BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Documente

Instrucţiune nr.33 din 24.08.95 despre modul de organizare si efectuare a Expertizei Ecologice de Stat

Tipul documentului
Documente
Data adoptării
24.08.1995

MINISTERUL MEDIULUI

  I N S T R U C Ţ I U N E

 despre modul de organizare şi efectuare

a Expertizei Ecologice de Stat

nr. 33  din  24.08.95

 (în vigoare 01.01.1996) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.14-15 art.16 din 07.03.1996

* * *

Abrogat: 07.02.2003

Ordinul Ministerului Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului nr.188 din 10.09.2002

Notă: Vezi Legea nr.21-XVIII din 18.09.2009 pentru modificarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (structura Guvernului în redacţie nouă - Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale devine Ministerul Mediului)

Notă: Vezi Legea nr.26-XV din 13.02.2004 privind modificarea şi completarea articolului 24 al Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern (art.II - Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului se reorganizează prin separare în Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale şi Departamentul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului)

Notă: Vezi Hot.Guv. nr.266 din 28.04.2001 privind unele măsuri ce ţin de reorganizarea unor ministere şi departamente ale Republicii Moldova (pct.1 - se reorganizează Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului în Ministerul Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului)

Notă: Vezi Legea nr.676-XIV din 16.11.99 pentru modificarea Legii cu privire la Guvern (art.II - se reorganizează prin fuzionare: Ministerul Mediului şi Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale - în Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului)

Notă: Vezi Legea nr.32-XIV din 28.05.98 pentru modificarea Legii cu privire la Guvern (art.II - se reorganizează Departamentul Protecţiei Mediului Înconjurător în Ministerul Mediului)

Aprobată

prin ordinul Directorului

general al Departamentului

Protecţia Mediului Înconjurător

nr.33 din 24 august 1995

1. DISPOZIŢII GENERALE

1.1. Prezenta Instrucţiune este elaborată pe baza Legii privind protecţia mediului înconjurător nr.1515-XII din 16 iunie 1993 în scopul asigurării metodice a organizării şi efectuării Expertizei Ecologice de Stat

Instrucţiunea este destinată subdiviziunilor Autorităţii centrale pentru mediu – în prezent Departamentul Protecţia Mediului Înconjurător al Republicii Moldova, persoanelor juridice şi fizice aferente la expertizarea şi coordonarea proiectelor activităţilor economice, investitorilor (beneficiarilor) şi elaboratorilor acestor proiecte pe teritoriul Republicii Moldova.

Instrucţiunea determină scopul, sarcinile, principiile, obiectele şi subiectele expertizei ecologice, ordinea de organizare şi efectuare a ei, cerinţele esenţiale către componenţa şi conţinutul documentaţiei de proiect şi planificare şi stabileşte modul de prezentare a ei către expertizare.

Expertizarea ecologică este o componentă a ansamblului de măsuri pentru protecţia mediului înconjurător prin care se evaluează în prealabil influenta activităţilor economice preconizate asupra stării mediului, conformitatea parametrilor acestor activităţi cu actele legislative şi normative, normele şi standardele în vigoare.

Extrasele din Legislaţia Republicii Moldova privind protecţia mediului înconjurător şi expertiza ecologică sînt incluse în anexa 7.7.

Expertiza ecologică poate fi efectuata de câtre organele de stat, departamentele sau de către formaţiunile obşteşti în modul stabilit de actele legislative şi normative din domeniul respectiv. Expertizarea ecologică de stat este atribuţia exclusivă a Autorităţii centrale pentru mediu care dispune efectuarea ei de către subdiviziunile şi organizaţiile din subordinea sa, ce constituie Sistemul Expertizei Ecologice de Stat.

Expertiza ecologică de ramură (departamentală) este înfăptuita de către ministere şi departamente în organizaţiile şi întreprinderile din subordinea lor.

Formaţiunile obşteşti sau grupurile de cetăţeni au dreptul să organizeze expertizarea ecologică obştească a obiectelor şi întreprinderilor industriale de producţie, a teritoriilor anumitor zone şi sectoare, cu excepţia obiectelor cu regim special stabilit de Guvernul Republicii Moldova.

