Hotărîre nr.78 din 29.03.2001 privind modificarea Standardului Naţional de Contabilitate 30 "Dezvăluiri în rapoartele financiare ale băncilor şi altor instituţii financiare"

BANCA NAŢIONALĂ Hotărîre privind modificarea Standardului Naţional de Contabilitate 30 "Dezvăluiri în rapoartele financiare ale băncilor şi altor instituţii financiare" Nr.78 din 29.03.2001 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.43/115 din 12.04.2001 * * * Abrogat: 01.01.2012 Hotărîrea BNM nr.263 din 17.11.2011 Întru executarea art.11 din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr.548-XIII din 21.07.95, luînd în consideraţie importanţa implementării standardelor naţionale de contabilitate privind dezvăluirea rapoartelor financiare în condiţiile economiei de piaţă, precum şi modificările Standardului Internaţional de Contabilitate 30 "Informaţii prezentate în situaţiile financiare ale băncilor şi ale instituţiilor financiare similare" operate în anii 1998-1999, S-A HOTĂRÎT: I. Standardul Naţional de Contabilitate 30 "Dezvăluiri în rapoartele financiare ale băncilor şi altor instituţii financiare" aprobat prin hotărîrea Consiliului de Administraţie al BNM (proces-verbal nr. 92 din 09.04.98, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.49 din 28.05.1998) se modifică şi se completează, după cum urmează: 1. Prima propoziţie din alineatul 1 va avea următorul conţinut: Prezentul Standard este elaborat în baza Standardelor Internaţionale de Contabilitate, aprobate de către Comitetul pentru standardele internaţionale, şi anume Standardul Internaţional de Contabilitate 30 "Informaţii prezentate în situaţiile financiare ale băncilor şi ale instituţiilor financiare similare" (cu modificările anului 1999) şi Standardul Internaţional de Contabilitate 7 "Situaţiile fluxului de numerar" (revizuit în anul 1992). 2. Ultima propoziţie din alineatul 2 va avea următorul conţinut: Prezentul Standard stabileşte principiile privind structura şi conţinutul bilanţului contabil, raportului privind rezultatele financiare, precum şi ale raportului privind fluxul mijloacelor băneşti. 3. Punctul c) din alineatul 10 va avea următorul conţinut: c) Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti (anexa 3) 4. În alineatul 10 se introduce punctul d) cu următorul conţinut: d) Notele explicative la rapoartele financiare (anexa 4) 5. Alineatul 24 va avea următorul conţinut: 24. Banca trebuie să dezvăluie valoarea justă a activelor şi obligaţiunilor financiare. Valoarea justă reprezintă valoarea cu care un activ poate fi tranzacţionat sau o datorie poate fi stinsă între părţi independente în cazul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. 6. Alineatul 25 va avea următorul conţinut: 25. Banca trebuie să reflecte la valoarea justă următoarele tipuri de active financiare, dar nelimitîndu-se la acestea: - active financiare create de bancă; - investiţii păstrate pînă la scadenţă; - active financiare destinate pentru efectuarea tranzacţiilor; - active financiare destinate pentru vînzare; Valoarea justă pentru creditele eliberate, creanţele şi investiţiile cu scadenţă fixă trebuie să fie valoare de bilanţ. 7. În alineatul 26 se modifică denumirea, după cum urmează: Eventualităţi şi angajamente condiţionale, inclusiv articolele memorandum Punctul (a) din alineatul 26 se modifică, după cum urmează: (a) caracterul şi suma angajamentelor de acordare a creditului, care sînt irevocabile, deoarece ele nu pot fi retrase de către bancă fără riscul de a suporta penalităţi sau cheltuieli esenţiale; Punctul (b) din alineatul 26 se modifică, după cum urmează: (b) caracterul şi suma obligaţiunilor condiţionale şi angajamentelor reflectate la articolele memorandum, inclusiv: Subpunctul (2) al punctului (b) din alineatul 26 se modifică, după cum urmează: (2) obligaţiuni condiţionale privind anumite tranzacţii, inclusiv garanţii executorii, garanţii pentru licitaţii, garanţii şi acreditive de rezervă legate de tranzacţii separate. Subpunctul (6) al punctului (b) din alineatul 26 se modifică, după cum urmează: (6) alte angajamente; angajamente de emitere şi decontare a cambiilor. 8. Alineatul 50 va avea următorul conţinut: Riscuri bancare generale 50. Toate sumele rezervate pentru acoperirea riscurilor bancare generale, inclusiv pierderi viitoare şi alte riscuri neprevăzute trebuie să fie dezvăluite separat ca alocări din profitul nedistribuit. Orice micşorare a acestor sume măresc profitul nedistribuit şi nu trebuie incluse în determinarea venitului (pierderii) net al perioadei gestionare. 