Instrucţiune nr.33 din 24.08.95 despre modul de organizare si efectuare a Expertizei Ecologice de Stat

Anexa 7.1

LISTA

cerinţelor de baza câtre volumul si conţinutul documentelor şi materialelor de proiect

si planificare, prezentate la organele de expertiza ecologica ale Departamentului Protecţia

Mediului Înconjurător al Republicii Moldova

Denumirea documentelor şi materialelor

1

I. MATERIALE DE PROIECT

II. Documentele de confirmare şi concordare cu:

III. Lista documentelor si materialelor, prezentarea cărora in componenta documentaţiei de proiect este obligatorie:

ADNOTARE:

1. Termenul de examinare este de 45 zile si se stabileşte din ziua prezentării documentaţiei de proiect cu scrisoarea de însoţire in subdiviziunile respective ale Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător. Pentru obiectele care se examinează de câtre comisia de experţi de stat termenul de expertizare se stabileşte pînă la 3 luni.

2. Pentru obiectele indicate in rubrica 6 se prezintă si proiectele ori CTE (STE) pentru instalaţiile de epurare, cazangerii in volum întreg.

3. Pe parcursul examinării documentaţiei de proiect beneficiarii si proiectanţii prezintă la cererea organelor de expertiza materialele, documentele si informaţiile suplimentar necesare.

4. Complexele de demarare si etapele de construcţie se prezintă numai in componenta proiectului integral al obiectului si nicidecum separate pînă la examinarea proiectului in întregime.

5. In arhiva organului de expertiza ecologica rămân următoarele materiale si documente:

- un exemplar al volumului "Protecţia mediului înconjurător";

- copiile condiţiilor tehnice privind asigurarea cu apa, evacuarea apelor meteorice, asigurarea cu căldura, evacuarea apelor uzate;

- copia avizelor organelor de supraveghere sanitaro-epidemiologica si documentelor de acordare cu organizaţiile interesate;

- desenele: planul general, planul de situaţie.

6. Materialele si documentele se prezintă la organele de expertiza ecologica cu o scrisoare de însoţire la adresa Departamentului Protecţia Mediului Înconjurător după concordarea acestora cu toate organele de supraveghere de stat, cu toate organizaţiile interesate, inclusiv si cu concluzia agenţiilor ecologice zonale referitor la materialele de amplasare a obiectului.

7. Primirea materialelor si documentaţiei de proiect pentru expertizare se executa in prezenta reprezentanţilor beneficiarului ori elaboratorului.

8. Documentaţia si materialele de proiect se considera primite pentru expertizare daca prin examinarea prealabila s-a constatat, ca acestea sînt prezentate in întregime.

9. Primirea documentaţiei si materialelor de proiect se executa in zilele si orele de audienta:

- Direcţia Expertiza Ecologica de Stat: luni si joi 14.00 - 17.00;

- Agenţiile ecologice zonale - potrivit graficelor stabilite.

Anexa 7.2

LISTA

obiectelor, clădirilor, edificiilor şi instalaţiilor, documentaţia de planificare şi proiectare

a cărora necesită prezentarea pentru expertizarea ecologică de stat în subdiviziunile

Ministerului Mediului al Republicii Moldova

Adnotare:

1. Cerinţele faţă de volumul documentaţiei şi ordinea de prezentare sînt expuse în lista documentelor, care necesită de a fi prezentate de către beneficiari în subdiviziunile respective ale Ministerului Mediului (anexa nr. 7.1).

2. Documentaţia de proiect pentru construire, reconstrucţie, extindere, reutilare, modernizare tehnică după volum, componenţă şi conţinut trebuie să corespundă cerinţelor documentelor normative, metodice, instructive, directive, legislaţiei în domeniul protecţiei mediului.

3. Expertizarea ecologică a proiectelor, materialelor şi documentelor cu privire la aplicarea tehnologiilor, utilajului şi materialelor de import şi din nou elaborate se efectuează de către Institutul Naţional de Ecologie al Ministerului Mediului la etapa iniţială de proiectare.

4. Examinarea materialelor şi documentelor la etapa de amplasare a obiectelor şi repartizare a terenurilor, precum şi eliberarea autorizaţiilor pentru mediu se efectuează de către subdiviziunile Inspectoratului Ecologic de Stat.

Anexa 7.3

ENUMERAREA CERINŢELOR ESENŢIALE

către componenta tuturor capitolelor documentaţiei de planificare şi proiectare,

pe soluţiile cărora se bazează masurile de protecţie a mediului înconjurător

Prezenta anexa nu înlocuieşte prevederile documentelor legislative, normative, instructive şi metodice, dar accentuează atenţia la cerinţele de baza a acestora, care necesita a fi rezolvate în volumul necesar pentru obiectele respective.

Textul anexei conţine enumerarea cerinţelor primordiale, care necesita reflectare în capitolele respective ale documentaţiei şi care se refera la proiect în ansamblu şi la capitolele concrete, inclusiv pentru despărţiturile:

1. DISPOZIŢII GENERALE:

1.1. Date iniţiale şi generale:

- condiţiile tehnice de proiectare, amplasare şi asigurare inginerică a obiectului proiectat;

- informaţiile generale în privinţa obiectului, menire a lui şi producţia de baza, termenele de construire; suplimentar, în cazuri necesare, se indica denumirea şi volumul producţiei fabricate în prezent şi după realizarea proiectului;

- planul de situaţie (harta, schema) de amplasare a obiectului cu o raza nu mai puţin de 2 km cu scara 1:5000, 1:10000 (daca obiectul are surse de degajare cu înălţimea H mai mare de 40 m, atunci raza planului de situaţie trebuie sa fie nu mai puţin de 50 H). în planul de situaţie trebuie sa fie trasate curbele de nivel care caracterizează relieful regiunii, conturul terenului obiectului şi zonei sanitare de protecţie, plasa punctelor de calcul şi sistema de coordonate în care se executa calculele de dispersare a degajărilor cu curbele care caracterizează concentraţiile maxime de dispersare, punctele fixe de supraveghere a poluării aerului atmosferic, spaţiul locativ din apropiere şi terenurile pentru construirea spaţiului locativ în perspectiva, zonele de recreaţie, balneare şi casele de odihna, zonele ariilor protejate şi pădurile, zonele (nodurile) industriale, aerodrumurile, obiectele cu diferite radiaţii, emiţătoare de unde electromagnetice. De asemenea, pe planul de situaţie trebuie sa fie indicate zonele sanitare ale prizelor de apa şi deversorilor de evacuare a apelor reziduale, amplasarea obiectului fata de bazinuri şi cursuri de apa, reţelele conductelor de apa şi canalizare, amplasarea staţiilor de purificare a apelor, poligoanelor de înhumare a deşeurilor industriale şi gunoiştelor pentru gunoi menajer;

- în planul de situaţie trebuie sa fie trasate reţelele de aprovizionare cu apa şi de canalizare, cu indicaţia amplasării locului prizei de apa din obiectul acvatic şi locului de deversare a apelor reziduale, staţiilor de purificare a apelor reziduale şi altor obiecte;

- planul general al obiectului cu amplasarea clădirilor, secţiilor de fabricare, cu indicarea surselor de degajare a substanţelor poluante şi cu sistema de coordonate în care se executa calculele de dispersare a degajărilor;

- valoarea lucrărilor de construire a obiectului şi lucrărilor de construcţii-montaj, valoarea masurilor de protecţie a mediului înconjurător.

