Memorandum de Înţelegere din 15.03.2019 între Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare cu privire la faza finală a Proiectului "Generaţie sănătoasă (Servicii de sănătate prietenoase tinerilor din Republica Moldova)"

ACORD BILATERAL

MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE

între Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova

şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare cu privire la faza

finală a Proiectului “Generaţie sănătoasă (Servicii de sănătate

 prietenoase tinerilor din Republica Moldova)”

Chişinău, 15 martie 2019

 (în vigoare 15.03.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.132-138 art. 671 din 12.04.2019

* * *

Notă: Ordinul MAEIE nr.50-T-03 din 29.03.2019

Ministerul Sănătăţii, Muncii si Protecţiei Sociale al Republicii Moldova, care reprezintă Guvernul Republicii Moldova şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, acţionînd prin Biroul de Cooperare al Elveţiei/Reprezentanţa Ambasadei Confederaţiei Elveţiene în Republica Moldova, care reprezintă Guvernul Confederaţiei Elveţiene, dornice de a menţine o cooperare eficientă în domeniul sănătăţii tinerilor în Republica Moldova, au convenit următoarele:

Preambul

Într-un efort de consolidare a relaţiilor de prietenie existente între cele două ţări,

Respectarea principiilor democratice şi a drepturilor fundamentale ale omului în special, conform prevederilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului - inspiră politicile interne şi externe ale celor două Părţi şi constituie un element esenţial de aceeaşi importanţă cu obiectivele prezentului Memorandum de înţelegere (Memorandum).

Memorandumul este bazat pe Acordul între Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Confederaţiei Elveţiene cu privire la Asistenţa Umanitară şi Cooperarea Tehnică din 20 septembrie 2001. În conformitate cu Articolul 7, punctul 7.1. al Acordului, prezentul Memorandum stipulează prevederile tehnice detaliate cu referire la implementarea Proiectului “ Generaţie Sănătoasă (Servicii de Sănătate Prietenoase Tinerilor în Moldova)”, faza finală.

Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova (MSMPS) şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) vor fi împuternicite să îşi reprezinte Guvernele în vederea implementării acestui Memorandum.

Articolul 1

Obiectivul

(1) Scopul principal al prezentului Memorandum este de a asigura condiţii adecvate pentru implementarea cu succes a fazei finale a Proiectului “Generaţie Sănătoasă (Servicii de Sănătate Prietenoase Tinerilor în Moldova)”, în perioada cuprinsă între 01.11.2018 şi 31.10.2020.

(2) Obiectivul general al Proiectului în faza a treia: Tinerii din Moldova (în special cei vulnerabili şi cei mai expuşi riscului) adoptă comportamente mai sigure şi solicită asistenţă din partea serviciilor medicale atunci când au necesitate.

(3) Proiectul are drept scop obţinerea următoarelor rezultate:

a) Prestarea durabilă şi responsabilă a serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor (SSPT) furnizate la nivel naţional este instituţionalizată.

b) Tinerii din Moldova sunt mai rezistenţi la factorii de risc pentru sănătate, adoptă un comportament mai sănătos, se adresează serviciilor medicale necesare şi participă la gestionarea serviciilor de sănătate pentru tineri.

(4) În temeiul cererii exprimate în cadrul schimbului de scrisori între MSMPS şi SDC, Agenţia de Implementare a Proiectului (AI) este organizaţia neguvernamentala “Sănătate pentru Tineri”. Faza finală va fi implementată în conformitate cu Documentul de proiect (Anexa A) şi va acoperi o perioadă de 2 ani.

Articolul 2

Contribuţia Părţii Elveţiene

(1) Pentru implementarea Proiectului, Confederaţia Elveţiană, prin intermediul SDC, va pune la dispoziţie următoarele contribuţii:

a) Programe de instruire adecvate pentru personalul medical şi nemedical din cadrul echipelor multidisciplinare, precum şi activităţi de informare, educare şi comunicare pentru familii şi comunităţi din toate raioanele;

b) Servicii furnizate de experţi/consultanţi internaţionali şi locali;

c) Implementarea Proiectului, inclusiv fonduri administrate şi costuri operaţionale.

(2) SDC contribuie la implementarea Proiectului cu o sumă totală de 1'012′000.00 CHF în conformitate cu Documentul de Proiect (vezi Anexa A). SDC foloseşte, prin urmare, contribuţia pentru încheierea unui contract de mandat cu AI, în conformitate cu regulamentele SDC. Debursarea contribuţiilor elveţiene se face în conformitate cu progresul Proiectului, cheltuielile suportate şi cerinţele reale.

Articolul 3

Contribuţia Părţii Moldoveneşti

Guvernul Republicii Moldova, prin intermediul MSMPS, va întreprinde următoarele acţiuni:

a) Facilitarea continuării armonizării şi alinierii la standardele internaţionale a cadrului legislativ şi de reglementare privind sănătatea tinerilor pentru a asigura o mai bună integrare a SSPT în AMP.

b) Facilitarea dialogului politic şi a cooperării cu alte ministere şi cu APL pentru a asigura transferul efectiv de la proiect către instituţiile naţionale relevante a responsabilităţii pentru funcţionarea sustenabilă a SSPT şi pentru asigurarea unui mediu favorabil dezvoltării sănătoase a adolescenţilor, în special a celor vulnerabili.

c) Întreprinde măsurile necesare, inclusiv prin intermediul administraţiei publice locale, pentru a garanta funcţionarea adecvată a serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor în conformitate cu standardele aprobate.

d) Facilitarea instituţionalizării programelor de formare pentru furnizorii de SSPT şi a mecanismului de cooperare intersectorială, în special în domeniul promovării sănătăţii şi al prevenirii riscurilor, precum şi în alfabetizarea sănătăţii şi sesizarea tinerilor la serviciile de sănătate şi psihosocială.

e) Facilitarea consolidării în continuare a capacităţii instituţionale a "Neovita" de a deveni un centru naţional cu capacităţi de a asigura suportul metodologic şi asistenţa tehnică necesară pentru întreaga reţea de furnizori de SSPT.

f) Convoacă şi coordonează şedinţele Consiliului Coordonator menit să gestioneze Proiectul la cel mai înalt nivel şi să supravegheze realizarea corectă a Proiectului, în conformitate cu Termenii de Referinţă, care sunt o parte a prezentului Memorandum;

g) Oferă suport pentru facilitarea obţinerii vizelor necesare şi a permisiunilor de şedere pe termen scurt şi lung pentru experţii care activează în cadrul prezentului Proiect.

h) Asigură scutirea de plata taxelor, taxelor vamale, impozitelor şi altor plăti obligatorii pentru tot echipamentul, serviciile, vehiculele şi materialele finanţate în baza grantului, aşa cum este prevăzut în articolul 4.2 al Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene cu privire la Asistenţa Umanitară şi Cooperarea Tehnică, la care se face referire în Preambulul prezentului Memorandum.

Articolul 4

Condiţii de suspendare

(1) Condiţii de suspendare a contribuţiei din partea Elveţiei

În cazul în care sarcinile asumate de către partea moldovenească conform Articolului 3 nu vor fi îndeplinite în termenii stabiliţi pentru aceasta, Elveţia poate suspenda Proiectul şi activitatea consultanţilor cu efect imediat. In astfel de caz, Elveţia poate denunţa prezentul Memorandum prin prezentarea unui preaviz cu o lună înainte sau un alt termen, considerat adecvat de către partea elveţiană (acest termen nu va fi mai mic decât termenul stabilit în Articolul 10).

(2) Condiţiile de suspendare a contribuţiei din partea Republicii Moldova

În cazul în care Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale în calitate de reprezentant al Guvernului Republicii Moldova, constată realizarea nesatisfăcătoare a angajamentelor asumate de Proiect, sau faptul că sarcinile nu sunt îndeplinite în timp util, sau Proiectul nu reacţionează prompt la recomandările şi observaţiile critice ale Consiliului Coordonator şi manifestă lipsă de cooperare, Ministerul îşi rezervă dreptul de a suspenda Proiectul si activitatea consultanţilor cu efect imediat. În astfel de caz, Ministerul are dreptul de a denunţa prezentul Memorandum prin prezentarea unui preaviz cu o luna înainte sau alt termen considerat de către partea moldovenească cel mai adecvat (acest termen nu va fi mai mic decât termenul stabilit în Articolul 10).

Articolul 5

Clauza anticorupţie

În cadrul acestui Memorandum, Părţile nu vor propune niciodată direct sau indirect beneficii de orice natură. Ele nu vor accepta astfel de propuneri. Orice comportament corupt sau ilegal înseamnă o încălcare a prezentului Memorandum şi justifică încetarea acestuia, precum şi recurgerea la măsuri corective în conformitate cu legislaţia aplicabilă.

Articolul 6

Achiziţionarea bunurilor şi serviciilor

(1) Achiziţionarea de bunuri şi servicii finanţate din contribuţia elveţiană se va realiza de către AI în conformitate cu procedurile Elveţiene de achiziţie şi regulile SDC. În acest sens, AI va lansa licitaţia internaţională, va organiza toate procedurile de licitaţie şi va achita plăţile direct companiilor câştigătoare. Lista bunurilor va fi coordonată cu MSMPS şi aprobată de Consiliul Coordonator (CC) până la lansarea licitaţiei internaţionale. Bunurile achiziţionate vor fi livrate direct la instituţiile beneficiare, în conformitate cu contractele semnate şi normele internaţionale respective.

(2) Pe durata Proiectului, bunurile/echipamentele furnizate prin contribuţia financiară a SDC, pentru a fi utilizate în cadrul Proiectului, rămân la dispoziţia nerestricţionată a Proiectului şi nu vor fi deturnate de la instituţiile beneficiare fără acordul prealabil, în formă scrisă,al SDC şi AI.

(3) Instituţiile beneficiare vor asigura inventarierea corespunzătoare a bunurilor/echipamentului respectiv. Inventarierea va fi actualizată trimestrial, cu indicarea stării tehnice, a persoanei responsabile şi a locaţiei fiecărui obiect în parte.

(4) În cazul în care, din orice motiv, Proiectul ar trebui să fie întrerupt, utilizarea bunurilor furnizate din contribuţia Elveţiei va fi decisă în forma scrisă de către ambele Părţi.

(5) La sfârşitul Proiectului, ambele Părţi vor conveni în formă scrisă dreptul de proprietate şi de utilizare a bunurilor livrate în timpul Proiectului, dar care încă nu sunt predate.

Articolul 7

Raportarea şi alte proceduri de implementare

(1) Părţile vor organiza regulat şedinţe ale CC (cel puţin de două ori pe an), pentru a monitoriza şi evalua implementarea Proiectului, precum şi eficienta, eficacitatea şi impactul asistenţei oferite. La finele fazei Proiectului se va organiza Şedinţa de evaluare finală a Proiectului, la care se vor examina şi aprecia rezultatele implementării proiectului.

(2) MSMPS va coopera şi va contribui la facilitarea desfăşurării activităţilor SDC cu privire la audit, monitorizare şi evaluarea impactului Proiectului. Costurile acestor activităţi vor fi acoperite din contribuţia Părţii Elveţiene.

(3) MSMPS va oferi SDC informaţia necesară pentru implementarea Proiectului, pe care SDC are dreptul rezonabil să o solicite, şi să faciliteze vizitele în teritoriu şi inspecţia de către reprezentanţii elveţieni a Proiectului, a proprietăţilor, bunurilor, registrelor şi a documentaţiei.

(4) Independent de procedurile de raportare convenite, Părţile trebuie să se informeze reciproc şi prompt asupra oricărei situaţii apărute, care ar putea duce la imposibilitatea realizării Proiectul în modul convenit de către Părţi.

Articolul 8

Distribuirea acestui Memorandum de înţelegere

Părţile se obligă să distribuie copiile prezentului Memorandum tuturor autorităţilor şi altor instituţii implicate în Proiectul de cooperare, sau celor care necesită informaţia despre conţinutul acestuia.