9. Alineatul 51 va avea următorul conţinut: 51. Legislaţia poate să solicite sau să permită băncilor să rezerve sume pentru acoperirea riscurilor bancare generale, inclusiv pentru pierderile viitoare sau alte riscuri neprevăzute - suplimentar la reducerile pentru pierderi la credite, stabilite în conformitate cu alineatul 46. De asemenea, se poate cere sau permite băncii de a rezerva sume pentru eventualităţi. Aceste sume pentru riscurile bancare generale şi întîmplătoare nu corespund criteriului de recunoaştere drept reduceri la pierderi, de aceea ele trebuie formate din profitul nedistribuit pentru a evita supraevaluarea obligaţiunilor şi subevaluarea activelor; obligaţiunile şi reducerile neprezentate, precum şi posibilitatea de denaturare a profitului nedistribuit şi a capitalului propriu. 10. După alineatul 58 se introduc alineate noi cu următorul conţinut: Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti 59. Banca întocmeşte raportul privind fluxul mijloacelor băneşti în conformitate cu prevederile prezentului standard. 60. Fluxul mijloacelor băneşti reprezintă intrările şi ieşirile de mijloace băneşti şi echivalentele acestora. Obiectivul Raportului îl constituie oferirea utilizatorilor rapoartelor financiare posibilitatea: - de a evalua activitatea băncii privind suficienţa mijloacelor băneşti pentru efectuarea operaţiunilor bancare, - de a aprecia capacitatea băncii de a menţine nivelul necesar al mijloacelor băneşti fără atragerea lor din alte surse, - de a determina capacitatea băncii privind generarea mijloacelor băneşti. 61. Informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti examinată concomitent cu informaţia din celelalte rapoarte financiare permite utilizatorilor să evalueze modificările activelor nete ale băncii, structura financiară a acesteia (inclusiv lichiditatea şi solvabilitatea) şi capacitatea băncii de a influenţa valoarea şi momentul fluxurilor mijloacelor băneşti în vederea adaptării la circumstanţele şi posibilităţile în continuă schimbare. Mijloacele băneşti şi echivalentele mijloacelor băneşti 62. Mijloacele băneşti reprezintă mijloacele băncii din conturile "Nostro", casierie şi depozitele la vedere. 63. Echivalentele mijloacelor băneşti reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt şi extrem de lichide care pot fi uşor convertite în sume determinate de mijloace băneşti, al căror risc de schimbare a valorii este neînsemnat. Componenţa Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti 64. Situaţiile fluxurilor mijloacelor băneşti trebuie să reflecte fluxurile mijloacelor băneşti din perioada respectivă clasificate pe tipuri de activităţi. 65. Fluxul mijloacelor băneşti reflectă sursele primirii de către bancă a mijloacelor în numerar şi fără numerar şi destinaţia utilizării lor în dependenţă de tipul de activitate: - operaţională; - investiţională; - financiară. 66. O tranzacţie singulară poate include fluxurile mijloacelor băneşti aferente diferitelor tipuri de activitate. De exemplu, rambursarea unui împrumut include suma de bază a datoriei şi dobînda, dintre care plata dobînzii poate fi clasificată ca activitate operaţională, iar suma împrumutului rambursat drept activitate financiară. Activitatea operaţională 67. Activitatea operaţională reprezintă activitatea de bază a băncii în vederea obţinerii venitului, precum şi altă activitate care nu se referă la activitatea investiţională şi financiară. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din activitatea operaţională prezintă rezultatul operaţiunilor bancare şi al altor evenimente care influenţează la formarea profitului (pierderilor). 68. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din activitatea operaţională se reflectă într-un capitol separat al raportului privind fluxul mijloacelor băneşti, deoarece el reprezintă indicatorul principal al suficienţei mijloacelor băneşti de care dispune banca pentru: - achitarea creditelor; - finanţarea activităţii sale de bază; - plata dividendelor; - efectuarea investiţiilor fără a recurge la surse externe de finanţare. 