Hotarîre nr.7 din 06.03.2015 cu privire la aprobarea Raportului de activitate a Curţii de Conturi pe anul 2014
CURTEA DE CONTURI
H O T Ă R Î R E
cu privire la aprobarea Raportului de activitate
a Curţii de Conturi pe anul 2014
nr. 7 din 06.03.2015
(în vigoare 17.04.2015)
Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 94-97 art.11 din 17.04.2015
* * *
În conformitate cu art.7, art.8 alin.(2), art.15 şi art.16 din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea de Conturi
HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Raportul de activitate a Curţii de Conturi pe anul 2014 şi se prezintă Parlamentului Republicii Moldova.
2. Prezenta hotărîre şi Raportul de activitate a Curţii de Conturi pe anul 2014 se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTELE CURŢII DE CONTURI | Serafim URECHEAN |
| Nr.7. Chişinău, 6 martie 2015. | |
Aprobat
prin Hotărîrea Curţii de Conturi
nr.7 din 6 martie 2014
RAPORTUL DE ACTIVITATE
al Curţii de Conturi pe anul 2014
CUVÎNT ÎNAINTE
Acum 20 de ani şi-a început activitatea instituţia supremă de audit a ţării – Curtea de Conturi a Republicii Moldova, unica autoritate publică cu rol de auditare a finanţelor publice ale statului şi de exercitare a controlului asupra formării, gestionării şi utilizării resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului de stat.
Pe parcursul anului 2014 au fost depuse eforturi sporite pentru asigurarea continuităţii procesului de dezvoltare a instituţiei, de îmbunătăţire a activităţii de audit şi de perfecţionare profesională a angajaţilor, ceea ce a condus la rezultate plauzibile şi la o mai bună recunoaştere şi apreciere a Curţii de Conturi în societate. În această perioadă a fost desfăşurată o muncă intensă în contextul implementării Planului de Dezvoltare Strategică al Curţii de Conturi pentru anii 2011-2015.
De menţionat că în anul 2014 au fost aprobate modificări importante la Legea Curţii de Conturi, instituţia supremă de audit fiind învestită cu dreptul de “a constata faptele contravenţionale”. De asemenea, completările operate la Codul contravenţional al Republicii Moldova prevăd “răspunderea contravenţională în condiţiile legii pentru neexecutarea hotărîrilor Curţii de Conturi”. Astfel, instituţia de audit public a obţinut pîrghii pentru impulsionarea eficienţei activităţii sale, prin sporirea nivelului de responsabilitate al entităţilor faţă de recomandările şi cerinţele Curţii.
Pe de altă parte, cooperarea cu organismele internaţionale de specialitate şi cu instituţiile supreme de audit din alte ţări, în plan bilateral şi multilateral, deţine o pondere considerabilă în ansamblul activităţilor Curţii de Conturi.
Astfel, în anul 2014 Curtea de Conturi a Republicii Moldova a devenit membru al Consiliului de Conducere al Organizaţiei Europene a Instituţiilor Supreme de Audit (EUROSAI). Decizia a fost adoptată în cadrul celui de-al IX-lea Congres EUROSAI, care a avut loc în luna iunie la Haga (Regatul Ţărilor de Jos). Acest fapt reprezintă o mare onoare pentru instituţia noastră şi o recunoaştere a activităţii ei la nivel internaţional.
În octombrie 2014 Curtea de Conturi a găzduit Sesiunea a XIV-a a Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI. La acest eveniment au participat delegaţii din Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Rusia şi Tadjikistan. În cadrul sesiunii, CCRM a preluat preşedinţia Consiliului pentru o perioadă de un an.
Un loc aparte în activitatea externă a Curţii de Conturi îl are încheierea acordurilor de cooperare cu instituţiile supreme de audit din ţările europene, dar şi din alte părţi ale lumii, ceea ce asigură schimbul permanent de experienţă şi însuşirea noilor practici de audit. În anul 2014 au fost semnate acorduri bilaterale cu ISA ale Armeniei, Azerbaidjanului, Letoniei şi Tadjikistanului. Totodată, colaborarea internaţională a instituţiei supreme de audit este interdependentă de proiectele cu partenerii externi de dezvoltare instituţională. În 2014, în cadrul cooperării cu Oficiul Naţional de Audit al Suediei (ONAS), în contextul celui de-al treilea Proiect de colaborare CCRM - ONAS pentru anii 2013-2015, au fost organizate activităţi importante de instruire a auditorilor şi de preluare a bunelor practici.
De asemenea, în cadrul Proiectului “Consolidarea capacităţilor Curţii de Conturi a Republicii Moldova”, finanţat de Banca Mondială prin intermediul unui Acord de Grant, instituţia de audit din ţară a iniţiat cu suportul experţilor externi mai multe seminare de instruire şi sporire a competenţelor profesionale.
De menţionat că cel mai recent proiect de dezvoltare instituţională, lansat în anul trecut, este Proiectul Twinning “Consolidarea şi întărirea auditului public extern în Republica Moldova”, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat cu sprijinul partenerilor din Finlanda şi Spania. Primele activităţi şi misiuni de audit în cadrul Proiectului au fost iniţiate la finele anului 2014, fiind de o importanţă majoră pentru consolidarea capacităţilor instituţionale ale CCRM.
Pe viitor Curtea de Conturi va continua procesul de consolidare a potenţialului său şi de sporire a impactului fondurilor publice asupra bunei guvernări, prin aplicarea standardelor internaţionale în domeniul auditului public extern şi celor mai avansate practici ale instituţiilor internaţionale de profil.
Cu respect,
Serafim Urechean,
Preşedintele Curţii de Conturi
CURTEA DE CONTURI LA 20 DE ANI -
de la control la audit
La 8 decembrie 2014 Curtea de Conturi a Republicii Moldova a celebrat 20 de ani de la înfiinţare. Instituţia supremă de audit a fost creată în anul 1994 în baza Departamentului Controlului de Stat, care activa din 1991, după proclamarea independenţei Republicii Moldova.
Denumirea “Curtea de Conturi” a fost utilizată pentru prima oară în Concepţia Controlului de Stat în Republica Moldova (Hotărîrea Parlamentului nr.189-XIII din 19.07.1994), iar art.133 din Constituţie prevede: “Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice”.
Prima Lege a Curţii de Conturi (nr.312-XIII din 08.12.1994) stabilea modul de organizare şi funcţionare a instituţiei, atribuţiile de control, drepturile şi responsabilităţile angajaţilor şi conducerii etc. Perfecţionarea cadrului legal şi structurii sale organizatorice în perioada 2000-2004 a constituit trecerea la o nouă etapă de dezvoltare instituţională şi de ajustare a activităţii la standardele internaţionale, mai cu seamă odată cu semnarea la 22.02.2005 a Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (REV). Printre obiectivele strategice ale documentului era stipulată crearea unei instituţii supreme de audit independente, în conformitate cu standardele internaţionale şi europene şi în contextul bunelor practici în domeniul auditului public extern.
Cu suportul donatorilor străini, prin intermediul Băncii Mondiale şi DFID al Regatului Unit al Marii Britanii, în decembrie 2005 a fost elaborat Planul de Dezvoltare Strategică (PDS) al CCRM pentru perioada 2006-2010, avînd ca obiective de bază consolidarea instituţională, asigurarea unui nivel înalt de profesionalism al angajaţilor, asigurarea unui impact mai mare al activităţii instituţiei etc. Implementarea PDS a fost susţinută de experţii Oficiului Naţional de Audit al Suediei, Oficiului Naţional de Audit al Marii Britanii, Oficiului de Audit al Scoţiei, fiind perfecţionate mecanismele de funcţionare ale instituţiei şi cadrul legal aferent, în conformitate cu standardele internaţionale şi bunele practici în domeniul auditului public extern, prevăzute de Declaraţia de la Lima cu privire la Liniile Directoare ale auditului finanţelor publice, Recomandările de la Praga ale conducătorilor ISA din ţările care aspiră la integrarea europeană, Declaraţia de la Mexic cu privire la independenţa ISA etc.
La 5 decembrie 2008 a fost adoptată o nouă Lege a Curţii de Conturi (nr.261-XVI), elaborată în contextul evoluţiei cadrului legislativ în domeniul managementului finanţelor publice şi armonizată cu acquis-ul comunitar, care a marcat o etapă de trecere calitativ nouă de la organ de control la instituţie de audit public extern. Astfel, pe lîngă independenţa organizatorică, funcţională şi operaţională, Curtea de Conturi a obţinut independenţă financiară.
Prin aprobarea noului Plan de Dezvoltare Strategică pentru anii 2011-2015, Curtea de Conturi a asigurat continuitatea eforturilor de consolidare a instituţiei şi activităţilor iniţiate în cadrul implementării primului PDS, punînd accentul pe calitate, profesionalism şi impact, mizînd pe forţele proprii şi pe cooperarea cu părţile interesate, precum şi pe suportul donatorilor şi partenerilor externi de dezvoltare – ONAS (Proiectul de cooperare), Banca Mondială (Acordul de Grant), Uniunea Europeană (Proiectul Twinning).
Anii 2013-2014 au fost marcaţi de aprobarea de către Curtea de Conturi a Standardelor Internaţionale de Audit ale Instituţiilor Supreme de Audit (ISSAI), în contextul ralierii la bunele practici internaţionale în domeniul auditului public extern.
Instituţia supremă de audit din ţară, prin realizările sale din ultimii ani, a devenit un model de aplicare a principiilor democratice privind transparenţa şi responsabilitatea în administrarea fondurilor publice, fiind unica autoritate care monitorizează gestionarea corectă a resurselor financiare şi a patrimoniului de stat în Republica Moldova.
Astăzi Curtea de Conturi este una dintre instituţiile publice care se află în avangarda procesului de modernizare şi consolidare instituţională, de aliniere la standardele şi bunele practici internaţionale, contribuind permanent la dezvoltarea şi perfecţionarea managementului financiar public şi la instaurarea unei bune guvernări în spiritul valorilor europene.
MISIUNE, VIZIUNE, VALORI
MISIUNE
CARE ESTE ROLUL NOSTRU?
Curtea de Conturi este unica autoritate publică a Republicii Moldova cu rolul de auditare a finanţelor publice şi de exercitare a controlului asupra formării, administrării şi utilizării resurselor financiare publice şi gestionării patrimoniului de stat. Curtea de Conturi exercită misiuni de audit independente, credibile, transparente şi profesioniste, în scopul promovării standardelor înalte de management financiar spre beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova.
VIZIUNE
CE NE PROPUNEM SĂ FIM?
- o instituţie supremă de audit independentă, recunoscută pentru responsabilitate, transparenţă, integritate şi imparţialitate;
- o instituţie supremă de audit apreciată pentru profesionalismul său, pentru calitatea şi impactul activităţii sale, în măsură să ofere părţilor interesate un suport substanţial în îmbunătăţirea şi eficientizarea gestionării finanţelor publice.
VALORI
Valorile Curţii de Conturi sînt elemente-cheie ale culturii auditului extern, care urmează să fie respectate şi dezvoltate pentru realizarea misiunii şi obiectivelor strategice pe care ni le propunem: maturitate instituţională, să facem mai mult la un cost mai mic, profesionalism mai mare, consolidarea unei mai mari responsabilităţi şi transparenţe interne şi externe.
ORGANIZARE INSTITUŢIONALĂ
Cadrul legal general
Articolul 133 din Constituţia Republicii Moldova
(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare publice.
(2) Curtea de Conturi este alcătuită din 7 membri.
(3) Preşedintele Curţii de Conturi este numit de Parlament, la propunerea Preşedintelui acestuia, pentru un termen de 5 ani. Membrii Curţii sînt numiţi de Parlament, la propunerea Preşedintelui acesteia.
(4) Curtea de Conturi prezintă anual Parlamentului un raport asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice.
(5) Alte atribuţii, precum şi modul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi se stabilesc prin lege organică.
Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008
Art.2 (1) Curtea de Conturi este unica autoritate publică a statului care exercită controlul asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public în calitate de instituţie supremă de audit şi este protejată legal de interferenţa din partea organelor de drept sau cu funcţii de control.
Art.6 (1) Curtea de Conturi dispune de independenţă organizaţională, funcţională, operaţională şi financiară conform prezentei legi.
(2) În exercitarea atribuţiilor şi împuternicirilor sale, Curtea de Conturi este independentă şi nu poate fi direcţionată sau controlată de nici o persoană fizică sau juridică.
Structura organizatorică
Curtea de Conturi reprezintă un organism colegial şi ca structură organizatorică integrează conducerea, Plenul şi aparatul instituţiei.
Organigrama Curţii de Conturi
Conducerea
Conducerea Curţii de Conturi este exercitată de Preşedintele Curţii de Conturi. În cazul absenţei Preşedintelui, atribuţiile acestuia sînt exercitate de vicepreşedintele Curţii de Conturi.
Preşedintele
Preşedintele Curţii de Conturi este numit de Parlament pe un termen de 5 ani, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. Preşedintele Curţii de Conturi conduce şi organizează activitatea Curţii de Conturi, aprobă structura organizatorică a instituţiei, componenţa echipelor de audit, convoacă şi prezidează şedinţele Plenului, semnează hotărîrile Curţii de Conturi, reprezintă Curtea de Conturi în relaţiile acesteia cu alte instituţii din ţară şi de peste hotare, iniţiază şi monitorizează procesele de dezvoltare strategică a Curţii de Conturi, exercită şi alte atribuţii prevăzute de lege.
Concomitent, Preşedintele patronează activitatea Direcţiei juridice, Secţiei resurse umane şi securitate, Serviciului finanţe şi buget, contabilului-şef, Serviciului relaţii externe, Serviciului relaţii publice şi imagine, auditorului intern.
Vicepreşedintele
Vicepreşedintele Curţii de Conturi este desemnat de Parlament la propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi, din numărul membrilor acesteia. În lipsa Preşedintelui Curţii de Conturi, vicepreşedintele exercită atribuţiile acestuia, coordonează elaborarea Programelor activităţii de audit ale Curţii şi generalizarea materialelor Raportului anual asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public, pe care îl prezintă comisiei de profil şi Plenului Parlamentului, dirijează şi monitorizează procesul de elaborare şi prezentare Parlamentului pentru aprobare a proiectului de buget al Curţii, patronează activitatea Direcţiei administrative şi logistică, precum şi a Direcţiei servicii generale.
