Memorandum de înţelegere din 16.04.2020 între Ministerul Economiei şi Infrastructurii al Republicii Moldova şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare cu privire la prima fază a proiectului "Republica Moldova: Crearea oportunităţilor de muncă prin sisteme îmbunătăţite de piaţă"
ACORD BILATERAL
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE
între Ministerul Economiei şi Infrastructurii al Republicii
Moldova şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare
cu privire la prima fază a proiectului "Republica Moldova:
Crearea oportunităţilor de muncă prin sisteme îmbunătăţite de piaţă"
Chișinău, 16 aprilie 2020
(în vigoare 16.04.2020)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 205-211 art. 710 din 14.08.2020
* * *
Notă: Vezi Ordinul MAEIE nr.172-t-04 din 31.07.2020
Ministerul Economiei şi Infrastructurii din Republica Moldova, reprezentând Guvernul Republicii Moldova şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, reprezentând Consiliul Federal al Confederaţiei Elveţiene, acţionând prin intermediul Biroului de Cooperare al Elveţiei/Reprezentanţa Ambasadei Confederaţiei Elveţiene în Republica Moldova (denumite în continuare Părţi), dornice să coopereze în domeniul dezvoltării economice în Republica Moldova, au convenit privind următoarele:
Preambul
În efortul de a consolida relaţiile de prietenie existente între cele două ţări,
Înţelegând că respectarea principiilor democratice şi a drepturilor fundamentale ale omului - după cum sunt definite în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - inspiră politicile interne şi externe ale celor două Părţi şi constituie un element esenţial, pe poziţie de egalitate, cu obiectivele prezentului Memorandum de înţelegere (Memorandum),
În corespundere şi în temeiul Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene cu privire la Asistenţa Umanitară şi Cooperarea Tehnică din 20 septembrie 2001, semnat la Chişinău,
Ministerul Economiei şi Infrastructurii (MEI) din Republica Moldova şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) sunt împuternicite să îşi reprezinte Guvernele în vederea implementării prezentului Memorandum.
Articolul 1
Obiectivul
(1) Scopul principal al prezentului Memorandum este de a asigura condiţiile adecvate pentru implementarea cu succes a fazei întâi a Proiectului "Republica Moldova: Crearea oportunităţilor de muncă prin sisteme îmbunătăţite de piaţă", în perioada 01.09.2019 până la 31.12.2022.
(2) Obiectivul general al Proiectului: Femei şi bărbaţi, în special din grupurile social vulnerabile, beneficiază de oportunităţi economice îmbunătăţite. Oportunităţile economice includ: ocuparea în câmpul muncii, venituri îmbunătăţite, completarea posturilor vacante prin intermediere, iniţierea unei noi afaceri, îmbunătăţirea veniturilor de afaceri prin adoptarea de noi practici.
(3) Proiectul urmăreşte atingerea următoarelor rezultate:
a) întreprinderile private din sectoarele selectate îşi îmbunătăţesc performanţa şi creează noi oportunităţi economice.
b) Femeile şi bărbaţii din Republica Moldova, în special din grupurile social vulnerabile, beneficiază de noi oportunităţi economice.
(4) Agenţia de Implementare a Proiectului va fi HELVETAS Swiss Intercooperation (Helvetas). Aceasta a fost mandatată de către SDC în urma unui proces deschis de selecţie a ofertelor pentru implementarea primei faze a Proiectului. Pentru aceasta, HELVETAS a înfiinţat o unitate de facilitare a Proiectului (PFU) "HELVETAS Swiss Intercooperation Zurich Sucursala Chişinău", cu statut juridic de organizaţie non- comercială cu sediul în Republica Moldova. Proiectul va mobiliza pe cât e posibil expertiza locală, dar şi expertiza elveţiană şi internaţională după necesitate.
(5) în vederea creşterii performanţei întreprinderilor private, Proiectul va acorda suport tehnic pentru: sporirea capacităţii furnizorilor de servicii de dezvoltare a afacerilor, aşa încât acestea să oferire produse şi servicii îmbunătăţite; consolidarea capacităţii actorilor publici şi privaţi la nivel naţional şi regional de a colabora şi a îmbunătăţi politicile şi mediul de afaceri relevant pentru sectoarele selectate.
Proiectul va îmbunătăţi capacitatea organizaţiilor care furnizează servicii de informare şi mediere să ajungă în mod eficient la beneficiari - cu scopul de a abilita femeile şi bărbaţii, în special cei din grupurile social vulnerabile, să beneficieze de noi oportunităţi economice.
(6) Coordonarea generală a Proiectului la nivel naţional se re alizează cu MEI, care va juca un rol-cheie în coordonarea aspectelor ce ţin de dezvoltarea sectorului privat şi oportunităţile economice pentru populaţie. Beneficiarii finali ai Proiectului sunt femeile şi bărbaţii care caută fie un loc de muncă, fie venituri mai mari, în special cei din grupurile social vulnerabile (cum ar fi tinerii din mediul rural, migranţii care se întorc, minorităţile etnice).
Articolul 2
Contribuţia din partea Elveţiei
(1) SDC va contribui la implementarea Proiectului, prin acordarea asistenţei financiare sub formă de grant, cu suma totală maximă de 4′595′580.00 franci elveţieni (CHF), conform Documentului de Proiect (vezi Anexa I) şi a încheiat un acord cu HELVETAS Swiss Intercooperation în calitatea sa de partener de implementare, în conformitate cu regulamentele SDC. Debursarea fondurilor elveţiene către Helvetas se va face în conformitate cu progresul Proiectului, cheltuielile suportate şi cerinţele reale.
(2) Pentru implementarea Proiectului, Confederaţia Elveţiană, prin intermediul SDC, va oferi:
a) Facilitarea dialogului şi a cooperării dintre Proiect şi MEI;
b) Facilitarea schimbului de informaţie dintre Proiect, alte proiecte relevante finanţate de SDC şi de alţi donatori - în vederea identificării unor posibile sinergii şi domenii de cooperare, cât şi pentru evitarea suprapunerilor, sporirea eficienţei cooperării pentru dezvoltare şi a impactului.
c) Facilitarea si contribuirea la procesul de dezvoltare şi implementare a politicilor în domeniile vizate de proiect
Articolul 3
Contribuţia din partea Republicii Moldova
Guvernul Republicii Moldova, prin intermediul MEI, va întreprinde următoarele acţiuni:
a) Conduce dialogul politic cu principalele părţi interesate în vederea îmbunătăţirii mediului de afaceri, mai ales în interesul companiilor locale, şi în special ale celor mici şi mijlocii;
b) Conduce şi facilitează elaborarea şi ajustarea cadrului legislativ şi de reglementare pentru a asigura o dezvoltare sporită a sectorului privat în conformitate cu necesităţile acestuia;
c) Facilitează cooperarea cu alte ministere, conform domeniilor de competenţă (Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei; Ministerul Sănătăţii, Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei; Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului), precum şi cu instituţiile şi agenţiile guvernamentale relevante, comisiile parlamentare relevante, APL-uri, organizaţii locale de sprijin în afaceri - în scopul asigurării implementării efective a activităţilor Proiectului şi atingerea obiectivelor stabilite;
d) Oferă suport în facilitarea obţinerii vizelor şi permiselor necesare pentru experţii pe termen scurt şi lung, care lucrează în cadrul prezentului Proiect;
e) Asigură scutirea de la plata impozitelor, taxelor vamale, altor taxe şi plăţi obligatorii pentru toate echipamentele, serviciile, vehiculele şi materialele finanţate în bază de grant, cât şi alte facilităţi, conform prevederilor din Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova şi Confederaţia Elveţiană privind asistenţa umanitară şi cooperarea tehnică, la care se face menţiune în Preambulul prezentului Memorandum. Scutirea se aplică şi administraţiilor Locale (de nivel 1 şi nivel II), altor instituţii subcontractate de agenţia de implementare a Proiectului şi/sau alte contribuţii terţe la activităţile Proiectului.
Articolul 4
Clauza anticorupţie
În cadrul prezentului memorandum, Părţile nu vor propune niciodată, direct sau indirect, beneficii de orice natură. Ele nu vor accepta astfel de propuneri. Orice comportament corupt sau ilegal reprezintă o încălcare substanţială a prezentului acord şi justifică rezilierea acestuia, precum şi/sau recurgerea la măsuri corective în conformitate cu legislaţia aplicabilă.
Articolul 5
Achiziţionarea de bunuri şi servicii
(1) Achiziţionarea de bunuri şi servicii finanţate din fondurile elveţiene se va realiza în conformitate cu procedurile şi normele de achiziţie elveţiene. Proiectul este responsabil de procurarea bunurilor şi serviciilor pentru implementarea proiectului, aplicând principiile de concurenţă loială (liberă şi echitabilă) faţă de potenţialii ofertanţi în vederea asigurării utilizării eficiente a fondurilor.
(2) Pe durata Proiectului, bunurile achitate din fondurile SDC, care vor fi folosite în Proiect, vor rămâne la dispoziţia nerestricţionată a Proiectului şi nu vor fi deturnate de la Proiect fără aprobarea prealabilă în scris a SDC.
Articolul 6
Raportare şi alte proceduri de implementare
(1) Părţile vor organiza regulat şedinţe ale Consiliului Coordonator (cel puţin de două ori pe an) pentru a monitoriza şi evalua implementarea Proiectului, precum şi asigura eficienţa, eficacitatea şi impactul asistenţei oferite - conform Termenilor de Referinţă a Consiliului Coordonator, care sunt parte a prezentului Memorandum (Anexa II).
(2) SDC va asigura înregistrarea şi actualizarea în permanenţii a datelor cu privire la proiectul în cauză pe Platforma de Gestionare a Asistenţei Externe (amp.gov.md).
(3) La sfârşitul fazei curente a proiectului Consiliul Coordonator va evalua rezultatele proiectului.
(4) Indiferent de procedurile de raportare convenite de comun acord, Părţile trebuie să se informeze reciproc şi prompt asupra oricărei situaţii apărute, care ar putea duce la improbabilitatea realizării Proiectului în modul convenit de către Părţi.
Articolul 7
Distribuirea acestui Memorandum de înţelegere
Părţile se angajează să distribuie copiile prezentului Memorandum tuturor autorităţilor şi altor instituţii implicate în Proiectul de cooperare sau care trebuie să fie informaţi cu privire la conţinutul acestuia.
Articolul 8
Anexe
Documentul de Proiect (Anexa I) şi Termenii de Referinţă pentru Consiliul Coordonator al Proiectului "Republica Moldova: Crearea oportunităţilor de muncă prin sisteme îmbunătăţite de piaţă" (Anexa II) fac parte integrantă a prezentului Memorandum.
Articolul 9
Dispoziţii finale
(1) Prezentul Memorandum intră în vigoare la data 16 aprilie 2020 şi acoperă retroactiv perioada cuprinsă de la data de 01.09.2019 până la 31.12.2022. El va rămâne valabil până când ambele Părţi îşi vor îndeplini toate obligaţiile stipulate în prezentul Memorandum.
(2) Oricare dintre Părţi are dreptul să denunţe prezentul Memorandum printr-o notificare scrisă înaintată cu trei luni înainte de data rezilierii.
(3) Dacă evenimente care rezultă din cauză de forţă majoră (calamitate naturală etc.) împiedică executarea Memorandumului, oricare dintre Părţi poate denunţa Memorandumul cu efect din momentul în care acesta devine imposibil a fi denunţat.
(4) Prezentul Memorandum poate fi modificat printr-un schimb de scrisori la solicitarea oricăreia dintre Părţi. Modificările vor intra în vigoare în conformitate cu prevederile prezentului Articol.
(5) Diferendele cu privire la interpretarea sau aplicarea dispoziţiilor prezentului Memorandum se vor soluţiona prin negocieri diplomatice între Părţi.
Prezentul Memorandum este perfectat în două exemplare originale, fiecare în limbile română şi engleză, ambele texte fiind în egală măsură autentice. în cazul apariţiei divergenţelor de interpretare, se va face trimitere la versiunea în limba engleză a Memorandumului.
|
În numele Ministerului Economiei şi Infrastructurii al Republicii Moldova ___________________ Serghei Railean Ministru Chișinău 16.04.2020 |
În numele Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare __________________ Caroline Tissot Directoare de cooperare Chișinău 16.04.2020 |
Anexa I
La Memorandumul de înţelegere
Semnat la 16.04.2020
Republica Moldova: Crearea oportunităţilor
de muncă prin sisteme îmbunătăţite de piaţă
Rezumat
Republica Moldova a obţinut independenţa în 1991 şi este cea mai săracă ţară din Europa. în ultimii 20 de ani Moldova a avut parte de un peisaj politic schimbător, datorită influenţelor din Rusia şi ţările occidentale. In mod special, ultimii 10 ani au fost marcaţi de corupţie la nivel înalt şi conducători oligarhi, cu un sistem judiciar slab şi corupt. Instabilitatea economică şi viitorul politic incert a cauzat plecarea multor (până la 25% conform unor estimări) femei şi bărbaţi moldoveni peste hotarele ţării în căutarea locurilor de muncă. Cu toate acestea, recentele schimbări în Guvern şi Parlament oferă o şansă de a răsturna corupţia sistemică, de a începe de-oligarhizarea şi de a instaura statul de drept.
Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) în Moldova a lansat Proiectul Crearea Oportunităţilor de Muncă prin Sisteme de Piaţă îmbunătăţite (IMS, din engleză - Improved Market Systems) cu scopul de a aborda problemele presante în dezvoltarea economică şi ocuparea forţei de muncă. Proiectul este implementat de HELVETAS Swiss Intercooperation. IMS îşi propune să stimuleze sisteme de piaţă selectate în Moldova, astfel încât să genereze oportunităţi economice îmbunătăţite într-un mod sustenabil, oferind beneficii femeilor şi bărbaţilor, în special celor din grupurile excluse (de asemenea cunoscute ca grupuri social-vulnerabile; cum ar de exemplu tinerii, migranţii repatriaţi, minorităţile etnice) şi cei care locuiesc în afara capitalei Chişinău.
IMS a selectat două sectoare, şi anume (1) tehnologia informaţiei şi comunicării (TIC) şi (2) agricultura prelucrarea alimentară, în care vor avea loc intervenţiile principale ale proiectului. Agricultura este cel mai mare sector atât privind ponderea în PDB, cât şi numărul de persoane implicate. în acelaşi timp, TIC este sectorul cu cea mai rapidă creştere, cu cele mai mari salarii şi este cel mai incluziv din toate sectoarele economiei.
Pentru a pregăti prima fază a proiectului, IMS a trecut printr-o fază pregătitoare de zece luni, perioadă în care s-au efectuat analize profunde ale sectoarelor şi s-a planificat strategia pentru prima fază. Întrucât IMS a fost conceput ca un proiect de creare de locuri de muncă, cea mai importantă revelaţie a fazei pregătitoare a fost faptul că există un număr impunător de locuri de muncă vacante la toate nivelurile din ţară, în special în sectorul TIC. În consecinţă, proiectul şi-a extins obiectivul pentru a crea în mod mai general oportunităţi economice îmbunătăţite pentru femei şi bărbaţi în Moldova. Acest lucru se realizează lucrând pe două căi de impact, fiecare din ele fiind bazate pe un număr de constrângeri. În primul rând, trebuie să fie abordate constrângerile care împiedică întreprinderile să crească, pentru a crea o cerere de personal calificat, mai puternică, mai bine formulată şi mai durabilă. în al doilea rând, trebuie limitate restricţiile de pe partea de ofertă a pieţei forţei de muncă pentru a asigura disponibilitatea unui număr suficient de persoane cu abilităţi potrivite şi dispuse să ocupe locurile de muncă disponibile.
Proiectul IMS va fi implementat utilizând principiile Dezvoltarea Sistemelor de Piaţă (MSD, din engleză - Market Systems Development), care are o abordare de facilitare, unde proiectul nu îşi asumă funcţii de piaţă, dar activează prin intermediul partenerilor locali. Proiectul ajută partenerii locali să caute şi să găsească soluţii pentru constrângerile cheie ale sectoarelor sau ale clienţilor acestora. Partenerii locali sunt capacităţi şi echipaţi pentru a face faţă provocărilor şi pentru a crea soluţii durabile. Cel mai important, jucătorii de pe piaţă devin capabili să identifice aceste constrângeri şi probleme pe măsură ce ele evoluează odată cu dezvoltarea şi schimbarea continuă a economiei.
