Memorandum de Înţelegere din 17.05.2016 între Cancelaria de Stat a Republicii Moldova şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare cu privire la Programul "Valorificarea potenţialului migraţiei în Republica Moldova"

ACORD BILATERAL

MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE

între Cancelaria de Stat a Republicii Moldova şi Agenţia Elveţiană

pentru Dezvoltare şi Cooperare cu privire la Programul

"Valorificarea potenţialului migraţiei în Republica Moldova"

Chişinău, 17 mai 2016

(în vigoare 17.05.2016)

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 217-229 art.1208 din 22.07.2016

* * *

Notă: Ordinul MAE şi IE nr.614-T-05 din 21.06.2016

Notă: Vezi varianta engleză a Memorandului

Şi-a încetat acţiunea: 31.12.2018

Ordin MAEIE nr.117-T-04 din 30.04.2021

Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, reprezentând Guvernul Republicii Moldova, şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC), reprezentând Guvernul Confederaţiei Elveţiene şi acţionând prin intermediul Biroului de Cooperare al Elveţiei/Reprezentanţa Ambasadei Confederaţiei Elveţiene în Moldova, părţi care doresc să continue cooperarea în domeniul migraţiei şi dezvoltării (M&D) în Republica Moldova, au convenit asupra următoarelor:

Preambul

Respectarea principiilor democratice şi a drepturilor fundamentale ale omului, astfel cum este prevăzut în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului , stă la baza politicilor interne şi externe ale celor două Părţi şi constituie un element esenţial, de aceeaşi importanţă cu obiectivele prezentului Memorandum de Înţelegere.

Prezentul Memorandum este întocmit în vederea realizării Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene cu privire la asistenţa umanitară şi cooperarea tehnică, semnat la Chişinău, la 20.09.2001.

Fiecare Parte, atât Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, cât şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC), este împuternicită să-şi reprezinte Guvernul în chestiuni care se referă la implementarea acestui Memorandum.

Articolul 1

Obiective

Scopul principal al prezentului Memorandum este să asigure condiţii adecvate pentru implementarea cu succes a Programului "Valorificarea potenţialului migraţiei în Republica Moldova" până la 31.12.2018. Documentele de proiect (anexa A1, A2, A3) sunt parte integrantă a prezentului Memorandum.

Obiectivul general al Programului este să consolideze impactul pozitiv al fenomenului migraţiei asupra dezvoltării socio-economice a ţării, prin fortificarea cadrului instituţional naţional şi local, implicarea sectorului privat, precum şi prin sporirea angajamentului din partea diasporei.

Activităţile Programului au menirea să contribuie la îmbunătăţirea cadrului instituţional în domeniul M&D în Republica Moldova, încurajarea migraţiei circulare, schemelor de revenire şi reintegrare, integrarea aspectelor legate de migraţie în planurile locale de dezvoltare, precum şi antrenarea sectorului privat în procesul de dezvoltare şi testare a pieţei în ceea ce priveşte diversele produse şi servicii centrate pe migranţi.

Programul urmăreşte să atingă următoarele rezultate:

a) Femeile şi bărbaţii afectaţi direct sau indirect de migraţie beneficiază de servicii formale şi comprehensive şi se angajează activ în dezvoltarea ţării şi a comunităţilor.

b) Administraţiile publice naţionale şi locale implementează politici de migraţie adecvate şi creează un mediu prielnic pentru participarea productivă a migranţilor moldoveni în dezvoltarea localităţilor de origine.

c) Partenerii din sectorul privat la nivele locale, naţionale şi internaţionale întreprind acţiuni inovatoare pentru a dezvolta şi testa produse, servicii şi canale de investiţii care sunt relevante pentru migranţi şi familiile lor.

Programul include trei proiecte, după cum urmează: "Consolidarea cadrului instituţional al Republicii Moldova în domeniul migraţiei şi dezvoltării", implementat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM); "Migraţie şi dezvoltare locală integrată", implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD); "Adaptarea şi testarea modelului de prestare a serviciilor integrate NEXUS Moldova în calitate de întreprindere socială durabilă", implementat de Agenţia Internaţională pentru Informaţii din Ţările Sursă (IASCI), la care se va face referire în continuare ca Proiect OIM, Proiect PNUD şi Proiect NEXUS.

Prin intermediul proiectului OIM, capacităţile Biroului pentru relaţii cu diaspora al Cancelariei de Stat (BRD) vor fi fortificate, în special în vederea implementării Strategiei naţionale "Diaspora-2025" şi a Planului de acţiuni pentru anii 2016-2018 privind implementarea acesteia. PNUD va acorda asistenţă Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF) în procesul de elaborare şi implementare a noii Strategii de ocupare a forţei de muncă, care se concentrează în mare măsură pe angajarea în câmpul muncii a tinerilor şi pe reintegrarea migranţilor. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi oficiile sale teritoriale vor beneficia de sprijin pentru instituirea serviciilor de reintegrare prin angajarea în câmpul muncii a migranţilor reveniţi acasă. Proiectul implementat de IASCI va continua să producă şi să disemineze studii cu obiective precise, precum şi rapoarte care demonstrează atractivitatea migranţilor ca grup ţintă pentru sectorul privat. Partenerii din sectorul privat vor fi încurajaţi să exploreze, să creeze, să testeze şi să adapteze servicii inovatoare care corespund specificului şi nevoilor migranţilor şi familiilor lor.

Funcţia de coordonare a Programului la nivel naţional este deţinută de Cancelaria de Stat, iar MMPSF va avea un rol major în ghidarea şi coordonarea aspectelor cu privire la angajarea în câmpul muncii şi reintegrarea. Autorităţile locale vor planifica activităţile Programului în comunităţile lor respective şi vor implica diaspora, partenerii din sectorul privat şi organizaţiile relevante ale societăţii civile în procesul de implementare a unor activităţi concrete. Beneficiarii finali ai Programului sunt oamenii din comunităţile afectate de fenomenul migraţiei, migranţii şi membrii familiilor lor, precum şi asociaţiile diasporei şi reţelele migranţilor.

Articolul 2

Contribuţiile din partea Elveţiei

În vederea implementării Programului, Guvernul Confederaţiei Elveţiene, prin intermediul SDC, va veni cu următoarele contribuţii:

a) Cofinanţarea şi implementarea în comun a proiectelor în domeniul M&D incluse în prezentul Program.

b) Acordarea asistenţei tehnice şi instruirea instituţiilor partenere, inclusiv serviciile prestate de experţi/consultanţi internaţionali şi locali pentru realizarea unor sarcini definite în comun, care sunt limitate în ceea ce priveşte durata şi arealul tematic.

c) Oferirea unor programe de inovare şi de instruire, orientate spre soluţii, pentru instituţiile şi practicienii din domeniul M&D, precum şi documentarea şi diseminarea celor mai bune practici la nivel naţional şi raional cu sprijinul instituţiilor din sector.

SDC contribuie la implementarea Programului cu o sumă totală în valoare de 6,961,500 de franci elveţieni şi a semnat acorduri cu cei trei parteneri de implementare în conformitate cu rigorile SDC.

Alocările contribuţiilor din cadrul Programului vor fi efectuate de către SDC în funcţie de progresele realizate de către proiecte, cheltuielile implicate şi cerinţele reale.

Articolul 3

Contribuţiile din partea Republicii Moldova

Guvernul Republicii Moldova, prin intermediul Cancelariei de Stat, va contribui cu următoarele acţiuni:

a) Asumarea rolului principal în procesul de reformare şi coordonare în domeniul M&D, implementării Strategiei naţionale "Diaspora 2025" şi a Planului de acţiuni pentru anii 2016-2018 privind implementarea acesteia, în conformitate cu Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova 2015-2018.

b) Ghidarea şi coordonarea elaborării cadrului legal/regulator care contribuie la schimbări durabile în domenii precum: consolidarea angajamentului diasporei, dezvoltarea economică şi a activităţii economice/afacerilor, sprijinirea revenirii şi reintegrării cetăţenilor moldoveni.

c) Pledoaria pentru menţinerea şi îmbunătăţirea în continuare a cadrului instituţional relevant (structurilor guvernamentale mandatate cu domeniul M&D şi a resurselor umane atribuite), precum şi pentru ca autorităţile publice centrale să dezvolte şi să menţină o colaborare constructivă şi transparentă cu autorităţile publice locale în problemele din domeniul M&D.

d) Facilitarea colaborării cu autorităţile competente la nivel naţional şi local.

f) Contribuirea la diseminarea expertizei, cunoştinţelor şi soluţiilor inovatoare dezvoltate în cadrul Programului.

g) Convocarea şi coordonarea şedinţelor Consiliului de Coordonare care are drept scop ghidarea la nivelul cel mai înalt şi supervizarea calităţii implementării Programului, precum şi a impactului şi rezultatelor nemijlocite, în conformitate cu Termenii de referinţă pentru activitatea Consiliului de Coordonare, document care este parte componentă a prezentului Memorandum (anexa B).

h) Acordarea sprijinului pentru facilitarea obţinerii vizelor şi permisiunilor necesare experţilor care activează în cadrul acestui Program.

i) Asigurarea scutirii de taxe, taxe vamale, impozite şi alte plăţi obligatorii pentru toate echipamentele, serviciile, vehiculele şi materialele finanţate în bază de grant, după cum este prevăzut în Articolul 4.2 al Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene privind Asistenţa Umanitară şi Cooperarea Tehnică, la care se face referire în Preambulul prezentului Memorandum. Scutirile se aplică, de asemenea, pentru contribuţiile administraţiei publice locale de nivel I si II, precum şi pentru contribuţia comunităţii (contribuţii individuale).

Articolul 4

Condiţiile de suspendare a contribuţiei elveţiene

În cazul în care obligaţiile Guvernului Republicii Moldova, stipulate în Articolul 3, nu sînt îndeplinite în termenii stabiliţi, Guvernul Confederaţiei Elveţiene poate suspenda cu efect imediat Programul şi activitatea consultanţilor. În acest caz, Guvernul Confederaţiei Elveţiei poate să rezilieze prezentul Memorandum prin intermediul unui preaviz de o lună sau cu orice altă dată pe care Guvernul Confederaţiei Elveţiene o consideră a fi potrivită (cu referinţă, de asemenea, la Articolul 10).

Articolul 5

Clauza anticorupţie

În cadrul prezentului Memorandum, Părţile au un interes comun în combaterea corupţiei care periclitează buna guvernare şi utilizarea corectă a resurselor necesare pentru dezvoltare, care, în plus, pune în pericol concurenţa loială şi deschisă, bazată pe preţ şi calitate. Părţile nu vor propune niciodată, direct sau indirect, beneficii de orice natură şi nu vor accepta astfel de propuneri. Părţile declară că orice ofertă, cadou, plată, remunerare sau beneficiu de orice fel şi considerate drept un act ilegal sau o practică de corupere nu a fost şi nici nu se va efectua, direct sau indirect, oricărei persoane în vederea atribuirii sau executării prezentului Memorandum.

Orice comportament corupt sau ilegal este calificat drept o încălcare a prezentului Memorandum şi reprezintă un motiv justificat pentru încetarea acestuia, precum şi/sau pentru luarea unor măsuri corective suplimentare în conformitate cu legislaţia aplicabilă.

Articolul 6

Achiziţiile de bunuri şi servicii

Achiziţiile de bunuri şi servicii, finanţate din contribuţia elveţiană, se vor realiza de către OIM şi PNUD în conformitate cu procedurile şi regulile acestor organizaţii. În cazul IASCI, vor fi aplicate procedurile şi regulile SDC. Bunurile şi serviciile achiziţionate vor fi livrate direct beneficiarilor în conformitate cu prevederile contractelor semnate şi potrivit regulilor de achiziţie corespunzătoare.

Pe durata implementării Programului, bunurile şi serviciile, furnizate spre utilizarea celor trei proiecte cu finanţarea SDC, vor rămâne la dispoziţia nerestricţionată a proiectelor respective şi nu vor fi deturnate de la instituţiile beneficiare fără acordul prealabil, în formă scrisă, al SDC şi al partenerilor de implementare.

Instituţiile beneficiare vor asigura inventarierea corespunzătoare a bunurilor vizate. Inventarul va fi actualizat anual, cu indicarea stării tehnice, a persoanei responsabile şi a locaţiei/amplasării fiecărui obiect în parte.

În cazul în care, din orice motiv, activitatea Programului va fi întreruptă, asupra subiectului utilizării bunurilor furnizate din contribuţia elveţiană, se va lua o decizie în formă scrisă de către Părţi.

La finele Programului, ambele Părţi vor conveni în scris asupra dreptului de proprietate şi de utilizare a bunurilor livrate, inclusiv ale celor care nu au fost predate pe parcursul desfăşurării Programului.

Articolul 7

Raportarea şi alte proceduri de implementare

Părţile vor organiza cu regularitate şedinţele Consiliului de Coordonare (de două ori pe an), pentru a monitoriza şi evalua implementarea Programului, precum şi eficienţa, eficacitatea şi impactul asistenţei acordate. La finalizarea Programului va fi organizată Şedinţa de Evaluare Finală cu scopul de a examina şi aprecia rezultatele obţinute în cadrul Programului.

Cancelaria de Stat va coopera cu SDC şi va acorda asistenţă pentru pregătirea activităţii de evaluare a rezultatelor Programului. Costurile acestor activităţi vor fi acoperite din contribuţia elveţiană.

Cancelaria de Stat va furniza către SDC orice altă informaţie necesară referitor la Program, pe care SDC are dreptul rezonabil să o solicite; de asemenea, va permite reprezentanţilor elveţieni să viziteze proiectele respective şi să inspecteze proprietăţile, bunurile, registrele şi documentele.

Indiferent de procedurile de raportare de rutină convenite, Părţile se vor informa reciproc în mod prompt asupra oricărei situaţii apărute care ar putea conduce la imposibilitatea realizării celor trei proiecte în modul convenit de către Părţi.

Articolul 8

Distribuirea acestui Memorandum de Înţelegere

Părţile se obligă să distribuie copiile prezentului Memorandum tuturor autorităţilor şi altor instituţii implicate în Program, sau celor care trebuie să cunoască conţinutul acestuia.

Articolul 9

Anexe

Documentele de proiect ale Programului (anexa A1, A2, A3) şi termenii de referinţă de activitate a Consiliului de Coordonare a Programului "Valorificarea potenţialului migraţiei în Republica Moldova" (anexa B) formează parte integrantă a prezentului Memorandum.

Articolul 10

Dispoziţii finale

Prezentul Memorandum intră în vigoare la data semnării şi rămâne valabil până la 31.12.2018, cu excepţia cazului denunţării acestuia înainte de termen printr-o notificare scrisă, pe cale diplomatică, adresată cu o lună înainte de către oricare din Părţi.

Valabilitatea prezentului Memorandum şi a contractelor cu partenerii de implementare, în perioada 1 iunie 2017 şi 31 mai 2019, depinde, de asemenea, de reînnoirea sau extinderea de către Parlamentul Elveţiei a perioadei de valabilitate a Actului Federal din 24 martie 2006 privind Cooperarea cu Statele Europei de Est şi CSI, precum şi de aprobarea creditelor corespunzătoare. Dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite, prezentul Memorandum va fi denunţat şi acordurile semnate cu partenerii de implementare vor fi reziliate la 31 mai 2017. În acest caz, Părţile nu vor mai avea alte obligaţii, decât de a furniza rapoartele financiare şi operaţionale. SDC nu va purta răspundere pentru posibilele pierderi sau daune parvenite după sau drept urmare a denunţării prezentului Memorandum.

Prezentul Memorandum poate fi modificat printr-un schimb de scrisori, pe cale diplomatică, la solicitarea uneia dintre Părţi. Modificările vor intra în vigoare în conformitate cu prevederile prezentului Articol.

Disputele cu privire la interpretarea sau aplicarea dispoziţiilor prezentului Memorandum se vor soluţiona prin negocieri diplomatice între Părţi.

Semnat la Chişinău la 17 mai 2016, în două exemplare originale, în limbile română şi engleză, ambele texte fiind egal autentice. În cazul apariţiei divergenţelor de interpretare, textul în limba engleză va fi de referinţă.

În numele Cancelariei de Stat

a Republicii Moldova

___________________________

În numele Agenţiei Elveţiene pentru

Dezvoltare şi Cooperare (SDC)

____________________________

Tudor Copaci,

Secretar general al Guvernului

Simone Giger,

Director de cooperare

Anexa A1

la Memorandumul de Înţelegere semnat între

Cancelaria de Stat şi Agenţia Elveţiană

pentru Dezvoltare şi Cooperare

la Chişinău la 17 mai 2016

Proiectul "Consolidarea cadrului instituţional al Republicii Moldova

în domeniul migraţiei şi dezvoltării"

Tipul proiectului:

Migraţia şi dezvoltarea economică/a comunităţii (EC)

Tipul proiectului secundar:

Nu se aplică

Acoperire geografică:

Republica Moldova, ţări în care există organizaţii şi comunităţi numeroase ale diasporei moldoveneşti

Agenţia de implementare:

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM)

Beneficiari:

Beneficiari direcţi : Guvernul Republicii Moldova, Biroul pentru Relaţii cu Diaspora (BRD) al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova (CS), instituţiile publice naţionale şi locale, abilitate în domeniul diasporei (inclusiv punctele focale în domeniul diasporei, asociaţii şi grupuri ale diasporei moldoveneşti) Beneficiari indirecţi: Comunitatea moldovenească, autorităţile publice naţionale şi locale, diaspora moldovenească şi migranţii

Partener(i):

Biroul pentru Relaţii cu Diaspora (BRD) al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova (CS)

Locul desfăşurării:

Chişinău, Republica Moldova

Durata:

41 luni (august 2015 – decembrie 2018) implementat în două faze consecutive cu durata de 24 şi 17 luni respectiv (august 2015 – iulie 2017)

Buget estimat:

1,820,000 CHF; bugetul primei faze - 1,036,135 CHF

Sumar executiv

Acest proiect este parte componentă a unei intervenţii multianuale "Moldova - Making the Most of Migration", (Moldova – Profitând din plin de migraţie – nota trad.), care va fi finanţată de Biroul de Cooperare pentru Dezvoltare al Elveţiei, începând cu mijlocul anului 2015. Proiectul va fi implementat în cadrul unui parteneriat între Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) şi Biroul pentru Relaţii cu Diaspora (BRD), în strânsă coordonare cu alte două proiecte - unul în cadrul PNUD şi altul în cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Informaţie din Ţara de Origine (IASCI). Proiectul OIM/BRD se va concentra în principal pe crearea condiţiilor şi mecanismelor funcţionale la nivel central şi al întregii ţări, proiectul PNUD va adopta o abordare ascendentă ("de jos în sus") şi va mobiliza actori la nivel local, în timp ce proiectul IASCI va avea drept scop implicarea sectorului privat în calitate de actor important în procesul de dezvoltare în Republica Moldova.

Proiectul va fi implementat în conformitate cu Modelul 3 E al OIM de implicare a diasporei (IOM′s 3 E Diaspora engagement model), va servi drept impuls şi operaţionalizare pentru viitoarea Strategie naţională "Diaspora 2025", în special obiectivul 3 – "Mobilizarea diasporei în procesul de dezvoltare umană a ţării".

Obiectivul general al proiectului IOM/BRD este de a maximiza impactul pozitiv al migraţiei asupra dezvoltării social-economice a ţării prin intermediul unui cadru instituţional perfecţionat la nivel naţional şi local şi implicarea sporită a diasporei .

În rezultatul primului set de activităţi (Obiectivul general 1), cadrul instituţional perfecţionat pentru diasporă, migraţie şi dezvoltare (DMD) la nivel naţional şi local va facilita implicarea productivă a diasporei moldoveneşti şi comunităţii migranţilor în dezvoltarea tării de de origine. Acest proiect va consolida în continuare reţeaua nou creată de puncte focale pentru diasporă din instituţiile naţionale abilitate în acest domeniu, în scopul încurajării eficienţei acesteia, a proprietăţii asupra rezultatelor şi a durabilităţii. Rolul de coordonare al BRD va fi sporit în continuare, având ca rezultat consolidarea capacităţilor generale ale Guvernului de a elabora şi implementa politici şi servicii privind diaspora, aplicând principiul integrat ("whole-of-Government" - "la nivelul întregului Guvern" – nota trad.)

Cel de al doilea set de activităţi (Obiectivul general 2) se va concentra pe abilitarea diasporei şi comunităţilor de migranţi de a se implica direct în diverse tematici de dezvoltare economică, social-culturală, filantropică, educaţională şi de altă natură. Acest obiectiv va fi atins, pe de o parte, prin intermediul dotării liderilor asociaţiilor, reţelelor acestora şi a altor grupuri din diaspora cu instrumente eficiente de colectare a fondurilor, de mobilizare a potenţialului/experienţei diasporei şi de extindere a relaţiilor locale ale acestora, iar pe de altă parte, prin crearea unei platforme funcţionale şi durabile pentru implicarea sistematică a reprezentanţilor diasporei în dezvoltarea ţării de origine.

1. Argumentare

A. Context general

În ultimii zece ani Guvernul RM a implementat o serie de reforme în domeniul migraţiei. Accentul politicii s-a extins de la perspectiva reglementării migraţiei la oportunităţile de dezvoltare ale acesteia, fiind în concordanţă cu consensul emergent privind migraţia şi dezvoltarea existent între instituţiile internaţionale, cum ar fi Banca Mondială, Organizaţia Naţiunilor Unite, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie şi Comisia Europeană.

Moldova este o ţară cu aproximativ 20% din populaţie stabilită peste hotare. Conform datelor UN DESA, în 2013 1 850 mii de persoane născute pe teritoriul Moldovei locuiau peste hotarele ţării – o parte semnificativă pentru o ţară cu o populaţie de 3.5 milioane de oameni. Această cifră nu include însă cea de-a doua generaţie a diasporei moldoveneşti – copiii emigranţilor moldoveni, care s-au născut peste hotare, dar care posedă un potenţial înalt pentru implicarea în dezvoltarea ţării de origine. Pe lângă migranţii pe termen lung, conform estimărilor Biroului National de Statistică al Moldovei, circa 332 mii de rezidenţi din Moldova erau în căutarea unui loc de muncă sau deja munceau temporar peste hotare. Acest profil al migraţiei în sine reprezintă un factor strategic major şi un risc potenţial pentru ţară (Strategia Naţională de Dezvoltare "Moldova 2020", adoptată în 2012). În sensul dezvoltării naţionale, este absolut necesar ca politicile şi intervenţiile să promoveze implicarea durabilă a migranţilor şi a diasporei în dezvoltarea ţării lor de origine. Această abordare devine şi mai importantă pe termen lung, dat fiind faptul că comunităţile de migranţi moldoveni sunt transformate în diaspore stabilite cu traiul permanent în întreaga lume. Generaţiile viitoare de moldoveni născuţi în străinătate pot fi, de asemenea, motivate să contribuie la dezvoltarea şi progresul ţării de origine printr-o implicare eficientă, bine orientată şi multilaterală.

Cu suportul financiar al Fondului pentru Dezvoltare Internaţională al OIM, al fondurilor UE, printre alte activităţi, OIM a desfăşurat o colaborare de succes cu partenerul său principal al proiectului, Biroul pentru Relaţii cu Diaspora (BRD), inclusiv prin cercetare şi consiliere a politicilor, care a culminat în înfiinţarea acestuia, în 2012, ca agenţie guvernamentală responsabilă de domeniul diasporei. Programul Comun Global "Integrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare" (MOMID), finanţat de către SDC, a contribuit la stabilirea capacităţii iniţiale a BRD nou creat, la susţinerea Guvernului Republicii Moldova în elaborarea politicilor naţionale şi la includerea migraţiei în agendele sale de dezvoltare. Acest lucru a creat un mecanism instituţional durabil pentru coordonarea intra-guvernamentală, inclusiv cu autorităţile publice locale şi a lansat un proces participativ larg şi cuprinzător, cu implicarea pe termen lung a tuturor părţilor interesate. Programul a promovat o abordare coerentă şi coordonată, a obţinut implicarea la nivel politic înalt, prevăzută iniţial, precum şi o activitate clară de lider instituţional a BRD, în perspectiva naţională generală pe segmentul M&D, prin punerea în aplicare a principiului integrat "whole-of-Government" ("la nivelul întregului Guvern") şi prin desemnarea persoanelor responsabile de cooperare cu diaspora (puncte focale la nivel tehnic şi decizional) în instituţiile publice naţionale principale, responsabile pentru punerea în aplicare a politicilor sectoriale de dezvoltare.

Pe lângă propriul program de implicare şi consolidare a diasporei, BRD începe să joace un rol de coordonare orizontală în cadrul Guvernului 2 . Revizuirea proiectului şi a programului au evidenţiat necesitatea unei diaspore dedicate şi a unei strategii naţionale. Strategia naţională cu privire la diaspora "Diaspora 2025", elaborată cu sprijinul SDC şi în prezent înaintată pentru examinare la Guvern, oferă un cadru pentru implicarea şi participarea diasporei, colaborarea şi parteneriatul cu aceasta - un mijloc prin care riscurile strategice şi costurile nivelurilor ridicate de migraţie sunt transformate într-o oportunitate pentru o dezvoltare naţională consolidată. Strategia privind diaspora prevede punerea la dispoziţie de către Guvern a resurselor şi finanţării necesare pentru implementarea programului esenţial al Strategiei, completat cu un program adiţional de activităţi deschise pentru finanţare din partea donatorilor externi. Acest lucru va permite Guvernului să valorifice oportunităţile care vor apărea în timpul fazei de punere în aplicare şi să realizeze unele dintre activităţile deja identificate, dar care nu au fost incluse în programul de bază.

Prin urmare, este important ca programele şi capacităţile BRD să fie dezvoltate şi consolidate, astfel încât instituţia să posede competenţa şi potenţialul de a asigura în mod optim punerea durabilă în aplicare a Strategiei cu privire la diaspora. Având în vedere importanţa diasporei şi a migraţiei pentru dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, BRD, punctele focale pentru diaspora, precum şi organizaţiile din diaspora ar trebui să dispună de capacităţi consolidate proprii. Pe lângă rolul de elaborare a politicilor publice şi de coordonare a proiectului, este necesar ca aceştia să dispună de o capacitate de activitate operaţională. Proiectul propus va contribui la susţinerea punerii în aplicare a activităţilor adiţionale ale Strategiei cu privire la diaspora, în timp ce activităţile esenţiale vor rămâne în responsabilitatea Guvernului, pentru ca ultimul să aloce resurse financiare şi administrative proprii.

La un nivel strategic, proiectul propus are menirea să asigure continuarea de către Guvernul Republicii Moldova a perfecţionării relaţiilor sale permanente cu diaspora (pentru elaborarea politicii şi prestarea serviciilor) şi emiterea unei serii cuprinzătoare de opţiuni de politici şi programe relevante pentru diverse grupuri ţintă din rândurile diasporei şi ale migranţilor – pe termen lung (56% bărbaţi şi 44% femei / 68% din zonele rurale şi 32% din zonele urbane) şi pe termen scurt (72% bărbaţi şi 28% femei / 70% din zonele rurale şi 30% din zonele urbane) 3 . Proiectul propus prevede, printre alte programe, un program specific de abilitare personală adresat femeilor migrante. Consolidarea capacităţilor şi susţinerea structurii instituţionale vor lua în calcul necesităţile şi circumstanţele specifice tuturor categoriilor diasporei. Procesele de implementare ar trebui să consolideze şi să sistematizeze colaborarea la diferite niveluri.

______________________

1 Naţiunile Unite, Departamentul Afacerilor Economie şi Sociale (2013). Tendinţe în Stocul Migrant Internaţional: Migranţi prin destinaţie şi origine (Baza de date a Naţiunilor Unite, POP/DB/MIG/Stock/Rev.2013).

2 În baza Dispoziţiei Guvernulu nr.58 din 7 iunie 2013 .

3 Studiul de piaţă Nexus Moldova / IASCI / CIVIS "Promovarea inovaţiilor în migraţia circulară: Migraţie şi dezvoltare în Moldova". N. de Zwager, R. Sinţov (2014).