Plenul
Plenul Curţii de Conturi este organul colegial alcătuit din 7 membri, inclusiv Preşedintele şi vicepreşedintele Curţii de Conturi. Membrii Curţii de Conturi se numesc de Parlament, la propunerea Preşedintelui Curţii de Conturi, pe un termen de 5 ani, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
Deciziile Plenului se emit sub formă de hotărîri ale Curţii de Conturi. Plenul adoptă politicile şi strategiile Curţii de Conturi, aprobă proiectul de buget al Curţii, examinează şi aprobă rapoartele de audit, aprobă manuale, standarde de audit, regulamente şi ghiduri, aprobă programele anuale şi multianuale de activitate ale Curţii de Conturi, exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
Membrii Curţii de Conturi patronează activitatea subdiviziunilor de audit din cadrul instituţiei şi coordonează activităţile din Planul de Dezvoltare Strategică al Curţii de Conturi.
Aparatul
Curtea de Conturi îşi desfăşoară activitatea prin personalul cu atribuţii de audit public, personalul de specialitate şi personalul tehnic. Personalul de specialitate acordă asistenţă personalului cu atribuţii de audit public în exercitarea competenţei Curţii de Conturi. Statele de personal ale Curţii de Conturi se aprobă de Parlament.
În anul 2014, Aparatul Curţii a fost organizat în 10 direcţii, dintre care: 3 direcţii generale de audit, 2 direcţii de audit, 1 direcţie generală de metodologie, planificare şi analiză, 1 direcţie juridică, 1 direcţie administrativă şi logistică; 1 direcţie servicii generale, 1 direcţie resurse umane şi securitate şi 4 servicii.
Cadrul normativ-metodologic intern
În scopul armonizării activităţii de audit public extern cu Standardele Internaţionale ale Instituţiilor Supreme de Audit şi cu bunele practici în domeniu, Curtea de Conturi a decis punerea în aplicare din martie 2014 a Liniilor Directoare de audit (ISSAI 1000-9999)1 în cadrul efectuării misiunilor de audit ale situaţiilor financiare, conformităţii şi performanţei.
______________________
1 Hotărîrea Curţii de Conturi nr.7 din 10.03.2014 “Cu privire la aplicarea Liniilor Directoare de Audit (ISSAI 1000-9999) în cadrul auditului public”.
De asemenea, în vederea promovării bunei desfăşurări a activităţii de audit a Curţii de Conturi, reglementările interne au fost suplinite cu un şir de acte normativ-metodologice:
• Regulamentul privind activităţile aferente desfăşurării misiunilor de audit, care stabileşte procedurile de perfectare, vizare, circulaţie şi înregistrare a documentelor în cadrul desfăşurării misiunilor de audit şi se aplică pentru toate tipurile de audit realizate de Curtea de Conturi;
• Regulamentul cu privire la acordarea asistenţei metodologice în procesul de audit, care specifică misiunea, aria şi activităţile realizate în vederea acordării asistenţei metodologice în contextul unui suport competent de specialitate cu privire la aplicarea conformă a manualelor, ghidurilor, instrucţiunilor, formularelor şi altor documente pentru realizarea calitativă a auditurilor efectuate de Curtea de Conturi;
• Metodologia privind elaborarea, modificarea/completarea şi abrogarea hotărîrilor Curţii de Conturi, care are drept scop determinarea unui set de norme/reguli privind structura şi conţinutul hotărîrilor Curţii de Conturi, în vederea asigurării unei abordări univoce de către angajaţi la elaborarea, modificarea/completarea şi abrogarea acestora.
În scopul punerii în aplicare a prevederilor legislaţiei în vigoare privind răspunderea contravenţională pentru neexecutarea hotărîrilor Curţii, a fost aprobat formularul Procesului-verbal cu privire la constatarea contravenţiei.
Totodată, au fost operate modificări şi completări la Regulamentul cu privire la organizarea şi desfăşurarea şedinţelor Plenului Curţii de Conturi, Metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul Curţii de Conturi etc.
ACTIVITĂŢI ŞI PERFORMANŢE OBŢINUTE
Activitatea Plenului Curţii de Conturi
Pentru anul 2014 activitatea Plenului Curţii de Conturi a rezultat în 59 de şedinţe, la care au fost examinate 62 documente prezentate de subdiviziunile instituţiei, fiind aprobate 59 de hotărîri, dintre care 38 cu referire la materialele misiunilor de audit şi 21 de ordin intern, inclusiv cu privire la aprobarea Raportului de activitate al Curţii de Conturi pe anul 2013, Raportului asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi patrimoniului public etc.
Hotărîrile Plenului Curţii de Conturi aprobate conform tematicilor examinate se prezintă în diagrama ce urmează.
Pe parcursul anului de referinţă, activitatea Plenului Curţii de Conturi a fost concentrată, în special, pe examinarea rapoartelor de audit şi aprobarea hotărîrilor privind rapoartele misiunilor de audit, care constituie 66% din numărul total de documente audiate. Hotărîrile privind aprobarea şi modificarea actelor normativ-metodologice au reprezentat 17% din totalul hotărîrilor aprobate, 12% – hotărîrile privind aprobarea şi modificarea Programului activităţii de audit şi a celui al revizuirilor calităţii, iar 5% – hotărîrile privind aprobarea rapoartelor anuale ale Curţii de Conturi, care, în condiţiile legii, au fost remise Parlamentului pentru examinare.
Activitatea de audit a Curţii de Conturi
În vederea alinierii la standardele de activitate ale instituţiilor supreme de audit moderne şi asigurării calităţii activităţii de audit, Curtea de Conturi îşi planifică şi desfăşoară activitatea de audit în mod independent, axîndu-se pe prevederile legale şi standardele internaţionale de audit, efectuînd controlul asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului de stat prin: auditul financiar, auditul conformităţii, auditul performanţei şi alte tipuri de audit.
Potrivit competenţelor stabilite prin lege, precum şi Programului activităţii de audit pe anul 2014, Curtea de Conturi a efectuat 41 misiuni de audit la 355 de entităţi2, care s-au finalizat cu adoptarea a 38 de hotărîri şi aprobarea a 41 rapoarte de audit3.
___________________________________
2 Numărul total de entităţi a fost stabilit luînd în calcul principiul “o entitate o singură dată”, indiferent de numărul şi tipul auditului efectuat la aceasta.
3 O misiune de audit se finalizează cu un raport care se aprobă prin Hotărîrea Curţii Conturi. Printr-o hotărîre poate fi aprobat unul sau mai multe rapoarte.
Din numărul total al misiunilor de audit, 2 au fost efectuate la solicitarea fracţiunilor parlamentare, iar 5 – potrivit angajamentelor asumate faţă de donatorii externi.
O analiză structurală a activităţilor de audit în funcţie de tipul acestora şi entităţile auditate se prezintă în tabelul ce urmează:
Din cele 41 rapoarte de audit, 69% (28 rapoarte) se referă la auditul conformităţii, 12% (5 rapoarte) – la auditul financiar, alte 12% (5 rapoarte) – la auditul performanţei, şi 7% (3 rapoarte) – la auditul TI. Prevalarea auditurilor de conformitate în anul 2014 este condiţionată preponderent de carenţele în respectarea cadrului legislativ-normativ aferent gestionării fondurilor publice, fapt demonstrat de numărul mare de abateri identificate cu privire la organizarea, implementarea şi menţinerea sistemelor de management financiar şi control.
Anul 2014 se caracterizează printr-o descreştere, comparativ cu 2013, a numărului entităţilor supuse auditului din cadrul autorităţilor publice centrale, instituţiilor publice şi autorităţilor publice locale. În acelaşi timp, a crescut numărul entităţilor supuse auditului din categoria Întreprinderi Municipale, Întreprinderi de Stat/Societăţi pe Acţiuni.
Ponderea autorităţilor publice locale a constituit 9,9%, întreprinderilor municipale, întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni – 69,5%, autorităţilor publice centrale, instituţiilor publice şi altor entităţi – 20,6%.
O informaţie mai amplă privind categoriile de entităţi supuse auditurilor în perioada 2013-2014 este redată în tabelul ce urmează.
În anul 2014 se menţine tendinţa de efectuare a unor misiuni mai complexe, prin extinderea ariei de audit. Totodată, prevalează auditurile cu abordarea de sistem, care reprezintă o evaluare în profunzime a sistemelor de management şi control intern, în scopul stabilirii dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea recomandărilor de remediere a lor.
La finele misiunilor de audit, în baza probelor de audit obţinute, au fost exprimate 11 opinii asupra situaţiilor financiare şi formulate 36 de concluzii referitor la conformitatea gestionării fondurilor publice, inclusiv a patrimoniului public, precum şi privind respectarea criteriilor de performanţă. Astfel, din totalul opiniilor exprimate ce ţin de acurateţea şi corectitudinea rapoartelor (situaţiilor) financiare, 5 opinii au fost cu rezerve şi 6 – fără rezerve. La fel ca în anul 2013, nu au fost cazuri de exprimare a opiniilor contrare sau de refuz de exprimare a opiniei de audit. În unele cazuri, în funcţie de obiectivele auditului, în cadrul aceluiaşi raport au fost expuse atît opinii privind situaţiile financiare, cît şi concluzii privind conformitatea utilizării fondurilor publice.
Activitatea de monitorizare a executării cerinţelor şi implementării recomandărilor Curţii de Conturi
Curtea de Conturi, prin activitatea de monitorizare a executării cerinţelor şi implementării recomandărilor de audit, verifică/evaluează acţiunile întreprinse de entităţi pentru remedierea deficienţelor/abaterilor constatate de audit şi determină impactul activităţilor de audit asupra eficienţei utilizării fondurilor publice şi patrimoniului de stat.
La începutul anului 2014 în regim de monitorizare se regăseau 141 de hotărîri privind rapoartele de audit ce vizează perioada 2009-2013. În urma acţiunilor întreprinse în procesul de monitorizare, inclusiv prin verificarea la faţa locului în cadrul misiunilor de audit ulterioare, au fost scoase din regim de monitorizare 39 de hotărîri privind aprobarea rapoartelor de audit pe anii precedenţi, cu reiterarea, după caz, a cerinţelor şi recomandărilor din rapoartele şi hotărîrile de audit aprobate în anul 2014. Pe parcursul anului 2014 au fost preluate în scop de monitorizare 38 de hotărîri privind aprobarea rapoartelor de audit.
În vederea înlăturării neregulilor atestate şi îmbunătăţirii gestiunii financiare a fondurilor publice, au fost formulate 795 de cerinţe şi recomandări. Din totalul acestora, pentru 61,3% din cerinţe/recomandări termenul de executare nu a expirat, iar din numărul total de 308 cerinţe/recomandări, al căror termen de executare prevăzut în hotărîri a expirat, au fost executate/implementate 27%, parţial executate/implementate – 39%, şi neexecutate/neimplementate – 34%.
O analiză în dinamică a nivelului de executare a cerinţelor şi recomandărilor se prezintă în tabelul de mai jos.
Notă:
* Sînt atestate ca executate/implementate parţial cerinţele şi recomandările pentru care informaţiile de confirmare a executării lor prezentate de către entitate nu sînt complete (fie nu sînt anexate documentele confirmative, fie măsurile întreprinse nu sînt suficiente, fiind doar iniţiate unele proceduri).
Deşi pe parcursul ultimilor ani tendinţa de executare a cerinţelor şi de implementare a recomandărilor Curţii de Conturi se poate caracteriza drept una pozitivă, ponderea celor neexecutate rămîne în continuare pregnantă.
Totodată, diminuarea numărului de cerinţe/recomandări formulate urmare a misiunilor de audit efectuate în anul 2014 se datorează, în mare parte, sporirii calităţii de formulare a acestora, precum şi intensificării procesului de comunicare şi conlucrare cu entităţile auditate. În acest scop, pe parcursul desfăşurării auditurilor au fost întreprinse măsuri de remediere a deficienţelor constatate, care nu necesită eforturi financiare speciale. De regulă, acestea se referă la ţinerea evidenţei contabile în conformitate cu regulamentele existente, la modul de funcţionare a departamentelor şi de interacţiune a acestora, la asigurarea transparenţei în activitate etc.
Astfel, entităţile auditate au întreprins măsuri de corectare a erorilor admise în evidenţa contabilă privind operaţiunile economice efectuate sau unele elemente contabile, valoarea acestora constituind 55,5 mil.lei; au înregistrat la OCT patrimoniu public în valoare de 3,2 mil.lei; au calculat şi au stabilit spre încasare în BPN taxe şi impozite în valoare de 0,1 mil.lei, precum şi au întreprins măsuri de încasare a sumei de 1,3 mil.lei, care include taxe, impozite, plăţi achitate neregulamentar. Totodată, valoarea bunurilor, imobilelor, terenurilor proprietate publică luate în evidenţă contabilă de către instituţiile auditate a însumat 652 mil.lei.
Pornind de la faptul că cerinţele şi recomandările Curţii de Conturi constituie pentru autorităţile publice instrumente importante prin care acestea urmează să-şi îmbunătăţească activitatea de administrare a resurselor financiare publice, să-şi crească performanţa utilizării lor, aducînd plusvaloare managementului financiar, o bună parte din entităţi au dat dovadă de responsabilitate şi atitudine conştientă în acest sens, prin întreprinderea măsurilor de rigoare privind remedierea situaţiilor constatate în cadrul misiunilor de audit.
Urmare a activităţii de monitorizare, se relevă că pe parcursul anului 2014 entităţile auditate au restabilit în evidenţa contabilă imobile, terenuri proprietate publică, alte bunuri în valoare de 245,2 mil.lei, au asigurat înregistrarea la OCT a patrimoniului proprietate publică în valoare de 135,6 mil.lei. Totodată, au întreprins măsuri de corectare a erorilor admise în evidenţa contabilă privind operaţiunile economice efectuate sau unele elemente contabile, valoarea acestora constituind 445,8 mil.lei, au calculat taxe, impozite şi alte plăţi în sumă de 0,4 mil.lei, au întreprins măsuri de încasare în BPN a sumei de 0,7 mil.lei şi de restituire a plăţilor în sumă de 1,5 mil.lei achitate neregulamentar.
În aspectul categoriilor de entităţi, partea majoră a cerinţelor/recomandărilor neexecutate/neimplementate o reprezintă cele înaintate autorităţilor publice centrale şi instituţiilor din subordinea acestora – circa 61% din total, urmate de cele înaintate autorităţilor publice locale, situaţie ce poate fi vizualizată în tabelul ce urmează.
Printre factorii care au condiţionat neexecutarea hotărîrilor Curţii de Conturi putem enumera: controlul nesatisfăcător din partea organelor ierarhic superioare, insuficienţa procesului de cooperare între instituţiile de toate nivelurile, iresponsabilitatea unor persoane cu funcţii de răspundere în vederea preluării bunelor practici la gestionarea fondurilor publice şi patrimoniului de stat, neidentificarea tuturor posibilităţilor de realizare a unor acţiuni eficiente şi corelate cu cerinţele/recomandările Curţii de Conturi, destinate să elimine disfuncţionalităţile stabilite în administrarea resurselor şi bunurilor publice, precum şi excluderea perpetuării aceloraşi încălcări.