Faza 1 a proiectului IMS Moldova este planificată pentru perioada 01.09.2019-31.12.2022; o fază de patru ani este prevăzută să înceapă de la 01.01.2023. Bugetul total propus pentru faza 1 este de 4.595.580 Franci elveţieni (CHF). Ca urmare a intervenţiilor proiectului, se prevede ca 2.000 de femei şi bărbaţi din Moldova, inclusiv din grupurile excluse, să aibă oportunităţi economice şi să genereze un venit total suplimentar net de 5.000.000 CHF până la sfârşitul fazei 1.
1 Introducere
Proiectul Crearea Oportunităţilor de Muncă prin Sistemele de Piaţă îmbunătăţite (IMS) din Moldova este un proiect de dezvoltare a sistemelor de piaţă care are ca scop crearea oportunităţilor economice mai bune pentru femei şi bărbaţi în contextul dezvoltării economice durabile, prin abordarea constrângerilor din sectoarele selectate. Acesta urmăreşte reducerea decalajului dintre cererea şi oferta de pe piaţa muncii şi creşterea veniturilor pentru liberii profesionişti sau întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea vor fi atinse prin colaborarea cu un şir de actori şi reţele, stimularea condiţiilor-cadru favorabile, cât şi prin practici de afaceri inovatoare.
IMS este proiect al Agenţiei Elveţiene pentru Cooperare pentru Dezvoltare (SDC), implementat de către HELVETAS Swiss Intercooperation. Proiectul aplică Dezvoltarea Sistemelor de Piaţă (MSD) la dezvoltarea economică prin intermediul sectoarelor selectate.
Intervenţiile IMS se bazează pe o analiză profundă a contextului din Moldova. Proiectul acordă atenţie domeniilor relevante pentru obiectivele de intervenţie, aliniindu-le la politicile şi strategiile existente. Proiectul IMS abordează contextul dinamic şi complex din Moldova atât drept constrângere, cât şi drept oportunitate.
După cum descrie concis Strategia de Cooperare (2018-2021) pentru Republica Moldova a SDC, "într- un mediu extrem de politizat ca cel al Moldovei, a gândi şi a lucra politic este o condiţie premergătoare pentru o implementare reuşită a proiectului, în special în sectoarele şi domeniile cu o economie politică provocatoare1". Proiectul şi partenerii săi vor depune toate eforturile pentru a valorifica oportunităţile actuale şi emergente şi a căuta modalităţi de a depăşi provocările. Sau, în caz de oportunităţi atractive identificate dincolo de sfera de aplicare a proiectului - de a le recunoaşte în modul corespunzător. Acest lucru este crucial, având în vedere că planificarea şi implementarea cu succes a proiectului IMS va necesita: (i) încurajarea identificării problemelor în comun, (ii) elaborarea soluţiilor între principalele părţi interesate şi (iii) luarea în consideraţie a intereselor, relaţiilor şi atribuţiilor principalelor părţi interesate, în calităţile sale de campioni, factori motori ai schimbării sau ai limitării, printr-o analiză profundă a sensibilităţii proiectului din punct de vedere al economiei politice.
___________________
1 SDC. Februarie 2018. Strategia de Cooperare Elveţiană cu Republica Moldova 2018 - 2021. P.13.
2 Context
2.1 Progres şi provocări spre tranziţie
Moldova este o economie mică, cu venituri mici spre medii. Este cea mai săracă ţară din Europa. De la independenţa din 1991, ţara a urmat o tranziţie politică, economică şi socială spre crearea instituţiilor democratice, introducerea unei economii de piaţă şi formarea unei naţiuni. Ţara a înregistrat progrese semnificative în reducerea sărăciei şi promovarea creşterii incluzive încă de la începutul anilor 2000. Sondajele bugetului gospodăriilor din 2007 până în 2015 au arătat un progres general pro-sărac (în favoarea săracilor)2. Cu un suport constant, dar condiţionat, din partea UE şi a altor parteneri internaţionali, Moldova a progresat odată cu implementarea unor reforme. Acestea includ consolidarea zonei de liber schimb aprofundat şi cuprinzător (DCFTA), care solicită guvernului să-şi alinieze cadrul şi practicile de reglementare în conformitate cu standardele UE.
În ultimii 20 de ani a existat o schimbare a peisajului politic din Moldova datorită influenţelor din Rusia şi ţările occidentale. Ţara a fost în mare măsură închisă de influenţa occidentală şi condusă de partide care s-au opus valorilor şi instituţiilor occidentale. Partidul Comunist a revenit la putere în 2001, apropiind Moldova de Rusia. O coaliţie de partide pro-democraţie şi pro-europene a preluat guvernarea în 2009, după un deceniu de migraţie în masă către Occident. Dezvoltarea politică a atins punctul culminant în ratificarea unui acord de asociere cu UE în 2014.
Datorită unor astfel de progrese, media generală a Moldovei în ceea ce priveşte Ease of Doing Business (mediul favorabil pentru afaceri), potrivit clasamentului Băncii Mondiale, a înregistrat o medie de 73 din 2008 până în 2017, atingând un nivel constant de 108 în 2008 şi un progres substanţial de 44 în 2016,2017 şi 20183.
În acelaşi timp, Moldova este printre cele mai corupte ţări din lume. Sistemul de guvernare din ţară a fost transformat în mecanisme de avantajare (orientat spre obţinerea unui plus de avere fără o contribuţie reciprocă a productivităţii). Corupţia sistemică a menţinut puterea oligarhică. Ei nu au inventat corupţia politică, dar participă activ la diferite scheme corupte cu clasa politică. întreprinderile oligarhilor pot prospera datorită unor tranzacţii dubioase bazate pe corupţie cu elita conducătoare, precum şi licitaţii publice sau privatizări, ale căror rezultate pot fi aranjate în prealabil.
Rezultatele electorale din 2019 au produs un parlament suspendat - Partidul Socialiştilor din opoziţie a adunat cel mai mare număr de locuri (34), totuşi nu au fost suficiente pentru a obţine o majoritate parlamentară. Partidul Democrat de la guvernare a obţinut al doilea cel mai mare număr (30), în timp ce platforma ACUM a devenit a treia forţă cea mai mare din Parlament (27 de locuri). La 7 iunie, două blocuri politice - socialiştii şi ACUM - au depăşit dezacordurile pentru a forma o coaliţie şi a prelua controlul Parlamentului şi Guvernului. Acest rezultat este văzut de unii ca o şansă de a răsturna corupţia sistemică din ţară, de a începe de-oligarhizarea şi de a readuce statul de drept. Noul guvern promite să ia toate măsurile necesare pentru curăţarea sistemului, care, dacă este adevărat, va crea oportunităţi mai bune pentru business, investitorii locali şi străini şi va avea un impact pozitiv semnificativ asupra rezultatelor proiectului.
_______________________
2 Banca Mondială 2016. Reducerea sărăciei si prosperitatea comună în Moldova: Progres şi perspective.
3 Banca Mondială 2018. Compararea reglementării afacerilor pentru firmele interne din 190 de ţări.
2.2 Deficienţe structurale ale economiei
Angajamentul de a realiza reforme pe termen mediu sau lung va trebui să caute soluţii pentru dezvoltarea economică lentă şi ratele ridicate ale şomajului. Produsul intern brut (PIB) a crescut cu o medie de 5% de la criza financiară din 2008, iar creşterea anuală din 2017 a fost mai mult decât dublul mediei pentru ţările din zona euro4. Această creştere a fost însă determinată în principal de consum şi remitenţe. în acelaşi timp, economia internă face eforturi dar nu creează locuri de muncă suficiente pentru forţa de muncă a ţării. Rata ocupării forţei de muncă în ţară a scăzut de la 55% în 2000 la 41% în 20175.
Strategiile naţionale de dezvoltare "Moldova 2020" şi "Moldova 2030" prezintă viziunea dezvoltării economice pe termen lung a ţării. Strategiile sunt dezvoltate în baza unui diagnostic al constrângerilor de dezvoltare economică. Principalele concluzii evidenţiate sunt deficienţele structurale ale economiei moldoveneşti, cauzate de: (i) dominanţa întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) în economia naţională şi (ii) perioadele lungi de "creştere fără locuri de muncă" - în loc de salarii, remitenţele au ridicat venitul disponibil al gospodăriilor urbane şi rurale din cauza migraţiei ridicate.
Una dintre deficienţele economice este productivitatea relativ scăzută a IMM-urilor din Moldova comparativ cu alte ţări din regiune. Şi aceasta în pofida faptului că IMM-urile reprezintă aproximativ 97% din numărul total de întreprinderi şi sunt un motor esenţial al creşterii economice şi creării de locuri de muncă. În 2015, IMM-urile au angajat mai mult de jumătate din forţa de muncă (55,1%)6. Lista problemelor este lungă: le lipseşte accesul la pieţe şi reţele de cunoştinţe. Barierele comerciale şi de investiţii subminează participarea IMM-urilor, iar infrastructura fizică şi cea TIC deficitară le împiedică să funcţioneze eficient şi să acceseze pieţele la costuri competitive. Pentru multe întreprinderi şi IMM-uri, accesul la finanţe este împiedicat de o serie de obstacole din partea cererii şi a ofertei. Lipsa de angajaţi calificaţi, practicile deficitare de gestionare şi instruire a forţei de muncă restricţionează productivitatea şi capacitatea pentru inovaţii a IMM-urilor. Accesul la achiziţiile publice este în general mai dificil pentru IMM-uri decât pentru firmele mari. Anumite caracteristici ale cadrului instituţional şi de reglementare duc la sarcini disproporţionate pentru IMM-uri. Impozitele mari, inclusiv la salarii, împovărează în mod disproporţionat firmele mici şi noi. Drept urmare, există un nivel ridicat de evaziune fiscală şi angajare neoficială forţei de muncă. Proiectul IMS a realizat o evaluare aprofundată pentru a înţelege cauzele fundamentale ale tuturor acestor probleme descriptive şi a conceput intervenţii realiste pentru a le soluţiona şi pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri favorabil.
A doua deficienţă economică a Moldovei este migraţia ridicată şi impactul remitenţelor, ceea ce duce la o creştere fără locuri de muncă. în 2017, sărăcia rurală a fost de patru ori mai mare datorită ratelor ridicate de şomaj, migraţiei internaţionale a forţei de muncă, economiei neformale, corupţiei, conform rapoartelor PNUD. Sistemul educaţional nu răspunde nevoilor pieţei, iar absolvenţii din zonele rurale se confruntă cu oportunităţi economice reduse, din cauza nepotrivirii abilităţilor şi a lipsei de încredere. Până la 25% din forţa de muncă activă se află în afara ţării7. Multe întreprinderi din sectorul privat depun eforturi mari pentru a găsi angajaţi. în plus, economia moldovenească este bazată pe consum şi este susţinută în mare parte de remitenţe. Remitenţele, un sfert din PIB şi printre cele mai mari din lume8, au sporit veniturile finanţând construcţia de locuinţe şi o creştere a consumului, în mare parte a mărfurilor importate. Aproape opt din zece familii din zonele rurale au migranţi care muncesc în afara ţării şi transmit remitenţe acasă. Acest lucru poate crea o lipsă de interes pentru locurile de muncă disponibile, care ar putea să nu poată concura cu veniturile din remitenţe. Pe baza sondajului realizat de PNUD, aproape 90% dintre lucrătorii migranţi expediază lunar 800 USD sau mai puţin în Moldova. Oportunităţile economice în mediul rural se găsesc în sectorul agricol, care sunt cele mai puţin plătite locuri de muncă. Salariile mici, la rândul lor, contribuie la migraţia forţei de muncă, rezultând într-un cerc vicios.
Astfel, migraţia forţei de muncă are efect asupra economiei Moldovei. Pe de o parte, furnizează resurse pentru o parte semnificativă a populaţiei prin intermediul remitenţelor, dar pe de altă parte elimină populaţia de vârstă activă, reducând potenţialul de creştere. Motivele migraţiei variază. în timp ce majoritatea semnificativă consideră beneficiile economice drept un motiv major, unii migranţi subliniază dorinţa de a câştiga experienţă şi abilităţi în străinătate. în majoritatea cazurilor, migranţii nu lucrează în funcţie de competenţele sau de pregătirea lor. Odată reîntorşi, condiţiile pentru reintegrare şi succes pe piaţa locurilor de muncă nu sunt favorabile. Acest lucru diminuează importanţa abilităţilor, educaţiei şi resurselor, aducând la lipsa unei perspective pe termen lung pentru carieră.
Obiectivele Strategiei anterioare privind ocuparea forţei de muncă nu au fost realizate până în 2015, în special din cauza crizei economice şi politice. Principalele probleme care au subminat punerea în aplicare a Strategiei anterioare au fost legate de capacităţile instituţionale reduse ale autorităţilor centrale şi locale, cooperare slabă între instituţii şi implicarea slabă a sectorului privat în dezvoltarea competenţelor de muncă. Noua Strategie privind ocuparea forţei de muncă 2017-2021 cuprinde şi obiectivele care nu au fost atinse de cea precedentă. Accentul principal este pus pe: stimularea creării locurilor de muncă calitative; dezvoltarea regională şi crearea de locuri de muncă în mediul rural şi în oraşele mici; promovarea angajării oficiale; creşterea nivelului de calificaţie a angajaţilor prin ajustarea sistemului educaţional (profesional) la nevoile pieţei forţei de muncă; creşterea incluziunii pe piaţa muncii şi crearea de şanse egale pentru diferite categorii sociale/grupuri excluse; creşterea cooperării cu instituţiile statului9.
____________________
4 Banca Mondială. 2018. Actualizare economică privind Moldova.
5 SDC IMS Document de concurs.
6 UE. 2017. EU4B. Investiţii în IMM-uri în Parteneriatul Estic.
7 USAID. 2017. Activitate agricolă de înaltă valoare în Moldova.
8 Banca Mondială. 2017. Migrație şi remitenţe: evoluţii recente si subiect special: migrație de reîntoarcere.
9 Strategia naţională privind ocuparea forţei de muncă 2017-2021
2.3 Implicaţii pentru ocuparea forţei de muncă, venituri şi incluziune socială
Consecinţele constrângerilor structurale menţionate mai sus sunt pierderea oportunităţilor care ar putea fi valorificate suficient, întrucât creşterea adesea nu este legată de venituri şi oportunităţi de angajare mai bune. Până în prezent, remitenţele au fost utilizate inadecvat pentru activităţi antreprenoriale şi investiţii în sectoarele relevante şi cu potenţial ridicat de creştere. Astfel, creşterea economică în Moldova s-a dovedit a fi nedurabilă, ceea ce afectează competitivitatea şi împiedică îmbunătăţirea semnificativă a bunăstării populaţiei, în special a femeilor şi bărbaţilor tineri. Şomajul în rândul tinerilor este ridicat - aproximativ 30% dintre tineri sunt fie şomeri, fie nu sunt înrolaţi în nici o formă de instruire10. Perspectivele mai scăzute de a găsi un loc de muncă decent şi tranziţia îndelungată de la şcoală la angajare au creat frustrări în rândul tinerilor. Mulţi tineri aleg universitatea în loc să îşi asume locuri de muncă mai puţin prestigioase. Locurile de muncă disponibile pentru tineri nu asigură deseori un salariu suficient şi sunt mici în comparaţie cu salariile pe care le pot câştiga în străinătate. De asemenea, companiile nu răspund nevoilor tinerilor, de exemplu interesul lor de a activa în diferite poziţii pentru a câştiga experienţă mai diversă11.
Plecarea unei mari părţi a forţei de muncă în străinătate, în căutarea locurilor de muncă şi a veniturilor mai bune, a diminuat considerabil baza de resurse umane din Moldova. La rândul său, aceasta a contribuit la declinul ocupării forţei de muncă, determinat de scă4erea participării forţei de muncă. Una din trei firme consideră lipsa de competenţe ca o constrângere majoră sau foarte severă12.