Prezentul proiect va fi implementat în strânsă sinergie şi ţinând cont de alte două iniţiative finanţate de către SDC în cadrul portofoliului pe segmentul de Migraţie şi Dezvoltare în Moldova, implementat respectiv de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi proiectul NEXUS al Agenţiei Internaţionale pentru Informaţie din Ţara de Origine cu sediul la Viena (IASCI).

Proiectul se va desfăşura în strânsă colaborare cu proiectul PNUD în domeniul guvernării şi al dimensiunii de valorificare a resurselor migranţilor/ diasporei pentru dezvoltare regională/locală, precum şi pentru susţinerea elaborării unor documente de politici privind abordarea integrată a migraţiei la nivel local şi sectorial. În special, ambele proiecte vor conlucra pentru a susţine înfiinţarea, testarea şi capacitarea unor mecanisme participative (asociaţii după oraşul de baştină, scheme de colectare a fondurilor), prezentul proiect având o abordare orientată spre formularea şi punerea în aplicare a politicilor la nivel naţional, spre ajustarea cadrului de reglementare şi spre asigurarea condiţiilor egale, simultan cu PNUD şi NEXUS care vor lucra asupra îmbunătăţirii serviciilor publice locale şi vor efectua lucrul de bază la nivelul comunităţilor locale, datorită reţelei extinse a acestora şi a experienţei de promovare a dimensiunii regionale/locale de cooperare pentru dezvoltare. PNUD va depune eforturi în vederea înfiinţării asociaţiilor după oraşul de baştină, în timp ce OIM şi NEXUS vor efectua consolidarea capacităţilor acestora şi ale altor asociaţii ale migranţilor prin intermediul cursurilor specifice de instruire. Ambele iniţiative vor avansa mobilizarea şi implicarea migranţilor în transferul de cunoştinţe şi abilităţi, prezentul proiect concentrându-se la nivelul naţional/central al administraţiei publice, iar PNUD asigurând acelaşi lucru la nivelul comunităţilor de baştină ale migranţilor.

Prezentul proiect şi cel care urmează să fie implementat de PNUD se vor desfăşura în sinergie cu proiectul finanţat de către SDC "MOMID" în domeniile de studiere a celor mai bune practici internaţionale privind modelele de angajare/colaborare între instituţiile administraţiei publice centrale şi locale cu privire la migraţie şi dezvoltare, precum şi instruirea funcţionarilor publici în domeniul migraţiei. Toate cele trei proiecte vor susţine revizuirea şi reflectarea perspectivei sensibile la dimensiunea de gen în cadrul legislativ, normativ şi de programare al Guvernului, pentru a aborda nevoile şi priorităţile specifice de gen ale femeilor şi bărbaţilor migranţi şi impactul politicilor economice şi sociale asupra vieţii lor.

Proiectul va include participarea egală a migranţilor de ambele sexe în toate activităţile sale, iar toate datele/rapoartele care urmează să fie elaborate în cadrul proiectului vor conţine indicatori numerici, dezagregaţi pe criterii de gen. Prezentul proiect, proiectul MOMID, precum şi NEXUS vor susţine capacitarea şi funcţionarea mecanismului de coordonare integrată la nivel naţional în domeniul Migraţie şi Dezvoltare. La fel, acesta va interacţiona strâns cu iniţiativa NEXUS, care aduce perspectiva sectorului privat pe acest segment, în vederea dezvoltării unui mecanism de cooperare cu implicarea partenerilor privaţi, inclusiv a băncilor, instituţiilor financiare, precum şi altor prestatori de servicii în dezvoltarea politicilor M&D.

B. Obiectivele proiectului

Proiectul "Consolidarea cadrului instituţional al Republicii Moldova în domeniul migraţiei şi dezvoltării"este conceput pentru a urmări scopul general de maximizare a impactului pozitiv al migraţiei asupra dezvoltării social-economice a ţării prin intermediul unui cadru instituţional perfecţionat la nivel naţional şi local şi printr-un grad sporit de implicare a diasporei.

Planul de acţiuni (descris detaliat in cadrul logic care urmează) va asigura o abordare vastă, sustenabilă, şi cuprinzătoare a procesului de consolidare a cadrului instituţional pentru diasporă, migraţie şi dezvoltare (DMD) la nivel naţional şi local, facilitând implicarea productivă a diasporei moldoveneşti şi a comunităţilor de migranţi în dezvoltarea ţării lor de origine.

Prezentul proiect va susţine, prin intermediul primului set de activităţi (Obiectivul 1), capacitatea instituţiilor publice naţionale şi locale abilitate în domeniul diasporei, în scopul promovării eficienţei, proprietăţii asupra rezultatelor şi durabilităţii rolului de coordonare, precum şi consolidării capacităţilor de elaborare şi implementare a politicilor şi serviciilor de angajare a diasporei.

În acest sens, scopul Obiectivului 1 este de a dezvolta cadrul strategic şi operaţional al domeniului diasporei, migraţiei şi dezvoltării (DMD) la nivel local şi naţional, care va putea facilita implicarea productivă a diasporei şi a migranţilor moldoveni în dezvoltarea ţării de baştină, inclusiv prin programele de inovaţie şi de voluntariat ale diasporei.

Obiectivele specifice principale (până în 2018) ale primului set de activităţi vor fi:

- Punctele focale DMD naţionale şi locale vor elabora şi implementa politici şi servicii pentru şi cu diaspora şi îşi vor asuma rolul de lideri DMD;

- Autorităţile locale şi naţionale vor elabora instrumente de comunicare specifice pentru implicarea diasporei;

- Vor fi lansate şi implementate programele de acţiuni comunitare şi de voluntariat, precum şi centrele de inovaţie pentru diaspora moldovenească;

- Proiectele de investiţii vor avea acces la mecanisme viabile de colectare a fondurilor.

Cel de-al doilea set de activităţi (Obiectivul 2) se va concentra pe abilitarea diasporei şi a comunităţilor de migranţi de a se implica direct în tematici economice, social-culturale, filantropice, educaţionale şi de altă natură.

Scopul Obiectivului 2 este de a consolida capacitatea asociaţiilor de migranţi şi a grupurilor de iniţiativă din ţările de destinaţie pentru a deveni activi în susţinerea dezvoltării locale a ţării de origine. Prin urmare, reprezentanţii diasporei şi migranţii vor putea să se implice în tematici economice, social-culturale, filantropice, educaţionale şi de altă natură, utilizând platforme eficiente de dialog între diasporă, comunităţile de afaceri şi Guvern.

Acest obiectiv va fi atins, pe de o parte, prin intermediul îmbunătăţirii capacităţii şi instrumentelor disponibile pentru liderii asociaţiilor şi reţeaua acestora de a colecta fonduri, de a mobiliza potenţialul/experienţa diasporei şi de a extinde relaţiile locale, precum şi, pe de altă parte, prin crearea unei platforme funcţionale şi durabile pentru implicarea sistematică a reprezentanţilor diasporei în calitate de agenţi de dezvoltare a ţării de origine.

Obiectivele specifice principale ale celui de-al doilea set de activităţi vor fi:

- Organizaţiile din diasporă vor fi abilitate să motiveze migranţii moldoveni să participe şi să se implice în domeniile legate de dezvoltare;

- Liderii organizaţiilor din diasporă vor fi abilitaţi să colecteze fonduri şi să implementeze proiecte de dezvoltare;

- Vor fi stabilite parteneriate tematice între asociaţii;

- Lideri de afaceri din diasporă vor deveni agenţi de dezvoltare şi implicare.

2. Parteneriate şi coordonare

Pentru implementarea proiectului va fi utilizată o abordare participativă în baza celor mai bune practici şi experienţe de colaborare existente. OIM şi BRD, în calitate de parteneri lideri, vor implica părţile interesate, inclusiv instituţiile şi autorităţile publice la nivel naţional şi local, asociaţiile şi grupurile din diasporă/migranţii, în funcţie de specificul fiecărei acţiuni. Susţinută de UE şi de experienţa internaţională/a diasporei, această implicare directă va asigura o implementare mai productivă, un impact şi proprietate asupra rezultatelor mai durabile.

OIM va avea responsabilitatea generală zilnică de a planifica, de a supraveghea şi de a asigura generarea de către proiect a rezultatelor scontate, în timp util, la standarde de calitate corespunzătoare şi în limitele bugetului alocat. Coordonarea proiectului şi colaborarea cu părţile interesate relevante şi cu proiectele complementare se va face prin intermediul unui Comitet de Coordonare comun al Proiectului (CCP), format din reprezentanţii partenerilor de proiect OIM/BRD, PNUD şi NEXUS şi înfiinţat în scopul supravegherii deciziilor adoptate, evaluării rezultatelor şi punerii la dispoziţie a instrucţiunilor pentru acţiunile ulterioare. Coordonarea la nivel operaţional şi comunicarea între cele trei proiecte va fi asigurată printr-o convocare lunară pentru întrevederi de coordonare tehnică ale partenerilor (OIM / BRD, PNUD şi IASCI).

OIM va îndeplini rolul Agenţiei de implementare şi îşi va asuma următoarele:

1. Administrarea generală a proiectului şi coordonarea, inclusiv managementul financiar.

2. Responsabilitatea directă pentru activităţile de proiect.

3. Monitorizarea şi raportarea privind activităţile de proiect.

4. Furnizarea expertizei tehnice.

5. Calitatea de membru al Comitetului de Coordonare al Proiectului.

BRD va îndeplini rolul de Partener Principal de Proiect şi îşi va asuma următoarele:

1. Responsabilitatea pentru coordonarea implementării activităţilor din cadrul proiectului.

2. Implicarea angajaţilor şi asigurarea expertizei tehnice, suportului şi consultării pentru activităţile din cadrul proiectului.

3. Elaborarea şi coordonarea politicii în domeniul diaspora, migraţia şi dezvoltarea.

4. Coordonarea generală inter-ministerială privind elaborarea strategiei şi a politicilor .

5. Beneficiar al activităţilor de consolidare a capacităţilor.

6. Legătura cu asociaţiile din diaspora şi grupurile de iniţiativă.

7. Preşedinte al Comitetului de Coordonare al Proiectului.

Oficiul SDC în Moldova va îndeplini rolul de autoritate contractantă şi îşi va asuma următoarele:

1. Calitatea de membru al Comitetului de Coordonare al Proiectului.

Alţi parteneri, care reprezintă principalele autorităţi publice naţionale abilitate în domeniul migraţiei şi dezvoltării vor îndeplini rolul de Parteneri Secundari ai Proiectului şi îşi vor asuma următoarele:

1. Asigurarea expertizei tehnice specializate pentru managementul şi implementarea proiectului, prin suportul acordat implementării unui număr de activităţi din cadrul proiectului.

2. Beneficiar al activităţilor de consolidare a capacităţilor.

3. Calitatea de membru al Comitetului de Coordonare al Proiectului.

Comitetului de Coordonare al Proiectului va participa la întrevederile lunare de coordonare tehnică ale partenerilor Programului SDC şi va include un reprezentant al diasporei (în mod opţional), a cărui participare va fi asigurată personal sau prin mijloace electronice de comunicare.

3. Organizarea proiectului şi metodologia;

contribuţia partenerilor; vizibilitatea donatorilor

A. Strategia de intervenţie

Implicarea cu succes a diasporei necesită elaborarea unor instrumente "inteligente" pentru furnizarea serviciilor şi a programelor pentru un grup dispersat şi eterogen de beneficiari şi pentru consolidarea expertizei, în acelaşi timp suportând în comun costurile atât financiare cât şi cele de altă natură. Diminuarea eficientă a constrângerilor legate de resurse necesită adoptarea şi susţinerea atât a abordării convenţionale, cat şi a celei inovaţionale: organizaţii ale diasporă (inclusiv asociaţiile deja existente ale diasporei), programe creative (orientate spre abilitarea capacităţilor şi iniţiativelor diasporei) şi reţele pentru schimb de cunoştinţe (parteneriate consolidate şi platforme publice-private). 4

_______________________

4 IOM, MPI – Dezvoltarea foii de parcurs pentru implicarea diasporei în dezvoltare: Manual pentru factorii decizionali şi practicieni în ţările de baştină şi destinaţie. D. R. Agunias, K. Newland (2012)

Reieşind din cele expuse mai sus, acest proiect se bazează pe o abordare programatică pe mai multe niveluri, care abordează aspectele integrate şi interdependente ale migraţiei şi ale dezvoltării economice şi umane în Republica Moldova. Abordarea metodologică este concepută astfel încât să corespundă cu stricteţe, sa completeze şi să promoveze priorităţile Guvernului, prevăzute în diferite documente strategice şi de politici, cum ar fi Strategia Naţională de Dezvoltare pentru 2012-2020 "Moldova 2020", proiectul Strategiei naţionale "Diaspora 2025", precum şi Planuri şi Programe de Acţiuni specifice ale Guvernului.

Metodologia de intervenţie a proiectului va aplica modelul 3 E al OIM în ceea ce priveşte lucrul cu diaspora şi comunităţile transnaţionale - prin consolidarea în continuare a rezultatelor deja obţinute în implicarea, acordarea posibilităţilor şi abilitarea eficientă a diasporei din Republica Moldova (vedeţi graficul):

Urmând modelul de mai sus, se poate afirma că Republica Moldova a trecut de la etapa de angajament la etapa de abilitare şi acordare a posibilităţilor, etapă în care Guvernul a aflat despre diaspora sa, a identificat principalele ţări de reşedinţă şi nivelurile de calificare ale acesteia, a evaluat potenţialul de implicare, iar acum este pe calea de a întreprinde acţiuni mai sistematice în scopul obţinerii unor rezultate tangibile.

Scopul asistenţei de bază a proiectului (primul nivel) este consolidarea capacităţilor tuturor instituţiilor publice din Republica Moldova abilitate pentru intervenţie în domeniul diasporei şi a publicului larg/beneficiarilor (diaspora şi grupuri de migranţi), precum şi crearea unor platforme durabile de dialog şi implicare (atât virtuale cât şi fizice). Având în vedere nivelul şi cerinţele specifice ale părţilor interesate, cel de-al doilea nivel de intervenţii va genera sprijin orientat şi suplimentar, în conformitate cu scopul general - creşterea angajamentului diasporei, a tendinţelor de a interacţiona în mod sistematic şi a maximizării impactului pozitiv al acesteia asupra dezvoltării social-economice.

Mecanismele de susţinere, precum centrele de inovaţie pentru diasporă, forumurile de investiţii pentru diasporă în principalele ţări de destinaţie, abilitarea femeilor migrante şi sprijinul acordat centrelor culturale pilot, vor permite grupurilor specifice de migranţi să participe şi să utilizeze experienţa şi relaţiile lor obţinute în străinătate, sporind astfel efectele de extindere a transferului de experienţă specifică (know-how) şi financiară. Sustenabilitatea proiectului va fi ulterior reconfirmată prin conectarea legăturilor/elementelor reţelei create de intervenţii şi sub-activităţi. Colaborarea generată în rezultatul punerii în aplicare şi susţinerii parteneriatelor regionale tematice, tutelei şi activităţilor de "traineri pentru traineri" (ToT), a programului de returnare voluntară, precum şi cadrul de reglementare ajustat, vor asigura eficienţa pe termen lung şi vor permite activitatea ulterioară clară (follow-up) a implementatorilor proiectului, a părţilor interesate şi a beneficiarilor.

În plus, proiectul este pe deplin în conformitate cu obiectivele fundamentale ale Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Confederaţiei Elveţiei cu privire la asistenţa umanitară şi cooperarea tehnică şi ale Parteneriatului de Mobilitate Moldova-UE, în ceea ce priveşte promovarea legăturii dintre migraţie şi dezvoltare. Cooperarea cu instituţiile guvernamentale reprezintă principalul mijloc de realizare a sustenabilităţii la nivel de politici pentru a asigura dreptul de proprietate asupra rezultatelor intervenţiei.

Trebuie remarcat faptul că de la bun început există un suport politic pentru o investiţie mai semnificativă a statului în consolidarea rolului diasporei moldoveneşti în problemele de dezvoltare naţională a ţării de origine , inclusiv prin:

▪ implicarea tuturor părţilor interesate, guvernamentale şi ne-guvernamentale, în activităţile proiectului, precum şi consolidarea cooperării între Guvernul Republicii Moldova şi societatea civilă; şi

▪ facilitarea cooperării între agenţii, prin intermediul Comitetului de Coordonare a Proiectului.

În ceea ce priveşte partea financiară, pe parcursul implementării proiectului o atenţie deosebită va fi acordată evaluării capacităţii autorităţilor guvernamentale de a continua procedurile şi procesele după finalizarea finanţării proiectului. Unul dintre principalele scopuri ale proiectului este de a lansa un proces în care Guvernul Republicii Moldova să includă pe larg activităţile proiectului în activitatea proprie de elaborare a programelor. Investiţia prin intermediul acestui proiect va fi susţinută fie prin utilizarea în continuare a resurselor umane şi a infrastructurii, fie prin ajustarea politicii ca urmare a experienţei acumulate din intervenţiile pilot.

Elementele proiectului corespund următoarelor titluri ale obiectivelor Strategiei naţionale cu privire la diaspora:

a) informarea mai eficientă a factorilor decizionali din Moldova în domeniul migraţiei şi cooperarea cu partenerii internaţionali pentru maximizarea capitalului uman;

b) sporirea contribuţiei pozitive a diasporei la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova prin consolidarea parteneriatului acesteia cu Guvernul.

Abordarea selectată pentru o reprezentare şi implicare largă în cadrul proiectului deschide noi oportunităţi semnificative pentru relaţii constructive şi profunde cu diaspora, fapt reciproc avantajos şi recunoscut de către toate părţile interesate 5 . Colaborarea dintre principalii parteneri ai proiectului şi instituţiile publice majore, cu abilitări adiţionale, expertiză şi o istorie îndelungată de cooperare, completate de expertiza UE şi internaţională, va conduce la o implementare mai productivă, la un impact şi drept de proprietate asupra rezultatelor mai durabil. Elementele cheie pentru obiectivul strategic sunt:

_________________________

5 Probleme ale diasporei – Implicarea diasporei prin reprezentare. M. Russell, Colegiul Universităţii Dublin (2011)

a) Facilitare - rolul Guvernului/autorităţilor naţionale şi locale este de a mobiliza diverse resurse şi de a promova şi coordona acţiunile diferiţilor actori în scopul realizării obiectivelor generale de dezvoltare naţională, precum şi în cel al atingerii obiectivelor personale ale migranţilor.

b) Reîntoarcere eficientă – este absolut necesar ca Republica Moldova să beneficieze de aportul şi rezultatele pozitive ale cetăţenilor săi de peste hotare prin intermediul unei contribuţii structurate, coerente şi continue la dezvoltarea naţională, creând în acelaşi timp mecanisme de facilitare şi susţinere, (opţiuni şi oportunităţi uşor de utilizat) pentru implicarea lor temporară, virtuală sau permanentă, care să îndeplinească cerinţele lor specifice.

c) Diaspora emergentă - valul generaţiilor viitoare ale moldovenilor născuţi şi/sau crescuţi în străinătate (inclusiv studenţi şi migranţi din a doua generaţie), după împlinirea vârstei de angajare în câmpul muncii pot deveni participanţi activi la dezvoltarea social-economică a ţării lor de origine. Relaţiile naţionale bazate pe identitate, împreună cu oportunităţile/opţiunile de facilitare, ar trebui create astfel încât cea de-a doua generaţie a diasporei moldoveneşti, precum şi cele ulterioare să dorească şi să poată avea un rol clar în dezvoltarea Republicii Moldova, pe baza experienţei lor internaţionale şi a abilităţilor lor profesionale.

d) Ciclu complet de migraţie - Guvernul/instituţiile naţionale vor promova, în mod practic, mobilitatea şi caracterul circular al migraţiei de muncă şi al resurselor diasporei, asigurând accesul lor la servicii şi sprijin din partea Guvernului în toate etapele ciclului de migraţie.

e) Colaborare - partenerii proiectului vor asigura implementarea acestuia în strânsă coordonare şi sinergie cu proiectele şi iniţiativele naţionale şi internaţionale existente şi viitoare, în baza principiului de abordare integrată "whole-of-Government" (la nivelul întregului Guvern) în elaborarea şi implementarea politicilor strategice privind migraţia şi dezvoltarea.

Acest proiect este divizat pe etape în mod logic şi durabil, iar metodologia şi activităţile selectate au fost concepute pentru a permite structurii detaliate a proiectului să corespundă strategiilor/planurilor de acţiune naţionale şi internaţionale existente, literaturii disponibile, datelor şi rezultatelor evaluării şi recomandărilor derivate din interacţiunea atât cu părţile interesate la nivel naţional, cât şi internaţional. O atenţie deosebită va fi acordată evaluării şi îmbunătăţirii capacităţii autorităţilor guvernamentale din Republica Moldova să continue şi să extindă activităţile după finalizarea finanţării proiectului.

B. Contribuţia partenerilor

Proiectul va fi implementat în birourile OIM şi BRD în Chişinău, unde toate premisele necesare sunt garantate, infrastructura materială asigurată, echipamentele tehnologice şi soft-ul de bază instalat. Unele echipamente, materiale şi bunuri (minore) vor fi procurate în măsura necesităţilor pentru a satisface nevoile curente de funcţionare ale birourilor (vezi bugetul). În plus, principalii parteneri de proiect, beneficiarii şi toţi participanţii naţionali sunt dispuşi să contribuie la proiect prin oferirea gratis a spaţiilor pentru întrevederi, a spaţiilor temporare de lucru pentru experţii/cercetătorii aflaţi în deplasare de serviciu, expertiză politică şi tehnică, precum şi personal după necesitate. În plus, OIM şi BRD vor contribui cu expertiza de bază, vastă, a personalului de specialitate în domeniile cuprinse de prezentul proiect.

C. Grupuri ţintă, beneficiari şi acoperire geografică

Acţiunile proiectului vor include atât cursuri şi activităţi de consolidare a capacităţilor, de elaborare a materialelor informative şi susţinere financiară directă, cât şi platforme online de comunicare şi colectare a fondurilor, evenimente tematice şi politici publice. Acoperind o arie geografică largă de până la 30 de ţări, inclusiv Republica Moldova şi principalele destinaţii ale migranţilor moldoveni, cadrul proiectului va viza nivelul naţional şi local, în primul rând cu accent la nivel central, în acelaşi timp asigurând o sinergie cu proiectul PNUD, care va aplica principiul ascendent şi va susţine implicarea la nivel local.

Principiul integrării şi abilitării, utilizat în acest proiect, va avea drept rezultat mai multe categorii de beneficiari. Beneficiarii imediaţi şi direcţi vor fi funcţionarii guvernamentali relevanţi (inclusiv punctele focale în domeniul diasporei, reprezentanţi ai BRD, ai instituţiilor publice naţionale şi locale abilitate în domeniul diasporei, asociaţiile din diaspora moldovenească şi grupurile de migranţi, liderii asociaţiilor, afacerile orientate spre inovaţii, investitorii din diasporă şi cei străini, filantropii din cadrul diasporei). Grupul principal de beneficiari va fi vizat prin activităţi de consolidare directă şi adaptată a capacităţilor instituţionale, susţinere financiară şi informaţională pentru punerea în aplicare a iniţiativelor acestora în domeniul migraţiei şi dezvoltării, precum şi prin suportul acordat reţelei pentru o colaborare continuă şi durabilă.

Beneficiari indirecţi, ca urmare a efectului cumulativ şi de reţea, vor deveni comunitatea moldovenilor în general, precum şi autorităţile publice naţionale şi locale, proiectele concomitente şi beneficiarii direcţi ai acestora, precum şi reprezentanţi ai diasporei şi grupurilor de migranţi moldoveni.

Pe durata proiectului, activităţile vor fi implementate într-un mod imparţial şi reprezentativ.

D. Vizibilitatea donatorilor

Partenerii proiectului vor asigura vizibilitatea adecvată a activităţilor din cadrul proiectului, în conformitate cu recomandările de vizibilitate a donatorilor. Toate publicaţiile vor identifica în mod clar acest proiect ca fiind parte componentă a unui proiect finanţat de SDC. Echipamentul livrat în această intervenţie va prezenta elemente de vizibilitate, în conformitate cu cerinţele de vizibilitate, prevăzute de reglementările existente în cadrul cooperării pentru dezvoltare elveţiene.

Toate documentele de lucru (inclusiv prezentări, invitaţii, indicatoare, embleme, broşuri, pliante, mape, caiete, agende, scrisori, plăci comemorative, papetărie, etc.) vor identifica în mod clar proiectul ca fiind parte componentă a unui proiect finanţat de SDC. De asemenea, va fi atribuită o vizibilitate relevantă rolului beneficiarilor naţionali ai proiectului. Atunci când este cazul, materialele vor fi distribuite partenerilor, părţilor interesate, beneficiarilor, participanţilor la întrevederi, etc. Evenimentele de presă vor fi organizate în strânsă coordonare cu oficiul donatorului din Republica Moldova. În plus, experienţa anterioară de coordonare cu SDC va asigura respectarea cerinţelor SDC de la bun început şi pe parcursul implementării proiectului, în toate evenimentele publice.

4. Raportare, monitorizare şi evaluare

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), în calitate de agenţie de implementare şi Biroul pentru Relaţii cu Diaspora (BRD), în calitate de partener principal al proiectului, se angajează să acţioneze în deplină conformitate cu cerinţele şi obligaţiunile contractuale OIM şi SDC la implementarea proiectelor finanţate de Elveţia. OIM şi BRD vor coordona şi asigura monitorizarea internă a proiectului, în conformitate cu indicatorii cadrului logic şi în baza planului de lucru, cu accent pe următoarele domenii de implementare a proiectului:

a) relevanţa şi calitatea designului;

b) impactul;

c) eficienţa şi implementarea realizărilor şi activităţilor proiectului;

d) eficacitatea; şi

e) sustenabilitatea proiectului.

Toate acestea vor fi realizate prin: monitorizarea desfăşurării proiectului şi a rezultatelor, care să permită modificarea, întreruperea sau continuarea diferitelor componente ale proiectului în timp util. Pentru a evalua rezultatele proiectului, a fost elaborat un set de indicatori obiectiv verificabili, care vor fi monitorizaţi în mod sistematic. Recomandările şi concluziile partenerilor de proiect şi a beneficiarilor vor fi analizate permanent şi integrate în activitatea OIM, permiţând în acelaşi timp încorporarea şi funcţionarea sustenabilă a rezultatelor proiectului. Oficiul OIM la Geneva şi la Biroul Regional Viena respectiv vor menţine o echipă de specialişti pentru a se implica, în funcţie de necesităţi, în monitorizarea tuturor procedurilor şi deciziilor, financiare şi de program, luate în procesul de executare a proiectului pe teren. Monitorizarea continuă va asigura respectarea termenelor-limită interni ai proiectului şi corespunderea raportului de recomandări şi a implementării cu obiectivele acestuia şi cu necesităţile grupurilor ţintă. Monitorizarea şi evaluarea proiectului va fi bazată pe o evaluare periodică a progreselor privind livrarea rezultatelor concrete, orientate spre realizarea obiectivelor generale ale proiectului.

Proiectul este parte a unui program tematic mai amplu al SCD privind migraţia şi dezvoltarea, inclusiv, alte două proiecte, implementate respectiv de către PNUD în Moldova şi Agenţia Internaţională pentru Informaţie din Ţara de Origine (IASCI). Pentru a asigura monitorizarea şi evaluarea eficientă a rezultatelor proiectului şi pentru a menţine o cooperare continuă între toţi partenerii proiectului la toate etapele de implementare ale acestuia va fi creat un Comitet de Coordonare comun pentru toate cele trei proiecte, care se va întruni o dată în şase luni. Membrii Comitetului de Coordonare vor oferi opinii cu privire la lecţiile învăţate, vor propune acţiuni corective pentru a soluţiona problemele, vor asigura responsabilizarea şi vor înainta recomandări cu privire la modul de îmbunătăţire a calităţii intervenţiilor. OIM va pregăti şi prezenta membrilor Comitetului de Coordonare planuri semi-anuale de activitate şi rapoartele periodice întocmite în conformitate cu standardele OIM. Pentru a asigura o coordonare şi comunicare strânsă la nivel operaţional între cele trei proiecte, partenerii de implementare (OIM / BRD, PNUD şi IASCI) vor convoca lunar întrevederi de coordonare tehnică.