De asemenea, Curtea de Conturi, prin identificarea problemelor/carenţelor pe parcursul misiunilor de audit, înaintarea recomandărilor şi monitorizarea executării lor, a contribuit şi la armonizarea cadrului legal şi celui regulator în domeniile auditate, precum: sistemul bugetar-fiscal şi sistemul public de asigurări medicale, administrarea şi gestionarea patrimoniului, tehnologiile informaţionale, mediul etc.
Activitatea de control şi asigurare a calităţii
În procesul de audit controlul calităţii reprezintă o acţiune complexă şi continuă de identificare şi administrare a activităţilor necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate, urmînd a fi realizat la fiecare etapă a auditului, atît pe parcursul desfăşurării, cît şi după finalizare. Scopul acestei acţiuni este promovarea utilizării eficiente a resurselor alocate şi realizarea de audituri la cel mai înalt nivel de calitate, prin aplicarea uniformă a standardelor şi a actelor normative interne.
În contextul asigurării consecvente a calităţii activităţilor de audit public extern, prin stabilirea şi menţinerea unui sistem eficient de control al calităţii, potrivit Ghidului privind cadrul calităţii, în anul 2014 Curtea de Conturi a organizat 4 acţiuni de revizuire internă a calităţii în procesul de realizare a misiunilor de audit. Totodată, în cadrul implementării proiectelor de dezvoltare a CCRM, realizate cu suportul ONAS şi BM, unele misiuni au fost supuse revizuirilor calităţii de către experţi externi.
Realizarea activităţilor de revizuire a calităţii urmăreşte asigurarea calităţii auditurilor prin:
• oferirea unor consultări şi evaluări adecvate a raţionamentelor şi concluziilor semnificative de audit, cu înaintarea propunerilor de rigoare în cadrul revizuirilor efectuate în procesul auditului;
• oferirea unei asigurări rezonabile că politicile şi procedurile privind sistemul propriu de control al calităţii sînt relevante, funcţionează eficient şi sînt aplicate în practică pentru atingerea obiectivelor stabilite;
• identificarea oportunităţilor destinate să contribuie la îmbunătăţirea calităţii activităţii de audit şi la creşterea impactului acesteia prin stabilirea şi promovarea/diseminarea bunelor practici printre angajaţii Curţii;
• relevarea lacunelor/slăbiciunilor în activitatea de audit şi oferirea suportului în determinarea măsurilor de îmbunătăţire a auditului; eliminarea acestor lacune prin strategii de instruire şi dezvoltare etc.
Principalele constatări, concluzii şi recomandări consemnate în rapoartele privind asigurarea calităţii, întocmite pentru fiecare subdiviziune de audit supusă evaluării în anul 2014, au fost prezentate în timp util conducerii acesteia şi aduse la cunoştinţă personalului relevant al Curţii de Conturi.
Verificările efectuate pentru evaluarea şi asigurarea calităţii misiunilor de audit organizate şi desfăşurate au stabilit că, în general, au fost întreprinse unele măsuri în vederea îmbunătăţirii modului de realizare a auditului, prin implementarea, după caz, a recomandărilor revizuirilor anterioare. Totodată, abordarea propriu-zisă a tematicii auditurilor necesită îmbunătăţiri. Astfel, au fost evidenţiate şi unele rezerve de îmbunătăţire ce ţin, în principiu, de:
• organizarea, planificarea, executarea şi raportarea acţiunilor de audit în anul 2014 în conformitate cu standardele de audit puse în aplicare de Curtea de Conturi;
• desfăşurarea şi implementarea procedurilor de control şi asigurare a calităţii potrivit prevederilor cadrului normativ relevant.
Pentru perfecţionarea activităţii de audit, inclusiv a activităţii subdiviziunilor evaluate, au fost formulate recomandări privind:
• respectarea riguroasă a reglementărilor interne privind organizarea şi desfăşurarea misiunilor de audit;
• intensificarea monitorizării acţiunilor de audit în vederea respectării întocmai a reglementărilor interne; asigurarea bunei pregătiri a auditorilor publici externi de către responsabilii de audit;
• dezvoltarea şi ajustarea continuă a cadrului normativ-metodologic în scopul conformării acestuia celor mai bune practici în domeniu;
• asigurarea unui mecanism eficient de instruire şi perfecţionare profesională a auditorilor în cadrul CCRM, inclusiv prin diseminarea bunelor practici privind activitatea profesională.
Activitatea juridică
Colaborarea cu organele de drept
În scopul gestionării şi raportării faptelor care au la bază suspiciuni rezonabile de fraudă sau infracţiuni, Curtea de Conturi colaborează cu organele de drept şi cu alte organe de resort. Astfel, în anul 2014 CCRM a remis organelor de drept materialele a 6 audituri, după a căror examinare au fost pornite 3 cauze penale, dintre care: una a fost clasată, a fost emis un refuz în pornirea urmăririi penale, 6 materiale au fost anexate la cauzele penale pornite anterior, iar 2 se află în curs de investigare. Totodată, pe parcursul anului Curtea de Conturi a remis 3 materiale Comisiei Naţionale de Integritate şi 2 materiale – Consiliului Concurenţei (Anexa nr.1).
În temeiul prevederilor art.9 alin.(1) din Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, pentru eficientizarea interacţiunii între Instituţia Supremă de Audit şi organele de drept, Curtea de Conturi, de comun cu Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne şi Centrul Naţional Anticorupţie, a aprobat la 18 iulie 2014 Regulamentul Consiliului de colaborare, din care fac parte specialişti calificaţi ai organelor de drept nominalizate.
De asemenea, în scopul promovării unei conlucrări eficiente cu organele de drept, alte autorităţi publice şi asociaţii profesionale, au fost semnate 7 acorduri de colaborare între Curtea de Conturi cu: Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Casa Naţională a Asigurărilor Sociale, Î.S. “Cadastru”, Comisia Naţională de Integritate, Consiliul Concurenţei şi Uniunea Profesională Asociaţia Auditorilor şi Societăţilor de Audit din Republica Moldova “AFAM”.
Reprezentarea în instanţele judecătoreşti
În perioada de referinţă, interesele Curţii de Conturi au fost reprezentate în instanţele de judecată în cadrul a 10 litigii, dintre care:
• 3 litigii în procedura contenciosului administrativ (unul – la cererea de chemare în judecată a Curţii de Conturi);
• un litigiu de muncă;
• 6 litigii în care Curtea de Conturi participă în calitate de intervenient accesoriu.
Pe parcursul anului 2014 nici o hotărîre a Curţii de Conturi prin care au fost aprobate rapoartele de audit nu a fost contestată, de asemenea nu a fost adoptată nici o decizie judecătorească definitivă contrar intereselor instituţiei, iar în acţiunea civilă la cererea depusă, Curtea a obţinut cîştig de cauză (Anexa nr.2).
Avizarea şi expertizarea juridică a proiectelor de acte legislative şi normative
Curtea de Conturi contribuie la îmbunătăţirea managementului financiar şi prin avizarea şi expertizarea propunerilor legislative şi proiectelor de modificare şi completare a cadrului normativ-legislativ existent. Avizele sînt solicitate de Parlament, Guvern şi autorităţile publice centrale, fiind aplicate la definitivarea proiectelor respective.
În acest context, au fost avizate 15 proiecte elaborate de autorităţile publice, printre care:
• aviz la proiectul de Lege privind opoziţia parlamentară;
• aviz la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea cu privire la statutul judecătorului, Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei, art.19 din Codul electoral, art.12 din Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Legea privind Serviciul de Informaţii şi Securitate, Codul penal, Legea cu privire la Centru Naţional Anticorupţie);
• aviz la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (degrevarea instanţelor superioare de soluţionarea unor cauze, atribuirea competenţei de judecare a cauzelor în fond judecătoriilor);
• aviz la proiectul Hotărîrii Guvernului “Privind serviciul electronic guvernamental de semnătură digitală (MSign)”;
• aviz la proiectul Hotărîrii Guvernului “Pentru modificarea şi completarea unor hotărîri ale Guvernului” (HG nr.329 din 28.05.2012 “Cu privire la Serviciul Electronic Guvernamental de Plăţi Electronice”, HG nr.280 din 24.04.2013 “Cu privire la unele acţiuni de implementare a Serviciului Guvernamental de Plăţi Electronice (MPay)”);
• aviz la proiectul Hotărîrii Guvernului “Cu privire la crearea Sistemului informaţional automatizat “Registrul ajutorului de stat din Moldova”;
• aviz la proiectul Hotărîrii Guvernului “Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţa cazurilor de influenţă necorespunzătoare”;
• aviz la proiectul Hotărîrii Guvernului “Privind aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr.962 din 21 august 2006 “Cu privire la mijloacele speciale ale SIS””;
• aviz la proiectele Acordului dintre UE şi RM privind participarea Republicii Moldova la programul UE “Competitivitatea întreprinderilor şi IMM-urilor” şi Decretului Preşedintelui Republicii Moldova privind iniţierea negocierilor şi aprobarea semnării acordului nominalizat;
• aviz la proiectul Hotărîrii Guvernului “Cu privire la modificarea şi completarea Hotărîrii Guvernului nr.12 din 19 ianuarie 2010”, la proiectul Regulamentului cu privire la cadrul instituţional şi mecanismul de coordonare a asistenţei externe acordate Republicii Moldova de organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare şi la proiectul Regulamentului cu privire la Platforma pentru informarea mediului de afaceri privind asistenţa financiară disponibilă”;
• aviz la proiectul Hotărîrii Guvernului “Privind serviciul electronic guvernamental de jurnalizare (MLog)”;
• aviz la proiectul Hotărîrii Guvernului “Cu privire la Serviciul Guvernamental de Notificare (MNotify)”;
• aviz la proiectul Hotărîrii Guvernului “Pentru iniţierea negocierilor şi aprobarea semnării Acordului de finanţare dintre GPM şi UE privind Programul de suport pentru Reformele Politicii Finanţelor Publice din Republica Moldova”;
• aviz la proiectul Hotărîrii Guvernului “Privind aprobarea Regulamentului cu privire la implementarea programelor de cooperare transfrontalieră şi transnaţională pentru perioada 2014”;
• aviz la proiectul Hotărîrii Guvernului “Cu privire la Oficiul pentru Coordonarea Programelor de Cooperare Transfrontalieră”.
ACTIVITATEA INTERNAŢIONALĂ
Pe parcursul anului 2014, activitatea internaţională a Curţii de Conturi a fost orientată spre consolidarea capacităţilor instituţionale, dezvoltarea abilităţilor profesionale de efectuare a auditului public extern în conformitate cu cele mai bune practici.
Organizaţiile internaţionale de profil al căror membru este Curtea de Conturi
Curtea de Conturi, în calitate de Instituţie Supremă de Audit, este membru a 4 organizaţii şi asociaţii internaţionale de profil: Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI); Organizaţia Europeană a Instituţiilor Supreme de Audit (EUROSAI); Asociaţia Instituţiilor Supreme de Audit Francofone (AISCCUF); Consiliul conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI).
Curtea de Conturi a Republicii Moldova a realizat o reprezentare echilibrată în cadrul activităţilor organizate de INTOSAI, EUROSAI şi Consiliul conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI, consolidîndu-şi în mod constant participarea.
Organizaţia Internaţională a Instituţiilor Supreme de Audit (INTOSAI) este organizaţia “umbrelă” a ISA în ceea ce priveşte controlul şi auditul extern al finanţelor publice la nivel mondial, fiind fondată în anul 1953. De mai bine de 50 de ani INTOSAI oferă un cadru instituţionalizat de promovare a schimbului de cunoştinţe şi experienţă, îmbunătăţind auditul public extern la nivel mondial şi contribuind la consolidarea imaginii, competenţelor şi prestigiului diferitor ISA la nivel naţional, şi nu numai. Motto-ul INTOSAI “Experientia mutua omnibus prodest”, care în limba română semnifică “Experienţa reciprocă este benefică pentru toţi”, susţine pe deplin această ipoteză.
În prezent INTOSAI reuneşte 191 de membri permanenţi şi 5 membri asociaţi. Curtea de Conturi a Republicii Moldova este membru activ al acestei organizaţii din anul 1994 şi face parte din următoarele grupuri de lucru:
• Grupul de lucru privind Indicatorii-cheie naţionali;
• Grupul de lucru privind Datoria publică.
Astfel, în luna februarie 2014, Curtea de Conturi a participat la cea de-a VII-a Întrunire a Grupului de lucru privind Indicatorii-cheie naţionali, unde au fost puse în discuţie subiecte ce vizează practica ISA privind implementarea şi aplicarea indicatorilor-cheie naţionali în activitatea de audit. Totodată, a fost aprobat Planul de acţiuni pentru anul 2015, printre principalele sarcini regăsindu-se: elaborarea în baza Cărţii albe a proiectului standardului privind implementarea indicatorilor-cheie naţionali şi prezentarea acestuia spre aprobare în cadrul următorului Congres INTOSAI; efectuarea unei evaluări a ţărilor membre ale Grupului de lucru privind capacitatea de a utiliza şi promova implementarea indicatorilor-cheie naţionali şi iniţierea instruirilor reprezentanţilor ţărilor membre în implementarea şi utilizarea acestor indicatori.
În perioada 15-16 aprilie 2014, Curtea de Conturi a găzduit cea de-a II-a Reuniune a participanţilor la Auditul paralel şi coordonat al sistemelor informaţionale de management al datoriei publice, activitate organizată în cadrul Grupului de lucru privind Datoria publică al INTOSAI.
La întrunire au participat membrii Grupului de lucru privind Datoria publică, participanţii la Auditul paralel din 10 ţări: Brazilia, Bulgaria, Elveţia, Etiopia, Insulele Fiji, România, Ucraina, Yemen, Zambia, precum şi Republica Moldova.
În cadrul reuniunii au fost abordate următoarele subiecte: progresele auditului internaţional paralel privind sistemele informaţionale de gestionare a datoriei publice, programul actualizat privind sistemul de evaluare financiară şi gestionare a datoriei, sistemele informaţionale de gestionare a datoriei publice în ţările participante, experienţa de audit privind managementul datoriei şi sistemului de analiză financiară în diferite ţări etc.
De menţionat că, în conformitate cu funcţiile delegate, CCRM auditează anual şi domeniul datoriei publice, garanţiilor de stat şi recreditării de stat. Schimbul de experienţă şi de practici între ISA în cadrul activităţilor organizate de Grupul de lucru privind Datoria publică contribuie la dezvoltarea profesională a auditorilor Curţii de Conturi în exercitarea misiunilor de audit în domeniul managementului datoriei publice.