Pînă la aprobarea de către Autoritatea centrală pentru mediu rezultatele expertizărilor ecologice de ramură (departamentale) sau obşteşti poartă un caracter de recomandare.

1.2. Expertiza Ecologică de Stat, bazată pe legi, norme şi standarde ecologice, apreciază în complexitate factorii de ordin ecologic, economic şi social, care influenţează starea mediului şi se efectuează pînă la admiterea deciziilor în activităţile economice şi altor activităţi reieşind din:

- necesitatea menţinerii în timpul realizării acestora a unui echilibru ecologic, păstrarea fondului genetic şi diversităţii naturii vii în interesele generaţiei prezente şi viitoare;

- prezumţia că orice activitate cu utilizarea resurselor naturale poate dăuna mediul;

- principiile bazate pe independenţă, obiectivitate, ştiinţă şi publicitate;

- rezultatele aprecierii complexe a influenţei activităţii economice asupra mediului înconjurător.

1.3. Principiile de bază ale expertizării ecologice de stat sînt examinarea complexă a indicilor tehnici, ecologici, sociali şi economici în documentaţia de proiect şi planificare a activităţilor economice preconizate, ţinînd cont de particularităţile regionale, starea ecosistemului şi stabilitatea lui faţă de influentele prognozate.

1.4. Expertizarea ecologică are drept scopuri prioritare menţinerea echilibrului ecologic, a fondului genetic şi biodiversităţii, crearea condiţiilor optime de trai şi contribuie la etapa de planificare şi proiectare la adoptarea unor soluţii argumentate şi raţionale, care prevăd măsuri de utilizare a resurselor naturale şi de protecţie a mediului înconjurător şi componentelor lui.

1.5. Expertizării ecologice de stat sînt supuse obligatoriu noile activităţi economice, indiferent de destinaţie, apartenenţă, forma de proprietate, mărimea investiţiilor, locul de amplasare, sursa de finanţare şi modul de construire, care influenţează starea mediului şi prevăd folosirea resurselor naturale prevăzute în proiectele, programele, planurile şi schemele:

- de dezvoltare economică şi sociala a republicii, a anumitor zone, a raioanelor, municipiilor, oraşelor şi satelor;

- de reconstrucţie a municipiilor, oraşelor şi satelor;

- de aprovizionare cu căldură, apa, gaz, energie electrică; de construcţie a sistemelor de canalizare a localităţilor;

- de urbanism şi amenajare a teritoriilor în localităţile urbane şi rurale;

- de construire, extindere, reconstrucţie, reutilare, modernizare şi reprofilare a tuturor obiectelor economice şi sociale, care pot afecta mediul;

- de construire a căilor de comunicaţie rutieră, feroviară, navală, de reconstrucţie a albiilor rîurilor, construcţiilor hidrotehnice, a sistemelor de irigare şi de desecare;

- de executare a tratamentelor chimice în hotarele teritoriilor protejate sau în limitele zonelor de protecţie;

- de explorare, prospectare şi exploatare a resurselor subsolului, inclusiv în zona cu regim de protecţie a apelor;

- de plantare a viţei de vie şi livezilor în zona cu regim de protecţie a apelor;

- de producere, comercializare şi utilizare a pesticidelor şi altor substanţe toxice;

- de amplasare şi amenajare a depozitelor pentru deşeuri industriale şi reziduuri toxice, de construcţie sau de amplasare a instalaţiilor pentru prelucrarea, neutralizarea, înhumarea sau nimicirea lor;

- de acte legislative, directive, normative, instructive şi metodice, regulamente şi standarde, care se referă la starea mediului sau care reglementează folosirea resurselor naturale şi protecţia mediului;

- de orice alte activităţi, care pot influenţa negativ starea mediului.

2. STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE SISTEMULUI

EXPERTIZEI ECOLOGICE DE STAT

2.1. Expertiza Ecologică de Stat constă din următoarele subdiviziuni structurale şi organizaţii subordonate Autorităţii centrale pentru mediu, care formează un sistem unic la diferite niveluri de coordonare şi expertizare a documentaţiei de proiect şi planificare a activităţilor economice în dependenţă de complexitatea şi importanţa acestor obiecte (în conformitate cu anexele 7.2. şi 7.6.):

- Direcţia Expertiză Ecologică de Stat a Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător;

- Secţia concordantă ecologică a proiectelor a Inspectoratului Ecologic de Stat;

- Agenţiile ecologice zonale ale Inspectoratului Ecologic de Stat;

- Institutul Naţional de Ecologie.