În colaborare cu Comitetul de Coordonare, OIM va prezenta autorităţii contractante spre aprobare, în mod sistematic, rapoarte de progres (narative şi financiare) în conformitate cu instrucţiunile şi structura solicitată de către donator. Rapoartele vor include, de asemenea, o privire de ansamblu asupra distribuirii resurselor misiunii, un program de lucru pentru perioada următoare, indicaţii cu privire la economii financiare posibile sau propuneri pentru realocări. Un raport final (narativ şi financiar), în conformitate cu cerinţele, instrucţiunile şi structura solicitată de către donator, însoţit de situaţia financiară finală, va fi prezentat în termen de şase luni după finalizarea proiectului.

OIM nu va purta răspundere pentru efectuarea unei evaluări a proiectului, având în vedere că SDC va solicita şi va finanţa o astfel de evaluare pentru întregul portofoliu privind migraţia şi dezvoltarea.

5. Sustenabilitate

A. Măsuri de reducere a riscurilor

Cel mai mare risc pentru activităţile proiectului de consolidare a capacităţilor care vizează funcţionarii guvernamentali ar putea fi faptul că numirile, inclusiv a punctelor focale pentru diasporă din ministerele de resort, sunt predispuse la fluctuaţii politice. Acest risc poate fi redus prin asigurarea implicării instituţiilor guvernamentale relevante la mai multe niveluri - în primul rând, a factorilor de decizie la nivel de politici, care să acorde sprijin general şi orientări privind cooperarea cu BRD în domeniul diasporei, iar la nivel tehnic prin implicarea punctelor focale din diasporă.

Urmează a fi purtate discuţii privind numirea secretarilor de stat în cadrul ministerelor, care ar permite continuitatea tuturor proiectelor şi dezvoltarea politicilor indiferent de ciclurile electorale. Un risc legat de aceasta este şi rotaţia personalului la nivel tehnic. Pentru a-l depăşi, beneficiarii instruirilor din cadrul programului actual vor transfera experienţa dobândită colegiilor, de exemplu prin schimbul de rapoarte după participarea la cursuri/vizite de studiu; distribuirea materialelor şi desfăşurarea briefing-urilor. În plus, raportarea permanentă şi informarea sistematică a colegiilor la nivel decizional va aduce la conştientizarea instituţionalizată şi profundă a necesităţii de a sprijini activitatea BRD în cadrul instituţiei acestora.

Pentru unele dintre activităţile orientate spre politici, care depind foarte mult de finanţarea din partea Guvernului în ceea ce priveşte programarea ulterioară (follow-up), există riscul potenţial că programele pilot nu vor beneficia de finanţare de la Guvern pentru a fi continuate. Cu toate acestea, proiectul prevede o pârghie importantă pentru a oferi instrumente instituţiilor respective ca acestea să meargă pe calea implementării deciziilor existente. În plus, activităţile au fost proiectate într-o manieră reproductibilă pentru partenerii naţionali.

Unele asociaţii ale diasporei/migranţilor ar putea manifesta o lipsă de încredere în autorităţile guvernamentale, nedorind să se implice în procesul consultativ privind diaspora sau în proiectele comune de dezvoltare în care este implicat Guvernul. În timp ce încrederea nu poate fi construită peste noapte, se anticipează că acest proiect va contribui la stabilirea/consolidarea legăturilor şi încrederii între Guvern şi grupurile diasporei.

La modul general, va fi instituit un Comitet de Coordonare al Proiectului, cu un grad înalt de participare, în scopul supravegherii deciziilor majore ale proiectului şi al evaluării riscului atât pentru proiectul de ansamblu, cât şi pentru elementele individuale ale acestuia la diferite etape specifice ale desfăşurării.

B. Mecanisme pentru sustenabilitate

Strategia de implementare are drept scop instituirea mecanismelor durabile , capabile de a funcţiona independent şi eficient după finalizarea proiectului, prin punerea accentului pe dezvoltarea capacităţilor şi având aspecte operaţionale puse în aplicare de către agenţiile guvernamentale respective sau în strânsă colaborare cu acestea. Pentru a asigura longevitatea activităţilor, adiţional la elementele generale ale strategiei de intervenţie, o atenţie deosebită trebuie acordată următoarelor elemente:

Aspect financiar. Proiectul se va orienta spre o sinergie cu alte iniţiative în proces de desfăşurare, în scopul utilizării flexibile a resurselor, iar resursele însele vor servi drept pârghie de pledare pentru alocaţiile bugetare de stat în domeniul diasporei.

Nivel instituţional. Partenerii de proiect vor aplica mai multe metode pentru a realiza proprietatea asupra rezultatelor şi sustenabilitatea la nivel local:

▪ la cele mai timpurii etape ale implementării va fi asumat un angajament de durată de către Guvernul Republicii Moldova;

▪ vor fi puse în aplicare o serie de structuri şi cunoştinţe instituţionale însoţitoare, care vor continua să existe, să motiveze şi să transpună rezultatele după finalizarea proiectului;

▪ rapoartele de monitorizare sau de progres vor conţine recomandări concrete pentru activităţile ulterioare (follow-up);

▪ toate activităţile de consolidare a capacităţilor vor oferi cunoştinţe instituţionale pentru viitoarele proiecte guvernamentale, vor fi însoţite de instrumente practice pentru a fi reproduse şi vor conduce la perfecţionarea codurilor de conduită şi a profesionalismului.

Nivel de politici . Proiectul va furniza mijloacele necesare partenerilor guvernamentali şi beneficiarilor prin consolidarea capacităţilor, prin suport de ordin tehnic şi informaţional, precum şi prin implicarea acestora în activităţi de monitorizare şi evaluare. O astfel de abordare permite soluţionarea problemelor de migraţie şi dezvoltare în Moldova, implică şi abilitează societatea civilă şi astfel ajută la dezvoltarea soluţiilor durabile pentru provocările ulterioare. Unele dintre activităţile proiectului sunt concepute ca iniţiative-pilot, pentru a învăţa lecţii, care vor sta la baza elaborării politicilor şi vor promova includerea activităţilor pilot respective în programele promovate de Guvern.

Anexa A2

la Memorandumul de Înţelegere semnat între

Cancelaria de Stat şi Agenţia Elveţiană

pentru Dezvoltare şi Cooperare

la Chişinău la 17 mai 2016

PROIECTUL "MIGRAŢIE ŞI DEZVOLTARE LOCALĂ INTEGRATA"

Ţara: Republica Moldova

Obiectivele proiectului conform Cadrului de Parteneriat Naţiunile Unite - Republica Moldova:

Obiectivul 1.1: Consolidarea instituţională: transparenţă, responsabilitate şi eficienţă sporite ale autorităţilor publice centrale şi locale

Obiectivul 2.1: Oamenii au acces la dezvoltare regională mai durabilă, la oportunităţi economice – în special, în inovaţie şi agricultură, şi la munca decentă

Obiectivul 2.1.2: Autorităţile publice locale şi partenerii din Nord, Centru, Sud, Chişinău, regiunile de dezvoltare UTA Gagauz Yeri şi Transnistria au în mai mare măsură posibilitatea de a avea acces echitabil la servicii de calitate

Obiectivul 2.4: Protecţie socială: Oamenii se bucură de un acces echitabil la un sistem îmbunătăţit de protecţie socială

Durata Proiectului: 2015-2018

Început/finalizarea planificată: august 2015 – decembrie 2018 (prima etapă de implementare august 2015- August 2017)

Agenţia de Implementare: Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

Buget total estimat: 2,819,840 USD (1,941,385 USD pentru perioada august 2015 - august 2017)

1. Lista abrevierilor

Apa San – Proiectul Elveţian de Apă şi Sanitaţie din Moldova

BRD – Biroul pentru Relaţii cu diaspora, Cancelaria de Stat

CALM – Congresul Autorităţilor Locale din Moldova

CEDAW – Comitetul Naţiunilor Unite pentru Eliminarea Discriminării faţă de Femei

APC – Autorităţi Publice Centrale

OSC – Organizaţie a Societăţii Civile

UE – Uniunea Europeană

GIZ – Întreprinderea Federală Germană pentru Cooperare Internaţională

ALM – Asociaţie Locală de Migranţi

ABDO – Abordare bazată pe Drepturile Omului

PCDLI – Program Comun de Dezvoltare Locală Integrată

BCIS – Biroul Comun de Informaţii şi Servicii

IASCI – Agenţia Internaţională pentru Informaţie din Ţara de Origine

IMC – Cooperare Intercomunitară

IMLDP – Proiectul Migraţie si de Dezvoltare Locală Integrată

OIM – Organizaţia Internaţională pentru Migraţie

APL – Autorităţi Publice Locale

LVRP – Program Local de Reîntoarcere Voluntară

M&E – Monitorizare şi Evaluare

M&D – Migraţie şi Dezvoltare

MMPSF – Ministerul Muncii, Protecţiei Social şi Familiei

MOMID – Integrarea Migraţiei în Strategiile de Dezvoltare a Moldovei

ANOFM – Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă

PSC – Comitetul de Coordonare al Proiectului

PST – Echipa de Suport a Proiectului

SDC – Agenţia Elveţiană pentru Cooperare şi Dezvoltare

SysLab – Laboratorul Sistemelor pentru Inovaţie şi Angajare în Cîmpul Muncii

ATOFM – Agenţia Teritorială de Ocupare a Forţei de Muncă

PNUD – Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

UN Women – Entitatea Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea Femeilor

USAID – Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională

VRP – Program de Reîntoarcere Voluntară

2. Sumar executiv

Guvernul recunoaşte angajamentul său de a corela migraţia şi dezvoltarea la nivel local, dar, la momentul actual, nu există o abordare cuprinzătoare şi integrată privind migraţia şi dezvoltarea locală şi, pînă în prezent, nu există nici o intervenţie concretă şi sistematică în acest domeniu. Pot fi remarcate doar foarte puţine sinergii şi acţiuni comune între intervenţiile de dezvoltare locală şi programele de migraţie actuale, deoarece cea mai mare parte a acţiunilor de politici şi din cadrul proiectelor în domeniul migraţiei şi dezvoltării sunt efectuate la nivel naţional, în timp ce autorităţile publice locale (APL) nu dispun de capacităţile şi abilităţile necesare de a iniţia şi implementa acţiuni de corelare eficientă între migraţie şi dezvoltarea locală. Există o necesitate evidentă de a îndrepta o atenţie sporită şi capacităţi substanţiale spre o abordare mai planificată şi cuprinzătoare a migraţiei şi dezvoltării locale în Republica Moldova.

Instituţiile de la toate nivelurile guvernamentale conştientizează tot mai mult faptul că migraţia este unul dintre factorii de dezvoltare; acest lucru este valabil mai ales cu referire la migranţi şi sprijinul lor potenţial pentru comunităţile de acasă prin îmbunătăţirea serviciilor esenţiale locale (apă, canalizare, educaţie, sănătate şi servicii sociale), la transferul de cunoştinţe şi competenţe şi la oportunităţile generatoare de venituri.

Proiectul propus este conceput pentru a susţine autorităţile publice centrale (APC) şi cele locale în dezvoltarea şi implementarea politicilor strategice, a metodologiilor şi instrumentelor legate de migraţia temporară, permanentă şi circulară şi corelarea acestora cu procesele de dezvoltare locală, ceea ce va permite iniţierea şi implementarea în continuare a serviciilor îmbunătăţite şi a iniţiativelor generatoare de venituri, asigurînd accesul egal pentru femei, copii, tineri, vîrstnici, persoane cu dizabilităţi, şi alte grupuri de populaţie din localităţile ţintă. Mai mult decît atît, proiectul are la bază o abordare de replicabilitate, cu potenţial pentru extindere, prin consolidarea intensivă a capacităţilor autorităţilor publice naţionale şi locale de a planifica/gestiona mai eficient bugetele şi de a gestiona serviciilor publice cu participarea membrilor comunităţii, inclusiv a migranţilor.

Obiectivul general al proiectului este: comunităţile afectate de migraţie beneficiază de servicii locale de bază îmbunătăţite, şi anume aprovizionarea cu apă şi sanitaţie, sănătate, serviciile sociale şi educaţie, precum şi au acces la oportunităţi generatoare de venituri, inclusiv susţinere mai semnificativă pentru reintegrarea în cîmpul muncii a persoanelor revenite.

Avînd în vedere contextul specific al dezvoltării locale, situaţia actuală şi necesităţile, proiectul stabileşte două obiective principale:

Obiectivul 1: Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt abilitate, au capacităţi şi resurse pentru a presta servicii calitative de reintegrare în cîmpul muncii tuturor persoanelor revenite.

Obiectivul 2: Autorităţile publice locale au capacităţi şi resurse de a implica membrii comunităţii, inclusiv migranţii şi de a promova transferul de cunoştinţe (know-how) din străinătate în scopul îmbunătăţirii serviciilor esenţiale locale şi de a oferi oportunităţi pentru activităţi generatoare de venituri.

Ambele componente ale proiectului evidenţiază dreptul de proprietate şi consolidarea capacităţilor la nivel naţional şi local pentru a permite dezvoltarea socio-economică, a asigura susţinere pentru ocuparea forţei de muncă, a reduce disparităţile şi inegalităţile, inclusiv cele de gen, a oferi oportunităţi generatoare de venituri şi a asigura o dezvoltare locală durabilă. Proiectul va aplica abordări bazate pe respectarea drepturilor omului şi egalităţii de gen, inclusiv modele de abilitare şi mobilizare a comunităţii cu implicarea migranţilor, precum şi diverse instrumente pentru furnizarea de servicii eficiente.

Intervenţia susţine punerea în aplicare a priorităţilor naţionale de dezvoltare, în acelaşi timp răspunzînd la provocările reformei acţionate de Uniunea Europeană. Ea este bazată pe priorităţile Programului Guvernului 2015-2018, Strategia Naţională de Dezvoltare Moldova 2020, Strategia Naţională de Descentralizare 2012-2015, Strategia privind Migraţia şi Azilul, Strategia Naţională privind Egalitatea de Gen, Cadrul de Parteneriat al Naţiunilor Unite 2013-2017, Strategia de Cooperare a Elveţiei cu Republica Moldova pentru 2014-2017. Proiectul tine cont, de asemenea, de recomandarea expusă în Raportul Grupului de lucru pentru Revizuirea Universală a Republicii Moldova privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor.

3. Analiza situaţiei şi a condiţiilor premergătoare

În ultimii ani, Republica Moldova a înregistrat o dezvoltare socioeconomică pozitivă, atingînd una dintre cea mai mare rate de creştere economică în regiune în 2013 - 8%. Creşterea economică a fost alimentată de creşterea consumului, odată cu impulsionarea remitenţelor trimise de către migranţii moldoveni, care au alcătuit aproape 21% din PIB. Împreună cu efectul macroeconomic al remitenţelor la nivel naţional, sumele băneşti trimise din străinătate au contribuit, în principal, la abilitarea unor segmente ale grupurilor dezavantajate, la reducerea sărăciei, sporirea şcolarizării copiilor şi stimularea afacerilor la nivel local 1 . Cu toate acestea, una dintre principalele provocări şi preocupări ale autorităţilor moldoveneşti rămîne a fi asigurarea dezvoltării social-economice durabile a ţării. Totodată, efectele pozitive ale dezvoltării economice abia de se fac simţite de comunităţile rurale, deoarece discrepanţele între mediul rural şi cel urban sunt în continuă creştere 2 . Populaţia rurală rămîne a fi cea mai vulnerabilă, atît privind bunăstarea socială şi economică, cît şi securitatea.

Vulnerabilitatea populaţiei din mediul rural este condiţionată în mare parte de accesul limitat la serviciile de bază - educaţie, ocrotire a sănătăţii, aprovizionare cu apă potabilă şi salubritate, precum şi lipsa locurilor de muncă, acesta fiind factorul major care serveşte drept impuls pentru populaţia aptă de muncă să caute oportunităţi mai bune în străinătate. Potrivit datelor recente, 38% din populaţie nu are acces la apă potabilă şi în jur de 43% din populaţia rurală nu este conectată la infrastructura de aprovizionare cu apă 3 .

______________________

1 Sinteză Politică - UNDP

2 Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în 2014 diferenţa de venituri între populaţia rurală şi urbană a fost de 469 lei în medie; transferul de bani din străinătate fiind important pentru 23,2% din venitul gospodăriei rurale, în comparaţie cu 12,7% în zonele urbane.

3 Studiu sociologic privind accesul femeilor şi bărbaţilor din categoriile vulnerabile la servicii şi procesul decizional la nivel local, UN WOMEN, 2012

Lipsa serviciilor de bază în multe zone rurale este, de asemenea, condiţionată de capacităţile instituţionale şi financiare reduse ale APL de a asigura un mediu socio-economic favorabil. Fragmentarea excesivă a mediului rural şi capacităţile financiare limitate ale APL reprezintă în primul rînd preocupările reformei de descentralizare în proces de desfăşurare, care are ca scop consolidarea autonomiei publice locale şi îmbunătăţirea managementului public local şi a celui de prestare a serviciilor, asigurînd beneficii egale de pe urma reformei pentru toţi cetăţenii, inclusiv categoriile vulnerabile. Deşi au fost realizate progrese importante în reforma de descentralizare (nou sistem fiscal care acordă o autonomie financiară mai mare APL), totuşi îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor, în special din categoriile vulnerabile, rămîne o prioritate a agendei de reforme a Guvernului

După ultimele alegeri parlamentare, Guvernul nou-format a reiterat angajamentul şi disponibilitatea sa de a pune în aplicare un program complex de activitate a Guvernului, avînd integrarea europeană ca pilon fundamental de ordin politic. Recentul Raport de Progres privind Politica Europeană de Vecinătate a prezentat concluzii mixte, subliniind că elaborarea documentelor de politici şi armonizarea legislaţiei este dinamică şi cuprinzătoare, în timp ce procesul de punere în aplicare este lent şi provoacă probleme în sectoarele-cheie. În acelaşi timp, actualele documente strategice adoptate în Moldova reflectă transformările sistemice şi modificările considerabile în multe domenii prioritare - educaţie, migraţie şi dezvoltare, agricultură durabilă, dezvoltare locală şi regională, precum şi buna guvernare.

După 2009, provocările şi oportunităţile nevalorificate ale dezvoltării naţionale şi locale au creat o nouă paradigmă de dezvoltare în Strategia Moldova 2020, care evidenţiază importanţa creării unor sinergii între intervenţiile sociale şi economice, multiplicînd astfel impactul reformelor şi asigurînd sustenabilitatea. Noua paradigmă de dezvoltare socio-economică a Republicii Moldova a creat o nouă abordare a migraţiei, maximizînd efectul pozitiv al acesteia şi exploatînd potenţialul său de dezvoltare naţională şi locală. Conform studiilor recente, circa 479,000 de moldoveni sunt migranţi, 370,000 aflîndu-se în migraţie de lungă durată, iar 109,000 sunt migranţi circulari. Cu toate că 59% din migranţi şi-au exprimat intenţia de a reveni în Republica Moldova, pînă recent, migraţia a fost analizată ca un fenomen social cu un impact negativ asupra dezvoltării ţării.

Începînd cu 2010, migraţia şi dezvoltarea au fost recunoscute atît de către autorităţi naţionale cît şi de către comunitatea internaţională ca un subiect important pe agenda de dezvoltare a ţării. Odată cu adoptarea Strategiei Naţionale privind Migraţia şi Azilul 4 şi semnarea decretului Prim-ministrului nr.58-d 5 , la nivel naţional a fost stabilit un mecanism complex de integrare a migraţiei, au fost efectuate intervenţii la nivel de politici şi strategii pentru a asigura un cadru juridic şi instituţional durabil pentru migraţie şi dezvoltare 6 . În acelaşi timp, Biroul pentru Relaţii cu Diaspora a creat modele şi activităţi importante pentru consolidarea încrederii, participarea activă şi implicarea migranţilor şi a familiilor acestora în dezvoltarea naţională şi locală, prin promovarea transferului de cunoştinţe, expertiză, aptitudinilor şi fondurilor, reîntoarcerii şi reintegrării, a oportunităţilor de angajare. Deoarece un şir de dovezi şi studii solide au arătat că migraţia este un fenomen local şi că cele mai multe intervenţii au fost efectuate la nivel naţional. Există un decalaj clar în abordarea participativă şi complementară a unor astfel de probleme sensibile cum ar fi cele de gen, migraţie şi incluziune socială la nivel local. La momentul actual, nu există politici de implicare a migranţilor în dezvoltarea locală, deoarece migraţia lipseşte totalmente din principalele strategii de dezvoltare locală şi din Strategia Naţională de Descentralizare 7 .

În timp ce studiile arată ca mai mult de 44,000 de migranţi au intenţia de a se reîntoarce în Republica Moldova, multe din serviciile solicitate de aceştia şi familiile lor nu sunt disponibile sau greu de accesat la nivel local. Conform ultimelor date 8 , 73% din migranţi au exprimat o necesitate absolută de asistenţă privind asigurarea serviciilor de angajare în cîmpul muncii şi recrutare, inclusiv recunoaşterea calificărilor după reîntoarcerea în ţară. În condiţiile în care circa 32% de migranţi, predominant femei, sunt angajaţi în activităţi îngrijire socială şi de menaj în ţările de destinaţie, aceasta este o provocare şi în acelaşi timp o oportunitate pentru APC şi APL de a crea un mediu favorabil pentru angajare în cîmpul muncii, care să permită valorificarea abilităţilor migranţilor pentru un sistem durabil de asistenţă şi incluziune socială în Republica Moldova. Lipsa unor politici şi servicii în domeniul reîntoarcerii şi reintegrării pentru migranţi şi familiile lor au fost percepute ca fiind provocări în asigurarea migraţiei temporare, permanente şi circulare în Moldova. Toate acestea duc la excluderea în continuare a migranţilor din comunitate şi la gradul insuficient de valorificare a potenţialului financiar şi social ale acestora.

__________________________

4 Strategia Naţională privind Migraţia şi Azilul din 06.01.2012

5 Decretul Prim Ministrului nr.58 din 07.06.2013

6 Proiectul MOMID, implementat de către PNUD şi OIM

7 În 2016, Strategia Naţională de Decentralizare va fi revizuită

8 Studiu de piaţă Moldova: Maximizarea Impactului Migraţiei asupra Procesului de Dezvoltare, IASCI şi CIVIS, desfăşurat în cadrul proiectului "NEXUS Moldova" finanţat de Uniunea Europeană şi SDC (2013)

În pofida existenţei documentelor strategice în domeniul M&D şi a unor succese obţinute la nivel naţional, nu există nici o legătură coerentă şi de program între autorităţile publice naţionale şi locale abilitate în acest domeniu, sunt limitate capacităţile de a implica în mod semnificativ membrii comunităţii, în special femeile şi bărbaţii migranţi, să-şi aducă contribuţia la dezvoltarea comunităţilor de baştină, cu accent pe îmbunătăţirea serviciilor de bază la nivel local, transferul de cunoştinţe şi competenţe, oportunităţile de angajare şi generatoare de venituri. În plus, există o lipsă de capacităţi instituţionale, cunoştinţe şi modele viabile, care să permită implementarea efectivă a politicii în domeniul M&D, a unui program eficient de implicare şi de mobilizare a comunităţii şi a migranţilor la nivel local. Autorităţile publice locale rareori abordează acest aspect, ceea ce într-o mare măsură împiedică canalizarea eforturilor de dezvoltare locală spre valorificarea migraţiei în favoarea potenţialului de dezvoltare, sau spre reducerea consecinţelor negative ale acestui fenomen asupra dezvoltării locale.

4. Justificarea proiectului

Deşi studiile demonstrează dorinţa migranţilor de a investi în comunităţile lor de baştină şi Guvernul îşi asumă angajamentul de a corela migraţia şi dezvoltarea la nivel local, la momentul actual nu există o abordare sistematică şi la nivel de program privind migraţia şi dezvoltarea locală şi nu există intervenţii semnificative în domeniu.

Este evidentă lipsa de sinergii şi acţiuni comune între iniţiativele de dezvoltare locale şi programele actuale de migraţie. Proiectele de dezvoltare locale nu prevăd în mod explicit aspectul migraţiei, în timp ce cele mai multe dintre programele privind migraţia sunt concentrate în primul rînd la nivel naţional. Instituţiile de la toate nivelurile guvernamentale conştientizează tot mai mult faptul că migraţia este unul dintre factorii de dezvoltare; acest lucru este valabil mai ales pentru înşişi migranţii şi posibilitatea implicării comunităţii de baştină.

Există o necesitate evidentă de a acorda atenţie şi capacităţi substanţiale unei abordări mai programatice şi cuprinzătoare a migraţiei şi dezvoltării locale în Republica Moldova, atît la nivel de politici cît şi local. Astfel, proiectul va răspunde la următoarele necesităţi prioritare identificate pentru intervenţie:

• Lipsa şi/sau gradul limitat de aplicare a politicilor şi a serviciilor de reîntoarcere şi reintegrare pentru migranţi şi familiile lor sunt printre cele mai mari provocări în asigurarea incluziunii migranţilor în Republica Moldova. Toate acestea duc la excluderea ulterioară a migranţilor din comunitate şi potenţialul financiar şi la insuficienţa valorificării sociale a potenţialului acestora. La nivel naţional, există un stimul puternic şi un angajament de a asigura un mediu de mobilitate cuprinzător, bazat pe drepturile omului. Asigurarea unei politici coerente, bazate pe drepturile omului în domeniul migraţiei forţei de muncă şi a unui cadrul legal implementat la nivel local va aduce la o dezvoltare umană mai calitativă şi la obţinerea unor indicatori de performanţă socio-economică mai buni, necesare pentru o mai apropiată integrare în Uniunea Europeană

• În prezent, APL din Moldova nu dispun de capacităţile, competenţele, cunoştinţele şi modelele necesare pentru a lua în mod special în consideraţie nevoile migranţilor la elaborarea şi implementarea politicilor locale, precum şi la implicarea migranţilor în punerea în aplicare a priorităţilor locale. Din acest punct de vedere, justificarea proiectului este văzută în integrarea priorităţilor şi aspectelor de migraţie naţionale existente în guvernarea locală integrată şi managementul public, promovînd incluziunea membrilor comunităţii şi a migranţilor şi implicarea lor în dezvoltarea comunităţilor, cu accent pe îmbunătăţirea serviciilor de bază la nivel local (apă şi canalizare, ocrotirea sănătăţii, educaţie şi servicii sociale), transferul de cunoştinţe şi competenţe şi oportunităţile de angajare în cîmpul muncii.

• Pe lîngă rolul evident al migranţilor, există necesitatea de a facilita crearea şi participarea organizaţiilor diasporei/migranţilor la nivel local şi regional . Organizaţiile respective ar putea mobiliza resurse financiare şi de altă natură şi întreprinde acţiuni în beneficiul comunităţii. Astfel de acţiuni colective promovează dezvoltarea socio-economică, atenuînd, de asemenea, unele discrepanţe, inegalităţi şi provocări cauzate de migraţie.

Planul Naţional de Acţiuni pentru punerea în aplicare a Acordului de Asociere RM-UE 2014-2016 prevede gestionarea eficientă a migraţiei forţei de muncă, cu obiectivul de a consolida impactul pozitiv asupra politicii de dezvoltare şi de ocupare a forţei de muncă, care are ca scop creşterea numărului şi calităţii locurilor de muncă (Titlul IV, Capitolul 4). De asemenea, acelaşi document (Titlul IV, Capitolul 1) prevede dezvoltarea capacităţilor instituţionale ale APL de a atrage resurse financiare pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea strategiilor de dezvoltare locală şi asigurarea unui mecanism foarte participativ pentru procesul decizional la nivel local şi furnizarea eficientă a serviciilor.

Strategia de cooperare SDC 2014-2017 pentru Republica Moldova oferă cadrul strategic principal pentru susţinerea din partea Elveţiei acordată Republicii Moldova. Proiectul propus va contribui direct la realizarea Programului Tematic Adiţional Migraţie şi Dezvoltare. Acesta este pe deplin în conformitate cu opţiunile identificate în Strategie: consolidarea relaţiilor cu diaspora/migranţii din Republica Moldova şi promovarea mecanismelor de implicare umană, socială şi financiară a acestora în dezvoltarea comunităţilor lor de origine; acordarea asistenţei pentru consolidarea capacităţilor autorităţilor naţionale şi locale din Republica Moldova de a gestiona procesele de migraţie şi crearea de sinergii între acest proiect şi domeniile de ocrotire a sănătăţii şi aprovizionare cu apă.

