementare sunt poziţionate la o distanţă echitabilă faţă de ministere şi puterea executivă.

Autorităţile de reglementare sunt instituţiile abilitate să asigure implementarea politicilor statului privind reglementarea în sectoarele de o importanţă socio-economică majoră.

Conducerea autorităţilor de reglementare este responsabilă de întocmirea şi prezentarea fidelă a situaţiilor financiare în conformitate cu cerinţele normelor de contabilitate şi de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova. Această responsabilitate include: proiectarea, implementarea şi menţinerea unui control intern relevant pentru întocmirea şi prezentarea adecvată a situaţiilor financiare, care să nu conţină denaturări semnificative, datorate fraudei sau erorii, selectarea şi aplicarea politicilor contabile adecvate, elaborarea unor estimări contabile rezonabile în circumstanţele date.

La întocmirea situaţiilor financiare, conducerea este responsabilă de evaluarea capacităţii autorităţii de a-şi continua activitatea în baza principiului continuităţii activităţii.

Persoanele însărcinate cu guvernanţa au responsabilitatea pentru supravegherea procesului de raportare financiară al autorităţii.

În perioada de raportare, Curtea de Conturi şi-a orientat atenţia asupra efectuării auditului financiar al autorităţilor publice centrale de reglementare. Astfel, au fost supuse auditării 4 autorităţi de reglementare si exprimate 3 opinii fără rezerve şi 1 opinie cu rezerve.

_________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare ale Autorităţii Naţionale de Integritate

 încheiate la 31 decembrie 2018, cu excepţia efectelor unor aspecte ce ţin de depăşirea

cu 155,9 mii lei a drepturilor salariale stabilite, realizarea unor cheltuieli nejustificate

 de circa 111,6 mii lei, nevalorificarea alocaţiilor bugetare aferente cheltuielilor privind

 serviciile în sumă totală de 473,6 mii lei, recunoaşterea şi clasificarea eronată a unor

mijloace fixe în valoare de circa 133,5 mii lei prezintă, sub toate aspectele semnificative,

 o imagine reală şi fidelă, în conformitate cu cerinţele normelor

de contabilitate şi de raportare financiară aplicabile.

_______________________________________________

Autoritatea Naţională de Integritate este o instituţie distinctă, independentă la nivel naţional, care asigură integritatea funcţiei publice sau funcţiei de demnitate publică, prevenirea corupţiei prin efectuarea procedurilor de control asupra depunerii/completării corecte a declaraţiilor de avere şi interese personale, respectării regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţii, al limitărilor şi al restricţiilor de către subiecţii declarării.

Prin Legea bugetului de stat pentru anul 2018, Autorităţii Naţionale de Integritate i-au fost alocate mijloace financiare în sumă de 5,57 mil.lei, în perioada de referinţă fiind cheltuite mijloace financiare alocate de la bugetul de stat în sumă de 6,63 mil.lei.

Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei cu rezerve privind rapoartele financiare ale entităţii întocmite la 31 decembrie 2018.

Opinia de audit a fost determinată de efectul următoarelor deficienţe:

• depăşirea cu 155,9 mii lei a drepturilor salariale stabilite asupra resurselor financiare bugetare alocate în acest sens;

• acordarea în mod neregulamentar a unor premii unice şi ajutoarelor materiale, care a generat cheltuieli nejustificate de circa 111,6 mii lei;

• afectarea inteligibilităţii informaţiilor privind mijloacele fixe, prin recunoaşterea şi clasificarea eronată a acestora, în valoare de circa 133,5 mii lei, cu impact asupra valorii uzurii lor şi asupra rezultatului financiar, condiţionată de unele lacune ale politicilor contabile adoptate, precum şi neobţinerea asigurării privind exactitatea şi plenitudinea cheltuielilor aferente uzurii mijloacelor fixe, din cauza clasificării necorespunzătoare a acestora;

• neobţinerea încrederii în rezultatele inventarierii stocurilor de materiale circulante, precum şi limitarea auditului în obţinerea probelor suficiente şi adecvate privind existenţa stocurilor de materiale circulante raportate, determinate de neasigurarea evidenţei contabile analitice corespunzătoare a acestora, în valoare de circa 33,0 mii lei, exprimată prin: contabilizarea eronată a unor bunuri real procurate, în cantităţi necorespunzătoare, precum şi la alt preţ decât cel conform facturii fiscale;

• nevalorificarea alocaţiilor bugetare aferente cheltuielilor privind serviciile în sumă totală de 473,6 mii lei, ca urmare a nerespectării principiului performanţei în procesele de planificare şi de utilizare a resurselor bugetare.

În cadrul misiunii de audit au fost identificate şi alte aspecte privind activitatea entităţii, care însă nu au afectat exprimarea opiniei, dar reprezintă deficienţe cu care se confruntă entitatea şi pot oferi informaţii utile pentru utilizatorii rapoartelor financiare:

• procesul de angajare a inspectorilor de integritate este în întârziere semnificativă. Astfel, actualmente, din 46 de funcţii efective, sunt ocupate numai 9. Urmare organizării şi desfăşurării a 25 de concursuri privind suplinirea funcţiilor în cauză, în perioada auditată au fost angajaţi numai 7 inspectori de integritate. Dat fiind faptul că odată cu adoptarea legii noi privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, din decembrie 2018, salariul mediu de funcţie al unui inspector de integritate s-a redus cu circa 59%, tergiversarea procesului de angajare a inspectorilor de integritate nu poate fi evitată. Cele consemnate defavorizează mersul fortificării capacităţii instituţionale a Autorităţii Naţionale de Integritate şi, ca urmare, creează situaţia de impas în activitatea operaţională a instituţiei;

• există incertitudinea cu privire la continuitatea activităţii, exprimată prin acumularea numărului semnificativ de zile de concediu anual nefolosite (475 de zile la situaţia din 31 decembrie 2018), ceea ce impune obligaţii legale de circa 336,0 mii lei faţă de personalul încadrat. Obligaţiile în cauză urmează a fi realizate în exerciţiile financiare viitoare, nefiind acoperite cu resurse financiare bugetare şi condiţionând perturbarea echilibrului bugetar al autorităţii;

• deşi au fost organizate concursuri privind suplinirea funcţiei de auditor intern, aceasta rămâne vacantă până în prezent. Totodată, remarcăm că sistemul de management financiar şi control se află la etapa de implementare, nefiind descrise în deplină măsură procesele operaţionale.

__________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare ale Autorităţii Naţionale de Integritate

 încheiate la 31 decembrie 2017, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine reală

şi fidelă a situaţiilor patrimoniale şi financiare, în corespundere cu cadrul

 de raportare financiară aplicabil.

_________________________________________________

În anul 2017 Autoritatea Naţională de Integritate a administrat venituri în sumă de 7,96 mil.lei şi a realizat cheltuieli de 6,91 mil.lei, sau la nivel de 86,8 %.

Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei fără rezerve privind raportul financiar al autorităţii.

Totodată, pe parcursul misiunii de audit, atenţia auditorilor a fost axată pe carenţe, care, deşi nu au influenţat opinia de audit, pot avea importanţă pentru decizia utilizatorului raportului, şi anume:

• controalele-cheie aferente unor procese financiare nu şi-au atins pe deplin obiectivele, ceea ce a condiţionat admiterea unor nereguli nesemnificative şi/sau confuzii la clasificarea bunurilor materiale, precum şi la calcularea uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale în sumă de 0,6 mil.lei;

• autoritatea nu a gestionat corespunzător riscurile de nerespectare a principiilor asigurării concurenţei, eficienţei, transparenţei, tratamentului egal şi nediscriminării în procesul de achiziţii publice de valoare mică.

_____________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare ale Agenţiei Naţionale Antidoping

încheiate la 31 decembrie 2018, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine

reală şi fidelă a situaţiilor patrimoniale şi financiare, în corespundere

cu cadrul de raportare financiară aplicabil.

_____________________________________________________

Agenţia Naţională Antidoping (ANA) este instituţia publică care asigură prevenirea şi combaterea la nivel naţional a fenomenului de dopaj prin elaborarea şi implementarea politicilor şi reglementărilor antidoping, încurajarea practicării unui sport curat în vederea protejării sănătăţii sportivilor şi respectării principiului de fair-play în sport, promovarea şi susţinerea cercetărilor cu privire la fenomenul dopajului în sport.

În anul 2017 bugetul ANA la venituri a constituit 1,6 mil.lei, la cheltuieli - 1,4 mil.lei, nivelul de realizare fiind sub nivelul prognozat - respectiv, 79,9% (1,3 mil.lei) şi 78,6% (1,1 mil.lei). Valoarea activelor nefinanciare (patrimoniul) administrate a însumat 0,42 mil.lei.

Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat exprimarea opiniei fără rezerve privind rapoartele financiare ale Agenţiei Naţionale Antidoping încheiate la 31 decembrie 2017. Opinia de audit a fot determinată de faptul că:

• toate tranzacţiile economice aferente evenimentelor, sub toate aspectele semnificative, au fost reflectate corespunzător;

• inventarierea elementelor patrimoniale, sub toate aspectele semnificative, corespunde normelor legale şi este reflectată conform;

• mijloacele băneşti au fost reflectate în evidenţa contabilă şi raportate conform regulilor stabilite.

Totodată, auditul a evidenţiat unele deficienţe, care, deşi nu au influenţat opinia de audit, s-au materializat în:

• subevaluarea valorii mijloacelor fixe şi activelor nemateriale cu circa 89,8 mii lei;

• recunoaşterea neconformă a mijloacelor fixe procurate prin leasing financiar ascuns (voalat), în valoare de 80,0 mii lei, şi necontabilizarea datoriilor interne, în valoare de 33,2 mii lei, pentru aceste tranzacţii;

• calcularea necorespunzătoare a uzurii mijloacelor fixe şi amortizării activelor nemateriale, ceea ce a cauzat denaturarea informaţiilor din rapoartele şi situaţiile financiare cu 51,3 mii lei;

• nedezvăluirea informaţiei privind utilizarea unui mijloc de transport primit în comodat în conturile extrabilanţiere (3,8 mii lei);

• suportarea cheltuielilor suplimentare ca urmare a majorării cheltuielilor de cazare în cazul deplasărilor peste hotare ale angajaţilor cu 5,5 mii lei şi a depăşirii parcursului-limită anual stabilit pentru un autovehicul cu 19,5 mii lei;

• diminuarea datoriilor cu termenul de achitare expirat cu 1,8 mii lei.

În cadrul misiunii de audit au fost identificate deficienţe ce implică neconformitatea activităţii entităţii cu legile şi reglementările în vigoare, care se rezumă la:

• neajustarea la specificul activităţii instituţionale a prevederilor politicii de contabilitate, care reprezintă un document preluat din cadrul normativ;

• neimplementarea măsurilor cerute de cadrul regulator în privinţa asigurării funcţionării Controlului Intern Managerial;

• neemiterea Declaraţiei privind buna guvernare pentru anul 2017;

• neasigurarea transparenţei achiziţiilor publice ca urmare a nepublicării Planului de achiziţii publice pe pagina oficială a entităţii.

Insuficienţa unui control intern managerial corespunzător a cauzat situaţii în care controalele-cheie aferente unor procese financiare nu şi-au atins pe deplin obiectivele, fiind admise erori la contabilizarea tranzacţiilor şi evenimentelor economice în privinţa calculului uzurii şi amortizării, clasificării unor elemente de bilanţ etc..

________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare

încheiate la 31 decembrie 2017, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine reală

şi fidelă a situaţiilor patrimoniale şi financiare, în corespundere cu cadrul de raportare

financiară aplicabil.

_________________________________________________

Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) este o autoritate publică autonomă, responsabilă faţă de Parlament, care reglementează şi autorizează activitatea participanţilor la piaţa financiară nebancară, precum şi supraveghează respectarea de către aceştia a legislaţiei.

Bugetul instituţiei pe anul 2018 a fost aprobat prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr.57/1 din 28.12.2017, ulterior, pe parcursul anului, fiind rectificat²¹⁷. Reieşind din obiectivele stabilite de legislaţie, bugetul CNPF a fost precizat/rectificat la partea de venituri - în sumă de 39,4 mil.lei, şi la cheltuieli - în sumă de 39,4 mil.lei.

^{__________________________}

²¹⁷ Hotărârile privind rectificarea bugetului nr.34/17 din 30.07.2018 şi nr.48/17 din 29.10.2018.

Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei fără rezerve asupra situaţiilor financiare ale Comisiei.

Totodată, au fost identificate unele carenţe, care nu au influenţat opinia de audit, dar pot servi ca subiect de interes pentru utilizatorii situaţiilor financiare, şi anume:

• neconfirmarea regulamentară a unor datorii creditoare în sumă de 0,3 mil.lei;

• înregistrarea neconformă în conturi şi raportarea eronată a unor creanţe ale părţilor afiliate în sumă de 0,03 mil.lei;

• calcularea neregulamentară a unor cheltuieli aferente amortizării mijloacelor fixe în sumă de 1,8 mil.lei;

• nerecunoaşterea, neînregistrarea în evidenţa contabilă şi neraportarea cotei-părţi deţinute în capitalul social al unei instituţii publice la autogestiune, în sumă de 0,3 mil. lei;

• contabilizarea neconformă a unor cheltuieli de proiectare şi reparaţie capitală în sumă de 0,3 mil.lei;

• implementarea principalelor componente ale sistemului de control intern în cadrul Comisiei, cu excepţia funcţiei de audit intern, care a condiţionat lipsa activităţilor de control ex-post (de detectare a erorilor şi neconformităţilor), cu impact asupra situaţiilor financiare;

• neatingerea obiectivelor sau rezultatelor aşteptate în cazul unor investiţii în sisteme informaţionale în valoare de 6,8 mil.lei.

De asemenea, auditul a relevat că, deşi au fost create provizioane, există riscul de nerecuperare a unor creanţe în sumă de 0,3 mil.lei, cauzate de litigii şi proceduri de insolvabilitate asupra unui agent economic.

___________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare ale Centrului Naţional Anticorupţie încheiate

 la 31 decembrie 2017, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine reală şi fidelă

a situaţiilor patrimoniale şi financiare, în corespundere cu cadrul

de raportare financiară aplicabil.

__________________________________________________

În vederea realizării atribuţiilor sale, Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) este finanţat din bugetul de stat. CNA în anul 2017 a administrat, în ansamblu, resurse financiare publice finanţate de la bugetul de stat în sumă totală de 177,7 mil.lei, inclusiv cheltuieli – 113,4 mil.lei, şi active nefinanciare – 64,3 mil.lei.

Auditul public extern a supus verificărilor cheltuielile şi activele nefinanciare în sumă de 134,2 mil.lei, ce constituie 75,5 % din totalul resurselor gestionate.

Rezultatele auditului public extern bazate pe evaluările şi activităţile desfăşurate denotă că CNA a asigurat organizarea şi funcţionarea Sistemului de Control Intern, inclusiv a descris procesele operaţionale şi a elaborat registrul riscurilor aferente gestionării fondurilor publice administrate.

Concomitent, au fost constatate unele observaţii de audit, care nu au depăşit nivelul de materialitate şi nu au influenţat fidelitatea rapoartelor financiare, auditul exprimând opinia de audit fără rezerve, şi anume:

• clasificarea, atribuirea şi reflectarea în evidenţa contabilă a unor mijloace fixe, care au generat devieri între unele grupe de conturi (1,6 mil.lei);

• calcularea şi atribuirea la cheltuieli a amortizării unor active nemateriale, care au generat devieri între unele grupe de conturi (0,6 mil.lei);

• reflectarea veridică în valoarea de bilanţ a 2 clădiri a costului reţelelor şi a reparaţiilor capitale efectuate, nefiind definitivată procedura de ajustare a valorii cadastrale a acestora;

• politica de contabilitate a CNA²¹⁸ nu era racordată la prevederile Politicii de contabilitate-tip prevăzută de Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar²¹⁹, ca rezultat, fiind admise erori nesemnificative la contabilizarea unor tranzacţii şi evenimente economice.

^{__________________________}

²¹⁸ Politica de contabilitate a CNA, aprobată prin Ordinul directorului CNA nr.112 din 30.07.2013.

²¹⁹ Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015.

3.5 Rapoartele financiare ale instituţiilor publice

__________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare consolidate ale Consiliului Superior al Magistraturii

încheiate la 31 decembrie 2017, cu excepţia efectelor unor aspecte, prezintă, sub toate aspectele

 semnificative, o imagine reală şi fidelă, în conformitate cu cerinţele normelor

de contabilitate şi de raportare financiară aplicabile.

___________________________________________________

Consiliul Superior al Magistraturii este un organ independent, constituit în vederea organizării şi funcţionării sistemului judecătoresc, care exercită autoadministrarea judecătorească, fiind garantul independenţei autorităţii judecătoreşti.

Prin Legea bugetului de stat pentru anul 2017 nr.279 din 16 decembrie 2016, pentru instanţele judecătoreşti au fost aprobate alocaţii în sumă de 389,3 mil.lei, inclusiv la componenta resurse generale - 417,4 mil.lei, şi 0,6 mil.lei - din veniturile colectate.

Probele de audit obţinute au fost suficiente şi adecvate pentru a servi ca bază la formularea opiniei cu rezerve asupra rapoartelor financiare ale entităţii întocmite la 31 decembrie 2017.

Drept bază pentru opinia cu rezerve au servit următoarele constatări:

• neobţinerea încrederii privind existenţa şi exactitatea unor părţi semnificative ale elementelor de activ în valoare de 26,9 mil.lei, sau 5,9% din totalul activelor, şi ale datoriilor în valoare de 6,9 mil.lei, sau 33,5% din totalul datoriilor, determinată de neorganizarea inventarierii anuale;

• lipsa evidenţei contabile a determinat neasigurarea veracităţii informaţiilor aferente existenţei, plenitudinii, departajării, evaluării şi alocării drepturilor asupra activelor în valoare de 7,7 mil.lei, sau 1,7% din valoarea activelor consolidate, datoriilor în valoare nominală de 0,7 mil.lei, sau 3,4% din totalul datoriilor consolidate, veniturilor în sumă de 15,5 mil.lei, sau 3,4% din totalul veniturilor consolidate, şi cheltuielilor în sumă de 13,9 mil.lei, sau 3,4% din totalul cheltuielilor consolidate;

• denaturarea valorii bunurilor imobile gestionate cu 33,8 mil.lei, în aspectele plenitudinii, exactităţii şi drepturilor, cauzată de necorelarea evidenţei contabile cu drepturile de proprietate înregistrate asupra acestora;

• prezentarea denaturată, în aspectul plenitudinii şi exactităţii, a elementelor patrimoniale aferente terenurilor, cu circa 3,6 mil.lei, condiţionată de necontabilizarea loturilor de teren cu suprafaţa de 2,8 ha, gestionate de către unele entităţi din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii;

• denaturarea, prin prisma drepturilor deţinute, a informaţiilor aferente terenurilor gestionate, determinată de ne(re)înregistrarea drepturilor patrimoniale asupra 10 loturi de teren, cu suprafaţa de 1,85 ha;

• denaturarea informaţiilor în contextul recunoaşterii şi clasificării mijloacelor fixe în valoare de circa 9,5 mil.lei, cu impact asupra valorii uzurii aferente, precum şi rezultatului financiar, condiţionată de nerespectarea regulilor de evaluare iniţială a mijloacelor fixe;

• majorarea veniturilor ce provin din active intrate cu titlu gratuit cu 51,4 mil.lei, sau 11,1% din totalul veniturilor consolidate, şi, concomitent, a cheltuielilor privind transmiterea activelor cu titlu gratuit – cu aceeaşi sumă, sau 12,6% din totalul cheltuielilor consolidate, cauzată de contabilizarea necorespunzătoare a tranzacţiilor de primire-predare a activelor, aferente procesului de fuzionare prin contopire a entităţilor;

• neobţinerea asigurării privind exactitatea şi plenitudinea cheltuielilor aferente uzurii mijloacelor fixe din cauza clasificării şi recunoaşterii necorespunzătoare a mijloacelor fixe, majorării cheltuielilor aferente uzurii mijloacelor fixe cu circa 2,0 mil.lei şi diminuării acestora cu circa 0,4 mil.lei, precum şi a limitării în calcularea uzurii mijloacelor fixe în valoare de 1,9 mil.lei, condiţionate de lipsa informaţiilor aferente punerii în funcţiune a 1281 unităţi de mijloace fixe cu valoarea iniţială de 3,9 mil.lei;

• majorarea veniturilor şi cheltuielilor cu suma de 138,6 mii lei, ca rezultat al tranzacţiilor aferente transmiterii mijloacelor fixe între entităţile din cadrul grupului;

• recunoaşterea cheltuielilor aferente investiţiilor capitale în active în curs de execuţie, ca urmare a deciziilor aplicate în anul de gestiune 2018 în lipsa alocaţiilor bugetare, ceea ce a condiţionat formarea datoriilor în valoare de 3,6 mil.lei;

• denaturarea şi prezentarea neveridică a informaţiilor privind cheltuielile aferente remunerării muncii de circa 1,0 mil.lei.