Tendinţele migraţiei pe termen scurt (mai puţin de 12 luni) sunt motivate de angajarea în Federaţia Rusă şi alte ţări ale Comunităţii Statelor Independente (CSI), unde migranţii bărbaţi sunt angajaţi în sectorul construcţiilor. Tendinţele de migraţie pe termen lung (mai mult de 12 luni) sunt îndreptate în schimb către UE, în special spre Italia, Polonia şi România, unde în principal sunt angajate femei în serviciile familiale. în 2017, procentul migraţiei de muncă din Moldova a fost de 16,5% din populaţia de vârstă activă, iar pentru cei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani, procentul a fost mai mare de 60%13.
Diverse unităţi geografice din ţară prezintă diferenţe semnificative, care sunt în mare parte rezultatul unei dezvoltări economice regionale inegale. Guvernul Moldovei a aprobat Strategia Naţională de Dezvoltare Regională pentru perioada 2016-2020. Documentul îşi propune să ducă la o dezvoltare durabilă şi echilibrată a regiunilor. Ca şi în cazul persoanelor, veniturile reale şi nivelurile de consum ale diferitelor unităţi geografice prezintă disproporţii semnificative, unele dintre aceste unităţi fiind marginale în ceea ce priveşte procesele de producţie şi consum al PIB. Peste 80% din populaţia ţării trăieşte în regiuni, care au niveluri salariale foarte mici în comparaţie cu cele din capitală şi care sunt zonele cele mai vulnerabile la şocuri (de exemplu, schimbări climatice, criză economică). Agricultura predomină în producţia regională. Ponderea acesteia în regiuni este de două ori mai mare decât în economie. Ponderea serviciilor în economia regiunilo r este aproape jumătate din cea din economia capitalului.
O preocupare deosebită este inegalitatea de gen şi excluziunea socială din ţară. Moldova are rate ridicate de absolvire a învăţământului primar şi secundar, care supt egale pentru băieţi şi fete, şi o rată ridicată de absolvire a universităţilor, cu 58% femei printre absolvenţii universitari. Cu toate acestea, există inegalitate de gen în ceea ce priveşte faptul că femeile ^unt mai puţin plătite decât bărbaţii. Diferenţa dintre câştigurile femeilor şi bărbaţilor este deosebit de mare la locurile de muncă cu calificaţie superioară şi cu salarii mai mari (9% în agricultură, 29% în servicii financiare)14. S-a înregistrat o scădere mai accentuată a forţei de muncă pentru femei decât bărbaţi şi în mediul rural, comparativ cu regiunile urbane. Conform indicelui global al egalităţii de gen şi al indicelui naţional al egalităţii de gen, nivelul egalităţii de gen pe indicatorii cheie este în scădere. Femeilor le este mai dificil să se angajeze în poziţii cu câştiguri mai mari şi sunt constrânse de disponibilitatea scăzută a serviciilor accesibile de îngrijire a copiilor din cauza unor norme patriarhale|înrădăcinate15.
Aproximativ 50% dintre tineri, în special din zonele rurale, consideră că nu au acces la muncă16. Cei mai dezavantajaţi în găsirea locurilor de muncă sunt cei care termină şcoala medie; rata şomajului tinerilor cu studii medii generale a fost de 25,7% faţă de 19,7% pentru tinerii cu studii primare şi 11,7% pentru absolvenţii universităţilor17. Minorităţile constituie 18% din populaţie. Există un cadru considerabil de protecţie a minorităţilor etnice; cu toate acestea, lipsa atenţiei instituţionale şi a prevederilor bugetare dedicate, agravate de creşterea lentă a numărului locurilor de muncă, rămân obstacole majore pentru implementarea corectă a acestuia. Administraţia locală din Gagauzia se angajează să aducă noi investiţii şi locuri de muncă în regiune, oferind stimulente pentru noile companii care se mută în Găgăuzia.
_________________________
10 PNUD, 2018. De ce tinerii din Moldova se luptă cu şomajul?
11 Consiliul National al Tineretului din Moldova. Comunicare personală în timpul misiunii de definire în Moldova, mai 2018.
12 Banca Europeană pentru Reconstrucţie si Dezvoltare-2017, Evaluarea progresului si provocărilor în deblocarea potenţialului sectorului privat si dezvoltarea unei economii de piaţă durabile.
13 ILO. 2017. Muncitori migranți: Cazul Moldovei.
14 Banca Mondiala. 2017. Republica Moldova. Planul de acţiune pentru egalitatea ide gen.
15 Pozamy, P., & Rohwerder, B. 2016. Probleme prioritare de gen în Bosnia şi Hertegovina; Georgia; Moldova; Serbia şi Ucraina - având în vedere genul şi guvernanţă (Raportul de revizuire a literaturii GSDRC 1372).Birmingham, UK; GSDRC, University of Birmingham.
16 OECD. 2017. Moldova tânără: probleme, valori si aspiraţii Cercetări asupra opiniilor tinerilor din Republica Moldova 2016-17.
17 ILO. 2016. Muncă pentru tineret. Republica Moldova.
2.4 Aprofundarea analizei contextului în două sectoare selectate
Proiectul a selectat două sectoare, şi anume agricultura şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), pentru a aprofunda evaluarea contextului moldovenesc şi pentru ai dezvolta un portofoliu de intervenţie iniţială. Cele două sectoare selectate au o semnificaţie ridicată pentru economia Moldovei, din diferite motive. în timp ce agricultura este unul dintre cele mai mari sectoare din punct de vedere al ponderii PIB, iar TIC a înregistrat o creştere rapidă în ultimii ani şi este pe agenda politică, oferind condiţii de angajare atractive pentru tineri. Cu toate acestea, în pofida atractivităţii şi creşterii sale pozitive, sectorul TIC mai are încă un deficit de angajaţi cu abilităţi relevante. Pe de altă parte, agricultura este sectorul în care este angajată cea mai mare pondere a populaţiei cu cel mai mic venit dintre toate sectoarele.
În următoarele două paragrafe, este prezentată o sinteză a studiilor sectoriale pentru cele două sectoare selectate. Studiile complete sunt disponibile la solicitare.
2.4.1 Agricultura
Sectorul agricol este unul dintre cele mai semnificative sectoare din economia Moldovei. 55% din populaţia Moldovei locuieşte în zonele rurale şi mai mult de jumătate din populaţia rurală este implicată în agricultură. Moldova dispune de condiţii de sol şi climă foarte favorabile pentru producţia agricolă de înaltă calitate, ceea ce este cu siguranţă unul dintre punctele forte ale sectorului. Există unele lanţuri valorice bine stabilite, cum ar fi fructele uscate sau vinul18, unde sunt afaceri puternice şi există o tendinţă emergentă în utilizarea practicilor de producţie ecologică.
___________________
18 https://www.heivetas.ora/en/switzeriand/how-vou-can-help/foHow-us/bioa/inclusive-svstems/the-future-of-aari
Există oportunităţi pentru sectorul agricol atât pe piaţa internă, cât şi pe cea de export. Sunt numeroase strategii naţionale precum Strategia de dezvoltare agricolă şi rurală 2014-2020 (Creşterea competitivităţii sectorului agroalimentar prin restructurare şi modernizare extinsă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a muncii în zonele rurale prin crearea sinergiilor între alimente şi mediul natural); Strategia naţională pentru atragerea investiţiilor şi promovarea exporturilor 2016-2020 (Atragerea investiţiilor străine directe în sectoarele strategice orientate către exporturi din Moldova; modificarea cadrului de reglementare, îmbunătăţirea competenţelor forjei de muncă, perfecţionarea calităţii infrastructurii industriale, îmbunătăţirea capacităţii de export a producătorilor locali şi a capacităţii instituţionale de atragere, menţinere şi dezvoltare a exporturilor) şi în cele din urmă DCFTA, ceea ce ar trebui să permită fermierilor şi procesatorilor să-şi comercializeze produsele în Europa.
Pe de o parte, sectorul ar putea răspunde mai bine la cererea internă. Deşi în prezent există o supraproducţie de fructe precum strugurii, o mare parte din legumele consumate intern sunt importate. Ca şi în multe ţări, moldovenii sunt încă mândri de produsele lor interne, ceea ce reprezintă o oportunitate clară pentru sector de a comercializa produsele clienţilor autohtoni. în acelaşi timp, noile acorduri de liber schimb permit produselor moldoveneşti să intre pe noi pieţe. Extinderea experienţelor iniţiale cu producţia ecologică ar putea deschide aceste pieţe în ascensiune şi de mare valoare pentru producătorii moldoveni. De asemenea, extinderea lanţurilor valorice care sunt deja consacrate şi cunoscute pentru producerea produselor de bună calitate, precum fructul uscat sau vinul, oferă în continuare oportunităţi pentru sector. Investiţiile ar putea fi valorificate de la migranţi, fie prin remitenţe sau prin intermediul migranţilor care se întorc în Moldova şi deschid noi afaceri.
Pe cealaltă parte, analiza a descoperit un număr substanţial de puncte slabe din sector. Nivelurile scăzute de încredere în rândul actorilor, practicile comerciale neviabile, un sistem slab sau lipsit de extindere, practici şi tehnologie agricolă depăşite şi o orientare slabă a cererii sunt cele mai mari dintre punctele slabe ale sectorului. Acestea împiedică actorii din sectorul agricol să exploateze oportunităţile în cea mai mare măsură posibilă. Respectarea standardelor de calitate este esenţială pentru a fi competitiv şi pentru a putea intra pe pieţele de export cu valoare ridicată. Cu toate acestea, infrastructura de calitate necesară lipseşte în mare măsură în Moldova. în consecinţă, majoritatea exporturilor curente cuprind produse agricole primare (45%) cu o cantitate mică de mărfuri prelucrate (3%). Bunurile agricole prelucrate din Moldova sunt exportate în principal pe pieţele cu valoare mai mică (Rusia, CSI).
Pentru a putea aborda provocările tehnologiei învechite, companiile din cadrul lanţurilor valorice agricole trebuie să-şi modernizeze afacerile şi să-şi actualizeze practicile agricole, ceea ce necesită investiţii mari. Cu toate acestea, lipseşte accesul la finanţare în acest sector. Criza bancară a dus la neîncredere în sistemul financiar şi chiar dacă există produse financiare, deşi la o rată a dobânzii ridicată, întreprinderile tind să contracteze doar împrumuturi mici pe termen scurt.
O altă deficienţă a sectorului este lipsa cercetării şi dezvoltării (R&D). R&D în agricultură este în prezent sarcina a opt instituţii ştiinţifice, inclusiv Universitatea Agrară de Stat din Moldova. Institutele de cercetare sunt subordonate atât Ministerului Agriculturii, cât şi Academiei de Ştiinţe şi sunt finanţate din bugetul de stat. Dar, cu echipamente de cercetare învechite, resurse financiare insuficiente şi personal în vârstă, aceste instituţii de cercetare existente sunt într-o stare de supravieţuire. Izolarea sectorului academic de necesităţile sectorului privat face ca instituţiile de cercetare să fie şi mai vulnerabile. Conexiuni instituţionale între titularii de cunoştinţe în domeniul agriculturii şi sistemele de informaţii pentru diseminarea cunoştinţelor, cum ar fi, de exemplu între instituţiile de cercetare agricolă, extindere şi educaţie/formare sunt limitate. Aceste trei componente funcţionează independent, implicarea şi colaborarea se reduc la implicarea cercetătorilor şi profesorilor în calitate de consultanţi în proiecte pe termen scurt ale serviciului de extindere.
Unul dintre cele mai mari riscuri pentru sectorul agricol este lipsa de interes a tinerilor de a se implica în sector, atât în calitate de angajaţi, cât şi de antreprenori. Schimbarea structurii sectorului agricol, modificările practicilor agricole, fragmentarea terenurilor şi dezvoltarea tehnologică lentă au condus la un nivel scăzut de interes pentru agronomie ca disciplină academică şi agricultură ca profesie. Afectat şi de schimbările demografice, sectorul agricol din Moldova rămâne fără oameni. Schimbările climatice şi degradarea solului ameninţă în continuare viabilitatea sectorului.
2.4.2 Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
Procesul de selectare a sectoarelor a constatat că TIC este unul dintre cele mai promiţătoare sectoare care ar putea contribui la dezvoltarea economică a Moldovei. Creşterea rapidă a sectorului la nivel naţional şi avantajele competitive pe care Moldova le are în regiune, împreună cu cererea crescândă de servicii IT la nivel global, indică potenţialul de creştere puternic al sectorului. Sectorul TIC din Moldova este puternic orientat către export şi oferă condiţii de muncă destul de competitive şi atractive pentru generaţia tânără, ceea ce este cu siguranţă unul dintre punctele forte ale sectorului.
Combinat cu mediul atractiv de reglementare al acestui sector sub forma legii privind parcurile IT, care aplică impozit unic de 1% pe afaceri în loc de numeroase impozite sociale, pe venit, TVA şi profit, sectorul are oportunităţi mari de a atrage investiţii şi de a avea o creştere durabilă. Strategia Guvernului pentru Sectorul IT şi Dezvoltarea Ecosistemelor Digitale Inovatoare 2018-2023 este un alt mare pas în promovarea sectorului TIC. Este unul dintre cele mai bune medii de afaceri sectoriale din regiune.
În mod similar cu sectorul agricol, oportunităţile se găsesc atât pe piaţa internă, cât şi pe cea de export. Cea mai mare pondere a veniturilor IT se bazează pe modelelor de afaceri de externalizare (outsourcing). Companiile IT din Moldova dezvoltă soft-uri şi animaţii pentru companii din Europa de Vest, SUA şi nu numai. Această afacere are încă un potenţial de creştere puternic, având în vedere utilizarea ascendentă pe plan global a TIC în combinaţie cu aşa-numita a patra revoluţie industrială şi cu noile tehnologii pe care aceasta le aduce. Pe plan intern, există şi un potenţial mare a sectorului TIC de a acorda sprijin altor sectoare, pentru a deveni mai competitive.
În timp ce structura domeniului TIC sugerează că companiile mai mari sunt mai competitive pe pieţele de outsourcing, companiile mai mici ar putea totuşi să-şi îmbunătăţească ponderea în exporturi. Experienţa arată că, prin unirea forţelor, întreprinderile mici şi mijlocii au capacitatea de a licita pentru proiecte internaţionale mai mari, obţinând astfel noi pieţe şi cunoştinţe. Cu toate acestea, în realitate lipseşte cooperarea, ceea ce rămâne a fi un punct slab a sectorului; limitează accesul jucătorilor mai mici pe pieţele externe.
Incapacitatea de a ocupa funcţiile vacante cu specialişti IT s-a transformat într-un risc pentru domeniu. Cererea de servicii creşte, dar măsurile de asigurare cu specialişti competenţi nu sunt suficiente, ceea ce ar putea duce în cele din urmă la pierderea poziţiei competitive pe care TIC-ul moldovenesc o deţine în regiune. Numărul absolvenţilor pentru acest domeniu din universităţile moldoveneşti nu este suficient pentru a satisface cererea crescândă. Mai mult, cea mai mare parte a absolvenţilor nu poate fi angajată imediat după absolvire, din cauza programelor învechite ale instituţiilor de învăţământ. Problema e agravată şi prin faptul că din cauza cererii de profesioniştii TT la nivel global, devine din ce în ce mai dificil pentru sectorul TIC să-şi păstreze talentul în ţară. De exemplu, programele de stimulare a start-up-urilor în România atrag un număr mare de antreprenori moldoveni.
Sectorul TIC a crescut rapid şi rămâne interesant pentru sectorul privat, de stat şi comunitatea donatorilor. Există diverse programe ale donatorilor şi iniţiative la nivel de stat care sprijină dezvoltarea sectorului TIC. Cu toate acestea, există încă lacune semnificative în sistemul pieţei TIC în care IMS ar putea contribui cu valoare adăugată, în special în ceea ce priveşte extinderea acoperirii programelor de suport spre zonele din afara capitalei.
3 Lecţii învăţate din faza pregătitoare
3.1 Lecţiile învăţate din faza pregătitoare şi implicaţiile acestora pentru proiect
În timpul fazei pregătitoare au fost învăţate mai multe lecţii. Acest lucru a dus la ajustări ale proiectului propus în comparaţie cu abordarea iniţială, după cum descris în punctele următoare.