"Guvernarea Democratică, Echitatea Justiţiei şi Drepturile Omului" şi "Dezvoltarea Umană şi Incluziunea Socială" sunt două din cele trei domenii principale de cooperare stabilite în Cadrul de Parteneriat Naţiunile Unite - Republica Moldova pentru 2013-2017, care conţin astfel de prevederi ca "creşterea transparenţei, responsabilităţii şi eficienţei autorităţilor publice centrale şi locale" şi "Oamenii se bucură de acces la dezvoltarea regional mai durabilă, oportunităţi economice şi locuri de muncă decente".

În conformitate cu aceasta, PNUD propune o iniţiativă menită să exploreze posibilităţile unei legături sistemice şi eficiente între migraţie şi dezvoltarea locală. La nivel central, în prezent, fiecare unitate de proiectare a politicii guvernamentale ia în calcul impactul migraţiei la elaborarea noilor politici şi la evaluarea implementării acestora. De asemenea, în toate ministerele de resort sunt desemnate puncte focale pentru reîntoarcere şi reintegrare. Prin urmare, proiectul propus oferă cadrul pentru tranziţia de la nivel central la nivel regional şi local. Această schimbare ar permite garantarea faptului că politicile elaborate la nivel naţional au atins beneficiari primari. Acest lucru ar alimenta, de asemenea, politicile politic cu experienţa şi bunele practici obţinute în acest domeniu.

Propunerea ia în consideraţie oportunităţile de dezvoltare şi provocările dezvoltării locale, precum şi potenţialul autorităţilor publice locale, a membrilor comunităţii şi migranţilor de a se implica şi a contribui la îmbunătăţirea serviciilor locale şi activităţile generatoare de venituri prin perspective bazate pe drepturile omului şi egalitate de gen. Acest lucru este deosebit de relevant pentru comunităţile cu un nivel ridicat de migraţie şi şomaj, migraţie internă, precum şi cu probleme legate de tineret, ocrotirea sănătăţii şi educaţie, infrastructură. Prin intermediul guvernării locale consolidate, a managementului public local, a unor modele viabile de mobilizare şi implicare, APL, împreună cu migranţii şi membrii comunităţii – bărbaţi şi femei – vor putea să contribuie în comun la îmbunătăţirea standardelor de viaţă pentru toate grupurile comunitare, asigurînd accesul la serviciile de bază şi creînd un mediu social-economic favorabil.

5. Strategia de intervenţie

5.1. Metodologia

Abordările metodologice cheie care urmează să fie aplicate de către proiectul propus sunt următoarele: consolidarea capacităţilor de elaborare şi implementare a politicilor, mobilizare comunitară pentru abilitare, crearea parteneriatelor şi inovaţia - toate includ principiile participării, transparenţei, responsabilităţii, egalităţii de gen şi nediscriminării.

Activînd în 166 de ţări, PNUD utilizează prezenţa sa la nivel global şi experienţa sa pentru a ajuta naţiunile să-şi consolideze instituţiile prin susţinerea elaborării politicilor, proceselor, abilităţilor, cunoştinţelor, de care au nevoie, pentru a-şi îmbunătăţi performanţa şi a contribui la realizarea obiectivelor naţionale de dezvoltare. Prezentul proiect va fi ghidat de abordarea "dezvoltare a capacităţilor în 5 paşi" 9 a PNUD: implicarea părţilor interesate la dezvoltarea capacităţilor; evaluarea capacităţilor şi necesităţilor; formularea unui răspuns privind dezvoltarea capacităţilor; punerea în aplicare a răspunsului privind dezvoltarea capacităţilor; evaluarea dezvoltării capacităţilor. Cele trei nivele ale capacităţilor: crearea unui mediu care să permită procesul (politici, legislaţie etc.), nivelul organizaţional (politici interne, acorduri, proceduri şi cadre) şi nivelul individual (competenţe tehnice, cunoştinţe şi experienţă) vor fi abordate de proiectul propus, deoarece ele sunt reciproc interactive. Astfel, la nivel central, vor fi consolidate capacităţile MMPSF, ANOFM şi ATOFM de prestare a serviciilor de reintegrare în cîmpul muncii, iar la nivel locale - APL, membrii comunităţii, inclusiv migranţii, vor obţine cunoştinţe şi competenţe de planificare comună, întocmire a bugetului şi furnizare eficientă a serviciilor.

___________________________

9 http://www.undp.org/content/dam/aplaws/publication/en/publications/capacity- development/support- capacity- development- the- undp- approach/CDG_Brochure_2009.pdf

În activitatea la nivel regional şi local, va fi aplicat principiul bine testat de mobilizare a comunităţii pentru abilitare - ajustat la domeniul de aplicare şi necesităţile proiectului – asigurînd că toate intervenţiile şi iniţiativele-pilot sunt planificate, desfăşurate şi gestionate cu implicarea maximă a beneficiarilor (membri ai comunităţii, inclusiv migranţi), asigurîndu-se astfel dreptul de proprietate asupra iniţiativelor. Mobilizarea comunităţii este un proces, prin care acţiunea este stimulată de însăşi comunitatea, sau de către alţii, migranţii de exemplu, care este planificată, efectuată şi evaluată de către membrii comunităţii, grupuri şi organizaţii în mod participativ şi susţinut pentru a îmbunătăţi standardele generale de viaţă în regiuni. Procesul de mobilizare a comunităţii este, de asemenea, perceput ca un instrument puternic în împuternicire a femeilor şi a grupurilor vulnerabile.

Parteneriate – în toate intervenţiile atît la nivel central cît şi local, APC şi APL, prin intermediul organelor reprezentative ale acestora, (CALM) şi membri ai comunităţii, inclusiv migranţii se vor reuni (în special privind formularea şi implementarea politicilor, instruire, mobilizare a comunităţii pentru abilitare şi asociaţiile după oraşul natal) pentru a identifica cele mai eficiente modalităţi de cooperare pentru furnizarea serviciilor de reintegrare, precum şi pentru modernizarea serviciilor publice locale, transferul de cunoştinţe, şi crearea oportunităţilor de angajare în cîmpul muncii în comunităţile lor de origine.

Inovaţie – deoarece provocările de dezvoltare devin tot mai complexe, inter-conectate şi ritmul de schimbare nu are precedent, devine mult mai important de a răspunde provocărilor complexe cu soluţii agile şi flexibile, precum şi a schimba modul standard de acţionare. Din 2012, PNUD a investit în explorarea inovaţiei prin asigurarea finanţării iniţiale a iniţiativelor, avînd convingerea că inovaţia apare prin explorarea practică a noilor modalităţi de abordare a problemelor vechi. Acest proiect nu va fi o excepţie, deoarece în cadrul lui vor fi testate astfel de modele ca colectarea din mai multe surse (crowdsourcing) a ideilor membrilor comunităţii şi migranţilor,a grupurilor de bărbaţi, femei, tineri etc., scheme de susţinere, aplicaţii mobile si TIC pentru furnizarea de servicii mai bune etc.

Astfel, după cum se vede din cele expuse mai sus, integrarea migraţiei în dezvoltare locală necesită o abordare sistematică, tangibilă şi programatică. Proiectul actual este propus să fie bazat pe rezultatele obţinute în timpul punerii în aplicare a 3 faze ale PCDLI (2007-2015) , care a pus în practică cea mai mare parte a abordărilor metodologice şi cadrelor strategice menţionate mai sus. Acest proiect aplică o planificare integrată şi sistematică de dezvoltare şi management local, prin includerea atît a nivelului central cît şi a celui local. PCDLI a creat o platformă durabilă de intervenţie la nivel central, prin sprijinirea Guvernului în promovarea şi punerea în aplicare a reformei de descentralizare, iar la nivel local, concentrîndu-se asupra consolidării capacităţilor şi creării unor mecanisme pentru îmbunătăţirea serviciilor publice locale şi crearea oportunităţilor generatoare de venituri, urmînd principiile protecţiei drepturilor omului şi egalităţii de gen. În prezent, mai mult de 200 de APL sunt capabile de a planifica şi a stabili în mod strategic priorităţile iniţiativelor de dezvoltare locală, dispun de sisteme şi proceduri puse în aplicare pentru a asigura gestionarea mai eficientă a resurselor financiare şi umane, a achiziţiilor publice şi prestării serviciilor publice locale. PCDLI a implementat o abordare inovatoare de furnizare a serviciilor eficiente prin cooperare intercomunitară (IMC) la nivel local, avînd ca beneficiari mai mult de 100,000 de oameni, care se bucură de servicii îmbunătăţite de aprovizionare cu apă şi sanitaţie, de gestionare a deşeurilor solide, întreţinere a drumurilor, dezvoltare economică locală şi iluminare stradală. Pentru a asigura durabilitatea şi replicarea IMC, a fost perfecţionat cadrul de reglementare, care să permită crearea şi funcţionarea întreprinderilor IMC.

Pentru a asigura maximizarea impactului şi a obţine rezultate tangibile, intervenţia proiectului prevede sinergii puternice cu BRD/OIM şi Nexus , ca parte componentă a intervenţiei programatice, finanţate de către SDC. Astfel, în cadrul primei componente, PNUD va coordona îndeaproape şi va facilita schimbul de bune practici cu NEXUS privind serviciul de reintegrare în cîmpul muncii pentru femeile şi bărbaţii reveniţi, precum şi proiectarea şi funcţionalitatea mecanismului de referire, în care NEXUS este o componentă cheie. PNUD va colabora, de asemenea, cu OIM, avînd la baza acestei conlucrări experienţa îndelungată a OIM de activitate comună cu MMPSF privind serviciile de reintegrare şi ‘localizarea′ punctelor focale pentru reintegrare. Pentru a asigura o legătură eficientă şi fiabilă între priorităţile la nivel naţional şi local privind M&D, PNUD va conlucra în strînsă legătură cu BRD/OIM asupra următoarelor: testarea în comunităţile ţintă propuse de PNUD a conceptelor şi metodologiilor, care au fost deja elaborate (privind crearea şi consolidarea asociaţiilor diasporei, VRP, scheme de susţinere), instituţionalizarea şi cooperarea cu punctele focale locale pentru migraţie, elaborarea în comun a unui program general de migraţie şi dezvoltare, consolidarea capacităţii de dezvoltare pentru CALM. De asemenea, PNUD va alimenta încontinuu procesul decizional şi perfecţionarea cadrului de reglementare, care este în competenţa BRD/OIM, cu lecţii învăţate şi rezultate ale activităţii la nivel local (furnizarea datelor dezagregate după gen privind migranţii, colectate de APL şi de la asociaţiile locale de migranţi, pentru bazele de date privind cartografierea diasporei; va împărtăşi lecţiile învăţate privind schemele de susţinere testate la nivel local pentru a fi luate în consideraţie la ajustarea cadrului normativ privind schemele de susţinere; va oferi cele mai bune practici pentru asociaţiile diasporei, pliante etc.).

5.2. Logica intervenţiei

Obiectivele şi rezultatele proiectului

Obiectivul general al proiectului este: Comunităţile afectate de migraţie beneficiază de servicii locale de bază îmbunătăţite, şi anume aprovizionarea cu apă şi sanitaţie, sănătate, servicii sociale şi de educaţie, şi au acces la oportunităţi generatoare de venituri, inclusiv susţinere mai semnificativă pentru reintegrarea în cîmpul muncii a persoanelor repatriate. Proiectul îşi propune să acorde sprijin APC şi APL în dezvoltarea şi implementarea politicilor strategice, a metodologiilor şi procedurilor legate de migraţia temporară, permanentă şi circulară şi a strategiilor de dezvoltare locală, ceea ce ulterior va permite elaborarea şi punerea în aplicare a iniţiativelor de îmbunătăţire a serviciilor integrate şi a celor generatoare de venituri, asigurînd acces egal pentru femei, copii, tineri, vîrstnici, persoane cu dizabilităţi şi alte grupuri ale populaţiei din localităţile selectate. Mai mult decît atît, proiectul este conceput ca o abordare replicabilă, cu potenţial pentru extindere, cu consolidarea intensă a capacităţilor autorităţilor publice naţionale şi locale de a planifica, gestiona, calcula bugetul şi implementa mai eficient managementul serviciilor publice cu participarea membrilor comunităţii, inclusiv a migranţilor.

Avînd în vedere contextul specific de dezvoltare locală, situaţia actuală şi necesităţile, proiectul stabileşte două Obiective:

Obiectivul 1: Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă sunt abilitate, au capacităţi şi resurse pentru a presta servicii calitative de reintegrare în cîmpul muncii tuturor persoanelor revenite.

Obiectivul 2: Autorităţile publice locale au capacităţi şi resurse de a implica membrii comunităţii, inclusiv migranţii şi de a promova transferul de cunoştinţe (know-how) din străinătate în scopul îmbunătăţirii serviciilor de bază locale şi de a oferi oportunităţi pentru activităţi generatoare de venituri.

Primul obiectiv al proiectului : Odată cu adoptarea de către Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a Planului de Acţiuni privind stimularea reîntoarcerii şi reintegrării muncitorilor migranţi, a fost creat un cadru strategic pentru reîntoarcere şi reintegrare, în scopul asigurării şi a susţinerii migraţiei circulare, temporare şi permanente. Acordarea asistenţei în implementarea acestui Plan de Acţiuni este importantă din doua motive: sustenabilitatea eforturilor M&D la nivel naţional şi local şi crearea şi implementarea serviciilor publice calitative şi integrate pentru toate grupurile de populaţie, inclusiv femeile şi bărbaţii migranţi. Proiectul va acorda asistenţă directă Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Agenţiilor de Ocupare a Forţei de Muncă în elaborarea şi implementarea unei politici cuprinzătoare de reintegrare şi reangajare şi a unui cadru de procedură, pentru a presta în mod eficient şi calitativ servicii de angajare la nivel local în 10 Agenţii pilot de Ocupare a Forţei de Muncă, în strînsă colaborare cu alţi parteneri naţionali şi locali de referinţă – NEXUS, Syslab, BCIS şi alţii. De asemenea, elaborarea noii Strategii Naţionale privind Ocuparea Forţei de Muncă va stabili noi priorităţi de muncă, în conformitate cu situaţia curentă şi obiectivele de dezvoltare naţională.

Al doilea obiectiv al proiectului: eforturile se vor concentra pe consolidarea capacităţilor APL de a efectua planificarea, întocmirea bugetului şi gestionarea serviciilor publice cu participarea membrilor comunităţii, inclusiv a migranţilor. Un accent deosebit va fi plasat pe capacităţile autorităţilor publice locale de a mobiliza şi implica membrii comunităţii şi migranţii în furnizarea eficientă a serviciilor locale, transferul de cunoştinţe şi competenţe, ocuparea forţei de muncă şi crearea oportunităţilor generatoare de venituri. Abilitarea şi implicarea membrilor comunităţii şi a migranţilor prin intermediul schemelor de susţinere şi a Asociaţiilor Locale de Migranţi (ALM) este considerată o componentă vitală pentru dezvoltarea locală. Un accent deosebit va fi pus pe modernizarea infrastructurii şi furnizarea de servicii prin intermediul cooperării intermunicipale şi a altor forme de cooperare. Pentru a asigura abordarea integrată şi echitabilă a managementului şi dezvoltării la nivel local, asistenţă pentru dezvoltarea iniţiativelor de transfer de cunoştinţe şi competenţe, precum şi pentru implementarea creării inovatoare a locurilor de muncă şi a activităţii economice, vor fi acordate oportunităţi de promovare a investiţiilor, cu un accent special pe migranţi şi membrii comunităţii. O atenţie deosebită îi va reveni asigurării egalităţii de gen, precum şi includerii grupurilor vulnerabile - copii, persoanele în etate, persoanele cu dizabilităţi, minorităţile - o temă transversală în implementarea proiectului.

Rezultate şi activităţi ale proiectului

Rezultatul 1.1. Ministerul Muncii, Protecţiei Social şi Familiei (MMPSF) şi Agenţiile Teritoriale de Ocupare a Forţei de Muncă (ATOFM) dispun de cadrul de politici, instituţional, bugetar necesar pentru prestarea serviciilor de reintegrare în cîmpul muncii.

În conformitate cu acest Rezultat, proiectul va acorda asistenţă MMPSF în elaborarea metodologiilor pentru implementarea Planului de Acţiuni pentru Reîntoarcere şi Reintegrare a Muncitorilor Migranţi, precum şi elaborarea şi promovarea noii Strategii Naţionale privind Ocuparea Forţei de Muncă, care să integreze aspectele legate de migraţie.

Activitatea 1.1.1. Asistenţă acordată MMPSF în elaborarea, revizuirea şi implementarea unor metodologii, reglementări şi proceduri pentru instituţionalizarea şi funcţionalitatea punctelor focale pentru reintegrare în cadrul Agenţiilor Teritoriale de Ocupare a Forţei de Muncă (ATOFM).

În cadrul acestei activităţi, proiectul va acorda asistenţă MMPSF şi ANOFM în conceptualizarea şi implementarea la nivel local a modelului de serviciu de reintegrare. Experţii locali şi internaţionali vor acorda asistenţă MMPSF în elaborarea politicilor, reglementărilor şi procedurilor pentru instituţionalizarea şi funcţionalitatea punctelor focale pentru reintegrare în cadrul Agenţiilor Teritoriale de Ocupare a Forţei de Muncă. Va fi elaborat un pachet de măsuri de consolidare a capacităţilor (instruiri şi ateliere de lucru) şi acordat MMPSF şi punctelor focale din cadrul a 35 angajaţi ai ATOFM, pentru a-şi perfecţiona capacităţile de implementare a politicilor şi reglementărilor de reintegrare. MMPSF va primi asistenţă în asigurarea coordonării şi cooperării cu toate instituţiile relevante. În cele din urmă, proiectul va acorda asistenţă MMPSF în crearea unei baze de date (într-un format similar cu sistemul electronic de management al documentelor), care va conecta Ministerul şi ATOFM, astfel facilitînd managementul informaţiei şi colaborarea.

Activitatea 1.1.2. Asistenţă acoradtă MMPSF în evaluarea şi dezvoltarea noii Strategii naţionale de ocupare a forţei de muncă, luînd în consideraţie specificul migraţional al ţării

Această activitate vine să satisfacă cererea de angajare în cîmpul muncii a migranţilor şi contribuie direct la realizarea Planului Naţional de Acţiuni pentru implementarea acordului de Asociere RM-UE privind elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor strategice de ocupare a forţei de muncă. Astfel, proiectul va acorda asistenţă MMPSF în evaluării gradului de implementare a actuale Strategii Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, iar apoi în baza acestei evaluări, MMPSF va primi asistenţă în elaborarea noului document strategic privind ocuparea forţei de muncă, care va încorpora aspectele migraţiei integrarea aspectelor de gen şi experienţa regională. O serie de aproximativ 10 consultări publice (3 în Chişinău şi 7 în regiuni), vor fi organizate de către MMPSF pentru revizuirea Strategiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, cu toate părţile interesate relevante, în colaborare strînsă cu ATOFM, CALM, NEXUS şi BCIS. În baza comentariilor primite, MMPSF va primi asistenţă în includerea feedbackului primit în document. În mod special, vor fi întreprinse eforturi pentru a promova aprobarea noii Strategiei, a Planului de Acţiuni şi a procedurilor, a metodologiilor şi reglementărilor care vor veni să susţină reintegrarea în cîmpul muncii.

Rezultatul 1.2 Punctele focale pentru reintegrare din cadrul Agenţiilor Teritoriale de Ocupare a Forţei de Muncă vor dispune de toate instrumentele necesare, cunoştinţe şi competenţe pentru a acorda susţinere pentru reintegrare în cîmpul muncii a persoanelor revenite, în colaborare strînsă cu NEXUS, SYSLAB şi BCIS.

Activităţile prevăzute pentru realizarea acestui obiectiv vor consta din dezvoltarea capacităţilor tuturor punctelor focale pentru reintegrare din cadrul a 35 Agenţii Teritoriale de Ocupare a Forţei de Muncă. Suplimentar, vor fi selectate 10 ATOFM pilot pentru a efectua testarea furnizării serviciilor de reintegrare în cîmpul muncii sensibile la gen, care mai departe vor fi extinse de către ANOFM. Capacităţile acestor instituţii vor fi sporite prin activităţi de instruire adiţionale, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, organizarea evenimentelor pentru stabilirea relaţiilor/contactelor la nivel local şi schimbul de bune practici.

Activitatea 1.2.1. Crearea şi consolidarea capacităţilor punctelor focale de a utiliza în mod corespunzător procedurile, a furniza servicii de calitate de reintegrare în cîmpul muncii şi a se adresa la alţi furnizori relevanţi de servicii publice din cadrul societăţii civile sau din sectorul privat la nivel local

Acest proiect va acorda asistenţă MMPSF să efectueze o revizuire a structurilor, sistemelor şi platformelor existente în cadrul ATOFM, care să susţină activităţile de reintegrare desfăşurate de punctele focale, care vor fi instituţionalizate. În baza evaluării, va fi elaborat un pachet de măsuri de consolidare a capacităţilor punctelor focale pentru reintegrare privind furnizarea de către aceştia a serviciilor calitative de reintegrare în cîmpul muncii. Programele de instruire vor fi însoţite de consiliere privind suportul pentru reintegrare în cîmpul muncii. De asemenea, va fi elaborat şi implementat un mecanism de referire, care să includă toţi furnizorii de servicii de angajare în cîmpul muncii - NEXUS, BCIS, Syslab şi altele. Aceasta va constitui baza pentru o Reţea Naţională pentru Reintegrare mai extinsă, la nivel central şi local, formată din toate serviciile publice care furnizează informaţii şi servicii relevante migranţilor repatriaţi. Acest lucru va garanta faptul că în orice moment, cînd migrantul va accesa mecanismul/sistemul, el/ea va primi informaţii despre serviciile publice şi private disponibile. Vor fi depuse eforturi permanente pentru managementul codificării şi partajarea cunoştinţelor. Va fi elaborat şi distribuit pe scară largă un ghid care va conţine cele mai bune experienţe ale unor modele ţintă. Vor fi organizate Reuniuni bianuale în scopul partajare cunoştinţelor pentru reprezentaţii celor 35 de puncte focale pentru reintegrare, pentru a li se prezenta cele mai recente actualizări în domeniul serviciilor de reintegrare existente.

Activitatea 1.2.2. Acordarea asistenţei tehnice necesare pentru furnizarea serviciilor de reintegrare

Vor fi selectate 10 Agenţii Teritoriale de Ocupare a Forţei de Muncă (cu acoperire naţională – Nord, Sud şi Centru, inclusiv Găgăuzia) pentru implementarea deplină a metodologiilor şi reglementărilor privind furnizarea serviciilor de reintegrare sensibile la gen, elaborate în cadrul activităţii 1.1.1. În baza unei evaluări rapide a necesităţilor acestor 10 ATOFM (privind capacităţile şi dotarea tehnică), va fi organizată dezvoltarea profundă a capacităţilor, va fi acordată îndrumare şi consiliere, precum şi asistenţă tehnică în formă de echipamente şi mobilier de bază. La nivel local, pentru punctele focale pentru reintegrare din cadrul a 10 ATOFM, vor fi organizate evenimente pentru stabilirea relaţiilor/contactelor şi vizite de studiu.

Rezultatul 2.1 Autorităţile publice locale dispun de cunoştinţe, abilităţi şi instrumente necesare pentru a se implica în comun cu membrii comunităţii, inclusiv migranţii în proiectarea şi punerea în aplicare a serviciilor publice îmbunătăţite (apă şi sanitaţie, ocrotirea sănătăţii, educaţie şi servicii sociale) şi a iniţiativelor generatoare de venituri.

Conform acestui obiectiv, proiectul va acorda autorităţilor publice locale asistenţă în implicarea femeilor şi barbaţilor, membri ai comunităţii şi a migranţilor în toate procesele de dezvoltare locală - de la planificare pînă la întocmirea bugetului şi punerea în aplicare a iniţiativelor locale, care vor conduce la servicii publice îmbunătăţite, precum şi la dezvoltare economică durabilă la nivel local. Crearea iniţială a asociaţiilor locale de migranţi va fi susţinută astfel încît să contribuie semnificativ la dezvoltarea comunităţilor de baştină.

Activitatea 2.1.1. Consolidarea capacităţilor APL privind gestionarea proceselor legate de migraţie, implicarea membrilor comunităţii şi a migranţilor în planificare, întocmirea bugetului, implementare, monitorizare şi evaluare a furnizării eficiente a serviciilor

Pentru a asigura conştientizarea şi cunoaşterea de către APL ţintă a proceselor legate de migraţie, va fi elaborat un pachet de măsuri de instruire şi realizat în coordonare cu BRD/OIM, însoţit de consiliere permanentă a reprezentanţilor celor 20 APL ţintă. Vor fi dedicate eforturi separate procesului de informare a APL-urilor despre mecanismul de referire, care conţine informaţii cu privire la serviciile publice şi private disponibile pentru femeile şi bărbaţii migranţi şi proiectele specifice furnizate de societatea civilă (elaborate conform activităţii 1.2.1).

Pentru a sprijini APL-rile în efortul de implicare a migranţilor împreună cu alţi membri ai comunităţii, în participarea la dezvoltarea locală, proiectul va ajusta metodologiile de planificare locală, bugetare şi de mobilizare pentru abilitare, elaborate anterior, punînd accent pe implicarea migranţilor. Vor fi efectuate activităţi de consolidare a capacităţilor APL şi grupurilor comunitare pentru a pune în aplicare aceste metodologii în cele 20 de comunităţi ţintă, iniţial consolidînd capacităţile de consultanţă naţionale în acest domeniu. Ca rezultat al metodologiilor ajustate, 20 de comunităţi ţintă vor fi susţinute în elaborarea planurilor de dezvoltare locală, în conformitate cu principiile drepturilor omului şi echităţii de gen (ABDO), avînd migraţia pe deplin integrată. Toate metodologiile elaborate si setul de instruiri vor fi transferate Congresului Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) pentru replicarea lor în continuare în rîndul membrilor acestora, inclusiv Reţelei Femeilor Primari din cadrul CALM. În plus, CALM va primi asistenţă prin intermediul unui grant pentru dezvoltarea capacităţilor sale instituţionale şi distribuirea metodologiilor elaborate şi a bunelor practici printre membrii săi. Reprezentanţii CALM vor fi implicaţi în toate evenimentele de consolidare a capacităţilor la nivel local, obţinînd astfel o mai bună conştientizare a legăturilor dintre dezvoltarea locală şi gestionarea migraţiei, precum şi a oportunităţilor de a stabili relaţii/contacte de reţea.

Activitatea 2.1.2. Sprijin pentru implementarea proiectelor locale de îmbunătăţire a serviciilor alese împreună cu participarea activă a migranţilor şi a membrilor comunităţii (folosind cooperarea intercomunitară, PPP-urile şi alte instrumente)

În baza planurilor de dezvoltare locală (elaborate în cadrul activităţii 2.1.1), 20 de comunităţi ţintă vor primi asistenţă la identificarea, formularea şi planificarea iniţiativelor de îmbunătăţire a serviciilor (apă şi sanitaţie, gestionarea deşeurilor solide, ocrotirea sănătăţii, educaţie şi servicii sociale etc.) în comun cu APL, membrii comunităţii şi migranţii. Vor fi aplicate tehnici inovatoare de mobilizare a comunităţii pentru abilitare şi planificare a serviciilor, cu sprijinul consultanţilor contractaţi. Va fi acordată asistenţă tehnică şi sprijin pentru îmbunătăţirea serviciilor locale prin intermediul unor proceduri de selecţie transparente şi a unei evaluări tehnice de rigoare (cu studii de fezabilitate). În baza abordărilor deja testate pentru îmbunătăţirea serviciilor şi furnizarea lor în cadrul PCDLI, propunerea este de a implementa ambele iniţiative de îmbunătăţire a serviciilor, la nivel de comunitate, precum şi cooperarea intercomunitară privind îmbunătăţirea serviciilor. Astfel, 15 comunităţi vor beneficia de asistenţă în îmbunătăţirea celor mai critice servicii publice printr-un grant de pînă la 20 000$ 10 fiecare.