Fără a emite rezerve suplimentare asupra opiniei, menţionăm că există o incertitudine cu privire la continuitatea activităţii, exprimată prin acumularea numărului semnificativ de zile de concediu anual nefolosite, ceea ce impune obligaţii legale faţă de personalul încadrat, care urmează a fi realizate în exerciţiile financiare viitoare, nefiind bugetate.

Procesul achiziţiilor, de asemenea, este afectat de unele deficienţe/iregularităţi:

• neasigurarea în deplină măsură a transparenţei planificării achiziţiilor publice;

• divizarea achiziţiilor în scopul evitării procedurilor distincte de achiziţii, ca urmare a aplicării procedurii necorespunzătoare de atribuire a contractelor de achiziţii de bunuri/lucrări/servicii, în valoare de 5,0 mil.lei;

• achiziţionarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor fără încheierea contractelor respective, în valoare de 0,3 mil.lei.

Indicatorii de performanţă ce ţin de realizarea obiectivelor stabilite în planul de acţiuni nu sunt cuantificabili şi măsurabili, ceea ce nu permite: evaluarea, după o anumită perioadă, a rezultatelor obţinute; compararea lor cu cele propuse, analizând eventualele nereuşite şi cauzele lor; identificarea căilor de soluţionare a problemelor şi adaptarea proiecţiilor la noile condiţii.

__________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare ale Secretariatului Parlamentului încheiate

la 31 decembrie 2017 prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine reală şi fidelă,

în conformitate cu cerinţele normelor de contabilitate şi de raportare financiară aplicabile.

__________________________________________________

Finanţarea activităţii Secretariatului Parlamentului în anul 2017 s-a efectuat din: i) alocaţii de la bugetul de stat –132,3 mil.lei; ii) venituri din vânzarea mărfurilor şi serviciilor – 387,5 mii lei; iii) plăţi pentru locaţiunea bunurilor patrimoniului public - 1,1 mil.lei; şi iv) granturi în sumă de 650,3 mii lei. Cheltuielile au fost precizate în volum de 137,9 mil.lei, cheltuielile de casă au însumat 134,4 mil.lei, sau 97,0 % din totalul cheltuielilor precizate.

Rezultatele auditului public extern, bazate pe evaluările şi activităţile desfăşurate, denotă că Secretariatul Parlamentului a asigurat organizarea şi funcţionarea unui Sistem de Control Intern eficient, auditul exprimând opinia de audit fără rezerve. Concomitent, au fost constatate unele observaţii de audit nesemnificative, care nu au influenţat fidelitatea rapoartelor financiare.

Creanţele în sumă de 10,5 mil.lei, potrivit cadrului normativ aplicabil, au fost reflectate ca rezultat al deteriorării clădirii Parlamentului şi al distrugerii şi sustragerii bunurilor din aceasta (urmare evenimentelor din 7 aprilie 2009, materialele în cauză fiind transmise organelor competente), având un risc sporit de nerecuperare.

Conform pct.1 din Hotărârea Guvernului nr.321 din 23.04.2009 “Privind transmiterea şi reparaţia capitală a unui imobil”, clădirea Parlamentului, situată în mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr.105 (cu valoarea de bilanţ în sumă de 36.661.892,0 lei), a fost transmisă din gestiunea Direcţiei pentru administrarea clădirilor Parlamentului în gestiunea Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, pentru perioada efectuării reparaţiei capitale. Modificările menţionate au determinat schimbarea proprietarului/administratorului imobilului, actualmente fiind Ministerul Economiei şi Infrastructurii, care urmează să asigure transmiterea în modul stabilit a imobilului reparat către Secretariatul Parlamentului.

Achitarea în avans unei organizaţii internaţionale a serviciilor contractate în sumă de 1,8 mil.lei a determinat majorarea creanţelor pe un termen nedeterminat, urmare faptului că contractul nu indică termenul concret de executare a clauzelor.

_________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare ale Institutului Naţional al Justiţiei încheiate

la 31 decembrie 2017, cu excepţia efectelor unor aspecte, prezintă, sub toate aspectele

 semnificative, o imagine reală şi fidelă, în conformitate cu cerinţele normelor

de contabilitate şi de raportare financiară aplicabile.

__________________________________________________

În conformitate cu Legea bugetului de stat pentru anul 2017²²⁰, pentru realizarea obiectivelor de bază şi desfăşurarea activităţii operaţionale, pentru Institutul Naţional al Justiţiei (INJ) au fost aprobate alocaţii în cuantum de 26,5 mil.lei, din care 26,3 mil.lei - de la bugetul de stat, iar 104,5 mii lei – din veniturile colectate. Executarea de casă faţă de planul precizat s-a realizat la nivel de 95,1%, sau 25,2 mil.lei, iar cea efectivă - la nivel de 97,7%, sau 25,9 mil.lei.

^{__________________________}

²²⁰ Legea bugetului de stat pentru anul 2017 nr.279 din 16.12.2016.

Rezultatele auditului public extern, bazate pe evaluările şi activităţile desfăşurate, denotă că INJ nu a asigurat organizarea şi funcţionarea unor controale-cheie ale Sistemului de Control Intern, aferente proceselor financiare, fiind constatate observaţii de audit, care au influenţat fidelitatea rapoartelor financiare, şi exprimată o opinie cu rezerve asupra acestora. Opinia cu rezerve a avut ca bază următoarele denaturări:

• uzura mijloacelor fixe la situaţia din 31.12.2017 a fost diminuată cu suma de 0,8 mil.lei;

• nereflectarea în evidenţa contabilă a terenului aferent clădirii administrative, fapt care a cauzat denaturarea valorii totale a activelor neproductive cu 7,6 mil.lei;

• clasificarea şi reflectarea neconformă a cheltuielilor au afectat descrierea şi prezentarea informaţiilor financiare în aspectul conturilor contabile 211 “Remunerarea muncii” şi 222 “Servicii” cu suma de 1,6 mil.lei.

Concomitent, auditul a constatat şi:

• atribuirea incorectă la subclasa “Mijloace fixe” a informaţiei privind evidenţa mijloacelor fixe, care a condiţionat denaturarea între grupele de conturi în sumă totală de 6,3 mil.lei;

• neconfirmarea corespunzătoare prin acte de verificare a creanţelor cu PNUD în sumă de 4,2 mil.lei, ce constituie circa 99,9% din totalul creanţelor INJ;

• separarea activităţilor metodice şi de cercetare de norma ştiinţifico-didactică şi realizarea lor în baza contractelor de prestări servicii, ceea ce a determinat majorarea cu 0,5 mil.lei a cheltuielilor la contul “Remunerarea muncii angajaţilor conform statelor”;

• diminuarea cheltuielilor efective şi a datoriilor aferente retribuirii muncii raportate la 01.01.2017 cu 0,3 mil.lei;

• reflectarea cheltuielilor aferente primelor de asistenţă medicală calculate de la bursele audienţilor la contul 21 “Cheltuieli de personal”, subcontul 212210 “Prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală”, ceea ce a determinat majorarea cheltuielilor aferente contului respectiv cu 0,2 mil.lei;

• necontabilizarea posibilelor venituri aferente defrişării arborilor, care a condiţionat neprezentarea şi neîncasarea deplină a totalului veniturilor.

De menţionat că INJ nu a efectuat, pentru anul 2017, o autoevaluare complexă a sistemului de management financiar şi control, iar conducerea nu a emis şi nu a publicat Declaraţia privind buna guvernare. Totodată, politica de contabilitate a entităţii nu era ajustată la specificul activităţii instituţionale, fiind un document preluat din cadrul normativ.

__________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare ale Biroului Naţional de Statistică

la 31 decembrie 2017, sub toate aspectele semnificative, nu prezintă o imagine

corectă şi fidelă, în conformitate cu cerinţele normelor de contabilitate

şi de raportare financiară aplicabile²²¹.

__________________________________________________

^{__________________________}

²²¹ Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007; Planul de conturi contabile în sistemul bugetar şi Normele metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28.12.2015; Ordinul ministrului finanţelor nr.06 din 10.01.2018 “Cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pe anul 2017”.

Resursele financiare destinate Biroului Naţional de Statistică (BNS) pentru anul 2017 s-au aprobat în sumă de 78,2 mil.lei, fiind constituite din resursele generale – 75,2 mil.lei, şi resursele colectate – 3,0 mil.lei. Ulterior, totalul precizat atât al resurselor, cât şi al cheltuielilor a constituit 81,1 mil.lei, nivelul de executare fiind de 98,3 %.

Rezultatele auditului public extern, bazate pe evaluările şi activităţile desfăşurate, denotă că BNS nu a asigurat organizarea şi funcţionarea Sistemului de Control Intern, inclusiv nu a fost efectuată autoevaluarea complexă a sistemului de management financiar şi control pentru anul 2017, şi nici emisă Declaraţia de răspundere managerială, ceea ce indică asupra unor deficienţe semnificative ale Sistemului de Control Intern Managerial.

Se atestă observaţii de audit semnificative, care au depăşit nivelul de materialitate şi au influenţat gradual fidelitatea rapoartelor financiare, auditul exprimând opinie de audit contrară. Astfel, în calitate de observaţii de audit semnificative, se denotă:

• ajustarea în lipsa documentelor confirmative a soldurilor iniţiale cu 8,9 mil.lei prin efectuarea operaţiunilor manuale aferente perioadei precedente (a.2016);

• majorarea rezultatului financiar al perioadei de gestiune (3,5 mil.lei), urmare corectărilor efectuate pentru anii precedenţi;

• neînregistrarea drepturilor patrimoniale pentru 4 bunuri imobile cu suprafaţa de 1 299 m.p. şi valoarea de bilanţ de 5,1 mil.lei;

• lipsa evaluării cadastrale a 7 bunuri imobile, a căror valoare de bilanţ constituie 6,2 mil.lei;

• diferenţe de 4,9 mil.lei prezente la 9 bunuri imobile, a căror valoare de bilanţ este mai mică decât valoarea cadastrală;

• clasificarea neregulamentară a mijloacelor fixe pe grupe de conturi, ceea ce a denaturat cu 1,8 mil.lei informaţiile raportate;

• limitarea auditului în obţinerea probelor suficiente şi adecvate pentru justificarea datelor în sumă de 6,4 mil.lei, prezentate în Raportul privind primirea şi utilizarea valorilor materiale primite cu titlu de ajutor umanitar;

• neînregistrarea în evidenţa contabilă a 15 loturi de teren cu suprafaţa de 1,9527 ha, în valoare de 1,5 mil.lei, dintre care 5 loturi cu suprafaţa de 0,5406 ha neînregistrate la organele cadastrale;

• neînregistrarea în evidenţa contabilă de către BNS, în calitate de fondator, a cotei în capitalul social al Întreprinderii de Stat Editura de Imprimate “Statistica”, fapt care a denaturat cu 6,2 mil.lei contul “Acţiunile şi alte forme de participare în capital în interiorul ţării”;

• neînregistrarea în evidenţa contabilă a 2 active nemateriale în valoare de 0,1 mil.lei (softuri contabile);

• calcularea eronată a uzuri unor mijloace fixe neinstalate în sumă de 0,7 mil.lei;

• necasarea amortizării activelor nemateriale (18,1 mii lei) concomitent cu casarea a 4 active nemateriale;

• neutilizarea concediilor anuale (anii 2011-2017) ale angajaţilor în termenele legale, ceea ce a condiţionat cheltuieli bugetare suplimentare neplanificate de circa 1,3 mil.lei;

• necontabilizarea cheltuielilor aferente serviciilor prestate, care a condiţionat diminuarea în perioada de gestiune a cheltuielilor efective şi a datoriilor cu suma totală de circa 54,9 mii lei;

• generarea cheltuielilor suplimentare (35,0 mii lei) ca urmare a încheierii contractelor de prestare a serviciilor de introducere şi validare a datelor statistice de către angajaţii BNS, atribuţiile funcţionale revenindu-le;

• contractarea post-factum a serviciilor de consultanţă (25,5 mii lei) între BNS şi un funcţionar public, efectuată contrar prevederilor legale.

Rezultatele inventarierii selective efectuate de echipa de audit asupra unor stocuri de materiale circulante au relevat:

• diferenţe cantitativ-valorice între listele de inventariere a stocurilor de materiale circulante şi datele contabilităţii, fiind constatat un surplus în valoare de 0,1 mil.lei;

• casarea în anul 2017 a unor blanchete care nu au fost utilizate în recensământul populaţiei (a.2014) în sumă de 60,2 mii lei;

• depozitarea în incinta unui birou a unor bunuri procurate şi neutilizate în cadrul recensământului populaţiei în valoare de circa 443,1 mii lei (1842 genţi pentru recenzori, 571 veste cu logotip, diferite blanchete care şi-au pierdut actualitatea), fapt ce denotă imobilizarea fondurilor publice în formarea unor stocuri de materiale neutilizabile;

• prezenţa în evidenţa contabilă a unui mijloc de transport dezasamblat (82,0 mii lei), care neîntemeiat majorează valoarea mijloacelor fixe raportate;

• neconfirmarea prin acte de verificare reciproce a creanţelor în sumă de 1,7 mil.lei şi a datoriilor – de 4,7 mil.lei, situaţie care poate afecta veridicitatea datelor raportate.

_________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare consolidate ale Cancelariei de Stat

încheiate la 31 decembrie 2017, cu excepţia efectelor unor aspecte, prezintă, sub toate

 aspectele semnificative, o imagine reală şi fidelă, în conformitate cu cerinţele

normelor de contabilitate şi de raportare financiară aplicabile.

_________________________________________________

Cancelaria de Stat (CS) este autoritatea publică care asigură organizarea activităţii Guvernului, constituită din conducere, Cabinetul Prim-ministrului, Corpul de control al Prim-ministrului, cabinetul viceprim-ministrului, direcţii, secţii şi alte subdiviziuni.

La 31.12. 2017, funcţionarea Cancelariei de Stat a fost asigurată de Aparatul central, cu un efectiv-limită de 177 unităţi, 10 oficii teritoriale (100 unităţi) şi 6 instituţii publice. Concomitent, la situaţia respectivă autoritatea avea statut de fondator al 7 întreprinderi de stat.

În scopul realizării obiectivelor şi desfăşurării activităţilor preconizate pentru anul 2017, iniţial au fost aprobate Cancelariei de Stat şi instituţiilor subordonate resurse/cheltuieli în sumă de 327,4 mil.lei. Pe parcursul anului 2017, s-au alocat mijloace financiare suplimentare²²² în sumă de 57,3 mil.lei, fiind precizate mijloace în sumă de 384,7 mil.lei. Totodată, în anul 2017, Cancelariei de Stat s-au alocat din fondul total al Guvernului 17,8 mil.lei, inclusiv din fondul de rezervă al Guvernului - 11,8 mil.lei, şi din fondul de reformă a administraţiei publice - 6,0 mil.lei.

^{__________________________}

²²² Legea nr.230 din 10.11.2017 cu privire la modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pentru anul 2017 nr.279 din 16.12.2016.

În aspectul entităţilor subordonate, din totalul cheltuielilor efective (386,1 mil.lei), cele mai semnificative cheltuieli s-au înregistrat la Direcţia generală pentru administrarea clădirilor Guvernului Republicii Moldova - în sumă de 185,0 mil.lei (47,9%), şi la Aparatul central al Cancelariei de Stat - de 122,7 mil.lei (31,8%).

În anul 2017, Cancelaria de Stat şi instituţiile din subordine au administrat active nefinanciare (patrimoniu) în valoare totală de 587,2 mil.lei. În totalul patrimoniului, ponderea majoră revine mijloacelor fixe (538,8 mil.lei/91,8%), urmată de activele neproductive (39,7 mil.lei/6,8%).

Urmare evaluărilor efectuate, probele de audit denotă că controalele-cheie aferente principalelor procese financiare sunt funcţionale, deşi în unele cazuri nu au atins pe deplin obiectivele, fiind admise la instituţiile subordonate Cancelariei de Stat observaţii de audit. Rezultatele auditului public extern, bazate pe evaluările şi activităţile desfăşurate, denotă că observaţiile de audit constatate au influenţat fidelitatea rapoartelor financiare, fiind exprimată o opinie cu rezerve asupra Rapoartelor financiare consolidate ale Cancelariei de Stat încheiate la 31 decembrie 2017.

Astfel, opinia cu rezerve a avut ca temei următoarele denaturări:

• necontabilizarea a 8 terenuri aflate în folosinţă, din care un teren în valoare de 1,9 mil.lei, iar 7 terenuri nu sunt evaluate;

• stabilirea incorectă de către unele instituţii subordonate a constantelor şi formulelor de calcul în Sistemul informaţional contabil, ceea ce a generat calcularea greşită a uzurii mijloacelor fixe şi necalcularea amortizării în sumă de 48,8 mil.lei;

• neevaluarea mijloacelor fixe uzate integral în sumă totală de 348,98 mil.lei şi deţinerea activelor nefinanciare şi stocurilor de materiale circulante (664,94 mii lei) moral învechite, care nu se utilizează în ultimii 3 ani, în sumă de 1,4 mil.lei;

• raportarea de către o instituţie subordonată, la “Mijloace fixe”, a materialelor în sumă de 1,7 mil.lei;

• necontabilizarea capitalului social al întreprinderilor de stat al căror fondator este Cancelaria de Stat, în sumă de 482 mil.lei, situaţie corectată în anul 2018;

• conform datelor evidenţei contabile, sunt înregistrate construcţii proprietate publică a statului în valoare de 6,5 mil.lei, la care urmează a fi întreprinse măsuri de clasificare corecte în evidenţa contabilă;

• în evidenţa contabilă a unei instituţii subordonate Cancelariei de Stat sunt reflectate loturi de teren în valoare de 0,09 mil.lei, sau cu valoarea cadastrală de 3,0 mil.lei, şi 3 bunuri imobile în valoare de 0,11 mil.lei, care, conform datelor cadastrale, aparţin persoanelor terţe.