Articolul 9

Anexe

Documentul de Proiect (anexa A) şi Termenii de referinţă pentru Consiliul Coordonator al Proiectului “Generaţie Sănătoasă (Servicii de Sănătate Prietenoase Tinerilor în Moldova)”, (anexa B) formează parte integrantă a prezentului Memorandum.

(1) Acest Memorandum intră în vigoare la data 15.03.2019 şi acoperă perioadă cuprinsă pînă la data de 31.10.2020. EI va rămâne valabil până când ambele Părţi vor îndeplini toate obligaţiile stipulate în prezentul Memorandum.

(2) Oricare dintre părţi are dreptul să rezilieze prezentul memorandum printr-o notificare scrisă înaintată cu o lună înainte de data rezilierii.

(3) Dacă evenimentele care rezultă din caz de forţă majoră (catastrofă naturală etc.) împiedică executarea Memorandumului, oricare dintre părţi poate rezilia Memorandumul cu efect din momentul în care devine imposibil de realizat.

(4) în cazul încetării înainte de termen a prezentului Memorandum sau la sfârşitul Proiectului, fondurile necheltuite furnizate în cadrul Proiectului vor fi returnate SDC.

(5) Prezentul Memorandum poate fi modificat printr-un schimb de scrisori la solicitarea uneia din Părţi. Modificările vor intra în vigoare în conformitate cu prevederile prezentului Articol.

(6) Diferendele cu privire la interpretarea sau aplicarea dispoziţiilor prezentului Memorandum se vor soluţiona prin negocieri diplomatice între Părţi.

Prezentul Memorandum este perfectat în două exemplare originale, fiecare in limbile română şi engleză. în cazul apariţiei divergenţelor de interpretare, textul în limba engleză va fi de referinţă.

Anexa 1

la Memorandumul de înţelegere

Document de proiect

GENERAŢIE SĂNĂTOASĂ: Servicii de sănătate prietenoase tinerilor în Moldova

Sumar executiv

Tinerii (10-24 de ani) reprezintă aproximativ o cincime din totalul populaţiei Republicii Moldova. Ei se confruntă cu numeroase provocări ce ţin de sănătatea şi accesul la serviciile de asistenţă medicală. Majoritatea deceselor printre adolescenţi în Moldova sunt provocate de cauze evitabile (inclusiv intoxicaţii şi suicid) (47%), care afectează mai mult băieţii (59%) decât fetele (35%). Bolile netransmisibile (cancer, probleme de sănătate mentală, abuz de substanţe, etc.) sunt a doua cauză majoră a mortalităţii printre tineri (35%). Absenţa în şcoli a informaţiilor complete privind sănătatea (inclusiv referitor la sănătatea sexuală şi reproductivă) reduce accesul tinerilor la surse de informaţii credibile şi creşte vulnerabilitatea lor. Prevalenţa HIV/SIDDA în rândul tinerilor este o îngrijorare deosebită, marcată de o utilizare scăzută a prezervativelor de către adolescenţi. Consumul de alcool şi tutun rămâne la o rată mai înaltă decât media UE: 24% (băieţi) şi 13% (fete) faţă de 17% şi 10% în consumul de alcool; şi 27% şi 21 % faţă de 22% şi 17% în consumul de tutun.

Începând cu 2011, Elveţia sprijină Moldova în vederea dezvoltării unui sistem de asistenţă medicală prietenos tinerilor prin proiectul “Generaţie sănătoasă”. Proiectul a contribuit la obţinerea unor rezultate semnificative: scăderea incidenţei ITS, scăderea consumului de alcool în rândul adolescenţilor, stabilizarea ratei de suicid.¹ Au fost înfiinţate şi sunt în prezent pe deplin funcţionale 41 de Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor (CSPT), care acoperă întreaga ţară, cu excepţia Transnistriei. Mai mult decât atât, în regiunile în care funcţionează CSPT rata de fertilitate a adolescenţilor este de două ori mai mică decât în alte raioane. Centrele sunt integrate la nivel de asistenţă medicală primară (AMP) şi contractate de Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM). Bugetul lor a atins nivelul minim al costurilor stabilite în 2012. în final, ponderea adolescenţilor (10-24 de ani) care utilizează SSPT a crescut de la 16% (116567 din 731400) în 2014 la 24,5% (158725 de beneficiari din 648600) în 2017.²

__________________________

¹ BNS, 2018, www.statistica.md

² http://www.statistica.md/public/files/Piramida/Moldova_Rsc.html

Fazele I şi II ale proiectului au pus bazele unei extinderi eficiente şi corespunzătoare a SSPT în ţară prin asigurarea resurselor umane calificate, a infrastructurii adecvate, a standardelor de calitate aprobate pentru SSPT şi a unui angajament puternic al MSMPS. Aceste rezultate ar trebui acum să devină sustenabile pentru a se asigura că reţeaua CSPT oferă servicii de calitate şi eficiente în întreaga republică.

În pofida acestor rezultate promiţătoare, în timpul fazei finale există provocări şi bariere care se referă în principal la calitatea şi sustenabilitatea financiară a serviciilor. Evaluarea a subliniat, printre altele, că CSPT au capacităţi limitate de a ţinti tinerii vulnerabili (din zonele rurale, familiile vulnerabile, fără supravegherea părinţilor, dependenţi de droguri). în plus, o serie de constrângeri politice şi structurale (incertitudinea socială şi politică, nivelul ridicat de migraţie care are drept rezultat creşterea exodului de creiere şi lipsa cadrelor medicale profesionale, lipsa supravegherii părinteşti, stereotipurile legate de gen şi reacţia ostilă la promovarea educaţiei sexuale) continuă să împiedice accesul echitabil la SSPT ca parte a pachetului integrat de servicii medicale. Informaţiile despre SSPT sunt preponderent răspândite de către instituţiile de învăţământ, limitând sensibilizarea grupurilor cu acces limitat la educaţie (tineri vulnerabili, tineri cu dizabilităţi şi romi). Cooperarea intersectorială în domeniul promovării sănătăţii nu este încă inclusă în planurile şi activităţile autorităţilor publice locale şi ale altor instituţii relevante care se ocupă de problemele tineretului. De asemenea, reforma în desfăşurare a AMP ar putea avea efecte negative asupra CSPT. Starea lor viitoare şi poziţionarea lor în sistemul de sănătate rămâne neclară, mai ales în ceea ce priveşte statutul medicilor de familie.

Impactul proiectului: Tinerii din Moldova (în special cei vulnerabili şi cei mai expuşi riscului) adoptă comportamente mai sigure şi solicită asistenţă din partea serviciilor medicale atunci când au necesitate.

Proiectul contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate a tinerilor din Moldova prin creşterea cererii, accesului şi gradului de utilizare a SSPT de calitate şi a programelor de educaţie legate de sănătate. în faza finală, proiectul va funcţiona pentru realizarea următoarelor două rezultate:

Rezultatul 1: Prestarea durabilă şi responsabilă a serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor furnizate la nivel naţional este instituţionalizată.

Rezultatul 2: Tinerii din Moldova sunt mai rezistenţi la factorii de risc pentru sănătate, adoptă un comportament mai sănătos, se adresează serviciilor medicale necesare şi participă la gestionarea serviciilor de sănătate pentru tineri.

Faza finală a Proiectului Generaţie Sănătoasă, planificată pentru noiembrie 2018 - octombrie 2020, va urma aceleaşi abordări de implementare aplicate în fazele anterioare de implementare şi se va concentra pe asigurarea sustenabilităţii ofertei/ofertei în prestarea de servicii de sănătate prietenoase tinerilor şi pe transferul responsabilităţii pentru oferta potrivită/cererea şi oferta proiectului la instituţiile naţionale responsabile pentru a încuraja adresabilitatea adolescenţilor, comportamentul responsabil şi participarea la gestionarea SSPT.

1. Context

1.1. Informaţii cheie privind contextul

Faza finală a proiectului “Generaţie sănătoasă” este o contribuţie a Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare (BCE) la procesul de extindere a serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor (SSPT), conform Ordinului nr.956 din 13 decembrie 2011 al Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS). Această propunere pentru faza finală a proiectului “Generaţie sănătoasă” a fost elaborată de Asociaţia Obştească “Sănătate pentru Tineri” în baza rezultatelor obţinute în faza a ll-a.

Proiectul este răspunsul la analiza situaţiei şi la cererea primită din partea MSMPS. Acest lucru este în conformitate cu politicile şi documentele strategice relevante, cum ar fi Politica Naţională de Sănătate, 2007-2021, Strategia Naţională de Dezvoltare “Moldova 2020”, Programul naţional strategic în domeniul securităţii demografice a Republicii Moldova (2011-2025), Strategia naţională antidrog 2011-2018 şi Programul naţional privind controlul alcoolului 2012-2020, Strategia pentru Protecţia Copilului 2014-2020, Strategia Naţională pentru Tineret 2014-2020, Programul naţional de promovare a sănătăţii 2016-2021 şi Programul naţional privind sănătatea şi drepturile sexuale şi reproductive 2018-2022, Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală 2016-2020.

Proiectul va contribui la eforturile MSMPS de a extinde cele mai bune practici ale SSPT la nivel naţional prin îmbunătăţirea calităţii şi consolidarea capacităţii de abordare de către prestatori a serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor.

Contextul este marcat de instabilitatea politică continuă a structurilor guvernamentale la nivel naţional şi local. Principalele politici şi schimbări/probleme structurale care au afectat sau ar putea afecta abordarea şi punerea în aplicare a proiectului sunt: instabilitatea socială şi politică care duce la creşterea ratei de pierdere a specialiştilor bine pregătiţi care părăsesc ţara; reforma descentralizării AMP; migraţia ce se manifestă prin lipsa de supraveghere parentală şi prin răspândirea multor stereotipuri legate de gen.

1.2. Analiza situaţiei

Starea actuală de sănătate a adolescenţilor din Moldova: Tinerii, în anul 2017, cu vârsta cuprinsă între 10-24 ani reprezintă aproape o cincime din numărul total al populaţiei Republicii Moldova, iar 11% sunt adolescenţi (10-19 ani).³

Analiza datelor statistice din ţară prezintă unele tendinţe pozitive referitor la problemele de sănătate şi comportamentele adolescenţilor cum ar fi:

• Rata mortalităţii⁴ adolescenţă (grupa de vârstă 15-19 ani) a scăzut de la 0,6 cazuri per 1000 în 2012 la 0,4 cazuri per 1000 în 2011, cu diferenţe importante de gen. în rândul băieţilor adolescenţi, rata fiind de 2 ori mai mare decât la fete - 0,5 cazuri per 1000 şi 0,2 cazuri per 1000 în 2017⁵. În acelaşi timp, majoritatea deceselor printre adolescenţii din Moldova (47%)sunt provocate de cauze evitabile (inclusiv traume, intoxicaţii şi suicid), care afectează mai mult băieţii (59%) decât fetele (35%). Bolile netransmisibile (cancer, probleme de sănătate mentală, abuzul de substanţe etc.) sunt a doua cauză majoră a mortalităţii printre tineri (35%).

• Scăderea incidenţei ITS (sifilis şi gonoree) (de la 164,2 cazuri per 100000 în rândul tinerilor cu vârsta între 15-19 ani în 2013 la 132,5 cazuri per 100000 în 2016). Prevalenţa HIV/SIDA în rândul tinerilor este o preocupare deosebită, marcată de o scădere a utilizării prezervativelor de către adolescenţi.

• Scăderea uşoară a ratei de suicid (de la 7,9 cazuri per 100000 în rândul tinerilor cu vârsta între 15-19 ani în 2014 până la 6,6 cazuri per 100000 în 2017) (BNS, www.statistica.md)

• Scăderea uşoară a consumului curent de alcool în rândul adolescenţilor (de la 11% în rândul adolescenţilor cu vârste cuprinse între 11 şi 17 ani care au consumat alcool 3-5 zile şi mai mult în ultimele 30 de zile în 2014 până la 9% în 2018)

• Creşterea gradului de apreciere pozitivă a stării de sănătate proprii (77% dintre adolescenţii cu vârste cuprinse între 11-17 ani apreciază pozitiv starea lor de sănătate în 2014 şi 83% - în 2018) (HBSC Moldova 2014, 2018).