1.2. Caracteristica fizico-geografica, climaterica, hidrologica şi condiţiile sanitare a terenului preconizat pentru construirea obiectului:

- caracteristica terenului din punct de vedere a dispersării degajărilor substanţelor nocive în dependenta de relief (deluros, cu coline, depresiuni), care înrăutăţeşte condiţiile de aerisire a terenului şi spaţiului locativ adiacent;

- caracteristica climei şi potenţialului de poluare a atmosferei, temperaturile mijlocii maximale a lunii celei mai calde şi mijlocii a celei mai friguroase, media anuala de repetare a direcţiilor vînturilor pentru orientările principale şi în direcţia spaţiului locativ, particularităţile meteorologice a regiunii care influenţează asupra dispersărilor degajărilor industriale, repetarea cetelor, durata lor, inversiunile de temperaturi la sol şi puţin ridicate etc.;

- caracteristica regiunii de amplasare a terenului obiectului în dependenta de nivelul poluării de fond a aerului atmosferic cu toţi ingredienţei întrebuinţaţi în procesul tehnologic a obiectului proiectat, tendinţa schimbării poluării aerului de sarcini tehnologice care se caracterizează din punct de vedere a influentei activităţii economice asupra mediului cu gradul de poluare a aerului atmosferic şi schimbarea nivelului de poluare în ultimii cinci ani, lista noxelor, care se menţin în aerul atmosferic. De asemenea, trebuie sa fie apreciate nivelurile zgomotului, tensiunii câmpului electromagnetic, poluarea cu radiaţie etc.;

- caracteristica resurselor acvatice, poluarea de fond a obiectelor acvatice cu substanţe dăunătoare, componenta şi cantitatea lor, starea obiectelor acvatice care în viitor vor nimeri în zona de influenta a obiectului proiectat (apele de suprafaţa, prizele de apa s.a.), mărimea pierderilor admisibile de infiltrare şi componenta chimica a lor, adîncimea apelor freatice şi subterane;

- prezenta ori lipsa minereurilor pe terenul în cauza;

- caracteristica solului, densitatea excavărilor subterane la o unitate de suprafaţa şi a haldelor, date în privinţa poluării învelişului solului cu evidenta obiectelor poluanţi existente (poligoanelor şi gunoiştilor de înhumare a deşeurilor şi gunoiului menajer, inclusiv şi a celor neamenajate etc.);

- caracteristicele geologice şi hidrogeologice a terenului la adîncimea necesara, zonarea seismica;

- condiţii geologice nefavorabile pentru construirea obiectului; alunecări de teren, carst, terenuri prelucrate cu goluri subterane etc.;

- inundabilitatea periodica a terenului de apele de suprafaţa şi dinamica nivelului apelor freatice;

- descrierea şi starea sanitara a plantaţiilor verzi existente pe teren şi în împrejurimea lui, valoarea lor, indicii de taxare;

- descrierea şi starea existenta a regnului animal, mediului de existenta a lor, cailor de migrare, genurilor rare şi celor ce dispar, introduse în "Cartea Roşie".

2. CARACTERISTICA GENERALA A OBIECTULUI PROIECTAT ÎN PRIVINŢA PROCESULUI

TEHNOLOGIC INTRODUS, FOLOSIRII RAŢIONALE A MATERIEI PRIME, MATERIALELOR,

RESURSELOR ACVATICE, DEGAJĂRILOR SUBSTANŢELOR POLUANTE

ÎN AERUL ATMOSFERIC, OBIECTELE ACVATICE ŞI SOL

2.1. Corespunderea proceselor tehnologice introduse cerinţelor tehnologiei de vârf şi celor ecologice, care prevăd folosirea raţională a materiei prime, materialelor, resurselor energetice şi acvatice la o unitate de fabricare a produselor, micşorarea degajărilor substanţelor poluante în aerul atmosferic, obiectele acvatice, sol şi atestarea lor în conformitate cu standardele respective şi SNiP, denumirea instituţiei care a elaborat procesele tehnologice de baza introduse în proiect.

2.2. De asemenea trebuie sa fie menţionată următoarea informaţie:

- descrierea prescurtata a secţiilor de fabricare care vor fi construite în componenta întreprinderii proiectate în conformitate cu planul general al obiectului, descrierea utilajului necesar şi proceselor tehnologice de baza introduse (schemele lor pentru tehnologii complicate), denumirea şi cantitatea substanţelor nocive degajate şi deversate în aerul atmosferic, obiectele acvatice, sol de la operaţiile procesului tehnologic;

- tabela de bilanţ a substanţelor nocive întrebuinţate în procesul tehnologic şi a degajărilor de la fiecare operaţie în mediul înconjurător cu evidenta transformării substanţelor chimice. în tabela se indica cantităţile necesare pentru producere pe parcursul anului în tone şi kg în 24 ore care se subdivizează ca cantităţi consumate pentru fabricarea produselor deversate în canalizare cu ape reziduale, degajate în aerul atmosferic şi deşeuri pentru utilizare şi înhumare;

- masurile tehnologice prevăzute în proiect pentru reducerea degajărilor substanţelor nocive în aerul atmosferic, apele reziduale, sol pe parcursul procesului tehnologic de la depozitul materiei prime şi a materialelor pînă la formarea deşeurilor; cooperarea cu alte întreprinderi pentru reducerea numărului "productiilor murdare";

- cantităţile substanţelor nocive care se degaja, stabilite prin calcul, măsurări la întreprinderile asemănătoare (analogi) puse în funcţiune sau argumentate cu indici de normative a degajărilor la o unitate de produse fabricate, elaborate şi coordonate în modul stabilit.