De asemenea, au fost relevate şi alte observaţii de audit importante, considerate necesare spre a fi evidenţiate, în vederea îmbunătăţirilor care ar putea fi aduse procesului de monitorizare al CS asupra instituţiilor din subordine şi întreprinderilor de stat al căror fondator este. Astfel, auditul a constatat:

• diferenţe între valoarea de bilanţ şi valoarea cadastrală de circa 285, 4 mil.lei - la 39 de bunuri imobile, şi de 59, 4 mil.lei - la 20 de loturi de teren gestionate de CS şi instituţiile din subordine;

• la grupa de conturi 317 “Active nemateriale” nu erau contabilizate 11 programe informatice/licenţe/softuri în sumă totală de 428,3 mii lei;

• lipseşte un mecanism de evidenţă contabilă şi raportare a subsidiilor, cu reflectarea lor la cheltuieli efective, de către entităţile prin intermediul cărora au fost alocate subsidiile, pe măsura utilizării lor de către beneficiar. Cancelaria de Stat nu asigură planificarea şi monitorizarea executării subsidiilor de către instituţiile beneficiare;

• neraportarea în modul stabilit a valorii capitalului social al întreprinderilor de stat al căror fondator este Cancelaria de Stat;

• procesul inventarierii anuale nu a contribuit în măsură deplină la stabilirea situaţiei patrimoniale reale a entităţii, fiind admise nereguli la înregistrarea în evidenţa contabilă a imobilelor şi terenurilor, la calcularea uzurii unor mijloace fixe şi amortizării unor active nemateriale, la clasificarea şi la contabilizarea corespunzătoare a bunurilor materiale.

__________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare ale Serviciului de Stat de Arhivă încheiate

 la 31 decembrie 2017 nu prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine reală

şi fidelă, în conformitate cu cerinţele normelor de contabilitate

şi de raportare financiară aplicabile.

_________________________________________________

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.535 din 06.06.2018, Serviciul de Stat de Arhivă a fost reorganizat prin transformare din autoritate administrativă centrală din subordinea Guvernului în Agenţia Naţională a Arhivelor, autoritate administrativă subordonată Ministerului Justiţiei, care este succesor de drepturi şi obligaţii al Serviciului de Stat de Arhivă.

Agenţia Naţională a Arhivelor reprezintă autoritatea administrativă care elaborează şi promovează politica statului în domeniul arhivisticii şi efectuării lucrărilor de secretariat, determină orientările strategice de dezvoltare şi modernizare continuă a sistemului arhivistic din Republica Moldova.

În anul 2017, bugetul Serviciului de Stat de Arhivă la venituri a constituit 8,7 mil.lei, la cheltuieli - 8,7 mil.lei, nivelul de realizare fiind sub nivelul prognozat – respectiv, 91,1% (7,9 mil. lei) şi 92,6% (8,1 mil.lei). Valoarea activelor nefinanciare (patrimoniul) administrate a constituit 18,8 mil.lei.

Urmare a evaluărilor efectuate şi a probelor de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit, s-a constatat că Serviciul de Stat de Arhivă, în anul 2017, nu a respectat regulile generale de contabilizare a elementelor patrimoniale, precum şi principiile specifice de aplicare, recunoaştere, evaluare şi contabilizare a elementelor de activ şi pasiv, ceea ce a afectat credibilitatea, fidelitatea şi veridicitatea datelor din situaţiile patrimoniale şi financiare încheiate la 31 decembrie 2017.

Exprimarea opiniei contrare privind rapoartele financiare ale Serviciului de Stat de Arhivă încheiate la 31 decembrie 2017 a fost determinată de efectul deficienţelor aferente:

• limitării auditului în obţinerea probelor de audit suficiente şi adecvate privind cuantificarea deficienţelor în condiţiile de imposibilitate a expunerii asupra veracităţii soldurilor aferente elementelor patrimoniale de activ în valoare de 16,4 mil.lei, ca urmare a ţinerii neconforme a evidenţei contabile, neevaluării, nerecunoaşterii şi neînregistrării conforme în conturi a elementelor contabile, precum şi a neefectuării pe parcursul mai multor ani a inventarierii anuale a elementelor de mijloace fixe şi stocurilor de materiale circulante;

• neînregistrării în evidenţa contabilă în mod adecvat şi la timp, pe parcursul mai multor ani, a tranzacţiilor aferente procurării mijloacelor fixe în sumă totală de 14,8 mil.lei;

• calculării necorespunzătoare a uzurii mijloacelor fixe în valoare de 0,6 mil.lei, ceea ce a afectat plenitudinea cheltuielilor efective şi a condiţionat raportarea neveridică a acestora, precum şi denaturarea rezultatului financiar;

• necontabilizării consumului de materiale circulante şi reflectării eronate a valorii stocurilor de materiale circulante la finele anului în sumă totală de 1,5 mil.lei;

• neînregistrării în evidenţa contabilă a unui teren cu suprafaţa totală de 0,0811 ha, al cărui preţ normativ constituie 0,1 mil.lei.

Totodată, atenţionăm asupra altor deficienţe, care, deşi nu au influenţat opinia de audit, implică neconformitatea activităţii entităţii cu legile şi reglementările în vigoare, care se rezumă la:

• aplicarea necorespunzătoare a metodologiei de calcul al plăţilor salariale, diminuând transferurile la bugetul public naţional pentru plata impozitului pe venit şi a contribuţiilor de asigurări sociale cu 1,3 mii lei;

• suportarea cheltuielilor nejustificate, ca urmare a: (i) aplicării incorecte şi neuniforme, în unele cazuri, a legislaţiei în vigoare, casarea combustibilului fiind efectuată în lipsa normelor de consum sau cu aplicarea normelor majorate de consum (3,6 mii lei), (ii) achiziţionării serviciilor de soluţionare a cererilor cu caracter social-juridic de la persoane fizice, în sumă de 12,1 mii lei;

• nerespectarea principiului general de contabilitate privind necompensarea veniturilor cu cheltuielile, ceea ce a dus la contabilizarea necorespunzătoare a comisionului de 3% reţinut la sursa de plată de către prestatorul de servicii de plată electronică, cheltuielile şi veniturile fiind diminuate cu 8,0 mii lei;

• neasigurarea în deplină măsură a transparenţei planificării achiziţiilor publice;

• achiziţionarea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor fără încheierea contractelor de achiziţii publice.

__________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare ale Procuraturii Generale încheiate la

31 decembrie 2017 prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine reală şi fidelă,

în conformitate cu cerinţele normelor de contabilitate

şi de raportare financiară aplicabile.

_________________________________________________

Procuratura este o instituţie publică autonomă în cadrul autorităţii judecătoreşti, care, în procedurile penale şi în alte proceduri prevăzute de lege, contribuie la respectarea ordinii de drept, efectuarea justiţiei, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei şi ale societăţii. Procuratura este un sistem unic, centralizat şi ierarhic, care include Procuratura Generală, procuraturile teritoriale şi procuraturile specializate.

Pentru anul 2017, Procuraturii i-au fost alocate resurse în sumă de 301,2 mil.lei, cheltuielile însumând 262,7 mil.lei, sau 87,2%.

Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei fără rezerve privind rapoartele financiare ale entităţii.

Totodată, au fost identificate unele carenţe, care nu au influenţat opinia de audit, dar pot servi ca subiect de interes pentru utilizatorii rapoartelor financiare, şi anume:

• neasigurarea inventarierii anuale a elementelor de activ şi a datoriilor potrivit cadrului regulator şi nedescrierea în raportul narativ a informaţiilor respective;

• elaborarea raportului financiar în lipsa politicilor contabile adoptate;

• neînregistrarea drepturilor patrimoniale asupra a 14 bunuri imobile gestionate cu valoarea iniţială de 5,9 mil.lei;

• neînregistrarea bunurilor imobile luate în locaţiune în contul extrabilanţier distinct, destinat generalizării informaţiilor privind bunurile neînregistrate în bilanţul entităţii, dar aflate în gestiunea acesteia, în valoare de 0,3 mil.lei;

• recunoaşterea şi clasificarea necorespunzătoare a unor mijloace fixe, precum şi a stocurilor de materiale circulante şi, respectiv, neînregistrarea acestora în conturi distincte, în sumă totală de 1,3 mil.lei;

• neînregistrarea în evidenţa contabilă a 29 loturi de teren gestionate cu suprafaţa totală de 3,95 ha, dintre care asupra a 3,72 ha nu au fost înregistrate drepturile patrimoniale;

• nedezvăluirea în raportul financiar a informaţiilor privind litigiile în derulare aferente investiţiilor capitale în active în curs de execuţie în valoare de 23,2 mil.lei, stocurilor de materiale circulante în valoare de 3,0 mil.lei, precum şi obligaţiilor implicite în valoare de 6,9 mil.lei;

• contabilizarea şi raportarea creanţelor inexistente aferente decontărilor personalului privind retribuirea muncii în valoare de 5,7 mil.lei, cauza formării unor asemenea creanţe fiind apariţia necesităţilor stringente de calculare a indemnizaţiilor pentru concediile anuale nefolosite în contextul demisiilor din funcţie ale unor angajaţi în luna ianuarie a anului de gestiune următor;

• prezentarea neveridică în raportul financiar a cheltuielilor per ansamblu, determinată de clasificarea eronată a acestora, fiind majorate unele tipuri de cheltuieli (cheltuieli privind remunerarea muncii, cheltuieli privind utilizarea stocurilor, cheltuieli privind serviciile) cu 3,3 mil.lei, precum şi diminuate alte tipuri de cheltuieli (cheltuieli privind contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, cheltuieli privind prestaţiile sociale, alte cheltuieli curente ale angajatorilor, alte cheltuieli ale instituţiilor bugetare) cu 3,2 mil.lei;

• divizarea unor achiziţii în sumă totală de 234,2 mii lei, precum şi achiziţionarea unor servicii în afara relaţiilor contractuale respective în sumă de 76,7 mii lei, din cauza apariţiei unor necesităţi stringente operaţionale.

De asemenea, menţionăm că există incertitudinea cu privire la continuitatea activităţii, exprimată prin acumularea, de-a lungul anilor, a numărului semnificativ de zile de concediu anual nefolosite (71 699 de zile), ceea ce impune obligaţii legale faţă de personalul încadrat de circa 35,2 mil.lei. Obligaţiile în cauză urmează a fi realizate în exerciţiile financiare viitoare, nefiind acoperite cu resurse financiare bugetare, ceea ce condiţionează perturbarea echilibrului bugetar al entităţii.

Sistemul de management financiar şi control nu este implementat integral (nu sunt definite şi descrise unele proceduri, acţiuni de control, identificate şi descrise procesele operaţionale, desfăşurate activităţile aferente gestionării riscurilor), precum şi unitatea de audit intern nu este instituită în cadrul entităţii.

__________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare ale Institutului de Ecologie şi Geografie

 încheiate la 31 decembrie 2017, cu excepţia unor aspecte, prezintă, sub toate aspectele

semnificative, o imagine reală şi fidelă, în conformitate cu cerinţele normelor

de contabilitate şi de raportare financiară aplicabile.

__________________________________________________

Institutul de Ecologie şi Geografie (IEG) a fost înfiinţat în anul 2005, prin contopirea Institutului Naţional de Ecologie al Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale cu Institutul de Geografie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM). Începând cu 30.08.2017, urmare reformei iniţiate de Guvernul Republicii Moldova, IEG a devenit instituţie subordonată Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării (MECC).

Institutul de Ecologie şi Geografie este instituţie publică în domeniul cercetărilor ştiinţifice fundamentale şi aplicate privind evoluţia, structura, funcţionarea sistemelor ecologice şi geografice, şi a componentelor de bază ale acestora, în vederea protecţiei mediului ambiant, folosirii eficiente a resurselor naturale, asigurării securităţii ecologice şi dezvoltării durabile a economiei ţării.

În anul 2017, bugetul IEG la venituri a constituit 12,0 mil.lei, la cheltuieli - 11,7 mil.lei, nivelul de realizare fiind sub nivelul prognozat – de, respectiv, 80,3% (9,7 mil.lei) şi 82,9% (9,7 mil.lei). Valoarea activelor nefinanciare (patrimoniul) administrate a constituit 5,6 mil.lei.

Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei cu rezerve privind raportul financiar al Institutului la 31 decembrie 2017.

Opinia de audit a fost determinată de efectele aferente:

• recunoaşterii şi menţinerii în evidenţa contabilă a mijloacelor fixe în valoare totală de 65,0 mii lei, care nu sunt funcţionale şi nici utilizate în activitatea operaţională;

• neevaluării şi necontabilizării corespunzătoare a valorilor în sumă de 264,0 mii lei;

• calculării necorespunzătoare a uzurii mijloacelor fixe în sumă de 116,1 mii lei;

• clasificării necorespunzătoare a creanţelor în valoare de 27,0 mii lei;

• efectuării plăţilor de personal cu nerespectarea prevederilor regulamentare, în sumă totală de 422,0 mii lei;

• limitării auditului în evaluarea corectitudinii, plenitudinii şi exhaustivităţii planificării şi acumulării veniturilor, precum şi a veridicităţii rapoartelor financiare ale Institutului, ca urmare a lipsei unei abordări univoce şi a unor criterii normative complete privind stabilirea costurilor serviciilor prestate de către IEG.

În cadrul misiunii de audit au fost identificate deficienţe, care, deşi nu au influenţat opinia de audit, implică neconformitatea activităţii entităţii cu legile şi reglementările în vigoare şi se rezumă la:

• neincluderea în politica de contabilitate a entităţii a unor reglementări specifice activităţii operaţionale;

• neinstituirea în cadrul entităţii a unui Sistem de Management Financiar şi Control/Control Intern Managerial adecvat, nefiind realizate acţiuni în vederea implementării managementului riscurilor, evaluării activităţilor de control, instituirii unui sistem de informare, comunicare şi documentare internă, precum şi de proceduri documentate privind raportarea suspiciunilor referitor la neconformităţi, fraudă şi corupţie, ceea ce a generat apariţia deficienţelor şi neconformităţilor, care au afectat credibilitatea, veracitatea şi fidelitatea informaţiilor prezentate în situaţiile financiare;

• neasigurarea securităţii informaţionale de stocare şi păstrare a activităţilor de cercetare realizate cu utilizarea programelor şi softurilor ştiinţifice, ultimele fiind instalate pe calculatoarele individuale ale utilizatorilor, fără a fi stocate pe un server comun, extern, care ar asigura securitatea şi accesul la date în situaţii excepţionale, precum şi administrarea programelor şi softurilor de sine stătător de către fiecare utilizator în parte, ceea ce generează apariţia riscului major de pierdere a informaţiilor şi rezultatelor ştiinţifice obţinute în cadrul activităţii de cercetare complexă realizată de entitate.

________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare ale Curţii Constituţionale încheiate la

 31 decembrie 2017, cu excepţia unor aspecte, prezintă, sub toate aspectele semnificative,

o imagine reală şi fidelă, în conformitate cu cerinţele normelor de contabilitate

şi de raportare financiară aplicabile.

__________________________________________________

Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova, care este autonomă şi independentă faţă de puterile legislativă, executivă şi judecătorească. Statutul Curţii Constituţionale este determinat de rolul său primordial de asigurare a respectării următoarelor valori: preeminenţa dreptului, supremaţia Constituţiei, democraţia, separaţia puterilor în stat, drepturile omului.

În anul 2017 Curtea Constituţională a gestionat resurse financiare în sumă de 14,96 mil.lei şi a înregistrat cheltuieli în sumă de 14,89 mil.lei, majoritatea fiind destinate retribuirii muncii – 9,9 mil.lei.

Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat expunerea opiniei cu rezerve privind rapoartele financiare ale entităţii întocmite la 31 decembrie 2017.

Opinia de audit a fost determinată de efectul unor deficienţe referitor la:

• denaturarea, în aspectul evaluării, a valorii bunurilor imobile gestionate cu suma de 8,6 mil.lei, generată de nereevaluarea valorii clădirii gestionate în urma efectuării lucrărilor de investiţii (lucrările de reconstrucţie a blocului B, cu extindere în dimensiuni şi edificarea a două niveluri suplimentare), cu impact asupra uzurii respective, precum şi asupra rezultatului financiar;

• neobţinerea încrederii privind veracitatea informaţiilor, în aspectul existenţei, aferente mijloacelor fixe casate neregulamentar şi nejustificat, a căror valoare iniţială a constituit 0,4 mil.lei;

• prezentarea denaturată, din punctul de vedere al plenitudinii, a elementelor patrimoniale aferente terenurilor cu circa 0,1 mil.lei, cauzată de necontabilizarea lotului de teren gestionat cu suprafaţa de 0,076 ha;

• afectarea inteligibilităţii informaţiilor privind mijloacele fixe, prin recunoaşterea şi clasificarea eronată a acestora, în valoare de circa 0,2 mil.lei, cu impact asupra valorii uzurii lor, precum şi asupra rezultatului financiar, condiţionată de neajustarea politicilor contabile în acest sens la specificul activităţii instituţionale;

• neobţinerea asigurării privind exactitatea şi plenitudinea cheltuielilor aferente uzurii mijloacelor fixe, din cauza clasificării şi recunoaşterii necorespunzătoare a mijloacelor fixe, precum şi majorării cu circa 0,1 mil.lei a cheltuielilor aferente uzurii mijloacelor fixe.

Fără a fi influenţată opinia de audit, este necesar de menţionat că:

• există incertitudinea cu privire la continuitatea activităţii, exprimată prin acumularea, de-a lungul anilor, a numărului semnificativ de zile de concediu anual nefolosite (804 de zile la situaţia din 31 decembrie 2017), ceea ce impune obligaţii legale de circa 14,3 mil.lei faţă de personalul încadrat. Obligaţiile în cauză urmează a fi realizate în exerciţiile financiare viitoare, nefiind acoperite cu resurse financiare bugetare, ceea ce condiţionează perturbarea echilibrului bugetar al autorităţii;

• neasigurarea promovării unui management adecvat şi eficient al resurselor umane, exprimată prin neîntreprinderea, pe parcursul mai multor exerciţii financiare, a măsurilor de rigoare privind suplinirea funcţiilor publice vacante (9 funcţii publice în perioada anilor 2016-2018), a condiţionat formarea artificială a economiilor de resurse financiare bugetare (în anul de gestiune 2017 au fost previzionate alocaţiile bugetare respective în sumă de 1,4 mil.lei), care s-au redirecţionat pentru acordarea premiilor unice salariaţilor (în perioada auditată acestea au însumat 2,3 mil.lei, sau circa 30% din fondul efectiv de salarizare), ceea ce a redus eficienţa utilizării banului public încredinţat;

• stabilirea în mod neregulamentar a premiului lunar pentru personalul care efectuează deservirea tehnică şi asigură funcţionarea autorităţii publice, precum şi pentru muncitori a condiţionat suportarea cheltuielilor neregulamentare în sumă de 40,6 mii lei;

• urmare nerespectării principiilor de bună guvernare şi a prevederilor legale, prin deciziile aplicate aferente remunerării personalului încadrat, drepturile salariale stabilite au depăşit cu 0,3 mil.lei alocaţiile bugetare, fapt ce creează premise pentru perturbarea echilibrului bugetar public, precum şi pentru împovărarea bugetului autorităţii în exerciţiile financiare ulterioare;

• contabilizarea eronată la capitolul “Cheltuieli” a taxei vamale achitate la procurarea unui sistem video în sumă de 46,9 mii lei, precum şi achiziţionarea unor servicii în afara relaţiilor contractuale respective în sumă de 99,6 mii lei au fost cauzate de apariţia unor necesităţi stringente operaţionale;

• deşi cadrul legal în vigoare stabileşte expres condiţiile de angajare în funcţia de judecător-asistent, precum şi criteriile cărora trebuie să corespundă un judecător-asistent, se atestă lipsa unui cadru regulator intern privind definirea mecanismului optim de selectare/angajare a judecătorilor-asistenţi, ceea ce a condiţionat neasigurarea principiilor transparenţei, competiţiei deschise, tratamentului egal la angajarea în perioada supusă auditului a 2 judecători-asistenţi.