69. Fluxul mijloacelor băneşti din activitatea operaţională include: - încasarea dobînzilor şi comisioanelor; - plata dobînzilor şi comisioanelor; - recuperarea creditelor anterior trecute la scăderi din contul reducerilor pentru pierderi la credite; - încasări din alte venituri; - plăţi privind salariaţii (inclusiv la cererea salariaţilor, plata contribuţiilor pentru asigurare socială, a impozitului pe venit); - plăţi privind furnizori şi antreprenori (inclusiv pentru mărfurile şi serviciile prestate); - majorarea (diminuarea) activelor (inclusiv plasări la bănci, depozite şi rezervele obligatorii plasate în BNM, credite pe termen scurt acordate băncilor şi clienţilor, achiziţionarea (vînzarea) hîrtiilor de valoare pentru vînzare şi alte active); - majorarea (diminuarea) obligaţiunilor (inclusiv depozite primite de la clienţi şi de la bănci, împrumuturi pe termen scurt obţinute de la bănci şi alte obligaţiuni); - plăţile impozitului pe venit. Activitatea investiţională 70. Activitatea investiţională reprezintă activitatea de procurare şi ieşire a activelor pe termen lung, precum şi alte investiţii. 71. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din activitatea investiţională se reflectă într-un capitol separat al raportului privind fluxul mijloacelor băneşti, deoarece el caracterizează volumul cheltuielilor pentru procurarea activelor, care sînt menite de a genera venituri şi fluxuri de mijloace băneşti în viitor. 72. Fluxul mijloacelor băneşti din activitatea investiţională include: - acordarea creditelor clientelei (creditele pe termen lung acordate băncilor şi clientelei, inclusiv leasingul); - achiziţionarea (vînzarea) hîrtiilor de valoare investiţionale (inclusiv cota de participare în activitatea altor întreprinderi); - achiziţionarea (vînzarea) activelor materiale (inclusiv capitalizarea cheltuielilor pentru modernizarea şi dotarea activelor); - achiziţionarea (vînzarea) activelor nemateriale (inclusiv capitalizarea cheltuielilor pentru modernizarea şi dotarea activelor); - încasarea dividendelor; - încasarea dobînzilor (numai cele obţinute din activitatea investiţională); - investiţii în părţi legate (inclusiv întreprinderi fiice şi organizaţii asociate); - achiziţionarea (vînzarea) filialelor şi a altor întreprinderi. Activitatea financiară 73. Activitatea financiară reprezintă activitatea care conduce la modificarea volumului şi conţinutului capitalului social şi a mijloacelor împrumutate pe termen lung. 74. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din activitatea financiară se reflectă într-un capitol separat al raportului privind fluxul mijloacelor băneşti, deoarece ele permit prognozarea cerinţelor ulterioare din partea investitorilor şi creditorilor. 75. Fluxul mijloacelor băneşti din activitatea financiară include: - emiterea (răscumpărarea) acţiunilor şi a altor hîrtii de valoare proprii; - primirea (rambursarea) împrumuturilor pe termen lung (inclusiv leasingul financiar); - obţinerea (achitarea) datoriilor subordonate; - plata dividendelor; - plata dobînzilor (provenite din activitatea financiară). Modul de întocmire a Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti 76. Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti se întocmeşte conform metodei directe. 77. Informaţia obţinută prin aplicarea acestei metode evidenţiază principalele tipuri de încasări şi plăţi băneşti pe tipuri de activităţi şi poate fi utilă la prognozarea fluxurilor mijloacelor băneşti. Utilizînd metoda directă, datele privind încasările şi plăţile la principalele tipuri de activităţi ale băncii pot fi obţinute din documentaţia contabilă proprie (registrele contabile, datele conturilor bancare etc.) 78. Pentru verificarea corectitudinii calculului fluxului net al mijloacelor băneşti din activitatea operaţională poate fi utilizată metoda indirectă, prin care rezultatul net din această activitate se corectează luînd în consideraţie operaţiunile nonmonetare şi modificările activelor curente şi obligaţiunilor pe termen scurt. Raportarea fluxului mijloacelor băneşti în neto-bază 79. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din unele activităţi bancare poate fi reflectat pe o bază netă: a) plăţile şi încasările din ordinul clienţilor, în cazul în care mijloacele băneşti sînt legate în mare măsură de activitatea clientului, dar nu de a băncii, aşa ca: - mijloacele gestionate de compania investiţională la ordinul clienţilor; - arenda colectată şi transmisă deţinătorului de bunuri imobiliare la ordinul acestuia; - acceptarea şi rambursarea depozitelor la vedere ale unei bănci. b) plăţile şi încasările pentru operaţiunile cu un nivel înalt de rotaţie, sume mari şi termene scurte de scadenţă, aşa ca: - sumele principale ale creditului acordat utilizatorilor de cartele de credit; - procurarea şi comercializarea hîrtiilor de valoare investiţionale; - alte obligaţiuni (împrumuturi) pe termen scurt, de exemplu o lună şi mai puţin. c) încasările şi plăţile privind acceptarea şi rambursarea depozitelor cu o dată fixă de scadenţă. d) plasarea şi retragerea depozitelor de la alte instituţii financiare. e) creditele acordate clienţilor şi rambursarea acestor credite. Fluxul mijloacelor băneşti în valută străină 80. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din tranzacţiile efectuate în valută străină se reflectă în moneda naţională la cursul oficial al BNM la data încasării sau plăţii mijloacelor băneşti, dacă nu este prevăzut altfel. 81. Diferenţele de curs ce provin din evaluarea activelor şi obligaţiunilor în valută străină nu se includ în fluxul mijloacelor băneşti. Însă influenţa cursului de schimb asupra mijloacelor băneşti este reflectată în situaţia fluxului mijloacelor băneşti pentru asigurarea concordanţei modificării soldului mijloacelor băneşti la începutul şi sfîrşitul perioadei gestionare. Această valoare este prezentată separat de fluxurile legate de activităţi operaţionale, investiţionale, financiare şi include diferenţele acestor fluxuri. 82. Fluxul mijloacelor băneşti al subdiviziunilor băncii de peste hotare se reflectă în moneda naţională la cursul oficial al BNM la data încasării sau plăţii mijloacelor băneşti. Fluxul mijloacelor băneşti exprimat în valută străină se reflectă în raport în conformitate cu prevederile S.N.C. 21 "Efectele variaţiilor cursurilor valutare". Posturi extraordinare 83. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din situaţii extraordinare se reflectă separat în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti. 84. Prezentarea separată a fluxului mijloacelor băneşti provenit din situaţii extraordinare este necesară pentru ca utilizatorii să poată înţelege natura şi influenţa acestora asupra fluxului mijloacelor băneşti curent şi ulterior al băncii. Exemple de fluxuri ale mijloacelor băneşti reflectate în posturi extraordinare pot fi: - compensările primite pentru acoperirea pierderilor provocate de calamităţi, - ieşirea numerarului din casă în urma jafurilor, incendiilor. Dobînzi şi dividende 85. Fluxul mijloacelor băneşti din dobînzi şi dividende încasate sau plătite va fi prezentat separat. Fiecare din aceste fluxuri trebuie să fie reflectat la una din activităţi: operaţională, investiţională sau financiară. Această clasificare trebuie păstrată şi transmisă dintr-o perioadă gestionară în alta. 86. Suma totală a dobînzilor plătite în perioada gestionară se reflectă în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, indiferent de faptul dacă a fost inclusă la cheltuieli în Raportul privind rezultatele financiare sau capitalizată în Bilanţul contabil în conformitate cu varianta alternativă de evidenţă prevăzută de S.N.C. 23 "Cheltuieli privind împrumuturile". Dobînda plătită, precum şi dobînda încasată sînt, de obicei, clasificate drept fluxul mijloacelor băneşti din activitatea operaţională. Dobînzile atît încasate cît şi plătite, provenite din activităţile investiţionale sau financiare, se reflectă în Raport nemijlocit pe tipuri de activităţi. 87. Dividendele încasate se reflectă ca un flux al mijloacelor băneşti din activitatea investiţională, deoarece acestea prezintă un venit din capitalul investit, iar dividendele plătite - ieşiri de mijloace băneşti provenite din activitatea financiară, deoarece acestea constituie plăţi pentru atragerea capitalului de la acţionari. 88. Dividendele plătite pot fi incluse în fluxul din activitatea operaţională, ceea ce permite potenţialilor investitori să evalueze capacitatea instituţiei financiare de a plăti dividende. Dividendele încasate pot fi incluse în fluxul din activitatea operaţională, dacă ele se folosesc la calcularea veniturilor şi cheltuielilor, dar nu sînt calificate ca venit din capitalul investit. Impozit pe venit 89. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din impozit pe venit se prezintă separat şi se clasifică drept flux de mijloace băneşti din activitatea operaţională, cu excepţia situaţiei în care el poate fi identificat în mod specific ca activitate investiţională sau financiară. 90. Impozitele pe venit plătite şi restituite sînt clasificate, de obicei, drept flux de mijloace băneşti din activitatea operaţională. Totuşi, atunci cînd este posibilă identificarea fluxului din impozit cu o tranzacţie individuală clasificată drept activitate investiţională sau financiară, fluxul mijloacelor băneşti din impozit va fi clasificat corespunzător ca activitate investiţională sau financiară. Atunci cînd fluxurile mijloacelor băneşti de impozite sînt alocate la mai mult de o clasă de activităţi, este prezentată valoarea totală a impozitelor plătite. Investiţii în părţi legate 91. La efectuarea investiţiilor în filiale, întreprinderi asociate sau fiice investitorul reflectă în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti informaţie restrînsă, de exemplu, dividendele primite şi plăţile efectuate. 92. Banca care participă la o întreprindere mixtă include în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti consolidat cota sa proporţională în mişcarea mijloacelor băneşti ale întreprinderii sub control mixt. Achiziţionarea sau vînzarea filialelor şi a altor întreprinderi 93. Fluxul mijloacelor băneşti provenit din achiziţionarea sau vînzarea filialelor şi a altor unităţi se prezintă în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti separat şi se clasifică drept flux de mijloace băneşti din activitatea investiţională. 94. Banca trebuie să dezvăluie în anexele la Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti informaţia despre vînzarea şi/sau achiziţionarea filialelor şi a altor întreprinderi în cursul perioadei gestionare şi anume: a) mărimea totală a vînzărilor şi/sau achiziţionărilor; b) mărimea vînzărilor şi/sau achiziţionărilor plătite contra mijloace băneşti; c) suma mijloacelor băneşti de care dispune filiala sau alte întreprinderi vîndute şi/sau achiziţionate; d) valoarea activelor sau obligaţiunilor pe categorii, cu excepţia mijloacelor băneşti de care dispune filiala sau alte întreprinderi vîndute şi/sau achiziţionate; 95. Rezultatul fluxului mijloacelor băneşti din vînzări şi achiziţionări ale filialelor şi al altor întreprinderi se prezintă separat de fluxul total al mijloacelor băneşti din activităţile operaţională, investiţională şi financiară. Informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti din vînzări se reflectă separat de informaţia privind fluxul mijloacelor băneşti provenit din achiziţionări. 96. Suma totală a mijloacelor băneşti plătite sau încasate ca rezultat al vînzării sau achiziţionării filialelor şi a altor întreprinderi este reflectată în Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti după deducerea altor mijloace băneşti plătite sau încasate. Operaţiuni nonmonetare 97. Operaţiunile bancare fără utilizarea mijloacelor băneşti nu se reflectă în raportul privind fluxul mijloacelor băneşti. 98. Băncile pot efectua diferite operaţiuni nonmonetare cu caracter investiţional şi financiar - procurarea mijloacelor fixe din contul creditelor pe termen lung, stingerea datoriilor prin emiterea şi transmiterea către creditori a acţiunilor (altor hîrtii de valoare) suplimentare etc. Operaţiunile bancare aferente activităţilor operaţionale, investiţionale sau financiare care se reflectă numai în evidenţa internă a băncii (decontările între clientela băncii, decontările între clienţi şi bancă, majorarea capitalului social din capitalul propriu ş.a.) de asemenea, se consideră operaţiuni nonmonetare. Exemple de operaţiuni nonmonetare pot fi: - procurarea bunurilor prin asumarea obligaţiunilor financiare legate de aceasta sau din contul leasingului financiar; - plata dividendelor în forma de acţiuni; - convertirea hîrtiilor de valoare plasate în acţiuni; - luarea în posesia băncii a gajului din contul creditului nerambursat; - formarea reducerilor pentru pierderi la credite şi altor rezerve; - amortizarea sconturilor şi primelor la hîrtii de valoare; - uzura activelor materiale; - amortizarea activelor nemateriale; - venituri calculate, dar neprimite; - cheltuieli calculate, dar neplătite; - majorarea (diminuarea) valorii activelor. 99. Informaţia privind operaţiunile nonmonetare se dezvăluie în anexele la Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti, oferind posibilitatea utilizatorilor de a evalua mai exact volumul activităţii bancare. 