2.3. în proiectele de extindere, reutilare, reconstrucţie şi reprofilare a întreprinderilor în funcţiune se include următoarea informaţie suplimentara;

- caracteristica secţiilor de producere de baza şi obiectelor existente, enumerarea lor, descrierea tehnologiei şi utilajului cu indicaţia capacitaţii, producţiei fabricate, inclusiv cu informaţia despre secţiile şi obiectele care vor fi lichidate şi demolate în conformitate cu proiectul elaborat;

- descrierea pentru întreprinderea în funcţiune a materialelor de inventariere a degajărilor noxelor în aerul atmosferic şi deversărilor în canalizare cu apele reziduale (pentru situaţia existenta şi după realizarea proiectului);

- descrierea tehnologiilor şi utilajelor introduse în proiectul elaborat (de extindere, reutilare, reconstrucţie şi reprofilare) enumerarea şi clasificarea deşeurilor, descrierea metodelor de utilizare a deşeurilor (pentru situaţia existenta şi după realizarea proiectului);

- tabela de bilanţ, corectata a substanţelor nocive (vezi alineatul 2.2);

- indicii tehnici a noilor utilaje şi instalaţii introduse în proiect, care trebuie sa asigure micşorarea sau sa nu majoreze consumul materiei prime, resurselor materiale, energetice, combustibilului şi apei, sa reducă degajările şi deversările la o unitate de produse fabricate.

2.4. Informaţia despre concentraţia maxima admisibila (CMA) a substanţelor dăunătoare (poluanţilor) utilizate şi formate în procesele tehnologice;

a) CMA ori nivelul aproximativ neprimejdios de impact în aerul atmosferic în forma de tabela, în care se arata denumirea substanţei, codul ei, CMA ori nivelul aproximativ neprimejdios de impact în mg/m3 în zona de lucru, pe terenul întreprinderii, în spaţiul locativ, clasa de pericol după GOST şi sursa de informare;

b) CMA ori nivelul aproximativ admisibil în obiectele acvatice pentru utilizarea apelor potabile şi de gospodărire sau de menire piscicola în forma de tabela, în care se arata denumirea substanţei, codul ei, CMA ori nivelul aproximativ admisibil în mg/I, indicele de nocivitate limitat, clasa de pericol dupa GOST şi sursa de informare.

Nu se admite întrebuinţarea în procesele tehnologice a substanţelor nocive, pentru care nu sînt stabilite CMA ori nivelurile aproximative neprimejdioase de impact în aerul atmosferic, obiectele acvatice, sol, flora şi fauna.

3. PROTECŢIA ŞI FOLOSIREA RAŢIONALĂ A RESURSELOR ACVATICE:

3.1. Condiţiile tehnice de aprovizionare cu apa şi deversare a apelor uzate coordonate cu Inspectoratul Ecologic de Stat în modul stabilit.

3.2. Schemele teologice a instalaţiilor de epurare a apelor potabile şi apelor uzate, argumentarea lor. Caracteristica calitativa a componenţilor apelor potabile şi celor uzate pînă la şi după purificare. Caracteristica bazinului acvatic reieşind din bilanţul gospodăresc de apa şi influenta obiectului proiectat asupra stării ecosistemului acvatic.

3.3. Bilanţul de alimentare şi evacuare a apelor.

3.4. Autorizaţia de gospodărire a apei din sursele de apa de suprafaţa şi subterane.

3.5. Indicii tehnici de întrebuinţare a apei potabile şi deversărilor apelor uzate la o unitate de producere fabricata, în comparaţie cu întreprinderile de branşa cu tehnologii moderne şi în conformitate cu normativele în vigoare.

3.6. Masurile referitoare la respectarea ordinei de creare şi activitate de ocrotire a zonelor şi fisiilor de protecţie a rîurilor şi bazinelor acvatice şi a condiţiilor de valorificare a terenurilor învecinate rîurilor, bazinelor acvatice şi prizelor de apa.

3.7. Metodele şi locul de utilizare a reziduurilor ce se formează în instalaţiile de purificare a apelor şi acordările cu instanţele respective.

3.8. Situaţiile posibile de avariere la sistemele şi instalaţiile de aprovizionare cu apa şi canalizare, masurile de preîntâmpinare a lor şi de lichidare a consecinţelor.

3.9. Influenta posibila a obiectului proiectat asupra obiectelor acvatice (bazinelor de apa, rîurilor, apelor subterane). Starea existenta a bazinelor de apa, rîurilor şi apelor subterane şi consecinţele evacuării apelor uzate prealabil purificate.

3.10. Paşapoartele şi datele concrete despre probele oficiale a noilor utilaje şi tehnologiilor introduse în proiect, bazate pe încercări în condiţiile întreprinderii.

3.11. Masurile şi instalaţiile prevăzute în proiect pentru Protecţia resurselor piscicole, argumentate ştiinţific.

3.12. Informaţia suplimentara în proiectele de extindere, reutilare, reconstrucţie şi reprofilare a întreprinderilor în funcţiune:

- caracteristica existenta a sistemelor de aprovizionare cu apa, canalizare şi a instalaţiilor de epurare;

- darea de seama – forma statistica nr.1 "Gospodarirea apei" precum şi datele comparabile referitor la volumurile de apa potabila şi apa uzata pînă la reconstrucţie (reutilare) şi dupa realizarea proiectului;

- argumentarea debitului necesar de apa pentru întreprindere, avînd în vedere folosirea apelor uzate dupa epurare şi decontaminare în sistemele de reciclare a apei şi utilare repetata;

- argumentarea prezentei capacitaţii libere la staţiile şi instalaţiile de epurare şi tratare a apelor uzate şi caracteristica staţiilor şi instalaţiilor existente;

- argumentarea majorării consumului apei la fabricarea unei unităţi de producţie în comparaţie cu situaţia existenta;

- analiza folosirii apei la fiecare operaţie a procesului tehnologic existent şi introdus în proiect, bilanţul de alimentare cu apa şi de evacuare a apelor în ansamblu pentru toata întreprinderea şi aparte pentru sectoarele de extindere, reutilare, reconstrucţie şi reprofilare;

- masurile concrete prevăzute în proiect pentru reducerea folosirii apei în procesele tehnologice, micşorarea poluanţilor în apele uzate şi a sedimentului etc.

4. PROTECŢIA AERULUI ATMOSFERIC DE POLUARE:

4.1. Argumentarea şi autenticitatea datelor în privinţa degajărilor substanţelor poluante în aerul atmosferic. Corectitudinea elaborării tabelei "Parametrele degajărilor substanţelor poluante în aerul atmosferic" (conform anexei 1 la GOST 17.2.3.02-78).

4.2. Valorile concentraţiilor maxime admisibile (CMA) pentru toate substanţele poluante degajate în aerul atmosferic de la procesele tehologice introduse în proiect, confirmate de normative (nu se admite întrebuinţarea în procesele tehnologice a substanţelor poluante, pentru care nu sînt stabile valorile CMA ori nivelul aproximativ neprimejdios de impact al lor cu evidenta transformării substanţelor chimice pe parcursul proceselor tehnologice).

4.3. Aprecierea nivelului progresiv al deciziilor tehnice pentru reducerea degajărilor în aerul atmosferic de la procesele tehnologice, caracteristicele utilajelor de captare, utilizare şi neutralizare a substanţelor poluante din gazele emise.