IV. PRIORITĂŢI NAŢIONALE AUDITATE

__________________________________________________

“În ce mod resursele investite în dezvoltarea şi implementarea Sistemului Informaţional

de Management în Educaţie (SIME) asigură realizarea scopului stabilit şi cum poate

 fi acesta îmbunătăţit pentru atingerea impactului scontat?”

__________________________________________________

Guvernul Republicii Moldova a început implementarea reformelor în învăţământ pentru a asigura calitatea şi eficienţa sistemului educaţional, precum şi pentru a implementa politici educaţionale pe baza unor date credibile. În ultimii ani, dezvoltarea domeniului educaţional al statului este legată, în primul rând, de implementarea în sistemul educaţional a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii (TIC), care reprezintă cheia succesului în procesul trecerii la noua paradigmă a sistemului educaţional, model care ar atribui o calitate nouă procesului didactic.

O activitate importantă desfăşurată cu sprijinul donatorilor externi în cadrul reformei sistemului educaţional a fost elaborarea şi implementarea de către Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării (MECC), pe parcursul anilor 2016-2017, cu suportul Băncii Mondiale, a unui instrument nou automatizat de management instituţional, denumit Sistemul Informaţional de Management în Educaţie (în continuare – Sistem, sau SIME).

SIME reprezintă o investiţie de perspectivă în TI, care ar putea contribui semnificativ la progresul Proiectului “Reforma învăţământului”, prin reducerea timpului şi a resurselor necesare pentru realizarea cu succes a reformei în domeniul educaţiei. Utilizatorii finali ai SIME sunt cetăţenii, funcţionarii publici şi entităţile guvernamentale/locale, precum şi alte instituţii de stat.

Scopul SIME constă în îmbunătăţirea calităţii, gradului de transparenţă şi de utilizare a statisticilor din domeniul învăţământului, pentru a informa mai bine despre reformele educaţionale în curs de desfăşurare în Republica Moldova, promovarea unor politici orientate spre asigurarea creşterii durabile a sectorului respectiv, crearea unui mediu favorabil pentru responsabilitatea socială prin deschiderea accesului la date şi încurajarea monitorizării de către cetăţeni a serviciilor educaţionale şi a impactului reformelor.

Generalizând cele constatate, auditul atestă că, per ansamblu, cu unele rezerve de îmbunătăţire, au fost asigurate anumite condiţii necesare pentru realizarea scopului stabilit al SIME, fapt reflectat şi de evaluările, studiile realizate, instituirea/dezvoltarea acestuia, stabilirea unui cadru instituţional relevant etc. Totodată, deşi au fost înregistrate anumite progrese tangibile, acestea nu s-au soldat în deplină măsură cu impactul scontat. Dintre cele mai semnificative neajunsuri constatate, se pot enunţa:

• lipsa unei viziuni strategice în domeniul automatizării proceselor din sistemul educaţional, precum şi neasigurarea memoriei instituţionale şi lipsa continuităţii activităţilor, inclusiv ca urmare a fluctuaţiei masive a personalului, ceea ce condiţionează elaborarea şi implementarea segmentară a Sistemului Informaţional, care automatizează procese operaţionale similare, neasigurarea interoperabilităţii acestora etc., cu impact asupra sustenabilităţii/ durabilităţii Sistemelor Informaţionale implementate, precum şi asupra eficienţei utilizării resurselor alocate în acest scop;

• rezultatele şi recomandările studiilor/evaluărilor efectuate în scopul identificării posibilităţilor/necesităţilor de dezvoltare şi consolidare a proceselor de colectare, actualizare, prelucrare şi utilizare a datelor referitoare la învăţământul general (costul achiziţiei serviciilor - aproximativ 363,0 mii lei) nu au fost valorificate în deplină măsură în procesele de elaborare/dezvoltare şi implementare a Sistemului;

• subestimarea complexităţii proceselor, a resurselor umane şi de timp necesare pentru dezvoltarea acestora, precum şi testarea insuficientă a modulelor SIME, lansarea prematură în producţie a acestora (unul dintre modulele dezvoltate aferente învăţământului preşcolar, costul căruia a constituit peste 1,0 mil.lei, nefiind testat corespunzător şi nici pus în exploatare până în prezent) au consecinţe nefaste asupra performanţei Sistemului, precum şi asupra realizării obiectivelor stabilite, respectiv cu risc de utilizare ineficientă a resurselor alocate în acest scop;

• cadrul normativ şi cel regulator aferente SIME sunt neactualizate şi insuficiente, potrivit noilor funcţionalităţi ale acestuia, fapt ce poate condiţiona riscuri asupra continuităţii şi sustenabilităţii Sistemului;

• controalele TI aferente SIME nu sunt suficiente, nici implementate corespunzător, iar lipsa unui control adecvat de monitorizare şi control al respectării şi implementării cerinţelor de securitate ale Sistemului sporeşte riscul privind securitatea şi integritatea datelor prelucrate în SIME;

• deşi la moment se asigură realizarea copiilor de rezervă ale componentelor SIME, acestea nu sunt documentate corespunzător. Totodată, lipsa unui Plan de continuitate şi a unui Plan de recuperare în caz de dezastre (BCP şi DRP) sporeşte riscul de nerestabilire a datelor SIME la materializarea acestora;

• deşi controalele unei aplicaţii sunt utilizate pentru oferirea asigurării (în principal, managementului) că datele sunt valide, autorizate şi înregistrate, auditul a constatat caracterul inadecvat sau chiar absenţa acestora în SIME, fapt ce afectează veridicitatea, calitatea şi integritatea datelor/rapoartelor generate de SIME;

• funcţionarea necorespunzătoare a Sistemului, precum şi utilizarea în paralel a modului tradiţional (pe suport de hârtie, sau electronic) de colectare a datelor necesare pentru luarea unor decizii în domeniul educaţional condiţionează diminuarea eficienţei/eficacităţii SIME.

________________________________________________

“Declarările salariale şi plăţilor la Bugetul Public Naţional

 şi impactul asupra drepturilor sociale ale cetăţenilor”

_________________________________________________

Fenomenul muncii nedeclarate din domeniul construcţiilor, care presupune “munca la negru” şi achitarea “salariului în plic”, constituie un risc major, care se manifestă prin nedeclararea integrală a salariului angajaţilor în raport cu volumul de lucrări executate şi achitate, cu utilizarea muncii lucrătorilor angajaţi neoficial, altfel spus, în lipsa contractelor de muncă.

“Salariul în plic” presupune remunerarea muncii în sume mai mari decât cele prevăzute în contractele individuale de muncă. Astfel, neachitarea conformă a salariilor reprezintă una dintre modalităţile de eschivare a agenţilor economici de la declararea şi plata obligaţiilor faţă de Bugetul Public Naţional.

Cu toate că normele legale obligă angajatorii să declare salariile şi să achite plăţile la buget, aceste norme nu sunt respectate şi au efect negativ atât pentru cetăţeni, cât şi pentru buget.

Insuficienţa activităţilor de control din partea agenţilor economici ce realizează lucrări de investiţii şi reparaţii capitale finanţate de stat, în special pentru contractele de subantreprenoriat, a condiţionat nedeclararea muncii reale a angajaţilor.

Impactul fiscal al fenomenului muncii nedeclarate este diminuarea bazei impozabile la determinarea obligaţiilor fiscale privind impozitul pe venit reţinut la sursa de plată din salariul angajaţilor, contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Angajaţii care nu-şi cunosc drepturile şi activează în afara cadrului legal riscă să nu beneficieze de o indemnizaţie pentru îngrijirea copilului, pentru incapacitate temporară de muncă, iar veniturile scăzute din cauza achitării neoficiale a salariilor vor influenţa mărimea pensiei la atingerea vârstei de pensionare.

Utilizarea “muncii la negru” este un fenomen care generează efecte negative asupra bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, dar şi nemijlocit asupra angajaţilor şi angajatorilor. Acceptând “salariul în plic”, angajaţii riscă să fie lipsiţi de o pensie decentă, de un pachet social motivant, de o asigurare medicală de calitate, de protecţie socială a familiei lor, de concedii de odihnă plătite, de indemnizaţii decente. Totodată, salariul primit în plic reduce posibilitatea muncitorului de a avansa în carieră, de a beneficia de credite şi de stabilitate la locul de muncă.

Reieşind din relevanţa politicilor strategice de susţinere economică şi având în vedere alocarea de mijloace publice în sume semnificative (6751,4 mil.lei pentru anii 2015-2017) destinate investiţiilor şi reparaţiilor capitale, auditul relevă importanţa acestui segment economic, precum şi necesitatea evaluării gradului de realizare a scopurilor propuse în acest sens, inclusiv prin declararea conformă a muncii şi plăţilor la buget.

Constatările auditului denotă admiterea neconformităţilor de către agenţii economici, prin nerespectarea legislaţiei în domeniu, nedeclararea cuantumului real al salariului, ceea ce are impact negativ asupra drepturilor şi beneficiilor sociale ale angajaţilor, acordate de stat, precum şi prezenţa indicilor de fraudă. Astfel,

• în unele cazuri, nu au fost declarate şi justificate plăţile la Bugetul Public Naţional, cu prezenţa indicilor de fraudă a acestuia, cu suma de 5,6 mil.lei: plăţile nedeclarate şi neachitate constituie 4,3 mil.lei pentru anii 2015-2017; impozitul pe venit la aceste sume nedeclarate este de circa 1,3 mil.lei, sau 12% din suma totală; agenţii economici nu au declarat şi nu au raportat suma remunerării muncii de 9,9 mil.lei, ce reprezintă salariul “în plic”;

• prin nedeclararea salariilor de către angajatori, inclusiv prin nedeclararea şi neachitarea plăţilor la buget, sunt afectate drepturile a 458 de angajaţi din cadrul a 7 SRL-uri, aceştia, în consecinţă, urmând a fi privaţi de unele prestaţii sociale: asigurarea protecţiei sociale; asigurarea protecţiei medicale; la atingerea vârstei de pensionare, vor beneficia de pensii minime.

Lipsa reglementărilor normative privind obligativitatea descifrării cheltuielilor aferente lucrărilor de investiţii şi reparaţii capitale finanţate de stat în cazurile de transmitere a acestora spre executare subantreprenorilor creează condiţii favorabile de practicare a declarării neconforme a muncii şi nu oferă posibilitatea de urmărire a destinaţiei banilor publici alocaţi şi utilizaţi de către agenţii economici. În aceste circumstanţe, sunt afectate semnificativ interesele cetăţenilor şi ale statului.

__________________________________________________

“Acordarea pensiilor în Republica Moldova”

_________________________________________________

Asigurările sociale în Republica Moldova reprezintă sistemul de protecţie socială a persoanelor asigurate, constând în acordarea de prestaţii sociale, inclusiv sub formă de pensii, prevăzute de legislaţie. Dreptul la pensie îl are persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de cadrul legal în vigoare, sursa de acoperire a cheltuielilor fiind contribuţiile de asigurări sociale de stat încasate, precum şi mijloacele băneşti transferate de la bugetul de stat.

Cadrul regulator²²³ defineşte că pensiile publice reprezintă toate categoriile de pensii, sub formă de drepturi băneşti, ale căror stabilire şi plată sunt garantate prin lege de către stat. Totodată, acesta reglementează că sistemul public de pensii se organizează şi funcţionează pe principiile sistemului public de asigurări sociale.

^{__________________________}

²²³ Legea privind sistemul public de pensii nr.156-XIV din 14.10.1998.

Sistemul public de asigurări sociale este administrat şi gestionat de Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare – Casa Naţională, sau CNAS), autoritate administrativă centrală din subordinea Guvernului. Activitatea Casei Naţionale este supravegheată de către Consiliul de Administraţie. Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Casei Naţionale, precum şi structura şi efectivul-limită ale acesteia se aprobă de către Guvern.

În funcţie de numărul şi structura categoriilor de asiguraţi şi beneficiari de prestaţii sociale, precum şi de complexitatea activităţii, la nivel teritorial sunt constituite Case Teritoriale de Asigurări Sociale (în continuare – Case Teritoriale, sau CTAS), sub conducerea şi controlul CNAS.

Normele legale în domeniu au menirea să asigure condiţiile de acordare a dreptului la pensie şi criteriile de calculare a cuantumului prestaţiei, iar instituţiile implicate în proces au menirea să contribuie cu responsabilitate la determinarea conformă a drepturilor beneficiarilor.

În rezultatul verificărilor efectuate, auditul a identificat incertitudini, probleme şi neconformităţi în procesul de stabilire a pensiilor beneficiarilor de diverse categorii, care, în unele cazuri, au influenţat mărimea prestaţiei sociale. Astfel,

Referitor la pensia pentru limită de vârstă, s-a constatat:

• atribuirea neconformă şi neuniformă a unui indicator din formula de calcul al pensiei, şi anume - a coeficientului nivelului profesional al asiguratului, în cazurile în care beneficiarul de pensie pentru limită de vârstă nu a realizat stagiul de cotizare necesar, a determinat micşorarea prestaţiei de la 98,0 lei până la 852,4 lei, cu lezarea în drepturi a 11 beneficiari. Pe parcursul misiunii de audit, la recomandarea auditului, au fost recalculate pensiile pentru 2 beneficiari, ulterior urmând să fie recalculate şi pensiile altor beneficiari afectaţi, inclusiv ale celor constataţi de audit, cu restabilirea drepturilor băneşti ale acestora în sumă de 23,1 mii lei. Totodată, pentru unele ocupaţii coeficientul profesional nu a fost racordat la nivelul de intensitate, responsabilitate, risc şi studiile necesare în domeniu, acesta fiind supraestimat şi influenţând mărimea pensiei persoanelor asigurate;

• organul de asigurări sociale nu a aplicat dreptul de control şi confirmare referitor la stagiul de cotizare suspect, prezentat de cetăţean la stabilirea pensiei, ceea ce a condiţionat adresarea ulterioară a pensionarului pentru reexaminarea dreptului la pensie. Circumstanţele în cauză au determinat, într-un caz, majorarea pensiei de la 3,6 mii lei până la 9,6 mii lei, sau de 2,7 ori, în rezultatul ajustării stagiului de cotizare doar cu 2-3 luni;

• diminuarea, în 2 cazuri, a cuantumului pensiei pentru limită de vârstă (din 7 petiţii examinate de audit), ca rezultat al excluderii neconforme de către organul de asigurări sociale a unor perioade din stagiul de cotizare, confirmate regulamentar de către persoanele asigurate;

• prezenţa în cadrul regulator a unor prevederi neaplicabile referitor la pensionarea anticipată pentru limită de vârstă, şi anume - condiţionarea pensionării “cu cel mult 3 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare de 63 de ani pentru bărbaţi şi femei”, a oferit numai bărbaţilor dreptul de a beneficia de prestaţia respectivă, femeile urmând să se pensioneze anticipat doar începând cu anul 2022. Respectiv, în anul 2017 au fost acordate 7343 de pensii anticipate pentru limită de vârstă numai bărbaţilor, ceea ce atestă o inechitate pentru femei.

Referitor la pensia beneficiarilor foşti angajaţi ai instituţiilor de forţă

Ca rezultat al reformei sistemului de pensii, cu începere din 1 ianuarie 2017, stabilirea pensiei militarilor a trecut de la structurile de forţă la CNAS. Mărimea şi dreptul la pensie sunt determinate de 2 indicatori, şi anume – de vechimea în muncă şi de veniturile salariale, care se determină de către instituţiile de forţă şi se iau în calcul la stabilirea pensiei.

Verificarea a 170 de dosare a identificat probleme şi deficienţe majore, în majoritate referitor la plenitudinea şi veridicitatea datelor privind vechimea în muncă, care au avut impact asupra dreptului la pensie şi mărimii acesteia, generând cheltuieli nejustificate în sumă totală de 963,3 mii lei, determinate de:

• admiterea înscrierii eronate a perioadei aflării persoanei la studii în instituţiile de învăţământ, în serviciul militar în termen sau în serviciul militar prin contract (24 de cazuri). În acest context, s-a constatat: (i) aprecierea şi documentarea nejustificată a concediilor după absolvirea instituţiei de învăţământ, care au depăşit termenul legal de 30 de zile; (ii) tratarea diferită la includerea în vechimea în muncă a perioadelor de studii la colegiu (0,01 mil.lei); (iii) includerea în vechimea în muncă a datelor neveridice, prezentate de solicitant, aferente modului de efectuare a studiilor la instituţia superioară de învăţământ, situaţia fiind însoţită de posibile elemente ale indicilor de fraudă (0,1 mil.lei); (iv) denaturarea, cu posibile elemente ale indicilor de fraudă, a perioadei satisfacerii serviciului militar în termen, fiind majorată perioada serviciului militar (0,06 mil.lei); (v) operarea corectărilor neautentificate ale datei de numire în funcţie a colaboratorului, ceea ce a determinat majorarea vechimii în muncă şi a generat cheltuieli nejustificate (0,07 mil.lei), în condiţii de elemente ale indicilor de fraudă;

• evaluarea perioadelor pentru unele activităţi, de către organele de forţă, şi acordarea diferenţiată, de la caz la caz, a înlesnirilor la includerea lor în vechimea în muncă. Astfel, pentru serviciul în cadrul Izolatoarelor de detenţie provizorie şi în cadrul Batalionului serviciului de escortă şi pază, unor persoane le-au fost acordate înlesniri de 2 luni vechime în muncă pentru 1 lună de serviciu, în baza hotărârilor instanţei de judecată. În acelaşi timp, altor persoane, activităţile respective nu au fost incluse în vechimea în muncă cu avantaje, deoarece nu s-au adresat în instanţa de judecată pentru a beneficia de acest drept;

• insuficienţa controalelor Casei Naţionale asupra autenticităţii actelor emise de autorităţile abilitate, în acest sens fiind constatate următoarele situaţii: (i) includerea neregulamentară/nejustificată în calculul pensiei a compensaţiei achitate în schimbul raţiei alimentare, a 2 ajutoare materiale pentru ultimele 12 luni de activitate, a plăţilor salariale prin cumul pentru orele la instituţia de învăţământ şi pentru mentorat; (ii) acceptarea pentru 5 persoane, în vechimea în muncă, a perioadelor de activitate civilă în lipsa achitărilor contribuţiilor de asigurări sociale, fapt care a cauzat cheltuieli nejustificate (0,5 mil.lei); (iii) includerea eronată, în vechimea în muncă, a perioadei pentru îngrijirea copilului după vârsta de 3 ani, sau cu dizabilitate accentuată, sub vârsta de 18 ani, ceea ce a generat cheltuieli nejustificate (0,1 mil.lei);

• erorile admise de către organul de asigurări sociale la determinarea indicatorilor pentru stabilirea pensiei, exprimate prin: (i) excluderea unui an de activitate civilă, deşi există înscrieri în carnetul de muncă şi în certificatul privind plăţile salariale; (ii) tratarea eronată a vechimii în muncă; (iii) perioada concediului pentru îngrijirea copilului până la 3 ani şi perioada în care asiguratul a beneficiat de ajutor de şomaj nu au fost incluse în vechimea în muncă; diminuarea vechimii în muncă stabilite de organul de forţă.

De asemenea, s-a constatat că, în unele cazuri, dosarele întocmite de către CNAS şi de către organele de forţă nu conţin toate informaţiile şi actele care pot confirma vechimea în muncă luată în calcul la acordarea pensiei. Totodată, au fost atestate corectări neautentificate şi înscrieri efectuate în creion, acţiuni ce contravin normelor generale de întocmire a documentelor şi de operare a modificărilor la acestea.