• Una dintre cele mai importante lecţii învăţate la faza pregătitoare este aceea că nu există o lipsă de locuri de muncă în Moldova. Dimpotrivă, multe domenii, inclusiv cele selectate pentru intervenţiile iniţiale ale IMS, raportează posturi vacante şi companiile lamentează privind incapacitatea de a ocupa posturile vacante. Faza pregătitoare a relevat faptul că, în multe cazuri, caracterul sezonier al locurilor de muncă (de exemplu, în agricultură şi turism) sau salariile mici (de exemplu în sectorul textil sau în sectorul auto) sunt principalele motive ale lipsei de capital uman. În sectorul TIC, cu cel mai mare salariu din ţară, disponibilitatea limitată a lucrătorilor calificaţi este principalul motiv care împiedică creşterea afacerilor şi crearea de noi afaceri. În loc de a fi pusă problema privind insuficienţa locurilor de muncă, înţelegerea noastă a problemei s-a axat pe locurile de muncă nepotrivite pe de o parte (anotimpul, salariile mici) şi pe de altă parte lipsa competenţelor. Designul proiectului IMS va ţine cont de această schimbare prin eliminarea numărului de locuri de muncă create dintre obiectivele sale principale şi, în schimb, se va concentra pe potrivirea unor persoane calificate în mod corespunzător cu locuri de muncă adecvate (adică calităţi ale locurilor de muncă).
• Răspunzând unei propuneri din partea SDC, proiectul nu va viza în mod direct migraţia şi nu va avea un rezultat specific legat de această problemă, aşa cum era prevăzut în proiectul iniţial. în schimb, IMS va colabora strâns cu proiectul Migraţie şi Dezvoltare Locală (MiDL) implementat de PNUD şi finanţat de SDC în Moldova. Au fost iniţiate consultări cu MiDL şi s-a ajuns la înţelegerea de a alinia unele activităţi ale celor două proiecte, pentru a aduce la maximum efectele implicării migranţilor în dezvoltarea economică a ţării. Aceasta ar putea prelua forma unor activităţi de generare a veniturilor pentru migranţii repatriaţi sau intervenţii pentru cei care încearcă să investească şi/sau să-şi sprijine comunităţile la întoarcere în Moldova. în multe cazuri, migranţii care se întorc aduc cunoştinţe specifice şi, în unele cazuri, capital pentru investiţii, ceea ce duce la înfiinţarea de întreprinderi inovatoare şi competitive. Proiectul IMS va colabora cu întreprinderi din sectorul privat, organizaţii de nivel mediu şi cu comunitatea donatorilor (şi anume cu proiectul MiDL) pentru a încuraja şi susţine implicarea migranţilor în schimbările economice pozitive prevăzute pentru a fi stimulate de proiect.
• Migraţia nu are loc doar din Moldova către alte ţări, ci şi pe plan intern, din zone şi regiuni rurale către Chişinău. Principalele motive sunt: a) marea diferenţă între nivelul salariului dintre regiuni şi Chişinău; b) varietatea mult mai mare de oportunităţi economice şi de viaţă disponibile în capitală. Proiectul va lucra în regiunile Moldovei pentru a asigura integrarea regională, regiuni mai puternice şi oportunităţi economice şi de viaţă mai bune, în special pentru tinerii din mediul rural, minorităţile etnice şi migranţii repatriaţi.
• Un alt factor care contribuie la exodul de specialişti din ţară sunt oportunităţile de studii mai bune în afara ţării. Mulţi studenţi absolvenţi de universităţile Europene tind să caute oportunităţi de muncă în Europa, în principal în România. Şi multe ţări oferă burse foarte profitabile pentru studenţii moldoveni. IMS va implica atât formal cât şi neformal, furnizori de educaţie şi formare din Moldova pentru a aborda problemele cele mai stringente ale capitalului uman din sectoarele selectate, făcând instruirile oferite mai atractive şi mai relevante. Lucrând cu actori existenţi pe piaţa micro şi meso, proiectul va iniţia schimbări sistemice în dezvoltarea incluzivă a competenţelor, în special în zonele rurale ale Moldovei
• Un alt factor major care contribuie la migraţie şi, ulterior, Ia disponibilitate limitată a capitalului uman în ţară este situaţia politică instabilă, după cum au raportat mulţi profesionişti din domeniu. Oamenii nu cred în oportunităţi de viaţă mai bune în Moldova, chiar dacă li se oferă un salariu bun. După cum indică un raport recent al Băncii Mondiale, "companiile sunt foarte preocupate de statul de drept, deficitul de personal, sistemul fiscal şi concurenţa neloială". Şi există raportări despre preluări ostile în ţară, ceea ce nu contribuie la un climat investiţional sănătos. Abordarea unor astfel de probleme politice este în afara sferei de aplicare a acestui proiect, totuşi, proiectul va contribui, în colaborare cu SDC, la dialoguri politice, acolo unde va fi posibil.
• Accesul la finanţe ar trebui menţionat separat ca una dintre cele mai importante constrângeri pentru dezvoltarea afacerii. Atât afacerile, cât şi cetăţenii raportează incapacitatea de a-şi asigura împrumuturi adecvate, iar evaluarea rapidă a sistemului a arătat că există instrumente financiare foarte limitate pentru a ajuta întreprinderile. De exemplu, nu există lege privind finanţarea participativă (crowdfunding), ceea ce afectează cel mai mult capacitatea start-up-urilor de a-şi asigura finanţare şi îi determină să caute astfel de finanţări în alte ţări. Situaţia este la fel de nefavorabilă şi în sectorul împrumuturilor personale.
• înfiinţarea Unităţii de Facilitare a Proiectului (PFU) şi parteneriatul său cu principalele părţi interesate solicită de la IMS să identifice modele, să înţeleagă puterea şi influenţa, să înveţe şi să schimbe cursul atunci când lucrurile nu funcţionează. Faza pregătitoare a contribuit la asigurarea faptului că PFU poate acţiona independent şi flexibil fără graniţe instituţionale; PFU este percepută ca un actor neutru şi nepărtinitor.
3.2 Activităţile din faza pregătitoare
Faza pregătitoare s-a desfăşurat în perioada 1 noiembrie 2018-31 august 2019. Scopul fazei este de a aprofunda înţelegerea contextului de către proiect, de a selecta un număr limitat de sectoare pentru un portofoliu de intervenţie iniţială şi de a începe pilotarea intervenţiilor iniţiale. în total, pentru această fază au fost alocaţi 550.000 CHF.
Activităţile din faza pregătitoare au inclus:
• Înfiinţarea Unităţii de Facilitare a Proiectului (PFU): PFU a fost înfiinţat şi este complet operaţional. Procesul de înregistrare al HELVETAS în Moldova a fost finalizat în iunie 2019.
• Consolidarea capacităţilor privind metodele de abordare ale proiectului: membrii echipei de suport de la HELVETAS şi Mesopartner au vizitat Moldova de mai multe ori în timpul fazei pregătitoare pentru a instrui echipa de proiect privind MSD şi abordările participative, teoria schimbării unei abordări sistemice şi alte subiecte. întregul personal al PFU a participat la o instruire de o săptămână "Abordarea sistemelor incluzive" la Sarajevo organizată de HELVETAS. Consultantul institutului HAFL a vizitat Moldova pentru a valida strategia sectorului agricol IMS şi intervenţiile propuse. în iunie 2019, consilierul regional HELVETAS pentru Monitorizare şi Măsurarea Rezultatelor (MRM) a acordat asistenţă echipei IMS la pregătirea manualului MRM, precum şi la consolidarea capacităţilor echipei privind MRM.
• Consultări cu părţile interesate: începând cu prima săptămână a fazei pregătitoare, IMS a iniţiat consultări cu părţile interesate din sectorul privat, comunitatea donatorilor, inclusiv implementatorii de proiecte SDC, organizaţiile la nivel de meso, societatea civilă şi Guvernul Moldovei. Consultările au continuat pe tot parcursul procesului de selectare a sectorului. Sunt purtate discuţii continue cu toate tipurile de părţi interesate în scopul identificărilor unor sinergii pentru IMS de a complementa alte activităţi din ţară şi pentru a nu repeta eforturile altor implementatori şi donatori. Intervenţiile pilot sunt co-proiectate cu diverşi actori de pe piaţă pentru a le face relevante şi a le încorpora în contextul local.
• Selectarea sectorului şi studiile aprofundate: Evaluările rapide ale unei liste lungi de sectoare au fost efectuate în faza timpurie, care a fost urmată de selectarea a două sectoare pentru analize aprofundate. Rezultatele acestor analize aprofundate sunt prezentate în paragraful 1.5.
• Planificarea Fazei 1: Documentul de proiect al IMS şi Cadrul Logic, planul şi Manualul MRM, manualul Fondului de Oportunitate şi alte documente însoţitoare au fost elaborate la faza pregătitoare.
• Desfăşurarea intervenţiilor iniţiale: începutul intervenţiilor iniţiale este planificat nu mai târziu de iulie 2019. Echipa de proiect a organizat întâlniri cu numeroşi jucători de pe piaţă din ambele sectoare selectate pentru a identifica şi co-proiecta intervenţii pilot, care vor demonstra modul în care sistemul reacţionează şi modificările la intervenţiile specifice. Pe baza experienţei din aceste intervenţii, vor fi planificate intervenţii suplimentare mai extinse.
4 Obiective şi ipoteza de impact
4.1 Obiective şi rezultate aşteptate
Scopul proiectului IMS este stimularea sistemelor de piaţă selectate din Moldova, astfel încât acestea să genereze oportunităţi economice îmbunătăţite într-un mod durabil, aducând beneficii femeilor şi bărbaţilor, în special celor din grupurile excluse (tineri, migranţi repatriaţi, minorităţi) şi celor care locuiesc în afara capitalei.
Termenul "oportunităţi economice" a fost ales în mod conştient pentru a arăta că proiectul trebuie să depăşească încercarea doar de a crea noi locuri de muncă. Analiza de context a arătat că există numeroase locuri de muncă vacante în Moldova. Cu toate acestea, locurile de muncă fie nu sunt suficient de atractive pentru solicitanţi, fie abilităţile necesare nu sunt disponibile în ţară. Prin urmare, "oportunităţi economice" înseamnă: disponibilitatea de locuri de muncă decente, abilitatea de a ocupa aceste locuri de muncă, posibilitatea de a stabili alte oportunităţi de afaceri, cum ar fi noi afaceri, preluarea activităţii independente (self-employment) sau îmbunătăţirea veniturilor unei afaceri existente prin adoptarea de noi practici de afaceri. Dacă sunt luate în considerare, aceste oportunităţi acordă beneficii grupurilor-ţintă prin îmbunătăţirea veniturilor, bunăstării şi a calităţii vieţii.
Obiectivele proiectului sunt formulate mai jos. Acestea sunt explicate mai detaliat în paragraful următor.
Impact: Femei şi bărbaţi, în special din grupurile excluse, beneficiază de oportunităţi economice îmbunătăţite.
Există trei măsuri de impact. în primul rând, numărul de persoane care beneficiază direct de schimbările stimulate de intervenţiile proiectului. în al doilea rând, suma tot ală a veniturilor suplimentare generate pentru aceşti beneficiari. In al treilea rând, ponderea persoanelor cu venituri suplimentare care exprimă satisfacţie cu venitul lor. Proiectul îşi propune să obţină acest impact, pe de o parte, lucrând la îmbunătăţirea performanţei întreprinderilor din sectoarele selectate (Rezultatul (Outcome) 1 - obiectiv de creştere) şi, pe de altă parte, prin instituirea unor structuri şi servicii care să permită beneficiarilor proiectului să-şi asume aceste oportunităţi (Rezultatul (Outcome) 2 - obiectiv de acces). Fiecare Rezultat are două Produse (Output).
Rezultatul (Outcome) 1: Întreprinderile private din sectoarele selectate îşi îmbunătăţesc performanţa şi creează noi oportunităţi economice într-un mod social incluziv.
• Produs 1: Întreprinderile din sectorul privat adoptă modele de afaceri noi sau îmbunătăţite.
• Produs 2: Actorii publici şi privaţi la nivel naţional şi regional colaborează pentru îmbunătăţirea politicii şi facilitarea mediului de afaceri din sectoarele selectate.
Rezultatul (Outcome) 2: Femeile şi bărbaţii din Moldova, în special din grupurile excluse, beneficiază de noi oportunităţi economice.
• Produs 3: Femeile şi bărbaţii, inclusiv cei din grupurile excluse, au acces la surse şi servicii de informaţii noi şi îmbunătăţite pentru a-şi spori capacitatea de a se angaja în oportunităţile economice disponibile.
• Produs 4: Serviciile de dezvoltare a competenţelor relevante sunt disponibile pentru femei şi bărbaţi, inclusiv pentru cei din grupurile excluse.
Ipoteza de impact care leagă Produsele de Rezultatele şi obiectivul sunt prezentate în paragraful următor. Rezultatele aşteptate ale proiectului la nivel de impact constau în acordarea beneficiului în mod direct19 unui număr de 2.000 de femei şi bărbaţi, inclusiv din grupuri excluse (tineri din mediul rural, migranţi repatriaţi, minorităţi etnice). Proiectul îşi propune să genereze un venit total suplimentar net de 5 milioane CHF pentru acei oameni.
______________________
19 La prima sa fază, proiectul nu va viza beneficiari indirecţi (cei care beneficiază de alţi actori decât partenerii proiectului care îşi schimbă comportamentul) din două motive principale. în primul rând, în general, durează mai mult ca oamenii dincolo de partenerii de proiect să simtă beneficiile, multe proiecte raportează că acest lucru se întâmplă doar într-o a doua fază. în al doilea rând, beneficiarii indirecţi sunt greu de măsurat şi este nevoie de mai multă experienţă atât pentru a genera o ţintă fezabilă pentru proiect, cât şi pentru a dezvolta o metodologie fiabilă de evaluare a numărului de beneficiari.
Pentru a obţine rezultate la nivel de impact, proiectul va colabora cu 10 furnizori de servicii pentru afaceri, cu scopul de a ajuta cel puţin 50 de actori din sectorul privat şi a furniza noi servicii şi produse, pe lângă eforturile sale de a schimba în mod inclusiv mediul care permite activităţi de afaceri şi politici specifice atât la nivel regional cât şi naţional, prin procese participative. IMS va colabora cu servicii de mediere private şi publice pentru a notifica, încuraja şi a abilita 5000 de femei şi bărbaţi, inclusiv din grupurile excluse, de a căuta şi a se implice în servicii de formare, care le oferă dezvoltarea competenţelor în baza cererii pe piaţă.
4.2 Explicaţia ipotezei de impact
Presupunerea predominantă care stă la baza ipotezei de impact a proiectului este că angajarea şi alte oportunităţi de afaceri accesibile tuturor femeilor şi bărbaţilor din Moldova le vor îmbunătăţi veniturile şi, în legătură cu aceasta, bunăstarea şi calitatea vieţii lor. Acest lucru necesită nu doar creşterea economiei Moldovei, dar şi, mai important, trecerea de la modelul actual de dezvoltare fără crearea locurilor de muncă la o formă de dezvoltare nouă, care duce la creşterea numărului şi a calităţii locurilor de muncă disponibile şi, în acelaşi timp, mai incluzivă. Aceasta este o sarcină grea şi depăşeşte cu mult obiectivul unui proiect individual.
Modul ipotetic pentru IMS de a contribui la această tranziţie se bazează pe recunoaşterea faptului că există diverşi factori care influenţează succesul economiei moldoveneşti şi a actorilor acesteia. Pe parcursul fazei pregătitoare, echipa de proiect a identificat un număr de opt constrângeri care sunt, într-o măsură diferită, relevante pentru cele două sectoare selectate şi pentru economia mai largă în ansamblu.
Aceste constrângeri pot fi grupate în cele care au legătură cu performanţa afacerilor din sectoarele selectate (partea cererii de competenţe) şi cele care au legătură cu dezvoltarea competenţelor (partea ofertei de competenţe), aşa cum se arată în Error! Reference source not found. Unele dintre constrângeri, cum ar fi de exemplu accesul la finanţe sau fluxurile de informaţii, joacă un rol pentru ambele grupuri - chiar dacă unele aspecte diferite ale acestor constrângeri pot fi relevante pentru un grup sau celălalt. De exemplu, în ceea ce priveşte accesul la finanţare, întreprinderile ar căuta investiţii şi credite pentru a-şi conduce şi creşte afacerea, în timp ce lucrătorii ar căuta credite şi subvenţii pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile. Relaţiile de gen, incluziunea socială şi integrarea regională sunt constrângeri transversale. După cum este descris în analiza contextului, regiunile rămân în urma capitalei sub multe aspecte, inclusiv ocuparea forţei de muncă de înaltă calitate. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte implicarea femeilor, deoarece multe locuri de muncă sunt considerate nepotrivite pentru femei, iar angajarea femeilor este mai redusă decât cea a bărbaţilor. Acest lucru va fi abordat prin faptul că intervenţiile direcţionate spre incluziune, de exemplu, vor asigura ca serviciile de intermediere să ajungă la grupurile excluse cu activităţi specifice.