În octombrie 2014 Curtea de Conturi a participat la o altă reuniune a Grupului de lucru privind Datoria publică, la care au fost puse în discuţie diverse aspecte ce ţin de standardele ISSAI în domeniu: aprobarea versiunii revizuite a ISSAI 5421 “Ghidul asupra definirii şi prezentării datoriei publice” şi ISSAI 5410 “Ghid pentru planificarea şi realizarea auditului controlului intern al datoriei publice”, revizuirea ISSAI 5440 “Utilizarea testelor de fond în auditurile financiare”, distribuirea membrilor grupului de lucru al ISSAI 5430 “Expuneri fiscale: Implicaţii pentru managementul datoriei şi rolul ISA” şi ISSAI 5422 “Un exerciţiu cu termeni de referinţă pentru efectuarea auditului de performanţă al datoriei publice” pentru prezentarea comentariilor finale etc. De asemenea, membrii grupului de lucru au aprobat implementarea unei platforme virtuale privind schimbul de cunoştinţe cu Banca Mondială. Utilizarea platformei va fi testată pe parcursul unui an, rezultatele urmînd a fi prezentate în cadrul întrunirii Grupului de lucru din anul 2015.
De asemenea, în perioada 12-16 mai 2014 reprezentanţii Curţii de Conturi au participat la lucrările Grupului de lucru INTOSAI privind valorile şi beneficiile Instituţiilor Supreme de Audit. În cadrul sesiunilor de lucru au fost analizate diverse aspecte privind beneficiile şi valoarea oferită de ISA pentru managementul finanţelor publice şi societate. Totodată, a fost analizat cadrul de evaluare a performanţelor (CEP) ISA. Astfel, au fost prezentate punctele forte şi limitările CEP, metodologia şi principiile de bază de planificare, realizare şi evaluare a performanţelor unei instituţii de audit, precum şi s-a pus accentul pe necesitatea fortificării unor ISA din punct de vedere organizaţional în calitate de model pentru sistemul instituţional naţional. În cadrul sesiunilor a fost discutat modelul de raportare a rezultatelor ISA, a fost simulat procesul de stabilire şi calculare a punctelor de evaluare a activităţii acestora.
Organizaţia Europeană a Instituţiilor Supreme de Audit (EUROSAI) este organizaţia regională a Instituţiilor Supreme de Audit din Europa şi are drept obiective de bază promovarea cooperării profesionale între membrii săi, încurajarea schimbului de informaţie, conlucrarea pentru armonizarea terminologiei în domeniul auditului public extern etc. EUROSAI a fost constituită în anul 1990 şi integrează în prezent 50 de membri, inclusiv Curtea Europeană de Conturi.
CCRM este membru activ al acestei organizaţii din anul 1994, iar din iunie 2014 a devenit membru al Consiliului de Conducere al EUROSAI, urmînd ca în decurs de 6 ani să depună eforturi considerabile şi să se implice activ în activitatea acestui for european. Decizia a fost adoptată în cadrul celui de-al IX-lea Congres EUROSAI, care a avut loc între 16-19 iunie 2014 la Haga, Regatul Ţărilor de Jos.
Grupurile de lucru din care Curtea de Conturi face parte:
• Grupul de lucru privind Auditul fondurilor alocate pentru combaterea efectelor calamităţilor naturale sau a dezastrelor;
• Grupul de lucru privind Auditul mediului;
• Grupul de lucru privind Auditul TI;
• Grupul de auditori pentru Programele de cooperare transfrontalieră din jurul Bazinului Mării Negre 2014-2020.
Astfel, în cadrul celei de-a VI-a Şedinţe a Grupului special de lucru privind Auditul mijloacelor alocate pentru prevenirea şi lichidarea consecinţelor catastrofelor, la care Curtea de Conturi a participat în luna mai, au fost discutate aspectele implementării Standardelor INTOSAI (ISSAI 5500 – Prevederi generale privind auditul activităţilor de ajutoare pentru situaţiile excepţionale, ISSAI 5510 – Auditul prevenirii situaţiilor excepţionale, ISSAI 5520 – Auditul ajutoarelor situaţiilor excepţionale, ISSAI 5530 – Adaptarea procedurilor de audit în vederea luării în considerare a majorării riscurilor de fraudă şi corupţie în faza de acordare a ajutorului după situaţia excepţională etc.). Concomitent, s-a accentuat importanţa transformării Grupului special de lucru EUROSAI privind Auditul mijloacelor alocate pentru prevenirea şi lichidarea consecinţelor catastrofelor în Grupul de lucru EUROSAI privind Auditul mijloacelor alocate pentru prevenirea şi lichidarea consecinţelor catastrofelor cu drepturi depline.
În octombrie 2014 Curtea de Conturi a participat la cea de-a XII-a Reuniune a Grupului de lucru EUROSAI privind auditul mediului şi la Seminarul cu privire la auditul mediului asociat cu infrastructura, găzduite în or. Vilnius, Lituania. Scopul întrunirii a constat în realizarea unui schimb de experienţă cu privire la bunele practici în domeniul biodiversităţii, managementului protecţiei naturii şi cooperării privind auditul biodiversităţii. În cadrul lucrărilor au fost organizate sesiuni de lucru paralele la următoarele subiecte: eficacitatea instrumentelor financiare privind protecţia naturii, evaluarea succesului/rezultatelor privind protecţia naturii, managementul şi organizarea conservării naturii. Subiectele au fost abordate prin prisma schimbului de practici în domeniu. Un subiect important în cadrul reuniunii a fost sesiunea dedicată analizei sondajelor. Participanţii au fost familiarizaţi cu metodele practice ce ţin de maximizarea rezultatelor sondajelor în procesul de audit, precum metodele alternative de analiză privind auditul mediului. Reuniunea de lucru s-a finalizat cu adoptarea Planului strategic de activităţi pentru perioada 2015-2017 al Grupului de lucru EUROSAI privind auditul mediului.
Cea de-a IX-a Reuniune a Grupului de lucru EUROSAI privind tehnologiile informaţionale şi Simpozionul Internaţional privind Tehnologiile Informaţionale s-au desfăşurat în luna martie 2014 în or. Potsdam, Germania. De rînd cu alte delegaţii, reprezentanţii CCRM au participat la discuţii privind: spaţiul de control al procesului de e-guvernare; utilizarea instrumentelor software în cadrul misiunilor de audit, precum şi automatizarea proceselor de business în cadrul ISA; audituri paralele ale tehnologiilor informaţionale; autoevaluarea capacităţilor ISA privind aplicarea instrumentelor software în cadrul misiunilor de audit, precum şi pentru automatizarea proceselor interne de business; necesitatea utilizării SIA în cadrul misiunilor de audit.
Prima şedinţă a Grupului de lucru privind sistemul de management şi control din cadrul Programului de cooperare transfrontalieră al bazinului Mării Negre 2014 – 2020 (VEZI PAG.31) (România - Ucraina şi România - Republica Moldova) a avut loc la 27 martie 2014 în oraşul Bucureşti, România, Curtea de Conturi participînd la întrunirea respectivă.
Subiectele de discuţie ale Grupului de lucru întrunit la Bucureşti s-au axat pe teme, cum ar fi: cadrul regulator, procesul de programare, structurile şi sistemul de management, mecanismul de coordonare a asistenţei externe, sistemul de control şi cel de audit. La fel, a fost discutată aplicarea principiului de management comun din perspectiva controlului, auditului şi identificării iregularităţilor.
În perioada 29-30 ianuarie 2014, Grupul de lucru privind auditul şi etica din cadrul EUROSAI a organizat un seminar de instruire cu tematica “Îmbunătăţirea eticii în cadrul Instituţiilor Supreme de Audit”. Reprezentanţii Curţii de Conturi au examinat, alături de alţi participanţi, implementarea standardului ISSAI 30 (Codul de etică al Organizaţiei internaţionale INTOSAI) prin prisma importanţei eticii profesionale în cadrul ISA, abordării diverselor probleme de etică, diseminării cunoştinţelor şi experienţei în domeniu, examinării opiniilor privind cele mai eficiente metode de tratare a aspectelor etice în cadrul ISA.
De asemenea, în luna septembrie 2014 în or. Moscova, Federaţia Rusă s-a desfăşurat cea de-a II-a Conferinţă Comună EUROSAI-ASOSAI, la care au participat şi reprezentanţi ai CCRM. Subiectele discutate s-au axat pe provocările la care au fost supuse ISA în procesul de aplicare/asimilare a ISSAI, aplicarea ISSAI în efectuarea auditurilor de performanţă, abordarea metodologică în procesul de estimare a bugetului de stat. Totodată, a fost aprobată Declaraţia de la Moscova care conţine rezultatele Conferinţei şi cerinţele care urmează a fi realizate pentru asigurarea implementării principiilor de independenţă ale ISA, precum şi aplicarea ISSAI. Lucrările Conferinţei s-au desfăşurat pe parcursul a două zile, în cadrul cărora a fost prezentată experienţa în domeniu a 11 Instituţii Supreme de Audit din Federaţia Rusă, India, Coreea, China, Spania, Turcia, Portugalia, Republica Moldova, Pakistan şi Bangladeş.
Asociaţia Instituţiilor Supreme de Audit Francofone (AISCCUF) reuneşte Instituţiile Supreme de Audit membre ale INTOSAI care au în comun utilizarea limbii franceze şi a valorilor francofoniei, avînd drept obiective de bază cooperarea între instituţiile membre în materie de pregătire profesională şi asistenţă tehnică, dezvoltarea schimbului de experienţă între instituţiile membre. AISCCUF a fost creată în anul 1994 şi are în prezent 45 de membri, Curtea de Conturi a Republicii Moldova fiind membru din anul 2008.
Consiliul conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI (în continuare – Consiliul) este o organizaţie apolitică, fiind organizată pe principii de profesionalism şi schimb de experienţă în domeniul controlului financiar/auditului public extern.
Consiliul a fost creat în anul 2000 şi are în componenţa sa 9 ţări membre: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan şi Ucraina.
În anul 2014 la Chişinău s-a desfăşurat cea de-a XIV-a Sesiune a Consiliului. Republica Moldova a preluat preşedinţia Consiliului pentru o perioadă de un an. Subiectul principal de discuţie a fost “Eficienţa utilizării resurselor bugetare, direcţionate spre efectuarea achiziţiilor publice”. Întrunirea a avut scopul de a îmbunătăţi dialogul multilateral şi de a dinamiza schimbul de experienţă între organele competente ale statelor participante.
Grupurile de lucru din care Curtea de Conturi face parte:
• Grupul de experţi pentru indicatorii-cheie naţionali pe lîngă Consiliul conducătorilor instituţiilor supreme de control financiar din statele membre ale CSI;
• Grupul de lucru privind elaborarea standardelor de control financiar de stat pentru instituţiile supreme de control financiar din statele membre ale CSI.
La cea de-a VII-a Şedinţă a Grupului de experţi privind indicatorii-cheie naţionali pe lîngă Consiliu, la care Curtea de Conturi a participat în luna mai 2014 în or. Erevan, a fost prezentat Raportul cu privire la rezultatele activităţii Grupului de experţi pe parcursul anului 2013, au fost puse în discuţie caracteristicile naţionale ale ICN ai dezvoltării socioeconomice pentru fiecare dintre statele membre ale CSI, în final fiind aprobat Planul de activitate al Grupului pentru anul 2015.
În perioada 1-4 septembrie 2014, reprezentantul Curţii de Conturi a participat la şedinţa a V-a a Grupului de lucru privind elaborarea standardelor de control financiar de stat pentru organele supreme de control financiar din statele membre ale CSI, care a avut loc în oraşul Minsk, Republica Belarus. În cadrul şedinţei Grupului de lucru a fost revizuit proiectul Standardului “Evaluarea externă a activităţii organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI”. Acesta urmează a fi definitivat de către experţii din Republica Kazahstan şi prezentat la următoare reuniune care va fi organizată de Curtea de Conturi a Republicii Moldova în anul 2015. La fel, au fost examinaţi şi aprobaţi Termenii de referinţă şi planul Grupului de lucru pentru perioada 2014-2016.
De asemenea, în luna septembrie 2014 o delegaţie a Curţii de Conturi a Republicii Moldova a participat la Astana la Seminarul “Practica efectuării controalelor privind utilizarea mijloacelor publice alocate susţinerii sectorului agricol. Seminarul a fost organizat de Comitetul de Conturi privind controlul executării bugetului republican al Republicii Kazahstan, în cadrul cooperării instituţiilor supreme de audit din ţările CSI. Reprezentanţii Republicii Moldova au avut o prezentare la tema “Rolul auditului în eficientizarea susţinerii de către stat a economiei agrare”, care a vizat sistemul actual de subvenţionare a agriculturii moldoveneşti, precum şi experienţa auditului public extern privind abordările aplicate în cadrul misiunilor de rigoare în acest domeniu.
Evenimente internaţionale la care Curtea de Conturi a participat pe parcursul anului
Alte evenimente internaţionale importante la care Curtea de Conturi a participat pe parcursul anului 2014 sînt:
Cel de-al III-lea For Eurasiatic Anticorupţie “Standarde moderne şi tehnologii de combatere a corupţiei” a fost organizat de Curtea de Conturi a Federaţiei Ruse în comun cu Institutul de Legislaţie şi Drept Comparativ pe lîngă Guvernul Federaţiei Ruse, cu suportul Dumei de Stat. La for au participat reprezentanţi ai instituţiilor de stat, parlamentari, experţi anticorupţie din peste 20 de ţări din Eurasia, inclusiv din Austria, Azerbaidjan, Belarus, Bulgaria, Kazahstan, China, Kîrgîzstan, Republica Moldova, Polonia, Turkmenistan, Franţa etc., fiind discutate subiecte cu privire la rolul instituţiilor supreme de audit în realizarea politicilor anticorupţie.
Simpozionul internaţional privind legislaţia internaţională în domeniul mediului.
Subiectele puse în discuţie la acest simpozion s-au axat pe probleme legate de aplicarea legislaţiei de mediu într-un stat de drept, prin prisma respectării drepturilor omului.
Seminarul internaţional privind consolidarea integrităţii în sectorul public. Agenda seminarului s-a referit la metodele de consolidare a integrităţii în sectorul public şi aplicarea Studiului de integritate. La fel, s-a propus alinierea Curţii de Conturi a Republicii Moldova la instituţiile supreme de audit care fac parte din Grupul de lucru INTOSAI privind lupta împotriva corupţiei şi spălării banilor, grup de lucru care are în componenţa sa 25 de state.