Totodată, conform datelor disponibile (HBSC Moldova 2014, 2018), adolescenţii:

• utilizează mai rar prezervativul (rata a scăzut de la 74% la adolescenţii cu vârste cuprinse între 11-17 ani care au raportat utilizarea prezervativului în timpul ultimului act sexual la 62% în 2018)

• sunt mai puţin activi din punct de vedere fizic (în 2014 23% dintre adolescenţii cu vârste cuprinse între 11 şi 17 ani au practicat activităţi fizice 60 min pe zi, 7 zile pe săptămână, în 2018 - doar 14%) (HBSC Moldova 2014, 2018)

• au mai multe tulburări nutriţionale - în 2018 aproape 1/3 dintre adolescenţii cu vârste cuprinse între 11-17 ani au un IMC anormal comparativ cu 1/4 în 2014.

În ultimii ani, numărul de adolescenţi implicaţi în fenomenul bullying a crescut, în special în rândul băieţilor. Potrivit HBSC Moldova, în ultimii 4 ani, printre băieţii de 13 ani a crescut de peste trei ori procentul celor care au indicat că au fost intimidaţi în ultimele două luni de 2-3 ori pe lună şi mai frecvent; şi o dată şi jumătate a crescut proporţia de băieţi care au intimidat pe alţii. La fel este şi în cazul fetelor; oarecum mai frecvent (3-4%) au fost implicate în fenomenul bullying, dar nu atât de des ca băieţi.

Mai mult, adolescenţii se confruntă cu o formă complexă de vulnerabilitate: tinerii sunt afectaţi de nivelul ridicat al şomajului, de lipsa oportunităţilor de educaţie non-formală şi de presiunea migraţiei. Lipsa oportunităţilor de educaţie continuă şi dezvoltarea abilităţilor de viaţă, precum şi lipsa unei participări conştiente şi a accesului la activităţi organizate de timp liber cresc expunerea tinerilor la activităţi criminale şi abuz de substanţe.

Absenţa în şcoli a informaţiilor complexe privind sănătatea (inclusiv asupra sănătăţii sexuale şi reproductive) reduce accesul tinerilor la surse de informaţii credibile şi creşte vulnerabilitatea lor. În ultimii ani a crescut proporţia adolescenţilor care trec prin situaţii de stres puternic la şcoală, mai ales fetele -ele se simt stresate de circa 1,5 ori mai des decât băieţii şi tensionate din cauza supraîncărcării cu sarcini şcolare. În ultimii patru ani proporţia lor a crescut, în special în rândul fetelor de 17 ani, unde aproape jumătate dintre ele au indicat că sunt stresate la şcoală. (HBSC Moldova 2014, 2018)

Până la o treime dintre adolescenţi locuiesc fără unul sau ambii părinţi din cauza migraţiei forţei de muncă.⁶ Lipsa supravegherii părinteşti duce la o vulnerabilitate crescută, la un comportament riscant de sănătate, trafic de fiinţe, violenţă şi alte forme de exploatare.

De asemenea, adolescenţii au mai puţină încredere în profesori şi părinţi (în 2014 18% dintre adolescenţii cu vârste cuprinse între 11 şi 17 ani au indicat că nu pot să împărtăşească problemele cu părinţii, iar în 2018 - 23% au indicat acest lucru) şi nu simt un sprijin suficient din partea lor (în 2014, 63% dintre adolescenţii cu vârste cuprinse între 11-17 ani au indicat că “simt că profesorilor le pasă de mine ca persoană”, iar în 2018 această proporţie a scăzut la 59%); (HBSC Moldova 2014, 2018)

Republica Moldova este semnatară a principalelor tratate în domeniul drepturilor omului care garantează, printre altele, dreptul la sănătate şi, în special, dreptul la informaţii de calitate despre sănătate şi servicii de asistenţă medicală pentru tineri. În conformitate cu angajamentele juridice internaţionale, Republica Moldova acordă prioritate sănătăţii şi dezvoltării tinerilor într-o serie de documente de politici strategice, cum ar fi Politica naţională de sănătate pentru 2007- 2021, Strategia pentru tineret 2014-2020, Programul naţional de promovare a sănătăţii 2016- 2021 şi Programului naţional privind sănătatea şi drepturile sexuale şi reproductive 2018-2022. Toate aceste documente-cheie privind sănătatea adolescenţilor se referă la necesitatea de a spori accesul la informaţii complexe despre sănătate şi la servicii de sănătate prietenoase adolescenţilor de calitate.

________________________

³ Biroul Naţional de Statistică, www.statistica.md, http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4402

⁴ Decese la 100000 de populaţie medie în vârstă de 15-19 ani

⁵ Rata totală a mortalităţii la băieţii adolescenţi în 2011 este de aproape 3 ori mai mare (74/100 000 în 2011) decât la fetele adolescente (25/100 000). Se înregistrează o creştere dramatică a suicidului în rândul băieţilor de 15-19 ani (7,1 în 2007/100 000 faţă de 15,8 /100 000 în 2011), în timp ce în rândul fetelor adolescente rata suicidului a scăzut de la 3,0/100 000 în 2007 la 1,5/100000 în 2011. În plus, rata mortalităţii cauzată de factori externi în rândul băieţilor adolescenţi cu vârste cuprinse între 15-19 ani nu s-a modificat (58 de cazuri la 100000 de populaţie relevantă) în ultimii ani. Rata mortalităţii fetelor adolescente cauzată de factori externi a scăzut cu 60% şi este de aproape 4 ori mai mică decât cea a băieţilor (14,9 şi, respectiv, 57,4 cazuri la 100 000 de populaţie relevantă în 2011). Aceste tendinţe confirmă că băieţii se angajează mai des în comportamente riscante decât fetele.

⁶ Studiile KAP privind sănătatea şi dezvoltarea adolescenţilor, 2003, 2012, SPT

Prezentare generală a dezvoltării serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor din Moldova:

• 2001: grupul inter-instituţional (UNFPA, OMS şi UNICEF) a adoptat Conceptul de Servicii de Sănătate Prietenoase Tinerilor (SSPT).

• 2001-2003: au fost înfiinţate 3 centre pilot de sănătate prietenoase tinerilor (CSPT) şi s-a desfăşurat o activitate de advocacy pentru dezvoltarea politicilor în domeniul CSPT, consolidarea capacităţilor prestatorilor de servicii în cadrul serviciilor existente şi elaborarea normelor şi standardelor naţionale pentru servicii de sănătate prietenoase tinerilor de calitate.

• 2005: a fost adoptat conceptul naţional al SSPT - piatra de temelie a abordării SSPT în Moldova. Acesta defineşte serviciile de sănătate prietenoase tinerilor în Moldova şi specificul acestora în comparaţie cu serviciile oferite de sistemul general de asistenţă medicală; stabileşte principiile de activitate şi componentele SSPT; prezintă modelul de implementare şi integrare al SSPT în sistemul de sănătate existent; stabileşte pachetele minime extinse de SSPT şi mecanismul de coordonare, precum şi defineşte responsabilităţile la nivel naţional şi local, stabileşte un cadru de monitorizare şi evaluare.

• 2005: a fost creată o reţea de 12 CSPT, iar cu sprijinul Asociaţiei Internaţionale pentru Dezvoltare (IDA), al Băncii Mondiale şi al Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare (BCE) a crescut capacitatea specialiştilor lor.

• 2007: aceste 12 CSPT au fost înfiinţate ca parte a sistemului de asistenţă medicală de stat, funcţionând ca instituţii publice de asistenţă medicală primară. Serviciile integrate, inclusiv consultaţiile medicale privind sănătatea generală şi reproductivă, serviciile de consiliere, recomandările şi activităţile de informare educaţionale sunt oferite de echipe multidisciplinare.

• 2008: Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) s-a angajat să ofere sprijin financiar complet pentru CSPT.

• 2009: standardele de calitate ale serviciilor de asistenţă medicală pentru tineri au fost aprobate de Ministerul Sănătăţii. O evaluare de bază a CSPT a arătat o respectare completă de 60% a standardelor de calitate ale SSPT.

• 2011: Ministerul Sănătăţii a început să extindă SSPT cu sprijinul BCE, UNICEF şi OMS. OMS a prezentat nişte îndrumări privind abordarea sistemică a îmbunătăţirii serviciilor de asistenţă medicală pentru adolescenţi.⁷ Acest proces a implicat activităţi de extindere pe verticală (îmbunătăţirea bazei de reglementare pentru SSPT, revizuirea programelor de studii universitare medicale în domeniul asistenţei medicale pentru adolescenţi, îmbunătăţirea sistemelor de monitorizare şi evaluare a mecanismelor financiare), precum şi activităţile de extindere pe orizontală (crearea unui CSPT în fiecare raion al Republicii Moldova şi consolidarea capacităţii prestatorilor de servicii medicale de a oferi servicii de asistenţă medicală primară (AMP).

• 2013: Ministerul Sănătăţii a aprobat Ordinul privind organizarea activităţii CSPT, inclusiv instrumentele de monitorizare şi raportare (Ordinul nr.868 din 31.07.2013)

• 2017: funcţionează 41 de CSPT, acoperind fiecare raion din Moldova, precum şi municipiul Chişinău şi Bălţi. (6 municipii şi 35 de raioane). în activităţile CSPT în 2017 au fost implicaţi 158.725 de tineri (36% băieţi, 64% fete).

La nivel naţional, programul SSPT este coordonat de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (Direcţia de asistenţă medicală primară)în colaborare cu unitatea de Monitorizare şi Evaluare a Institutului Mamei şi Copilului, precum şi cu CSPT“NEOVITA”, care funcţionează drept centru naţional de resurse în acest domeniu. Proiectul “Generaţie sănătoasă” este în acord cu susţinerea continuă a Guvernului Elveţian în vederea îmbunătăţirii sănătăţii mamei şi copilului în Republica Moldova.

_____________________________

⁷ Cadrul conceptual de extindere a SSPT în Republica Moldova. OMS, SPT, MS, 2010. Chişinău, Republica Moldova.

1.3. Evaluarea părţilor interesate

Proiectul “Generaţie sănătoasă” a realizat parteneriate cu diferite organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale care lucrează cu adolescenţi în situaţie de risc sporit şi cu adolescenţi deosebit de vulnerabili. Principalii parteneri ai proiectului sunt:

Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale este principalul motor al schimbării politicii de sănătate şi prestării de servicii. Managementul MSMPS s-a angajat să implementeze reformele sistemului de sănătate şi măsurile eficiente, rentabile şi de prevenire a riscurilor pentru sănătate. Ministerul Sănătăţii este interesat de instituţionalizarea în continuare a rezultatelor proiectului şi de colaborarea intersectorială durabilă pentru o mai bună orientare către SSPT. Ministerul va continua să beneficieze de sprijinul tehnic al proiectului în revizuirea cadrului de politici, juridic şi normativ pentru sănătatea tinerilor şi în abordarea posibilelor efecte negative ale reformei AMP în curs de desfăşurare (vezi capitolul 6 “Managementul riscului”, pentru mai multe detalii). MSMPS va fi sprijinit de proiect în eforturile sale de a înlătura lacunele rămase în cadrul de politici, legislativ şi instituţional,de a asigura instituţionalizarea completă şi prestarea durabilă şi responsabilă a SSPT la nivel naţional, în special pentru adolescenţii deosebit vulnerabili (ADV) şi tinerilor în situaţie de risc sporit (TSRS).

Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării (MECC) are un rol de conducere în activităţile de promovare a sănătăţii şi crearea unui mediu de dezvoltare favorabil în cadrul sistemului educaţional. MECC a sprijinit în fazele anterioare activităţile implementate în cadrul sistemului educaţional. Proiectul va continua să crească capacităţile MECC în vederea implementării unor proiecte eficiente legate de promovarea sănătăţii adolescenţilor şi creşterea mediului favorabil în cadrul instituţiilor de învăţământ pentru dezvoltarea sănătoasă a adolescenţilor.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) este un alt factor important al schimbării în ceea ce priveşte serviciile de sănătate accesibile, rentabile şi durabile din punct de vedere financiar. CNAM susţine punerea în aplicare a activităţilor proiectului (în special în ceea ce priveşte finanţarea bazată pe performanţa CSPT şi efectuarea studiilor privind costurile) şi joacă un rol-cheie în identificarea surselor de finanţare sustenabile pentru SSPT. Are putere executivă necesară pentru a promova implementarea mecanismelor de finanţare adecvate şi pentru a stabili stimulente de plată corespunzătoare pentru prestatorii de servicii, conform performanţelor şi calităţii. Un interes deosebit pentru CNAM prezintă utilizarea mai raţională a resurselor limitate şi a pachetului bazat pe dovezi a SSPT punând accent sporit pe promovarea şi prevenirea sănătăţii.

Instituţiile de învăţământ medical (Universitatea de Medicină şi Centrul de Excelenţă în Medicina şi Farmacie) au un rol important în asigurarea sustenabilităţii consolidării capacităţilor în domeniul sănătăţii adolescenţilor şi sunt deschise pentru o colaborare suplimentară în vederea îmbunătăţirii programelor de formare pentru studenţi şi profesionişti în domeniul sănătăţii. Aceştia vor beneficia de suportul experţilor din cadrul proiectul în vederea dezvoltării programelor de studii şi de oportunităţi mai bune pentru o educaţie continuă în domeniul SSPT.

Centrele de sănătate prietenoase tinerilor au un rol central în îmbunătăţirea SSPT şi un mare potenţial în promovarea sănătăţii şi prevenirea bolilor. Personalul CSPT are o experienţă valoroasă şi se angajează să continue să ofere servicii integrate bazate pe o abordare multidisciplinară. Acestea sunt foarte interesate de dezvoltarea profesională (formarea oferită pe baza unor programe de studii actualizate) şi de o finanţare bazată pe performanţe mai motivaţionale.

Alte organizaţii şi instituţii guvernamentale, cum ar fi Centrul Mamei şi Copilului

(principalul partener în dezvoltarea cadrului normativ), Agenţia de Sănătate Publică poate fi un partener principal în intervenţia de promovare a sănătăţii.

Autorităţile publice locale (APL) joacă un rol esenţial în coordonarea sectoarelor de sănătate, socială şi educaţională la nivel raional şi comunitar. Ele au un rol important în crearea unui mediu de susţinere pentru sănătatea şi dezvoltarea tinerilor la nivel comunitar. Cu toate acestea, capacităţile şi resursele acestora sunt limitate. Proiectul va oferi asistenţă tehnică pentru a îmbunătăţi capacităţile APL, pentru a planifica şi a gestiona mai bine cooperarea intersectorială, pentru a aborda necesităţile adolescenţilor.

Biserica Ortodoxă, fiind una dintre cele mai influente instituţii de încredere din ţară, se opune tradiţional oricărui tip de educaţie pentru sănătate sexuală şi reproductivă în şcoli. în acelaşi timp, biserica promovează valori patriarhale în detrimentul egalităţii de gen şi drepturilor omului. Aşa cum s-a întâmplat în trecut, biserica ar putea crea din nou obstacole pentru SSPT integrate. În caz de necesitate, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, cu susţinerea proiectului, va construi un dialog cu Biserica privind importanţa SSPT şi riscurile legate de indisponibilitatea unor astfel de servicii.

Potenţialul mass-media ar trebui să fie valorificat în promovarea sănătăţii şi diseminarea mesajelor de schimbare a comportamentului. Unele surse mass-media au o prejudecată editorială faţă de senzaţional, ducând la diseminarea mesajelor greşite şi a concepţiilor greşite despre sănătate şi asistenţă medicală (de exemplu, anti-vaccinare, tratamente "miraculoase" pentru tot felul de boli etc.).

Organizaţiile societăţii civile, în special cele care lucrează cu adolescenţi vulnerabili (ADV) şi tinerii cei mai expuşi riscului (TSRS), de asemenea ONG-urile active în domeniul educaţiei şi sănătăţii adolescenţilor, asociaţiile de primari şi alte organizaţii comunitare pot fi implicate în activităţile de comunicare ale proiectului în funcţie de resurse şi capacităţi. Grupurile de iniţiativă de tineret, inclusiv consiliile locale de tineret, centrele de tineret, grupurile de educaţie de la egal la egal şi mass-media de tineret pot desfăşura educaţia de la egal la egal şi pot difuza mesaje de sănătate. Provocarea ţine de identificarea şi de motivarea acestora să participe. Federaţiile şi cluburile sportive pot deveni parteneri importanţi în activităţile de promovare a sănătăţii tinerilor. lată câteva exemple importante de astfel de parteneriate: Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNPAC) şi ONG-ul “La Strada” sunt partenerii noştri principali în programele de prevenire a violenţei promovate de SSPT. Centrul de Informaţii “GENDERDOC - M”, Asociaţia Obştească “Iniţiativa Pozitivă”, Fundaţia CCF Moldova, Misiunea Socială “Diaconia” sunt implicate în pilotarea voucherului referitor la adolescenţii vulnerabili, în special cei care lucrează cu adolescenţi vulnerabili, precum şi ONG-urile care activează în domeniul educaţiei şi sănătăţii adolescenţilor, asociaţiile de primari, organizaţiile comunitare (inclusiv asociaţiile de migranţi) pot fi implicate în activităţi de comunicare în funcţie de resurse şi capacităţi.

Cooperarea cu ONU (de exemplu, UNICEF, OMS, UNESCO, UNFPA şi alte organizaţii internaţionale relevante, cum ar fi Asociaţia Internaţională pentru Sănătatea Adolescenţilor (IAAH), etc.) asigură desfăşurarea activităţilor proiectului în conformitate cu cele mai bune practici şi dovezi la nivel internaţional.

• UNICEF, pentru o lungă perioadă de timp, a fost implicat în diferite domenii în sprijinirea dezvoltării centrelor de sănătate prietenoase tinerilor din Republica Moldova. În timpul fazei anterioare, UNICEF a sprijinit intervenţiile de comunicare şi mobilizare socială pe baza comunicării privind abordarea şi capacitatea de perfecţionare a personalului CSPT în lucrul cu ADV şi TSRS. UNICEF va rămâne un partener strategic, în special, în domeniul cooperării cu grupurile de adolescenţi vulnerabili.

• Suportul tehnic al OMS în toate etapele de implementare ale proiectului (planificare, evaluare şi analiză, diseminarea rezultatelor) este unul dintre principalii factori de succes. De asemenea, unitatea de implementare a proiectului (UIP) este implicată activ în activităţile OMS, cum ar fi elaborarea documentelor strategice naţionale, colectarea datelor etc.

• UNESCO este un partener major care oferă abordări şi instrumente bazate pe dovezi pentru elaborarea şi evaluarea programelor şcolare de promovare a sănătăţii. UNESCO sprijină elaborarea de dovezi bazate pe programe de promovare a sănătăţii în şcoli.

• UNFPA este un alt partener important al proiectului prin cooperarea în domeniul sănătăţii şi drepturilor sexuale şi reproductive, inclusiv al accesului la programele comprehensive de educaţie sexuală.

• Comisia Europeană este un partener important al Republicii Moldova în contextul implementării Acordului de asociere RM-UE din 2014. Una dintre oportunităţile de cooperare este punerea în aplicare a unor programe de parenting bazate pe evidenţe, susţinute de Comisia Europeană.

• Institutul Elveţian şi de Sănătate Publică (Swiss TPH) şi Universitatea Lausanne oferă periodic suport tehnic şi de management, în special în elaborarea algoritmilor de prevenire în cadrul CSPT.

• Asociaţia Estoniană pentru Sănătatea Sexuală sprijină echipa proiectului pentru adaptarea celor mai bune practici estoniene în organizarea SSPT şi educaţia sexualităţii în contextul moldovenesc.

• Asociaţia Obştească “Sănătate pentru Tineri” (SPT) este membră a Asociaţiei Internaţionale pentru Sănătatea Adolescenţilor (IAAH) care oferă oportunităţi pentru schimbul internaţional prin care partenerii moldoveni pot deprinde cele mai bune practici, experienţe şi dovezi internaţionale în domeniul implementării SSPT.

Cu toate acestea, BCE este unul dintre principalii noştri susţinători ai iniţiativelor şi proceselor de implementare, inclusiv susţinerea, sprijinirea proceselor complexe de achiziţii publice şi organizarea de întâlniri periodice care se desfăşoară pentru a consolida capacităţile şi pentru a îmbunătăţi comunicarea şi interacţiunea cu alte proiecte de sănătate susţinute de către BCE. Vor fi dezvoltate în continuare sinergiile cu alte proiecte de sănătate ale BCE (“MENSANA”, “Healthy Lifestyle”), în special în ceea ce priveşte mobilizarea, promovarea competenţei în domeniul sănătăţii şi căutarea unui comportament sănătos.

2. Rezultatele din faza a ii-a şi lecţiile însuşite

 

Rezultatele principale ale fazei II sunt:

Rezultatul I. Tinerii au acces echitabil la servicii de sănătate de calitate.

• 41 de CSPT contractate de CNAM au funcţionat în conformitate cu normele şi standardele de calitate aprobate de MSMPS. În 2017 bugetul CSPT a crescut cu 50% faţă de 2016 şi a atins nivelul minim al costurilor stabilit în studiul de evaluare economică din 2012. (Sursa: Date de monitorizare ale proiectului)

• Finalizarea extinderii pe orizontală a SSPT a fost atinsă la nivel raional. Proiectul a extins disponibilitatea serviciilor prietenoase tinerilor de calitate în Moldova prin consolidarea capacităţilor tuturor medicilor de familie şi a 70% din asistenţii familiali din toate raioanele pentru a oferi pachetul de bază SSPT. Numărul total al raioanelor care beneficiază de profesionişti instruiţi în domeniul sănătăţii primare la moment ajunge la 35 (34 de raioane şi municipiul Bălţi), adică toate raioanele din ţară, cu excepţia municipiului Chişinău care va fi acoperit în 2018. (Sursa: Date de monitorizare a proiectului)

• 158725 de tineri (36% băieţi, 64% fete) au fost implicaţi în activităţile CSPT în 2017, comparativ cu 134281 de tineri în 2016 şi cu 132723 de tineri în 2015. Accesul adolescenţilor la SSPT a crescut de la 16% în 2014 la 24,5% în 2017. ASRS şi ADV au reprezentat 19,3% din consultări în cadrul CSPT în 2017, comparativ cu 10,1% în 2014. Sursa: rapoartele statistice ale CSPT (49 SAN)

• A doua conferinţă privind sănătatea adolescenţilor a fost un exemplu de vizibilitate şi recunoaştere la nivel internaţional a eforturilor noastre şi o posibilitate de interacţionare a profesioniştilor din ţară.

Rezultatul II. Promovarea sănătăţii adolescenţilor şi a tinerilor, identificarea şi orientarea tinerilor spre SSPT este îmbunătăţită printr-o implicare mai puternică a părţilor interesate relevante, la nivel naţional şi local, în cooperare intersectorială.

• Părţile interesate locale din toate raioanele şi municipiile ţării au fost instruite şi implicate în procesul de extindere a SSPT.

Toate raioanele din Moldova, inclusiv municipiul Chişinău, în prezent beneficiază de echipe-resurse instruite în toate şcolile.

39% dintre cei cu vârste cuprinse între 11 şi 17 ani în 2018 (comparativ cu 17% din cei cu vârste cuprinse între 10-19 ani în 2012) cunosc despre existenţa CSPT în raionul lor (Sursa: HBSC Moldova 2018 şi studiile KAP 2012).

Rezultatul III. Tinerii adoptă comportamente mai sigure, mai sănătoase şi solicită asistenţa medicală necesară datorită unei încurajări mai mari din partea părţilor interesate ale comunităţii.

 

• Comunicarea pentru planul de schimbare socială elaborată de CSPT în parteneriat cu părţile interesate şi cu tinerii a fost aprobată de către autorităţile publice locale în 5 raioane.