4.4. Direcţiile principale a complexului de masuri active şi pasive, care trebuie sa fie prevăzute în proiect în scopul reducerii poluării aerului atmosferic în spaţiul locativ:

a) tehnologice şi tehnice-active (in conformitate cu prevederile punctului 2 a prezentei Instrucţiuni);

b) de planificare – pasive;

- dislocarea reciproca a întreprinderilor şi spaţiului locativ cu evidenta direcţiei preponderente a vînturilor;

- amplasarea obiectelor întreprinderilor pe teren în aşa fel ca sa se excludă posibilitatea răspândirii trenei de fum asupra spaţiului locativ;

- dimensiunea zonei sanitare de protecţie argumentata cu calcule, corectata în dependenta de media anuala de repetare a direcţiilor vînturilor, amenajarea şi înverzirea respectiva a zonei;

- reducerea degajărilor neorganizate;

- purificarea şi neutralizarea substanţelor nocive din gazele emise;

- ameliorarea condiţiilor de dispersare a degajărilor.

4.5. Calculele şi analiza valorii concentraţiilor substanţelor poluante la nivelul solului, datele iniţiale pentru calcule, metodele de calcul, enumerarea substanţelor şi grupelor de substanţe cu efect de însumare. Argumentarea sistemului coordonatelor, dreptunghiurilor de calcul, denumirile maşinii electronice de calcul şi programului de calcul, coordonat în modul respectiv. Etapele de dezvoltare a întreprinderii pentru care se executa calculele (situaţia prezenta, transele de construire, dezvoltarea deplina). Trebuie sa fie menţionat modul evidenţierii concentraţiilor de fond a poluării aerului atmosferic în calcul.

4.6. Rezultatele calculelor de dispersare a concentraţiilor substanţelor poluante la nivelul solului, trasate cu curbe pe planul de situaţie (harta-schema). Sursele de poluare cu depunere esenţiala în concentraţiile substanţelor poluante determinate prin calcul (daca concentraţiile de fond a poluării aerului atmosferic depăşesc CMA pentru unele substanţe, degajarea acestor substanţe în plus de la obiectul proiectat nu se admite).

4.7. Aprecierea gradului impactului în privinţa poluării aerului atmosferic, stabilit prin calculele parametrilor P şi F prevăzute în OND 1-84.

4.8. Corectitudinea propunerilor pentru stabilirea degajărilor limitate admise bazate pe rezultatele calculelor de dispersare a substanţelor nocive de la sursele de poluare pentru fiecare transa de construire a obiectului.

4.9. Organizarea controlului poluării aerului atmosferic şi enumerarea mijloacelor de control (instalaţiile) introduse în documentaţia de proiect şi deviz.

4.10. Reglarea degajărilor în perioadele condiţiilor meteorologice îndeosebi nefavorabile, subdivizate în trei regime şi argumentarea necesitaţii reglării:

- primul regim – masurile tehnico-organizatorice care pot fi rapid realizate şi nu cer alocaţii substanţiale;

- al doilea regim – masurile care duc la reducerea capacităţii producţiei fabricate prin oprirea parţiala a unor agregate şi secţii;

- al treilea regim – cu masuri asemănătoare regimului al doilea consta din reducerea de mai departe a capacităţii producţiei întreprinderii. Se introduce în caz daca în regiune se menţine o poluare înalta a aerului atmosferic dupa introducerea regimului al doilea.

4.11. Degajările posibile a substanţelor poluante în aerul atmosferic în caz de avarie şi masurile de preîntâmpinare, prevăzute în proiect.

4.12. Sursele de zgomot, undele electromagnetice şi alţi poluanţi a aerului atmosferic de la obiectul ce se va construi şi masurile de protecţie a zonei industriale şi a spaţiului locativ.

4.13. Aprecierea valorilor şi eficacităţii masurilor de protecţie a aerului atmosferic de la obiectul ce se va construi, determinarea daunelor cauzate de poluarea aerului.

4.14. Masurile de protecţie a aerului atmosferic în timpul construirii obiectului, prevăzute în "Proiectul de organizare a lucrărilor de construcţie" de praf (îndeosebi în timpul demolării construcţiilor), gazele de eşapament a mecanismelor cu motoare de ardere interna, zgomot etc.

4.15. Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în privinţa aerului atmosferic: argumentarea principiilor dislocării obiectului, restricţiile ecologice, situaţia economica formata a regiunii de amplasare, evaluarea ecologica şi economica a deciziilor prevăzute în proiect cu evidenta consecinţelor realizării lui.

4.16. Informaţia suplimentara în proiectele de extindere, reutilare, reconstrucţie şi reprofilare a întreprinderilor în funcţiune, care trebuie sa corespunda conţinutului lucrărilor prevăzute în proiect:

- "Parametrele degajărilor substanţelor poluante în aerul atmosferic" (conform tabelei prevăzute în anexa 1 la GOST 17.2.3.-78) situaţia existenta şi "Parametrele..." dupa realizarea proiectului;

- darea de seama – forma statistica nr.1 "Aer" – situaţia existenta pînă la realizarea proiectului şi analiza materialelor, care caracterizează situaţia poluării aerului atmosferic;

- aprecierea nivelului progresiv al deciziilor tehnice pentru reducerea degajărilor în aerul atmosferic avînd în vedere, ca scopul reutilării şi reconstrucţiei este şi introducerea în proiect a tehnologiilor de vârf;

- rezultatele calculelor de dispersare a concentraţiilor substanţelor poluante la nivelul solului trasate cu curbe pe planul de situaţie (harta-schema), situaţia existenta şi dupa realizarea proiectului;

- corectarea valorilor degajărilor limitate admise şi propunerile pentru stabilirea noilor degajări limitate admise cu evidenta realizării proiectului;

- evaluarea impactului asupra mediului înconjurător în privinţa aerului atmosferic şi consecinţele realizării proiectului.

5. RECULTIVAREA TERENULUI DE PĂMÂNT ŞI UTILIZAREA

STRATULUI FERTIL AL SOLULUI:

5.1. Materialele prealabile de repartizare a terenului de pământ pentru construirea obiectelor, coordonate cu organizaţiile interesate în modul stabilit. Folosirea raţională şi argumentata a pământului, justificarea ocupării terenurilor împădurite şi arabile.

5.2. Autorizaţia Guvernului pentru executarea lucrărilor de proiectare (in caz de necesitate) conform ordinii stabilite.

5.3. Materialele cercetărilor pedologice pe terenul respectiv în scara suficienta pentru fiecare caz cu anexa memoriului explicativ al materialelor cartografice.

5.4. Soluţiile tehnice de decopertare a stratului de sol fertil pe terenurile de toate categoriile indiferent de întrebuinţarea acestora pînă la înstrăinare.