Seminarul Organizaţiei Europene a Instituţiilor Supreme de Audit (EUROSAI) privind provocările de comunicare în cadrul instituţiilor supreme de audit. Obiectul seminarului a constat în schimbul de experienţă în domeniu; preluarea celor mai bune practici din cadrul ISA participante; identificarea noilor modalităţi şi surse de comunicare disponibile pentru ISA; găsirea soluţiilor pentru provocările de comunicare şi de eficientizare a activităţii în domeniul comunicării.
Seminarul cu tematica “Auditul Veniturilor Publice – schimb de experienţă, problematici şi bune practici în domeniu”. Prezenţa la acest seminar a oferit reprezentanţilor Curţii de Conturi Europene să-şi exprime poziţia în vederea examinării posibilităţii de aderare a Curţii de Conturi a Republicii Moldova în calitate de observator la Grupul de lucru privind mecanismul de colaborare al Uniunii Europene în domeniul combaterii fraudei şi evaziunii fiscale în domeniul TVA.
Trainingul în domeniul auditului de mediu în cadrul Centrului de Excelenţă în Finanţe. Obiectivul acestei sesiuni a constat în oferirea unei instruiri extinse şi diseminării experienţei în domeniul auditului de mediu, propunînd detalii practice privind consolidarea capacităţilor în domeniul auditului, respectiv: metodologia, specificul de audit al mediului, planificarea, executarea şi raportarea. La final, s-a propus includerea în Planul strategic al Curţii de Conturi a unui compartiment/capitol nou privind necesitatea, actualitatea şi importanţa realizării misiunilor de audit în domeniul mediului, examinarea posibilităţii de a opera modificările necesare la Legea Curţii de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, astfel încît Curtea să deţină mandatul de efectuare a auditurilor specifice şi să se alinieze la Grupul de lucru privind auditul de mediu al INTOSAI.
Evenimente internaţionale organizate în cadrul Curţii de Conturi a Republicii Moldova
Semnarea Acordurilor de colaborare bilaterală
În anul de referinţă, în cadrul Sesiunii a XIV-a a Consiliului conducătorilor organelor supreme de control financiar din statele membre ale CSI a avut loc ceremonia de semnare a Acordurilor de colaborare bilaterală între instituţia supremă de audit a Republicii Moldova şi instituţiile similare din Armenia, Azerbaidjan şi Tadjikistan. La fel, Curtea de Conturi a semnat un Acord de cooperare cu Oficiul Naţional de Audit al Republicii Letonia în cadrul vizitei delegaţiei letone la Chişinău.
Întrevederi cu reprezentanţi ai instituţiilor şi organismelor internaţionale
În perioada de referinţă, Preşedintele CCRM a avut o întrevedere cu reprezentanţii Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în Republica Moldova. În cadrul acesteia au fost puse în discuţie programele PNUD care au un rol substanţial în dezvoltarea durabilă a ţării noastre. În acest context, Preşedintele Curţii de Conturi a menţionat rolul PNUD care s-a impus, prin proiectele şi programele sale, ca un partener sigur şi un susţinător activ în parcursul european al Republicii Moldova. De asemenea, Preşedintele CCRM s-a referit la principalele aspecte ale transformării Curţii de Conturi din organ de control într-o instituţie de audit performantă şi modernă, în conformitate cu standardele internaţionale recunoscute şi cele mai bune practici europene.
În perioada 27-29 ianuarie, la Curtea de Conturi a Republicii Moldova a avut loc vizita de lucru a Curţii de Conturi a Republicii Kîrgîze. Agenda vizitei a inclus schimbul de experienţă, temele abordate axîndu-se pe rolul şi atribuţiile CCRM, metodologia planificării auditurilor anuale, corespunderea auditului financiar standardelor internaţionale ISSAI, dezvoltarea auditului performanţei, TI, mediului, controlul calităţii, auditul APL şi principalele obiective privind formarea finanţelor publice locale şi gestionarea proprietăţii de stat, cooperarea Curţii de Conturi cu organele de drept etc. Delegaţia din Kîrgîzstan a apreciat deschiderea CCRM, mizînd pe un viitor parteneriat în scopul dezvoltării instituţionale şi racordării la bunele practici în materie de audit.
Curtea de Conturi a Republicii Moldova a găzduit, în perioada 23-25 aprilie 2014, Misiunea trilaterală privind controlul şi asigurarea calităţii auditului performanţei, la care au participat reprezentaţi ai oficiilor naţionale de audit din Suedia, Georgia, Letonia şi Republica Moldova. Acţiunea a fost organizată în cadrul Proiectului “Cooperarea pentru dezvoltare instituţională dintre Oficiul de Audit de Stat din Georgia şi Oficiul Naţional de Audit al Suediei pentru 2014-2016”. Actuala întrunire a avut drept scop schimbul de experienţă în domeniul evaluării funcţionării şi organizării controlului calităţii, asigurării calităţii activităţii de audit prin revizuiri “la rece” a rapoartelor auditului performanţei. Participanţii la întrunire au relatat despre sistemul actual de control şi asigurare a calităţii în cadrul ISA, examinînd aspecte practice de revizuire “la rece” a rapoartelor de audit al performanţei.
DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR
INSTITUŢIONALE ALE CURŢII DE CONTURI
În vederea alinierii la standardele instituţiilor supreme de audit moderne şi asigurării calităţii activităţii de audit, CCRM a continuat în anul 2014 eforturile de consolidare şi modernizare instituţională, inclusiv cu suportul partenerilor internaţionali de dezvoltare.
Cooperarea cu Oficiul Naţional de Audit al Suediei (ONAS) în cadrul Planului de Dezvoltare Strategică a Curţii de Conturi
Proiectul de cooperare între Curtea de Conturi a Republicii Moldova şi Oficiul Naţional de Audit al Suediei constă în susţinerea CCRM în vederea punerii în aplicare a unor elemente majore din strategia sa de dezvoltare.
Obiectivul proiectului este de a contribui la îmbunătăţirea capacităţii CCRM privind efectuarea unor audituri mai eficiente pentru promovarea unei mai mari responsabilităţi şi unei mai bune gestionări a fondurilor publice. Cooperarea CCRM-ONAS s-a concentrat, în principal, pe aspectele legate de dezvoltarea profesionalismului în domeniul auditului financiar/regularităţii, incluzînd şi o serie de aspecte legate de consolidarea instituţională a CCRM şi asigurarea unui impact mai mare al activităţii sale în raport cu părţile interesate.
În anul 2014 au fost efectuate şase misiuni: trei vizite la Oficiul Naţional de Audit al Suediei şi trei - la Curtea de Conturi a Republicii Moldova, inclusiv ateliere de instruire a auditorilor CCRM.
Patru din şase misiuni s-au axat pe auditurile financiare-pilot privind:
1. Serviciul Fiscal de Stat;
2. Proiectul de Asistenţă Socială;
3. Şcoala profesională;
4. Compania “Teleradio Moldova”.
Experţii suedezi au analizat documentele de lucru ale etapelor de planificare şi executare, comentîndu-le în detaliu şi oferind recomandări pentru o documentare mai bună a aspectelor de audit, precum şi sugestii privind structura şi conţinutul rapoartelor aferente.
Proiectul privind consolidarea capacităţilor CCRM, finanţat din contul Grantului acordat de Banca Mondială
În primul semestru al anului 2014 a fost iniţiată colaborarea Curţii de Conturi cu Banca Mondială în cadrul Proiectului privind consolidarea capacităţilor instituţiei supreme de audit, centrîndu-se în special pe auditul de conformitate asociat auditului performanţei, auditului performanţei specializat şi auditului tehnologiilor informaţionale.
Prin intermediul acestui proiect, Banca Mondială, împreună cu alţi parteneri de dezvoltare, susţine Curtea de Conturi în implementarea obiectivelor Planului de dezvoltare strategică pentru anii 2011-2015, prevăzute de cei patru piloni principali: maturitate instituţională, profesionalism sporit, să facem mai mult cu mai puţin, consolidarea răspunderii şi transparenţei interne şi externe.
Obiectivul Proiectului este consolidarea funcţiei de audit public extern a Republicii Moldova prin sporirea eficacităţii misiunilor de audit şi fortificarea capacităţilor Curţii de Conturi. Proiectul constă în dezvoltarea capacităţilor pentru realizarea unor audituri ale performanţei în domenii specializate şi consolidarea sistemelor de performanţă pentru implicarea efectivă a resurselor umane în activităţi de audit.
Activităţile planificate în cadrul Proiectului “Consolidarea capacităţilor Curţii de Conturi a Republicii Moldova”, susţinut de BM prin Grantul nr.014332, se realizează de către Curtea de Conturi, cu suportul Consultantului individual Jim Bonnell şi al unui grup impresionant de experţi din Corporaţia KOSI.
Consultantul individual va susţine Curtea de Conturi în procesul de realizare a mai multor obiective, printre care:
- Consolidarea capacităţilor de realizare a auditurilor performanţei ale personalului din Direcţia audit al performanţei; instruirea şi dezvoltarea abilităţilor de efectuare a auditurilor performanţei ale personalului din alte subdiviziuni cu atribuţii de audit ale Curţii de Conturi;
- Efectuarea auditurilor performanţei specializate în cadrul unor agenţii independente;
- Consolidarea sistemului de control al calităţii;
- Măsurarea impactului rapoartelor de audit al performanţei.
Pe parcursul anului 2014 s-au realizat 3 vizite de lucru ale Consultantului individual, în scopul actualizării şi revizuirii cursului de instruire în auditul performanţei, structurat pe module. Totodată, a fost acordat suport echipei de audit care efectuează auditul-pilot la Consiliul Concurenţei, precum şi s-a organizat o întîlnire cu managementul Consiliului Concurenţei, la care au fost discutate aspecte privind “Indicatorii de performanţă pentru măsurarea eficienţei entităţii”. Tot în cadrul acestor vizite a fost efectuată revizuirea “la rece” a două rapoarte de audit, cu examinarea minuţioasă a tuturor documentelor de lucru, rezultatele studiului preliminar fiind aduse la cunoştinţă echipei Consiliului Concurenţei.
Compania de consultanţă va susţine Curtea de Conturi în realizarea următoarelor obiective:
- Elaborarea şi implementarea unei metodologii pentru auditarea Rapoartelor Guvernului privind executarea bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
- Consolidarea capacităţilor profesionale ale personalului Curţii de Conturi în domeniul conformităţii asociat auditului performanţei bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
- Dezvoltarea şi menţinerea capacităţii de realizare a auditurilor sistemelor financiar-contabile bazate pe TI;
- Obţinerea noilor abilităţii de a efectua diferite tipuri de audit TI şi implementarea acestora în practica de audit a Curţii de Conturi;
- Dezvoltarea instrumentelor pentru colectarea feedback-urilor privind performanţa CCRM.
Pe parcursul semestrului II al anului 2014, Curtea de Conturi a lucrat asupra finalizării procesului de procurări pentru selectarea companiei de consultanţă. Procesul a fost finalizat în data de 17 noiembrie 2014, prin semnarea contractului între Curtea de Conturi şi compania de consultanţă KOSI Corporation Limited. Compania a început activităţile pentru atingerea obiectivelor pe parcursul primei vizite a reprezentanţilor săi, care a avut loc în decembrie 2014.
KOSI a oferit CCRM o versiune finală a Raportului de iniţiere în I jumătate a lunii ianuarie 2015. Acesta include date complete privind orarul activităţilor proiectului şi contribuţiile consultanţilor individuali. Curtea de Conturi a răspuns la propunerile Corporaţiei KOSI în termen de două săptămîni, fapt ce a permis iniţierea implementării activităţilor din 2 februarie 2015.
Proiectul Twinning, finanţat de UE, privind “Consolidarea şi întărirea auditului public extern în Republica Moldova”
Din luna septembrie 2014, Curtea de Conturi a Republicii Moldova a iniţiat implementarea Proiectului Twinning “Consolidarea şi întărirea auditului public extern în Republica Moldova”. Partenerii Proiectului sînt Institutul Finlandez pentru Managementul Public HAUS, în calitate de Partener Senior, şi Tribunalul de Conturi al Spaniei, în calitate de Partener Junior, beneficiarul fiind Curtea de Conturi a Republicii Moldova.
Obiectivul acestui proiect constă în îmbunătăţirea responsabilităţii şi managementului finanţelor publice în Republica Moldova prin consolidarea capacităţii auditului extern, în conformitate cu standardele internaţionale recunoscute şi cu cele mai bune practici europene, şi acordarea sprijinului Curţii de Conturi în ameliorarea funcţionării, atingerea performanţei şi impactului acestuia.
Pînă la finele anului au fost organizate activităţi de implementare a componentei I “Consolidarea capacităţilor de audit ale Curţii de Conturi”, componentei II “Revizuirea cadrului legal” şi a componentei IV “Consolidarea interacţiunii cu autorităţile Republicii Moldova şi sporirea impactului activităţilor Curţii de Conturi”.
Astfel, în perioada 27 octombrie-17 decembrie 2014 au fost organizate şi desfăşurate 10 misiuni pe termen scurt ale experţilor, la care au participat în total 40 de angajaţi din cadrul Curţii – membrii Plenului CCRM, managerii superiori şi personalul de specialitate – auditorii din echipele de audit-pilot din cadrul Proiectului Twinning, precum şi alţi angajaţi ai ISA.
De asemenea, în cadrul primelor misiuni ale experţilor străini au avut loc ateliere de lucru cu reprezentanţi ai societăţii civile şi mass-media din Moldova. Experţii străini au relatat despre experienţa statelor europene în domeniul conlucrării instituţiei supreme de audit cu societatea civilă şi mass-media. În acest context, a fost pusă în discuţie situaţia din Republica Moldova la acest capitol pentru a identifica noi modalităţi, oportunităţi şi surse de impulsionare a colaborării şi de sporire a impactului activităţii Curţii de Conturi a Republicii Moldova.
În luna noiembrie 2014 au demarat cele 4 misiuni de audit-pilot în domeniul administrării veniturilor publice, sistemului de pensii, investiţiilor publice, utilizării resurselor financiare şi implementării politicilor, programelor şi strategiilor, în scopul îmbunătăţirii securităţii frontierei de stat.
ASIGURAREA TRANSPARENŢEI
Curtea de Conturi acordă o atenţie sporită respectării principiului transparenţei în activitatea pe care o desfăşoară. Conform normelor constituţionale ale Republicii Moldova, autorităţile administraţiei publice sînt obligate să asigure informarea corectă a publicului larg asupra chestiunilor de interes public. Asigurarea transparenţei activităţii ISA este un principiu important al strategiei de dezvoltare instituţională.