De asemenea, 5 servicii cu potenţial de a fi implementate prin cooperare intercomunitară (IMC), grupate în jurul a 2-4 comunităţi şi mai multe, vor beneficia de asistenţă în sumă de pînă la 75 000$ per serviciu 11 (pentru îmbunătăţirea serviciilor de prioritate comună). Pentru ambele tipuri de proiecte, vor fi colectate de la APL participante aproximativ 20% cofinanţare, iar contribuţia membrilor comunităţii şi a migranţilor şi % din cofinanţare urmează a fi stabilite la o etapă ulterioară, prin intermediul schemelor de susţinere (elaborate în cadrul activităţii 2.2.1). Comunităţi noi vor fi adăugate în cazul în care acestea se potrivesc în cadrul "clusterului" (grupului), astfel mărind numărul total de beneficiari ai proiectului. Prestarea serviciilor eficiente şi sustenabilitatea va fi asigurată prin dezvoltarea capacităţilor operatorilor de servicii de a gestiona şi menţine serviciile nou-create/extinse (prin cursuri de instruire, asistenţă tehnică şi vizite de studiu). De asemenea, APL şi furnizorii de servicii se vor familiariza cu practicile locale (BCIS, NEXUS, Syslabs) şi internaţionale privind gestionarea eficientă a serviciilor cu implicarea membrilor comunităţii şi a migranţilor, prin cel puţin cinci vizite de studiu în ţară şi cel puţin o vizită de studiu internaţională.

Activitatea 2.1.3. Promovarea oportunităţilor de investiţii pentru membrii comunităţii şi migranţi, prin sprijinirea creătii locurilor de muncă inovatoare/activităţilor economice în 20 de comunităţi ţintă.

Proiectul va sprijini consolidarea capacităţilor APL ţintă de a evalua, planifica, implementa şi monitoriza activităţile de dezvoltare economică locală, ceea ce va duce in cele din urma la o dezvoltare rurală şi creştere economică durabilă. APL, împreună cu membrii comunităţii, inclusiv migranţii vor beneficia de asistenţă pentru a evalua potenţialul economic şi oportunităţile de creştere la nivel local, inclusiv identificarea avantajului competitiv al comunităţii lor, ceea ce va fi reflectat în planurile de dezvoltare locală a comunităţii (parte a activităţii 2.1.1). În baza planurilor elaborate, APL vor fi susţinute în promovarea sistematică a oportunităţilor de investiţii în rîndul migranţilor, precum şi a investitorilor, prin exerciţii de branding al comunităţii (instruire iniţială, urmată de consiliere). Proiectul va consolida capacităţile APL de a interacţiona cu întreprinderile existente şi structurile lor asociative, la nivel local, inclusiv cele conduse de migranţi, construind astfel un dialog durabil cu aceştia. Va fi susţinută crearea şi consolidarea capacităţilor asociaţiilor de afaceri/grupurilor de reţea/cluburilor de afaceri/consiliilor economice în 20 de comunităţi ţintă.

Acest proiect va acorda asistenţă APL-urilor vizate în crearea unui mediu economic local, care să permită stimularea investiţiilor locale. Un mediu de afaceri favorabil va implica prezentarea de către APL a informaţiilor cu privire la oportunităţile şi condiţiile de a înfiinţa afaceri locale pentru investitori; a cadrelor normative locale permisive în interacţiunea cu afacerile (eliberarea licenţelor, permiselor etc.); disponibilitatea resurselor deţinute la nivel local pentru înfiinţarea şi funcţionarea afacerilor locale; necesitatea şi disponibilitatea utilităţilor şi servicii locale etc.

Proiectul va oferi oportunităţi pentru reinvestirea remitenţelor prin intermediul instruirilor şi consilierii pentru migranti si alţi membri ai comunităţii, pentru a dezvolta abilităţi de a iniţia şi/sau extinde şi a gestiona afaceri locale mici, pe baza modelelor elaborate anterior în cadrul PCDLI. Cel puţin 20 de afaceri locale vor fi sprijinite prin subvenţii de pînă la 5000 $, fiecare cu cofinanţare asigurată (% urmează a fi stabilit), în baza unor metodologii şi criterii de selectare clare, inclusiv inovaţia şi numărul de noi locuri de muncă create. Antreprenorii locali vor fi susţinuţi în atragerea finanţărilor adiţionale, în acest mod creîndu-se sinergii cu proiectele existente, consultanţa şi furnizorii de instruire. Practicile de succes în domeniul dezvoltării economice locale vor fi captate şi vor fi organizate cel puţin 5 vizite de studiu la nivel local pentru schimb de experienţă (pentru APL şi reprezentanţi ai asociaţiilor de afaceri). Pentru acest component specific, se va asigura o strînsă colaborare cu NEXUS privind modelele de afaceri create.

Rezultatul 2.2. Migranţii, în comun cu autorităţile publice locale dispun de capacităţi, modele şi competenţe pentru a crea şi gestiona mecanisme inovatoare de suport şi asociaţii locale de migranţi (ALM) la nivel de raion/oraş/comunitate pentru transferul de cunoştinţe şi competenţe, îmbunătăţirea serviciilor locale şi activităţi generatoare de venituri.

Ca urmare a acestui obiectiv, va fi susţinută crearea a 20 de asociaţii ale migranţilor provenind din comunităţile şi raioanele în care va activa proiectul, stimulînd astfel comunicarea sistemică între aceştia şi interacţiunea cu APL din comunităţile lor de origine. Astfel, experienţa BRD/OIM în înfiinţarea şi consolidarea organizaţiilor din diasporă vor fi utilizate şi reproduse la nivel local, iniţiativă care nu a fost realizată anterior pentru astfel de asociaţii teritoriale specifice.

Activitatea 2.2.1. Suport pentru crearea şi consolidarea capacităţilor a 15 Asociaţii Locale de Migranţi (ALM) prin intermediul unei platforme de cooperare durabilă între APL, ALM şi ONG-le locale

Ca parte a metodologiilor de stabilire a profilului comunităţii (ajustat în cadrul activităţii 2.1.1), APL vor fi susţinute în efectuarea unui exerciţiu extins privind identificarea şi cartografierea migranţilor din comunităţile lor. Această bază de date/registru local va servi drept instrument pentru stabilirea unei comunicări permanente cu membrii comunităţii aflaţi în străinătate şi va conţine informaţii privind profilurile migranţilor, inclusiv celor circulari, ceea ce va completa informaţiile pentru baza de date privind cartografierea diasporei, care urmează să fie elaborată de către BRD/OIM şi folosită ulterior în cadrul Programului local de Reîntoarcere Voluntară(LVRP).

Prin aplicarea metodologiei comune privind crearea asociaţiilor diasporei (care urmează să fie elaborată în cadrul intervenţiei curente de către BRD/OIM), proiectul va sprijini înfiinţarea a 15 asociaţii locale ale migranţilor provenind din cele 20 de comunităţi ţintă, le va dezvolta capacităţile prin intermediul a 3 programe de instruire privind gestionarea poziţiilor de lider şi de membru; managementul proiectelor; colectarea fondurilor şi comunicarea, de asemenea elaborat de către BRD/OIM. Asociaţiile vor fi implicate activ în sprijinirea proiectelor mici din comunităţile lor de baştină, aceasta fiind o parte a procesului de mobilizare şi un element de abilitare. Crearea reţelelor şi schimbul permanent de experienţă şi de bune practici vor fi promovate de către proiect, inclusiv prin întrevederi bianuale (începînd de la al 2-lea an de implementare).

În baza celor mai bune practici internaţionale şi a Programului Local de Reîntoarcere Voluntară implementate la nivel naţional de către BRD/OIM, proiectul va sprijini membrii asociaţiilor locale de migranţi să se întoarcă în comunităţile lor de origine pentru transferul de competenţe şi cunoştinţe în scopul de a susţine APL în managementul public local, în prestarea serviciilor, precum şi în alte domenii de interes comun. Astfel, un număr estimat la 40 de migranţi (2 persoane pe fiecare comunitate ţintă pe durata desfăşurării proiectului) vor fi încurajaţi să acorde asistenţă APL şi membrilor comunităţii în domeniile menţionate mai sus.

Activitatea 2.2.2 Dezvoltarea şi pilotarea unor modele de implicare a migranţilor în îmbunătăţirea serviciilor locale şi activităţilor generatoare de venituri

Proiectul va colabora intens cu BRD/OIM în eforturile lor de a testa şi implementa modele de afaceri viabile pentru platformele schemelor de susţinere. Proiectul va produce valoare adăugată prin identificarea schemelor viabile pentru implicarea şi participarea migranţilor la nivel local. Membrii asociaţiilor locale de migranţi - din Moldova şi de peste hotare - vor fi implicaţi în dezvoltarea modele/scheme de susţinere inovatoare la nivel comunitar, prin finanţare şi transformare a iniţiativelor antreprenoriale şi sociale în realitate, stimulînd astfel dezvoltarea economică locală, crearea locurilor de muncă şi reducerea sărăciei, precum şi îmbunătăţirea furnizării serviciilor.

Actorii comunităţii locale şi membrii asociaţiilor teritoriale vor fi susţinuţi în mobilizarea resurselor pentru iniţiativele de îmbunătăţire a serviciilor locale (identificate şi dezvoltate în cadrul activităţii 2.1.2) şi activităţile generatoare de venituri. Vor fi depuse eforturi pentru a instrui membrii asociaţiilor teritoriale şi antreprenorii locali în prezentarea cu succes a proiectelor/afacerilor şi folosirea platformelor de susţinere existente (comunicarea, utilizarea de instrumente mediatice).

În baza experienţei din teren, un şir de recomandări pentru punerea în aplicare în mod eficient la nivel naţional a platformelor de afaceri vor fi codificate şi transmise către BRD/OIM, care vor desfăşura activităţi similare la nivel naţional şi vor include concluziile locale în politicile naţionale. Cele mai bune practici privind modele de afaceri de succes vor fi pe larg diseminate.

Rezultatul 2.3. Populaţia şi publicul cheie conştientizează potenţialul migraţiei pentru dezvoltarea locală

Activitatea 2.3.1 Promovarea bunelor practici şi a lecţiilor învăţate prin evenimente naţionale şi prin intermediul mass-media; campanie de sensibilizare pentru o dezvoltare locală incluzivă a migranţilor, în strînsă colaborare cu partenerii pentru M&D.

Pentru a face cunoscută importanţa corelării dintre migraţie şi dezvoltarea locală, pentru a îmbunătăţi comunicarea între autorităţile publice centrale şi locale, migranţi şi părţile interesate din cadrul comunităţilor, va fi elaborat şi implementat un pachet de măsuri pentru comunicare. Astfel, istoriile de succes, care reflectă rezultatele cooperării între APC, APL şi membrii comunităţii, inclusiv migranţii vor fi codificate, publicate şi diseminate prin intermediul video/audio, TV, canele de comunicare online precum şi broşura OIM/BRD, Asociaţiile Diasporei şi publicaţiile NEXUS. De asemenea, vor fi organizate campanii de informare şi sensibilizare privind potenţialul migraţiei şi dezvoltarea locală, cu utilizarea canalelor şi mijloacelor de comunicare online şi offline ale partenerilor M&D (www.din.md, www.nexus.md, reţele sociale etc.). Ca parte componentă a acestor campanii, vor fi organizate o serie de evenimente naţionale cu participarea reprezentanţilor APL, APC, migranţilor, avînd ca scop prezentarea bunelor practici şi a lecţiilor învăţate din implementarea proiectului.

6. Grupuri-ţintă şi beneficiari

Obiectivul 1. Ministerul Muncii, Protecţiei Social şi Familiei şi Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă sunt abilitate şi dispun de capacităţi şi resurse pentru a presta servicii calitative de reintegrare în cîmpul muncii a tuturor persoanelor revenite.

• MMPSF este partea interesată principală, precum şi partenerul principal în procesul de implementare a proiectului. Mandatul Ministerului în domeniul migraţiei şi dezvoltării va fi susţinut, în mod specific privind: înaintarea propunerilor şi recomandărilor de politici pentru modificări legislative în domeniul muncii şi migraţiei; elaborarea şi implementarea documentelor de politică şi strategie legate de domeniul migraţiei şi muncii; asigurarea unui cadrul de reglementare şi procedural corespunzător pentru furnizarea conformă a serviciilor pentru toţi cetăţenii, inclusiv migranţii.

• ANOFM vor beneficia de asistenţă tehnică şi expertiză în proiectarea şi implementarea adecvată a serviciilor de reintegrare în cîmpul muncii pentru toate persoanele revenite la nivel local şi aplicarea mecanismelor de referire. O componentă consistentă, sensibilă la dimensiunea de gen, de consolidare a capacităţilor va fi realizată prin formarea punctelor focale de reintegrare în cîmpul muncii, care vor fi responsabile în cadrul ANOFM de furnizarea serviciilor calitative de reintegrare în cîmpul muncii a persoanelor revenite şi de referirea la alţi furnizori de servicii publici, civici sau privaţi, inclusiv NEXUS, Syslab, BCIS etc.

Cooperarea cu alte părţi interesate relevante, astfel ca Comisia Parlamentară pentru Protecţie Socială, Ocrotirea Sănătăţii şi Familiei, reprezentanţii societăţii civile, organizaţiile naţionale şi internaţionale, autorităţile publice centrale şi locale va fi realizată prin intermediul grupurilor de lucru şi a şedinţelor de lucru privind dezvoltarea capacităţilor şi cadrul politic pentru susţinerea reintegrării în cîmpul muncii.

Obiectivul 2. Autorităţile publice locale au capacităţile şi resursele necesare de a implica membrii comunităţii, inclusiv migranţii, şi de a promova transferul de cunoştinţe din străinătate în scopul îmbunătăţirii serviciilor de bază locale şi de a oferi oportunităţi pentru activităţi generatoare de venituri

• 20 de APLuri vor beneficia direct din asistenţa proiectului în planificarea, întocmirea bugetelor locale sensibile la dimensiunea de gen şi implementarea iniţiativelor de dezvoltare locală cu participarea membrilor comunităţii şi a migranţilor. Acestea vor fi selectate în timpul primei etape a proiectului şi vor fi aprobate de către Comitetul de Coordonare a Proiectului (PSC). În scopul asigurării sinergiei între migraţie, iniţiativele de dezvoltare locală şi durabilitatea impactului proiectului, au fost propuse o serie de criterii de selectare, legate de necesităţile de dezvoltare, capacitatea de implementare a proiectului, migraţia, egalitatea de gen şi profilul comunităţii .

• în calitate de organizaţie care reprezintă autorităţile publice locale, CALM, inclusiv Reţeaua Femeilor Primari din cadrul CALM vor fi implicaţi ca fiind părţi interesate importante. În baza abilitării sale şi a rolului de legătură între autorităţile locale, cele naţionale şi organizaţiile internaţionale, CALM va fi susţinut în continuare să reprezinte şi să promoveze interesele comune ale autorităţilor locale, prin adăugarea aspectelor legate de migraţie în dezvoltarea locală şi diseminarea metodologiilor elaborate şi a bunelor practici.

• Un alt grup ţintă al proiectului sunt migranţii, membrii comunităţii, inclusiv femei, copii, persoane în etate, persoane cu dizabilităţi şi minorităţi . Atît în calitate de părţi interesate active cît şi de beneficiarii ai îmbunătăţirii serviciilor, activităţilor generatoare de venituri şi oportunităţilor de creare a locurilor de muncă, ei vor beneficia de activităţile proiectului, granturi, campanii de conştientizare şi de comunicare. Asociaţiile locale de migranţi vor beneficia de suportul proiectului prin implicarea utilă în dezvoltarea comunităţilor lor de baştină. Angajarea şi mobilizarea femeilor şi bărbaţilor migranţi se va realiza, de asemenea, prin colaborarea strînsă cu OIM, UN WOMEN, NEXUS, BRD, grupurile din diaspora, Ministerul Afacerilor Externe (consulate şi ambasade) şi alte părţi interesate relevante.

7. Acoperire geografică şi criterii de selectare a comunităţilor ţintă

Proiectul va activa în cel puţin 20 de comunităţi amplasate în regiunile de Nord, Centru şi Sud, inclusiv Găgăuzia, privind dezvoltarea şi consolidarea capacităţilor APL în guvernare locală, management public, îmbunătăţire a serviciilor locale şi dezvoltare social-economică, prin modele viabile de implicare şi mobilizare a migranţilor şi a membrilor comunităţii. Ideea constă în desfăşurarea activităţii în comunităţi şi oraşe semnificativ afectate de migraţie şi furnizarea serviciilor locale unui număr cît mai mare de oameni.

Un proces de selectare va fi realizat în timpul etapei iniţiale a proiectului (în termen de 3 luni de la începutul proiectului). Selectarea va fi un proces de 2 etape: examinarea (screening) comunităţilor prin prisma criteriilor de eligibilitate şi procesul competitiv. În timpul procesului de eligibilitate vor fi luate în consideraţie următoarele criterii:

Etapa 1 – Examinarea (screening) privind eligibilitatea 12 :

• Populaţia: comunităţi cu un număr de 4,000 şi mai mult de locuitori vor fi eligibile pentru selectare

• Comunităţi cu un flux al populaţiei mai mare de 20% vor avea prioritate înaltă

• Intervenţii anterioare susţinute de PCDLI, NEXUS şi SDC

• Dezvoltarea serviciilor şi accesul: bazat pe profilul comunităţii, lipsa parţială sau totală a serviciilor de bază (sanitaţie, apă, ocrotire a sănătăţii şi protecţie socială) vor fi luate în consideraţie

• Capacitatea financiară: disponibilitatea APL de a contribui la proiectul de îmbunătăţire a a serviciilor cu cel puţin 20%

• Acoperirea geografică va fi respectată; vor fi selectate comunităţi din regiunile de Nord, Sud şi Centru, inclusiv Găgăuzia.

Etapa 2 – selectarea competitivă:

Comunităţile care vor îndeplini criteriile propuse vor fi invitate să-şi exprime interesul şi 20 din ele vor fi selectate în baza unui proces competitiv. Lista comunităţilor ţintă vor fi propuse şi aprobate de către Consiliul pentru Program.

________________________

10 Suma asistenţei pentru serviciile comunitare este stabilită conform practicilor curente ale PCDLI. Cu toate ca această sumă nu este atît de mare încît să acopere necesităţile comunităţii, se mizează pe cofinanţarea APL-urilor, migranţilor şi membrilor comunităţii prin intermediul schemelor de susţinere.

11 Pentru actualul program PCDLI, asistenţa IMC a constituit 100,000 USD per cluster de comunităţi şi este considerată o sumă rezonabilă a grantului, date fiind necesităţile, tipurile serviciilor modernizate şi numărul beneficiarilor. Avînd în vedere că proiectul propus va avea cofinanţare din diverse surse, suma de 75,000 USD pare una fezabilă pentru obţinerea unor rezultate concrete, după cum se prevede.

12 A fost efectuată o examinare (screening) preliminară a comunităţilor, cu aplicarea majorităţii criteriilor stabilite. Rezultatele acestei examinări urmează a fi validate şi aprobate în timpul etapei iniţiale a proiectului.

8. Sustenabilitatea proiectului

Procesul de schimbare iniţiat de proiect va exercita efecte sistematice şi semnificative la nivelurile de politici, instituţional şi de furnizare a serviciilor, ceea ce va produce un impact durabil, atît la nivel naţional şi local. Bazat pe modelul de acţiune condus pe orizontală şi verticală, proiectul va capta întregul proces de integrare a migraţiei în agenda de dezvoltare locală şi va asigura un cadru strategic şi operaţional pentru gestionarea migraţiei circulare, temporare şi permanente.

La nivel de politici, elaborarea şi aprobarea noii Strategii Naţionale privind Ocuparea Forţei de Muncă, luînd în considerare specificul migraţional al ţării, în strînsă colaborare cu toate părţile interesate relevante, cu respectarea principiului transparenţei şi participării, reprezintă în sine o investiţie pe termen lung, sprijinind astfel ţară în punerea în aplicare a angajamentelor conform Agendei de Asociere cu UE. Proiectul va sprijini dezvoltarea şi punerea în aplicare a modelului de furnizare a serviciilor de reintegrare în cîmpul muncii prin elaborarea metodologiei şi asistenţa în implementare acesteia. Iniţiativa va fi pe deplin aplicată în cel puţin 10 ATOFM pilot, iar apoi reprodusă mai departe la nivel naţional de către ANOFM. Sustenabilitatea financiară a 35 de puncte focale pentru reintegrare din cadrul ATOFM, este asigurată prin intermediul Cadrului Bugetar Intermediar planificat şi aprobat pentru 2015-2016. Totodată, mecanismul de referire aplicat va transmite şi consolida cooperarea, comunicarea şi optimizarea resurselor între diferite centre de furnizare a serviciilor la nivel local. Planificarea strategică şi furnizarea serviciilor publice de către MMPSF şi ANOFM, ca instituţii principale în domeniul migraţiei şi ocupării forţei de muncă, va fi consolidată în continuare.

Integrarea migraţiei în agenda de dezvoltare locală va fi asigurată prin introducerea şi încadrarea unui mecanism sistematic pentru migraţie şi dezvoltare în guvernarea locală, managementul public local şi furnizarea serviciilor locale. Prin susţinere metodologică, instruire şi consiliere acordate APL în gestionarea proceselor de migraţie legate, angajarea în comun cu membrii comunităţii şi migrantilor în planificarea comunităţii, întocmirea bugetului, implementare, monitorizare şi evaluare în scopul furnizării serviciilor eficiente, APL vor putea să implice în mod util membri comunităţii şi migranţii în iniţiativele de dezvoltare locală. Mai mult decît atît, pentru diseminarea în continuare şi punerea în aplicare la nivel naţional a procesului legat de gestionarea migraţiei, vor fi dezvoltate şi consolidate capacităţile CALM, în calitate de organizaţie principală şi reprezentativă a APL. Proiectul va sprijini implementarea proiectelor comune de îmbunătăţire a serviciilor în 20 de localităţi ţintă, care vor fi reproduse în continuare. Implementarea şi durabilitatea proiectului de îmbunătăţire a serviciilor va fi susţinută de existenţa unui cadrul legal şi a unor principii de optimizare a resurselor (IMC, PPP şi alte forme de cooperare).

Un stimulent major pentru autorităţile publice locale în susţinerea relaţiile cu comunităţile, este faptul că infrastructura locală adecvată este o condiţie prealabilă pentru dezvoltarea economică locală, generarea veniturilor si activitatea de creare a locurilor de muncă. Avînd sisteme perfecţionate de aprovizionare cu apă, canalizare, un nivel mai înalt de sănătate, educaţie şi servicii sociale, este mai mult posibil de a atrage investiţii străine sau interne, pentru a promova mediul de afaceri şi de a crea locuri de muncă. Modele de asociaţii locale de migranţi create de către proiect, dacă se vor bucura de succes, va avea un efect de autoreproducere prin extinderea la alte grupuri de migranţi din alte comunităţi, care doresc să-şi sprijine comunităţile lor de baştină. Cele mai bune practici şi lecţii învăţate din activităţile la nivel local (de exemplu, cartografierea migranţilor din comunităţile ţintă, schemele de susţinere, ALM teritoriale etc.) vor oferi informaţie factoriilor de decizie şi vor alimenta cadrele de politici şi de reglementare în domeniile legate de migraţie şi diaspora, în special sprijinite de BRD/OIM.

Intervenţiile locale de succes demonstrează rezultate practice pentru locuitori şi aceştia solicită aplicarea în continuare a procedurilor, metodologiilor şi competenţelor dezvoltate de autorităţile locale. Ca parte a proiectului, avînd experienţa acumulată şi practica de succes în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în timpul implementării IMLD, membrii comunităţii şi migranţii vor avea la dispoziţie o încurajare puternică de a continua colaborarea pentru stabilirea priorităţilor privind necesităţile de dezvoltare, să iniţieze un angajament cu autorităţile locale, să mobilizeze resurse, să utilizeze modele de transfer de cunoştinţe şi competenţe şi să pună în aplicare iniţiative comune de dezvoltare locală.

9. Matricea riscurilor

Riscurile au fost identificate ca parte a procesului de formulare şi captate în registrul de mai jos. Registrul riscurilor proiectului se menţine pe tot parcursul implementării acestuia pentru a duce evidenţa riscurilor potenţialele pentru proiect şi a măsurilor asociate de reducere a acestora.

Descrierea riscului

Tipul categoriei

Acţiuni de gestionare a riscului

Mediul politic nesigur şi volatil

Politic/înalt

Proiectul va lua în consideraţie contextul politic specific care va exista la momentul punerii în aplicare. Punerea în aplicare a activităţilor va fi planificată şi abordată cu prudenţă, inclusiv planificarea în timp, viabilitatea şi aspectul de prezentare

Capacitate limitată a Guvernului de a coordona şi implementa activităţi la nivel local

Operaţional/mediu

Proiectul este conceput astfel încît să permită cooperarea şi comunicarea între autorităţile locale şi centrale, dezvoltînd capacităţile CALM ca principala parte interesată în dezvoltarea şi implementarea tuturor activităţilor proiectului

Lipsa încrederii membrilor comunităţii, migranţilor în autorităţile publice locale

Political/medium

Proiectul include un set de activităţi menite să consolideze încrederea între membrii comunităţii şi autorităţi, în baza principiilor transparente, participative şi incluzive. Colaborarea cu BRD/OIM privind asigurarea legăturilor între migranţi şi Guvern va fi consolidată.

Lipsa capacităţilor şi expertizei autorităţilor locale în dezvoltarea parteneriatelor şi în dezvoltarea serviciilor alternative

Operaţional/mediu

Proiectul va utiliza cele mai bune practici, tehnici şi expertize pentru a demonstra rezultate tangibile şi impact sustenabil va depune efort pentru identificarea şi consolidarea sinergiilor.

Suprapunere posibilă cu alte proiecte în curs de desfăşurare

Operaţional/mediu

Proiectul va identifica activităţile de cooperare cu programul în curs de desfăşurare şi se va dezvolta activităţi comune în scopul de a maximiza impactul intervenţiilor. Vor fi organizate şedinţe lunare de coordonare tehnică cu BRD/OIM, NEXUS şi SDC

10. Gestionarea şi coordonarea proiectului

Implementarea proiectului se va realiza prin suport Modalitatii de Implementare Naţionale, conform normelor şi reglementărilor PNUD. Cancelaria de Stat este partenerul de implementare a Proiectului Migraţie şi Dezvoltare Locală Integrata (IMLDP) şi Secretarul General va asigura coordonarea de ansamblu. PNUD Moldova va sprijini implementarea proiectului prin servicii în conformitate cu Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi PNUD pentru furnizarea de servicii prin modalitatea de implementare prin suport naţional de la 27 mai 2003. Lucrul în comun şi în parteneriat cu partenerii naţionali de implementare reprezintă punctul de plecare fundamental pentru toate priorităţile ONU în Moldova, aşa cum este prevăzut de Cadrul de Parteneriat ONU pentru Republica Moldova 13.

_____________________

13 Organigrama proiectului este bazată pe experienţa PCDLI privind gestionarea unor proiecte şi bugete similare

Potrivit Modalităţii de Implementare Naţională (MIN), Proiectul este implementat cu utilizarea resurselor operaţionale, de achiziţii, umane şi alte proceduri ale PNUD, care sunt conforme cu cele mai bune standarde internaţionale şi conţin suficiente garanţii împotriva potenţialelor acte de corupţie sau deturnare de fonduri.

Punerea în aplicare şi monitorizarea activităţilor proiectului vor fi efectuate de către PNUD, în conformitate cu reglementările, normele, directivele şi procedurile în vigoare. Cu toate acestea, pentru a asigura dreptul de proprietate şi sustenabilitatea proiectului, PNUD va lucra în strînsă colaborare cu OIM, UN WOMEN (parteneriat pentru activităţi specifice de gen), BRD, MMPSF, ANOFM, CALM, NEXUS, Centrele Syslab, OSC, la nivel naţional şi local.