• Diversificarea continuă a surselor de informare pentru adolescenţi, în special prin creşterea accesului la site-urile de resurse web www.yk.md,www.neovita.md. www.teenslive.info şi la paginile web ale CSPT pe reţelele de socializare.

• Programul de voluntariat al CSPT este implementat în cadrul a 34 de CSPT cu peste 200 de voluntari activi pentru a asigura participarea tinerilor la planificarea. prestarea şi evaluarea SSPT. În perioada de raportare s-a pus un accent major pe participarea băieţilor la activităţile de voluntariat în rândul tinerilor.

Lecţii însuşite:

Managementul proiectului s-a axat permanent pe adaptarea planului proiectului la schimbările de context şi la menţinerea progresului în realizarea rezultatelor planificate. Acest proces a fost susţinut de o serie de lecţii însuşite cu implicaţii pentru coordonarea la nivel de proiect. cum ar fi:

• conceptul de extindere a CSPT bazat pe cele mai bune dovezi şi experienţe internaţionale disponibile şi pe susţinerea OMS. Combinarea intervenţiilor care influenţează politicile (extinderea pe verticală) cu punerea în aplicare a intervenţiilor la nivel local (extinderea pe orizontală) asigură un progres mai bun al proiectului.

• fiecare abordare sau intervenţie nouă ar trebui să se bazeze pe o bună analiză economică, inclusiv costurile şi exerciţiile cost-beneficiu şi să se concentreze pe asigurarea durabilităţii intervenţiilor, cum ar fi îmbunătăţirea cadrului normativ, revizuirea curriculumului universitar medical, stabilirea unor mecanisme durabile de finanţare a SSPT este decisivă pentru a obţine rezultate pe termen lung ale proiectului.

• la nivelul operaţional al planului de proiect se asigură o mai bună integrare şi răspunsuri ale intervenţiei proiectului la schimbările din politicile relevante, situaţia socială şi apariţia unor noi urgenţe de sănătate publică, cum ar fi criza Balenei Albastre.

• în vederea planificării unei noi intervenţii sau abordări trebuie să se aloce suficient timp şi resurse pentru advocacy cu principalii actori de la diferite niveluri şi din diferite sectoare.

• implementarea unei abordări sau intervenţii noi ar trebui sprijinită prin îmbunătăţirea şi asigurarea unui proces valabil de colectare a datelor relevante.

• continuarea activităţilor de conectare a CSPT, cum ar fi întâlnirile de supraveghere, monitorizarea reţelei CSPT şi învăţarea prin colaborare locală şi naţională s-au dovedit a fi de succes în menţinerea unui personal motivat şi trebuie susţinute în continuare.

• instituirea unui bun mecanism de cooperare între donatori, agenţiile guvernamentale şi neguvernamentale de implementare poate asigura o mai bună implementare şi reacţie a proiectului la situaţia crizei sociale şi economice.

Recomandări privind evaluarea reciprocă din faza a ll-a a proiectului “Generaţie sănătoasă":

Pentru a documenta rezultatele, lecţiile însuşite şi provocările cu care s-a confruntat proiectul şi pentru a defini strategia de ieşire, BCE a organizat prezenta evaluare colegială, împreună cu un atelier de planificare/validare. Atelierul de planificare/validare a avut loc în perioada 18-19 iulie la Chişinău. Raportul şi programul atelierelor de lucru au fost elaborate în comun cu BCE- Moldova şi cu agenţiile de implementare

Raportul a identificat principalele priorităţi ale intervenţiei în faza finală a proiectului:

• Definirea unei strategii de ieşire care să asigure durabilitatea:

- Colectarea, sistematizarea şi instituţionalizarea tuturor produselor proiectului şi definirea strategiei de predare

- Definirea situaţiei structurale a SSPT/CSPT în cadrul sistemului de sănătate

- Prestarea eficientă de servicii care să asigure UHC; mecanismul financiar este susţinut

- Dezvoltarea şi promovarea în continuare a unui mediu politic favorabil

- Consolidarea mecanismelor de cooperare intersectorială

- Stabilirea rolului Neovita (coordonare, centru de resurse, monitorizarea calităţii)

• Implicarea într-un proces cuprinzător de valorificare

Cu recomandări specifice domeniului de:

Politici şi advocacy:

• Identificarea lacunelor de politici şi de reglementare rămase şi abordarea lor (în funcţie de ceea ce se poate realiza în termen de 2 ani cu resurse limitate)

• Efectuarea analizei pro şi contra a posibilelor scenarii (status quo, autonomie, integrarea în clinicile ambulatorii, abordări integratoare etc.) şi identificarea elementelor cheie care urmează a fi elaborate pentru cel mai probabil scenariu

• Luând în considerare constrângerile structurale, timpul limitat şi resursele disponibile, componenta asistenţei medicale şcolare nu trebuie avută în vedere în faza finală

• Promovarea unei reforme a sănătăţii şi a asistenţei sociale mai armonizate (adică instituţionalizarea cooperării intersectoriale)

• Împreună cu alte părţi interesate majore, inclusiv OMS; BCE să consolideze dialogul pe politici şi advocacy în vederea atenuării riscurilor reformei AMP

Prestare de servicii:

• Susţinerea în continuare a integrării serviciilor în cadrul AMP şi utilizarea în comun a resurselor (laborator, transport)

• Definirea/identificarea unui mecanism sustenabil pentru supravegherea prestatorilor de servicii de asistenţă medicală pentru prestarea pachetului complet de servicii

• Explorarea posibilităţilor de a preda activităţile de promovare şi educare a sănătăţii către centrele de sănătate publică, în sinergie cu alte proiecte susţinute de BCE (probleme de sănătate mentală,boli non-transmisibile)

• Finalizarea celui de al doilea studiu privind costurile

• Promovarea abordării SSPT pentru a se aplica altor tipuri de servicii, inclusiv spitale

Management de calitate:

• Armonizarea/standardizarea sistemului de management al calităţii

• Modernizarea şi legătura cu mecanismul de stimulare (finanţarea bazată pe performanţă)

• Examinarea combinării bazelor de date, integrarea în sistemul naţional de asigurare a interoperabilităţii în sănătate.

Dezvoltare a capacităţilor:

• Susţinerea sistemului de instruire şi asigurarea supravegherii; stabilirea rolului Neovita şi a altor instituţii în această privinţă

• Actualizarea continuă a curriculum-ului cu ultimele dovezi

• Consolidarea abilităţilor de management în domeniul sănătăţii (planificarea resurselor)

Perspectivă a utilizatorilor:

• o mai bună structurare şi formalizare a implicării utilizatorilor (voluntari), identificarea mecanismului de stimulare

Creare, coordonare şi monitorizare a proiectului:

• Este necesară alocarea eficientă a bugetului şi a resurselor pentru faza finală

• Politica comună consolidată care influenţează BCE pentru a aborda provocările majore legate de reforma AMP

• Colaborare mai strânsă cu alte proiecte finanţate de BCE (probleme de sănătate mentală, boli non-transmisibile, ocrotirea universală a sănătăţii)

3. Obiective

3.1 Ipoteza privind impactul şi lanţul de rezultate

Faza finală a Proiectului Generaţie Sănătoasă, planificată pentru noiembrie 2018 - octombrie 2020 va urma aceleaşi abordări de implementare aplicate în fazele anterioare de implementare şi se va concentra pe asigurarea sustenabilităţii ofertei/ofertei în prestarea de servicii de sănătate prietenoase tinerilor şi pe transferul responsabilităţii pentru oferta potrivită /cererea şi oferta proiectului la instituţiile naţionale responsabile pentru a încuraja adresabilitatea adolescenţilor, comportamentul responsabil şi participarea la gestionarea SSPT.

Impactul proiectului: Tinerii din Moldova (în special cei vulnerabili şi cei mai expuşi riscului) adoptă comportamente mai sigure şi solicită asistenţă din partea serviciilor medicale atunci când este necesar.

Proiectul contribuie la îmbunătăţirea stării de sănătate a tinerilor din Moldova prin creşterea cererii, accesului şi gradului de utilizare a serviciilor de sănătate şi a programelor de educaţie legate de sănătate. în faza finală proiectul va funcţiona pentru următoarelor două rezultate:

Rezultatul 1: Furnizarea durabilă şi responsabilă a serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor prestate la nivel naţional este instituţionalizată.

Rezultatul 2: Tinerii din Moldova sunt mai rezistenţi la factorii de risc pentru sănătate, au un comportament mai sănătos, se adresează serviciilor medicale necesare şi participă la gestionarea serviciilor de sănătate pentru tineri.

Intervenţiile vor spori funcţionalitatea, responsabilitatea şi sustenabilitatea SSPT. Abordarea lacunelor de politici şi de reglementare, precum şi provocările majore legate de reforma în curs de desfăşurare a AMP vor contribui la crearea unui mediu favorabil pentru instituţionalizarea eficientă şi prestarea durabilă a serviciilor SSPT la nivel naţional. îmbunătăţirea recomandărilor, distribuirea rolurilor şi responsabilităţilor între prestatorii SSPT vor asigura o coordonare eficientă a serviciilor integrate şi o utilizare optimă a resurselor. Instituţionalizarea programelor de formare pentru prestatorii de servicii de sănătate publică va asigura că resursele lor umane au cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a aborda în mod adecvat necesităţile de sănătate ale tinerilor. Instituţionalizarea sistemului de management al calităţii, în combinaţie cu mecanismele de stimulare financiară şi nefinanciară, va spori performanţa CSPT şi le va permite să ofere servicii de calitate accesibile şi la preţuri rezonabile la nivel naţional. (Rezultatul 1)

Instituţionalizarea cooperării intersectoriale şi colaborarea mai bună a mai multor părţi interesate pentru promovarea cuprinzătoare a SSPT ar trebui să creeze un mediu favorabil pentru îmbunătăţirea gradului de conştientizare a sănătăţii adolescenţilor, în special a celor vulnerabili şi cei mai expuşi riscului. Instituţiile naţionale şi locale relevante vor prelua treptat responsabilităţile pentru SSPT. Sprijinul specific oferit de proiect va consolida capacitatea lor de a planifica şi implementa o promovare eficientă a sănătăţii şi o prevenirea riscurilor. Instituţionalizarea participării tinerilor (voluntari, educatori de la egal la egal, beneficiari) în proiectarea, promovarea şi monitorizarea SSPT va asigura transparenţa şi responsabilitatea prestatorilor de servicii şi îmbunătăţirea capacităţii acestora de a răspunde necesităţilor utilizatorilor. Acest lucru va contribui, de asemenea, la sporirea încrederii adolescenţilor şi la utilizarea SSPT. (Rezultatul 2)

Gestionarea, problemele de incluziune de gen şi socială sunt incluse în intervenţiile proiectului la toate nivelurile. Se va acorda o atenţie deosebită asigurării unei implicări mai active a tinerilor în reforma sistemului de sănătate, colaborarea cu organismele de profil specializate (inclusiv mass-media) pentru îmbunătăţirea promovării sănătăţii tinerilor şi a drepturilor lor legate de sănătate şi pentru reducerea inegalităţilor în accesul la protecţie socială şi sănătate. In acest sens, vor fi explorate în mod activ sinergiile cu intervenţiile BCE susţinute în domeniul guvernării locale. Se vor continua şi se vor îmbunătăţi în continuare bunele practici legate de furnizarea de informaţii privind sănătatea sensibile pe criteriul de gen şi de promovarea SSPT sensibile pe criteriul de gen.

Următorul tabel (tab.1) detaliază lanţul de efecte al fazei finale conceput pentru a-şi atinge rezultatele şi pentru a contribui la atingerea scopului său. “Matricea logică” prevăzută în Anexa B prezintă în detaliu toate rezultatele scontate ale programului, precum şi lista de indicatori pentru fiecare nivel de intervenţii ale proiectului. Liniile strategice de intervenţie sunt explicate în secţiunea privind Strategia de implementare, riscurile şi ipotezele sunt reflectate în secţiunea de Management al riscului.