Promovarea hotărîrilor şi rapoartelor Curţii de Conturi
Conform art.34 alin.(7) din Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, “Rapoartele de audit, precum şi hotărîrile Curţii de Conturi asupra acestora se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova în decurs de 15 zile de la data aprobării/adoptării”.
Pe parcursul perioadei de referinţă, pagina electronică a instituţiei a informat în permanenţă despre Programul de activitate al Curţii de Conturi şi orarul şedinţelor publice. De asemenea, hotărîrile şi rapoartele Curţii au fost disponibile în două limbi pe pagina sa electronică. Utilizatorul paginii a fost informat şi despre situaţia privind executarea cerinţelor şi implementarea recomandărilor înaintate, datele fiind în permanenţă actualizate.
Şedinţe publice
Curtea de Conturi, pe parcursul anului 2014, a continuat să aducă la cunoştinţa publicului larg rezultatele activităţii sale de audit. Astfel, rapoartele de audit ale Curţii au fost examinate în cadrul şedinţelor publice, cu acces liber pentru reprezentanţii societăţii civile şi mass-media. Anunţul despre desfăşurarea şedinţelor a fost plasat pe pagina web a instituţiei, remis jurnaliştilor şi societăţii civile prin intermediul poştei electronice şi, de asemenea, postat pe pagina oficială a instituţiei din reţelele de socializare (www.facebook.com). La şedinţe au fost prezenţi în permanenţă de la 5 pînă la 15 reprezentanţi ai posturilor TV, radio, agenţiilor de ştiri, ziarelor şi revistelor, în funcţie de interesul faţă de subiectul abordat.
Începînd cu anul 2014, Curtea de Conturi a elaborat şi implementat, cu forţele proprii, conceptul transmiterii în direct a şedinţelor publice. Astfel, a fost posibilă vizionarea şedinţelor pe pagina electronică a instituţiei, arhiva video a şedinţelor fiind disponibilă pentru publicul larg pe pagina oficială şi pe reţelele de socializare (www.youtube.com).
Şedinţele publice ale CCRM au fost adeseori transmise în direct şi de portalul informativ www.privesc.eu, înregistrările fiind disponibile pentru utilizatori pe pagina menţionată la compartimentul “Arhivă”.
Conlucrarea cu mediul academic şi organele de drept
Conlucrarea cu mediul academic şi organele de drept oferă Curţii de Conturi posibilitatea de a se consulta pe marginea tuturor subiectelor relevante ce ţin de executarea cu succes a mandatului său.
Astfel, în ianuarie 2014, în incinta Curţii de Conturi a avut loc prima şedinţă de lucru din anul 2014 a Consiliului de colaborare între Curtea de Conturi şi organele de drept.
La şedinţă au fost prezenţi reprezentanţii CCRM şi ai organelor de drept din cadrul Procuraturii Generale, Procuraturii Anticorupţie, Centrului Naţional Anticorupţie, Ministerului Afacerilor Interne, precum şi Inspectoratului Naţional de Investigaţii (Inspectoratul General al Poliţiei).
Participanţii au pus în discuţie unele fapte ce presupun un risc înalt la utilizarea resurselor alocate din Fondul Ecologic Naţional. Faptele menţionate au fost remarcate de către auditorii CCRM în cadrul efectuării misiunii de audit în domeniul protecţiei şi utilizării durabile a apelor din fluvii.
La şedinţa Consiliului Consultativ pe lîngă Curtea de Conturi a Republicii Moldova, organizată în luna noiembrie 2014, au fost prezentate rezultatele realizării Programului activităţii de audit a Curţii de Conturi pentru anul 2014 şi proiectul Programului activităţii de audit pe anul 2015. În acest context, au fost discutate priorităţile şi obiectivele activităţii de audit a Curţii de Conturi pentru anii 2014-2016, criteriile în baza cărora sînt selectate misiunile de audit, domeniile planificate spre auditare, indicatorii de rezultat, modalităţile de implementare, monitorizare şi raportare etc.
De asemenea, în cadrul şedinţei au fost prezentate cele 3 proiecte de asistenţă externă ale Curţii de Conturi, susţinute de Oficiul Naţional de Audit al Suediei (ONAS), Proiectul Twinning şi Banca Mondială, fiind puse în discuţie importanţa şi necesitatea implementării lor pentru dezvoltarea auditului public extern în Republica Moldova.
Conlucrarea cu mass-media
Conlucrarea cu sursele de informare în masă are o importanţă deosebită în contextul asigurării transparenţei activităţii instituţiei şi promovării rezultatelor rapoartelor de audit. Jurnaliştii au posibilitatea de a mediatiza constatările de audit, participînd la şedinţele publice ale CCRM şi realizînd materiale de investigaţie inspirate din rapoartele de audit etc.
Pe parcursul anului, Curtea de Conturi a conlucrat eficient cu mass-media, delegînd frecvent şi operativ, la solicitare, reprezentanţi pentru a participa la diferite mese rotunde, dezbateri, interviuri, alte emisiuni informativ-analitice la posturile TV şi de radio. De asemenea, Serviciul relaţii publice şi imagine a comunicat în permanenţă cu jurnaliştii, oferind informaţia solicitată de reprezentanţii presei scrise şi electronice.
Jurnaliştii, de asemenea, au avut acces liber şi operativ la informaţiile despre şedinţele, hotărîrile, rapoartele, noutăţile şi evenimentele instituţiei postate pe pagina electronică oficială a Curţii de Conturi, prin intermediul reţelelor de socializare, comunicatelor şi anunţurilor remise prin poşta electronică etc.
Publicaţii specializate
Cele mai semnificative rezultate ale activităţii Curţii de Conturi sînt prezentate în Rapoartele anuale asupra administrării şi întrebuinţării resurselor financiare publice şi a patrimoniului de stat şi în Rapoartele de activitate ale instituţiei, ediţiile publicate şi remise Parlamentului, autorităţilor publice centrale, instituţiilor publice, reprezentanţilor societăţii civile, comunităţii academice şi instituţiilor de învăţămînt superior.
Scopul Rapoartelor anuale este de a prezenta părţilor interesate şi opiniei publice principalele constatări şi concluzii rezultate din activitatea de audit şi unele posibile soluţii care ar contribui la promovarea corectitudinii şi eficientizarea utilizării banului public.
În anul 2014, cu ocazia celebrării a 20 de ani de la înfiinţare, CCRM a editat o publicaţie specială dedicată acestui eveniment, care cuprinde istoricul, obiectivele strategice şi domeniile de activitate, organizarea instituţională, componenţele Plenului, precum şi colaborarea internaţională ale Curţii.
În calitate de membru al Organizaţiei Internaţionale INTOSAI, Curtea de Conturi a colaborat, pe parcursul anului 2014, cu publicaţiile de profil ale acestei structuri, plasînd ştiri, fotografii, articole tematice în două ediţii ale revistei trimestriale International Journal of Government Auditing.
Cooperarea cu societatea civilă
Cooperarea instituţiei supreme de audit cu societatea civilă are loc în permanenţă, avînd la bază Memorandumul privind cooperarea între Curtea de Conturi şi organizaţiile societăţii civile, semnat la 5 martie 2008 cu Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Institutul de Politici Publice, Transparency International – Moldova. Printre modalităţile de cooperare, utilizate în anul 2014, pot fi enumerate:
• elaborarea studiilor bazate pe rapoartele CCRM;
• consultarea şi informarea experţilor din cadrul societăţii civile;
• participarea auditorilor Curţii de Conturi la mese rotunde, ateliere de lucru organizate de societatea civilă;
• consultarea societăţii civile în cadrul atelierelor de lucru privind proiectele de dezvoltare instituţională.
Organizaţia Transparency International - Moldova
Transparency International – Moldova a elaborat în anul 2014 studiul “Sistemul Naţional de Integritate (SNI) – 2014”, un compartiment al căruia este dedicat instituţiei supreme de audit din ţară. Scopul studiului a constat în identificarea punctelor slabe din cadrul legal şi practica funcţionării instituţiilor SNI, formularea propunerilor de consolidare a acestui sistem în vederea eficientizării prevenirii şi combaterii corupţiei.
Centrul Analitic Independent “Expert-Grup”
Analizînd rapoartele instituţiei supreme de audit şi beneficiind de suportul consultativ al Curţii de Conturi, “Expert-Grup” a publicat în anul 2014 mai multe studii:
• Despre cum se pierd banii publici: sinteza rapoartelor Curţii de Conturi publicate în trimestrul IV, 2013;
• Despre cum se pierd banii publici: Monitorizarea îndeplinirii recomandărilor Curţii de Conturi în anul 2013;
• Achiziţiile publice în Republica Moldova: probleme şi soluţii.
Obiectivul acestor rapoarte a fost sensibilizarea opiniei publice referitor la nivelul scăzut de implementare a recomandărilor Curţii de Conturi şi impulsionarea organelor responsabile de managementul entităţilor verificate să reacţioneze la concluziile alarmante prezentate în rapoartele Curţii de Conturi.
De asemenea, Centrul analitic independent a publicat cîteva infografice inspirate din rapoartele şi activitatea Curţii de Conturi, pe portalul informativ www.budgetstories.md. În cadrul acestui portal sînt analizate seturile de date deschise pentru a aduce claritate privind cheltuielile publice în diferite sectoare:
• Despre Curtea de Conturi: rezultate şi responsabilităţi;
• Cum să administrezi prost oraşul Chişinău.
Institutul de Politici Publice
În anul 2014, Institutul de Politici Publice a făcut publice patru studii elaborate în cadrul Proiectului “Recomandările Curţii de Conturi – instrument de eficientizare a utilizării banilor publici”, implementat în anul 2013 în colaborare cu CCRM şi cu suportul Fundaţiei Soros-Moldova. Scopul Proiectului a fost de a contribui la creşterea eficienţei utilizării mijloacelor financiare publice prin sporirea nivelului de implementare a recomandărilor CCRM şi responsabilizarea instituţiilor şi persoanelor vizate în rapoartele Curţii de Conturi:
• Curtea de Conturi şi Parlamentul;
• Raporturile dintre Curtea de Conturi şi autorităţile administraţiei publice centrale;
• Raporturile dintre Curtea de Conturi şi organele de drept;
• Transparenţa procesului de implementare a recomandărilor Curţii de Conturi.
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
Personalul constituie resursa-cheie a CCRM, care contribuie activ la creşterea eficienţei şi eficacităţii instituţiei. La 31 decembrie 2014, schema de încadrare aprobată pentru Curtea de Conturi cuprindea 160 de unităţi de personal, cu un raport de încadrare de 91%, rămînînd la nivelul înregistrat în anul precedent. O informaţie mai detaliată privind gradul de acoperire cu personal este prezentată în tabelul alăturat.
Analiza în dinamică a structurii personalului conform profilului de gen denotă că activitatea în cadrul Curţii de Conturi este mai atractivă pentru femei, ponderea lor în totalul angajaţilor constituind circa 64%, situaţie reflectată în tabelul ce urmează.
Evoluţia personalului după profilul de vîrstă relevă că, pe parcursul ultmilor ani, numărul angajaţilor cu vîrsta cuprinsă între 30 şi 40 de ani este în ascensiune, categoria respectivă de personal deţinînd circa 30% din totalul angajaţilor. Aceasta denotă că efectivul Curţii de Conturi se completează cu specialişti care deţin competenţe adecvate şi au deja o experienţă acumulată.
Structura personalului în evoluţie, pe grupuri de vîrstă, este reflectată în diagrama ce urmează.
Formarea profesională
Atribuţiile de bază ale Curţii de Conturi pot fi realizate cu succes doar prin aportul de zi cu zi al unui colectiv de o înaltă calificare. Consolidarea instituţională prin dezvoltarea resurselor umane se referă nu doar la selectarea noilor angajaţi cu competenţe adecvate şi experienţă în domeniu, dar şi la instruirea lor continuă în scopul perfecţionării şi menţinerii unor standarde profesionale înalte.
Astfel, pe parcursul anului 2014 angajaţii Curţii de Conturi cu atribuţii de audit au beneficiat de:
• 65 ore de instruire pe tema “Metodologia auditului financiar”, realizate în conlucrare cu Oficiul Naţional de Audit al Suediei;
• 20 ore de instruire pe tema “Modul de întocmire a Raportului financiar anual şi a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit. Impozitarea şi sistemul fiscal al Republicii Moldova”, organizate cu suportul Asociaţiei Contabililor şi Auditorilor Profesionişti;
• 40 ore de instruire pe tema “Auditul performanţei”, realizate de experţii din cadrul Proiectului BM;
• 64 ore de instruire pe temele: “Dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor Curţii de Conturi pentru efectuarea auditului de performanţă/de sistem şi a fondurilor UE cu sprijinul experţilor şi participarea lor la misiuni de audit, în conformitate cu noile norme metodologice de dezvoltare şi reglementare”; “Auditul performanţei sistemelor şi fondurilor UE; pregătirea evaluărilor de bază necesare”, organizate în cadrul Proiectului Twinning;
• 2 ore seminare pe tema “Achiziţiile publice din Republica Moldova”, organizate cu suportul experţilor de la Agenţia Achiziţii Publice.
Totodată, personalul Curţii de Conturi a beneficiat de instruiri externe desfăşurate în cadrul Academiei de Administrare Publică, în total 312 ore, în cadrul a 8 seminare.
Activităţile interne de instruire organizate de către Direcţia generală metodologie, planificare şi analiză s-au rezumat la următoarele tematici: “Familiarizarea cu prevederile noilor acte normativ-metodologice adoptate în perioada decembrie 2013 - aprilie 2014, inclusiv implementarea sistemului de control al calităţii în cadrul Curţii de Conturi”; “Identificarea proceselor operaţionale în cadrul entităţii publice. Documentarea şi descrierea proceselor”; “Implementarea şi utilizarea ISSAI în cadrul misiunilor de audit ale Curţii de Conturi”, în total 13 ore.
Motivarea nonfinanciară
Pentru încurajarea activităţii angajaţilor instituţiei, motivarea nonfinanciară este o modalitate la fel de importantă, de rînd cu cea financiară.
Astfel, pe parcursul anului 2014, prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova, pentru merite în dezvoltarea auditului public extern, contribuţie la consolidarea disciplinei financiare de stat şi înalt profesionalism, cu Medalia “Meritul Civic” au fost decoraţi 5 angajaţi ai Curţii de Conturi:
De asemenea, cu prilejul Zilei profesionale a funcţionarului public, în cadrul ceremoniei oficiale organizate de Guvernul Republicii Moldova, 3 angajaţi ai Curţii de Conturi au fost premiaţi cu Diplome de merit de gradul II.