În conformitate cu abordarea în bază de program, utilizată de către SDC privind M&D în Republica Moldova, un Comitet Comun de Coordonare va fi înfiinţat pentru toate cele trei proiecte pentru M&D susţinute de către SDC. Comitetul va fi format din reprezentanţi ai BRD, MMPSF/ANOFM şi ai Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC). PNUD, împreună cu alţi doi parteneri de implementare ai SDC (OIM şi IASCI) vor asigura serviciile de secretariat al comitetului.

Totodată, pentru proiectul implementat de PNUD autoritatea principală a proiectului va fi Comitetul de Coordonare a Proiectului (PSC) , care va fi responsabil pentru furnizarea de orientări strategice pentru supravegherea progresului proiectului, revizuirea şi aprobarea rapoartelor anuale, a planurilor de lucru, precum şi pregătirea Raportului final. PCS se va convoca trimestrial sau cel puţin de două ori pe an şi va consta din reprezentanţi ai Cancelariei de Stat, ai APL, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, organizaţiilor migranţilor, SDC, PNUD, ONU Femei, OIM/BRD şi Nexus.

Grupul pentru Coordonare Tehnică a Proiectului va oferi consiliere esenţială pentru o implementare şi coordonare eficientă şi calitativă a proiectului. Acesta va fi format din reprezentanţii principalelor părţi interesate, şi anume SDC, OIM, PNUD, NEXUS şi BRD, precum şi ai altor părţi interesate relevante după necesitate. Compoziţia grupului poate fi modificată, pot fi stabilite subgrupuri tehnice după caz şi acestea se vor întruni trimestrial, dacă este necesar. Şedinţele grupului vor avea loc lunar.

Operaţiunile Proiectului vor fi implementate prin intermediul Echipei de Susţinere a Proiectului (PST ), care va asigura punerea în aplicare efectivă şi eficientă a programului şi va fi asigurată cu personal prin concursuri deschise, acesta fiind selectate de către o comisie de recrutare. PST include:

• 2 Manageri pe Componente: Manager Componenta Dezvoltare Locală, care, în scopul eficienţei costurilor, va cumula funcţiile de Manager de Proiect şi Manager Componenta Politici;

• 3 responsabili , care vor acorda susţinere în astfel de domenii ca migraţia, egalitatea gender 14 şi comunicare;

• 1 asociat şi 1 şofer, responsabili pentru suportul tehnic şi administrativ pentru întreaga echipă de implementare.

________________________

14 50% angajare în cadrul proiectului

PST va asigura coordonarea strînsă a activităţilor proiectului cu alte programe, proiecte şi iniţiative relevante, pentru a evita eventualele suprapuneri. PST va asigura un management al proiectului bazat pe rezultate şi implementarea cu succes a acestuia, monitorizarea şi evaluarea minuţioasă a progresului proiectului, respectarea procedurilor, transparenţa şi utilizarea eficientă a fondurilor, calitatea lucrărilor, şi implicarea părţilor interesate la nivel naţional şi local în procesele decizionale. În plus, fiecare membru al Echipei de Susţinere a Proiectului va fi obligat să participe la cursurile obligatorii de instruire on-line ale PNUD pentru a studia standardele, normele şi procedurile, ceea ce va consolida gradul de conştientizare şi dorinţa de a lucra în mod pro-activ pentru a preveni, depista şi combate actele de corupţie, precum şi a aborda problemele de integritate şi conflict de interese personale. Termenii de Referinţă pentru personalul angajat, în mod detaliat, vor fi elaboraţi şi anexaţi la Planul de Implementare.

În perioada august - decembrie 2015, Managerul Componenta Dezvoltare Locală/ Managerul de Proiect, Responsabilul pentru Comunicare, Asociatul, Şoferul şi toate cheltuielile administrative vor fi acoperite de către PCDLI actual. Dacă PCDLI va fi extins după 2015 sau noi activităţi modulare vor fi adăugate, atunci schema de personal, nivelul de implicare, precum şi modalităţile de plată vor fi reexaminate în parteneriat cu donatorii.

Rolul de Asigurare a Calităţii pentru proiect, în numele PNUD, va fi îndeplinit de către Specialistul Programului (5% angajare) şi Asociatul de Program (5% angajare), cu realizarea următoarelor sarcini:

• asigură eliberarea fondurilor pentru proiect;

• asigură că riscurile şi problemele sunt monitorizate şi soluţionate, registrele sunt în mod sistematic actualizate;

• asigură că Rapoartele de Progres/Financiare sunt pregătite şi prezentate la timp, corespund standardelor privind formatul şi conţinutul şi sunt remise Consiliului Proiectului.

Specialişti internaţionali şi locali pe termen scurt vor fi implicaţi de către PST cu scopul general de a oferi sprijin de consiliere tehnică întregii echipe a proiectului în asigurarea implementării efective şi eficiente a rezultatelor proiectului, în conformitate cu cele mai bune practici internaţionale, precum şi cu ghidurile de politici relevante de nivel înalt. Specialiştii naţionali şi internaţionali pe termen scurt vor fi responsabili pentru acordarea suportului tehnic de specialitate în domeniile solicitate de proiect, anume servicii de reintegrare, asociaţii după oraşul natal, furnizarea serviciilor şi cooperarea intercomunitară, dezvoltarea afacerilor şi promovarea investiţiilor etc.

Pentru asigurarea cu expertiză specifică privind egalitatea genurilor (pentru activitate cu grupuri de femei din comunităţi, Reţeaua Femeilor din cadrul CALM, organizaţiile de femei migranţi", BCIS etc.), PNUD va lucra în parteneriat şi subcontracta ONU Femei.

11. Raportare, monitorizare şi evaluare

Raportare: PNUD va prezenta rapoarte anuale de progres şi rapoarte financiare pentru fiecare an de implementare a proiectului, precum şi rapoarte finale de progres şi financiare, după încheierea programului (durata programului fiind de 3,5 ani), în conformitate cu SAA. Rapoartele de fond vor expune în detalii activităţile, realizările şi rezultatele, problemele şi lecţiile învăţate, precum şi căile de depăşire a deficienţelor identificate ale proiectului, de asemenea vor specifica activităţile principale planificate pentru anul următor. Trimestrial sau semianual (în funcţie de numărul de şedinţe convocate ale Consiliului), vor fi pregătite şi prezentate membrilor Consiliului pentru aprobare rapoarte de progres bazat pe principii cheie, cum ar fi raportarea anuală în baza rezultatelor.

Anual, Managerul de Proiect va pregăti un raport consolidat, în baza celor anterioare prezentate trimestrial sau semi-anual şi aprobate. Raportul anual consolidat de progres va fi aprobat de către Consiliul Proiectului şi prezentat donatorului.

Proiectul va corespunde standardelor ONU în ceea ce priveşte planificarea internă, procedurile de monitorizare şi raportare, care includ planuri şi rapoarte trimestriale sau semianuale, precum şi un Plan de Monitorizare a Performanţei, acesta din urmă fiind elaborat într-un mod participativ, cu implicarea tuturor părţilor interesate în cadrul etapei iniţiale de implementare a proiectului.

Monitorizare şi evaluare: Monitorizarea regulată a Proiectului se va efectua în funcţie de Planul de Monitorizare şi Evaluare (Planul M&E), care va fi aprobat de către Comitetul de Coordonare a Proiectului. Planul M&E va fi ajustat conform cerinţelor ONU şi partenerii săi cheie. Scopul principal al acestuia va fi de a asigura un feedback continuu privind implementarea, identificarea timpurie a problemelor potenţiale pentru a facilita ajustări în timp util pentru funcţionarea proiectului şi implementarea în conformitate cu planul strategic general al acestuia. De asemenea, monitorizarea, cu accent pe evaluarea sistematică la nivel de proiect, oferă baza pentru luarea deciziilor şi întreprinderea măsurilor şi este indispensabil pentru furnizarea informaţiilor şi datelor pentru evaluări. Acest proces va fi bazat pe colectarea datelor şi este important ca astfel de date şi informaţii să fie acumulate într-un mod organizat si planificat, în conformitate cu Planul M&E.

Audit: Proiectul va fi supus auditului în corespundere cu politica internă a PNUD privind auditul.

Anexa 1. Intervenţii actuale şi precedente relevante

Anexa 2. Sumar al funcţiilor cheie ale echipei proiectului

Anexa 3. Cadrul Logic

Anexa 4. Bugetul

Anexa A3

la Memorandumul de Înţelegere semnat între

Cancelaria de Stat şi Agenţia Elveţiană

pentru Dezvoltare şi Cooperare

la Chişinău la 17 mai 2016

Proiectul "Consolidarea legăturii dintre migraţie şi dezvoltare în Moldova:

adaptarea şi testarea modelului unui furnizor de servicii integrate "NEXUS Moldova"

ca întreprindere socială durabilă"

Abrevieri şi acronime

BRD

Biroul pentru Relaţii cu Diaspora

OIM

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie

CALM

Congresul Autorităţilor Locale din Moldova

CCL

Consiliu consultativ local

CEC

Club economic consultativ

APL

Autorităţile publice locale

CSI

Comunitatea Statelor Independente

MAEIE

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene

CIVIS

Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice

CCN

Comitetul Consultativ Naţional (NEXUS)

D58

Dispoziţia Guvernului Republicii Moldova nr.58-d

APC

Autorităţile publice centrale

DBF

Forumul de Afaceri al Diasporei

PA

Plan de acţiuni

DAAD

Serviciul German de Schimb Academic

BSP

Biroul satelit din Paris (NEXUS) (titlu provizoriu)

UE

Uniunea Europeană

CCP

Comitetul de Coordonare a Programului

GCB

Condiţii generale pentru mandatele de implementare a proiectului

CS

Centru de servicii (NEXUS)

GC

Gospodărie casnică

SDC

Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare

IASCI

International Agency for Source Country Information (Viena)

ESE

Europa de Sud-Est

IASCI Moldova

Reprezentanţa IASCI în Moldova

PNUD

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

Sumar executiv

NEXUS Moldova este primul prototip al unui furnizor de servicii integrate şi durabile în domeniul migraţiei, conceput în special pentru a susţine migraţia circulară. Acesta oferă îndrumări practice la toate etapele migraţiei, din partea unui număr larg de parteneri din sectoarele public, privat şi civil. Ajutând individual migranţii moldoveni să-şi atingă scopurile, NEXUS, în mod direct, susţine dezvoltarea în comunităţile de baştină ale acestora, atât la nivel personal, cât şi la nivel social şi economic.

NEXUS Moldova a fost lansat în decembrie 2012. Proiectul este implementat de un consorţiu, condus de IASCI şi este finanţat de către Uniunea Europeană şi cofinanţat de către Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC). Programul planificat al SDC (de la finele anului 2015 până la finele anului 2018) se bazează pe proiectul NEXUS Moldova şi extinde capacităţile acestuia, stabilite până la finele anului 2015. Până în prezent, NEXUS Moldova a realizat atât obiectivele de formare a capacităţilor iniţiale cât şi cele operaţionale. Obiectivele esenţiale ale programului SDC rezidă în extinderea ariei geografice a iniţiativei şi avansarea spre dezvoltarea unei întreprinderi sociale independente economic, având ca scop susţinerea migraţiei circulare eficiente şi prin aceasta stimularea dezvoltării locale.

Provocarea

Republica Moldova este cunoscută ca o ţară afectată cel mai direct de migraţie, deoarece 16% din populaţia sa a migrat permanent sau temporar în ultimii ani, iar alte 3% aveau intenţia să migreze în următoarele 12 luni, conform Studiului pieţei elaborat de IASCI şi CIVIS (2013). Migraţia va continua să exercite impacturi semnificative, atât pozitive cât şi negative, asupra dezvoltării social-economice a ţării pe termen mediu şi lung, în mod special în contextul declinului demografic sever.

Impactul remitenţelor este bine cunoscut în contextul Moldovei; totuşi o parte de capital privat mult prea neexplorat sunt economiile păstrate în străinătate de către migranţii din Moldova. Conform cercetărilor efectuate de către IASCI în Europa de Sud-Est, majoritatea migranţilor (inclusiv cei din Moldova) de fapt nu migrează exclusiv sau preponderent pentru a efectua transferuri de bani – ei migrează pentru a acumula bunăstare. Primatul obiectivului de economii este confirmat de rata extrem de înaltă a economiilor pentru gospodărie (GC) în rândul migranţilor moldoveni circulari supuşi sondajului – aproximativ 48% din venitul mediu al unei GC şi constatarea că 55% dintre respondenţi nici nu ar examina posibilitatea de reîntoarcere în Moldova dacă acest obiectiv de bază nu ar fi atins. Se estimează că economiile păstrate de migranţii moldoveni circulari pe termen lung depăşesc cu 182% valoarea remitenţelor în cursul aceleiaşi perioade de 12 luni. Într-adevăr, sume semnificative de economii, ajungând la miliarde de euro, continuă să se acumuleze în numerar, investiţii şi în sisteme bancare din ţările de destinaţie.

Creşterea economică în baza consumului şi a remitenţelor expune economia Moldovei mai multor riscuri, cel mai mare pericol asociat cu un astfel de model de creştere economică fiind faptul că remitenţele, într-un anumit moment, vor începe a se reduce. Migraţia deseori separă familiile moldovenilor. Totuşi, urmărind tendinţele de migraţie din alte ţări, se poate de anticipat că multe familii de moldoveni se vor reuni. Din păcate, dacă în Moldova nu vor fi create condiţii de muncă şi de trai adecvate, reunirea familiilor de moldoveni va avea loc în afara ţării, lucru care va intensifica declinul remitenţelor.

Mai mult ca atât, migranţii moldoveni dau o dovadă înaltă de interes (mai mult de 40%) de a investi în comunităţile lor de baştină sau în comun cu parteneri privaţi sau cu autorităţile locale. Sectoarele primare de interes investiţional sunt: agricultura, comerţul cu amănuntul, restaurante, construcţii şi afaceri imobiliare.

Între timp, necesităţile investiţionale în Moldova sunt mari, efectul multiplicator de a avea o parte din acest capital uman, social şi financiar injectat în această economie este potenţial enorm şi în cele din urmă va contribui la edificarea unei economii flexibile şi echilibrate, mai puţin dependente de remitenţe şi mai capabilă să reziste factorilor care stimulează migraţia.

Din păcate, politicile şi practicile insuficient de dezvoltate privind migraţia, în combinaţie cu obstacolele contra-productive de ordin politic, social, financiar, administrativ şi juridic, deseori fac mai dificilă atingerea acestor obiective personale lăudabile. În plus, migranţii sunt deseori vulnerabili la exploatarea de către diverse agenţii de recrutare ilegale, funcţionari corupţi, traficanţi de fiinţe umane, crimă organizată şi alte pericole de acest fel. Aceşti factori nu doar că sunt periculoşi şi prezintă încălcări ale drepturilor omului, dar provoacă frustrarea abilităţilor migranţilor de a-şi atinge obiectivele. Iar aceasta, la rândul său, reduce capacitatea lor de a contribui la dezvoltarea comunităţilor lor de baştină.

În ceea ce priveşte coerenţa politicilor şi intervenţiei, deoarece migraţia şi dezvoltarea include un număr mare de aspecte, care sunt în competenţa diferitor instituţii guvernamentale, atât pe plan orizontal cât şi vertical, este important de a investi în crearea şi menţinerea în timp a unor structuri, care să servească drept cadre de coordonare şi dialog. NEXUS Moldova este un exemplu al unei astfel de structuri de comunicare verticale şi orizontale. Mai mult ca atât, este extinsă într-un mod unic spre sectorul privat pentru a acţiona ca o resursă bazată pe dovezi, care reprezintă interesele atât a sectorului privat cât şi a migranţilor înşişi, transmiţând în mod sistematic vocile acestora autorităţilor locale şi naţionale.

În conformitate cu obiectivele Strategiei multianuale pentru 2011-2013 , în care componenta esenţială este descentralizarea puterii de la autorităţile publice centrale (APC) la cele locale (APL), proiectul include măsuri îndreptate spre o mărire a sprijinului acordat întreprinderilor mici şi mijlocii şi partenerilor din cadrul societăţii civile şi a autorităţilor publice locale (APL). De asemenea, APL vor dispune de competenţe sporite pentru încurajarea lansării noilor afaceri, crearea locurilor de muncă, organizarea instruirilor şi furnizarea serviciilor de ocupare a forţei de muncă.

Sectorul privat deja exercită un rol important în procesul de dezvoltare a migraţiei. Anume sectorul privat oferă posibilităţi de angajare şi finanţare, dezvoltă capitalul uman, introduce proprietatea tehnologică şi intelectuală, lanţuri de aprovizionare, practici avansate de afaceri şi altă experienţă relevantă. Însă, cu excepţia atenţiei acordate transferurilor de remitenţe, sectoarele financiar şi comercial într-o mare măsură au eşuat să identifice migranţii circulari şi gospodăriile acestora ca fiind un segment separat şi semnificativ al pieţei.

Cu excepţia NEXUS Moldova (2012-2015), doar puţin a fost realizat pentru a ajunge la această nişă voluminoasă a pieţei şi a acţiona asupra potenţialului inerent de profit într-un mod mai direct, răspunzând necesităţilor migranţilor şi a gospodăriilor lor transnaţionale.

Viabilitatea conceptului NEXUS este bazată pe propunerea de unică valoare de a fi primul în acordarea sprijinului sistematic şi adaptat unui segment de piaţă semnificativ şi insuficient deservit: migranţii. Simplu exprimat, NEXUS Moldova conlucrează cu furnizori dedicaţi din sectorul de stat, privaţi şi din cadrul societăţii civile în scopul atragerii clienţilor pentru a le acorda sprijin în edificarea unor comunităţi dinamice. Acest lucru este consolidat şi menţinut prin crearea unor efecte de reţea Internaţională, naţională şi personală, care să se consolideze reciproc, între grupurile ţintă: client şi furnizorii serviciilor.

Provocarea esenţială pentru NEXUS Moldova este de a explora mijloace şi metode durabile care în mod sistematic să mobilizeze şi să acorde sprijin partenerilor, pentru a consolida energiile, ambiţiile, abilităţile şi bunăstarea a sute de mii de migranţi moldoveni şi ale familiilor acestora (clienţilor) spre beneficiul clienţilor, a locului şi ţării lor de origine, precum şi a ţării de destinaţie.

NEXUS Moldova se bazează pe o abordare clară, centrată pe client, în măsura în care ea oferă suport practic necesităţilor individuale ale migranţilor pe parcursul fiecărei etape a experienţei lor de migraţie circulară, începând cu pregătirea de plecare şi perioada aflării în migraţie până la reîntoarcerea durabilă. Obiectivul esenţială al NEXUS Moldova este de a conlucra cu furnizorii serviciilor/partenerii pentru a ajuta clienţii "să migreze pregătiţi şi să revină mulţumiţi" .

Presupunând că aceste provocări continuă să fie cu succes abordate în timpul programului SDC, rezultatele specifice obţinute prin intermediul activităţilor NEXUS vor demonstra, de asemenea, beneficiile primare şi justificarea acestuia.

Cu alte cuvinte, premisa primară pe întreaga durată de implementare a NEXUS Moldova este existenţa cererii printre populaţia migratoare de a accesa uşor o reţea de centre de servicii, complexe şi credibile (offline şi online), care să ofere servicii de calitate pentru diversele necesităţi ale acesteia legate de migraţie .

Primele 12 luni de desfăşurare a operaţiunilor centrului de servicii au oferit confirmare clară că această premisă primară poate fi îndeplinită. Primii indicatori fiabili privind interesul clienţilor şi participarea furnizorului de servicii sunt pozitivi. Numărul cazurilor clienţilor creşte constant pe măsură ce NEXUS Moldova devine cunoscut în oraşele pilot, orăşelele şi satele din suburbii, precum şi printre comunităţile migranţilor/diasporei moldoveneşti. Totodată, furnizorii de servicii, atât la nivel naţional cât şi local din toate sectoarele, sunt interesaţi de reţeaua NEXUS ca o reţea complementară de marketing, un mecanism de feedback (legătură inversă) şi o structură de suport pentru îmbunătăţirea continua a serviciilor acestora în această nişă a pieţei.

Pe de altă parte, cea mai importantă lecţie învăţată pe parcursul funcţionării centrului de servicii a fost întâmpinarea dificultăţii de a da dovadă de sustenabilitate financiară, deoarece, contrar documentului de proiect, contractual cu UE nu permite IASCI de a se angaja în acorduri comerciale care să aducă venit monetar pe parcursul perioadei proiectului. O provocare legată de obţinerea durabilităţii pe termen lung a fost stabilirea şi testarea normelor operaţionale, contabile şi administrative în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

Strategii de implementare şi retragere

Pe parcursul programului SDC, o atenţie deosebită va fi acordată creşterii numărului de clienţi şi parteneri prestatori de servicii şi valorificării operaţiunilor relevante pentru a demonstra durabilitatea potenţială a NEXUS ca întreprindere socială.

Reprezentanţa IASCI în Moldova (IASCI Moldova) este înregistrată ca o organizaţie neguvernamentală locală. Ca parte a strategiei de retragere pe termen lung, aceasta îşi va asuma treptat majoritatea operaţiunilor în cadrul programului SDC, inclusiv majoritatea operaţiunilor pentru Moldova, resurse umane, management financiar, parteneriate ale serviciilor locale. Aceasta va conduce la o eventuală creare a IASCI Moldova (cu denumirea comercială NEXUS Moldova) ca întreprindere socială durabilă.

Pentru a asigura durabilitatea pe termen lung IASCI Moldova va menţine o legătură strânsă cu IASCI Viena pe durata programului actual al SDC şi după finalizarea acestuia. NEXUS Moldova va continua astfel să beneficieze direct de la experienţa din mai multe ţări a IASCI, actualizările sistemului global NEXUS şi alt tip de suport. În conformitate cu strategia regională şi globală a IASCI, un astfel de suport de la IASCI Viena va fi acordat NEXUS Moldova printr-o structură a costurilor estimate, partajată cu operaţiunile NEXUS din alte ţări, deci prin urmare într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. IASCI Moldova, în calitate de organizaţie neguvernamentală afiliată cu IASCI, va avea obligaţia să raporteze cu regularitate către IASCI Viena după finalizarea actualului program al SDC.

La baza metodologiei NEXUS, precum şi pentru a oferi clienţilor o soluţie holistică şi a dezvolta nivelul necesar de încredere, este plasată reţeaua NEXUS de centre de servicii locale pe teren. Pe durata programului SDC, vor fi create adăugător două centre de servicii adiţionale în raioane şi unul într-o ţară de destinaţie, la cele patru centre de servicii existente (SC ). Aceasta va crea o reţea de şapte CS şi sediul proiectului din Chişinău, plus două oficii peste hotare şi anume Centrul de suport NEXUS al IASCI Viena şi Biroul satelit al NEXUS din Paris. Adiţional, fiecare din cele patru CS existente îşi vor extinde sfera de activitate geografică (aria de deservire) pentru a include centrele principale de migraţie din două raioane învecinate. Astfel, NEXUS Moldova va include efectiv 14 raioane ale Moldovei din totalul de 35.

Abordările de transmitere pe cale verbală, faţă în faţă şi locală sunt evidenţiate de către NEXUS ca instrumente importante pentru asigurarea comunicării/vizibilităţii directe şi eficiente cu migranţii şi familiile lor, precum şi între ei. Încrederea este elementul lipsa căruia este acceptată de toţi, totuşi aceasta este treptat consolidată de către CS ale NEXUS prin vizitarea în mod regulat a gospodăriilor din satele preselectate din cele patru raioane pilot.

NEXUS utilizează metoda verificată de a profita de relaţiile strânse existente în multe GC transnaţionale, astfel reducând neîncrederea dintre migranţi şi majoritatea furnizorilor de servicii moldoveni. Această neîncredere se face cu atât mai mult simţită faţă de guvern sau serviciile de intermediere financiară. Cu toate că strategiile de marketing care se bazează în mare parte, deşi nu în mod exclusiv, pe abordarea de transmitere pe cale verbală, ar putea fi o pornire destul de lentă, totuşi NEXUS consideră că pe termen mediu sau lung va apărea efectul "bulgărelui de zăpadă" şi vor fi create relaţii durabile.

Pentru a completa prezenţa în acest domeniu şi strategia de transmitere verbală, există centrul virtual online www.NEXUSnet.md , pus la dispoziţie pentru a furniza clienţilor acces la serviciile solicitate într-o manieră intuitivă şi prietenoasă. Pe platformă online sau offline, migranţii moldoveni şi familiile acestora – atât înainte de plecare, cât şi în decursul migraţiei şi după reîntoarcere – au posibilitatea de a primi informaţie personalizată şi specifică privind migraţia, precum recomandări privind servicii şi produse.

Pe parcursul întregului program al SDC, NEXUS va acorda o mai mare atenţie atragerii liderilor pieţei sectorului privat în elaborarea şi testarea pe piaţă a diverselor produse şi servicii centrate pe migrant .

Exemple de produse din sectorul privat care pot fi integrate şi exprimate în valoare bănească includ servicii de recrutare, e-instruire şi studiere a limbilor, precum şi domenii de intermediere financiară astfel ca planuri de economii şi oportunităţi de investiţii, scheme de transfer al remitenţelor, asigurări şi pensii private.

În cazul când este relevant şi posibil din punctul de vedere al reglementării, acestea vor include de asemenea mecanisme care să efectueze o legătură directă între remitenţe şi servicii financiare/produsele pentru a face economii, care să fie accesibile pe teritoriul Moldovei şi după hotarele ei. Acestea ar putea include obligaţiuni municipale şi naţionale pentru migranţi, împrumuturi pentru locuinţe, asigurări de sănătate, fonduri mutuale de investiţii, pensii şi economii pentru educaţia copiilor.

În paralel, NEXUS Moldova va continua în mod sistematic să implice activ grupuri ale persoanelor interesate astfel ca autorităţi la nivel naţional şi subnaţional, organizaţii ale muncitorilor şi angajatorilor, organizaţii ale societăţii civile, inclusiv grupuri ale diasporei. Rezultatele serviciilor de consiliere şi ale celor conexe, testate până în prezent, includ furnizarea informaţiei şi a îndrumărilor înainte de plecare; sprijin pentru reîntoarcere şi reintegrare, inclusiv privind oportunităţi de angajare în câmpul muncii, aspectul incluziunii sociale, educaţie continuă etc.; asistenţă specifică disponibilă pentru grupurile vulnerabile; referire la alte părţi interesate calificate, după necesitate.

În acest context, dezvoltarea capacităţilor va fi adaptată la necesităţile specifice ale partenerilor de servicii din toate sectoarele, pentru a acumula experienţă, a ridica nivelul de conştientizare a funcţionarilor implicaţi şi a îmbunătăţi furnizarea serviciilor. Aceasta va include o serie de ateliere de lucru şi seminare participative pentru partenerii de servicii şi partenerii din cadrul programului SDC, pentru a lansa un proces de dialog şi creare a unei reţele sustenabile, atât vertical cât şi orizontal.

Partenerii de proiect şi furnizorii de servicii vor continua să-şi fundamenteze acţiunile pe cunoştinţe solide, organizând toate activităţile din cadrul proiectului în baza evidenţei empirice a tendinţelor sociale şi economice, pentru a asigura că politicile şi intervenţiile au la bază cererea efectivă a pieţei. Deoarece migraţia şi dezvoltarea este un nou domeniu de acţiune, trebuie să fie negociate instrumente solide de monitorizare şi evaluare relevante pentru furnizorul de servicii. O astfel de informaţie empirică, în combinaţie cu serviciile consultative ale experţilor IASCI/NEXUS, permit ajustarea fină progresivă a opţiunilor serviciilor care sunt testate. Acest lucru este menit să asigure faptul că politicile şi intervenţiile nu sunt distanţate de la tendinţele social-economice în evoluţie.

Reţeaua existentă NEXUS Moldova şi platforma de comunicare intranet pentru schimbul sistematic de experienţă şi bune practici, informaţie şi transfer de cunoştinţe între instituţiile participante vor fi în continuare extinse şi consolidate. Aceste activităţi vor avea ca rezultat date/informaţii privind tendinţele de acumulare a bunăstării migranţilor circulari şi recomandări pentru toţi partenerii de servicii şi din cadrul programului SDC. Informaţia acumulată, de asemenea, 1) va fi utilizată ca informaţie pentru activităţile continue de dezvoltare a capacităţilor a dialogului între parteneri şi 2) va servi drept bază de date pentru managementul cunoştinţelor şi memoria instituţională, pentru a fi aplicată în cadrul viitoarelor iniţiative NEXUS.