Recunoscând că aceste două grupuri sunt puternic interdependente - performanţa întreprinderilor depinde de disponibilitatea persoanelor calificate şi, la rândul său, găsirea persoanelor calificate depinde de disponibilitatea locurilor de muncă în întreprinderi cu performanţă - proiectul se va adresa ambelor grupuri. Cu toate acestea, recunoaştem în continuare că pot exista aspecte dificil de atribuit oricăruia dintre aceste grupuri. De exemplu, fluxurile de informaţii de care beneficiază un fermier care încearcă să-şi îmbunătăţească performanţa afacerii, ar putea fi privite ca servicii orientate spre îmbunătăţirea performanţei afacerii, dar ar putea fi, de asemenea, parte a noilor fluxuri de informaţii privind dezvoltarea personală. Ţinând cont de aceste calificări, ipoteza de impact a proiectului este structurată pe două că! de impact.
În primul rând, trebuie soluţionate constrângerile care împiedică întreprinderile pentru a crea o cerere de competenţe mai puternică, mai bine formulată şi mai durabilă. Abordarea constrângerilor va îmbunătăţi capacitatea întreprinderilor şi le va permite să concureze mai bine pe piaţa internă cu produse şi servicii importate, dar şi pe pieţele internaţionale. Acest lucru necesită servicii de afaceri îmbunătăţite, sprijin mai puternic pentru cercetare şi dezvoltare, transfer de tehnologie şi acces îmbunătăţit la finanţare. De asemenea, este necesar mai mult suport la nivel de reglementare şi investiţii publice, pentru a perfecţiona mediul de politici şi de afaceri. Această cale de impact este reflectată în Rezultatul 1 cu cele două Produse ale sale.
În al doilea rând, trebuie remediate restricţiile privind oferta de pe piaţa forţei de muncă pentru a se asigura că sunt suficiente persoane cu abilităţi potrivite şi dispuse să ocupe locurile de muncă disponibile. După cum arată studiile sectoriale, afacerile fac eforturi ca să angajeze suficient şi, în special în sectorul TIC, oameni suficient de calificaţi. Acest lucru le împiedică perspectivele de creştere, precum şi beneficiile pe care le pot aduce populaţiei. Este necesar să se asigure că există persoane suficiente şi suficient de calificate, disponibile pentru angajarea în companii, şi care sunt dispuse muncească în Moldova. Această cale este reflectată în Rezultatul 2 cu cele două Produse ale acesteia.
Vorbind în mod realist, nu există soluţii uşoare pe care proiectul le-ar putea planifica şi pune în aplicare într-un timp scurt pentru a depăşi toate constrângerile o dată şi pentru totdeauna. Aceste constrângeri sunt rezultatul unui sistem socio-economic-politic dinamic şi au evoluat de-a lungul mai multor ani, puternic conturat de istoria Moldovei. Este, de asemenea, clar că odată ce aceste constrângeri vor fi atenuate, ar putea apărea alte constrângeri şi vor necesita soluţionare. Prin urmare, în loc să "soluţioneze" problemele legate de aceste constrângeri, proiectul va colabora cu actori ai sectoarelor publice şi private şi ai societăţii civile pentru a pune în aplicare structuri care să abordeze aceste constrângeri într-un mod adecvat la nivel local. Aceste structuri sunt elaborate astfel încât să poată identifica şi aborda constrângerile care vor apărea în viitor. Pe lângă furnizarea rezultatelor aşteptate ale proiectului, această abordare îmbunătăţeşte durabilitatea şi rezistenţa economiei moldoveneşti.
Această logică se reflectă în modul în care sunt formulate Rezultatele şi Produsele proiectului. Pentru Rezultatul 1, Produsul 1 urmăreşte să creeze structuri care să pună la dispoziţie contribuţiile şi serviciile necesare afacerilor pentru a-şi îmbunătăţi performanţa şi pentru ca afacerile să utilizeze aceste servicii. Aceasta poate include servicii de dezvoltare a afacerilor, servicii financiare, servicii de acces la piaţă, acces la tehnologie sau în cazul afacerilor agricole - acces la contribuţii de înaltă calitate. IMS va stabili cooperare cu proiectele existente, în special cu proiectul GIZ MEPA, pentru a promova în continuare investiţiile în sectoarele selectate şi a folosi cunoştinţele şi misiunea MEPA, pentru a angaja cei mai buni actori privaţi şi pentru a le stabili legătura cu investitorii.
Produsul 2, la rândul său, se referă la mediul favorabil pentru politici şi afaceri, prin stabilirea colaborării şi dialogurilor între actorii publici şi privaţi relevanţi. Pentru acest Produs, proiectul se va baza mult pe suportul Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) ca unul dintre partenerii săi de implementare. Scopul acestui Produs este, de asemenea, consolidarea capacităţii CCI de a gestiona procesele de politici atât la nivel naţional, cât şi regional şi de a crea coaliţii între diverşi actori publici, privaţi şi ai societăţii civile, pentru a promova interesul afacerilor şi regiunilor. În timp ce CCI are legături puternice şi este reprezentat în multe dintre Comitetele Sectoriale, va fi în continuare benefic să colaboreze cu MEPA, începând totodată dialogurile în materie de politici la nivel naţional, având în vedere experienţa şi recunoaşterea lor de către Guvernul Moldovei. Deoarece furnizarea serviciilor menţionate în Rezultatul 1 poate fi, în unele cazuri, considerată bun public (ca în cazul transferului de tehnologie sau a infrastructurii de calitate), cele două Rezultate sunt strâns legate.
Pentru Rezultatul 2, Produsul 3 are ca scop stabilirea fluxurilor de informaţii şi a serviciilor relevante pentru a permite diverselor grupuri de persoane să-şi asume oportunităţi economice, în special cele din grupurile excluse şi cele care locuiesc în afara capitalei. Proiectul îi va încuraja pe prestatorii săi de servicii să pună un accent special pe lucrul cu minorităţile etnice care nu vorbesc limba română. Acest lucru ar putea, de exemplu, să includă carnale mai bune de publicitate a locurilor de muncă, servicii de plasare a forţei de muncă, servicii de consiliere profesională, etc. Produsul 4 are drept scop dezvoltarea şi formarea competenţelor şi va colabora cu actori relevanţi pentru a îmbunătăţi nivelul de competenţe care sunt furnizate prin instituţiile de învăţământ şi instruire.
Proiectul va interveni la nivel micro, meso şi macro. La nivel micro va colabora cu companii private din sectoarele selectate, furnizori de servicii comerciale, bănci etc., precum şi cu organizaţii ale societăţii civile. La nivel meso, va lucra cu organizaţii publice şi neguvernamentale, cum ar fi din domeniul educaţiei profesionale şi centre de formare profesională, universităţi, agenţii de dezvoltare regională, asociaţii de afaceri, etc. Dialogurile privind politicile şi mediul favorabil pentru afaceri vor încerca să îmbunătăţească condiţiile cadru la nivel macro.
Pentru realizarea Produselor 3 şi 4, proiectul va colabora strâns cu alte proiecte de dezvoltare a competenţelor, inclusiv proiectul SDC cu finanţare mixtă VET, implementat de GIZ (care ar putea, de asemenea, juca un rol în mobilizarea investiţiilor străine relevante pentru atingerea obiectivelor Rezultatului 1). Sunt necesare şi alte colaborări, deoarece există şi alţi factori care nu se află în sfera de aplicare a proiectului, cum ar fi tendinţa forţei de muncă puţin calificate să migreze în Rusia şi a oamenilor cu studii şi calificaţi să migreze în Europa, ceea ce lasă ţara cu o forţă de muncă semnificativ redusă. Prin urmare, proiectul va colabora cu alţi actori relevanţi, inclusiv proiectul MiDL al SDC. Colaborarea cu proiectul MiDL poate avea mai multe beneficii, deoarece programul lor de subvenţii mici poate fi combinat cu eforturile IMS de a aduce modelele de afaceri noi sau de a îmbunătăţi cele existente în beneficiul IMM-urilor din regiuni. în timp ce MiDL lucrează atât cu migranţii repatriaţi, cât şi cu diaspora, IMS poate utiliza canalele lor de informaţii pentru a introduce oportunităţi de afaceri mai bune în comunităţile respective şi pentru a căuta co-investiţii pentru idei de afaceri mici/mijlocii.
4.3 Grupul ţintă şi beneficiarii
Proiectul face diferenţă între grupul ţintă al intervenţiei sale şi beneficiari. Grupul ţintă specifică persoanele şi organizaţiile pe care proiectul le vizează cu activităţile sale. Acestea sunt diferite tipuri de afaceri şi oameni de afaceri, asociaţii de afaceri şi alte organisme care reprezintă sectorul privat, organizaţii la nivel de meso, cum ar fi universităţile, centrele de formare şi agenţiile de dezvoltare regională, alte organizaţii guvernamentale cum ar fi ministerele relevante, precum şi organizaţii din societatea civilă, astfel ca asociaţiile pentru tineri şi migranţi. Într-adevăr, implicarea cu succes a grupurilor ţintă va necesita înţelegerea motivaţiilor (beneficiilor) şi a capacităţilor acestora.
Analiza minuţioasă a grupului ţintă a identificat principalii factori motori ai extinderii şi dezvoltării cât şi cei de constrângere. Pentru organizaţii precum asociaţiile sectoriale, furnizorii de servicii pentru afaceri principali factori de schimbare sunt competitivitatea crescândă şi extinderea cotei de piaţă, precum şi capacitatea de a angaja personalul de bază. Cu toate acestea, factorii de constrângere, cum ar fi lipsa de cooperare şi dependenţa puternică de sprijinul donatorilor, conduc la servicii care sunt mai puţin orientate către piaţă, împiedicând astfel potenţialul de extindere spre vânzarea de bunuri comercializabile.
Organizaţiile guvernamentale joacă un rol important în ceea ce priveşte elaborarea politicilor şi dezvoltarea sectoarelor respective. Ţinând cont de interesul ridicat şi capacitatea relativ ridicată, proiectul ar putea să nu conlucreze direct cu organizaţiile guvernamentale, ci să abordeze factorii ce limitează dezvoltarea economică prin intervenţiile sale - precum abordarea provocărilor legate de lipsa capitalului uman, indicatorii sărăciei şi lipsa de oportunităţi. Cu toate acestea, proiectul va coordona priorităţile sale strategice cu agenţiile de stat relevante, precum Agenţia de Investiţii din Republica Moldova şi Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), şi va consulta guvernul prin intermediul Consiliului Coordonator al proiectului.
Organizaţiile societăţii civile sunt printre potenţialii parteneri ai IMS, în ceea ce priveşte incluziunea socială. Factorii de limitare a schimbărilor în rândul organizaţiilor societăţii civile rezidă în capacităţile interne şi în lipsa de resurse, provocând inconsecvenţă în eforturile de a reduce decalajul incluziunii sociale şi egalităţii de gen. Prin urmare, proiectul va stabili conlucrare cu aceste organizaţii prin susţinerea acestora în dezvoltarea mecanismelor de finanţare durabile prin cooperare strânsă cu instituţiile guvernamentale.
Analiza grupului ţintă arată că guvernarea actuală este pregătită şi dispusă să contribuie la obiectivele proiectului, iar IMS va colabora strâns prin componenta sa de politici. Un alt grup cu un interes ridicat pentru creşterea competitivităţii afacerilor şi oportunităţi economice mai bune pentru beneficiarii IMS este comunitatea donatorilor şi implementatorii acestora. La acest capitol, IMS va colabora strâns în căutarea unor sinergii şi întru evitarea suprapunerilor. Analiza asociaţiilor de afaceri şi sectoriale arată că unele dintre ele au un interes ridicat în dezvoltarea sectorului respectiv, dar nu au o putere suficientă pentru a face schimbări semnificative, dar altele au o putere mare datorită sprijinului substanţial al donatorilor şi interes scăzut, determinat de aceeaşi finanţare. Proiectul va lucra în strânsă colaborare cu primul grup de asociaţii de afaceri pentru a le dezvolta interesele şi a le consolida; şi va colabora cu cel de-al doilea grup prin implicarea şi consultarea lor în domeniile lor de interes.
Beneficiarii sunt persoanele cărora proiectul intenţionează să ofere beneficii în final, chiar dacă proiectul nu poate lucra direct cu aceştia. Beneficiarii proiectului IMS sunt bărbaţi şi femei moldoveni care caută un loc de muncă sau au deja un loc de muncă şi caută venituri mai bune, precum şi bărbaţi şi femei moldoveni independenţi care caută oportunităţi de a-şi creşte veniturile prin practicile perfecţionate ale afacerilor şi accesul la pieţe cu valoare mai mare. Poate exista o suprapunere între beneficiari şi grupul ţintă, în special în cazul micilor afaceri agricole care sunt conduse de persoane fizice. Un grup important de beneficiari pentru proiect sunt grupurile excluse care sunt definite de SDC în Moldova ca tineret şi femei din mediul rural, migranţi repatriaţi şi minorităţi etnice.
Datorită inegalităţilor sociale şi economice dintre zonele rurale şi urbane din Moldova, tineretul din mediul rural se confruntă mai des cu lipsa de acces la oportunităţi economice adecvate în comparaţie cu semenii lor din zonele urbane.
După cum este descris în paragraful de analiză a contextului, imigraţia în zonele rurale are un efect mai mare asupra populaţiei de sex masculin. Bărbaţii au mai multe şanse sa migreze. Ponderea femeilor în rândul populaţiei angajate este aproape egală (49,5% femei faţă de 50,5% bărbaţi). Cu toate acestea, rata de angajare a femeilor este mai mică (37,4% comparativ cu bărbaţii 42,1%). Raportat la tendinţa de imigraţie şi la dovada că bărbaţii migrează mai mult (14,5% femei, comparativ cu 25,4% bărbaţi)20, mai multe femei rămân decât pleacă. De obicei, femeile au mai multe şanse de a fi angajate în anumite industrii, în mare parte datorită influenţelor socio-culturale21. Locurile de muncă în instituţii de serviciu public, locuri de muncă administrative, industria serviciilor sunt ocupate mai mult de femei. Ţinând cont de oportunităţile limitate deja existente în zonele rurale şi de alegerea limitată (tendinţa de a alege anumite tipuri de locuri de muncă), femeile se confruntă cu oportunităţi mai puţin economice în zonele rurale şi sunt considerate mai defavorizate.
__________________________
20 http://www.md.undD.org/content/moldova/en/horne/iibrarv/human deveiopment/nhdr-2016.html
21 Responsabilităţi de îngrijire a copilului şi a familiei
În timp ce migraţia forţei de muncă are dimensiuni diferite, atât pozitive, cât şi negative, migranţii repatriaţi se încadrează şi ei în grupul persoanelor defavorizate. Există trei tipuri de migranţi: pe termen scurt, mediu şi lung.
• Migranţii pe termen scurt: sunt de obicei cei care migrează sezonier până la şase luni şi apoi se întorc. La întoarcere, aceştia caută oportunităţi economice, ajungând adesea să lucreze sezonier, atât în Moldova, cât şi în afara acesteia, lucrând doar la locuri de muncă temporare pe termen scurt. Aceste locuri de muncă nu contribuie la dezvoltarea competenţelor înalt calificate şi nici la perspectiva lor de a obţine un loc de muncă decent pe termen lung.
• Migranţii pe termen mediu: sunt cei care au fost plecaţi până la trei ani, adesea fără intenţia de a reveni. Cu toate acestea, unii dintre ei totuşi se întorc. La întoarcere, se confruntă cu probleme de reintegrare şi plasare pe piaţa muncii. Există multe cauze: salarii mai mici în Moldova; necesităţile şi conţinut diferit al lucrului; lipsa abilităţilor şi calificărilor profesionale; lipsa informaţiilor despre condiţiile de viaţă şi activitatea de muncă în Moldova. Prin urmare, este necesară o concentrare specială asupra acestor grupuri.