5.5. Materialele cartografice cu indicarea locurilor de depozitare a stratului fertil şi a terenurilor de ameliorare prin aport de pământ şi recultivare.

5.6. Proiectul ori soluţiile tehnice privind ameliorarea prin aport de pământ a terenurilor cu productivitate scăzuta, elaborate conform materialelor de amplasare a obiectului.

5.7. Materialele de recultivare tehnico-miniera şi biologica.

5.8. Confirmarea documentara de către posesorul carierei a posibilităţii extragerii solului mineral pentru rambleierea terenului de construcţie a obiectului ori proiectului de exploatare a carierei.

5.9. Masurile de protecţie a solului contra poluării cu deşeuri industriale: utilizarea (înhumarea) deşeurilor industriale în locurile coordonate cu organele de supraveghere sanitara şi persoanele juridice, care primesc deşeurile pentru prelucrare.

5.10. Caracteristica, clasificarea şi volumul deşeurilor industriale, masurile de utilizare a acestora:

- argumentarea deciziilor tehnice de acumulare a deşeurilor industriale în locurile de formare, transportarea lor pe teritoriul întreprinderii şi în afara lui (cu indicarea varietăţilor şi ambalajului special), depozitarea intermediara, recuperarea cu scopul utilizării, decontaminării prealabile înainte de transportare la uzina de prelucrare;

- date concrete despre atelierele şi secţiile de producere în care se formează deşeurile, volumul de formare în kg/in 24 de ore şi în tone/pe an, starea fizica a fiecărui deşeu, poluanţi chimici în componenta lor, clasa de pericol, periodicitatea şi regimul de eliminare, modul de păstrare şi metodele de prelucrare, prevăzute în proiect;

- datele despre poligonul proiectat (sau în funcţiune), preconizat pentru prelucrarea şi înhumarea deşeurilor;

- date despre cota de participare la construirea poligonului şi condiţiile de primire a deşeurilor la poligonul orăşenesc (regional);

- tehnologia prelucrării şi utilizării deşeurilor solide pentru obţinerea produselor folositoare.

6. PROTECŢIA SUBSOLULUI:

6.1. Cerinţele de baza către Protecţia subsolului, care trebuie sa fie rezolvate în proiect:

- asigurarea deplina şi completa de cercetări geologice a zăcămintelor minereurilor;

- respectarea regulilor stabilite de repartizare a teritoriilor cu zăcăminte de minereuri pentru construire şi preîntâmpinare a folosirii ilegale a zăcămintelor;

- extragerea maxima şi utilizarea raţională a rezervelor minereurilor de baza şi celor situate împreună şi a componenţilor care le conţin;

– preîntâmpinarea lucrărilor miniere cu influenta dăunătoare asupra rezervelor minereurilor utile.

6.2. Documentele necesare pentru obiectele de exploatare a zăcămintelor de substanţe utile, care trebuie sa fie anexate:

- actul perimetrului minier cu permisul de folosire a subsolului pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe utile;

- proiectul de exploatare a zăcămintelor;

- proiectul de recultivare a zăcămintelor.

Suplimentar:

- raportul despre prospecţiunile geologice şi pedologice;

- procesul verbal despre aprobarea rezervelor de substanţe utile;

- pentru proiectele de exploatare şi recultivare este necesar de prezentat avizul expertizei tehnico-miniere.

7. Protecţia florei şi faunei:

7.1. Descrierea gradului de influenta a obiectului proiectat asupra regnului animal şi vegetal pe terenul de amplasare şi în perimetrul zonei de influenta a lui.

7.2. Argumentarea biologica ştiinţifica a masurilor de protecţie şi compensare anuala a daunei preconizate regnului animal şi vegetal în perioada de construire şi exploatare a obiectului proiectat în scopul păstrării şi îmbunătăţirii condiţiilor de reproducere şi viabilităţii ecosistemelor.

7.3. Masurile de protecţie a solului, bazinelor acvatice şi aerian prevăzute în proiect ca baza de îmbunătăţire şi păstrare a genofondului regnului vegetal şi animal: înverzirea speciala a zonelor de protecţie sanitara a întreprinderilor, drumurilor auto şi feroviare, fîşiilor de protecţie a solurilor şi obiectelor acvatice.

7.4. Ameliorarea stării mediului de existenta a regnului animal, cailor de migrare şi Protecţia genurilor rare, celor pe cale de dispariţie şi introduse în "Cartea Roşie". Atitudinea prudenta fata de flora şi fauna în regiunea de amplasare a obiectului.

7.5. Masurile de compensare pentru posibila dauna cauzata naturii: curăţirea albiilor rîurilor mici, bazinelor acvatice, consolidarea malurilor, amenajarea teritoriului, împădurirea, recultivarea pământurilor şi restituirea lor pentru întrebuinţare în agricultura, plantarea pomilor şi arbuştilor de soiuri preţioase.

Anexa 7.4

LISTA

tipurilor şi obiectelor activităţilor economice preconizate, pentru care la

etapa elaborării documentaţiei de planificare şi studiilor (calculelor)

tehnico-economice se întocmeşte capitolul separat

"Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător"

1. Termocentrale şi cazangerii industriale de încălzire cu capacitatea de 300 MW şi mai mare.

2. Întreprinderi mecanice şi producătoare de maşini cu secţii turnatorie de mare capacitate – de la 10 mii tone de fonta, otel pe an; o mie tone de metale neferoase pe an şi mai mari.

3. Uzine metalurgice cu capacitatea de 500 mii tone de laminat pe an şi mai mare.

4. Întreprinderi de fabricare a cimentului şi ardeziei inclusiv cu întrebuinţarea azbestului în procesele tehnologice.

5. Întreprinderi de produse chimice şi petrochimice.

6. Întreprinderile industriei farmaceutice.

7. Construirea magistralelor auto, autostrăzilor cu circulaţie rapida, cailor ferate de ruta lunga, aeroporturilor cu pista de decolare şi aterizare cu lungimea de 2100 m şi mai mare.

8. Instalaţii hidrotehnice complicate (porturi, barajuri mari şi acumulatoare de apa).

9. Conducte de gaz, magistrale de înalta presiune.

10. Baze de depozitare şi desfacere a produselor petroliere.

11. Fabrici de zahar.

12. Întreprinderi de prelucrare a cârnii şi laptelui.

13. Fabrici de conserve cu capacitatea de producere de 100 mln. borcane convenţionale pe an şi mai mari.

14. Obiecte animaliere pentru bovine, porcine, ovine, pasări.

15. Reţele grupate de captare şi alimentare cu apa pentru întreprinderi, aşezări urbane şi rurale.

16. Instalaţii de epurare a apelor uzate industriale şi menajere de la întreprinderi, localităţile urbane şi rurale cu capacitatea de 3 mii m3 în 24 ore şi mai mare.