2.2. Direcţia Expertiză Ecologică de Stat în afara de funcţiile de bază, în conformitate cu competenţa sa:

- coordonează activitatea organelor de expertiză ale ministerelor şi departamentelor privind asigurarea respectării normelor şi regulilor în protecţia mediului înconjurător la elaborarea proiectelor activităţilor economice de către organizaţiile de proiectare şi întreprinderile subordonate:

- generalizează rezultatele expertizelor ministerelor, departamentelor şi celor publice a proiectelor concrete şi le evidenţiază în caz de necesitate în deciziile de definitivare a expertizelor ecologice de stat;

- întocmeşte propuneri în privinţa perfecţionării documentaţiei de proiectare a activităţilor economice privind cerinţele normelor şi regulilor de protecţie a mediului înconjurător în aceste activităţi;

- participă la determinarea direcţiilor de bază a investigaţiilor ştiinţifice în domeniul protecţiei mediului înconjurător.

2.3. Personalul Sistemului Expertizei Ecologice de Stat se instituie din specialişti pentru fiecare component al mediului cu studii superioare de înalta calificare, avînd o practică de lucru în specialitate nu mai puţin de zece ani în întreprinderi, inclusiv cinci ani în lucrări de proiectare a întreprinderilor industriale şi obiectelor de menire socială.

Experţii ecologici de stat sînt confirmaţi în funcţie de comisia de atestare, care activează în conformitate cu regulamentul aprobat de către Autoritatea centrală pentru mediu.

Expertiza ecologică a documentaţiei de proiect şi planificare a activităţilor economice complicate şi potenţial periculoase pentru mediu, inclusiv a celor ce necesită cercetări ştiinţifice speciale suplimentare sau aplicarea noilor tehnologii industriale, se efectuează cu concursul Comisiei mixte pentru expertizarea ecologica, ce este instituită pe lingă Autoritatea centrală pentru mediu, în componenţa căreia se includ savanţi şi specialişti de calificare înaltă, specialişti ai Ministerului Sănătăţii, Ministerului Economiei, Departamentului Arhitecturii şi Construcţiilor, Departamentului Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnica, reprezentanţi ai organelor administraţiei publice locale, formaţiunilor ecologice, ale cetăţenilor şi ai presei.

Structura, componenta şi modul de organizare a activităţii Sistemului Expertizei Ecologice de Stat, precum şi modul de creare şi funcţionare a Comisiei mixte pentru expertizarea ecologica se stabilesc prin regulamentele respective, aprobate de câtre Autoritatea centrala pentru mediu.

2.4. Expertizarea ecologica de stat se efectuează ţinînd cont de avizele centrelor de igiena şi epidemiologie ale Ministerului Sănătăţii şi ale altor organe cu funcţii de supraveghere şi control de stat.

Documentele şi materialele de proiect şi planificare prezentate trebuie sa corespunda cerinţelor normativelor în vigoare şi sa conţină autorizaţiile prealabile ale organelor administraţiei publice locale şi organizaţiilor interesate privind amplasarea şi asigurarea tehnica a obiectelor proiectate, precum şi avizele organelor supravegherii şi controlului de stat privind desfăşurarea activităţii economice preconizate.

Expertizarea ecologica de stat a documentaţiei de proiect şi planificare în domeniul construcţiilor capitale, urbanismului şi amenajării teritoriului este penultima şi se efectuează pînă la examinarea finala a documentaţiei în ansamblu de către Departamentul Arhitecturii şi Construcţiilor.

Pentru obiectele, care necesita controlul din partea Departamentului Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnica, documentaţia se prezintă spre expertizarea ecologica de stat cu avizul acestui organ.