__________________________________________________

“Implementarea Planului de acţiuni al Programului naţional de prevenire

şi control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2018 (I semestru)”

__________________________________________________

În Republica Moldova indicatorii de prevalenţă ai diabetului zaharat se află în creştere continuă, în anul 2017 fiind înregistrate 104,7 mii de persoane, comparativ cu 71,6 mii de persoane - în anul 2012, precum şi sunt diagnosticaţi anual peste 10,0 mii de persoane cu diabet zaharat. Semnificaţia socială a acestui fenomen constă în faptul că maladia implică riscuri majore de sănătate prin apariţia complicaţiilor care afectează calitatea vieţii.

În Figura nr.2 este reflectată informaţia privind incidenţa (total cazuri noi înregistrate) şi prevalenţa (total cazuri înregistrate, noi şi vechi) diabetului zaharat.

Figura nr.2

Incidenţa şi prevalenţa diabetului zaharat, total pe republică

Sursă: Date statistice prezentate de Agenţia Naţională pentru Sănătatea Publică

referitor la incidenţa şi prevalenţa diabetului zaharat pentru anii 2012-2017.

Studiile din domeniu indică că această cifră poate fi de două ori mai mare, deoarece rata depistării timpurii a diabetului este foarte joasă, ceea ce cauzează diagnosticul târziu al maladiei, lăsată fără control, şi apariţia complicaţiilor grave şi ireversibile.

Deşi actualul Program naţional de prevenire şi control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2021 (în continuare - Program) este al cincilea program aprobat de Guvern, creşterea semnificativă a numărului persoanelor diagnosticate cu diabet zaharat a fost condiţionată atât de insuficienţa mijloacelor financiare alocate, cât şi de ineficienţa activităţilor de profilaxie şi de depistare precoce a diabetului zaharat.

De menţionat că Programul naţional de prevenire şi control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2021 a fost aprobat cu un buget pentru toată durata de 828,8 mil.lei, fără identificarea resurselor financiare suplimentare pentru realizarea acţiunilor, acesta având un deficit bugetar de 185,6 mil.lei.

Este relevant de menţionat că în Republica Moldova urma să fie organizată o evidenţă automatizată a persoanelor cu diabet zaharat, inclusiv delimitată pe tipuri de diabet (tip I, tip II, diabet gestaţional), obiectiv nerealizat până în ianuarie 2019, ceea ce creează impedimente aferente evidenţei stricte şi monitorizării pacienţilor respectivi.

Totodată, pentru monitorizarea şi raportarea implementării indicatorilor şi obiectivelor Programului, nu au fost elaborate formulare de raportare a activităţilor din Program de către entităţile implicate. Aceste circumstanţe nu oferă posibilitatea analizei indicatorilor realizaţi comparativ cu cei scontaţi, prin ce nu se asigură o informaţie relevantă acţiunilor realizate, creând impedimente pentru măsurile necesare sporirii eficacităţii Programului, centrate pe pacient.

Auditul, care a fost complex şi sistemic, a evaluat şi a verificat datele şi informaţiile oferite de entităţile implicate în realizarea acestui Program la toate nivelurile (MSMPS, Comisia de specialitate, CNAM, IMSP Spitalul Clinic Republican “Timofei Moşneaga”, IMSP “Institutul Mamei şi Copilului”, IMSP municipale şi raionale, Agenţia Naţională Sănătate Publică, APL de nivelul II, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, instituţiile farmaceutice), solicitând şi probe de la entităţi private etc.

Urmare desfăşurării activităţilor de audit, au fost constatate următoarele nereguli, cu impact asupra economicităţii şi utilizării mijloacelor financiare publice, şi anume:

- comercializarea de către un agent economic în anul 2017 a analogilor de insulină la preţuri majorate semnificativ, în raport cu normele legale aferente adaosului comercial admisibil, ceea ce a generat venituri ilegale în sumă de 0,5 mil.lei, prin majorarea nelegitimă a adaosului comercial, determinând şi elemente ale indicilor de fraudă;

- repartizarea dispozitivelor pentru autocontrol şi trecerea la cheltuieli a acestora în lipsa confirmării prin semnătura beneficiarului, fapt care nu a asigurat pe deplin accesul la dispozitive, determinând, în unele cazuri, prezenţa elementelor de fraudă în sumă de 0,2 mil.lei;

- eliberarea neregulamentară de către instituţiile farmaceutice a analogilor de insulină, ceea ce poate implica utilizarea defectuoasă a mijloacelor publice în sumă de 0,11 mil.lei.

Instituţiile implicate în procesul de realizare a Programului şi a Planului de acţiuni nu au asigurat îndeplinirea eficientă a atribuţiilor, obiectivelor şi indicatorilor de rezultat, situaţie exprimată prin:

• neasigurarea sau asigurarea parţială a necesităţilor de dispozitive pentru autocontrol ale persoanelor adulte tratate cu insulină, copiilor şi femeilor însărcinate;

În anul 2017, din numărul total de 1204 persoane tratate cu insulină, 819 persoane nu au beneficiat de teste pentru autocontrol, iar la 385 de persoane le-au fost repartizate teste în cantitate insuficientă. În prima jumătate a anului 2018 au beneficiat de teste doar 26 de persoane tratate cu insulină, nefiind repartizat niciun test pentru aprecierea glicemiei pentru aceeaşi categorie de pacienţi, în număr de 1184 de persoane.

În situaţia de neasigurare a necesarului anual de teste pentru autocontrolul glicemiei, pacienţii din aria de audit urmau să cheltuie circa 14,2 mil.lei: în perioada auditată doar 83 de copii (din 262) au fost asiguraţi cu teste pentru autocontrol, în vederea acoperirii necesităţilor zilnice. Astfel, la 120 de copii le-au fost repartizate cantităţi insuficiente de teste pentru autocontrolul glicemiei, neasigurându-le norma zilnică necesară, pe când 45 de copii au beneficiat de teste cu depăşirea normei anuale.

• neefectuarea în termenele stabilite a investigaţiilor obligatorii la 1202 femei însărcinate;

Astfel, în perioada auditată, s-a constatat că: la luarea la evidenţă, până la 12 săptămâni de sarcină, 124 de femei însărcinate nu au fost supuse examenului biochimic al sângelui şi nicio femeie însărcinată nu a efectuat testul de toleranţă la glucoză, deşi 160 de femei însărcinate au avut concentraţia glucozei în sânge mai mare decât limita admisibilă; la 24-28 săptămâni de sarcină, 673 de femei nu au fost supuse examenului biochimic obligatoriu şi 1177 de femei nu au efectuat testul de toleranţă la glucoză pentru identificarea diabetului gestaţional, deşi 40 de femei au avut concentraţia glucozei în sânge mai mare decât limita admisibilă.

Prin urmare, nu a fost atinsă eficacitatea realizării acţiunii prin efectuarea investigaţiilor obligatorii pentru diagnosticarea diabetului zaharat în sarcină, circumstanţe care pot provoca complicaţii atât mamei, cât şi copilului.

• neasigurarea femeilor însărcinate cu diabet gestaţional cu dispozitive pentru autocontrol;

Se denotă că din totalul de 87 de femei însărcinate cu diabet gestaţional luate la evidenţă pe parcursul anilor 2017-2018 (I semestru), niciuna nu a fost asigurată cu glucometre în scop de autocontrol. Totodată, femeile însărcinate cu diabet gestaţional nu au fost asigurate nici cu cele 5 teste pentru autocontrol pe zi, astfel nerealizându-se acţiunea care stabileşte asigurarea a 100% de femei (cu diabet preexistent şi diabet gestaţional) cu 5 teste pe zi.

• neasigurarea accesului tuturor persoanelor cu diabet zaharat de tip I la analogi de insulină. În anul 2017, din totalul de 1675 de persoane cu diabet zaharat de tip I, au beneficiat de tratament cu analogi de insulină doar 255 de persoane.

În anul 2018, numărul de persoane aflate la tratament cu analogi de insulină rămâne constant, situaţie specifică anului precedent.

De menţionat că, atât în anul 2017, cât şi în anul 2018, la achiziţionarea analogilor de insulină au fost acumulate economii în valoare de 12,0 mil.lei, mijloace care nu s-au utilizat pentru achiziţionarea suplimentară a analogilor de insulină şi includerea altor pacienţi la tratamentul cu acest preparat. Se denotă că aceste cerinţe au fost prevăzute şi de Planul de acţiuni al Programului, care prevede asigurarea persoanelor cu diabet zaharat de tip 1 cu analogi de insulină.

Totodată, deşi în anul 2017 cantităţile analogilor de insulină au fost majorate cu 50% în comparaţie cu cantităţile iniţial planificate, acestea nu au asigurat accesul a încă 1300 de persoane la tratamentul cu acest preparat.

Se menţionează că nu există o evidenţă strictă şi exactă a persoanelor cu diabet zaharat, inclusiv pe tipuri, informaţiile deţinute fiind imprecise şi, în unele cazuri, eronate. Astfel, în 106 cazuri nu au corespuns tipul diabetului zaharat, şi nici tratamentul administrat din listele de evidenţă cu informaţia din fişa medicală, circumstanţe care subminează procesele de evaluare, monitorizare şi raportare a datelor.

__________________________________________________

Auditul conformităţii “Achiziţiile publice la Ministerul Sănătăţii, Muncii

şi Protecţiei Sociale şi instituţiile din subordine în anul 2018”

_________________________________________________

Achiziţiile publice sunt un domeniu expus riscurilor. Riscurile proliferează în acest domeniu graţie sumelor imense alocate de către stat pentru procurarea bunurilor, serviciilor şi lucrărilor. De asemenea, un factor important în achiziţiile publice îl constituie complexitatea, precum şi desfăşurarea netransparentă a procedurilor, care sunt convenţional împărţite în trei etape, de la planificarea achiziţiei până la implementarea contractului. Nu ultimul rol în achiziţii îl joacă şi integritatea funcţionarilor responsabili de acest domeniu, dar şi de mediul privat, care concurează pentru contractele publice.

Valoarea bunurilor, serviciilor şi lucrărilor contractate de către MSMPS şi instituţiile din subordine în anul 2018 a însumat 336,7 mil.lei. Modul în care MSMPS şi instituţiile din subordine contractează achiziţiile publice determină, în mare parte, eficienţa gestionării banilor publici utilizaţi pentru realizarea obiectivelor instituţionale în domeniul sănătăţii şi domeniul social. Mai mult decât atât, achiziţiile publice reprezintă un domeniu favorabil pentru fraudă, care, prin efectele multiple şi complexe ale acestora, erodează statul pe toate dimensiunile, în special, relaţiile sociale, administrative şi juridice din societate.

Constatările auditului denotă admiterea de către MSMPS şi instituţiile din subordine a unor neconformităţi la toate etapele de realizare a achiziţiilor publice, care determină ineficienţa gestionării banilor publici utilizaţi pentru realizarea obiectivelor instituţionale în domeniul sănătăţii şi domeniul social. Astfel,

• Neplanificarea achiziţiilor publice şi documentarea neconformă a necesităţilor, pentru calitatea şi cantitatea bunurilor, lucrărilor şi serviciilor, au determinat neacoperirea necesarului de bunuri, lucrări şi servicii şi, ca rezultat, formarea datoriilor.

Principalele impedimente la această etapă au ţinut de: (i) capacităţile insuficiente ale membrilor grupului de lucru în planificarea adecvată a achiziţiilor, (ii) elaborarea neconformă a documentelor, cerinţelor şi specificaţiilor calitative şi obiective, (iii) stabilirea neregulamentară a responsabilităţilor/atribuţiilor membrilor grupului de lucru şi responsabilitatea scăzută a acestora în procesul de achiziţii publice, inclusiv la executarea prevederilor legale, (iv) insuficienţa controalelor interne şi a monitorizării din partea Agenţiei Achiziţii Publice şi Centrului pentru Achiziţii Publice Centralizate în Sănătate asupra procesului de achiziţii publice.

• Neasigurarea imparţialităţii şi obiectivităţii în activitatea grupului de lucru la evaluarea câştigătorului în procedurile de achiziţii publice, ceea ce generează premise la utilizarea neconformă a banilor publici, pentru care nu se asigură transparenţa şi eficienţa achiziţiilor publice.

Astfel, pentru cheltuielile efective aferente achiziţionării s-au admis neconformităţi în cadrul procedurilor de achiziţie publică efectuate în sumă de 3,9 mil.lei. Urmare verificării documentelor aferente tranzacţiilor menţionate, au fost atestate situaţii neconforme în care lipseau documentele obligatorii în dosarele prezentate auditului de către entităţile publice, iar unele dosare conţineau date neveridice privind calificarea operatorilor economici, precum şi documente cu termenele de valabilitate expirate.

• Neconformităţi au fost admise şi la etapa de executare a clauzelor contractuale privind achiziţiile publice în valoare de 34,2 mil.lei, inclusiv cu elemente ale indicilor de fraudă în valoare de 1,5 mil.lei.

Astfel, auditarea lucrărilor de reparaţie la 4 entităţi publice²²⁴ a atestat neconformităţi în procedura de verificare a devizelor de cheltuieli şi a documentaţiei tehnice pentru lucrări, fiind admise verificări neconforme ale proiectelor, sau efectuarea lucrărilor cu devizele de cheltuieli (34,2 mil.lei) neverificate în totalitate.

^{__________________________}

²²⁴ Centrul ftiziopneumologic de reabilitare pentru copii “Corneşti”; Colegiul de Medicină mun.Bălţi; Colegiul de Medicină Cahul; Centrul de excelenţă în medicină şi farmacie “Raisa Pacalo”.

Achiziţionarea de către o entitate²²⁵ a 3 microscoape şi 2 stereo microscoape s-a efectuat în condiţiile nerespectării cumulative a reglementărilor ce ţin de: selectarea ofertantului, contractarea, importul, neînregistrarea şi necertificarea de către organele abilitate, furnizarea, instalarea şi utilizarea acestora cu documente ce atestă ţara de origine diferită de condiţiile contractuale. Aceste circumstanţe determină elemente ale indicilor de fraudă, cu impact negativ asupra calităţii produsului pretins al dispozitivelor, care integral compromite valorificarea mijloacelor financiare publice în sumă de 1,5 mil.lei.

^{__________________________}

²²⁵ Centrul de Medicină Legală.

__________________________________________________

Legalitatea repartizării, eliberării, utilizării şi restituirii autorizaţiilor multilaterale

pentru transportul internaţional (autorizaţii CEMT) în perioada anilor 2018-2019

__________________________________________________

Sistemul de autorizaţii multilaterale CEMT (Conferinţa Europeană a Miniştrilor de Transport) reprezintă un instrument pentru liberalizarea pieţei de transporturi rutiere de mărfuri, crearea condiţiilor pentru concurenţa loială între operatorii de transport din diferite ţări şi, nu în ultimul rând, diminuarea poverii ecologice, prin favorizarea utilizării autovehiculelor care corespund normelor tehnice de emisii poluante şi sonore. În calitatea sa de stat membru al Forului Internaţional de Transport, Republica Moldova obţine cota de autorizaţii multilaterale CEMT, acordate anual, şi le distribuie operatorilor de transport autohtoni, printr-un concurs public, în baza criteriilor de eligibilitate, determinate de cadrul naţional de reglementare.

Rolurile şi responsabilităţile în acest proces sunt divizate între organul central de specialitate, care instituie Comisia CEMT şi aprobă procesele-verbale ale şedinţelor acesteia; Comisia CEMT, cu atribuţii de validare a cererilor depuse de către operatorii de transport pentru participare la repartizarea autorizaţiilor CEMT; Agenţia Naţională Transport Auto (ANTA), cu funcţii de implementare a procesului de repartizare a autorizaţiilor CEMT prin intermediul unui sistem informaţional, precum şi de eliberare a autorizaţiilor.

Auditul a atestat eliminarea unor iregularităţi admise în perioadele precedente, în urma implementării procedurilor electronice, şi anume:

• operatorii de transport depun cererea de solicitare a autorizaţiilor şi introduc online datele privind parcul de autovehicule eligibile, fără a se deplasa fizic la sediul ANTA;

• cererile depuse se înregistrează în mod automat, în ordinea depunerii lor, astfel evitându-se necesitatea constituirii şi păstrării de către ANTA a dosarelor operatorilor de transport pe suport de hârtie;

• repartizarea autorizaţiilor în mod electronic se face matematic, direct proporţional, fiind remediate disproporţiile admise anterior în acest sens;

• repartizarea autorizaţiilor prin procedura electronică a eliminat echivalarea neregulamentară de către Comisia CEMT a unei autorizaţii anuale la 10 autorizaţii pe termen scurt, în dezavantajul acelor operatori de transport (OT) cărora le-au fost repartizate autorizaţii pe termen scurt.

În acelaşi timp, au fost reiterate disfuncţionalităţile datorate neconformării responsabililor la normele şi regulile exigente în domeniul auditat, principalele dintre ele exprimându-se prin următoarele:

• Comisia CEMT a validat neregulamentar Oficiile Teritoriale care nu au întrunit condiţiile CEMT, astfel fiind dezavantajaţi operatorii de transport eligibili;

• Comisia CEMT a aprobat tranzacţiile neregulamentare de schimb al autorizaţiilor între OT, respectiv, condiţionând posibila comercializare a autorizaţiilor. Totodată, în anul următor, Comisia CEMT a aplicat faţă de OT măsuri de sancţionare pentru tranzacţiile acceptate anterior;

• Comisia CEMT nu a asigurat transparenţa şi justificarea deciziilor aprobate, acestea nefiind documentate corespunzător.

Disfuncţionalităţile consemnate, în mare parte, se datorează imperfecţiunii şi dispersării sistemelor informaţionale utilizate pentru digitizarea serviciului public aferent autorizaţiilor CEMT. Astfel:

• recepţionarea cererilor şi repartizarea autorizaţiilor CEMT pe anul 2019 s-au efectuat prin intermediul a două module informaţionale achiziţionate de ANTA, neintegrate cu SI “e-Autorizaţie transport”. Deşi SI “e-Autorizaţie transport” a fost stabilit expres prin lege în calitate de instrument informaţional unic de repartizare a autorizaţiilor CEMT, acesta din start nu a fost conceput pentru efectuarea unor astfel de tranzacţii, iar dezvoltarea ulterioară a funcţionalităţilor s-a considerat irelevantă;

• cele două module CEMT nu sunt integrate cu baza de date a ANTA. Ca urmare, implementarea modulelor CEMT nu a asigurat verificarea automată a informaţiilor, respectiv, implicând extragerea şi exportul acestora de către responsabilii Agenţiei;

• modulele CEMT nu au fost documentate corespunzător, nefiind aprobată concepţia modulelor CEMT, nefiind întocmit actul de predare în exploatare şi nici încheiate contracte/ desemnaţi responsabilii din cadrul Agenţiei pentru administrarea şi mentenanţa modulelor;

• eliberarea autorizaţiilor CEMT, începând cu luna februarie a anului 2019, se realizează prin intermediul unui alt Sistem informaţional – SIAGEAP, dezvoltat în cadrul celui de-al II-lea Proiect de Ameliorare a Competitivităţii, posesorul sistemului fiind Ministerul Economiei şi Infrastructurii. SIAGEAP nu interacţionează nici cu unul dintre sistemele informaţionale ale Agenţiei, ceea ce condiţionează majorarea volumului de lucru exercitat de către personalul acesteia. Astfel, angajaţii verifică datele, precum şi introduc în SIAGEAP cererile privind eliberarea actelor permisive, în cazul în care OT depun cererile la ghişeul ANTA.