• Migranţii de lungă durată: sunt cei care au lucrat mult timp şi se întorc în ţara lor de origine din diferite motive (pensionare, motive familiale etc.), fiind în general în afara forţei de muncă active.
Beneficiarii ar putea beneficia direct de intervenţiile proiectului, de exemplu, prin îmbunătăţirea activităţii lor agricole, prin accesarea noilor canale de vânzare sau prin adoptarea unor practici agricole perfecţionate, care au fost diseminate de o companie cu care proiectul lucrează în parteneriat. Alte persoane pot beneficia în mod direct prin primirea serviciilor legate de angajare pe care partenerii de proiect le-au înfiinţat. Acest grup de beneficiari direcţi se preconizează a fi format din 2.000 de femei şi bărbaţi în prima fază, din care cel puţin 10% ar trebui să fie din grupuri excluse. Dincolo de asta, vizând stabilirea unor structuri durabile care să-şi asume în mod ideal constrângerile şi provocările dincolo de cele definite de proiect, există un potenţial mare de a acorda beneficii în mod indirect mult mai multe persoane. Măsurarea numărului de beneficiari indirecţi s-a dovedit a fi extrem de dificilă pentru orice proiect de dezvoltare a sistemelor de piaţă.
Pe lângă aceasta, având drept scop stabilirea unor structuri durabile care să-şi asume în mod ideal constrângeri şi provocări dincolo de cele definite de proiect, există un potenţial mare ca mai multe persoane să beneficieze în mod indirect. Măsurarea numărului de beneficiari indirecţi s-a dovedit a fi extrem de dificilă pentru orice proiect de dezvoltare a sistemelor de piaţă.
5 Strategia de implementare
5.1 Abordarea: Dezvoltarea sistemelor de piaţă
Proiectul aplică o abordare de Dezvoltare a Sistemelor de Piaţă (MSD). Acest lucru înseamnă că el se va concentra pe îmbunătăţirea principalelor funcţii de sprijin şi a regulilor şi reglementărilor relevante pentru tranzacţiile de piaţă în cauză. Acest lucru se realizează prin promovarea schimbărilor în comportamentul actorilor (confidenţă, încredere) şi capacitate (tehnică, de afaceri, influenţă/susţinere), precum şi în relaţiile dintre ei.
Proiectul va juca un rol facilitator pentru a realiza schimbări sistemice. Abordarea adoptată va fi ghidată de următoarele trei principii de bază:
• O viziune clară pentru o schimbare durabilă şi scalabilă: această viziune trebuie să se bazeze pe capacităţi şi stimulente ale actorilor de pe piaţă şi trebuie să evalueze funcţiile esenţiale ale sistemului care trebuie îndeplinite mai bine. Proiectul va găsi jucători care sunt disponibili pentru a îndeplini aceste funcţii, va înţelege cine le îndeplineşte, pe baza capacităţilor şi motivaţiilor acestora, şi cine plăteşte.
• O înţelegere profundă a sistemului de piaţă: cercetarea şi analiza sunt esenţiale pentru a înţelege constrângerile pe piaţă şi pentru a ghida partenerii către atingerea unei schimbări durabile. Recunoaştem, însă, că în sisteme la fel de complexe şi dinamice precum pieţele, nu toate cunoştinţele pot fi generate prin analiză şi cercetare. Prin urmare, proiectul va folosi cercetarea în acţiune şi învăţarea prin acţiune pentru a completa cercetarea şi analiza.
• Un angajament de a pune partenerii locali în frunte: proiectul îşi propune să catalizeze şi să capaciteze procesele de schimbare. Acesta va utiliza o abordare de facilitare care să evidenţieze implicarea (responsabilitatea) locală privind procesele de schimbare. Aşa cum s-a explicat în ipoteza de impact, acest lucru înseamnă că proiectul îşi propune să lucreze cu actori din sectoarele publice şi private şi societatea civilă din Moldova pentru a pune în aplicare structuri capabile să abordeze constrângerile identificate într-un mod adecvat la nivel local, dar care sunt, de asemenea, capabile să identifice şi să abordeze alte constrângeri pe care proiectul nu le-a identificat sau care vor apărea în viitor. Prin urmare, accentul se pune pe fortificarea capacităţilor actorilor din economia Moldovei pentru a identifica şi găsi soluţii la problemele lor.
Abordarea MSD va fi implementată într-un mod adaptiv şi flexibil22 pentru a se asigura că proiectul capătă experienţă în continuu şi poate reacţiona la noi perspective sau schimbări în context. Pe lângă aplicarea sistemelor de piaţă, abordarea proiectului va aplica principii de gestionare a proiectelor care ţin cont de situaţiile de conflict, în special prin efectuarea verificărilor în materie de antecedente de securitate a partenerilor proiectului şi analizarea cu atenţie a contextelor în care operează companiile din grupul ţintă şi beneficiarii proiectului.
____________________________
22 htfes://www.helvetas.orq/en/switzeriand/how-vou-can-h6lp/follow-us/bloa/inclusive-svstems/This-is-Adaptive-Manaoement
Pentru a utiliza la maximum oportunităţile, menţinând în acelaşi timp un rol facilitator, proiectul va explora modele de finanţare inovatoare în diferitele parteneriate în care se angajează. Unele dintre acestea includ servicii şi produse bancare şi nebancare convenţionale, precum şi "finanţe alternative" (de ex. finanţarea participativă (crowdfunding), investiţii de impact, împrumuturi de la egal la egal (peer-to-peer)). Proiectul va colabora cu sectorul financiar local şi va investiga potenţialul de a dezvolta noi produse financiare pentru întreprinderile din Moldova. în plus, proiectul va înfiinţa un Fond de Oportunităţi. Obiectivul principal al Fondului de Oportunităţi este stimularea ideilor de dezvoltare a afacerilor noi şi mai riscante şi catalizarea investiţiilor afacerilor private (uneori chiar declanşarea investiţiilor publice) în inovaţie. în acest scop, fondul va efectua investiţii stimulative de o singură dată în oportunităţi relevante care contribuie la creşterea economică şi crearea locurilor de muncă incluzive.
Dezvoltarea sistemelor de piaţă se concentrează, în general, pe îmbunătăţirea performanţei sectoarelor economice. Proiectul a ales două sectoare pe care să se concentreze iniţial. Totuşi, această selectare nu ar trebui considerată una definitivă. Şi alte sectoare ar putea fi adăugate în prima fază. Şi dimpotrivă, dacă proiectul nu are nici o tractare în unul din sectoare şi trebuie să recunoască faptul că nici o schimbare nu este reală, sectorul ar putea fi eliminat. De asemenea, multe dintre constrângeri sunt relevante în mai multe domenii diferite. Prin urmare, oportunităţile ar trebui identificate pentru a avea un efect mai larg, dincolo de domeniile selectate. în special, în cazul politicilor şi activităţii de susţinere, este posibil ca efectele să nu fie limitate la sectoarele selectate. Lucrările realizate în domeniul integrării regionale, îndreptate spre abilitarea actorilor regionali să lucreze în comun în vederea abordării constrângerilor din regiunea lor, vor avea, de asemenea, efecte în afara celor două sectoare.
La sfârşitul proiectului, actorii din sectorul public şi privat şi societatea civilă dispun de structuri care să abordeze constrângerile care împiedică afacerile să fie competitive şi să creeze o cerere de competenţe mai puternică, mai bine articulată şi mai durabilă. Există platforma care permite colaborarea actorilor de pe piaţă la nivel regional şi naţional pentru a rezolva problemele comune. Furnizorii de servicii pentru afaceri co-proiectează servicii necesare întreprinderilor private, asigurând fluxuri de informaţii, transfer de tehnologie şi acces la finanţe şi pieţe.
În acelaşi timp, jucătorii publici şi privaţi se asigură că este un număr suficient de persoane şi suficient de calificate, disponibile pentru a se angaja în companii, care sunt dispuşi să muncească în Moldova. Bărbaţii şi femeile din Moldova, în special grupurile excluse, dispun de informaţii şi pot accesa servicii de dezvoltare a competenţelor prin abilitare, intermediere şi instruiri orientate către piaţă. Femeile şi bărbaţii, în special grupurile excluse, îşi măresc veniturile prin noi oportunităţi de afaceri şi/sau prin loc de muncă atractiv şi remunerat.
5.2 Strategii sectoriale
Acest paragraf prezintă strategiile de intervenţie elaborate pentru cele două sectoare selectate. Fiecare strategie se bazează pe analiza sectorială prezentată în secţiunea 1.5. Pentru fiecare sector sunt descrise principalele puncte de intrare, care vor fi dezvoltate într-un portofoliu iniţial de intervenţii până la începutul fazei. Acest portofoliu iniţial va fi revizuit în mod regulat, intervenţiile existente vor fi adaptate sau eliminate în funcţie de performanţele lor şi vor fi adăugate noi intervenţii.
Studiile sectoriale au identificat un potenţial de a corela sectoarele prin utilizarea tehnologiei în agricultură, construind o piaţă internă durabilă pentru sectorul TIC. Respectiv, pentru a consolida în continuare potenţialul sectoarelor, vor fi explorate intervenţii care corelează cele două sectoare.
5.2.1 Agricultura
Prin activitatea în sectorul agricol, IMS îşi propune să contribuie la afacerile agricole competitive, de mare valoare, care se implică în producerea plus-valorii la nivel local. Strategia sectorială se concentrează pe patru puncte cheie de intrare:
• Cercetare, informaţie privind piaţa şi extinderea
• Infrastructură de calitate şi acces la pieţe noi
• Coordonare şi practici de afaceri
• Acces la finanţe
Pentru a aborda lipsa unei cercetări, unor informaţii privind piaţa şi extindere adecvate, proiectul va colabora cu întreprinderi şi organizaţii la nivel meso implicat în cercetare, furnizarea serviciilor de extindere, cercetare a pieţii şi consultanţă. Există diverşi jucători care oferă servicii diferite în Moldova, dar aceste servicii nu sunt adesea bazate pe nevoile pieţei sau nu ajung la companii. Proiectul se va angaja în comun cu partenerii şi îi va susţine în elaborarea modelor care stimulează dezvoltarea serviciilor relevante în strânsă colaborare cu actorii de pe piaţă, implicând experienţa lor locală şi externă. Mereu există scopul de a dezvolta capacităţile partenerilor de a răspunde nevoilor clienţilor în continuă schimbare şi evoluţie, nu doar de a dezvolta un model de afaceri perfect pentru situaţia actuală. Proiectul va aborda, de asemenea, întrebarea dacă şi în ce mod aceste servicii pot fi furnizate viabil din punct de vedere comercial sau dacă acestea trebuie subvenţionate de guvern - în ultimul caz, va informată componenta proiectului ce ţine de politici şi de promovare.
Prin abordarea provocărilor infrastructurii de calitate, IMS îşi propune să dezvolte sistemul care să le permită afacerilor agricole să respecte standardele de calitate şi să le ofere acces la noi pieţe. IMS va conlucra cu jucători de piaţă la nivel micro şi meso care oferă informaţii, consultări şi ghidări privind aplicarea diverselor standarde. în prezent, există jucători care furnizează informaţii relevante, dar industria agrară nu utilizează aceste servicii pe scară largă. De asemenea, nu explorează oportunităţile care vin odată cu diversele acorduri de liber schimb şi, în unele cazuri, companiile nici nu ştiu despre existenţa anumitor servicii sau oportunităţi de acces la noi pieţe. IMS va colabora cu organizaţii pentru a sensibiliza afacerile agrare prin intermediul diverselor canale, cum ar fi cele de informare, prin asociaţii sectoriale şi furnizori de extinderi. Accesul facilitat la servicii va ajuta sectorul agricol să respecte diferite standarde şi va facilita accesul la noile pieţe, diversificând astfel pieţele şi sporind competitivitatea.
Cel de-al treilea punct de intrare pe care îl vizează IMS este coordonarea şi cooperarea mai eficientă între actorii pieţei. în ceea ce priveşte dezvoltarea sectorului agroalimentar, aceasta înseamnă în primul rând o cooperare mai strânsă între producţie şi industria prelucrătoare. Proiectul va colabora cu organizaţii micro şi meso pentru a sprijini jucătorii de pe piaţă în reducerea decalajului în oferta şi cerere de produse agricole. Industria de prelucrare se confruntă cu o oferta insuficientă de anumite produse agricole, în timp ce fermierii se confruntă cu aprovizionarea excesivă cu anumitor bunuri, în sezonul de vârf. O cooperare mai strânsă în ceea ce priveşte stocarea şi producerea la cerere va contribui la reducerea decalajului între cerere şi ofertă şi va face ca întreprinderile mici să fie mai flexibile din punct de vedere sezonier.
Prin intermediul coordonării şi colaborării, IMS intenţionează să lucreze nu numai cu sectorul privat, ci şi cu organizaţiile publice şi societatea civilă la nivel regional, pentru a aborda provocările inegalităţilor sociale şi economice între zonele rurale şi urbane şi a promova un mediu de afaceri incluziv în diferite regiuni. Proiectul se va baza pe modelele de cooperare existente ale Camerei de Comerţ şi Industrie a Moldovei, şi anume Grupurile de lucru şi Comitetele sectoriale şi va angaja alţi actori precum asociaţiile sectoriale şi de afaceri care nu participă în prezent la aceste grupuri de lucru şi comitete, pentru a extinde domeniul de activitate a platformelor, a consolida vocea sectoarelor şi regiunilor ceea ce va conduce la o creştere economică mai incluzi vă în regiuni. Prin implicarea organizaţiilor publice şi a societăţii civile, IMS se va concentra pe ridicarea calităţii fluxurilor de informaţii şi va urmări scopul ca noile oportunităţi economice să ajungă la grupuri marginalizate şi ca vocea şi preocupările acestor grupuri să fie luate în considerare şi auzite în platformele de parteneriat public-privat. Prin urmare, participarea organizaţiilor diasporei şi a organizaţiilor societăţii civile, care se concentrează pe incluziunea de gen şi socială, va fi unul dintre scopurile principale ale acestui punct de intrare.
Proiectul trebuie să abordeze accesul la finanţare cu grijă şi sensibilitate. Sectorul financiar a suferit de pe urma distrugerii imaginii, care a creat neîncredere în rândul actorilor de pe piaţă faţă de instituţiile financiare, în special la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii. IMS va conlucra cu instituţii financiare, cum ar fi băncile şi organizaţii de leasing pentru a dezvolta produse financiare care să ţină seama de nevoile agroalimentare. In afară de aceasta, IMS va analiza opţiunile dintre organizaţiile meso şi micro pentru a dezvolta strategii care să contribuie la atenuarea riscurilor în legătură cu accesul la finanţe.
5.2.2 Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
IMS îşi propune să dezvolte un sector TIC atractiv şi durabil în întreaga ţară, construit pe un capital uman suficient şi calificat. Accentul iniţial al IMS în legătură cu TIC va fi pusă pe patru domenii-cheie:
• Dezvoltarea competenţelor şi studiile;
• Dezvoltarea propriului produs;
• Legătura TIC cu alte sectoare
• Acces la finanţare
IMS va aborda dezvoltarea competenţelor prin facilitarea cooperării dintre furnizorii de formare profesională publici şi privaţi şi companiile TIC. Plin această cooperare, cerinţele sectorului privat vor fi transmise furnizorilor de competenţe pentru a planifica cursurile care corespund nevoilor sectorului. Furnizorii de competenţe îşi vor îmbunătăţi poziţia pe piaţă prin vânzările crescute ale programelor lor, deoarece vor fi vizaţi de nevoile pieţei. IMS va acorda o atenţie deosebită extinderii serviciilor de dezvoltare a competenţelor în zonele rurale, cu accent pe incluziunea socială. Pe de o parte, ponderea femeilor în domeniul TIC este destul de mică, iar pe de altă parte, TIC deschide noi oportunităţi economice pentru toate grupurile defavorizate, unde se va depune efortul de a asigura incluziunea. În prezent, concentrarea competenţelor TIC, a capitalului uman şi a oportunităţilor se află în zona Chişinăului, excluzând tinerii şi femeile din mediul rural din oportunităţile de angajare competitive. IMS va sprijini extinderea dezvoltării competenţelor prin colaborarea cu furnizorii de educaţie şi formare.