3. ORDINEA DE PREZENTARE A DOCUMENTAŢIEI DE PLANIFICARE

ŞI PROIECTARE PENTRU EXPERTIZAREA ECOLOGICA DE STAT

3.1. Beneficiarii prezintă pentru examinare Expertizei Ecologice de Stat documentaţia completa privind activitatea economica preconizata, cu anexele şi avizele necesare în conformitate cu cerinţele documentelor instructive şi normative în vigoare.

Cerinţele esenţiale sînt enumerate în "Lista cerinţelor de baza către volumul şi conţinutul documentelor şi materialelor de proiect şi planificare, prezentate la organele de expertiza ecologica a Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător" (anexa 7.1.).

Denumirea obiectelor concrete şi organul unde necesita sa fie prezentate sînt stabilite în "Lista obiectelor, clădirilor, edificiilor şi instalaţiilor, documentaţia de planificare şi proiectare a cărora necesita prezentarea pentru expertizarea ecologica de stat în subdiviziunile Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător" (anexa 7.2.).

Compartimentul "Protecţia mediului înconjurător şi folosirea raţională a resurselor naturale" în componenta documentaţiei de proiect şi planificare se elaborează numai de către specialiştii în acest domeniu.

3.2. Documentaţia prezentata este supusa unei examinări complexe, în cadrul căreia se vor lua în considerare factorii ecologici, economici şi sociali cu studierea riguroasa a variantelor soluţiilor tehnice, menite sa asigure îndeplinirea cerinţelor ecologice, armonizate cu particularităţile regionale, şi menţinerea stabilităţii ecosistemelor naturale în contextul unui eventual impact pe întreaga perioada de practicare a activităţii economice preconizate, începînd cu construirea obiectului, punerea lui în funcţiune şi pînă la momentul demolării lui.

Pentru tehnologiile şi utilajele noi elaborate sau importate necesita prezentarea documentelor (avizului) de efectuare în ordinea stabilita la etapa iniţiala de proiectare a expertizei ecologice a acestora, sau confirmarea documentara de către firma respectiva a securităţii ecologice şi folosirii raţionale a resurselor energetice şi ale naturii.

3.3. Deciziile tehnice în proiectele prezentate pentru expertizare trebuie sa fie fundamental argumentate în privinţa micşorării impactului asupra mediului înconjurător în zona de amplasare a obiectului proiectat cu evidenta stării existente a mediului, în conformitate cu cerinţele actelor legislative şi normative în vigoare.

3.4. Documentaţia completa de proiect prezentata pentru expertizare trebuie sa cuprindă masuri eficiente şi motivate de ocrotire a mediului pentru asigurarea securităţii ecologice a activităţii economice propuse pe toata perioada prognozata, începând de la construire, punere în funcţiune, pînă la lichidarea obiectului şi necesitatea demolării lui. Aceste cerinţe esenţiale sînt enumerate în anexa 7.3.

3.5. Capitolul "Protecţia mediului înconjurător" a documentaţiei de planificare, studii (calcule) tehnico-economice şi proiecte de construire, extindere, modernizare, reutilare şi reprofilare a întreprinderilor şi obiectelor economice enumerate în anexa 7.4. trebuie sa cantina un compartiment aparte sub denumirea "Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător" (EIMI).

EIMI se elaborează în conformitate cu prevederile Convenţiei despre evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în context transfrontier, întocmita la Espo (Finlanda) la 25 februarie 1991.

3.6. Compartimentul EIMI în componenta capitolului proiectului "Protecţia mediului înconjurător" trebuie sa cantina următoarea informaţie suplimentara:

- principiile de amplasare a obiectelor cu evidenta restricţiilor ecologice concrete pe toate pârtile componente ale naturii, opinia populaţiei care locuieşte în zona de amplasare a obiectului;

- caracteristica ampla a stării mediului înconjurător la "momentul dat" pentru variantele terenurilor de amplasare a obiectului, care include starea aerului, apelor, pământurilor repartizate (preconizate), descrierea condiţiilor climaterice, geologice, a stării florei şi faunei, a zonelor de recreaţie şi celor strict protejate;

- enumerarea aspectelor concrete a influentei obiectelor asupra stării mediului, proporţiile extinderii geografice, dinamica influentei în timp, posibilitatea apariţiei avariilor şi accidentelor cu analiza scenariului şi a pricinilor, masurile de lichidare a consecinţelor avariilor;