Totodată, în cadrul solemnităţii cu ocazia a 20 de ani de la formarea CCRM, Preşedintele Curţii de Conturi a decernat Diplome de gradul I, II şi III la 17 angajaţi, precum şi Diplome de onoare, pentru activitate eficientă în anul 2014, la 30 de angajaţi ai ISA.
DEZVOLTAREA TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE
Dezvoltarea tehnologiei informaţiei a transformat substanţial societatea noastră. Cu toate acestea, putem spune că ne aflăm doar la început de drum, pentru că TI sînt într-o permanentă evoluţie. În acest context, este necesar de menţionat că pe parcursul anului 2014 în cadrul CCRM au fost realizate mai multe acţiuni de implementare a noilor soluţii privind dezvoltarea Sistemului Informaţional Automatizat.
Un pas important întreprins în acest sens a fost virtualizarea infrastructurii: o tehnologie care partajează şi distribuie resursele hardware ale unui server în mai multe “maşini virtuale” şi generează o rată de 10 ori mai mare de utilizare a resurselor fizice.
Astfel, s-a făcut o economie considerabilă de mijloace financiare şi de timp, deoarece instituţia nu mai are nevoie de foarte multe echipamente hardware (servere), lucru care se reflectă prin scăderea bugetului TI aferent achiziţionării şi operării acestora, reducerea consumului de energie etc. În plus, managementul serverelor se face centralizat, ceea ce presupune că virtualizarea contribuie la creşterea productivităţii muncii angajaţilor, permiţînd instalarea automată a softului şi a aplicaţiilor pe maşinile virtuale, reactualizarea şi update dinamic, precum şi reducerea la zero a timpului pentru mentenanţa serverelor.
Un alt pas important a fost implementarea conexiunilor securizate bazate pe soluţia DirectAccess: o tehnologie VPN care oferă conectivitate intranet pentru computerele client atunci cînd acestea sînt conectate la Internet.
Conexiunile DirectAccess sînt proiectate să se conecteze automat imediat ce computerul este conectat la Internet, stabilind tuneluri IPsec de la client la serverul DirectAccess şi folosind IPv6 pentru a ajunge la resursele intranet sau la alţi clienţi DirectAccess. Această tehnologie încapsulează traficul IPv6 peste IPv4 pentru a putea ajunge la intranet prin Internet, care încă (în mare parte) se bazează pe traficul IPv4. Tot traficul de intranet este criptat folosind IPsec şi încapsulat în pachete IPv4, cu un nivel foarte înalt de securitate.
În perioada de referinţă a fost migrat serverul de domen controler Active Directory de la sistemul de operare Windows Server 2008 la Windows Server 2012 R2, precum şi serverul de mail de la sistemul de operare Exchange 2007 la Exchange 2013. În plus, a mai fost creat portalul intern bazat pe soluţia Sharepoint.
ALTE ACTIVITĂŢI
Patronarea şcolii-internat
În conformitate cu Lista nominală a patronilor instituţiilor rezidenţiale de întreţinere şi educaţie a copiilor şi instituţiilor sociale, aprobată de Guvern la 28.06.2005, Curtea de Conturi patronează Şcoala-internat auxiliară din or. Bălţi, instituţie care educă şi instruieşte copii cu dezabilităţi.
În anul 2014, Curtea de Conturi a organizat patru acţiuni de caritate pentru elevii şcolii-internat. Tradiţional, angajaţii Curţii de Conturi au făcut donaţii benevole, colectînd fonduri pentru procurarea cadourilor cu ocazia începutului şi încheierii anului şcolar, sărbătorilor de Crăciun şi de Paşte.
Acţiunea de înverzire a plaiului
La 15 noiembrie 2014 pe întreg teritoriul Republicii Moldova a fost marcată Ziua Naţională de Înverzire a Plaiului “Un arbore pentru dăinuirea noastră”. Acţiunile din cadrul campaniei au inclus plantarea arborilor, amenajarea fîşiilor şi pasajelor forestiere din preajma drumurilor şi bazinelor acvatice. La acestea au luat parte funcţionari publici din întreaga republică, demnitari de stat, politicieni, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale.
Colectivul CCRM a participat la campania naţională plantînd circa 6 000 puieţi de stejar în Gospodăria Silvică de Stat Sadova, r-nul Călăraşi, în scopul regenerării pădurii şi înverzirii plaiului.
SUPORT FINANCIAR ŞI LOGISTIC
În conformitate cu Legea nr.261-XVI din 05.12.2008, Curtea îşi estimează costurile activităţii sale şi îşi planifică propriul buget anual, acesta fiind remis Parlamentului, care, la rîndul său, îl transmite, după aprobare, Guvernului pentru includerea în proiectul legii bugetare anuale.
Potrivit art.8 alin.(1) lit.a) din Legea menţionată, Raportul financiar aprobat privind executarea bugetului propriu din exerciţiul bugetar expirat este prezentat Parlamentului.
În conformitate cu Legea bugetului de stat pe anul 2014 nr.339 din 23.12.2013 (cu modificările şi completările ulterioare), pentru finanţarea bugetului Curţii de Conturi, de la componenta de bază a bugetului de stat au fost alocate mijloace financiare în sumă de 27439,7 mii lei. Cheltuielile de casă, în perioada de referinţă, au constituit 27094,0 mii lei şi cele efective - 26851,4 mii lei, sau 97,8% faţă de prevederile precizate pe perioada de gestiune. Evoluţia cheltuielilor de casă vis-a-vis de cele precizate se prezintă în diagrama ce urmează.
Ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor din bugetul Curţii de Conturi o deţin cheltuielile de personal – circa 72%, dat fiind faptul că personalul reprezintă cea mai importantă resursă a instituţiei. În cadrul cheltuielilor totale, reprezentative sînt şi cheltuielile destinate plăţii mărfurilor şi serviciilor – circa 22%, cheltuielile de deplasare în interes de serviciu – circa 4%, situaţie expusă în diagrama alăturată.
De asemenea, în anul 2014 CCRM a planificat şi a raportat indicatori de performanţă care sînt în măsură să demonstreze capacitatea Curţii, în calitatea sa de instituţie supremă de audit, de exercitare a controlului asupra formării, administrării şi întrebuinţării resurselor financiare, precum şi administrării patrimoniului public, prin realizarea auditului public extern.
IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT FINANCIAR
ŞI CONTROL ŞI EMITEREA DECLARAŢIEI PRIVIND BUNA GUVERNARE
În vederea conformării instituţiei la prevederile Legii privind controlul financiar public intern nr.229 din 23.09.2010, prin Ordinul Preşedintelui CCRM nr.72 din 14.04.2014, a fost instituit Grupul de lucru responsabil de implementarea sistemului de management financiar şi control (MFC) în Curtea de Conturi, potrivit Standardelor naţionale de control intern în sectorul public, fiind trasate un şir de activităţi şi stabilită perioada lor de realizare.
În mare parte, activităţile din Planul de acţiuni au fost realizate de subdiviziunile instituţiei, fiind identificate şi descrise principalele procese operaţionale. De asemenea, au fost elaborate registrele riscurilor pentru fiecare subdiviziune, urmînd a fi elaborat registrul comun al riscurilor.
În anul 2014, similar anului premergător, Curtea de Conturi a efectuat autoevaluarea sistemului de MFC şi a emis Declaraţia privind buna guvernare. Rezultatele autoevaluării confirmă că instituţia dispune de un sistem de MFC, ale cărui organizare şi funcţionare permit oferirea unei asigurări rezonabile precum că fondurile publice alocate în scopul atingerii obiectivelor strategice şi operaţionale au fost utilizate în condiţii de transparenţă, economicitate, eficienţă, eficacitate, legalitate, etică şi integritate.
PERSPECTIVE ŞI PROVOCĂRI
Promovînd valorile şi obiectivele unei instituţii moderne de audit, bazate pe bunele practici şi standardele internaţionale, Curtea de Conturi îşi aduce contribuţia la creşterea nivelului de responsabilitate managerială, transparenţă instituţională şi buna gestionare a banului public în Republica Moldova.
În anul 2015, Curtea de Conturi va continua implementarea activităţilor preconizate în cadrul a 3 proiecte de dezvoltare instituţională: Proiectul de colaborare cu Oficiul Naţional de Audit al Suediei (ONAS) pentru perioada 2013-2015; Proiectul privind consolidarea capacităţilor CCRM, finanţat din contul Grantului acordat de Banca Mondială; Proiectul Twinning “Consolidarea şi întărirea auditului public extern în Republica Moldova”, finanţat de Uniunea Europeană.
Totodată, în conformitate cu prevederile Acordului de finanţare dintre Guvernul Republicii Moldova şi Uniunea Europeană privind Programul de suport pentru reformele politicii finanţelor publice din Republica Moldova, semnat la 27 octombrie 2014, Curtea de Conturi, de rînd cu Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Finanţelor, Parlamentul, urmează să beneficieze de asistenţă în procesul de consolidare a bunei guvernări şi a unei politici fiscale eficiente, care să favorizeze îmbunătăţirea sistemului de management al finanţelor publice. Astfel, în perioada 2015-2017 este preconizată implementarea unui şir de activităţi în vederea creşterii eficienţei auditului public extern, transparenţei auditului extern şi managementului rezultatelor, precum şi sporirii gradului de transparenţă a activităţilor anticorupţie în cadrul Curţii de Conturi.
Cu referire la procesul de reformare, Curtea de Conturi şi-a stabilit priorităţile de dezvoltare instituţională, pentru a asigura continuitatea implementării Planului de Dezvoltare Strategică, punînd accentul pe calitate, profesionalism, impact şi transparenţă. CCRM mizează şi în continuare pe potenţialul propriu, pe suportul partenerilor de dezvoltare şi pe susţinerea Legislativului, societăţii civile şi tuturor părţilor implicate în procesul de îmbunătăţire a managementului public financiar.
Anexa nr.1
LISTA
materialelor remise organelor de drept de către
Curtea de Conturi în anul 2014
Materiale expediate – 6 (3 la solicitare)
Cauze penale pornite – 3
Materiale anexate la dosarele penale pornite anterior – 6
Cauze penale clasate – 1
Refuz în pornirea cauzei penale – 1
Materiale în proces de examinare – 2
| Nr. d/o | Hotărîrea Curţii de Conturi | Organele de drept cărora li s-au remis materialele | Examinarea la şedinţele Consiliului de colaborare cu organele de drept | Rezultatul examinării de către organele de drept |
| 1. | Notă de constatare a faptelor ce presupun un risc înalt la utilizarea resurselor alocate din Fondul Ecologic Naţional, depistate pe parcursul desfăşurării auditului.
Hotărîrea Curţii de Conturi nr.1 din 04.02.2014 “Privind Raportul auditului performanţei în domeniul mediului “Protecţia şi utilizarea durabilă a apelor din rîuri şi fluvii”” |
Remise PG materialele privind încălcările depistate:
- la utilizarea neconformă şi nejustificată a mijloacelor publice cu valoarea de 10,6 mil.lei, care au fost achitate de Fondul Ecologic Naţional către Î.S. “STI Chişinău” şi ulterior către un agent economic pentru arenda mecanismelor; - privind achiziţiile nejustificate realizate de către o societate cu răspundere limitată cu agenţi economici care practicau activităţi dubioase; - la executarea contractului de antrepriză nr.01/10 de către Î.S “STI Chişinău” şi societatea cu răspundere limitată. Conform borderoului – materialele pe 183 file. (Scrisoarea CCRM nr.01/2-63 din 14.01.2014) Remise PG: copia Hotărîrii Curţii de Conturi; copia Raportului de audit, materialele auditului conform borderoului – materiale pe 140 file. (Scrisoarea CCRM nr.01/2-284 din 18.02.2014) |
Examinate la şedinţa Consiliului, proces-verbal din 10.01.2014 | PG a informat Curtea de Conturi că:
- verificările privind utilizarea neconformă şi nejustificată a mijloacelor publice cu valoarea de 10,6 mil.lei, care au fost achitate de Fondul Ecologic Naţional către Î.S. “STI Chişinău” şi ulterior către agentul economic pentru arenda mecanismelor,s-au soldat cu începerea urmăririi penale în temeiul art.191 alin.(5) CP pe faptul delapidării averii străine în proporţii deosebit de mari; - la compartimentul achiziţii nejustificate încălcările reprezintă obiectul cauzei penale instrumentate de CNA, în temeiul art.244 alin.(2) lit.b) CP, pe faptul evaziunii fiscale a întreprinderilor, ceea ce a condus la neachitarea impozitului în proporţii deosebit de mari. Cauzele penale sînt conexate. (Scrisoarea PG nr.24-353/13-617 din 27.03.2014) PG a investigat în ordinea art.274 CPP încălcările constatate de CCRM la finanţarea şi implementarea proiectului cu obiectivul “Reconstrucţia staţiei de pompare şi de reabilitare a reţelelor de canalizare din oraşul Străşeni”. În urma investigaţiilor s-a constatat că factorii de decizie ai Consiliului raional, contrar prevederilor pct.1.3 din Contractul încheiat între Ministerul Mediului şi Consiliul raional Străşeni şi proiectului tehnic de execuţie privind procurarea autospecialei, reconstrucţia staţiei de pompare şi a colectorului de canalizare din or. Străşeni, ilegal au modificat partea tehnologică din proiectul tehnic de execuţie referitoare la instalarea pompelor prevăzute de proiectul iniţial aprobat, prin montarea unei singure pompe în locul a două pompe de o altă marcă prevăzute de proiectul iniţial. În lipsa capacităţii de evacuare corespunzătoare, pompa a funcţionat doar cîteva zile, după care s-a defectat, iar staţia a fost inundată. Astfel, la 08.04.2014 a fost pornită urmărirea penală în baza art.329 alin.(2) lit.b) CP pe faptul îndeplinirii necorespunzătoare de către factorii de decizie ai Consiliului raional Străşeni a obligaţiilor de serviciu, ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, fapt ce a cauzat urmări grave Fondului Ecologic Naţional. Cauza a fost expediată Procuraturii Anticorupţie pentru organizarea efectuării şi conducerii urmăririi penale. (Scrisoarea PG nr.24-44/14-705 din 08.04.2014) |
| 2. | Hotărîrea Curţii de Conturi nr.21 din 08.04.2014 “Privind Raportul auditului conformităţii administrării fondurilor publice în cadrul întreprinderilor municipale pe anul 2013” | Remise Procuraturii mun. Chişinău, la solicitare:
(Scrisoarea nr.15-166ac/14-5181 din 13.06.2014) materialele ce se referă la generarea costurilor nejustificate aferente retribuirii muncii, constatate la întreprinderile municipale din mun.Chişinău, conform borderoului – materiale pe 449 file. (Scrisoarea CCRM nr.01/2-908 din 23.06.2014) |
Procuratura mun. Chişinău a examinat în ordinea prevederilor art.274 CPP sesizarea cu privire la verificarea legalităţii acţiunilor factorilor de decizie din cadrul Primăriei mun.Chişinău şi a întreprinderilor municipale din subordine, enumerate în Raportul de audit al CCRM.