Unele disfuncţionalităţi sunt consecinţe ale lipsei şi/sau imperfecţiunii procedurilor regulamentare şi pot fi remediate numai în urma modificărilor şi completărilor cadrului legal, întrucât condiţiile primare, drepturile şi obligaţiile materiale şi procedurale cu caracter primar privind solicitarea, eliberarea, deţinerea şi retragerea autorizaţiilor se stabilesc prin lege. Cele mai semnificative nereguli în acest sens, depistate de audit, sunt următoarele:

• includerea în Comisia CEMT a reprezentanţilor mediului profesional poate contribui la apariţia conflictului de interese, întrucât aceştia sunt concomitent fondatori şi administratori ai operatorilor de transport participanţi la concursul privind repartizarea autorizaţiilor CEMT;

• procedurile aplicabile implică factorul uman în procesul de validare a cererilor OT, ceea ce are un rol esenţial în conformarea sau abaterea de la normele legale;

• nu sunt determinate procedurile de retragere şi de redistribuire ulterioară a autorizaţiilor CEMT în cazul constatării abaterilor la utilizarea acestora în anul în curs.

Nu sunt specificate acţiunile părţilor responsabile privind utilizarea stocului de autorizaţii rămase după repartizarea electronică a acestora.

V. GESTIUNEA RESURSELOR PROVENITE DIN FONDURI EXTERNE

Uniunea Europeană este principalul finanţator al Republicii Moldova. În ultimii cinci ani, UE a aprobat pentru ţara noastră finanţări de peste 880,0 mil.euro. Aceşti bani sunt prevăzuţi pentru drumuri, educaţie, sănătate, agricultură, dezvoltarea afacerilor şi altele.

Guvernul Statelor Unite ale Americii este un alt finanţator de top al Republicii Moldova, cu peste 310,0 mil.euro, la realizarea proiectelor de anvergură. Banca Mondială a semnat cu Moldova angajamente de peste 299,0 mil.euro. România finanţează astăzi în Republica Moldova proiecte în valoare de peste 105,0 mil.euro. Japonia ne-a acordat, din anul 2009, peste 61,0 mil.euro, iar Suedia – de peste 44,9 mil.euro.

Peste 2,89 miliarde euro - acesta este volumul angajamentului financiar aprobat în ultimii cinci ani de către partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova. Sprijinul vine prioritar din partea Uniunii Europene, a statelor membre ale UE şi a SUA. Aceste resurse au fost îndreptate spre resuscitarea economică, dar şi dezvoltarea infrastructurii sau reformarea instituţiilor statului. Cei mai mulţi dintre banii primiţi sunt granturi - peste 1,54 miliarde euro din totalul asistenţei aprobate în perioada anilor 2009-2014.

Cea mai mare parte din banii donatorilor sunt investiţi în reabilitarea drumurilor, construcţia de centre sociale, gazoducte şi apeducte, în reparaţia grădiniţelor şi şcolilor, în construcţia sau reparaţia centrelor medicale, în susţinerea autorităţilor locale, în dezvoltarea afacerilor în mediul rural, în reabilitarea sistemelor de irigare şi în acordarea de finanţare în domeniul agricol.

Odată cu semnarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, în anul 2014, Moldova beneficia de asistenţă pentru realizarea reformelor structurale şi economice, stipulate în Acord, cum ar fi - dezvoltarea agricolă şi rurală, reforma poliţiei şi managementul frontierei, precum şi pentru crearea Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

Prin activitatea realizată, Curtea de Conturi şi-a propus să efectueze o evaluare a eficienţei şi impactului asistenţei externe asupra atingerii obiectivelor de dezvoltare stabilite de către Guvernul Republicii Moldova.

__________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare ale Unităţii pentru implementarea şi coordonarea

proiectelor Instituţia Publică “Echipa de management al proiectelor în domeniul gestionării durabile

a poluanţilor organici persistenţi” încheiate la 31 decembrie 2017, cu excepţia efectelor unor aspecte

ce ţin de subevaluarea creanţelor cu 2,2 mil.lei, clasificarea neregulamentară în sumă totală de

 2,28 mil. lei, prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine reală şi fidelă, în

conformitate cu cerinţele normelor de contabilitate şi de raportare financiară aplicabile.

__________________________________________________

Unitatea pentru implementarea şi coordonarea proiectelor Instituţia Publică “Echipa de management al proiectelor în domeniul gestionării durabile a poluanţilor organici persistenţi” a fost instituită pe lângă Ministerul Mediului, prin reorganizarea, conform Hotărârii Guvernului nr.888 din 23 octombrie 2014, a Echipei de management al proiectelor în domeniul gestionării durabile a poluanţilor organici persistenţi (structura veche) în UICP IP “EMP Management Durabil POP” (structura nouă).

Scopul general al proiectului este ca populaţia din Moldova să-şi îmbunătăţească starea sănătăţii în privinţa bolilor cauzate de apa potabilă şi, în rezultat, persoanele interesate să conducă şi să gestioneze mai eficient sectorul legat de aprovizionarea cu apă potabilă şi canalizare, iar instituţiile sectoriale să-şi îmbunătăţească performanţele în ceea ce priveşte implementarea serviciilor într-o manieră durabilă, eficientă şi echitabilă.

IP “EMP Management Durabil POP”, în calitate de UICP, administrează 3 proiecte finanţate de donatorii externi:

1. Proiectul “Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice în Moldova”, în valoare de 8,3 milioane Drepturi Speciale de Trageri, sau echivalentul a circa 12,0 mil.dolari SUA, sursele fiind debursate integral.

2. Proiectul “Adaptarea la schimbările climaterice şi silvicultură în Moldova”, în valoare de 0,35 mil.dolari SUA, fiind debursate 0,26 mil.dolari SUA, sau 74,3%.

3. Proiectul “Consolidarea cadrului instituţional în sectorul alimentării cu apă şi sanitaţie din Republica Moldova” (4,9 mil.crone suedeze (CHF)), fiind debursare 0,46 mil.crone suedeze, sau 9,4%.

În anul 2017, bugetul IP “EMP Management Durabil POP” la venituri a constituit 8,6 mil.lei, la cheltuieli - 12,2 mil.lei, nivelul de realizare fiind sub nivelul prognozat – respectiv, 87,4% (7,5 mii lei) şi 78,5% (9,6 mil.lei). Valoarea activelor nefinanciare (patrimoniul) administrate a constituit 1,9 mil.lei.

Probele de audit acumulate pe parcursul misiunii de audit au determinat exprimarea opiniei cu rezerve privind rapoartele financiare ale UICP IP “EMP Management Durabil POP” încheiate la 31 decembrie 2017.

Opinia de audit a fost determinată de efectul managementului financiar necorespunzător şi controlului intern nefuncţional, precum şi de efectul deficienţelor aferente. În acest sens, consemnăm următoarele:

• creanţele interne au fost subevaluate cu 2,2 mil.lei, astfel fiind afectată prezentarea corectă şi deplină a informaţiilor de rigoare;

• s-a admis subevaluarea datoriilor interne cu 1,6 mil.lei, nefiind contabilizată garanţia de bună execuţie (10%), reţinută din plăţile pentru volumul serviciilor prestate/bunurilor livrate integral, ceea ce a determinat prezentarea nereală a informaţiilor din situaţiile financiare;

• au fost clasificate neregulamentar cheltuielile aferente contractelor încheiate cu persoanele fizice în sumă totală de 2,28 mil.lei.

De asemenea, au fost constatate deficienţe, care, deşi nu au influenţat opinia de audit, reprezintă aspecte-cheie, dintre care se evidenţiază următoarele:

• nerespectarea principiului de departajare, care a determinat subevaluarea soldurilor mijloacelor fixe şi activelor nemateriale raportate la începutul anului cu 7,73 mil.lei;

• majorarea neregulamentară a numărului de angajaţi ai UICP cu o unitate de consultant (şofer), ceea ce a generat suportarea cheltuielilor nejustificate în sumă de 0,21 mil.lei.

Neimplementarea în cadrul UICP IP “EMP Management Durabil POP” a unui sistem de management financiar şi control funcţional şi viabil, precum şi neracordarea activităţii instituţiei la legile şi reglementările existente au generat un cumul de deficienţe în gestiunea proceselor operaţionale, inclusiv:

• carenţe în domeniul achiziţiilor, exprimate prin: (i) planificarea necorespunzătoare a necesarului de bunuri şi servicii de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat, în calitate de beneficiar al Proiectului “Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice în Moldova”, care a determinat utilizarea neeficientă a resurselor acordate de donatorii externi²²⁶, 3 mini-staţii meteorologice automatizate (862,4 mii lei) fiind depozitate şi neutilizate pe parcursul mai multor ani; (ii) nerespectarea cerinţelor legislaţiei naţionale în domeniul calităţii în construcţii, proiectele elaborate pentru obiectivele în construcţie nefiind supuse verificării pe domeniul “Elaborarea devizelor”²²⁷ până la iniţierea procedurii de achiziţie, ceea ce, ca urmare, a dus la suportarea unor costuri neargumentate pentru construcţia bunurilor imobile destinate staţiilor meteorologice, resursele fiind alocate în lipsa unor normative ale suprafeţelor şi parametrilor tehnici, necesare pentru aceste construcţii, precum şi utilizate neeficient şi neeconom;

• subevaluarea valorii activelor nemateriale cu 2,23 mil.lei (echivalentul a 184,03 mii dolari SUA), ca urmare a delegării de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare²²⁸, în calitate de beneficiar în cadrul proiectului, a responsabilităţilor de implementare a obiectivelor de creare a sistemului informaţional PACT către o Asociaţie Obştească, fără a monitoriza strict implementarea, contabilizarea şi continuitatea acţiunilor rezultate din implementarea componentei proiectului. De menţionat că persistă riscul major de nefuncţionare, respectiv, de neutilizare a acestui sistem informaţional, deoarece, din luna octombrie 2018, în legătură cu demararea activităţilor de migraţie a informaţiei Sistemului PACT de la Asociaţia Obştească la Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, pagina web şi, respectiv, Sistemul informaţional PACT au fost sistate, iar odată cu finalizarea acestui proces, pagina web lansată din nou deja nu va include informaţia Sistemului PACT;

• neasigurarea continuităţii, sustenabilităţii şi durabilităţii acţiunilor de consultanţă pe baza a 53 de loturi demonstrative create, cu implementarea tehnicilor, măsurilor şi tehnologiilor moderne de adaptate la riscurile climatice, în care au fost investite 13,7 mil.lei (echivalentul a 1,1 mil.dolari SUA), MADRM nedispunând de informaţii privind numărul instruirilor specializate efectuate pe aceste loturi de teren demonstrative în perioada post-implementare, precum şi nefiind întreprinse măsuri de diseminare a bunelor practici în domeniul agriculturii.

^{__________________________}

²²⁶ Împrumutul acordat de Banca Mondială.

²²⁷ Art.13 din Legea privind calitatea în construcţii nr.721-XIII din 02.02.1996; pct.5 şi pct.8 lit.D din Regulamentul cu privire la verificarea proiectelor şi a execuţiei construcţiilor şi expertizarea tehnică a proiectelor şi construcţiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.361 din 25.06.1996; Scrisoarea Serviciului de Stat pentru Verificarea şi Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor nr.01-132 din 18.10.2018.

²²⁸ Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.594 din 26.07.2017 “Cu privire la restructurarea administraţiei publice centrale de specialitate”, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MADRM) a devenit succesorul de drepturi şi obligaţii al MAIA şi altor organe centrale de specialitate.

Totodată, auditul a evidenţiat un aspect problematic, legat de lipsa unor prevederi regulatorii exhaustive în cadrul normativ aferent evidenţei contabile, privitor la modul de contabilizare a garanţiilor pentru buna execuţie a contractelor, inclusiv sub formă de garanţie bancară şi/sau sub formă de reţinere a garanţiei de bună execuţie din contul plăţilor pentru volumul serviciilor prestate/bunurilor livrate, ceea ce, în cazul dat, a determinat prezentarea nereală a informaţiilor din situaţiile financiare, datoriile interne fiind diminuate cu 1,6 mil.lei.

Astfel, deşi controlul intern managerial instituit în cadrul Proiectului este unul adecvat, cele relatate necesită adoptarea unor măsuri orientate spre sporirea eficienţei şi eficacităţii sistemului de control intern, în special, a măsurilor de racordare a activităţilor financiar-contabile la prevederile cadrului regulator relevant, şi anume - înregistrarea elementelor contabile în baza contabilităţii de angajamente.

_________________________________________________

În opinia Curţii de Conturi, rapoartele financiare ale Proiectului de modernizare a sectorului sănătăţii,

 întocmite la 31 decembrie 2018, cu privire la cheltuielile pentru Operaţiunea Modernizarea

sectorului sănătăţii, prezentate Băncii Mondiale şi Ministerului Finanţelor (Formularul FD-047),

prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine reală şi fidelă, , în conformitate

cu cerinţele de raportare financiară ale Băncii Mondiale şi ale sistemului bugetar.

_________________________________________________

Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale este responsabil de realizarea obiectivelor strategice la nivel naţional în sistemul de sănătate, beneficiind de susţinerea partenerilor externi de dezvoltare. Astfel, la 11 iulie 2014 a fost semnat Acordul de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, în vederea realizării Proiectului “Modernizarea sectorului sănătăţii în Republica Moldova”, în valoare de 20,0 milioane DST, pe un termen de 5 ani, ratificat prin Legea nr.35 din 19.03.2015. Creditul a fost acordat pe o perioadă de rambursare de 20 ani, cu termenul de graţie de 5 ani, rata dobânzii anuale - de 1,25%, taxa de angajament – 0,5% per an, şi taxa de deservire – 0,75% per an.

Prevederile stabilesc că creditul în sumă echivalentă cu douăzeci de milioane Drepturi Speciale de Tragere (20.000.000 DST) este repartizat, după cum urmează:

• suma de optsprezece milioane şase sute mii Drepturi Speciale de Tragere (18.600.000 DST) urmează să fie alocată pentru Programul care constituie parte integrantă a Operaţiunii;

• suma de un milion patru sute mii Drepturi Speciale de Tragere (1.400.000 DST) urmează să fie alocată pentru Proiectul care constituie parte integrantă a Operaţiunii, în vederea susţinerii finanţării Operaţiunii.

Operaţiunea constă din: (i) Program şi (ii) Proiect de Asistenţă Tehnică – “Consolidarea capacităţii MSMPS şi a CNAM pentru realizarea Programului”.

Prin urmare, managementul MSMPS este responsabil de monitorizarea şi evaluarea progresului Proiectului “Modernizarea sectorului sănătăţii în Republica Moldova”, inclusiv cu elaborarea rapoartelor acestuia, precum şi de prezentarea situaţiilor financiare conform cerinţelor de raportare ale Băncii Mondiale, dar şi ale Ministerului Finanţelor.

În rezultatul verificărilor, analizei tranzacţiilor economice şi datelor raportate către Banca Mondială şi Ministerul Finanţelor pentru anul 2018, s-a constatat veridicitatea informaţiilor privind mijloacele financiare debursate şi valorificate în cadrul Proiectului. Astfel, cheltuielile alocate pentru realizarea Proiectului (6,5 mil.lei) au fost aferente serviciilor de consultanţă (16 contracte cu prestatori de servicii), care asigură analiza şi monitorizarea realizării acţiunilor stabilite pentru implementarea Proiectului de Asistenţă Tehnică, inclusiv cu personalul din cadrul Unităţii de management.

La evaluarea veridicităţii cheltuielilor, realizarea prevederilor contractelor, documentarea contabilă şi a altor informaţii aferente, auditul nu a identificat devieri semnificative de la cerinţele stabilite.

Totodată, pentru executarea şi raportarea activităţilor în cadrul realizării serviciilor de consultanţă în achiziţii, auditului nu i-au fost prezentate documente justificative privind realizarea acestor servicii în lunile septembrie şi noiembrie 2018, pentru care au fost achitate mijloace financiare în sumă de 33,8 mii lei.

_________________________________________________

“Sunt gestionate în mod eficient şi eficace investiţiile în cadrul Proiectului

“Tranziţia la Agricultura Performantă”, prin aplicarea mecanismelor existente?”

__________________________________________________

În pofida dezvoltării economice şi tehnico-informaţionale a RM, problema sărăciei a reprezentat o preocupare importantă pentru Guvernul RM, necesitând o soluţionare continuă prin valorificarea optimă a resurselor disponibile. Astfel, Republica Moldova, odată cu semnarea Declaraţiei Mileniului din anul 2000²²⁹, şi-a asumat angajamentul pe plan internaţional de a contribui la reducerea sărăciei. Totodată, prin Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020”²³⁰ au fost stabilite politicile dominante şi acţiunile de prioritizare a domeniilor de intervenţie a statului determinate, ceea ce adevereşte asumarea asigurării dezvoltării economice calitative, în vederea realizării obiectivului de reducere a sărăciei.

^{__________________________}

²²⁹ “Declaraţia Mileniului a Naţiunilor Unite: dezvoltarea umană - obiectiv de importantă primordială”, semnată la New York, în anul 2000, de către Preşedintele Republicii Moldova, împreună cu şefii de state şi de guverne din 147 de ţări ale lumii.

²³⁰ Legea nr.166 din 11.07.2012 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare “Moldova 2020”.

Dependenţa economiei RM, de domeniul “Agricultură”, produce vulnerabilităţi, având în vedere faptul că rezultatele celor mai multe segmente agricole sunt dependente de condiţiile meteo. Astfel, s-au evidenţiat activităţi de dezvoltare a ramurii în vederea reducerii efectelor secetei, fiind revitalizat sectorul de irigaţii, prin asigurarea distribuirii artificiale a apei pe terenurile agricole, pentru înfiinţarea culturilor şi asigurarea creşterii plantelor agricole. În acest context, RM a beneficiat de fonduri depline, sub formă de grant, în valoare de 262,0 mil.dolari SUA, din partea Guvernului SUA, ca urmare a semnării în anul 2010 a Acordului Compact, implementat în perioada anilor 2010-2015²³¹, al cărui scop a fost de a majora veniturile populaţiei prin sporirea productivităţii agricole şi ameliorarea accesului către servicii şi pieţe interne şi externe, cu utilizarea reţelelor de transport performante, fiind debursate 259,4 mil.dolari SUA. Programul a inclus două proiecte: “Tranziţia la agricultura Performantă” – 129,4 mil.dolari SUA, şi “Reabilitarea drumurilor” – 109,7 mil.dolari SUA, obiectivele Proiectului “Tranziţia la agricultura Performantă” constând în promovarea tranziţiei la reforma în agricultură prin reconstrucţia sistemelor de irigare, reformarea sectorului de irigare, facilitarea accesului la finanţare în agricultură şi creşterea vânzărilor de valoare înaltă, iar ale Proiectului “Reabilitarea drumurilor” - în reabilitarea şi îmbunătăţirea unei porţiuni de 93 de km de drum în partea de nord-est a RM (M2).

^{__________________________}

²³¹ Acordul Compact al Corporaţiei Provocările Mileniului, semnat între Statele Unite ale Americii, prin intermediul Corporaţiei Provocările Mileniului, şi Republica Moldova, la 22 ianuarie 2010.

Totodată, se menţionează că pentru eficientizarea activităţii sectorului de gospodărire a apelor şi hidroamelioraţiei Guvernul a adoptat Programul de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020²³², unele dintre priorităţi fiind focusate pe: (i) majorarea suprafeţelor de teren irigat - 300 mii ha, atât din contul celor reabilitate, cât şi al celor construite noi; (ii) sporirea randamentului producerii pe terenurile irigate la: culturile legumicole – până la 35 t/ha; la fructe – până la 15 t/ha; la sfecla de zahăr – până la 32 t/ha; (iii) majorarea numărului de asociaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţie, inclusiv prin consolidarea terenurilor agricole parcelate până la 32 unităţi.

^{__________________________}

²³² Hotărârea Guvernului nr.751 din 05.10.2011 “Cu privire la aprobarea Programului de dezvoltare a gospodăririi apelor şi a hidroamelioraţiei în Republica Moldova pentru anii 2011-2020”.