- prognoza "noii stări" a mediului înconjurător în proiectele planurilor generale de dezvoltare şi sistematizare a localităţilor, planurilor generale a nodurilor industriale şi schemele de ordonare a zonelor industriale după realizarea lor;

- enumerarea mijloacelor de micşorare şi reducere a influentei activităţii economice asupra mediului înconjurător, metodelor şi sistemelor de control prevăzute în corespundere cu cerinţele regulilor şi documentelor normative pe toata perioada de construire, exploatare, inclusiv lichidarea obiectului;

- rezultatele aprecierii ecologo-economice "pentru" şi "contra" realizării intenţiilor de activitate economica, inclusiv varianta "zero" (refuz de a construi obiectul).

3.7. Pentru obiectele cu activităţi economice potenţial primejdioase şi complicate, care pot avea o influenta semnificativa asupra mediului înconjurător, inclusiv şi a celor ce necesita cercetări ştiinţifice speciale, noilor tehnologii şi utilaje, la etapa de elaborare a documentaţiei de planificare şi studii tehnico-economice, care anticipează proiectarea, se elaborează separat capitolul EIMI al documentaţiei, care serveşte drept baza pentru elaborarea capitolului "Protecţia mediului înconjurător" la următoarele etape de proiectare.

3.8. Organizarea şi efectuarea EIMI la toate etapele de elaborare a documentaţiei de proiect şi planificare, finanţarea elaborării EIMI, inclusiv şi a studiilor necesare şi prezentarea rezultatelor EIMI o face beneficiarul cu participarea elaboratorului documentaţiei şi în caz de necesitate cu ajutorul organizaţiilor specializate.

3.9. Documentaţia şi materialele prezentate pentru expertizarea ecologica trebuie sa cantina în mod obligatoriu copiile de documente şi avize în conformitate cu anexa 7.1.

3.10. în cazul prezentării repetate pentru expertizare a proiectului corectat şi completat în conformitate cu avizul Expertizei Ecologice de Stat, documentaţia trebuie sa conţină lista masurilor şi soluţiilor tehnice de refacere şi corectare a proiectului, modificărilor introduse în memoriile explicative respective, devizul financiar şi desenele tehnice (conform anexei 7.5.).

3.11. Documentaţia de proiectare a tehnicii moderne, tehnologiilor, materialelor şi substanţelor noi se prezintă pentru expertizarea ecologica cu copiile următoarelor documente şi materiale:

- sarcinilor tehnice pentru elaborarea tehnicii moderne, tehnologiei materialelor şi substanţelor noi;

- proiectelor condiţiilor tehnice sau proiectelor standardelor pentru producţia, care va fi elaborata;

- avizul expertizei instituţiilor de baza sau specializate în domeniul dat;

- proiectelor instrucţiilor tehnologice, regulamentelor pentru tehnologiile preconizate;

- proiectelor instalaţiilor de exploatare (întrebuinţare);

- materialelor despre rezultatele expertizărilor prealabile, inclusiv aprecierea influentei asupra mediului înconjurător (procese-verbale, note informative, dări de seama).

3.12. Nerespectarea cerinţelor actelor normative, legislative şi instructive în vigoare în privinţa volumului, conţinutului şi completării documentaţiei prezentate la Expertiza Ecologica de Stat poate fi una din cauzele restituirii beneficiarului documentaţiei pentru completare şi reîntocmire.

4. ORDINEA DE EXAMINARE A DOCUMENTAŢIEI PREZENTATE

PENTRU EXPERTIZAREA ECOLOGICA DE STAT ŞI ÎNTOCMIRE

A AVIZULUI GENERAL

4.1. Expertizarea ecologica de stat se efectuează de către experţi ecologi de stat titulari, precum şi cu concursul savanţilor, specialiştilor de înaltă calificare – membri ai Comisiei mixte de experţi, în trei etape de lucru: de pregătire, de baza, de întocmire a avizului general.

4.2. Etapa de pregătire pentru efectuarea expertizei consta din controlul completării documentaţiei prezentate spre examinare pe obiectul proiectat conform cerinţelor punctului 3.1. din capitolul 3 al prezentei instrucţiuni cu materialele şi coordonările necesare, eliberate de organizaţiile respective conform anexei 7.6.