11. Alineatul 59 devine respectiv 100. În acest alineat cuvintele "Anexa 3 Notele explicative la rapoartele financiare" se substituie prin cuvintele "Anexa 4 Notele explicative la rapoartele financiare". Se introduce textul "Anexa 3 Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti". 12. "Anexa 3 Notele explicative la rapoartele financiare" se modifică în "Anexa 4 Notele explicative la rapoartele financiare". În această anexă se introduce un alineat nou cu următorul conţinut: (13) Fluxul mijloacelor băneşti În anexele la Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti banca trebuie să indice separat valoarea considerabilă a mijloacelor băneşti care nu pot fi utilizate de către bancă. Această informaţie trebuie să fie însoţită de comentariile conducerii băncii. Este deosebit de util de a include în anexele la Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti informaţia suplimentară privind soldurile mijloacelor băneşti care nu sînt disponibile. Aceste date însoţite de comentariile conducerii vor ajuta potenţialilor investitori să evalueze situaţia financiară şi lichiditatea băncii. Exemple de asemenea informaţie: - creditele obţinute, dar neutilizate care pot fi ulterior folosite; - fluxul mijloacelor băneşti pentru fiecare subdiviziune. 13. Se introduce Anexa 3 "Raport privind fluxul mijloacelor băneşti". Anexa 3 (model) RAPORT PRIVIND FLUXUL MIJLOACELOR BĂNEŞTI ------------------------------------------------------------------------- Nr.| Denumirea articolului | Anul | Anul d/o| |gestionar|precedent ------------------------------------------------------------------------- I. ACTIVITATEA OPERAŢIONALĂ 1. Încasări privind dobînzi şi comisioane 2. Plăţi privind dobînzi şi comisioane 3. Încasări privind credite anterior trecute la scă- deri din contul reducerilor pentru pierderi la credite 4. Încasări privind alte venituri 5. Plăţi privind salariaţii 6. Plăţi privind furnizorii şi antreprenorii 7. Încasări pînă la schimbări în active şi obligaţi- uni Majorarea (diminuarea) activelor 8. Încasări (plăţi) privind plasări şi credite acor- date băncilor 9. Încasări (plăţi) privind depozite plasate în BNM 10. Încasări (plăţi) privind credite acordate clien- telei 11. Încasări privind hîrtii de valoare 12. Plăţi privind hîrtii de valoare 13. Încasări (plăţi) privind alte active Majorarea (diminuarea) obligaţiunilor 14. Încasări (plăţi) privind depozite de la clienţi 15. Încasări (plăţi) privind depozite şi împrumuturi de la bănci 16. Încasări (plăţi) privind alte obligaţiuni 17. Fluxul pînă la impozitul pe venit 18. Plăţi privind impozitul pe venit 19. Fluxul net din activitatea operaţională II. ACTIVITATEA INVESTIŢIONALĂ 20. Încasări (plăţi) privind credite acordate clien- telei 21. Încasări (plăţi) privind hîrtii de valoare inves- tiţionale 22. Încasări privind active materiale 23. Plăţi privind active materiale 24. Încasări privind active nemateriale 25. Plăţi privind active nemateriale 26. Încasări privind dividende 27. Încasări privind dobînzi 28. Încasări (plăţi) privind investiţii în părţi le- gate 29. Încasări privind vinderea filialelor şi a altor întreprinderi 30. Plăţi privind achiziţionarea filialelor şi a al- tor întreprinderi 31. Fluxul net din activitatea investiţională III. ACTIVITATEA FINANCIARĂ 32. Încasări privind emisia acţiunilor şi altor hîr- tii de valoare proprii 33. Plăţi privind răscumpărarea acţiunilor şi altor hîrtii de valoare proprii 34. Încasări (plăţi) privind împrumuturi pe termen lung 35. Încasări privind datorii subordonate 36. Plăţi privind datorii subordonate 37. Plăţi privind dividende 38. Plăţi privind dobînzi 39. Fluxul net din activitatea financiară IV. FLUXUL NET PÎNĂ LA POSTURI EXTRAORDINARE 40. Încasări (plăţi) extraordinare V. FLUXUL NET TOTAL 50. Diferenţe pozitive (negative) ale cursului de schimb valutar VI. MIJLOACE BĂNEŞTI ŞI ECHIVALENTE DE MIJLOACE BĂNEŞTI 51. Soldul mijloacelor băneşti la începutul perioa- dei gestionare 52. Soldul mijloacelor băneşti la sfîrşitul perioa- dei gestionare II. Controlul asupra executării prezentei hotărîri îl exercită Departamentul contabilitate şi decontări (dna Olga Osadciuc). III. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE AL BĂNCII NAŢIONALE A MOLDOVEI Leonid TALMACI Chişinău, 29 martie 2001. Nr. 78.