Pe plan extern, NEXUS Moldova, în colaborare cu partenerii din cadrul programului SDC şi în conlucrare cu Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), va promova şi informa persoanele interesate din Moldova despre obiectivele şi capacităţile reţelei NEXUS, în scopul extinderii corpului de membri – la nivelurile local şi naţional . Activităţile vor include a) organizarea unui şir de seminare şi ateliere de lucru, cu accent pe experienţa practică acumulată şi cele mai bune practici privind gestionarea şi beneficierea de la migraţia circulară, şi b) publicarea şi distribuirea materialelor relevante şi extinderea capacităţii reţelei intranet a proiectului până la oraşele şi raioanele interesate. IASCI Viena va pune la dispoziţie extindere adiţională la nivel internaţional pentru a răspândi informaţia în ţările de destinaţie, inclusiv pentru potenţialii parteneri de servicii.

Pentru a asigura durabilitatea, NEXUS Moldova este proiectat astfel încât să devină o întreprindere socială cu autofinanţare. Într-o primă etapă se intenţionează ca 30% din costurile operaţionale anuale de bază ale celor patru centre de servicii iniţiale să fie acumulate pe parcursul programului de 3 ani al SDC. Se prevede că pe durata proiectului veniturile vor fi generate de furnizorii naţionali şi internaţionali de conţinut, din sectorul privat şi guvernamental, care beneficiază de operaţiunile de marketing şi prezenţa pe teren a NEXUS Moldova. Vor fi, de asemenea, luate în calcul şi sponsorizări corporative şi opţiuni de multifinanţare. Când se va considera oportun, la fluxurile de venit pot fi, de asemenea, adăugate plăţile de membru ale clienţilor şi plăţile pentru consultanţa furnizorului de servicii.

Acest model unic de combinare a opţiunilor gratis şi contra plată pentru servicii poate servi drept prototip de bune practici şi intervenţii inovatoare în domeniul migraţiei şi dezvoltării – practici care au fost dezvoltate în comun de către migranţi, sectorul privat şi comunităţile de origine.

Perioada anticipată pentru acţiune este 36 de luni de la începutul programului SDC. Dezvoltarea şi ajustarea produselor şi serviciilor actuale se preconizează a fi un proces continuu, însă se prevede că mecanismele comerciale viabile vor fi disponibile pentru testare în luna a 3-a (în funcţie de discuţia privind bugetul cu DUE pentru restul perioadei din 2015). Cele 33 de luni rămase vor fi utilizate pentru a testa marketingul şi funcţionarea reţelei de livrare; monitorizare şi evaluare permanente; transmiterea feedbackului din partea clienţilor partenerilor; şi angajarea în procesul de îmbunătăţire a serviciilor şi furnizării acestora. În lunile 30-36 va avea loc pregătirea rapoartelor şi organizarea seminarelor şi atelierelor de lucru externe.

1. Context

Informaţie esenţială privind contextul

Până acum, majoritatea dezbaterilor legate de migraţie evidenţiau riscurile şi costurile migraţiei şi nu beneficiile pentru societate ca un tot întreg, pe lângă beneficiile pentru vasta majoritate a migranţilor. Această perspectivă este încă prea des consolidată de practicile instituţionale învechite şi rigide, tendinţele xenofobe şi lipsa coerenţei la nivel de politici. De asemenea, aceasta survine din cauza lipsei de date sigure. În mod contrar, un număr tot mai mare de dovezi arată că migranţii dispun de un potenţial semnificativ, dar nerealizat, cu care în mod direct ar putea contribui la dezvoltarea localităţilor lor de baştină.

Este bine cunoscut faptul că pentru Moldova remitenţele reprezintă o componentă semnificativă a ecuaţiilor balanţei de plăţi şi ele joacă un rol important în atenuarea sărăciei. Cu adevărat, remitenţele depăşesc investiţiile directe străine şi asistenţa oficială pentru dezvoltare luate împreună. Cât de impresionante ar fi, remitenţele sunt doar cel mai evident element al implicaţiilor de dezvoltare şi sociale ample ale migraţiei circulare.

Creşterea economică în Republica Moldova şi tendinţa de reducere a sărăciei sunt în strânsă corelare cu fluxul remitenţelor şi consumul generat de acest flux. Veniturile de la moldovenii care muncesc peste hotare alimentează venitul disponibil al gospodăriilor acestora, astfel aducând la o cerere agregată sporită de produse de consum. Constrânsă de capacitatea limitată de producere internă, această cerere este pe larg satisfăcută de importul mărfurilor şi a serviciilor. Bugetul public naţional a beneficiat din aceasta, dar balanţa comercială s-a transformat într-un deficit comercial alarmant. Creşterea economică bazată pe consum şi remitenţe expune economia Moldovei unui număr de vulnerabilităţi, dar cel mai mare pericol asociat cu acest model de creştere economică este faptul că la un moment anumit remitenţele vor începe să scadă. Migraţia deseori separă familiile moldovenilor. Totuşi, urmărind tendinţele de migraţie din alte ţări, se poate de anticipat că multe familii de moldoveni se vor reuni. Din păcate, în caz dacă în Moldova nu vor fi create condiţii de muncă şi de trai adecvate, reunirea familiilor de moldoveni va avea loc în afara ţării, lucru care va intensifica declinul remitenţelor. Studiile IASCI -CIVIS din 2010 şi 2014 1 confirmă aceste tendinţe:

a) Ponderea totală de reunificare a familiilor a crescut de la 21% în 2009 la 26% în 2012 (ceea ce reflectă 7% puncte procentuale creştere pentru moldoveni în UE şi 4% puncte procentuale în CSI)

b) Intenţia de a se reîntoarce a scăzut de la 71% î n 2009 la 59% în 2012 (în special pentru migranţii în ţările UE – 17% puncte procentuale în scădere)

c) Procentul de GC care transmit remitenţe a scăzut de la 84% în 2009 la 79% în 2012, iar valoarea remitenţelor anuale de la migranţii din regiunea UE a scăzut cu 27% în aceeaşi perioadă.

_______________________

1 Toate datele utilizate în acest document de proiect sunt preluate din studiul validat al IASCI-CIVIS, cu excepţia cazului când este prevăzut altfel. IASCI-CIVIS, 2010, "Studiu de piaţă: Maximizarea impactului de dezvoltare al fluxurilor financiare şi al investiţiilor legate de migraţie în Moldova", www.iasci.info; IASCI-CIVIS, 2014, "Studiu de piaţă: Inovaţia în migraţia circulară: Migraţia şi dezvoltarea în Moldova", www.NEXUSnet.md. În cadrul Studiului din 2014 au fost chestionate circa 20850 gospodării (GC), inclusiv 1785 gospodării ale migranţilor pe termen lung şi 366 gospodării din grupa de control. Acesta este primul sondaj efectuat la o scară atât de largă, cu utilizarea unei metodologii sigure, bazate pe eşantion probabilistic. Acest exerciţiu a avut drept rezultat cele mai exacte cifre privind migranţii sezonieri, de lungă durată şi reîntorşi, precum şi privind mobilitatea internă pe teritoriul Moldovei.

Cu toate acestea, valoarea totală a remitenţelor rămâne a fi mai mult sau mai puţin stabilă, datorită unei creşteri semnificative a remitenţelor de la moldovenii migranţi care muncesc în regiunea CSI, cel puţin până la începutul perturbărilor geopolitice şi economice în Federaţia Rusă şi Ucraina. Impactul deplin şi pe termen lung al acestor perturbări asupra valorii remitenţelor şi a comportamentului migraţional general nu poate acum fi determinat fără un studiu suplimentar. Totuşi, datele oficiale actuale nu indică un flux semnificativ de reîntoarcere a moldovenilor care muncesc în Federaţia Rusă la momentul actual.

Alţi factori de context care trebuie luaţi în consideraţie:

1. Tendinţa actuală continuă a potenţialului înalt de migraţie externă, în special a tineretului

2. Deteriorarea recentă a situaţiei economice a Moldovei ar putea spori fluxul de migraţie externă

3. Pe de altă parte, dacă situaţia economică se relansează, tendinţa de migraţie pentru reîntoarcere permanentă ar putea creşte de la 44,000 existenţi actualmente

Primii doi factori ar putea menţine la nivel stabil sau chiar spori valoarea remitenţelor pe termen mediu, în timp ce cel de-al treilea factor ar putea spori transferurile migranţilor, adică a economiilor acumulate peste hotare.

Se evidenţiază două concluzii esenţiale:

1. Va fi dificil de a menţine un pas acceptabil de dezvoltare a economiei în absenţa unei schimbări structurale în economia naţională. Un astfel de rezultat ar contrazice prevederile agendei de dezvoltare a Republicii Moldova

2. Prin urmare Guvernul Moldovei recunoaşte necesitatea de a înlocui modelul creşterii inerte bazat pe consum în mare parte alimentat de remitenţe în favoarea unui model dinamic, bazat pe investiţii, dezvoltarea producerii mărfurilor şi a serviciilor, a industriilor exportatoare.

Moldova este cunoscută ca o ţară în mod cel mai direct afectată de migraţie, deoarece 16% din populaţia ţării a migrat permanent sau temporar în ultimii ani, iar alte 3% au avut intenţia (la momentul sondajului) să migreze pe parcursul următoarelor 12 luni. Migraţia va continua să exercite impacte pozitive şi negative asupra dezvoltării social-economice a ţării atât pe termen mediu cât şi lung, în special în condiţiile unei scăderi demografice severe.

De aceea impactul remitenţelor este recunoscut în contextul Moldovei; totuşi o cantitate de capital privat foarte puţin explorat sunt economiile păstrate în străinătate de către migranţii moldoveni. Majoritatea migranţilor (inclusiv cei din Moldova) de fapt nu migrează exclusiv sau în principal pentru a remite – ei migrează pentru a acumula bunăstare. Primatul obiectivului de economii este confirmat de rata extrem de înaltă a economiilor pentru gospodărie în rândul migranţilor moldoveni circulari supuşi studiului – aproximativ 48% din venitul GC în medie, şi constatarea că 55% dintre respondenţi nici nu ar examina posibilitatea de reîntoarcere în Moldova fără ca acest obiectiv de bază să fie atins. Se estimează că economiile păstrate de migranţii moldoveni circulari pe termen lung depăşesc cu 182% valoarea remitenţelor în cursul aceleiaşi perioade de 12 luni. Într-adevăr, sume semnificative de economii, ajungând la miliarde de euro, continuă să se acumuleze în numerar, investiţii şi sisteme bancare din ţările de destinaţie.

În condiţiile în care, conform estimărilor, un număr semnificativ de GC se află în migraţie de lungă durată (circa 258.600), valoarea totală estimată a economiilor păstrate doar în 2012 este de 1,677 miliarde euro, ceea ce reprezintă o creştere semnificativă de la 834 milioane euro în 2009. În paralel, gospodăriile migranţilor moldoveni au remis 920 milioane euro (663 milioane euro în 2009). Din această sumă aproape jumătate (438 milioane euro) a fost utilizată pentru consumul cotidian, iar 52% sau 482 milioane euro au fost transferate cu scopul expres de a fi investite. Însă 234 milioane euro din aceasta au fost investite în imobile şi doar 50 milioane euro au fost direct investite sau date cu împrumut în afaceri. Interesant este că 26% de gospodării ale migranţilor moldoveni într-un anumit moment în trecut au furnizat capital unei întreprinderi din Moldova, prin investiţie sau împrumut.

În plus, migranţii moldoveni manifestă un interes înalt (circa 40%) faţă de investiţiile în comunităţile lor de baştină fie în comun cu partenerii din sectorul privat sau cu autorităţile publice locale (Figura 1). Sectoarele primare pentru investiţii în Moldova sunt agricultura, comerţul cu amănuntul, restaurantele, construcţiile şi imobilele.

Între timp, necesităţile de investiţii în Moldova sunt vaste, şi efectul multiplicativ de a obţine ca o parte din acest capital uman, social şi financiar să fie injectat în economia ţării este potenţial enorm şi, în cele din urmă, va contribui la edificarea unei economii mai flexibile şi echilibrate, mai puţin dependente de remitenţe şi mai capabile să reziste factorilor care stimulează migraţia.

Ca şi în alte ţări din Europa de Sud-Est, investiţiile în Moldova sunt la un nivel mic sau micro, se efectuează individual sau în comun cu membrii apropiaţi ai familiei. Se anticipează că acest model de investiţie în parteneriat cu membrii apropiaţi ai familiei sau individual va rămâne constant în viitorul apropiat. La rândul său, acest lucru indică volumul restrâns, complexitatea şi sofisticarea afacerilor iniţiale propuse şi le oferă caracteristica tipică de afaceri de familie.

Cât despre coerenţa politicii şi a intervenţiei, dat fiind că migraţia şi dezvoltarea cuprinde un şir întreg de aspecte care sunt în competenţa diferitor instituţii guvernamentale, atât la nivel orizontal cât şi vertical, este important de a investi în înfiinţarea şi menţinerea unor structuri care să servească drept cadru de dialog şi coordonare. NEXUS Moldova este un exemplu a unei structuri de comunicare pe orizontală şi verticală de acest fel. Mai mult ca atât, NEXUS Moldova este în mod unic extins către sectorul privat pentru a activa în calitate de resursă bazată de evidenţă, care reprezintă interesele atât a sectorului privat cât şi a înşişi migranţilor, fiind portavoce a acestora pentru autorităţile locale şi naţionale în mod sistematic.

În Moldova nu există politică specifică locală sau regională privind migraţia şi dezvoltarea. Un număr de activităţi şi proiecte în acest domeniu sunt promovate şi susţinute de ONG-uri, dar şi nu sunt însoţite de politici locale sau naţionale. NEXUS Moldova, prin introducerea sistematică a perspectivelor subnaţionale şi centrate pe migranţi, a pavat calea spre o reevaluare fundamentală şi pluralistă a aspectelor fundamentale care produc migraţia din ţară, migraţia de reîntoarcere, ataşarea, şi legăturile benefice pe care cetăţenii care locuiesc peste hotare le pot aduce în Moldova şi în comunităţile lor de baştină. Apoi, asigurând legătura dintre aceşti actori la nivel naţional, NEXUS Moldova va continua să ajute Moldova la edificarea unor capacităţi coordonate de a elabora politici în domeniul migraţiei favorabile pentru dezvoltare, în acelaşi timp evitând abordările eterogene pe diferite teritorii ale aceleiaşi ţări.

În final, continuând să completeze iniţiativele în derulare şi planificate, cum ar fi Programul SDC pentru Migraţie şi Dezvoltare, Parteneriatul pentru Mobilitate UE-Moldova şi Iniţiativa OIM "Integrarea Migraţiei în Strategiile Naţionale de Dezvoltare" (MOMID), proiectul NEXUS Moldova va contribui la perfecţionarea legislaţiei, a politicilor şi a structurilor de management în domeniul migraţiei şi dezvoltării.

Analiza situaţiei, descrierea problemelor, necesităţilor grupurilor ţintă

Contrar părerii convenţionale, dovezile arată clar că majoritatea moldovenilor migrează cu intenţia de a atinge obiectivul de acumulare a bunăstării, iar apoi de a se întoarce acasă. Cu alte cuvinte, scopul iniţial al migraţiei - şi a tuturor activităţilor personale legate de aceasta – este deseori direct corelată cu realizarea unor scopuri personale importante, astfel ca lansarea sau sprijinirea unei afaceri, construcţia unei case, educaţia copiilor sau asigurarea pensiei. De fapt, majoritatea moldovenilor ar intenţiona să se reîntoarcă acasă doar dacă şi când a) şi-au atins obiectivul de acumulare a bunăstării şi b) se simt în siguranţă de a o face, din punct de vedere financiar şi politic.

Primatul obiectivului de economii este confirmat de rata extrem de înaltă a economiilor pentru gospodărie în rândul migranţilor moldoveni circulari supuşi studiului – aproximativ 48% din venitul GC în medie. Parţial din cauza neîncrederii în sistemele financiare din Moldova, acest capital este, în primul rând, păstrat în ţările de destinaţie, cu toate că scopul migraţiei şi obiectivul economiilor sunt de obicei legate de un ţel care urmează a fi atins acasă. Acest obiectiv financiar de bază este deseori combinat cu ambiţii astfel ca studierea pentru anumite aptitudini şi practici de afaceri, acumularea de experienţă, stabilirea unor contacte relevante. Integral acest capital uman şi financiar poate fi considerat ca bunăstare a migranţilor şi a diasporei în proces de acumulare.

Din păcate, politicile şi practicile insuficient de dezvoltate privind migraţia, în combinaţie cu obstacolele contra-productive de ordin politic, social, financiar, administrativ şi juridic, deseori fac mai dificilă atingerea acestor obiective personale lăudabile. În plus, migranţii sunt deseori vulnerabili la exploatarea de către diverse agenţii de recrutare ilegale, funcţionari corupţi, traficanţi de fiinţe umane, crimă organizată şi alte pericole de acest fel. Aceşti factori nu doar că sunt periculoşi şi prezintă încălcări ale drepturilor omului, dar provoacă frustrarea abilităţilor migranţilor de a-şi atinge obiectivele. Iar aceasta, la rândul său, reduce capacitatea lor de a contribui la dezvoltarea comunităţilor lor de baştină.

Ca răspuns, NEXUS Moldova îşi orientează activitatea spre două grupuri ţintă distincte:

1. Clienţi – migranţi potenţiali, actuali, repatriaţi, persoane dependente de migranţi, grupuri vulnerabile, comunităţi locale ale moldovenilor sau din Moldovei (aprox. estimat 1.4 milioane 2 clienţi potenţiali)

2. Parteneri de servicii – autorităţi publice, societatea civilă, inclusiv grupurile diasporei, actori din sectorul privat – la nivel local, naţional şi internaţional care furnizează servicii relevante

Provocarea esenţială pentru NEXUS Moldova este de a explora mijloace şi metode durabile care în mod sistematic să mobilizeze şi să acorde sprijin partenerilor pentru a consolida energiile, ambiţiile, aptitudinile şi bunăstarea a sute de mii de migranţi moldoveni şi ale familiilor acestora (clienţilor) spre beneficiul clienţilor, a locului şi ţării lor de origine, precum şi a ţării de destinaţie. Dacă această provocare continuă să fie abordată cu succes, rezultatele specifice care vor fi atinse prin intermediului activităţilor proiectului, vor indica, de asemenea, la beneficiile primare şi justificarea acestora.

________________________

2 Actuali muncitori migranţi pe termen lung - 370000; actuali migranţi sezonieri - 109000; actuali migranţi interni - 217000; migranţi repatriaţi - 44000; potenţiali migranţi pe termen lung şi sezonieri - 107,000; potenţiali migranţi interni - 18000. Adiţional la aceste categorii de clienţi, membrii familiilor acestora trebuie luaţi în calcul ca o grupă separată de clienţi.

NEXUS Moldova se bazează pe o abordare clară, centrată pe client , în măsura în care ea oferă suport practic pentru necesităţile individuale ale migranţilor pe parcursul fiecărei etape a experienţei lor de migraţie circulară, începând cu pregătirea de plecare şi perioada aflării în migraţie până la reîntoarcerea durabilă. Obiectivul esenţial al NEXUS Moldova este de a conlucra cu furnizorii de servicii/partenerii pentru a ajuta clienţii "să migreze pregătiţi şi să revină mulţumiţi" . Experienţa dovedeşte că oferirea unor recomandări utile, produse şi servicii care în mod direct ajută migranţii să-şi atingă scopurile migraţionale de bază, vin să sprijine direct acest obiectiv.

După cum a fost menţionat, gospodăriile migratoare moldoveneşti au o tendinţă înaltă de a economisi şi remite, iar aceasta reprezintă una din sursele primare de lichiditate din ţară. Totuşi, o parte considerabilă a economiilor remise rămân în afara intermedierii financiare formale. Acest lucru se datorează în mare parte percepţiei precum că activitatea bancară în Moldova rămâne a fi riscantă şi neatractivă. Migranţii moldoveni se caracterizează printr-o rată foarte înaltă de comportament şi ambiţii antreprenoriale. Prin urmare, ei reprezintă ambele părţi ale intermedierii financiare (creditor şi debitor) şi o piaţă potenţial semnificativă pentru sectorul financiar.

În plus, migranţii pe termen lung manifestă o cerere înaltă pentru o varietate largă de produse şi servicii financiare, dar un nivel foarte scăzut de acces sau utilizare (Diagrama 2).

Pe lângă produsele şi serviciile financiare, există un interes înalt faţă de o varietate de servicii şi produse în alte domenii de gestionare şi intermediere a migraţiei, începând cu pregătirea pentru plecare şi terminând cu reîntoarcerea şi reintegrarea. Diagrama 3 arată clar că acest nivel înalt al interesului este de aceiaşi importanţă cât pentru bărbaţi atât şi pentru femei.

Deşi există toate aceste oportunităţi la toate etapele de migraţie, reacţia instituţiilor relevante din sectorul public şi privat rămâne în continuare a fi redusă. Acest lucru poate fi parţial explicat prin nivelul scăzut de încredere a migranţilor moldoveni în instituţiile din Moldova, dar probabil şi prin nivelul scăzut de cunoaştere că astfel de servicii şi condiţii noi există. La modul general, studiul arată că nouă din 10 migranţi nu cunosc despre cel puţin o instituţie publică sau privată care furnizează informaţie sau asistenţă persoanelor care planifică să migreze sau sunt deja în migraţie. Rezultatele cercetărilor sunt clar confirmate de solicitările primite până în prezent de la clienţii NEXUS înregistraţi.

Diagrama 4 arată că migranţii moldoveni potenţiali, actuali şi repatriaţi, precum şi familiile acestora au un şir vast de necesităţi legate de întregul ciclu al migraţiei, de la etapa de plecare până la cea de reîntoarcere. Aceste necesităţi sunt reflectate în toate sectoarele de activitate a furnizorilor de produse şi servicii. După cum a fost menţionat, actorii din sectorul privat îndeplinesc un rol important în acest lanţ de intermediere, deoarece circa 40% de solicitări actuale în acest moment sunt legate de acest sector.

Diagrama 5 clasifică solicitările clienţilor după categorie. Patru din primele cinci solicitări se referă la etapa înainte de plecare. Acest lucru se datorează faptului că fiecare al doilea client înregistrat până în prezent reprezintă un potenţial migrant, care în primul rând caută servicii de intermediere privind un loc de muncă calificat şi sigur – în majoritatea cazurilor peste hotare, pe când migranţii repatriaţi caută locuri de muncă bine remunerate în Moldova. Există în joc şi aşa-numita" primă de migrant", atunci când mulţi migranţi repatriaţi preconizează remunerări mai înalte decât valoarea remunerărilor pe piaţă, pentru experienţa şi aptitudinile obţinute peste hotare.

Celelalte 50% de clienţi înregistraţi până acum sunt migranţi actuali, cei care s-au întors sau se pregătesc să se întoarcă, migranţi interni şi membri ai familiilor acestora (Diagrama 6). Prin urmare, NEXUS şi partenerii săi de servicii acoperă efectiv etapele ciclului de migraţie, urmând abordarea holistică a serviciilor pentru client şi prin aceasta producând un impact pozitiv asupra migraţiei şi dezvoltării.

Diagrama 7 arată că clienţii NEXUS înregistraţi până acum sunt egal divizaţi între femei şi bărbaţi. Mai mult, solicitările de informaţie procesate până în prezent de la toţi clienţii par să indice o diferenţă foarte mică în tipurile de servicii şi produse de interes pentru bărbaţi şi femei. Această experienţă practică corespunde concluziilor Studiului de Piaţă IASCI-CIVIS (vedeţi Diagrama 3 mai sus).

Analiza factorilor care propulsează sau împiedică schimbarea

În ultimii ani, Moldova şi ţările de destinaţie au conştientizat din ce în ce mai mult rolul şi totodată responsabilitatea, pe care le pot asuma în promovarea beneficiilor pentru dezvoltare, oferite de migraţie şi în minimizarea aspectelor ei negative. Drept rezultat, devine marcată o creştere a coerenţei cadrelor de politici şi reglementări care vin să sprijine, dar nu să împiedice ambiţiile migranţilor. Această tendinţă pozitivă include consolidarea mediului privat de bază şi în aceasta rezidă argumentarea abordărilor promovate în acest proiect. Sectorul privat deja exercită un rol important în procesul migraţie-dezvoltare.

Anume sectorul privat oferă locuri de muncă şi finanţe, dezvoltă capitalul uman şi introduce tehnologia şi proprietatea intelectuală, lanţurile de furnizare, practicile de afaceri avansate şi altă experienţă relevantă. Totuşi, în afară de atenţia acordată transferurilor de remitenţe, sectoarele financiar şi comercial într-o mare măsură au eşuat să identifice migranţii circulari şi gospodăriile acestora ca un segment al pieţei separate şi semnificativ.

Cu excepţia NEXUS Moldova (2012 -2015), doar puţin a fost realizat pentru a ajunge la această nişă voluminoasă a pieţei şi a acţiona asupra potenţialului inerent de profit într-un mod mai direct, răspunzând necesităţilor migranţilor şi a gospodăriilor lor transnaţionale.

Facilitarea migraţiei circulare este recunoscută ca un element important al Abordării Globale în materie de Migraţie şi Mobilitate (AGMM) 3 şi a Programului de la Stockholm 4 . NEXUS Moldova în mod direct promovează mişcarea circular spontană a migranţilor, prin abordarea următoarelor rezultate:

▪ dezvoltarea, la nivel naţional şi subnaţional, a instrumentelor şi capacităţilor pentru o migraţie bine gestionată a forţei de muncă

▪ ajustarea mai eficientă a cererii şi ofertei pentru forţa de muncă (în Moldova şi ţările de destinaţie)

▪ organizarea instruirii la etapele înainte de plecare, furnizarea serviciilor şi produselor, a informaţiei privind drepturile şi obligaţiile

▪ consultanţă privind oportunităţile de angajare şi canalele disponibile pentru migraţie legală

▪ suport pentru reîntoarcere voluntară şi reintegrare a migranţilor, precum şi instruirea migranţilor potenţiali.

____________________

3 A bordarea Globală în materie de Migraţie şi Mobilitate (AGMM) este din 2005 cadrul cuprinzător al politicii UE privind migraţia şi azilul. Cadrul defineşte modalitatea în care UE desfăşoară dialogul politic şi cooperarea cu ţările care nu sunt membre UE, în baza unor priorităţi clar definite şi incluse în acţiunea generală externă a UE, inclusiv cooperarea pentru dezvoltare. Agenda este echilibrată şi complexă, axată pe patru obiective egale după importanţă: i) organizarea mai calitativă a migraţiei legale şi promovarea mobilităţii bine gestionate ii) prevenirea şi combaterea migraţiei ilicite, eradicarea traficului de fiinţe umane iii) maximizarea impactului migraţiei şi mobilităţii asupra dezvoltării iv) promovarea protecţiei internaţionale.

4 După Programul de la Tampere din 1999 şi Programul de la Haga din 2004, Programul de la Stockholm este al treilea program de acest gen pentru statele din Uniunea Europeană. Programul conţine orientări pentru o politică comună cu privire la subiectele de protecţie a drepturilor fundamentale, dreptului la viaţa privată, drepturilor minorităţilor şi drepturile grupuri de persoane care au nevoie de protecţie specială, precum şi o Cetăţenie a Uniunii Europene. Acesta atinge diverse domenii, precum Securitate Internă şi Securitate Publică, migraţia umană (Pactul European privind emigraţia şi azilul), lupta împotriva crimei organizate, şi chiar dreptul familiei, drept privat, dreptul la moştenire şi altel e.

În conformitate cu Programul de la Stockholm , protecţia şi monitorizarea drepturilor migranţilor este în mod sistematic inclusă în proiect ca componentă importantă. Totodată, sunt incluse campanii de informare pentru migranţi şi comunităţile locale privind drepturile migranţilor, asistenţă pentru categoriile vulnerabile ale migranţilor şi victimele traficului de finite umane.