4.3. La etapa de baza de lucru a expertizării documentaţia prezentata este supusa unei examinări complexe, în cadrul căreia se verifica:

- motivarea necesităţii activităţii economice respective şi alegerea modului de înfăptuire a acestei activităţi pe terenul ales pentru acest scop cu evidenta "capacitatii economice a mediului" – limitei posibilităţilor fizico-chimice şi biologice ale naturii, epuizarea cărora în procesul activităţii economice aduc la schimbări nedorite, la deviaţia echilibrului ecologic;

- prezenta şi eficienta masurilor de protecţie a mediului înconjurător şi utilizare a resurselor naturale în perioada construirii întreprinderii (obiectului), exploatării după punerea lui în funcţie şi demolare în caz de lichidare sau transferare în alt loc de amplasare, confirmate în caz de necesitate cu date despre influenta reala a obiectelor analogice în funcţiune;

- suficienta şi eficacitatea masurilor prevăzute pentru preîntâmpinarea situaţiilor de avariere şi lichidarea consecinţelor lor;

- evaluarea gradului de pericol ecologic al deşeurilor formate şi a posibilităţilor regionale de cooperare pentru prelucrarea, utilizarea şi înhumarea lor;

- metodele instrumentale de control propuse pentru aprecierea securităţii ecologice a activităţii economice preconizate şi a calităţii normative a mediului înconjurător.

Daca în materialele prezentate nu sînt evidenţiate toate influentele negative a obiectului proiectat, nu este apreciat impactul posibil asupra mediului înconjurător şi nu sînt prevăzute masurile necesare de protecţie în conformitate cu normativele în vigoare, documentaţia se restituie beneficiarului pentru reîntocmire.

4.4. După examinarea complexa a documentaţiei prezentate se întocmeşte proiectul avizului general al Expertizei Ecologice de Stat care trebuie sa conţină: enumerarea documentaţiei prezentate, informaţia despre obiectul proiectat – o scurta descriere a varietăţii activităţii economice preconizate şi a deciziilor tehnice şi masurilor în privinţa protecţiei mediului înconjurător, obiecţiile, observaţiile şi propunerile clar formulate despre:

- posibilitatea şi condiţiile de realizare a proiectului, planului, programului, schemei;

- necesitatea prelucrării, completării şi corectării proiectului, prezentării repetate a lui pentru expertizarea finala;

- respingerea proiectului ca fiind neacceptabil în condiţiile prevăzute pentru realizare.

4.5. Avizul general al Expertizei Ecologice de Stat se transmite beneficiarului proiectului şi serveşte drept baza pentru:

a) aprobarea programelor, proiectelor, planurilor, schemelor şi finanţarea realizării acestora după efectuarea expertizei tehnice sau generale conform ordinii stabilite de normativele respective;

b) eliberarea de către subdiviziunile respective ale Autorităţii centrale pentru mediu şi alte organe de resort a autorizaţiilor pentru drepturile de folosire a resurselor naturale şi componentelor naturii (conform anexei 7.6.);

c) suspendarea temporara a construirii şi punerii în funcţiune a obiectelor respective sau executarea altor lucrări;

d) publicarea informaţiei despre rezultatele expertizării ecologice în presa.

Controlul asupra respectării cerinţelor avizului general al Expertizei Ecologice de Stat pe teren se efectuează de către Inspectoratul Ecologic de Stat şi subdiviziunile acestuia.

4.6. Finanţarea realizării proiectelor de activităţi economice fără avizul pozitiv al Expertizei Ecologice de Stat nu se admite. Persoanele fizice şi juridice, care încalcă aceste reguli poarta răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.

4.7. Avizele şi deciziile organului Expertizei Ecologice de Stat sînt aparate de legislaţia în vigoare.

4.8. Avizul Expertizei Ecologice de Stat, în dependenta de complexitate şi semnificaţia pentru economia naţionala a obiectului preconizat, poate fi examinat în caz de necesitate la şedinţa Colegiului Autorităţii centrale pentru mediu.