Activităţile de audit au fost orientate spre evaluarea rezultatelor activităţii de management şi administrare a investiţiilor efectuate în cadrul implementării Proiectului “Tranziţia la agricultura Performantă”, şi anume, în perioada post-investiţii.

În pofida faptului că, urmare activităţilor realizate în cadrul implementării Proiectului “Tranziţia la agricultura Performantă”, au fost realizate progrese, şi anume: 1) reabilitate 10 sisteme de irigare, în valoare de 99,8 mil.dolari SUA; 2) constituit un număr similar de Asociaţii de Utilizatori de Apă Irigată (AUAI), al căror scop a fost de a gestiona SIC reabilitate; 3) acordate producătorilor agricoli credite a) în valoare de 12,4 mil.dolari SUA, având drept obiectiv îmbunătăţirea infrastructurii post-recoltare (depozite frigorifice, echipamente de procesare, sere ş.a.), şi b) în valoare de 4,6 mil. dolari SUA - pentru procurarea în rate a echipamentelor de irigaţii şi tehnică agricolă, misiunea de audit constatând unele rezerve referitor la funcţionarea mecanismelor de asigurare a gestionării eficiente şi eficace a investiţiilor în perioada post-investiţii.

În scopul realizării angajamentelor internaţionale interacţionate cu cele naţionale, asumate de către Guvernul RM, a fost necesară implicarea mai multor actori, responsabilizaţi guvernamental cu asigurarea durabilităţii investiţiilor după finalizarea finanţării din partea donatorului.

Evaluările efectuate de audit au scos în evidenţă unele problematici, determinate de comunicarea ineficientă între Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului şi instituţiile din subordine, implementarea insuficientă a elementelor de control intern în cadrul autorităţilor implicate în gestionarea sistemului naţional de irigaţii, precum şi de iresponsabilitatea specialiştilor Agenţiei “Apele Moldovei”.

Astfel, toate acestea acumulate au generat următoarele:

• neînregistrarea de către Agenţia “Apele Moldovei” a drepturilor de proprietate asupra bunurilor reabilitate, în sumă de 49,8 mil.lei, astfel nefiind realizat unul dintre obiectivele înaintate spre realizare conform Acordului;

• neutilizarea în măsură deplină a terenurilor pentru irigaţii de către producătorii agricoli, fapt ce determină exploatarea insuficientă a SCI, precum şi neobţinerea beneficiilor scontate ca urmare a investiţiilor realizate;

• solicitarea redusă din partea producătorilor agricoli a SCI reabilitate, precum şi diminuarea numărului membrilor AUAI, situaţie ce presupune irigarea doar a 14,4 % de terenuri agricole irigabile din capacitatea totală de irigare de 12 522 ha, condiţionând exploatarea ineficientă a sistemelor şi diminuând valorificarea eficace a suprafeţelor agricole pentru irigaţii. Totodată, aceste fenomene influenţează, în creştere, mărimea plăţilor obligatorii pentru irigare (cotizaţiilor), ceea ce afectează indirect costul producţiei agricole;

• neasigurarea pe deplin, de către FDDM, a eficacităţii infrastructurii de desecare prin executarea cu întârziere a lucrărilor de proiectare a sistemului de drenaj din cadrul SCI Cahul, precum şi neutilizarea în deplină măsură a construcţiilor SCI Chircani-Zârneşti;

• neasigurarea de către Unitatea de Monitorizare şi Supraveghere din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului a suportului necesar AUAI, în scopul obţinerii performanţei la exploatarea SCI reabilitate, deşi în crearea şi organizarea Unităţii respective au fost investite 0,5 mil.lei;

• neasigurarea eficienţei sistemului naţional de irigaţii, destinat pentru sporirea randamentului agricol de către autorităţile statale responsabilizate cu atribuţii în aspectul dezvoltării priorităţilor de domeniu.

Totodată, ineficienţa implicării responsabililor în procesul de vânzare în rate a echipamentelor de irigare, insuficienţa includerii factorilor de decizie prin perpetuarea unui management ineficient au accentuat unele problematici, exprimate prin:

• ineficienţa activităţilor de monitorizare din partea responsabililor Unităţii de Implementare şi Administrare a Proiectului Creşterii Producţiei Alimentare (2 KR), care a influenţat procesul de implementare a Programului de vânzări în rate 2KR;

• monitorizarea deficitară în timp real a cantităţii apei, precum şi funcţionarea ineficace a Sistemului Informaţional al Resurselor Apelor (SIRA), în care au fost investite 4,8 mil.lei, acestea determinând înregistrarea incompletă a datelor despre resursele de apă disponibile pentru dezvoltarea sectorului agricol, în special folosite în irigaţii;

neasigurarea în deplină măsură de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat a eficienţei şi eficacităţii bunurilor investite în valoare de 2,0 mil.lei pentru modernizarea reţelei naţionale de monitoring al nivelului apelor de suprafaţă.

VI. MISIUNI DE FOLLOW-UP

Procesul de monitorizare este parte componentă a activităţii de audit şi reprezintă o succesiune de activităţi logic structurate, organizate în cadrul Curţii de Conturi, în vederea urmăririi şi aprecierii acţiunilor întreprinse de către entitate privind remedierea deficienţelor/abaterilor constatate de audit.

Misiunea de follow-up este o activitate de verificare post-audit, desfăşurată de către auditori în scopul evaluării de către auditor/echipa de audit a modului în care au fost abordate şi executate/implementate recomandările înaintate de CCRM, precum şi a impactului acestora.

În perioada de raportare au fost realizare 7 misiuni de follow-up, inclusiv 4 - aferente procesului bugetar şi gestionării patrimoniului public de către UAT, 1 - aferentă auditului performanţei “Implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016 (8 luni):resurse generoase – rezultate incerte”, iar 2 misiuni au evaluat implementarea acţiunilor înaintate în urma auditurilor care au avut ca obiectiv evaluarea sistemelor TI.

Misiunile de follow-up privind implementarea cerinţelor şi recomandărilor aprobate prin Hotărârile Curţii de Conturi nr.17 şi nr.18 din 23.06.2016, nr.22 din 30.06.2016 şi nr.26 din 05.07.2016, aferente procesului bugetar şi gestionării patrimoniului public de către UAT din raioanele Sângerei, Râşcani, Ungheni şi Briceni pe anul 2015, aprobate prin Hotărârile Curţii de Conturi nr.70 din 25.10.2018, nr.73 din 29.10.2018, nr.69 din 22.10.2018, nr.80 din 26.11.2018²³³

^{__________________________}

²³³ (1) Hotărârea Curţii de Conturi nr.17 din 23.06.2016 “Privind Rapoartele auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Sângerei pe anul 2015”; (2) Hotărârea Curţii de Conturi nr.18 din 23.06.2016 “Cu privire la aprobarea Raportului auditului conformităţii gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Râşcani pe anul 2015”; (3) Hotărârea Curţii de Conturi nr.22 din 30.06.2016 “Cu privire la aprobarea Rapoartelor auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice din raionul Ungheni pe anul 2015”; (4) Hotărârea Curţii de Conturi nr.26 din 05.07.2016 “Privind Rapoartele auditului conformităţii exerciţiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul entităţilor publice locale din raionul Briceni pe anul 2015”.

Măsurile întreprinse pe parcursul anilor 2016-2018 de către factorii decizionali şi de către cei responsabili de gestionarea bugetului şi patrimoniului public local în vederea implementării cerinţelor şi recomandărilor de audit dispuse de Curtea de Conturi nu au fost suficiente, punctuale şi cuprinzătoare, respectiv, nu au contribuit semnificativ la redresarea situaţiei defectuoase atestate.

Astfel, din totalul de 589 de cerinţe/recomandări de audit înaintate la 124 de entităţi din raioanele Ungheni, Sângerei, Râşcani şi Briceni, au fost implementate integral 158 de cerinţe/recomandări, parţial implementate – 215, neimplementate – 188, şi neactuale sau decad spre implementare - 28.

Analizând măsurile întreprinse de către entităţile vizate, misiunile de follow-up au constatat că factorii responsabili din UAT nu au depus maximum efort pentru eliminarea integrală a deficienţelor atestate de auditul precedent, exprimate prin următoarele:

• procedurile aferente implementării procesului bugetar la “venituri” nu întrunesc exigenţă suficientă şi instrumente analitice relevante în materie de evaluări ale potenţialului economic aferent bazei de impozitare, precum şi nu asigură plenitudinea calculelor şi perceperii impozitelor/taxelor;

• organele financiare, economice, statistice şi fiscale nu şi-au asumat responsabilităţile de rigoare în materie de coparticipare la exerciţiul de evaluare a indicilor fiscal-bugetari, respectiv, UAT nu dispun de datele necesare pentru întocmirea calculelor de rigoare. Totodată, AAPL nu au întreprins măsuri sistemice în materie de identificare, evaluare şi monitorizare a potenţialului economico-financiar al teritoriului, care ar asigura o relativă sustenabilitate financiară a bugetelor UAT;

• AAPL nu şi-au mobilizat eforturile privind colectarea operativă a creanţelor bugetare aferente impozitelor, taxelor şi plăţilor locale, precum şi nu au asigurat întreprinderea măsurilor corespunzătoare pentru sporirea veniturilor rezultate din inventarierea bazei de impozitare la nivelul UAT;

• nu au fost implementate proceduri de control menite să contribuie la acumularea veniturilor din gestionarea patrimoniului local, iar evidenţa analitică a acestora nu se duce sau este eronată, întrucât calcularea plăţilor nu se efectuează în baza documentelor justificative;

• UAT r-nul Ungheni nu a verificat plenitudinea colectărilor provenite din amenzile încasate pentru contravenţiile înregistrate în traficul rutier, ca urmare a utilizării sistemelor automatizate de supraveghere, şi nu a asigurat recalcularea sumelor transferate incorect agentului economic pentru serviciile de monitorizare a traficului rutier;

• gestionarea neconformă a fondului forestier de către UAT, ca urmare a lipsei unor politici/reglementări clare/exhaustive privind gestionarea, evaluarea şi evidenţa terenurilor proprietate publică locală aflate sub vegetaţie forestieră, precum şi a cadrului juridic aferent împăduririi terenurilor degradate, administrate de UAT;

• neexercitarea întocmai a funcţiilor atribuite de cadrul legal²³⁴ privind managementul eficient al fondului locativ;

• lipsa evidenţei veridice a drumurilor locale şi comunale, a străzilor, trotuarelor etc.;

• reglementarea şi monitorizarea insuficientă a activităţii entităţilor fondate, ceea ce a generat neînregistrarea şi administrarea ineficientă a patrimoniului transmis în gestiunea acestora;

• în pofida recomandărilor auditului public extern precedent²³⁵, reglementările din statutele ÎM nu au fost ajustate la prevederile legislaţiei în vigoare, acestea continuând să genereze premise fondatorilor şi administratorilor de a se eschiva de la responsabilităţile aferente unei gestionări conforme/prudente a patrimoniului public, în detrimentul comunităţii în ansamblu;

• iniţierea unor construcţii noi cu angajarea unor cheltuieli fără suport de resurse financiare disponibile şi fără darea în exploatare a celor demarate anterior, fapt ce generează imobilizarea/dezafectarea mijloacelor bugetare în obiectele în curs de execuţie, degradarea fizică şi morală a construcţiilor efectuate, acţiuni care contravin principiilor bunei guvernări. De exemplu: în UAT din raionul Sîngerei, la 01.01.2016, pentru finalizarea a 16 obiecte cu costul de deviz de 187,0 mil.lei, mai erau necesare mijloace financiare estimate în sumă de 135,3 mil.lei;

• lipsa unui control eficient asupra integrităţii şi folosirii eficiente a fondului funciar, inclusiv a celui silvic, ca urmare a executării necorespunzătoare a atribuţiilor funcţionale de către specialiştii pentru reglementarea regimului funciar din UAT;

• administrarea, evidenţa şi înregistrarea necorespunzătoare a infrastructurii tehnico-edilitare din localităţi, ceea ce generează impedimente în valorificarea mijloacelor publice şi asigurarea unui trai decent locuitorilor etc.

^{__________________________}

²³⁴ Art.3 alin.(2) din Legea nr.121-XVI din 04.05.2007.

²³⁵ Hotărârea Curţii de Conturi nr.21 din 08.04.2014 “Privind Raportul auditului conformităţii administrării fondurilor publice în cadrul întreprinderilor municipale pe anul 2013”.

Misiunile de folow-up au constatat că, în majoritatea cazurilor, entităţile vizate au întreprins acţiuni, care au avut menirea doar de a organiza demararea implementării unor recomandări, fapt datorat unui management neadecvat al proceselor şi activităţilor din cadrul AAPL. Totodată, autorităţile publice centrale de specialitate nu au asigurat un efort sustenabil pentru remedierea coliziunilor juridice identificate.

Practic, niciuna dintre entităţile verificate nu a implementat un sistem de control managerial intern viabil, care ar asigura identificarea proceselor operaţionale de bază şi descrierea acestora, inclusiv în instituţiile din subordine.

Conform explicaţiilor entităţilor verificate, neimplementarea unor recomandări s-a datorat următoarelor:

• persoanele responsabile de evaluarea/planificarea bugetară nu dispun de prevederi normative privind modul de conlucrare a participanţilor implicaţi în acest proces, care să prevadă expres sarcinile şi împuternicirile acestora;

• actele normative ale Ministerului Finanţelor²³⁶ nu stabilesc o metodologie de evaluare şi monitorizare a bazei de impozitare aferente formării şi mobilizării veniturilor bugetare pentru o UAT concretă, urmare cărui fapt AAPL nu dispun de informaţiile necesare;

• modificările legislative au dus la o reconsiderare principială a sistemului de finanţe publice locale, inclusiv a componentei veniturilor proprii a UAT, în mod indirect fiind limitate acţiunile AAPL în procesul de evaluare a potenţialului economic şi a bazei impozabile;

• AAPL, deşi au unele responsabilităţi²³⁷ în vederea diminuării restanţelor faţă de Bugetul Public Naţional, nu dispun de atribuţii suficiente, acestea fiind deţinute integral de Serviciul Fiscal de Stat;

• încheierea contractelor de arendă a unor terenuri ale bazinelor acvatice este nerealizabilă, din cauza incertitudinii privind regimul juridic şi de administrare a terenurilor aferente bazinelor acvatice, înregistrate în RBI ca proprietate a “Republicii Moldova” (de stat), în baza unor Hotărâri ale Guvernului, abrogate ulterior urmare Hotărârii Curţii Constituţionale nr.12 din 21.04.2005. Totodată, potrivit art.5 alin.(1) lit.f) din Legea privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor nr.91-XVI din 05.04.2007, terenurile ocupate de obiectivele acvatice artificiale constituiau proprietate publică a UAT;

• lipsesc resursele şi metodologiile necesare pentru gestionarea, evaluarea şi evidenţa fondului silvic şi drumurilor locale, specialişti responsabili de administrarea fondurilor respective, precum şi cunoştinţe în domeniu, MADRM elaborând doar Regulamentul privind efectuarea lucrărilor de împădurire a terenurilor degradate proprietate publică a UAT şi a terenurilor degradate proprietate privată²³⁸. MEI a informat că a aprobat Normativele în construcţii “Proiectarea drumurilor publice”²³⁹. Totodată, până în prezent nu este elaborat cadrul legislativ-normativ aferent executării lucrărilor de întreţinere, reparaţie şi construcţie a drumurilor publice locale;

• deşi legislaţia actuală²⁴⁰ prevede expres dreptul AAPL de a coopera atât în apărarea intereselor comune, cât şi în realizarea de lucrări şi prestarea de servicii publice de interes comun, până în prezent nu sunt elaborate prevederile legale în privinţa reglementării unor aspecte importante ce ţin de mecanismul de instituţionalizare a cooperării, în special, de creare a Asociaţiilor de Cooperare Intercomunitară fără personalitate juridică;

• necorespunderea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.683 din 18.06.2004 cu prevederile legale²⁴¹ prin care reţelele de gaz nu sunt tratate ca obiecte ale înregistrării în RBI;

• insuficienţa resurselor financiare necesare pentru înregistrarea obiectelor drepturilor în RBI;

• nedelimitarea şi necadastrarea terenurilor şi neidentificarea utilizatorilor terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor private, ceea ce împiedică încheierea integrală a contractelor de arendă/folosire a terenurilor;

• expirarea termenului de prescripţie pentru sancţionarea persoanelor responsabile de deficienţele constatate;

• suspendarea activităţii ÎM fondate, în conformitate cu prevederile legale în domeniu²⁴²;

• elaborarea noii legislaţii privind retribuirea muncii în sistemul bugetar.

^{__________________________}

²³⁶ “Setul metodologic privind elaborarea, aprobarea şi modificarea bugetului”, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.209 din 24 decembrie 2015; Circulara Ministerului Finanţelor de elaborare a proiectelor de buget.

²³⁷ Hotărârea Guvernului nr.998 din 20.08.2003 “Privind activitatea serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale din cadrul primăriei” (impozitul funciar de la persoanele fizice (cetăţeni) şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier); impozitul pe bunurile imobiliare de la persoanele fizice (cetăţeni); taxa pentru amenajarea teritoriului, percepută de la gospodăriile ţărăneşti (de fermier); taxa de la posesorii de câini şi contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii de la persoanele fizice).

²³⁸ Regulamentul privind efectuarea lucrărilor de împădurire a terenurilor degradate proprietate publică a unităţilor administrative-teritoriale şi a terenurilor degradate proprietate privată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1186 din 28.10.2016.

²³⁹ Normativele în construcţii NCM D.02.01:2015 “Proiectarea drumurilor publice”, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii drumurilor nr.3 din 11.02.2015.

²⁴⁰ Art.14 alin.(2) lit.j) din Legea nr.436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia publică locală; art.3 lit.h) din Legea nr.435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă.

²⁴¹ Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998.

²⁴² Art.30 din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992.

Totuşi, unele acţiuni întreprinse de către entităţile auditate au contribuit la remedierea unor deficienţe în valoare de circa 392,9 mil.lei²⁴³:

^{__________________________}

²⁴³ În r-nul Ungheni - 321,6 mil.lei, r-nul Sângerei - 17,9 mil.lei, r-nul Râşcani - 26,4 mil.lei, r-nul Briceni - 27,0 mil.lei.

• stabilirea/majorarea plăţilor pentru folosirea terenurilor proprietate publică aferente construcţiilor private, terenurilor arabile şi terenurilor bazinelor acvatice prin încheierea/ modificarea contractelor de arendă (inclusiv prin revizuirea suprafeţelor fâşiilor riverane, modificarea bonităţii, aplicarea pasului de majorare a preţului), în sumă totală de 0,8 mil.lei;

• încasarea restanţelor pentru arenda terenurilor în sumă de 0,5 mil.lei;

• restabilirea conform destinaţiei a transferurilor din bugetul de stat utilizate în alte scopuri – 3,2 mil.lei;

• contabilizarea patrimoniului proprietate publică locală, inclusiv terenuri – 296,1 mil.lei, bunuri imobile - 9,3 mil.lei;

• contabilizarea patrimoniului transmis în administrare IMSP şi ÎM în sumă de 51,9 mil.lei;

• contabilizarea şi raportarea corectată a situaţiilor patrimoniale în sumă de 28,5 mil.lei;

• organizarea şi înregistrarea în mod regulamentar a procesului de casare a bunurilor materiale şi mijloacelor fixe în sumă de 0,3 mil.lei;

• returnarea plăţilor salariale achitate neregulamentar în sumă de 0,5 mil.lei.