Dezvoltarea propriului produs va fi abordată printr-o coordonare şi colaborare mai calitativă între întreprinderile mici şi mijlocii din sectorul TIC, precum şi prin acordarea suportului noilor start-up-uri cu crearea produselor proprii inovatoare. în prezent, segmentul de dimensiuni mai mici sau mijlocii este mai puţin competitiv din cauza lipsei de acces la pieţele externe sau pur şi simplu la informaţii despre tendinţele pieţei. Alte aspecte critice sunt accesul la licenţele software şi noile tehnologii, de exemplu, sub forma unor programatori calificaţi care cunosc cele mai noi limbaje de programare. Sectorul TIC este în creştere rapidă şi extrem de dinamic. Accesul la informaţii şi la pieţele externe este esenţial pentru incubarea şi creşterea companiilor - la fel ca finanţarea din stadiul incipient. Proiectul va colabora cu organizaţii care îşi concentrează în special suportul pe întreprinderile TIC mici şi mijlocii pentru a dezvolta servicii de suport corespunzătoare.
Legătura cu alte sectoare va ajuta, pe de o parte, companiile să se orienteze spre pieţele locale şi, pe de altă parte, să sprijine alte sectoare în procesul de integrare a tehnologiilor IT în operaţiunile lor şi să devină mai competitive. în prezent, sectorul TIC este orientat către export, ceea ce îl pune în concurenţă internaţională, în timp ce există încă un potenţial mare pe piaţa internă. Proiectul va facilita legătura între organizaţiile de suport din sectoare, ajutând la identificarea necesităţilor TIC în alte domenii, în special în agricultură, conducând la dezvoltarea şi distribuirea produselor. Legătura cu alte sectoare va deschide noi oportunităţi pentru TIC şi va asigura o avansare tehnologică pentru sectoarele în cauză. în cazul agriculturii, de exemplu, progresele tehnologice vor spori procesele din domeniu, precum şi trasabilitatea şi livrarea la cerere a produselor.
În cadrul accesului la finanţare, IMS va analiza două aspecte distincte: accesul la finanţare în stadiu incipient pentru start-up-uri, precum şi împrumuturile şi subvenţiile - sau alte modele de finanţare - pentru persoanele care doresc să obţină instruire în scopul formării abilităţilor relevante. Proiectul va căuta să identifice modelele de finanţare capabile să ofere beneficii şi elevilor din mediu marginalizat.
5.3 Selectarea partenerilor şi elaborarea în comun a intervenţiilor
IMS va adopta o abordare de facilitare, conlucrând cu partenerii şi prin intermediul acestora pentru fiecare intervenţie. Prin urmare, eforturile de facilitare sunt concepute în mod conştient pentru a consolida capacitatea partenerului de a dezvolta răspunsuri la însăşi provocările, nu prin oferirea soluţiei din proiect. În general, proiectul va lucra pe un principiu de auto-selectare a partenerilor, adică partenerii vor fi invitaţi să colaboreze, dar în centrul procesului de selectare va fi interesul partenerului de a se implica.
Intervenţiile de co-proiectare şi co-finanţare vor fi plasate în centrul fiecărui parteneriat. Parteneri care arată că sunt interesaţi în principal de banii proiectului şi nu sunt dispuşi să investească timp şi resurse proprii, acele parteneriate vor fi încheiate.
IMS se va baza în principal pe resurse locale, acolo unde sunt disponibile. Dacă va necesar şi adecvat, proiectul va invita expertize externe de la HELVETAS şi partenerii săi, cum ar fi HAFL sau Universitatea din Berna.
Din varietatea de actori de pe piaţă vizitaţi şi consultaţi în timpul fazei pregătitoare, echipa IMS a identificat câţiva parteneri potenţiali pentru intervenţiile iniţiale:
• ATIC, Asociaţia companiilor TIC, care este implicată activ în promovarea dezvoltării competenţelor, a educaţiei privind lansarea start-up-urilor şi alte activităţi, care sprijină sectorul per total din ţară. Eventualele intervenţii s-ar concentra pe extinderea accesului ATIC în regiunile din afara Chişinăului. În timpul desfăşurării pilotului, proiectul va monitoriza cu atenţie dorinţa organizaţiei de a schimba practicile obişnuite, deoarece a fost puternic susţinută de alţi donatori, rămânând în continuare unul dintre cei mai competenţi jucători din sistem.
• Federaţia Naţională a Agricultorilor din Moldova, care promovează cooperarea micilor agricultori cu companiile de procesare pentru a promova fluxurile de informaţii între cele două niveluri ale lanţului valoric şi pentru a îmbunătăţi coordonarea şi colaborarea în cadrul acestuia. Intervenţiile posibile includ susţinerea Federaţiei în explorarea diferitor modele de afaceri pentru ca fermierii să răspundă mai bine la cererea din aval prin coordonarea producţiei, agregarea, depozitarea şi comercializarea.
• Kardel, o companie care produce fructe, inclusiv fructe de pădure şi legume congelate şi îşi poate creşte semnificativ producţia, dacă partea ofertei va fi stabilă şi durabilă. La rândul său, acest lucru va duce la creşterea veniturilor pentru agricultori, deoarece horticultura este mult mai profitabilă decât culturile de cereale sau ulei. Intervenţiile iniţiale includ explorarea diferitelor tipuri de acorduri cu furnizorii pentru a stabili o cantitate şi o calitate mai fiabile a ofertei.
• CCI, prin grupurile sale de lucru şi cele 9 birouri regionale. Proiectul se va baza pe modelele de cooperare existente, aşa-numitele Grupuri de lucru şi Comitetele sectoriale ale CCI şi va angaja alţi actori, care în prezent nu participă la aceste grupuri de lucru şi comitete, pentru a extinde domeniul de aplicare al platformei, pentru a consolida vocea sectoarelor şi regiunilor care să conducă la o creştere economică mai incluzivă în regiune.
• ACSA, o companie privată care oferă servicii de consultanţă şi expertiză agricultorilor mijlocii şi mari. Proiectul se poate baza pe Sistemul de Informaţii de Piaţă (MIS) creat de ACSA pentru a promova fluxurile de informaţii spre pieţe şi de la acestea către o varietate de actori din sectoare. Intervenţiile iniţiale ar include explorarea modului de extindere a activităţii ACSA către fermieri mici.
• Gustos.life este o Schemă de Investiţii în Vinul Fin, care poate fi un model de integrare intersectorială (sectoare IT, financiare şi vinicole). Schema are drept scop promovarea investiţiilor în vinurile fine ale Moldovei şi nu numai. Procesul este transparent şi este un bun exemplu de acces inovator la soluţia de finanţare pentru o vinărie mică. Intervenţia iniţială a proiectului ar fi să ofere asistenţă tehnică şi consultanţă care să abordeze cele mai importante aspecte ale unui astfel de proiect: piaţa vinului En Premier (inclusiv dimensiunea, mecanismele de contractare, particularităţile, etc.) şi operaţiunile fondului de investiţii (din perspectiva şi experienţa elveţiană).
• Roseline, o companie care lucrează la producţia şi procesarea măceşelor, şi vizează atât piaţa locală, cât şi cea de export. Noua varietate de măceşe cu conţinut de vitamina C peste medie este produsă pe terenurile companiei, iar producţia va ajunge la 30 de hectare până în 2021. Roseline este dispusă să investească în echipamente, ceea ce le va permite să extragă vitamine şi minerale esenţiale din plante. Aceasta poate fi o forţă motrice pentru producţia de plante cu valoare ridicată în regiune, deoarece este mult mai uşor de a exporta vitamine şi minerale decât fructele şi pomuşoarele de pădure. Cu toate acestea, compania depune eforturi să găsească echipamentul şi tehnologia potrivită pentru activitatea lor în Moldova. Proiectul ar putea folosi cazul pentru a lucra cu organizaţii de transfer a tehnologiei, pentru a înfiinţa un serviciu care să ofere suport companiilor precum Roseline în viitor.
6 Organizarea, managementul şi administrarea
6.1 Durata şi planificarea proiectului
Faza 1 a IMS Moldova începe la 01.09.2019 şi se va finaliza la 31.12.2022; o a doua fază de patru ani este preconizată începând cu 01.01.2023.
Deoarece proiectul IMS este implementat folosind abordarea MSD, este de aşteptat ca să se înceapă a lucra asupra obiectivelor la nivel de rezultat şi de impact doar spre a doua jumătate a fazei, în timp ce accentul imediat a intervenţiilor să se bazeze pe schimbarea sistemului (de la Produse la Rezultate), unde rezultatele sunt aşteptate mai devreme. Iniţial, proiectul va funcţiona în două sectoare economice cu intenţia de a le extinde până la trei mai târziu; sectoarele se pot schimba, deoarece viabilitatea şi succesul intervenţiilor sunt determinate de factori externi (vezi Secţiunea 7 pentru atenuarea riscurilor). Faza 2 va permite aprofundarea (durabilitatea) şi extinderea (la scară) a impactului.
Planurile de operaţiuni anuale (YPO) vor fi întocmite de echipă şi consultate cu SDC înaintea lunii decembrie a fiecărui an. Acestea vor specifica intervenţiile per rezultat, rezultatele anuale preconizate, bugetul planificat per rezultat şi perioada de timp.
6.2 Parteneri de implementare
IMS Moldova Faza 1 va fi implementată de HELVETAS Swiss Intercooperation.
Unitatea de Facilitare a Proiectului (PFU) va fi compusă din reprezentanţa HELVETAS în Moldova. HELVETAS va asigura înfiinţarea PFU ca o unitate independentă care poate acţiona flexibil şi fără graniţe instituţionale; aceasta este percepută ca fiind neutră şi nepărtinitoare, cu un rol facilitator temporar, în conformitate cu abordarea MSD. Dispune de capacităţile necesare de HR şi procese de management în conformitate cu această abordare (a se vedea ghidul operaţional MSD23).
• Poate utiliza structurile şi resursele/capacităţile existente ale CCI pe toată durata proiectului, în special în ceea ce priveşte accesul la regiuni şi forumuri de politici, precum şi mobilizarea sectorului privat.
• Configurarea proiectului permite ambelor entităţi (PFU şi CCI) să funcţioneze eficient fără a- şi submina operaţiunile una celeilalte (de exemplu, prin extragerea personalului-cheie de către o entitate de la cealaltă).
_______________________
23 https://www.enterDrise-develODment.org/vw3-content/upioads/m4pQuide2015.pdf
Deoarece PFU funcţionează ca o unitate independentă, aceasta va putea utiliza structurile şi resursele/capacităţile existente ale CCI pe toată durata proiectului (denumită "abordare pe sistem"). Acest lucru asigură capacitatea proiectului de a) mobiliza sectorul privat şi permite participarea acestuia la proiect; b) descentraliza punerea în aplicare şi creşte gradul de informare la nivel naţional prin cele 9 sucursale ale CCI, c) accesa forumuri de politici la nivel naţional, în care CCI este un actor-cheie şi reprezentant al comunităţii de afaceri.
Personalul detaşat de la CCI în PFU va acţiona în calitate de persoane de legătură şi "Coordonator de dezvoltare economică regională", având două scopuri principale: a) utilizarea structurilor şi resurselor CCI (în special filialele regionale şi forurile de politici), b) transparenţa faţă de CCI şi o anumită măsură de influenţă în conducerea proiectului (recunoscând în acelaşi timp că PFU îşi ia deciziile în mod independent şi evită conflictele de interese în special în achiziţii).
În scopul coordonării planurilor şi al sincronizării acţiunilor, Coordonatorul de dezvoltare economică regională va coopera, de asemenea, cu proiectele relevante susţinute de SDC care funcţionează la nivel regional. Printre acestea se numără proiectul MiDL implementat de PNUD, proiectul MEPA implementat de GiZ, proiectul "Angajarea cetăţenilor şi abilităţile comunitare" (ECEC), implementat de Fundaţia Est-Europeană, proiectul "Oameni implicaţi Municipalităţi puternice" (EPSM), proiect implementat de SKAT, Promovarea activităţii civice active (FACE), proiect implementat de Consiliul Europei şi UNFPA.
PFU va fi susţinut de o echipă internaţională de suport formată din membri HELVETAS şi Mesopartner. HELVETAS se va concentra pe managementul general şi administrare, MRM (Monitorizare şi măsurare a rezultatelor), managementul cunoştinţelor şi învăţării (schimb regional cu alte proiecte de angajare şi venituri), în timp ce Mesopartner va oferi sprijin strategic şi tehnic în aplicarea abordării MSD, a abordărilor privind mediul de afaceri/economia politică şi dezvoltarea economică teritorială/regională.
6.3 Managementul proiectului
Recrutarea şi consolidarea capacităţii personalului trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele unei abordări de facilitare. Dezvoltarea sistemelor de piaţă nu este un efort logistic, în care livrarea conform planului este tot ceea ce contează. Este un efort analitic, facilitator şi catalitic. Aceasta înseamnă că implementarea efectivă, eficientă şi de calitate a proiectului necesită personal suficient şi capabil, precum şi "management adaptiv". Acesta din urmă necesită o înţelegere împărtăşită între SDC şi HELVETAS că acest ProDoc stabileşte cadrul şi baza strategică generală pentru raportare, în timp ce detaliile operaţionale şi planificarea vor fi realizate într-o manieră flexibilă şi adaptivă, ceea ce va permite proiectului să răspundă la oportunităţi şi schimbări în context în orice moment, în timp ce are loc învăţarea şi îmbunătăţirea continuă. Aceasta necesită o relaţie strânsă şi o comunicare sistematică între PFU şi SDC pentru a gestiona aşteptările şi înţelegerea de către ambele părţi.
Echipa IMS va fi condusă de şeful echipei şi adjunctul său ("Management"). Rolul lor principal este de a ghida implementarea strategică, operaţională şi financiară a proiectului şi de a gestiona o echipă de 8 experţi ca parte a PFU - doi coordonatori sectorial, un coordonator de dezvoltare economică regională (detaşat de CCI), un consilier internaţional MSD/ Coordonator management de cunoştinţe şi învăţare (KML), un coordonator MRM, un manager financiar şi doi angajaţi de asistenţă cu normă întreagă. PFU constituie principalul organ operaţional al proiectului şi este responsabil pentru PCM (managementul ciclului proiectului - nota trad.) şi raportarea orientată către rezultate în conformitate cu cerinţele contractuale ale ProDoc şi SDC.
CCI va conduce componenta "politici şi reformă sectorială", care vizează coordonarea unui dialog public-privat în jurul reformei mediului de afaceri la nivel naţional/macro (Rezultat 2). Aceste activităţi vor fi gestionate în cadrul CCI şi conduse de către preşedintele său; mecanismele de raportare periodică şi un schimb intensiv cu PFU va asigura alinierea activităţilor la strategia generală a proiectului în sectoare şi abordarea MSD. Conducerea va supraveghea şi consilia personalul CCI responsabil pentru această componentă.
În cadrul PFU, principalele roluri ale echipelor de management, strategice, tehnice şi de asistenţă sunt rezumate mai jos.
• Management: Liderul de echipă va operaţionaliza strategia de implementare prezentată anterior în acest document pentru a atinge obiectivele proiectului. Acest rol va oferi o direcţie strategică, tehnică şi metodologică celor patru lideri din sector (controlul calităţii la implementare), management financiar adecvat pentru realizarea produselor şi rezultatelor proiectului, precum şi va supraveghea rolul coordonatorului MRM. O parte esenţială a rolului constă în consolidarea capacităţilor echipei tehnice, revizuirile progreselor şi performanţelor şi responsabilitatea finală pentru asigurarea faptului că co-facilitatorii/punctele focale selectate sunt echipate să îşi îndeplinească atribuţiile. El/ea va coordona, de asemenea, contribuţiile necesare de la HELVETAS, Mesopartner şi alţi experţi intemaţionali/regionali. Liderul adjunct de echipă va contribui cu experienţa practică în managementul proiectului, va avea responsabilitatea de a conduce planificarea operaţională, raportarea pe proiect şi cea financiară, precum şi legalitatea managementului oficiului şi resurselor umane. El/ea va conduce în special privind Fondul de Oportunităţi, conform Manualului său (Anexa 4) şi va supraveghea integrarea de gen şi incluziunea socială (GSI) în intervenţiile proiectului. Rolul va oferi sprijin Liderului de echipă în ceea ce priveşte implicarea părţilor interesate, în special cu Comitetul director, sectorul public, comunitatea donatorilor, mass-media locală, precum şi va conduce conlucrările cu alte proiecte din portofoliul SDC. în timp ce toate deciziile de importanţă pentru proiect vor fi luate în comun de către conducere, un tabel cu rolurile lor "de conducere" şi de "sprijin" (şi, prin urmare, divizarea activităţii între cei doi) este prezentat în tabelul X de mai jos.