4.9. Avizul Expertizei Ecologice de Stat este valabil în termenul preconizat pentru construirea obiectului prevăzut de normativele în vigoare şi proiectul examinat. Daca obiectul nu a fost construit în termenele prevăzute, documentaţia de proiect trebuie sa fie revăzută şi corectata cu evidenta noilor condiţii tehnice, apariţia noilor Norme şi Reguli în Construcţii şi prezentata la expertiza pentru reactualizarea sau confirmarea coordonării anterioare.

4.10. Divergentele, care apar intre beneficiarii proiectelor activităţii economice şi Expertiza Ecologica de Stat în privinţa deciziilor expertizei se examinează şi se rezolva de Autoritatea centrala pentru mediu.

4.11. Termenul de efectuare a expertizei proiectelor activităţilor economice pentru obiectele ordinare este de 45 zile, pentru obiectele complicate – pînă la trei luni de la data prezentării documentaţiei complete şi altor materiale auxiliare prevăzute de normative.

Daca în timpul examinării proiectului se evidenţiază probleme noi, examinarea şi coordonarea proiectului poate fi prelungita de Autoritatea centrala pentru mediu, dar nu mai mult de sase luni.

4.12. După efectuarea expertizei ecologice a obiectului activităţii economice copiile unor materiale şi documente necesare privind Protecţia mediului înconjurător şi resursele naturale rămân în arhiva Expertizei Ecologice de Stat.

5. FINANŢAREA ACTIVITĂŢII DE EXPERTIZARE

ECOLOGICA DE STAT

5.1. Activitatea de expertizare ecologica de stat este finanţata din bugetul de stat în modul stabilit, în scopul asigurării independentei experţilor ecologi de stat fata de factorii cointeresaţi.

Expertizarea ecologica, desfăşurată cu concursul Comisiei mixte de experţi netitulari, a documentaţiei de proiect şi planificare a activităţilor economice complicate şi potenţial periculoase pentru mediu, inclusiv care necesita derularea unor cercetări ştiinţifice speciale suplimentare, este finanţată din contul beneficiarilor în modul stabilit.

5.2. Expertizarea ecologica repetata a documentaţiei de proiect şi planificare a activităţilor economice este retribuită de instituţia care a elaborat documentaţia în cauza.

6. DEFINIŢIILE NOŢIUNILOR DE BAZA,

UTILIZATE în INSTRUCŢIUNE

1) ACTE NORMATIVE – documente guvernamentale, departamentale (materiale instructive, metodice, norme şi reguli, standarde) care stabilesc cerinţele, obligatorii pentru respectarea de către toate persoanele juridice şi fizice în procesul planificării, proiectării, construirii şi exploatării obiectelor.

2) ACTIVITĂŢI ECONOMICE PRECONIZATE – orice activitate planificata sau proiectata cu folosirea resurselor naturale, în procesul căreia se emana în mediul înconjurător degajări sau noxe şi care poate provoca schimbarea stării mediului şi componentelor naturii.

3) ACTIVITĂŢI ECONOMICE COMPLICATE – obiectele şi întreprinderile, la care se prevede aplicarea tehnologiilor noi de producţie, fără analog în tara; activităţi, obiecte şi intreprinderi amplasate pe terenuri cu condiţii geologice şi hidrogeologice dificile; pentru construcţia cărora se prevede folosirea materialelor şi construcţiilor noi.

4) ACTIVITĂŢI ECONOMICE POTENŢIAL PERICULOASE PENTRU MEDIU – activităţi economice cu întrebuinţarea resurselor naturale care pot aduce la degradarea mediului înconjurător, crearea condiţiilor nefavorabile pentru viata oamenilor, distrugerea florei şi faunei.

5) AUTORITATEA CENTRALA PENTRU MEDIU – organul central al puterii executive de stat în domeniul protecţiei mediului şi folosirii resurselor naturale.

6) BENEFICIARUL DOCUMENTAŢIEI – persoana fizica sau juridica, care propune (deţine) documentaţia si/sau realizează o activitate economica ori sociala preconizata.

7) BIOCENOZA – totalitatea organismelor în relaţii determinate de reciprocitate, care populează un oarecare sector pe uscat sau apa.