17. Livezi şi vii industriale cu suprafeţe de o mie ha şi mai mari.

18. Sisteme de ameliorare a solului cu suprafeţe de o mie ha şi mai mari.

19. Sisteme de irigare şi desecare a terenurilor cu suprafaţa de 100 ha şi respectiv 10 ha, mai mare.

20. Complexe de sere cu suprafaţa solului închis de 24 ha şi mai mare.

21. Uzine de prelucrare şi ardere a gunoiului.

22. Instalaţii şi platforme de prelucrare, neutralizare a deşeurilor industriale, inclusiv a celor toxice, stupefianţilor şi materialelor radioactive.

23. Orice activitate de construcţie în albiile rîurilor, în fişiule de protecţie a rîurilor şi bazinelor acvatice.  

Anexa 7.5

LISTA

măsurilor şi soluţiilor tehnice, prevăzute de către investitor (beneficiar)

pentru lichidarea neajunsurilor expuse în avizul Expertizei

Ecologice de Stat Nr.____ din ___ pe documentaţia

_________________________________________________________

_{(denumirea obiectului si locul de amplasare)}

prezentată la ____________________________________________

_{(denumirea investitorului (beneficiarului)}

Reprezentanţii:

ADNOTARE:

Prezenta anexa se întocmeşte de câtre investitor (beneficiar) cu participarea elaboratorilor documentaţiei si este o parte componenta obligatorie a documentaţiei corectate, care se prezintă pentru expertiza repetata.

Anexa 7.6

LISTA

documentelor si materialelor de baza pentru proiectare, construire, lărgire,

reconstrucţie si exploatare a obiectelor, care necesita concordare

cu Departamentul Protecţia Mediului Înconjurător si subdiviziunile

responsabile pentru organizarea examinării

Anexa 7.7

EXTRASE

din legislaţia Republicii Moldova privind Protecţia mediului înconjurător

şi Expertiza Ecologica de Stat

I. CONSTITUŢIA REPUBLICII MOLDOVA

(adoptată la 29.07.1994)

Articolul 37. Dreptul la un mediu înconjurător sănătos

1) Fiecare om are dreptul la un mediu înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viata şi sănătate, precum şi la produse alimentare şi obiecte de uz casnic inofensive.

2) Statul garantează fiecărui om dreptul la accesul liber şi la răspândirea informaţiilor veridice privitoare la starea produselor alimentare şi a obiectelor de uz casnic.

3) Tăinuirea sau falsificarea informaţiilor despre factorii ce sînt în detrimentul sănătăţii oamenilor se interzice prin lege.

4) Persoanele fizice şi juridice răspund pentru daunele pricinuite sănătăţii şi avutului unei persoane ca urmare a unei contradicţii ecologice.

Articolul 59. Protecţia mediului înconjurător şi ocrotirea monumentelor Protecţia mediului înconjurător, conservarea şi ocrotirea monumentelor istorice şi culturale constituie o obligaţie a fiecărui cetăţean.

Articolul 126. Economia

2. Statul trebuie sa asigure:

(e) exploatarea raţională a pământului şi a celorlalte resurse naturale, în concordanta cu interesele naţionale;

(f) refacerea şi Protecţia mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic.

II. LEGEA PRIVIND PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

(adoptata la 16 iunie 1993)

Capitolul III

DEPARTAMENTUL PROTECŢIA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Secţiunea 1

Competenta, sarcinile, structura şi dirijarea Departamentului

Articolul 16. În scopul realizării sarcinilor sale Departamentul:

a) efectuează în exclusivitate Expertiza Ecologica de Stat, vizează actele normative, coordonează programele şi proiectele ce se refera la starea mediului şi folosirea resurselor naturale, elaborate de ministere, departamente, organe de autoadministrare locala.

Secţiunea 2

Expertiza Ecologica de Stat

Articolul 21. Expertiza Ecologica de Stat (denumita în continuare expertiza) este o activitate de protecţie a mediului efectuata în scopul:

a) prevenirii sau minimalizării unui eventual impact direct, indirect sau cumulativ al noilor activităţi economice asupra mediului componenţilor lui, ecosistemelor, sănătăţii oamenilor;

b) aprecierii din punct de vedere al impactului asupra mediului a tuturor activităţilor economice, luate aparte sau în ansamblu, care în prezent sau pe viitor pot afecta mediul, starea sănătăţii oamenilor, nivelul lor de trai.

Articolul 22. Expertiza se efectuează în termen de pînă la trei luni de către experţii ecologi de stat de la Direcţia expertizei ecologice de stat a Departamentului, care au studii superioare şi o experienţa practica în domeniul dat de cel puţin zece ani. Experţii ecologi de stat poarta răspundere de aprecierea corecta a documentelor, calitatea avizului, respectarea termenelor de avizare şi de executare a legislaţiei cu privire la Protecţia mediului.

Articolul 23. (1). Sînt supuse obligatoriu expertizei noile programe şi proiecte:

a) de dezvoltare economica şi sociala a republicii, a zonelor aparte, a judeţelor (raioanelor), municipiilor, oraşelor, comunelor (satelor); de aprovizionare cu căldură, apa, gaz, energie electrica, de construcţie a sistemelor de canalizare în localităţi; de urbanism şi de amenajare a teritoriilor;

b) de construire, extindere, reconstrucţie şi modernizare a obiectivelor economice şi sociale susceptibile sa afecteze mediul, indiferent de amplasament, surse de finanţare, mărimea investiţiei, de titular, de modul lor de construire şi echipare;

c) de construire a cailor de comunicaţie rutiera, feroviara, navala, de reconstrucţie a cursului de apa, construcţiilor hidrotehnice, a sistemelor de irigaţii, îndiguirilor şi dispozitivelor de desecare;

d) de explorare, prospectare şi exploatare a resurselor subsolului; de amenajare a zonei de litoral şi de exploatare a resurselor naturale ale acestei zone;

e) de înfiinţare de plantaţii viti-pomicole în zone cu regim de protecţie a apelor;

f) de fabricare, comercializare şi utilizare a pesticidelor şi altor substanţe toxice;

g) de executare a tratamentelor fitosanitare în zone de protecţie sau în perimetre supuse unui regim de protecţie;

h) de import şi export a pesticidelor şi altor substanţe toxice şi de transportare a lor pe teritoriul republicii;

i) de amplasare şi amenajare a depozitelor de deşeuri şi reziduuri toxice, precum şi de construcţie sau de amplasare a instalaţiilor pentru tratarea, neutralizarea sau lichidarea acestora;

j) de orice alte activităţi, care pot influenta negativ calitatea mediului.

Articolul 23. (2). Aprobarea programelor şi proiectelor prevăzute la literele a) – j) ale alineatului (1), finanţarea şi realizarea lor este admisa numai în cazul avizului pozitiv al expertizei şi cu respectarea recomandărilor acesteia.