• Echipa tehnică: Cei doi coordonatori de sector vor avea fiecare responsabilitatea pentru intervenţiile şi rezultatele specifice sectorului. Aceştia vor fi coordonatorii tehnici pentru eforturile PSD care implică co-facilitatorii şi vor lua ei înşişi iniţiativa la căutarea noilor oportunităţi, supraveghind analiza constrângerilor sectoriale şi proiectând noi intervenţii pentru sectoarele de care sunt responsabili - adică gestionarea întregului ciclu al managementului proiectului per sector şi în conformitate cu abordarea MSD.
Ei vor fi principalele puncte de contact ale proiectului pentru jucătorii de pe piaţă cu care proiectul are acorduri de parteneriat şi vor susţine, de asemenea, coordonatorul MRM în proiectarea, executarea şi reacţionarea la rezultatele eforturilor de monitorizare şi măsurare. "Coordonatorul dezvoltării economice regionale (RED) va colabora cu CCI şi alţi actori de pe piaţă pentru a proiecta intervenţii de dezvoltare economică regională. în strânsă colaborare cu coordonatorii sectoriali şi consilierul MSD, coordonatorul RED va fi responsabil pentru integrarea regională a strategiilor şi intervenţiilor, utilizând, de asemenea, cele 9 birouri regionale ale CCI. Coordonatorul MRM va gestiona în principal sarcinile de monitorizare a intervenţiei şi măsurarea rezultatelor, în coordonare cu coordonatorii sectoriali, coordonatorul RED şi orice co-facilitatori/puncte focale (cum ar fi CCI pe componenta Produsului 2), de asemenea, va susţine obţinerea datelor generale. Consilierul MSD şi coordonatorul de Management al cunoştinţelor şi învăţării (KML) vor pregăti şi sprijini echipa în abordarea MSD şi vor fi responsabili pentru managementul şi însuşirea cunoştinţelor şi contribuţia la managementul proiectului, astfel încât să informeze şi să ridice calitatea luării deciziilor strategice şi tehnice. Coordonatorul MRM va fi sprijinit în inducţie şi îndrumare generală de către Liderul echipei, de asemenea va primi suport de mentor din partea consilierului MSD/coordonatorului KML. Coordonatorul MRM va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea unui buget mic pentru sprijin suplimentar de cercetare referitor la MRM pentru intervenţii sectoriale şi regionale care nu implică co-facilitatori regionali.
• Echipa de suport este compusă din Asistentul proiectului, Şofer/Logistician, şi Manager financiar.
6.4 Comitetul de conducere
PFU va fi susţinut de un Consiliu Coordonator pentru care se va elabora Termeni de Referinţă separat înainte de începerea fazei 1. Membrii vor consilia PFU în probleme strategice şi vor acorda asistenţă la implementarea proiectului prin accelerarea accesului la reţelele lor profesionale. Mai mult, li se poate cere să reprezinte proiectul şi să apară la evenimente în sprijinul realizărilor proiectului.
Consiliul, constituit la începutul fazei 1, este format din membri cu drept de vot şi membri cu statut de observator şi include reprezentanţi ai sectoarelor publice şi private, inclusiv reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Infrastructurii, precum şi ai SDC şi ai omologilor care conduc proiecte similare în portofoliul său.
Managementul proiectului activează în calitate de secretar al Consiliului Coordonator şi organizează şedinţe bianuale:
• La începutul lunii aprilie, după raportul anual pentru fiecare an precedent, după aprobarea finală a SDC
• Mijlocul/sfârşitul lunii decembrie după aprobarea finală a Planurilor de operaţiuni anuale (YPO, din engleză - Yearly Plan of Operations) pentru anul următor de către SDC
Consiliul Coordonator aprobă rapoartele anuale şi YPO. SDC menţine dreptul de veto şi decizie finală.
6.5 Aranjamente administrative
IMS Moldova va funcţiona ca un proiect în cadrul filialei HELVETAS din Moldova. Proiectul respectă pe deplin legislaţia moldovenească şi cerinţele de înregistrare. Manualul operaţional şi financiar va fi elaborat în prima fază a proiectului, specificând procedurile financiare şi administrative, cum ar fi regulile de contabilitate, achiziţii, cele semnatare şi de autorizare etc., şi va respecta manualele financiare şi de achiziţii HELVETAS. Manualul serveşte ca bază pentru procedurile administrative ale IMS şi asigură respectarea deplină a cerinţelor contabile SDC. Audituri vor avea loc în 2020, 2021 şi 2022.
Un audit financiar local şi intern va fi efectuat o dată pe an în ianuarie/februarie, iniţiat de HELVETAS. Acest audit intern serveşte drept raport la auditul general al grupului HELVETAS efectuat în Elveţia; în cadrul acestui audit de grup, atât părţile locale, cât şi partea 1 din bugetul IMS vor fi supuse auditului. în conformitate cu acordul organizatoric privind raportarea financiară între sediile SDC şi HELVETAS, auditul de grup îndeplineşte cerinţele de audit pentru mandatele de proiect SDC, inclusiv IMS.
7 Buget
Bugetul total propus este 4,595,580 CHF. Prezentarea generală a bugetului pentru faza 1 este următoarea:
| Părţi | Total CHF | % |
| PARTEA 1: Servicii de la Officiile Centrale | 229′360.00 | 5% |
| PARTEA 2: Oficii locale | 0% | |
| PARTEA 3a: Experţi, termen lung | 1′608′600.00 | 35% |
| PARTEA 3b: Experţi, termen scurt (Consultanţi) | 281'420.00 | 6% |
| PARTEA 3c: Suport local | 449′200.00 | 10% |
| PARTEA 4: Fonduri administrate de proiect | 2′027′000.00 | 44% |
|
Total |
4′595′580.00 | 100% |
8 Monitorizare si evaluare
Urmând abordarea MSD, IMS Moldova nu va lucra direct cu beneficiarii. Prin urmare, înţelegerea în ce măsură proiectul a avut un impact asupra beneficiarilor şi a oportunităţilor lor economice este o parte esenţială a monitorizării şi măsurării rezultatelor (MRM) proiectului. Proiectul trebuie să evalueze constant şi riguros eficacitatea intervenţiilor sale şi să adapteze continuu strategiile: acest lucru este posibil printr-un sistem MRM cuprinzător care creează o atribuire credibilă între intervenţii şi efectele acestora.
IMS are drept scop rezultate sistemice pe termen lung şi durabile. Proiectul va elabora un set de intervenţii care vor analiza rezultatele pe termen scurt, mediu şi pe termen lung, pentru a putea evalua în diferite etape progresul realizat al proiectului şi ajusta intervenţiile în timp util, dacă acestea nu au efectul dorit. Rezultatele pe termen scurt au intenţia să capteze o reacţie relativ rapidă la intervenţie pentru a evalua viabilitatea acesteia. Un sistem MRM riguros va permite reflectarea rezultatelor şi va determina unde trebuie anumite intervenţii să fie ajustate, în ceea ce priveşte amplificarea sau scăderea. Pentru aceasta, cooperarea strânsă şi înţelegerea dorinţei partenerilor de a se implica în măsurarea rezultatelor este esenţială, în special în faza pilot şi în paşii iniţiali de implementare, deoarece IMS îi plasează pe actori locali în rol de conducere.
Sistemul de monitorizarea şi de măsurare a rezultatelor al IMS va fi ghidat de un manual MRM care este elaborat după principiile standardului DCED şi experienţa relevantă a HELVETAS, expuse de exemplu în ghidul MRM al HELVETAS.
Sistemul de monitorizare şi măsurare a rezultatelor IMS va:
• măsura progresul proiectului în funcţie de obiective,
• fi folosit ca instrument de management intern,
• Informa intervenţiile şi învăţarea şi
• Se va încadra în cerinţele de raportare a donatorilor.
Scopul este de a asigura că modificările iniţiate de IMS sunt pe termen lung. Astfel, este esenţial ca sistemul de monitorizare şi evaluare să poată arăta în detaliu modul în care activităţile desfăşurate contribuie la schimbări sistemice şi oferă posibilităţi de a spori numărul de beneficiari şi furnizori de servicii pe o piaţă. Prin urmare, fiecare intervenţie va fi ghidată de un ghid de intervenţie care cuprinde 10 elemente: Prezentare generală, Viziune şi strategie, Logica impactului (lanţ de rezultate), Perioadă de timp, Planul de M&E, Fişa de măsurare, Calcule în susţinerea Raport de activitate, Registrul de schimbări, Planificarea măsurărilor. Ghidul de intervenţie va fi un document de ghidare pentru sectorul respectiv sau coordonatorul intervenţiei.
Fiecare intervenţie va avea un lanţ de rezultate şi un plan de măsurare pentru a putea urmări progresul în conformitate cu cadrul logic şi pentru a oferi o atribuire credibilă. Lanţurile de rezultate vor fi analizate de către echipă cel puţin o dată pe an (după şase luni de planificare iniţială), în cadrul unei reuniuni de revizuire, care va oferi oportunitatea de a evalua eficacitatea proiectului, de a documenta orice schimbare în strategie sau activităţi şi de a actualiza prezicerile şi estimările privind impactul. Proiectul va aplica două tipuri de analize interne:
- Şedinţe de revizuire a intervenţiei vor fi organizate atunci când este nevoie, dar cel puţin o dată pe lună, de regulă între manager şi echipa de intervenţie, pentru a discuta logica de impact a intervenţiei şi pentru a evalua nivelul de angajament al proiectului.
- Reuniunile de revizuire sectorială vor fi organizate la fiecare şase luni şi vor face parte din sistemul de monitorizare. Aceste întâlniri vor permite echipei să reflecte asupra progreselor înregistrate ale intervenţiei pe baza unor date de măsurare. Aceştia vor analiza, cu participarea SDC, strategiile şi intervenţiile sectoriale (o zi pe sector).
Ca parte a revizuirii intervenţiilor, IMS va urmări anual şi cumulativ costurile directe şi indirecte ale intervenţiei, pentru a putea produce analiza raportului cost/beneficiu.
Pe lângă analizele interne, IMS va avea două evaluări externe realizate de SDC: a) o evaluare intermediară şi b) o evaluare finală la sfârşitul proiectului. Evaluarea intermediară va analiza în mod critic primele acţiuni şi rezultate ale intervenţiilor, precum şi va evalua managementul financiar şi calitatea implementării. Evaluarea va examina dacă au fost realizate intenţiile şi cât de bine s-a realizat acest lucru, va verifica dacă au fost modificate de facto obiectivele iniţiale. Rezultatul evaluării intermediare va fi acela de a indica orice ajustări ale proiectului şi de a permite implementarea continuă pe baza lecţiilor învăţate şi a bunelor practici identificate. Manualul MRM este prezentat în Anexa 6.
Anexă: Lista abrevierilor
ACSA - Agenţia Naţională de Dezvoltare Rurală
ATIC - Asociaţia Companiilor TIC
CCI - Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei
CHF - Frac Elveţian
CSI - Comunitatea Statelor Independente
DCED - Comitetul Donatorilor pentru Dezvoltarea Afacerilor
DCFTA - Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv
IMS - Pieţe îmbunătăţite de Piaţă, din engleză - Improved Market Systems
IT - Tehnolgii Informaţionale
KML - Administrarea Cunoştinţelor şi a învăţării, din engleza - Knowledge Management and Leaming Logframe - Cadrul Logic
MiDL - Dezvoltarea Locală şi Migraţia
MIS - Sistemul de Informaţii de Piaţă
MSD - Dezvoltarea Sistemelor de Piaţă
MRM - Monitorizarea şi Măsurarea Rezultatelor
ODIMM - Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului întreprinderilor Mici şi Mijlocii
PFU - Unitatea de Facilitare a Proiectului PIB - Produs Intern Brut
PNUD - Proiectul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
ProDoc - Document de Proiect
RED - Dezvoltare Economică Regională
R&D - Cercetare şi Dezvoltare
SDC - Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare
TIC - Tehnologii Informaţionale şi de Comunicare
UE - Uniunea Europeană
USD-Dolar SUA
Anexa II
la Memorandumul de înţelegere
semnat la 16.04.2020
TERMENI DE REFERINŢĂ
Consiliul Coordonator al Proiectului
"Republica Moldova: Crearea oportunităţilor de muncă
prin sisteme îmbunătăţite de piaţă"
Guvernul Elveţian prin intermediul Agenţiei Elveţiene pentru Cooperare pentru Dezvoltare (SDC) finanţează proiectul "Republica Moldova: Crearea Oportunităţilor de Muncă prin Sisteme îmbunătăţite de Piaţă" (IMS). Principalele părţi interesate au elaborat obiectivele şi rezultatele proiectului în strânsă cooperare. Aceşti Termeni de Referinţă sunt elaboraţi pentm a iniţia înfiinţarea Consiliului Coordonator (CC) al proiectului IMS pentru a asigura o bună guvernare.
1. Scopul general al Consiliului Coordonator:
Scopul Consiliului Coordonator este de a supraveghea şi ghida în mod constructiv planificarea, implementarea, raportarea şi evaluarea proiectului IMS
2. Componenţa Consiliului Coordonator:
Consiliul Coordonator este alcătuit din cinci membri:
• Un reprezentant al Ministerului Economiei şi Infrastructurii (MEI);
• Un reprezentant al SDC de la Biroul de Cooperare al Elveţiei din Republica Moldova;
• Un reprezentant al Ministerului Finanţelor;
• Un reprezentant al sectorului privat;
• Un reprezentant al societăţii civile.
Fiecare dintre membri va numi un reprezentant pentru participarea la şedinţele Consiliului Coordonator pentru a asigura continuitatea şi coerenţa în statutul de membru. Observatorii care au legătură cu proiectul IMS sau sunt parteneri în programul de ţară al SDC pot participa la şedinţele Consiliului Coordonator la invitaţie.
3. Frecvenţa şedinţelor:
Consiliul Coordonator are cel puţin două şedinţe ordinare pe an. Orice membru al Consiliului poate convoca şedinţe extraordinare suplimentare în cazuri suficient justificate.
4. Organizarea şedinţelor Consiliului Coordonator:
Şedinţa Consiliului Coordonator este prezidată prin rotaţie, fie de MEI, fie de SCO. Unitatea de Facilitare a Proiectului (PFU) din proiectul IMS activează în calitate de membru secretar. în acest rol, PFU: 1) organizează şedinţele - inclusiv elaborarea Agendei, remiterea invitaţiilor şi a documentelor aferente cu cel puţin două săptămâni înainte de şedinţe; 2) elaborarea protocolului şedinţei; 3) redactarea şi remiterea protocolului şedinţei.
5. Principalele funcţii ale Consiliului Coordonator sunt următoarele:
• Aprobă Planul anual de operaţiuni
• Aprobă raportul privind progresul proiectului în conformitate cu Planul anual de operaţiuni şi asigură prezentarea acestuia spre examinare în cadrul Consiliului sectorial.
• Oferă o orientare generală cu privire la mediul de politici şi instituţional al proiectului IMS.
• Oferă Unităţii de Facilitare a Proiectului (PFU) asistenţă consultativă în responsabilităţile sale de implementare a proiectului IMS.
• Monitorizează implementarea proiectului IMS în vederea atingerii obiectivelor.
• Acţionează în calitate de legătură şi reţea între entităţile şi organizaţiile reprezentate şi proiect şi asigură un flux eficient de informaţii între proiectul IMS şi părţile interesate
• Membrii Consiliului Coordonator sunt invitaţi să contacteze PFU al proiectului IMS oricând cu întrebările şi sugestiile lor legitime. PFU al proiectului IMS va stabili un dialog activ cu membrii Consiliului Coordonator, la necesitate.
Deciziile Consiliului Coordonator:
Deciziile vor fi luate doar după ce Preşedintele va stabili că la şedinţă este cvorum din patru membri ai CC şi numai prin consens. Dacă va fi imposibil de a găsi un consens, membrii CC participanţi vor vota.