În privinţa ÎMPSL “Buiucani”, ÎM “Liftservice”, ÎM “Parcul Urban de Autobuze” (PUA), ÎM “Chişinăuproiect”, ÎM “Piaţa Centrală”, prin Ordonanţa din 11 iulie 2014, s-a dispus refuzul în pornirea urmăririi penale şi clasarea procesului penal, din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracţiunii. În ce priveşte ÎM “Infocom”, la 04.06.2014, în urma sesizării de către Inspecţia Financiară a Ministerului Finanţelor, a fost pornită cauza penală conform semnelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.191 alin.(5) CP, pe faptul delapidării averii străine în proporţii deosebit de mari de către directorul ÎM “Infocom”. Efectuarea urmăririi penale a fost dispusă SCAUP a Direcţiei de Poliţie a mun.Chişinău. (Scrisoarea Procuraturii mun.Chişinău nr.15-166-ac/14-6389 din 21.07.2014) La 12.09.2014 Procuratura mun.Chişinău a emis ordonanţa privind scoaterea persoanei de sub urmărire penală şi clasarea procesului penal pornit în privinţa directorului ÎM “Infocom”, din motiv că fapta nu întruneşte elementele infracţiunii prevăzute de art.191 CP. (Scrisoarea Procuraturii mun.Chişinău nr.15-166ac/14-11418 din 23.12.2014) |
|
| 3. | Hotărîrea Curţii de Conturi nr.22 din 06.05.2014 “Privind Raportul auditului operaţional al Proiectului “Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială pentru perioada 2011-2013” | Remise Centrului Naţional Anticorupţie:
(la solicitare, Scrisoarea CNA nr.19/30 din 24.06.2014) copiile autentificate ale Hotărîrii CCRM şi Raportului de audit privind dublarea cheltuielilor pentru construcţia noului bloc chirurgical în cadrul proiectului de renovare a Spitalului Clinic Republican – materiale pe 52 file. (Scrisoarea CCRM nr.01/2-971 din 03.07.2014) |
Materialele se află în proces de examinare.
(Scrisoarea CCRM nr.01/2-1388 din 29.09.2014 privind solicitarea informaţiilor despre rezultatele examinării) |
|
| 4. | Hotărîrea Curţii de Conturi nr.44 din 24.07.2014 “Privind Raportul auditului conformităţii administrării taxei pe valoarea adăugată de către Serviciul Fiscal de Stat în anul 2013” | Remise Procuraturii raionului Hînceşti:
(la solicitare, Scrisoarea Procuraturii r-nului Hînceşti nr.1680 din 13.05.2014) materialele cu privire la rezultatele verificărilor unor aspecte aferente a doi contribuabili, conform borderoului – materiale pe 39 file. (Scrisoarea CCRM nr.03/1-1224 din 05.08.2014) |
Materialele auditului au fost anexate la cauza penală pornită de Procuratura r-lui Hînceşti la 12.05.2014, în baza art.328 alin.(1) CP, pe faptul că în perioada 01.01.2008-01.11.2013 persoanele publice din cadrul Inspectoratului Fiscal al r-lui Hînceşti, depăşind în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, în lipsa deciziilor şi documentelor confirmative, au admis restituirea plăţilor fiscale unor întreprinderi, cauzînd daune în proporţii considerabile intereselor publice.
(Scrisoarea Procuraturii r-nului Hînceşti nr.1680 din 13.05.2014 şi nr.4310 din 30.12.2014) |
|
| 5. | Hotărîrea Curţii de Conturi nr.50 din 31.10.2014 “PrivindRaportul auditului de performanţă “Necesită o regîndire strategică şi eficientizare procesul investiţional în cadrul autorităţilor publice locale din mun. Chişinău?” | Remise Procuraturii Generale:
copia Hotărîrii Curţii de Conturi nr.50 din 31.10.2014 – 4 pagini; copia Raportului de audit – 57 pagini; materialele auditului, conform borderoului – 1157 file. (Scrisoarea CCRM nr.01/2-1627 din 19.11.2014) |
PG a informat Curtea de Conturi că examinează în continuare materialele remise, în mod special cheltuielile investiţionale efectuate la obiectul “Amplasarea compoziţiei sculpturale în memoria victimelor deportărilor regimului comunist, cu amenajarea complexă a scuarului şi reconstrucţia havuzului din faţa Gării Feroviare” şi la obiectul “Amenajarea zonei pietonale pe str. Alexandru Diordiţă şi a parcajelor publice pe străzile alăturate din sect. Rîşcani, mun.Chişinău”.
(Scrisoarea PG nr.24-355/14-134 din 27.01.2015) |
|
| 6. | Hotărîrea Curţii de Conturi nr.55 din 08.12.2014 “Cu privire la Raportul auditului conformităţii procesului de subvenţionare a agriculturii în anul 2013” | Remise Procuraturii Generale:
copia Hotărîrii Curţii de Conturi nr.55 din 08.12.2014 – 4 pagini; copia Raportului de audit – 69 pagini; materialele auditului privind subvenţiile acordate unor agenţi economici – 362 file. (Scrisoarea CCRM nr.01/2-1874 din 20.12.2014) Remise Procuraturii mun. Chişinău: (la solicitare, scrisoarea Procuraturii mun. Chişinău nr.39-1-24d/14-5521 din 23.06.2014) copia Hotărîrii Curţii de Conturi nr.55 din 08.12.2014 – 4 pagini; copia Raportului de audit – 69 file. (Scrisoarea CCRM nr.01/2-1873 din 20.12.2014) |
În baza materialelor remise, PG a informat Curtea de Conturi că a examinat legalitatea acordării subvenţiilor unor întreprinderi. Subiectul privind corectitudinea acordării de către Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură a subvenţiilor agenţilor economici autohtoni care au efectuat investiţii în domeniul agroalimentar constituie obiectul unui control efectuat de PG. Pe rezultatul verificărilor s-a dispus pornirea următoarelor cauze penale:
- la 17.07.2014 a fost pornită urmărirea penală în baza art.248 alin.(5), art.27, art.335 alin.(1¹) din CP pe faptul trecerii de către factorii de decizie ai unui agent economic peste frontiera vamală a RM a ovinelor şi berbecilor prin declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei vamale, cu majorarea neîntemeiată a preţului acestora, solicitînd de la AIPA acordarea sprijinului financiar în valoare de 9474000 lei; - în cadrul urmăririi penale sus-menţionate, s-a stabilit că factorii de decizie ai întreprinderii în procesul comiterii acestor infracţiuni au săvîrşit acţiuni de spălare a banilor prin intermediul unor conturi off-shore, pe care motiv la 01.09.2014 s-a dispus pornirea pe acest caz a urmăririi penale conform art.243 alin.(3) lit.b) din CP; - la 05.09.2014 procurorii au dispus pornirea urmăririi penale conform art.27, art.335 alin.(1¹) din CP pe faptul tentativei de folosire de către factorii de decizie ai unor agenţi economici autohtoni a situaţiei de serviciu, în scopul obţinerii de la AIPA a sprijinului financiar nerambursabil în proporţii deosebit de mari. Actualmente, Procuratura finisează urmărirea penală, urmînd ca cauzele penale să fie expediate în instanţa de judecată. Cu referire la verificarea legalităţii acordării subvenţiilor unei societăţi pe acţiuni, Procuratura a dispus pornirea urmăririi penale în baza art.196 alin.(4) din CP, cazul fiind investigat de Procuratura mun. Chişinău. (Scrisoarea PG nr.24-348/14-116 din 22.01.2015) |
Anexa nr.2
LISTA
dosarelor examinate în instanţele de judecată cu participarea
Curţii de Conturi în anul 2014
În total litigii – 10
litigii în contenciosul administrativ – 3 (1 – la cererea Curţii de Conturi)
litigii de muncă – 1
litigii în care Curtea de Conturi are calitatea de intervenient accesoriu – 6
hotărîri emise în favoarea Curţii de Conturi - 1
hotărîri emise în defavoarea Curţii de Conturi - 0
| Nr. d/o | Denumirea cauzei | Situaţia cauzei la data prezentării raportului |
| 1. | Cauza civilă la cererea Comisariatului General de Poliţie, Regimentul de Patrulă şi Santinelă “Scut” către ÎCAP “Coopalimentara” a UCCC din RM privind încasarea sumei. | Prin Hotărîrea Judecătoriei sectorului Centru mun. Chişinău din 13.06.2013, acţiunea Direcţiei de Poliţie mun. Chişinău şi Inspectoratului Naţional de Patrulare către ÎCAP “Coopalimentara” a UCCC din RM despre încasarea datoriei de 440 827,86 lei a fost examinată, fiind admisă acţiunea ÎCAP “Coopalimentara”. Prin Decizia Curţii de Apel Chişinău din 18.03.2014, au fost respinse apelurile declarate de către Direcţia de Poliţie mun. Chişinău, Inspectoratul Naţional de Patrulare al IGP şi Curtea de Conturi, fiind menţinută în vigoare Hotărîrea Judecătoriei sectorului Centru mun. Chişinău din 13.06.2013.
Prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10.12.2014, recursurile declarate au fost respinse, cu menţinerea în vigoare a Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18.03.2014 şi a Hotărîrii Judecătoriei sectorului Centru mun. Chişinău din 13.06.2013. Decizia este irevocabilă. Curtea de Conturi este atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu. |
| 2. | Litigiu de muncă.
Cauza civilă în ordine de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui Băbălău Ruslan către Curtea de Conturi privind anularea Ordinului nr.13-p din 11.02.2013, Ordinului nr.12-p din 11.02.2013, Ordinului nr.19 din 05.02.2013, restabilirea în funcţia deţinută, încasarea salariului în mărime de 4300 lei pentru privarea ilegală de muncă şi a prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei. |
Prin Hotărîrea Judecătoriei sectorului Centru mun. Chişinău din 03.06.2013, cererea de chemare în judecată a lui Băbălău Ruslan către Curtea de Conturi a fost respinsă integral.
Conform Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19.12.2013, cauza a fost remisă pentru rejudecare în instanţa de fond. Litigiul este în curs de examinare. |
| 3. | Cauza civilă nr.20-2-164-10012014, la cererea Curţii de Conturi către Şoitu Tudor privind dezminţirea unor declaraţii false şi defăimătoare. | Prin Hotărîrea Judecătoriei sectorului Centru mun. Chişinău din 06 iunie 2014, acţiunea Curţii de Conturi a fost admisă, declaraţiile vicepreşedintelui CCRM Tudor Şoitu expuse la 22.11.2013 în Parlamentul RM au fost recunoscute defăimătoare şi urmează a fi dezminţite. Totodată, de la pîrît urmează a fi încasată taxa de stat.
Prin Decizia Curţii de Apel Chişinău din 17.12.2014, apelul declarat de Şoitu T. a fost respins, fiind lăsată în vigoare Hotărîrea Judecătoriei sectorului Centru mun. Chişinău din 06 iunie 2014 . Decizia este definitivă, dar poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiţie în termen de 2 luni. |
| 4. | Cauza civilă (contencios administrativ) la cererea de chemare în judecată depusă de cet. Bezrodnîi Vladimir către Curtea de Conturi privind obligarea pîrîtului de a examina petiţia. | Cauza se examinează de către Judecătoria sectorului Centru mun. Chişinău.
Litigiul este în proces de examinare. |
| 5. | Cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului, Agenţia Relaţii Funiciare şi Cadastru, Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale către SC “Carieratel” S.R.L. privind încasarea datoriei în sumă de 28 418, 87 lei. | Cauza civilă este examinată de Judecătoria raionului Anenii Noi, or. Anenii Noi, str. Mărţişorului 15.
Curtea de Conturi are calitatea procesuală de intervenient. Pîrîtul a achitat benevol suma. |
| 6. | Cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale către S.R.L “Mercons-Prim” privind încasarea datoriei în sumă de 112 086 lei. | Dosarul este examinat de Judecătoria raionului Anenii Noi, or. Anenii Noi, str. Mărţişorului 15.
Curtea de Conturi are calitatea procesuală de intervenient. Cauza este în curs de examinare. |
| 7. | Cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de S.R.L. “Lorinela-Group” către Inspecţia de Stat în Construcţii privind anularea actului. | Dosarul civil este examinat de Judecătoria sectorului Rîşcani, mun. Chişinău. Curtea de Conturi are calitatea procesuală de intervenient.
Prin Încheierea Judecătoriei sectorului Rîşcani, mun. Chişinău din 21.07.2014, cererea de chemare în judecată a fost scoasă de pe rol. Încheierea a fost atacată cu recurs de către S.R.L. “Lorinela-Group” la Curtea de Apel Chişinău. Prin Decizia Curţii de Apel Chişinău din 20.10.2014, cauza a fost remisă aceleiaşi instanţe pentru a fi examinată în fond. Litigiul este în curs de examinare. |
| 8. | Cauza civilă în ordine de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a consilierilor primăriei s. Moara de Piatră, r-nul Drochia, Burdeniuc Ion şi Macovei Victor către Curtea de Conturi privind obligarea satisfacerii cererii şi încasarea prejudiciului moral (5000 lei pentru fiecare). | Prin Încheierea Judecătoriei sectorului Centru mun. Chişinău din 03.07.2014, cererea de chemare în judecată a fost scoasă de pe rol.
Prin Decizia Curţii de Apel Chişinău din 30.10.2014, recursul declarat de Burdeniuc Ion şi Macovei Victor a fost admis, Încheierea Judecătoriei sectorului Centru mun. Chişinău din 03.07.2014 fiind casată, cu remiterea cauzei în aceeaşi instanţă de fond pentru examinare. Cauza este în curs de examinare. |
| 9. | Cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale către S.C. “Aglicacom-Ftuct” privind încasarea datoriei în sumă de 516 706,84 lei. | Dosarul civil este în examinare la Judecătoria raionului Anenii Noi, or. Anenii Noi, str. Mărţişorului.
Curtea de Conturi are calitatea procesuală de intervenient. Cauza este în curs de examinare. |
| 10. | Cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Procuratura Generală, Ministerul Finanţelor, Ministerul Mediului, Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Agenţia pentru Geologie şi Resurse Minerale către S.R.L. “Zavricico-Prim” privind încasarea datoriei în sumă de 1033413 lei. | Dosarul civil este examinat de Judecătoria raionului Anenii Noi, or. Anenii Noi, str. Mărţişorului 15.
Curtea de Conturi are calitatea procesuală de intervenient. Cauza este în curs de examinare. |