Tabelul 1. Rezultatele proiectului, realizări şi rezultatele scontate

3.2 Grupuri ţintă, promovare şi niveluri de intervenţie

Grupurile ţintă includ prestatorii de SSPT (personalul CSPT, asistenţi sociali, medici de familie şi asistenţi medicali), autorităţile naţionale şi locale/factorii de decizie şi de politici (MSMPS, CNAM, APL). Beneficiarii finali sunt adolescenţii şi tinerii cu vârsta cuprinsă între 10-24 de ani, punând accent deosebit pe grupurile vulnerabile şi cele mai expuse riscului, săracii, migranţii şi minorităţile etnice.

Grupurile ţintă ale fazei finale constituie:

• Autorităţile de sănătate publică la nivel naţional şi raional/local

• Autorităţile administraţiei publice locale

• Prestatorii de servicii medicale, inclusiv 172 de specialişti din cadrul CSPT, alţi prestatori din cadrul cabinetelor de sănătate a reproducerii, serviciile de sănătate din şcoală şi AMP

• Asociaţiile profesionale şi ONG-urile care lucrează cu tineri

• Părţile interesate la nivel de comunitate, inclusiv echipele-resurse formate din câte 2-3 persoane (asistente medicale şcolare, psihologi şi alte cadre didactice motivate).

• Părinţii/îngrijitorii adolescenţilor

• Voluntarii tineri implicaţi în activităţile din cadrul CSPT

• Mass media

• CSPT

Beneficiarii fazei finale sunt:

• Toţi tinerii cu vârsta cuprinsă între 10-24 ani

• Cuplurile tinere cu şi fără copii

• Adolescenţii cei mai vulnerabili şi expuşi riscului cu vârste cuprinse între 10-19 ani, familiile şi comunităţile acestora din 35 de raioane şi 2 municipii;

Faza finală presupune intervenţii la nivel internaţional, naţional, regional, local, instituţional şi de comunitate:

• Nivel internaţional: profesionalismul personalului CSPT va fi îmbunătăţit prin schimbul de experienţă internaţional şi regional (vizite de studiu, participarea la conferinţe şi traininguri internaţionale)

• Nivel naţional: conducerea de către MSMPS a procesului de extinderea SSPT va fi consolidată. Gestionarea acestor servicii va fi îmbunătăţită prin sisteme de acreditare şi de asigurare a calităţii şi mecanisme de monitorizare. Armonizarea cadrului legislativ şi normativ, precum şi dialogul politic permanent, consultările şi pledoariile vor permite, de asemenea, o prestare de servicii mai coerentă.

• Nivel regional şi raional: autorităţile medicale raionale vor fi ghidate în planificarea, gestionarea şi prestarea SSPT. Capacităţile raionale şi locale vor fi îmbunătăţite pentru a asigura procesul de extindere a SSPT.

• Nivel instituţional: proiectul va oferi îndrumări în procesul de extindere a SSPT pentru personalul medical, programe de instruire durabile pentru CSPT, CSR, SSS, cabinetele medicilor de familie şi va contribui la îmbunătăţirea calităţii SSPT.

• Nivel comunitar: proiectul include mobilizarea comunităţii.

4. Strategia de implementare

4.1 Metode de lucru

Faza finală a proiectului Generaţie Sănătoasă este planificată pentru perioada noiembrie 2018 - octombrie 2020. Proiectul va utiliza o abordare integrată care include intervenţii la trei niveluri: (1) de politici (2) de prestatori de SSPT (instituţii/părţi interesate din sectorul sănătăţii şi alte sectoare) 3) de nivelul utilizatorilor.

La nivel de politici: Proiectul va continua să ofere expertiză şi sprijin tehnic autorităţilor naţionale din domeniul sănătăţii, în vederea armonizării şi alinierii în continuare a legislaţiei şi a cadrului normativ în domeniul sănătăţii tineretului, în vederea alinierii acesteia la standardele internaţionale. Coordonarea strânsă cu MSMPS, CNAM, MECC, comisiile parlamentare relevante şi grupurile de lucru intersectoriale va continua, de asemenea, să asigure o mai bună integrare a SSPT în AMP cu o finanţare adecvată. Eventualele efecte negative legate de reforma AMP vor fi analizate în detaliu şi vor fi elaborate mai multe opţiuni/scenarii pentru a adapta cadrul de politici. Opţiunea cea mai plauzibilă va fi promovată prin advocacy, influenţarea de politici şi dialogul politic continuu cu părţile interesate relevante. Proiectul va facilita ajustarea cadrului normativ privind cooperarea intersectorială, necesară pentru transferarea responsabilităţilor de coordonare în domeniul sănătăţii şi dezvoltării adolescenţilor către instituţiile naţionale relevante. Acesta lucru va favoriza durabilitatea rezultatelor proiectului.

La nivel de prestatori ai SSPT: accentul se va pune pe asigurarea pachetului complet de servicii de o calitate adecvată, adaptate şi integrate în noua paradigmă a livrării AMP. Instrumentele de îmbunătăţire a calităţii testate în fazele anterioare (audit intern de calitate, abordare de învăţare prin colaborare, sprijin reciproc şi mentorat la locul de muncă, conectare şi schimb de experienţă între SSPT) vor fi instituţionalizate. Capacitatea instituţională a “Neovita”⁸ va fi consolidată în continuare, astfel încât să devină un centru de cercetare în domeniul sănătăţii şi dezvoltării adolescenţilor şi un centru naţional/metodologic naţional, care să asigure formarea, supravegherea şi monitorizarea de suport a întregii reţele de prestatori de SSPT. Proiectul va oferi sprijin CSPT şi autorităţilor raionale în elaborarea planurilor comune de acţiune pentru a aborda problemele de sănătate ale adolescenţilor. Abilităţile manageriale ale coordonatorilor CSPT vor fi consolidate punându-se accent pe planificarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea standardelor şi necesităţilor de calitate ale adolescenţilor şi tinerilor. CSPT vor fi sprijinite în instituţionalizarea activităţilor comunitare de mobilizare şi comunicare sensibile pe criteriul de gen. Experienţa pozitivă în activităţile de informare şi de sesizare eficientă a tinerilor cu probleme de sănătate, în special cei vulnerabili şi cei mai expuşi riscului, va fi extinsă în toate CSPT.

_____________________________

⁸ “Neovita" este CSPT în care se află echipa de implementare a proiectului (AO “Sănătate pentru tineri").

Proiectul va utiliza diferite metode (advocacy, consolidarea capacităţilor, asistenţă consultativă şi a experţilor, instruire etc.) pentru a facilita transferul responsabilităţii pentru corelarea cererii şi ofertei SSPT către instituţiile naţionale relevante. în această fază finală, sprijinul pentru implementare din partea proiectului va fi retras treptat, iar părţile interesate naţionale şi locale vor gestiona şi vor implementa majoritatea activităţilor. MECC va fi asistat să includă elemente relevante legate de sănătatea adolescenţilor în programa şcolară şi să asigure sprijinul metodologic necesar instituţiilor de învăţământ. Responsabilitatea pentru coordonarea cooperării intersectoriale va fi transferată autorităţilor publice locale. Centrele de Sănătate Publică vor prelua responsabilitatea de a coordona şi monitoriza activităţile de promovare a sănătăţii şi de prevenire a riscurilor pentru tineri.

La nivel de utilizatori, proiectul va facilita eforturile de îmbunătăţire a gradului de conştientizare a adolescenţilor cu privire la problemele de sănătate, de a-i face mai responsabili în ceea ce priveşte propria sănătate, dar şi de a avea mai multă încredere în comunicarea cu adulţii (părinţii şi profesioniştii) cu privire la riscurile pentru sănătate. CSPT vor fi sprijinite în instituţionalizarea mecanismelor participative pentru a stimula implicarea tinerilor şi a membrilor comunităţii în proiectarea, promovarea şi monitorizarea SSPT. Proiectul va coopera cu OSC- urile, inclusiv cu grupurile de utilizatori şi cu mass-media pentru a îmbunătăţi accesul adolescenţilor la informaţii şi îndrumări adecvate despre SSPT disponibile şi pentru a consolida capacităţile acestor organizaţii de a promova drepturile ce ţin de sănătatea tinerilor.

Pentru a asigura un transfer fără probleme al responsabilităţilor pentru SSPT către actorii naţionali şi locali şi pe baza solicitării MSMPS proiectul este încredinţat fără licitaţie ONG-ului local “Sănătate pentru Tineri” (SPT) care a implementat fazele anterioare.

Strategia de ieşire: în această ultimă fază a proiectului vor fi depuse eforturi semnificative de promovare şi consolidare a capacităţii, precum şi de acordare a sprijinului experţilor pentru a asigura instituţionalizarea eficientă a instrumentelor de management al calităţii şi transferul eficient al responsabilităţilor ce ţin de prestarea şi promovarea SSPT către instituţiile naţionale şi locale relevante. Prin urmare, bugetul pentru această ultimă etapă este destul de ridicat. Cu toate acestea, se aşteaptă ca, după finalizarea proiectului, să nu fie necesară finanţarea externă. Costurile pentru funcţionarea sustenabilă a SSPT sunt deja acoperite prin asigurarea de sănătate, în timp ce Centrul “Neovita” va oferi suport metodologic şi asistenţă pentru asigurarea calităţii SSPT.

4.2 Abordări transversale

Gestionarea, problemele de incluziune de gen şi socială sunt incluse în intervenţiile proiectului la toate nivelurile. Se va acorda o atenţie deosebită asigurării unei implicări mai active a tinerilor în reforma sistemului de sănătate, colaborarea cu OSC specializate (inclusiv mass-media) pentru îmbunătăţirea promovării sănătăţii tinerilor şi a drepturilor lor legate de sănătate şi pentru reducerea inegalităţilor în accesul la protecţie socială şi sănătate. în acest sens, vor fi explorate în mod activ sinergiile cu intervenţiile BCE susţinute în domeniul guvernării locale. Se vor continua şi se vor îmbunătăţi în continuare bunele practici legate de furnizarea de informaţii privind sănătatea sensibile pe criteriul de gen şi de promovarea SSPT sensibile pe criteriul de gen.

Guvernanţa: Ca şi în faza a ll-a, faza finală va continua să se concentreze pe 3 principii de guvernanţă.

• Non-discriminarea. Acest principiu înseamnă că nici un grup de adolescenţi nu va fi exclus din domeniul de aplicare al activităţilor proiectului. Proiectul va promova accesul egal la SSPT şi programele educaţionale pentru grupurile TDV şi TSRS, pentru adolescenţii din zonele rurale şi în egală măsură pentru băieţi şi fete. Sistemul de colectare a datelor despre proiect (studii de performanţă şi acoperire, studiu de impact, studiu privind comportamentul în materie de sănătate al copiilor de vârstă şcolară (HBSC), studii privind intimidarea (bullying) şi violenţa) include date despre aceste grupuri diferite de tineri. TDV şi TSRS vor fi încurajaţi să se implice ca voluntari în cadrul CSPT.

Modulele de instruire pentru personalul CSPT şi alţi profesionişti care lucrează cu adolescenţii au drept obiectiv specific dezvoltarea unei atitudini nediscriminatorii faţă de TDV şi TSRS şi consolidarea abilităţilor de prestare a serviciilor de sănătate pentru aceste grupuri specifice.

• Participarea. Acest principiu presupune implicarea tuturor grupurilor de tineri în planificarea, implementarea şi evaluarea proiectului. Proiectul va lua în considerare punctul de vedere al diferitelor grupuri de tineri pentru luarea diferitelor decizii. Proiectul va utiliza diferite mijloace de participare cu diferite grupuri de beneficiari:

▪ În procesul de planificare a proiectului au fost implicaţi reprezentanţi ai diferitelor grupuri de tineri, alături de reprezentanţi ai diferitelor părţi interesate;

▪ Evaluarea necesităţilor beneficiarilor va fi efectuată prin studii în timpul acestei faze a proiectului. Concluziile şi recomandările finale pentru studii vor fi revizuite de tineri,

▪ SSPT vor fi îmbunătăţite pe baza feedback-ului beneficiarilor.