8) CAZURI DE AVARIE – cazurile de degajare necontrolata a rezervelor energetice ale întreprinderii, în care materiile prime, produsele intermediare, producţia finita, deşeurile industriale, utilajul tehnologic din spatiile de producţie, antrenate în procesul de avarie, creează factori de leziune pentru personalul întreprinderii în cauza, populaţie şi mediul înconjurător.

9) COMPONENTELE MEDIULUI – elementele şi condiţiile naturale ale Planetei – aerul, apele de suprafaţa şi freatice, solul şi subsolul; toate straturile atmosferice; toate materiile organice şi anorganice, fiinţele vii; toate sistemele naturale în interacţiunea lor.

10) DOCUMENTAŢIA COMPLETA – documentaţia de proiect şi planificare ale cârei volum şi conţinut corespunde Normelor şi Regulilor în Construcţii şi include avizele necesare.

11) DESECARE – complexul masurilor hidrotehnice şi agrotehnice aplicate pentru eliminarea surplusului de apa din sol.

12) DOCUMENTE DE URBANISM şi AMENAJARE A TERITORIULUI – ansamblul documentelor elaborate şi aprobate în modul stabilit referitoare la un teritoriu determinat, care conţine analiza situaţiei existente şi stabileşte obiectivele, acţiunile şi masurile în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului.

13) ECOSISTEME – orice complexe dinamice a comunitarilor de plante, animale, microorganisme şi mediul lor ambiant, aflate intr-o permanenta interacţiune funcţionala.

14) EXTINDERE – construirea obiectelor auxiliare şi extinderea unor secţii ale întreprinderii în funcţiune în scopul construirii unor capacităţi suplimentare şi noi de producţie.

15) ECHILIBRU ECOLOGIC – ansamblu de stări al unui ecosistem, a cărui dinamica asigura structura şi funcţiile acestuia.

16) FONDUL GENETIC AL BIODIVERSITĂŢII – integritatea speciilor vegetale şi animale, asociaţiilor şi biocenozelor naturale în totalitate cu particularităţile lor genetice.

17) IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI – efectele negative ale activităţii umane şi ale proceselor naturale asupra elementelor şi factorilor naturali, ecosistemelor; sănătăţii şi securităţii oamenilor, precum şi asupra bunurilor materiale.

18) MEDIU ÎNCONJURĂTOR – totalitatea elementelor naturale şi tehnogene.

19) NORME şi REGULI în CONSTRUCŢIE – sistema documentelor normative în construcţii, care includ în sine normele şi regulile, alte documente normative în domeniul construcţiei, aprobate de Departamentul Arhitecturii şi Construcţiilor, ministere şi alte organe de supraveghere.

20) RESURSE NATURALE – elemente şi componente ale naturii, utilizate în activitatea economica.

21) OBIECTE CU REGIM SPECIAL – obiecte şi teritorii cu destinaţii specifice determinate de către Guvern.

22) RECONSTRUCŢIE – restructurarea secţiilor şi obiectelor existente de baza, auxiliare şi de deservire a întreprinderii în funcţiune, ca regula fără extinderea clădirilor şi obiectelor de baza, pentru perfecţionarea producerii şi ridicarea nivelului tehnico-economic.

23) REUTILARE – complex de masuri pentru ridicarea nivelului tehnico-economic în întreprinderea în funcţiune a unor procese de fabricaţie în secţii, sectoare bazate pe introducerea tehnicii şi tehnologiei avansate, mecanizarea şi automatizarea proceselor de fabricaţie, schimbarea utilajului învechit.

24) REPROFILARE – schimbarea profilului întreprinderii din diferite cauze.

25) REGIM DE PROTECŢIE – restrângerea activităţii economice în scopul protecţiei complexului natural şi conservării componentelor naturii pentru asigurarea funcţionarii normale a ecosistemului.

26) ZONA DE PROTECŢIE A RÎURILOR şi BAZINELOR ACVATICE – teritoriul adiacent obiectului acvatic cu dimensiuni stabilite, atribuit pentru Protecţia apelor de suprafaţa contra impurificării, epuizării şi înnămolirii, în perimetrul căruia activitatea economica este supusa restricţiilor.

[Anexa 7.2 în redacţia Ordinului Ministerului Mediului nr.7 din 03.08.98]