Principalele cauze care au generat implementarea parţială a cerinţelor şi recomandărilor de audit se rezumă la:

• aplicarea superficială, respectiv, monitorizarea ineficientă a aplicării prevederilor cadrului normativ privind gestionarea resurselor bugetare şi a patrimoniului public local, generate, în principal, de voinţa scăzută sau lipsa de preocupare a autorităţilor publice locale (preşedinte de raion, primar, consilieri raionali şi locali) şi managerilor operaţionali de a pune în practică aceste recomandări, precum şi de a monitoriza şi administra acţiunile de implementare;

• capacitatea instituţională redusă a administraţiilor responsabile, cauzată de lipsa pârghiilor de influenţă asupra unor domenii de activitate ce ţin de competenţa AAPL;

• monitorizarea neadecvată din partea autorităţilor publice centrale (APC) de resort a activităţii administraţiei publice locale;

• vidul în materie de instrumente regulatorii şi administrative, deficitul de comunicare (pe verticală şi orizontală) şi asistenţa irelevantă din partea APC de profil şi a celor cu funcţii regulatorii privind implementarea la nivel local a strategiilor şi mecanismelor aferente politicilor publice (naţionale, sectoriale, regionale), care condiţionează deficienţe şi iregularităţi în domeniul dat.

Hotărârea nr.93 din 15 decembrie 2018 “Cu privire la aprobarea Raportului misiunii de follow-up privind implementarea recomandărilor şi executarea cerinţelor înaintate prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.43 din 30.11.2016, aferente auditului performanţei “Implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016 (8 luni): resurse generoase – rezultate incerte””

Misiunea de follow-up a avut drept scop de a determina dacă au fost întreprinse acţiunile corespunzătoare pentru executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor din Raportul de audit precedent, aprobat prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.43 din 30.11.2016, aferente auditului performanţei “Implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016 (8 luni): resurse generoase – rezultate incerte”.

Reforma justiţiei în Republica Moldova este un element-cheie în consolidarea statului de drept şi a instituţiilor judiciare în raport cu cetăţenii. Implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei (SRSJ) reprezintă un angajament asumat pe plan extern în raport cu Uniunea Europeană. În anul 2012, Legislativul a aprobat Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016. Uniunea Europeană s-a angajat să susţină Guvernul Republicii Moldova în reformarea sectorului justiţiei, începând cu anul 2013, prin asigurarea sustenabilităţii financiare sub forma unui suport bugetar în valoare de 60,0 mil.euro. Din cauza instabilităţii politice, dar şi a incoerenţei acţiunilor de reformare din anul 2013 şi până în anul 2016, partenerii de dezvoltare au decis să suspende sprijinul financiar pentru acest sector.

Rezultatele auditului performanţei “Implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016 (8 luni): resurse generoase – rezultate incerte” au elucidat multiple deficienţe şi nereguli, care subminează efectele pozitive ale reformei demarate şi au constituit impedimente majore pentru succesul final în realizarea obiectivelor reformei justiţiei.

Evaluările auditului privind implementarea recomandărilor înaintate în cadrul misiunii de audit efectuate în anul 2016 au relevat că insuficienţa unor acţiuni ferme ale entităţilor implicate în realizarea reformei în sectorul justiţiei, cu continuitate şi coerenţă, nu a permis implementarea efectivă şi neîntârziată a unui sistem de management financiar şi control intern performant, pentru consolidarea capacităţilor instituţionale şi urgentarea implementării proceselor şi acţiunilor prevăzute în reformarea sectorului justiţiei.

Cu toate că cerinţele şi recomandările înaintate de către misiunea de audit din anul 2016 au avut menirea de a redresa situaţia creată în domeniul vizat şi de a îmbunătăţi performanţele şi impactul obţinut în utilizarea în mod eficient şi eficace a mijloacelor destinate implementării Strategiei de reformă a sectorului justiţiei, rezultatele actualei misiuni de follow-up au atestat un nivel moderat de implementare a cerinţelor şi recomandărilor.

Principalele cauze care au generat implementarea moderată a cerinţelor şi recomandărilor de audit se rezumă la: (i) insuficienţa unor acţiuni prompte din partea autorităţilor implicate în reforma sectorului justiţiei de punere în practică a acestor recomandări şi de asigurare a unei monitorizări stricte pe parcursul implementării acestora; (ii) capacitatea instituţională redusă a autorităţilor responsabile, determinată de lipsa/insuficienţa resurselor financiare necesare, ca urmare fiind afectate unele domenii de activitate ce intră în competenţa acestora.

Insuficienţa măsurilor adecvate, menite să diminueze şi să înlăture deficienţele constatate de către auditul precedent, condiţionează persistenţa şi materializarea acestora în continuare, neatingerea obiectivelor trasate, respectiv, generează riscul de administrare neconformă/ineficientă a fondurilor publice.

În vederea remedierii situaţiilor atestate, prin Hotărârea Curţii de Conturi nr.43 din 30.11.2016, autorităţilor responsabile (10 entităţi) le-au fost înaintate, spre implementare, 12 recomandări şi 22 de cerinţe.

Probele misiunii de follow-up cu privire la nivelul de executare a cerinţelor şi de implementare a recomandărilor în perioada anilor 2016-2018 au fost colectate în cadrul entităţilor responsabile (Ministerul Justiţiei, Oficiul Avocatului Poporului, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Centrul de Medicină Legală, Ministerul Finanţelor, Centrul Naţional de Expertize Judiciare, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspectoratul Naţional de Poliţie, Institutul Naţional al Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale), urmare intervievării persoanelor-cheie şi examinării informaţiilor prezentate.

În rezultatul implementării recomandărilor auditului precedent, acţiunile întreprinse de către entităţile implicate în implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016 au contribuit la:

• instituirea în cadrul Ministerului Justiţiei a evidenţei privind asistenţa externă, în acest mod fiind asigurată transparenţa utilizării mijloacelor financiare oferite de către diverşi donatori externi;

• stabilirea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unor proceduri de selectare a candidaţilor la funcţia de judecător;

• aprobarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a structurii-tip a planului/strategiei-tip de activitate a instanţei judecătoreşti;

• crearea Centrului de Informaţii Juridice în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei, unde judecătorii, procurorii şi alţi profesionişti din sectorul justiţiei beneficiază de instruiri în domeniu, inclusiv la distanţă.

Totodată, evaluările auditului au relevat că acţiunile întreprinse de către entităţile vizate nu au fost suficiente pentru înlăturarea integrală a deficienţelor constatate de auditul precedent, fiind admisă în continuare utilizarea ineficientă şi ineficace a mijloacelor financiare şi bunurilor procurate în cadrul reformei sectorului justiţiei. Astfel,

• Deşi pentru Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) o problemă substanţială o constituie disponibilitatea mijloacelor financiare necesare pentru finalizarea lucrărilor de construcţie/reconstrucţie a obiectelor demarate în anul 2013, factorii de decizie nu au asigurat un management eficient în gestionarea banului public, ceea ce a determinat nevalorificarea, în perioada anilor 2016-2018 (9 luni), a alocaţiilor în valoare de 15,3 mil.lei, destinate lucrărilor de construcţie/reconstrucţie a 3 penitenciare. Lipsa unor criterii de prioritizare pentru asigurarea finalizării investiţiilor şi reparaţiilor capitale iniţiate a determinat reducerea posibilităţii de finalizare a acestor obiective. Spre exemplu, la Penitenciarul nr.10-Goian, gradul de finalizare constituie 90,3%, la Penitenciarul nr.3-Leova - 86,4%, iar la Penitenciarul nr.11-Bălţi (I etapă) - 28,1%. Conform estimărilor ANP, pentru finalizarea şi darea în exploatare a obiectivelor menţionate, sunt necesare: 4,3 mil.lei - pentru Penitenciarul nr.10-Goian; 2,2 mil.lei - pentru Penitenciarul nr.3-Leova, şi 216,8 mil.lei - pentru Penitenciarul nr.11-Bălţi.

De asemenea, Administraţia Naţională a Penitenciarelor până în prezent nu a întreprins măsuri de iniţiere a lucrărilor de reconstrucţie a Penitenciarelor nr.5 din or. Cahul şi nr.17 din or. Rezina, pentru care în anul 2014 a fost elaborată şi aprobată documentaţia de proiect în valoare de 2,4 mil.lei, care la momentul actual necesită a fi revizuită şi ajustată la noile prevederi ale cadrului legal-normativ, ceea ce nu exclude pe viitor generarea unor cheltuieli suplimentare pentru finalizarea investiţiilor.

Totodată, conducerea Penitenciarului nr.10-Goian a continuat practica de utilizare ineficientă a investiţiilor realizare în cadrul Reformei sectorului justiţiei. Astfel, deşi s-a procurat echipament în valoare de 135,8 mii lei, destinat creării unui atelier de deservire auto în cadrul Penitenciarului, dar care anterior a fost stocat în depozit timp de 2 ani, la momentul efectuării misiunii de follow-up nu au fost întreprinse măsuri suficiente pentru asigurarea funcţionalităţii acestui atelier, creat pentru efectuarea lecţiilor practice, în scopul obţinerii specialităţii de lăcătuş auto de către deţinuţi. Respectiv, urmare neracordării programului de studii cu termenul de detenţie a deţinuţilor, lecţiile s-au desfăşurat doar pe parcursul anului 2017.

• Centrul de Medicină Legală nu a asigurat utilizarea eficientă a bunurilor procurate în cadrul reformei, pentru a contribui la atingerea indicatorilor de rezultat şi, implicit, la realizarea obiectivelor prestabilite. Prin urmare, factorii de decizie nu au asigurat în deplină măsură punerea în funcţiune a echipamentului în valoare de 9,8 mil.lei, destinat realizării expertizei genetice şi consolidării capacităţilor de expertiză medico-legală ale laboratoarelor. Astfel, la momentul efectuării misiunii de audit, a fost instalată doar o parte din echipament, în valoare de 3,3 mil.lei, iar restul acestuia, în valoare de 6,5 mil.lei, este stocat în continuare şi nu se utilizează.

De asemenea, deşi Centrul de Medicină Legală a întreprins măsuri privind crearea laboratorului de expertiză genetică, funcţionalitatea acestuia nu a fost asigurată, astfel nefiind obţinut impactul scontat în vederea înfăptuirii unei justiţii eficiente.

În contextul celor constatate, auditul a concluzionat că obiectivele şi indicatorii de rezultat nu au întrunit pe deplin rezultatele scontate, fiind necesare măsuri de monitorizare continuă a implementării punctuale a Strategiei de reformă a sectorului justiţiei.

Pentru remedierea problematicilor identificate sunt necesare acţiuni severe de consolidare a capacităţilor instituţionale, de asigurare a bunei guvernări, ceea ce va contribui la realizarea obiectivelor prestabilite, precum şi la gestionarea eficientă, judicioasă şi cu responsabilitate a banului public.

Principalele cauze care au generat realizarea parţială a recomandărilor de audit se rezumă la:

• neasigurarea bunei guvernări de către managementul instituţional implicat în realizarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei;

• estimarea incorectă a necesarului de mijloace financiare şi neprioritizarea acţiunilor care urmau a fi întreprinse, reieşind din obiectivele stabilite în Strategie;

• monitorizarea insuficientă de către actorii-cheie responsabili a acţiunilor întreprinse în procesul realizării obiectivelor prestabilite, precum şi a angajamentelor asumate în cadrul implementării SRSJ, fapt care a dus la utilizarea iraţională, ineficientă şi ineficace a resurselor financiare alocate.

Aceşti factori au influenţat negativ unele domenii de activitate care intră în competenţa instituţiilor implicate în realizarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei, cu impact direct asupra reformării domeniului dat.

Hotărârea nr.15 din 27 martie 2019 “Cu privire la aprobarea Raportului misiunii de follow-up al auditului TI “Cum se asigură protecţia datelor cu caracter personal în domeniul asistenţei medicale primare, prelucrate în cadrul sistemelor informaţionale automatizate?””

Asigurarea şi realizarea condiţiilor necesare pentru protecţia datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul Sistemului Informaţional, inclusiv din domeniul medical, reprezintă o condiţie imperativă în procesul de dezvoltare a ţării şi corespunde cerinţelor/reglementărilor cadrului comunitar în domeniu.

Curtea de Conturi, fiind motivată de importanţa şi modul de îmbunătăţire/consolidare a domeniului supus auditării în anul 2016 în cadrul auditului cu tema: “Cum se asigură protecţia datelor cu caracter personal în domeniul asistenţei medicale primare, prelucrate în cadrul sistemelor informaţionale automatizate?, finalizat cu adoptarea Hotărârii Curţii de Conturi nr.48 din 05.12.2016, a efectuat misiunea de follow-up (verificarea implementării recomandărilor şi executării cerinţelor înaintate prin Hotărârea Curţii de Conturi nominalizată).

Generalizând cele constatate, auditul atestă că măsurile întreprinse în perioada anilor 2017 – 2018 de către factorii decizionali ai entităţilor vizate în dispozitivul Hotărârii Curţii de Conturi nr.48 din 05.12.2016 nu au asigurat executarea deplină a cerinţelor şi recomandărilor de audit înaintate de Curte, fiind constatate unele rezerve în aspectele consolidării şi aplicării conforme a cadrului normativ aferent domeniului protecţiei datelor cu caracter personal, efectuării activităţilor de control/monitorizare, precum şi gestionării eficiente a riscurilor privind protecţia datelor cu caracter personal prelucrate în SI din domeniul asistenţei medicale primare şi valorificarea eficientă a beneficiilor acestuia.

Pe de altă parte, unele acţiuni realizate de MSMPS şi instituţiile medicale auditate au contribuit la fortificarea procedurilor/controalelor aferente protecţiei datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul SIA gestionate. Totodată, se denotă că anumite activităţi realizate de minister şi CNPDCP creează premise pentru îmbunătăţirea situaţiei constatate de auditul precedent, oferind pârghiile şi instrumentele necesare în acest sens.

Printre factorii care au determinat nivelul redus de implementare a recomandărilor şi de executare a cerinţelor şi, respectiv, reticenţele/tergiversările în obţinerea impactului scontat, se pot evidenţia: procesul îndelungat de legiferare a actelor normative, inclusiv a proiectelor de legi aferente domeniului protecţiei datelor cu caracter personal; aplicarea superficială a prevederilor legislaţiei în domeniu de către părţile responsabile; insuficienţa capacităţilor instituţionale necesare în acest sens.

Hotărârea nr.16 din 27 martie 2019 “Cu privire la aprobarea Raportului misiunii de follow-up al auditului TI “Asigură Sistemul Informaţional Automatizat “Asistenţă Socială” protejarea activelor, integritatea datelor şi funcţionează eficient pentru a atinge scopurile şi obiectivele organizaţionale?””

Curtea de Conturi, fiind motivată de interesul sporit din partea societăţii, a organismelor internaţionale şi a donatorilor străini privind reforma sectorului asistenţei sociale, inclusiv prin implementarea şi utilizarea eficientă a tehnologiilor informaţionale, a efectuat, în anul 2015, auditul tehnologiilor informaţionale, cu elemente de performanţă, privind Sistemul Informaţional Automatizat “Asistenţă Socială” (SIAAS), elaborat şi implementat de către ministerul de resort, cu suportul Băncii Mondiale, care s-a finalizat cu adoptarea Hotărârii Curţii de Conturi nr.49 din 22.12.2015.

Astfel, asigurarea şi realizarea condiţiilor necesare pentru valorificarea posibilităţilor şi funcţionalităţilor SIAAS, inclusiv prin prisma eficienţei şi eficacităţii resurselor financiare externe investite în dezvoltarea acestuia, reprezintă o prioritate pentru domeniul respectiv.

În acest context, Curtea de Conturi, fiind motivată de importanţa şi modul de îmbunătăţire a domeniului, a efectuat misiunea de follow-up nominalizată (verificarea implementării recomandărilor şi executării cerinţelor înaintate prin Hotărârea Curţii de Conturi vizată).

Rezultatele misiunii de follow-up denotă că, deşi pe parcursul anilor 2016-2018 au fost întreprinse de către factorii de decizie ai entităţilor vizate în Hotărârea nr.49 din 22 decembrie 2015 unele acţiuni în vederea eliminării neajunsurilor constatate de auditul precedent, sporirii eficienţei SIAAS, înregistrându-se şi anumite progrese, s-au constatat rezerve majore în aspectele funcţionalităţii, sustenabilităţii şi performanţei Sistemului respectiv, precum şi asigurării cu cadrul normativ şi cel regulator necesare pentru asigurarea pârghiilor şi instrumentelor în scopul bunei gestionări şi utilizări a acestuia. Generalizând cele constatate, se relevă următoarele:

• Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale nu dispune de resurse suficiente care ar asigura administrarea adecvată şi durabilitatea Sistemului, ceea ce ar putea afecta aplicarea corespunzătoare a SIAAS şi îndeplinirea obiectivelor stabilite;

• lipseşte un act normativ care ar stabili expres exploatarea şi utilizarea versiunii extinse a SIAAS (faza II), inclusiv a modulelor/submodulelor noi dezvoltate în perioada anilor 2016-2017, deşi acceptanţa finală a SIAAS a fost semnată de către minister şi compania dezvoltatoare în luna septembrie 2017, produsul intrând în perioada de garanţie pe parcursul a 36 luni, până în anul 2020. Or, neutilizarea, cel puţin în pilotare, în perioada de garanţie, a modulelor/submodulelor dezvoltate în cadrul Proiectului finanţat din sursele creditului Băncii Mondiale duce la ratarea posibilităţilor de identificare şi eliminare a neajunsurilor aferente funcţionării acestora;

• nu s-au asigurat condiţiile necesare pentru implementarea modulelor şi a submodulelor nou elaborate şi/sau a unor submodule dezvoltate, nefiind elaborat şi implementat corespunzător cadrul de reglementare aferent funcţionării şi utilizării SIAAS (actualizat): regulamentul de funcţionare, politica de securitate, ghiduri, instrucţiuni etc..

Neeliminarea cauzelor apariţiei erorilor în utilizarea SIAAS, inclusiv ca urmare a configurării necorespunzătoare a Sistemului, a condiţionat persistenţa acestora şi pe parcursul perioadei de referinţă, fapt care a diminuat eficienţa şi eficacitatea SIAAS.

Astfel, carenţele şi disfuncţionalităţile constatate limitează SIAAS în atingerea scopului scontat, inclusiv în sporirea eficienţei activităţii desfăşurate de entităţile utilizatori ai Sistemului, precum şi în obţinerea în mod operativ a informaţiilor necesare, care ar facilita procesul decizional, monitorizarea performanţelor şi realizarea propriilor obiective. Totodată, acestea condiţionează utilizarea ineficientă a resurselor financiare alocate din surse externe pentru dezvoltarea Sistemului.

Printre cauzele principale care au influenţat nivelul scăzut de implementare se pot evidenţia:

• lipsa unei viziuni strategice unice, a unui document de strategie TI privind automatizarea proceselor din domeniul asistenţei sociale, racordată la Strategia naţională în domeniu, precum şi la politicile de e-Transformare a Guvernării;

• neasigurarea memoriei instituţionale în contextul fluctuaţiei persoanelor responsabile implicate în implementarea şi dezvoltarea SIAAS din cadrul ministerului, fapt care, în măsură semnificativă, a tergiversat întreprinderea acţiunilor necesare, continuitatea activităţilor iniţiate, precum şi elaborarea/aprobarea procedurilor pentru asigurarea bunei gestiuni a tehnologiilor informaţionale în domeniu;

• capacitatea instituţională redusă a ministerului pentru gestiunea SI, inclusiv a proiectelor de dezvoltare şi mentenanţă a acestora, generată îndeosebi de fluctuaţia cadrelor şi de neatractivitatea funcţiilor publice pentru specialiştii calificaţi în domeniul TI;

• gestionarea insuficientă a riscurilor aferente Proiectelor de dezvoltare a SIAAS, inclusiv monitorizarea ineficientă a activităţilor ulterioare.