▪ Propunerea de revizuire a cadrului normativ va fi examinată de către personalul şi voluntarii CSPT înainte de a fi înaintat spre aprobare MSMPS.

▪ Voluntarii CSPT sunt consultaţi periodic pe teme legate de proiect şi sunt invitaţi să participe la planificarea şi evaluarea diferitelor activităţi (mese rotunde etc.)

• Eficienţa. Acest principiu implică utilizarea optimă a resurselor financiare şi umane ale proiectului, fără pierderi, corupţie sau întârzieri:

▪ Abordările comune privind voluntariatul, formarea şi prestarea de servicii între CSPT permit învăţarea şi împărtăşirea reciprocă, creează economii eficiente în care resursele şi expertiza pot fi împărţite între unităţi.

▪ Şedinţele de advocacy, trainingurile şi şedinţele de monitorizare şi evaluare cu CSPT şi alţi profesionişti sunt organizate în cadrul CSPT Neovita care prezintă o modalitate de economisire a resurselor.

▪ Toate activităţile planificate se bazează pe dovezile naţionale şi internaţionale existente; o Bugetul este planificat în funcţie de rezultatele, realizări şi activităţile planificate;

▪ Sprijinul comun şi coordonat din partea BCE, Agenţiilor ONU, Guvernului şi societăţii civile va creşte nivelul de eficienţă;

▪ Pentru a reduce constrângerile şi provocările din mediul proiectului, au fost identificate şi analizate posibilele riscuri în timpul procesului de planificare şi au fost planificate măsuri de atenuare a riscurilor.

Egalitatea de gen. Aspectele de gen reprezintă unul dintre principalele teme transversale ale proiectului. Egalitatea de gen este promovată activ în toate activităţile proiectului. în faza finală, egalitatea de gen va fi un indicator principal pentru două tipuri principale de intervenţii:

• Acces egal la informaţii şi servicii de sănătate pentru băieţi şi fete:

▪ Sistemul de monitorizare şi evaluare colectează datele dezagregate pe criteriul de gen.

▪ Datele colectate în diferite studii, sondaje, cercetări operaţionale vor fi dezagregate pe criteriul de gen.

▪ Personalul şi experţii din cadrul proiectului vor fi selectaţi şi angajaţi doar pe baza competenţelor lor, fără discriminare pe bază de gen sau alte tipuri de discriminare.

▪ Mesajele de comunicare vor răspunde necesităţilor specifice ale băieţilor şi fetelor.

• Promovarea implicării băieţilor în voluntariatul CSPT şi promovarea mesajelor de sănătate:

▪ Aspectele de gen vor fi luate în considerare la elaborarea mesajelor de comunicare. o Problemele legate de implicarea băieţilor în activităţile de voluntariat ale CSPT vor fi evidenţiate în acest proiect.

4.3 Durabilitatea realizărilor proiectului

Dezvoltarea SSPT este o prioritate pentru Guvernul Republicii Moldova după cum este reflectată în Politica naţională de sănătate, 2007-2021, Strategia naţională de dezvoltare “Moldova 2020”, Programul naţional strategic în domeniul securităţii demografice a Republicii Moldova (2011-2025), Strategia naţională antidrog 2011-2018 şi Programul naţional privind controlul alcoolului 2012-2020, Strategia naţională pentru protecţia copilului 2014-2020, Strategia Naţională pentru Tineret 2014-2020, Programul naţional pentru promovarea sănătăţii 2016-2021 şi Programul Naţional privind sănătatea şi drepturile sexuale şi reproductive, 2018- 2022, Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală 2016 -2020.

Documentele de politici, normele şi regulamentele specifice elaborate şi aprobate în faza I şi II contribuie la crearea unui mediu favorabil pentru funcţionarea pe termen lung a SSPT. Faza finală prevede activităţi suplimentare de revizuire a cadrului legislativ, de politici şi normativ pentru a clarifica poziţia SSPT în cadrul sistemului de sănătate şi pentru a defini responsabilităţi clare referitor la prestarea SSPT la nivelurile de îngrijire, instituţii şi angajaţi. Acest lucru va permite o prestare eficientă, coerentă şi cuprinzătoare a acestor servicii.

Sprijinul pentru diversificarea mecanismelor de finanţare pentru SSPT va contribui la sustenabilitatea serviciilor. Mecanismele de reţinere a personalului vor fi luate în considerare pentru a menţine personalul calificat al SSPT.

Sistemul de management al calităţii care urmează să fie realizat va asigura faptul că SSPT sunt consecvente în furnizarea îngrijirii de înaltă calitate pentru adolescenţi şi tineri. Acest lucru va contribui la un mediu profesional, orientat spre calitate care va duce cel mai probabil la creşterea eficienţei, a numărului de pacienţi şi la satisfacerea personalului. Certificarea este o acreditare care va contribui în cele din urmă la sustenabilitatea CSPT, deoarece aceasta va aduce recunoaşterea publică a expertizei lor.

Sustenabilitatea instituţională va fi asigurată prin:

• Actualizarea curriculum-ului şi materialelor de instruire elaborate de proiect şi includerea aspectului ce ţine de sănătatea şi dezvoltarea adolescenţilor în formarea specialiştilor ca un pas important în durabilitatea educaţiei medicale de bază şi continue în Moldova.

• Şedinţele de învăţare prin colaborare organizate de CSPT reprezintă un pas important în procesul de consolidare a capacităţilor profesioniştilor care lucrează cu adolescenţi. Această abordare permite schimbul trans-sectorial de cunoştinţe şi experienţă.

• Proiectul va demonstra că colaborarea intersectorială şi cadrul de referire la nivel local şi regional sunt mecanisme care facilitează activitatea fiecărui specialist, evită dublarea intervenţiilor şi îmbunătăţesc identificarea, gestionarea cazurilor şi sesizarea adolescenţilor, oferind în cele din urmă o abordare mai eficientă a sănătăţii adolescenţilor din partea serviciilor de stat. Pe baza acestor rezultate anticipate, colaborarea intersectorială şi cadrul de referire vor deveni proceduri standard în Republica Moldova şi vor continua şi după expirarea termenului proiectului.

5. Resurse

5.1 Resurse umane

Asociaţia Obştească “Sănătate pentru tineri”, cu sediul în CSPT “Neovita” (Chişinău) va acţiona în calitate de agenţie de implementare care oferă sprijin pentru extinderea funcţională a SSPT. Asociaţia va oferi, în special, sprijin pentru consolidarea capacităţilor prestatorilor de servicii şi a echipei-resurse naţionale; stabilirea unui mecanism de cooperare între SSPT, administraţia locală, sistemul de învăţământ şi alte sectoare şi mobilizarea comunităţii în promovarea SSPT. Acest proiect va contribui la sporirea capacităţilor manageriale ale Asociaţiei Obşteşti “Sănătate pentru tineri” şi a CSPT “Neovita” ca organizaţii-resurse în promovarea SSPT la nivel naţional.

Organigrama de mai jos prezintă organizarea resurselor umane ale SPT în ceea ce priveşte domeniile de intervenţie ale proiectului “Generaţie sănătoasă”. Anexa D prezintă TdR detaliaţi ai principalilor membri ai echipei de implementare din cadrul Asociaţiei Obşteşti “Sănătate pentru tineri” care va lucra pentru proiectul Generaţie Sănătoasă.

5.2 Bugetul global

Bugetul va fi utilizat în principal în calitate de fonduri de proiect administrate şi anume pentru a acoperi intervenţiile de proiect pentru creşterea sustenabilităţii şi transferul de responsabilităţi către instituţiile naţionale relevante pentru perioada cuprinsă între 1 noiembrie 2018 şi 31 octombrie 2020.

MSMPS, CNAM şi APL vor sprijini participarea personalului la programele şi atelierele de educaţie medicală continuă, precum şi la funcţionarea CSPT şi a altor prestatori de SSPT, inclusiv salariile şi întreţinerea sediilor. Funcţionarea SSPT este acoperită integral de CNAM.

• Bugetul total al proiectului:

- 17.300.130, 00 MDL - urmează să fie administrat de Asociaţia Obştească “Sănătate pentru tineri”

• Contribuţia sistemului de sănătate moldovenesc:

MSMPS, CNAM, autorităţile locale, etc. vor sprijini:

- Funcţionarea SSPT, inclusiv salariile şi întreţinerea sediilor.

- Participarea personalului la programele/atelierele de educaţie medicală continuă (cu excepţia taxelor pentru formatori, catering şi cazare, atunci când este necesar. Aceste cheltuieli vor fi acoperite de proiect);

• Contribuţia Agenţiei de Implementare:

Asociaţia Obştească “Sănătate pentru tineri” va contribui cu asistenţă tehnică oferită de experţii organizaţiei şi cu suportarea costurilor pentru birourile şi spaţiile de training ale proiectului.

6. Analiza riscului

Riscurile cheie includ următoarele:

• Riscurile contextuale: Climatul politic dificil şi fluctuaţia înaltă a personalului MSMPS, bugetul public limitat, lipsa resurselor şi a structurilor pentru cooperare intersectorială la nivel local pot întârzia instituţionalizarea deplină a SSPT. Există un risc major de fragmentare a SSPT în contextul reformei AMP lansată recent (descentralizarea masivă a AMP, promovarea practicilor individuale de AMP/MD). Strategia cheie de atenuare este de a adapta modelul de prestare a serviciilor cât mai mult posibil la circumstanţele locale şi de a acorda cea mai mare importanţă fezabilităţii şi rentabilităţii opţiunilor propuse. Exodul practicanţilor rămâne o ameninţare reală, care va fi abordată prin schimbarea sarcinilor şi sporirea rolurilor şi competenţelor celorlalţi profesionişti din domeniul sănătăţii, a personalului non-medical şi a resurselor în prestarea SSPT.

• Riscuri programatice: Nivelul nesigur al suportului acordat de APL şi reticenţa profesioniştilor din domeniul sănătăţii şi a părţilor interesate principale pentru a sprijini integrarea în continuare a SSPT în AMP, alături de eventualele efecte negative ale reformei AMP, pot împiedica o instituţionalizare eficientă a SSPT. Riscul va fi abordat prin activităţi puternice care influenţează politicile pe baza dovezilor şi a rezultatelor obţinute în fazele anterioare. Măsurile de atenuare includ adaptarea în continuare a cadrului normativ, schimbarea sarcinilor şi o mai bună coordonare. Proiectul va oferi sprijin MSMPS şi CNAM pentru a optimiza mecanismele de plată, pentru a diversifica sursele de finanţare, pentru a îmbunătăţi sustenabilitatea financiară şi pentru a promova stimulente specifice (financiare şi nefinanciare) pentru prestatorii de SSPT.

• Riscuri instituţionale: Agenţia de implementare a proiectului (IA) se confruntă cu unele dificultăţi în planificarea şi coordonarea pluralităţii de sarcini care pot întârzia implementarea proiectului şi pot afecta procesul de transfer. Pentru a diminua acest risc, BCE va monitoriza îndeaproape şi va conduce implementarea proiectului, inclusiv evaluarea riscului partenerului şi vizitele în cadrul sistemului de control intern, precum şi consolidarea în continuare a capacităţii personalului IA în gestionarea ciclului de proiect.

7. Monitorizare, evaluare si raportare

7.1 Planul de monitorizare şi evaluare

Implementarea proiectului va fi supravegheată de Comitetul Director şi de BCE. Pentru a asigura un feedback continuu cu privire la implementarea, identificarea timpurie a potenţialelor probleme, ajustarea în timp util a operaţiunilor proiectului şi respectarea planului general şi a obiectivelor, proiectul va fi monitorizat prin colectarea continuă de date care vor permite o evaluare sistematică la nivel de proiect. Colectarea datelor şi a informaţiilor va fi un proces continuu şi va fi integrată în activităţile agenţiilor de implementare.

Comitetul Director al proiectului (CD) este format din reprezentanţi ai BCE şi ai MSMPS. Agenţia de implementare (IA) va asigura secretariatul CD. Reprezentanţii altor parteneri relevanţi pentru dezvoltare (OMS, UNICEF etc.), profesionişti locali şi reprezentanţi ai altor părţi interesate vor fi invitaţi la şedinţele CD. CD va discuta şi aproba rapoartele anuale şi financiare consolidate, va asigura că obiectivele proiectului sunt aliniate la eforturile generale de reformă a MSMPS şi vor asigura compatibilitatea generală şi sinergia cu iniţiative similare.