Articolul 24. Beneficiarii prezintă la expertiza documentaţia de proiect conform normativelor în vigoare cu acordul ministerelor, departamentelor, organelor de autoadministrare locala, a organizaţiilor interesate privind amplasarea şi asigurarea tehnica a obiectivului, precum şi autorizaţia autorităţilor pentru supraveghere şi control de stat pentru realizarea activităţii economice respective conform listei aprobate de Guvern.

Articolul 25. Expertiza situaţiilor prevăzute la litera b) a articolului 21, precum şi a oricărui obiectiv de pe teritoriul republicii se va face la iniţiativa Departamentului de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi resursele naturale, altor departamente şi ministere, a organizaţiilor obşteşti.

Capitolul V

PROTECŢIA RESURSELOR NATURALE

ŞI CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII

Secţiunea 2

Protecţia resurselor acvatice şi a ecosistemelor acvatice

Articolul 47. Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, care folosesc resursele acvatice şi care evacuează ape uzate sînt obligaţi:

a) sa reactualizeze în decurs de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi autorizaţiile emise de autorităţile pentru mediu pentru captarea necesarului de apa şi deversarea apelor uzate în locurile de amplasare a barajelor şi altor instalaţii hidrotehnice pe albiile cursurilor de apa şi sa execute în termenele stabilite lucrările recomandate:

Secţiunea 3. Protecţia subsolului.

Articolul 54. Agenţii economici antrenaţi în exploatarea şi folosirea subsolului, indiferent de forma de proprietate, sînt obligaţi:

a) sa reactualizeze în termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi autorizaţiile emise de autorităţile pentru mediu. Eschivarea de la aceasta prevedere sau nerespectarea recomandărilor expertizei atrage dupa sine sistarea activităţilor în cauza.

Capitolul VI

GESTIONAREA DEŞEURILOR, SUBSTANŢELOR TOXICE,

A ÎNGRĂŞĂMINTELOR MINERALE ŞI PESTICIDELOR

Articolul 72. Agenţii economici, indiferent de forma de proprietate şi instituţiile de ramura de cercetare, care folosesc, fabrica, transporta şi comercializează substanţe toxice sau radioactive, deşeuri nocive sînt obligaţi:

a) sa reactualizeze în termen de sase luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi autorizaţiile emise de autorităţile pentru mediu, conform articolului 24. Eschivarea de la prezenta prevedere sau de la recomandările expertizei va atrage dupa sine sistarea activităţii în cauza.

III. CODUL APELOR

(adoptat la 22.06.1993)

Capitolul IV

AMPLASAREA, PROIECTAREA, CONSTRUIREA ŞI DAREA ÎN EXPLOATARE

A ÎNTREPRINDERILOR, INSTALAŢIILOR ŞI ALTOR OBIECTIVE,

CARE AFECTEAZĂ STAREA APELOR

Articolul 11. Coordonarea proiectelor de construcţie a întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiective, care afectează starea apelor. Proiectele de construcţie a întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiective, care afectează starea apelor, sînt supuse expertizei ecologice în modul stabilit şi coordonate cu organele de stat, autorizate în mod special în acest scop, conform Codului apelor şi Codului Funciar.

Articolul 12. Condiţiile în care sînt interzise construcţia şi darea în exploatare a întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiective, care afectează starea apelor.

(1) Se interzice persoanelor juridice şi fizice, indiferent de forma de proprietate, de a construi şi a da în exploatare:

a) întreprinderi, secţii, agregate, obiective comunale, alte obiective fără efectuarea expertizei ecologice, precum şi cele care nu sînt dotate cu dispozitive de prevenire a poluării şi impurificării apelor sau a efectelor lor distructive;

IV. CODUL SUBSOLULUI

(adoptat la 15.06.1993)

Capitolul IV

Articolul 27. (2). Proiectarea obiectivelor şi construcţiilor, care nu sînt destinate pentru extracţia substanţelor utile, precum şi elaborarea proiectelor de folosire a subsolului pentru îngroparea (depozitarea substanţelor) nocive şi a deşeurilor se efectuează în baza cercetărilor geologoinginereşti şi de alta natura în comun acord cu Departamentul Protecţia Mediului Înconjurător.

Articolul 36. (2). Folosirea subsolului pentru îngroparea (depozitarea) substanţelor nocive şi a deşeurilor se înfăptuieşte numai dupa efectuarea expertizei ecologice de stat a proiectelor şi altei documentaţii.

Capitolul IX

Articolul 48. Expertiza de stat a folosirii subsolului.

(1) Expertiza de stat a folosirii subsolului se efectuează în scopul asigurării studierii şi valorificării raţionale, inofensiva din punct de vedere ecologic şi tehnologic, a subsolului, precum şi pentru aprecierea exacta a rezervelor de substanţe utile şi se înfăptuieşte de către organele de stat special împuternicite în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

(2) Obiectele expertizei de stat sînt:

a) programele de stat de studiere, folosire şi protecţie a subsolului;

b) documentaţia de avanproiect, proiectele şi schemele tehnologice de efectuare a lucrărilor legate de folosirea subsolului, normele, regulile şi alta documentaţie tehnico-normativa;

c) tehnica, utilajul, tehnologiile, materialele şi substanţele noi legate de studierea şi valorificarea subsolului.

(3) Nu se permite proiectarea şi desfăşurarea lucrărilor legate de folosirea subsolului fără efectuarea expertizei de stat.

V. CODUL FUNCIAR

(adoptat la 25.12.1991)

Capitolul III

ATRIBUIREA ŞI ÎNSTRĂINAREA TERENURILOR

Articolul 15. Atribuirea terenurilor pentru alte necesitaţi decît producţia agricola şi silvica Atribuirea terenurilor pentru alte necesitaţi decît producţia agricola şi silvica se efectuează în doua etape:

- amplasarea prealabila a obiectului;

- atribuirea definitiva a terenului.

Articolul 16. Convenirea asupra locului de amplasare a construcţiei şi asupra suprafeţei necesare Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile, care vor sa obţină terenuri pentru construcţii trebuie sa convină în prealabil cu titularii dreptului de proprietate, de posesiune şi de beneficiere funciara, precum şi cu organele de autoadministrare locala, cu Departamentul Protecţia Mediului Înconjurător asupra locului de amplasare a construcţiei, asupra suprafeţei aproximative de teren şi asupra condiţiilor de atribuire a lui, avînd în vedere asigurarea dezvoltării complexe a acestor intreprinderi, instituţii şi organizaţii şi a folosirii raţionale a terenului.

Nu se admite finanţarea lucrărilor de proiectare înainte de a se conveni cu persoanele şi instanţele indicate.

Înţelegerea prealabila privind locul de amplasare a construcţiei şi suprafaţa necesara este valabila timp de doi ani.