Detaliile procesului, inclusiv acţiunile, sarcinile şi responsabilităţile legate de M & E, vor fi descrise în Planul M & E care va fi elaborat de către echipa de proiect la începutul celei dea doua faze. Planul M & E va include monitorizarea resurselor şi activităţilor, precum şi monitorizarea financiară. Datele colectate în timpul procesului de monitorizare vor constitui baza pentru luarea deciziilor şi luarea de măsuri.

Indicatorii prezentaţi în matricea logică au fost selectaţi dintre cei recomandaţi de cele mai bune practici internaţionale (OMS, UNICEF, UNFPA) şi vor permite efectuarea de comparaţii la nivel internaţional. S-a dat preferinţă indicatorilor colectaţi de sistemul de rutină pentru a evita dezvoltarea unui sistem paralel de colectare a datelor. În cazul în care un indicator nu este colectat de sistemul de rutină, datele vor fi colectate prin sondaje periodice cu o metodologie aprobată la nivel internaţional, cum ar fi Studiul comportamentului în materie de sănătate al copiilor de vârstă şcolară(HBSC).

Bazându-se pe procesele realizate în faza I şi II monitorizarea activităţilor se realizează prin diferite canale:

• Întruniri lunare ale UIP concentrându-se pe realizările în domenii-cheie, inclusiv expertiză externă dacă şi după cum este necesar

• Întruniri de monitorizare semestriale cu preşedinţii CSPT

• Întruniri lunare raionale de învăţare prin colaborare, cu participarea unui membru al personalului de la UIP

• Planurile raionale şi cadrele de sesizare primesc feedback de la UIP

7.2 Documentarea si raportarea

Faza finală va avea o componentă completă dedicată colectării de date şi generării de dovezi ştiinţifice solide: sprijinirea creării unui sistem durabil de colectare a datelor privind sănătatea adolescenţilor, bazat pe echipa experţilor Neovita şi sediu la cesteia. Mai multe studii şi sondaje cu metodologii solide vor fi efectuate în această fază, cum ar fi studiul de acoperire, studiul HBSC, exerciţiile de costuri SSPT etc. OMS va colabora îndeaproape cu proiectul pentru a sistematiza documentaţia procesului de extindere şi a disemina rezultatele prin canalul său.

În faza finală vor fi aplicate cerinţele standard ale BCE ce ţin de raportare. Agenţiile de implementare vor elabora rapoarte de progres şi le vor prezenta Comitetului director la fiecare 6 luni. Rapoartele narative de activitate, rapoartele financiare şi rapoartele de audit vor fi elaborate şi prezentate BCE în conformitate cu cerinţele stipulate în proiect.

Anexa B

la Memorandumul de înţelegere

TERMENI DE REFERINŢĂ

Consiliul Coordonator al proiectului“Generaţie Sănătoasă

(Servicii de Sănătate Prietenoase Tinerilor în Moldova) “, Faza finală

I. Dispoziţii generale

1.1. Aceşti Termeni de Referinţă (TdR) stabilesc structura, modul de funcţionare şi competenţele Consiliului Coordonator (CC), pentru proiectului “Generaţie Sănătoasă (Servicii de Sănătate Prietenoase Tinerilor în Moldova)”. Faza finală: 01.11.2018-31.10.2020.

1.2. Proiectul “Generaţie Sănătoasă - Extinderea Serviciilor de Sănătate Prietenoase Tinerilor în Republica Moldova”, este implementat de către AO "Sănătate pentru Tineri" (SPT) cu suportul financiar din partea Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC), şi în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale al Republicii Moldova (mSmpS).

1.3. CC este stabilit în conformitate cu Memorandumul de înţelegere (Memorandum) semnat între SDC şi MSMPS şi are responsabilităţi determinate de prevederile Acordului semnat între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene privind Asistenţa Umanitară şi Cooperarea Tehnică din data de 20 septembrie 2001. TdR sunt o anexă la Memorandumul semnat între SDC şi MSMPS şi constituie o parte integrantă ale acestuia.

II. Funcţiile şi rolul Consiliului Coordonator

2.1. Consiliul Coordonator îşi exercită autoritatea sa strict pe durata proiectelor. El asigură o coordonare generală privind implementarea proiectului.

2.2. Funcţia primară a CC este de a armoniza opiniile şi abordările în vederea sporii durabilităţii şi impactului proiectului. Scopul lui este, de asemenea, de a asigura o bună coordonare a proiectului şi o mai bună sincronizarea activităţilor prin schimbul regulat de informaţii între partenerii-cheie de implementare a proiectului, SDC, MSMPS şi alţi actori relevanţi.

2.3. Rolul Consiliului Coordonator este de:

- a-şi asuma responsabilitatea generală privind implementarea cu succes a proiectului şi obţinerea rezultatelor, asigurând o utilizare raţională şi eficientă a resurselor disponibile pentru implementarea Proiectului;

- a asigura calitatea şi oportunitatea scopului Proiectului, a rezultatelor şi activităţilor, astfel ca Proiectul să fie implementat în conformitate cu prevederile Memorandumului semnat, politicile guvernamentale şi legislaţia naţională;

- a verifica corespunderea activităţilor Proiectului cu standardele celor mai bune practici;

- a aproba rapoartele narative şi financiare, elaborate de Agenţia de implementare (AO "Sănătate pentru Tineri") şi planurile acestora de activitate;

- a analiza evoluţia Proiectului (inclusiv realizările, constrângerile şi lecţiile învăţate), de a oferi regulat un feedback privind derularea proiectului, de a identifica cele mai bune modalităţi dea depăşi constrângerile, de a propune unele acţiuni necesare de îmbunătăţire, de a asigura responsabilitatea implementării şi de a face recomandări cu privire la modul de îmbunătăţire a calităţii şi al impactului intervenţiilor curente şi de viitor;

- a reconcilia diferenţele de opinie şi de abordări şi de comun acord de a identifica soluţii;

- a facilita cooperarea dintre partenerii relevanţi şi părţile interesate, asigurînd o coordonare şi comunicare eficientă şi continuă între partenerii proiectului şi beneficiarii acestora;

- a aborda orice problemă care are impact asupra proiectului;

- a asigura legătura dintre proiect şi agenţiile guvernamentale relevante.

III. Componenţa Consiliului Coordonator şi responsabilităţile membrilor

3.1. CC este compus din reprezentanţii instituţiilor membre de bază (permanente):

- MSMPS;

- SCO-M (Biroul de Cooperare al Elveţiei în Republica Moldova);

- AO “Sănătate pentru Tineri”.

3.2. Reprezentanţii instituţiilor membre de bază vor frecventa şedinţele CC şi vor fi pregătiţi pentru acestea în baza documentaţiei oferite.

3.3. În caz de boală al unui reprezentant, călătorii de lungă durată în afara ţării sau alte circumstanţe similare, instituţia-membru de bază, va delega o altă persoană pentru a participa la şedinţa CC.

3.4. Reprezentanţii altor organizaţii/agenţii relevante pentru proiect pot fi invitaţi la şedinţele CC pentru a partaja informaţii şi a participa la discuţii, ori de câte ori va fi necesar:

- Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării;

- Organizaţia Mondială a Sănătăţii;

- Fondul ONU pentru Populaţie;

- Centrul Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală;

- Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "N. Testemiţanu";

- Compania Naţională de Asigurări în Medicină;

- Reprezentanţi ai prestatorilor de servicii de sănătate;

- Reprezentanţi ai Asociaţiilor profesionale;

- Reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale;

- Alţi participanţi relevanţi.

3.5. CC este prezidat de Secretarul de Stat al MSMPS, responsabil pentru domeniul la care se referă proiectul.

3.6. Implementatorul Proiectului AO “Sănătate pentru Tineri” va oferi suportul logistic şi de secretariat necesar pentru CC prin pregătirea agendei, a materialelor şi informaţiei necesare, invitarea participanţilor (în numele MSMPS), întocmirea proceselor verbale (minutelor şedinţelor) şi oferirea altui suport logistic solicitat (de exemplu: asigurarea disponibilităţii echipamentului necesar, etc.)

IV. Modul de operare

4.1. CC se întruneşte o dată la fiecare şase luni. Şedinţele sunt convocate de către MSMPS (cu suportul logistic al echipei de implementare a proiectului). Şedinţele suplimentare (ad-hoc) pot fi convocate la cererea oricărui membru de bază al CC comun.

4.2. Şedinţele CC pot avea loc doar dacă sunt prezenţi reprezentanţii MSMPS şi SCO-M.

4.3. Locul de desfăşurare a şedinţelor CC este sediul MSMPS. în unele cazuri, ca excepţie, preşedintele CC poate propune o altă locaţie care îndeplineşte toate cerinţele necesare pentru un astfel de scop. Şedinţele CC vor avea o durată limită de 1,5 ore cu excepţia cazului cînd s-a convenit altfel.

4.4. Deciziile sunt luate prin consens şi reflectate în procesul-verbal (minutele şedinţei).

4.5. Membrii de bază ai CC vor fi consultaţi privind data preliminară şi subiectele pentru discuţii, care vor fi incluse în agenda şedinţelor.

4.6. Agenda va fi elaborată de către echipele de implementare ale Proiectului şi remisă MSMPS şi SCO-M pentru comentarii şi aprobare cu cel puţin trei săptămâni înainte de la data şedinţei CC comun.

4.7. MSMPS va aproba data şedinţei şi agenda cu cel puţin o săptămână înainte de şedinţă prin emiterea unei dispoziţii/ordin.

4.8. După aprobarea oficială de către MSMPS a datei şi agendei, managerul proiectului va informa fără întârziere toţi participanţii (membrii de bază şi cei invitaţi) şi va distribui copiile dispoziţiei/ordinului MSMPS şi agenda cu toate documentele necesare ataşate.

4.9. Agenda va include următoarea informaţie:

- Data şi locul desfăşurării;

- Lista participanţilor;

- Obiectivele şedinţei;

- Subiectele pentru discuţii.

4.10. Documentaţia ataşată va include:

- Procesul-verbal (minutele) şedinţei anterioare (copie)

- Informaţii / prezentări ale subiectelor pentru discuţii;

- Un rezumat al raportului de progres al proiectului (narativ şi financiar);

- Planul de activitate pentru următoarea perioadă;

- Alte materiale relevante.

4.11. Agenda şi documentele ataşate vor fi în limba română. Traducerea în limba engleză se va face doar la cerere.

4.12. Managerul de proiect va face notiţe la fiecare şedinţa a CC. Procesul-verbal (minutele) va include următoarele:

- data şi locul desfăşurării şedinţei;

- participanţii (prezenţi, absenţi);

- obiectivele şedinţei şi subiectele de discuţie ce au fost incluse în agendă;

- rezumatul discuţiilor şi propunerile din timpul şedinţei;

- deciziile luate de către CC;

- semnăturile.

4.13. Proiectul procesului-verbal (în limba română şi engleză) va fi expediat tuturor membrilor de bază pentru revizuire şi comentarii în termen de 2 săptămâni după şedinţă. Ei vor avea o săptămână pentru a oferi comentarii la proiectul procesului-verbal.

4.14. Versiunea finală a procesului-verbal va fi semnată de către MSMPS (Secretarul de Stat) şi SCO-M (Directorul) - în două exemplare în limba română şi două exemplare în limba engleză. Originalele semnate ale proceselor verbale vor fi păstrate de către MSMPS şi SCO-M, în timp ce AO “Sănătate pentru Tineri” va primi copiile acestui document.

4.15. Prin acordul CC, deciziile luate în afara şedinţelor vor fi considerate acceptabile şi vor fi efectuate prin schimb de scrisori/mesaje electronice. Toate deciziile în afara şedinţelor, de asemenea, vor fi documentate printr-un proces-verbal prezentat la următoarea şedinţă a CC.