După aprobarea proiectului şi includerea obiectului în planul de construcţii întreprinderea, instituţia, organizaţia adresează organului de autoadministrare locala respectiv cererea de a i se atribui definitiv terenul.

VI. LEGEA CU PRIVIRE LA PROTECŢIA AERULUI ATMOSFERIC

(adoptată la 04.12.1981)

Articolul 31. Condiţiile de amplasare, proiectare, construire şi punere în funcţiune a întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiecte care influenţează asupra stării aerului atmosferic.

în timpul amplasării, proiectării, construirii şi punerii în funcţiune a noilor întreprinderi şi celor reconstruite, instalaţiilor şi altor obiecte, perfecţionării tehnologiilor existente şi implementarea noilor procese tehnologice şi a instalaţiilor este necesar de a asigura respectarea normativelor a impactului dăunător asupra aerului atmosferic. Totodată trebuie sa fie prevăzute captarea, utilizarea, neutralizarea substanţelor poluante şi a deşeurilor sau excluderea deplina a degajărilor substanţelor poluante, realizarea altor cerinţe pentru protecţia aerului atmosferic, reieşind din aceea, ca totalul degajărilor şi de asemenea a impactului fizic dăunător de la întreprinderile, instalaţiile şi alte obiecte proiectate, existente şi preconizate pentru construire în viitor sa nu aducă la depăşirea concentraţiilor maxime admisibile a substanţelor poluante în aerul atmosferic şi normativelor limitate admise a impactului fizic dăunător asupra lui.

Articolul 32. Coordonarea locurilor şi proiectelor de construire a întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiecte, care influenţează asupra stării aerului atmosferic Determinarea locurilor de construire, proiectarea construirii şi reconstrucţiei întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiecte care influenţează asupra stării aerului atmosferic, se coordonează cu organele care îndeplinesc funcţiile controlului de stat privind protecţia aerului atmosferic şi cu alte organe în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

Articolul 33. Interzicerea punerii în funcţiune a obiectelor care nu satisfac cerinţele privind protecţia aerului atmosferic Se interzice punerea în funcţiune a întreprinderilor, instalaţiilor şi altor obiecte noi şi reconstruite, care nu satisfac cerinţele privind protecţia aerului atmosferic.

Articolul 35. Controlul privind proiectarea, construirea şi exploatarea instalaţiilor, utilajelor şi aparatajului pentru purificarea degajărilor în atmosfera Ministerele, comitetele de stat şi departamentele sînt datoare sa efectueze controlul în privinţa proiectării, construirii şi exploatării instalaţiilor, utilajelor şi aparatajului pentru purificarea degajărilor în atmosfera de substanţe poluante şi reducerea impactului fizic dăunător asupra ei, înzestrarea lor cu dispozitive necesare pentru controlul permanent a eficacităţii purificării, volumului degajărilor şi impactului fizic dăunător asupra aerului atmosferic.

Articolul 36. Planificarea amplasării şi dezvoltării oraşelor şi altor localitatea în cadrul planificării, amplasării şi dezvoltării oraşelor şi altor localitatea trebuie sa se tina cont de starea aerului atmosferic, prognozele schimbării lui şi problemele protecţiei aerului atmosferic de impacte dăunătoare.

Articolul 42. Cerinţele în privinţa protecţiei aerului atmosferic în cadrul extragerii minereurilor utile, amplasării şi exploatării tericoanelor şi haldelor Extragerea minereurilor utile, lucrările explozive, amplasarea şi exploatarea tericoanelor, haldelor şi gunoitelor trebuie sa fie efectuate cu respectarea regulilor de preîntâmpinare sau reducerii poluării aerului atmosferic şi metode coordonate cu organele care exercita controlul de stat privind protecţia aerului atmosferic şi de asemenea altor organe în corespundere cu legislaţia Republicii Moldova.

Articolul 44. Obligaţiile întreprinderilor, instituţiilor şi a organizaţiilor de a evacua deşeurile care poluează aerul atmosferic Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile se obliga sa asigure la timp evacuarea deşeurilor care poluează aerul atmosferic la întreprinderile care le întrebuinţează în calitate de materie prima sau la gunoiştile specializate.

Articolul 47. Reglementarea consumului aerului pentru necesitaţi de producte Consumul aerului pentru necesitaţi de producţie poate fi limitat, suspendat sau interzis de organele care îndeplinesc controlul de stat privind protecţia aerului atmosferic în cazul cînd aceasta va aduce la schimbarea stării aerului atmosferic şi impactul dăunător asupra sănătăţii oamenilor, regnul vegetal şi animal.

Articolul 56. Organele care îndeplinesc controlul de stat privind protecţia aerului atmosferic în corespundere cu Legea "Despre protecţia aerului atmosferic" controlul de stat privind protecţia aerului atmosferic se îndeplineşte de câtre autorităţile publice locale, organele lor executive şi organizatorice şi de asemenea, de împuterniciţii organelor de stat speciali pentru acest scop în ordinea stabilita de legislaţie.

VII. LEGEA REPUBLICII MOLDOVA PENTRU MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA

CODULUI PENAL, A CODULUI DE PROCEDURĂ PENALĂ ŞI A CODULUI

CU PRIVIRE LA CONTRAVENŢIILE ADMINISTRATIVE

de la 23 februarie 1993

Articolul III.Codul cu privire la contravenţiile administrative... se modifica şi se completează după cum urmează:

48. După articolul 85 se introduc articolele 85¹ şi 85² cu armatorul cuprins:

"Articolul 85¹. Neîndeplinirea sau îndeplinirea inadecvata a dispoziţiilor Expertizei Ecologice de Stat şi ale Inspectoratului Ecologic de Stat Neîndeplinirea sau îndeplinirea inadecvata a dispoziţiilor Expertizei Ecologice de Stat şi ale Inspectoratului Ecologic de Stat – atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la cincisprezece salarii minime şi persoanelor cu funcţii de răspundere – în mărime de pînă la cincizeci de salarii minime.

Efectuarea lucrărilor de proiectare fără autorizarea organelor de supraveghere ecologica şi efectuarea lucrărilor de construcţie şi de alta natura conform proiectelor ce n-au trecut expertiza ecologica de stat – atrage după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la zece salarii minime şi persoanelor cu funcţii de răspundere pînă la douăzeci de salarii minime.

Articolul 85². Neadmiterea inspectării obiectivelor sau neacordarea informaţiei despre starea mediului înconjurător Neadmiterea inspectorilor de stat pentru ecologie la inspectarea obiectivelor, precum şi refuzul de a acorda informaţii sau acordarea unei informaţii denaturate despre starea mediului înconjurător – atrag după sine aplicarea unei amenzi cetăţenilor în mărime de pînă la cinci salarii minime şi persoanelor cu funcţii de răspundere în măsura de pînă la zece salarii minime".