În conformitate cu obiectivele Strategiei multianuale pentru 2011-2013 , în care componenta esenţială este descentralizarea puterii de la autorităţile publice centrale (APC) la cele locale (APL), proiectul prevede măsuri îndreptate spre creşterea sprijinului acordat întreprinderilor mici şi mijlocii şi partenerilor din cadrul societăţii civile şi autorităţilor publice locale (APL).

Scopul Strategiei de Descentralizare : asigurarea capacităţilor APL de a funcţiona în mod democratic şi independent, a capacităţilor şi resurselor necesare de a furniza servicii publice conform necesităţilor şi cerinţelor cetăţenilor faţă de eficienţă, eficacitate, echitate, inclusiv în materie de drepturi ale categoriilor vulnerabile, şi disciplină financiară.

Obiectivul specific al Strategiei de Descentralizare (unul din ele): Crearea şi implementarea mecanismelor pentru asigurarea dezvoltării locale sustenabile, modernizarea organizării şi gestionării serviciilor publice locale, astfel încât ele să dispună de capacitatea de a susţine programe integrare de investiţii şi a îmbunătăţi condiţiile pentru dezvoltarea economică locală.

Prioritatea corespunzătoare a Strategiei de Descentralizare : Perfecţionarea cadrului legal pentru acordarea APL a capacităţilor şi instrumentelor pentru impulsionarea procesului de dezvoltare economică locală.

Explicaţie la Strategia de Descentralizare: acţiuni privind perfecţionarea şi completarea cadrului de reglementare pentru a consolida rolul APL în administrarea şi stimularea procesului de dezvoltare economică locală. APL trebuie să dispună de autonomie suficientă, inclusiv financiară, pentru a fi capabile să utilizeze o varietate de instrumente economice şi financiare, cum ar fi:

(i) facilitate fiscală - abilitatea de a impune şi utiliza liber impozitele locale pentru dezvoltarea comunităţii

(ii) iniţiative financiare – libertatea de a formula strategii financiare şi primi împrumuturi în condiţii clar definite, în asociere cu libertatea de a utiliza toate resursele financiare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi sporirea dezvoltării economice

(iii) iniţiative bazate pe utilizarea proprietăţii locale, a terenurilor şi clădirilor pentru a stimula dezvoltarea economică locală.

De asemenea, APL vor dispune de pârghie juridică pentru a încuraja lansarea noilor afaceri, crearea locurilor de muncă, organizarea instruirilor şi a serviciilor de extindere, a serviciilor de ocupare a forţei de muncă. În acest context, Strategia propune perfecţionarea cadrului legal şi acordarea APL a capacităţilor şi instrumentelor pentru a spori dezvoltarea economică locală prin: (i) efectuarea unei analize complexe a cadrului legislativ şi de reglementare care prevede competenţele APL în dezvoltarea economică locală şi (ii) propunerea amendamentelor la cadrul legislativ, însoţite de mecanisme eficiente de punere în aplicare.

Acordul de Asociere RM-UE (AA) a fost semnat la 27 iunie 2014 şi este aplicat de la 1 septembrie 2014. Acesta va intra în vigoare oficial odată cu ratificarea de către toţi cei 31 de semnatari . AA stabileşte asocierea politică şi economică între cele două părţi. Părţile şi-au asumat obligaţia de a coopera şi a realiza convergenţa politicii economice, a legislaţiei şi reglementării într-un şir extins de domenii, inclusiv drepturi egale pentru muncitori, schimbul de informaţii şi experţi în domeniul justiţiei, modernizarea infrastructurii energetice a Moldovei şi accesul la Banca Europeană pentru Investiţii. Părţile s-au angajat să participe la summit-uri periodice şi întruniri la nivel de miniştri, alte persoane oficiale şi experţi. Acordul obligă Moldova de a efectua reforme economice, judiciare şi financiare pentru a realiza convergenţa politicilor sale şi a legislaţiei cu cele ale UE.

AA include prevederi pentru stabilirea Zonelor de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) . Acest eveniment deschide un capitol nou în relaţiile bilaterale între Moldova şi UE şi permite stabilirea unor relaţii comerciale privilegiate între ambele părţi. Zonele ZLSAC cuprind comerţul cu mărfuri, inclusiv eliminarea sau reducerea tarifelor, prevăd deschiderea în viitor al pieţelor de servicii şi îmbunătăţirea condiţiilor pentru investitori. Ele de asemenea conţin prevederi privind facilitarea procedurilor vamale, măsurile antifraudă şi instrumente de protecţie a comerţului. Aceste reguli au scopul de a asigura că comerţul este liberalizat în măsura maximal posibilă, dar prevăd precauţiile necesare, astfel încât doar mărfurile eligibile să beneficieze de tratament preferenţial. În plus, Moldova îşi asumă obligaţia de a realiza o aliniere a legislaţiei sale cu cea a UE într-un număr larg de domenii ale politicii de reglementare, cum ar fi regulile de export a mărfurilor agricole şi siguranţa alimentară în general, regulamente pentru produsele industrial şi evaluarea conformităţii, gestionarea sistemului vamal, inclusiv aplicarea drepturilor proprietăţii intelectuale la frontieră, reguli de achiziţii publice şi o aliniere largă la standardele UE privind domeniile serviciilor.

Se anticipează că eliminarea taxelor vamale existente şi a barierelor regulatorii va spori diversitatea şi calitatea produselor şi serviciilor. Concurenţa care se va produce ca rezultat al liberalizării accesului pe piaţă va încuraja specializarea, astfel reducând costurile şi generând inovaţii. Produsele şi serviciile mai calitative vor ridica nivelul general de trai pentru consumatorii şi cetăţenii Moldovei. Alinierea treptată a legislaţiei la acquis-ul UE va crea un mediu de afaceri mai favorabil, va spori exporturile, va atrage investitori şi ca consolida competitivitatea companiilor partenerilor din cadrul Parteneriatului Estic, totodată asigurând nivele mai înalte de protecţie a consumatorului, a mediului, precum şi protecţie socială. Aceasta va produce reguli mai stabile şi mai previzibile de guvernare, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care sunt vulnerabile.

Estimările prezic în condiţiile ZLSAC pentru Moldova, schimbările venitului naţional vor alcătui circa 142 milioane de euro, adică 5,4% din PIB-ul ţării, în acelaşi timp se anticipează creşterea exporturilor către UE şi a importurilor cu 16% şi 8% respectiv, ceea ce va aduce o creştere a salariilor şi va oferi preţuri mai bune pentru consumatori.

Toate aceste programe, acorduri şi iniţiative sunt factorii determinanţi ai schimbărilor, care vor avea un impact pozitiv asupra dezvoltării ulterioare a eforturilor şi rezultatelor NEXUS Moldova, în special în contextul abordării locale şi suportului pentru dezvoltarea locală.

Însă, toţi aceşti factori pozitivi ai schimbării pot fi restricţionaţi din cauza nivelului înalt al corupţiei şi instabilităţile cauzate de recentele perturbări regionale geopolitice, după cum a fost menţionat anterior. Acestea nu doar că împiedică schimbările, dar reprezintă şi factori de risc dincolo de capacităţile de influenţă ale NEXUS Moldova.

2. Rezultate şi lecţii învăţate

Sumar al rezultatelor NEXUS Moldova în perioada 2012-2015

La sfârşitul celui de-al doilea an de implementare a acţiunii NEXUS Moldova (A2) s-a raportat că Acţiunea continuă în mod substanţial să urmeze cursul, după cum este descris în documentul proiectului "NEXUS Moldova". La momentul elaborării documentului (Aprilie 2015), aproape toate reperele şi indicatorii esenţiali continuă să fie îndeplinite sau chiar depăşite. Este important de a aminti că NEXUS Moldova este o iniţiativă de trei ani (finele 2012 până la finele 2015), prin urmare rezultatele finale principale nu pot fi exact estimate la momentul actual. În plus, la fel ca şi în cazul proiectului IASCI-CIVIS DEVINPRO Moldova în 2009-2011, se anticipează ca multe din acţiunile întreprinse şi măsurile de furnizare a serviciilor elaborate în decursul proiectului să producă efecte de lungă durată mult după expirarea perioadei curente a proiectului.

Important e că partenerii de consorţiu continua să conlucreze, cu implicarea deplină a Cancelariei de Stat (Biroul pentru Relaţii cu Diaspora - BRD) şi autorităţile publice locale din zonele pilot Cahul, Edineţ şi Ungheni. În strânsă colaborare cu BRD şi în conformitate cu procesul interministerial de consolidare a capacităţilor prevăzute în Dispoziţia Prim-ministrului 58 (D58) au fost semnate 25 de acorduri de colaborare cu ministere şi agenţii relevante la nivel naţional. Procesul de semnare a implicat şi un proces de negociere cu toate cele 30 de coordonatori pentru problemele diasporei, nominalizaţi prin D58. Cinci ministere sau instituţii subordonate, ca de exemplu Serviciul Vamal în subordonarea Ministerului Finanţelor, nu au dorit sau nu sunt autorizate să semneze. Cu toate acestea, procesul este considerat încheiat.

Rezultatul de la finele activităţilor partenerilor de consorţiu în prima jumătate a anului 2014 a fost de a aduce reţeaua NEXUS Moldova din centrele de servicii pilot (SC) până la capacitatea ei operaţională (complet echipată, inclusiv cu personal instruit), şi integrarea centrelor în comunităţi (la nivel de raion). Crearea treptată anticipate atât a produselor şi serviciilor, cât şi extinderea acestora spre client la nivel local, iar apoi la comunităţile diasporei a fost în mod substanţial realizată.

În paralel, Planurile de acţiuni naţionale şi locale elaborate în comun au ghidat activităţile de dezvoltare a capacităţilor şi a continuat implementarea în comun a acestora în acord cu termenele-limită stabilite. Planul Naţional de acţiuni va fi revizuit şi consolidat împreună cu partenerii Programului SDC: PNUD, BRD şi IASCI .

Activităţile din cadrul NEXUS Moldova au contribuit la sensibilizarea şi dezvoltarea capacităţilor în cadrul reţelei furnizorilor de servicii la nivel local şi la atragerea partenerilor din sectorul privat/societatea civilă. Această dezvoltare a partenerilor a fost efectuată într-un mod eşalonat şi treptat pe parcursul primilor doi ani, după cum a fost anticipat şi clar indicat în documentul proiectului. La nivel naţional şi local, actorii lideri ai pieţei din sectorul privat şi cel civil (grup ţintă) au manifestat un interes puternic de a colabora şi de a furniza produsele lor clienţilor NEXUS (grup ţintă) prin intermediul reţelei NEXUS. Actualmente, are loc o verificare minuţioasă urmată de negocieri în vederea semnării acordurilor de parteneriat cu parteneri relevanţi la nivel naţional şi local.

Cu toate că s-a dovedit a fi satisfăcător la nivel de rezultate, acest proces de dezvoltare a partenerilor s-a desfăşurat într-un ritm puţin mai lent decât s-a dorit iniţial, în mare parte din cauza limitărilor în capacităţile echipelor relativ tinere ale NEXUS şi lipsei experienţei furnizorilor de servicii parteneri în acest domeniu nou de furnizare a serviciilor pentru migranţi, precum şi din cauza complexităţii creării unui oficiu administrativ pentru acest scop specific şi punerii în aplicare a normelor operaţionale. Spre finele anului 2014 începutul anului 2015, acest proces s-a accelerat odată cu stabilirea operaţională, echipele NEXUS continuau să fie instruite şi eforturile de marketing au început să producă efecte.

În colaborare cu liderii comunităţilor locale, informarea sistematică şi iniţiativele de sensibilizare a populaţiei în oraşele şi satele prioritare au fost desfăşurate în primele trei raioane pilot. Activităţile de pe teren ale NEXUS în satele prioritare au fost primite cu căldură şi au produs dovezi timpurii privind potenţialul impact al metodei de marketing verbal (din vorbă în vorbă), în special la nivel local. Astfel de activităţi de sensibilizare se preconizează a fi petrecute în zona Chişinăului în 2015.

În urma iniţiativelor descrise mai sus, primii indicatori reali privind interesul migranţilor (clienţilor) şi participarea partenerilor de servicii sunt considerate pozitive, având un număr de cazuri ale clienţilor în continuă creştere, odată cu cunoaşterea despre NEXUS în oraşele pilot, cele din suburbii şi satele învecinate, precum şi în comunităţile migranţilor/diasporei moldoveneşti.

În rezumat, lecţiile esenţiale învăţate la nivel de rezultate au fost progresul mai lent decât cel anticipat în stabilirea parteneriatelor relevante privind serviciile şi complexitatea desfăşurării activităţilor în cadrul procesului prevăzut de Dispoziţia 58. Aceşti factori luaţi împreună au limitat capacitatea NEXUS şi a partenerilor săi de a dezvolta mai rapid un proces eficient de testare a serviciilor şi de a aplica o metodă mai sistematică de perfecţionare continuă ( kaizen 5 ) bazată pe feedbackul din partea clientului. Cu toate acestea, este de aşteptat că această metodologie verificată "în timp aproape real" va conduce la îmbunătăţirea optimă de către parteneri a serviciilor, în scopul acordării unui suport mai util migranţilor şi, prin aceasta la creşterea vânzărilor. Experienţa practică până la mijlocul anului 2015 a arătat că sistemul de feedback multianual, în combinaţie cu încrederea necesară formată între furnizori şi clienţi este dezirabilă şi realizabilă, însă este necesar mai mult timp de a le stabili şi consolida, din cauza nivelelor încă mai scăzut de încredere a migranţilor şi a populaţiei decât a fost estimat iniţial.

________________________

5 O filozofie Japoneză de afaceri privind îmbunătăţirea continuă a practicilor de lucru, a eficienţei personale etc.

Pe durata programului SDC, atenţia principală va fi acordată creşterii atât a numărului de clienţi cât şi a celui al partenerilor de servicii pentru a demonstra durabilitatea potenţială a întreprinderii sociale NEXUS.

Abordările de transmitere pe cale verbală (faţă în faţă) şi locală sunt evidenţiate de către NEXUS ca instrumente importante pentru asigurarea comunicării/vizibilităţii directe şi eficiente cu migranţii şi familiile lor, precum şi între ei. Încrederea este elementul lipsa căruia este acceptată de toţi, totuşi aceasta este treptat edificată de către CS ale NEXUS prin vizitarea în mod regulat a gospodăriilor din satele preselectate din cele patru raioane pilot (pentru 2015 - 15 sate în fiecare raion). Discuţiile directe cu locuitorii interesaţi şi liderii comunităţilor (primar, asistent social, profesor, preot) sunt combinate cu diseminarea pe larg a materialelor informativ-promoţionale despre NEXUS, partenerii săi şi serviciile CS către GC transnaţionale. NEXUS utilizează această metodă verificată pentru a profita de relaţiile strânse din multe GC transnaţionale (Diagrama 8), reducând astfel neîncrederea între migranţi şi majoritatea furnizorilor de servicii moldoveni. Această neîncredere se face cu atât mai mult simţită faţă de guvern sau serviciile de intermediere financiară. Cu toate că strategiile de marketing care se bazează în mare parte, deşi nu în mod exclusiv, pe abordarea de transmitere pe cale verbală , ar putea fi o pornire destul de lentă, totuşi NEXUS consideră că pe termen mediu sau lung va apărea efectul "bulgărelui de zăpadă" şi vor fi create relaţii durabile.

Pe durata programului SDC 2015-2018, aceste activităţi locale de edificare a încrederii, sensibilizare şi comunicare vor fi multiplicate prin crearea a încă două Centre de servicii NEXUS în localităţi strategice, plus extinderea la centrele de cu profil de rată înaltă a migraţiei în două raioane învecinate pentru fiecare dintre cele patru centre de servicii existente .

Pe axă verticală (APC şi APL) una din iniţiativele importante inspirate de către Consiliile consultative locale (CCL) ale NEXUS şi sprijinite de NEXUS şi CS a fost lansarea Cluburilor economice consultative (CEC) la nivel local (aprilie-iunie 2014). "Bun venit acasă şi investiţi aici" este mesajul principal adresat migranţilor moldoveni reîntorşi de către CEC, lansat în primele trei raioane pilot .

Cluburile Economice Consultative (CEC) reprezintă forumuri neformale ale liderilor comunităţii de afaceri locale, care în mod practic pot ajuta migranţii să identifice oportunităţi şi să investească capitalul uman şi financiar acumulat peste hotare în proiecte economice şi sociale din localităţile de baştină. Fiecare CEC va explora şi va discuta practici de afaceri de succes, perspective de investiţii şi vor facilita participarea migranţilor şi diasporei la realizarea oportunităţilor de investiţii locale. De asemenea, membrii CEC vor oferi recomandări practice clienţilor NEXUS, antreprenorilor existenţi şi potenţiali şi investitorilor prin intermediul unei platforme bazate pe evidenţă şi necesităţi.

Vor fi întreprinse măsuri în colaborare cu BRD de a realiza conectarea CEC pe axă verticală cu nivelul naţional, inclusiv prin intermediul Forumului de Afaceri al Diasporei (Diaspora Business Forum (DBF)). Reproiectarea acestei conectări este actualmente investigată de către BRD/NEXUS. Obiectivul DBF constă în convocarea în mod regulat a liderilor de afaceri din mediul migranţilor şi a diasporei şi reprezentanţilor la nivel înalt ai autorităţilor public naţionale pentru a face schimb de cunoştinţe, recomandări privind dezvoltarea şi menţinerea unor relaţii eficiente cu diaspora, în primul rând, din punctul de vedere al atragerii investiţiilor şi angajamente legate de aceasta.

DBF şi CEC trebuie de asemenea luate în consideraţie ca puncte de plecare pentru consolidarea reţelelor de afaceri a diasporei privind interacţiune directă între ei înşişi şi cu persoanele interesate şi factorii de decizie la nivel local şi naţional. Aceste activităţi în mod direct susţin interesele exprimate ale migranţilor de a investi în comunităţile de baştină (Diagrama 1), precum şi de a spori capacităţile autorităţilor publice locale de a atrage şi a susţine astfel de investiţii

În baza studiului care acum este finalizat, pe durata programului SDC, un plan de lucru pentru crearea şi menţinerea conectării şi implicării sustenabile va servi drept foaie de parcurs pentru evenimente/proiecte/concepţii ulterioare.

În urma a trei ateliere de lucru intensive organizate cu autorităţile publice locale, au fost elaborate trei Planuri de acţiuni locale pentru Edineţ, Ungheni şi Cahul, respectiv. Planurile generale au fost ulterior coordonate cu partenerii la şedinţele CCL. Reflectând această acţiune la nivel naţional, a fost organizat un atelier de lucru de două zile cu coordonatorii pentru problemele diasporei, desemnaţi prin D58, rezultatul căruia au fost Planurile naţionale de acţiuni şi Acordurile de comunicare şi colaborare între NEXUS Moldova şi fiecare minister de resort.

În conformitate cu obiectivele proiectului de dezvoltare a capacităţilor pe verticală şi a furnizării serviciilor, precum este prevăzut în D58: i) au fost pregătite şi organizate patru ateliere de lucru de dezvoltare a capacităţilor coordonatorilor pentru problemele diasporei, şi ii ) implementarea Planului naţional de acţiuni este în desfăşurare, după cum a fost anticipat. Concomitent i) şedinţe ale CCL au avut loc în Cahul, Edineţ şi Ungheni, şi ii) cele trei Planuri de acţiuni negociate la nivel de raion şi de municipiu prin intermediul CCL au fost în mod substanţial implementate, în termen.

La nivel naţional, până în prezent, acorduri de parteneriat au fost semnate cu principalii furnizori de servicii în domeniile bancar (Agroindbank), livrarea coletelor (UPS-Moldova ), micro-finanţare (Prime Capital), asigurări (Grawe Carat), consultanţă în dezvoltarea proiectelor şi a investiţiilor (API - Moldova), studiere a limbilor (American Councils/American Language Center) şi dezvoltarea profesională/căutarea unui loc de muncă (SYSLAB Center, finanţat de PNUD). Primul Acord de parteneriat în domeniul societăţii civile a fost semnat cu CALM 6 - Congresul Autorităţilor Locale din Moldova, organizaţie neguvernamentală lider, de tip umbrelă care reprezintă şi promovează autorităţile publice locale din Moldova în spiritul Cartei Europene a Autonomiei Locale. Şi, în cele din urmă, au fost semnate acorduri între agenţii cu misiunile locale PNUD şi OIM, deschizând calea pentru o colaborare pozitivă cu programul SDC.

A fost identificată o listă preliminară de circa 150 de produse şi servicii existente disponibile pentru comunitatea migranţilor/diasporei. Experienţa NEXUS de până acum arată că multe din aceste servicii nu sunt direct relevante pentru grupurile ţintă. Din cererea scăzută rezultă că serviciile publice oferite prin centrele de servicii NEXUS necesită în continuare ajustare după 2015 şi prin intermediul programului SDC .

Consultanţii NEXUS din cadrul BRD au contribuit la elaborarea a şase programe economice, 10 educaţionale şi sociale, patru de investiţii şi unul de dezvoltare locală. Un program separat elaborat de consultanţii NEXUS/BRD este dedicat dezvoltării personale a femeilor migranţi. Iniţiativa cuprinde o serie de activităţi şi întruniri cu femei migranţi, organizate în ţările de destinaţie pentru a promova tradiţiile de şezători şi a invita femei cu renume din Moldova în scopul susţinerii unor ateliere de dezvoltare personală. Actualmente, programul este finanţat adiţional.

În conformitate cu acordurile de parteneriat semnate, partenerii au organizat sesiuni de instruire specială privind serviciile acestora pentru toate echipele CS ale NEXUS. NEXUS a desfăşurat o diseminare extinsă a acestei informaţii la nivel local şi naţional la diverse evenimente, precum şi prin intermediul canalelor de marketing NEXUS (NEXUSnet.md, contul Facebook şi noutăţi electronice e-news). Toţi partenerii exprimă dorinţa de a continua colaborarea cu NEXUS şi de a ajusta şi/sau a dezvolta servicii noi pentru a răspunde mai eficient nevoilor migranţilor.

Până în prezent, NEXUS a organizat diverse întruniri bilaterale, precum şi ce domenii, cu autorităţi de reglementare/ministere şi cei mai mari furnizori de servicii din telecomunicaţii, transport internaţional cu autocarul şi cel aerian, centrele medicale private, companii de vânzare a biletelor de avion, de ocupare a forţei de muncă, de consultanţă în dezvoltarea afacerii şi profesională, servicii sociale ale ONG, studiere a limbilor şi altele. Rezultatele tuturor acestor întruniri şi acorduri preliminare vor fi urmate în 2015. Se preconizează ca în timpul programului SDC aceste activităţi sectoriale se vor intensifica, pe baza experienţei acumulate. Acest lucru duce la acorduri de parteneriat pentru servicii cu valoare directă pentru clienţii NEXUS, cum ar fi recrutarea, transportul şi comunicarea.

Consultanţii NEXUS/BRD au elaborat programe pentru migranţi, care sunt deja în desfăşurare sau vor fi în viitor, cu 13 instituţii private şi organizaţii internaţionale, cum ar fi Oficiul Poştal Naţional privind trimiterea coletelor şi reducerea costurilor remitenţelor; cu programul Serviciul German de Schimb Academic (DAAD) de reintegrare profesională pentru studenţii moldoveni care şi-au făcut studiile în Germania; Banca Naţională privind campanii de informare pentru educaţia financiară a migranţilor; Mobias Bancă şi Western Union pentru o platformă de multifinanţare (crowdfunding).

La nivel local , după ce au fost deschise primele trei centre de servicii în 2014, NEXUS a implementat eşalonat o abordare complexă şi diversificată privind dezvoltarea legăturilor cu principalii furnizori de servicii locale şi sporirea interesului lor de a colabora cu centrele de servicii locale NEXUS:

1. NEXUS a iniţiat o activitate amplă de sensibilizare printre comunităţile de afaceri locale, având ca parteneri autorităţile locale pentru a organiza întruniri şi prezentări despre scopurile şi misiunea NEXUS şi despre modul în care afacerile locale pot beneficia de la o astfel de colaborare. După cum s-a menţionat, o iniţiativă fructuoasă inspirată şi pusă în aplicare de către NEXUS a fost crearea CEC în Cahul, Edineţ şi Ungheni. Pe durata programului SDC, NEXUS Moldova va continua să acorde susţinere CEC ca platformă de dialog, identificare a oportunităţilor pentru migranţii, care doresc să investească în comunităţile lor sau să iniţieze/extindă afaceri proprii, precum şi să ofere instruire specială pentru antreprenori.

2. Eforturi semnificative au fost depuse pentru a dezvolta şi desfăşura un proces de verificare prealabilă (due diligence), pentru a identifica şi verifica furnizorii de servicii locali potriviţi. NEXUS pledează pentru servicii calitative şi de încredere pentru clienţii săi nu doar din partea sa, dar şi din partea furnizorilor de servicii parteneri. Reieşind din aceasta, un astfel de proces a fost elaborat şi implementat.

3. Ca rezultat al acordurilor de parteneriat naţionale, centrele locale NEXUS şi filialele de servicii la nivelele respective locale au aprofundat aceste relaţii. NEXUS a susţinut instruiri privind principiile serviciilor pentru migranţi, pe când filialele locale au susţinut instruirile lor pentru echipele NEXUS.

În urma eforturilor şi a sinergiei tuturor instrumentelor dezvoltate şi implementate la nivel local, centrele de servicii NEXUS au semnat până în prezent acorduri de parteneriat cu 12 furnizori de sericii din sectorul privat şi cu 4 ONG, inclusiv Primăria Chişinău. Au fost iniţiate şi au loc actualmente discuţii cu încă 40 entităţi locale. Acest proces se preconizează a fi extins în mod eşalonat şi mai specific pe durata programului SDC, în special luând în calcul extinderea planificată în raioanele învecinate şi crearea a încă două centre de servicii.

Rezumând, şi în aşteptarea programului SDC şi a rezultatelor planificate ale acestuia, o provocare semnificativă pentru NEXUS va fi de a potrivi mai eficient serviciile existente oferite de furnizorii de servicii interesaţi din sectorul public, civil şi privat cu necesităţile reale şi curente ale clienţilor.

Colaborarea între agenţii şi internaţională stabilită printr-un proces de consultări şi schimburi de experienţă periodice cu alte agenţii specializate, NEXUS Moldova a desfăşurat activităţi pentru a realiza următoarele rezultate:

1. La solicitarea Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE), responsabil de Parteneriatul pentru Mobilitate, în septembrie 2013 a fost prezentată o informaţie sub formă de fişă cu indicarea principalelor tendinţe de migraţie, inclusiv numărul de migranţi din diferite categorii (interni, sezonieri, pe termen lung, circulari, atât actuali cât şi potenţiali). Această contribuţie a fost inclusă în Raportul MAEIE prezentat Comisiei Europene în cadrul raportării finale privind liberalizarea regimului de vize.

2. Sinergii au fost create prin organizarea unei vizite de studiu în Irlanda, cu OIM Moldova (Proiectul "Consolidarea capacităţilor Guvernului Republicii Moldova în mobilizarea Diasporei") 11-15 martie 2013. Această vizită a reunit responsabili din cadrul NEXUS şi OIM şi funcţionari din cadrul autorităţilor de stat din Moldova pentru a studia cele mai bune practici în una din ţările lideri în ceea ce priveşte relaţiile cu diaspora, atragerea investiţiilor, parteneriate public-private şi gestionarea reîntoarcerii migranţilor. De aici a venit inspiraţia de a dezvolta ulterior Forumul de Afaceri al Diasporei moldoveneşti, principii de multifinanţare, site-ul BRD online, www.din.md.

3. La solicitarea ONU Femei. Datele Studiului de piaţă al IASCI-CIVIS au fost divizate după gen în susţinerea elaborării de către ONU Femei a unei noi propuneri de proiect. Adiţional, CS NEXUS din Ungheni activează în colaborare cu filiala Ungheni a exproiectului "Facilitarea economică a femeilor" al ONU lansat în 2010 şi transmis Consiliului Raional Ungheni pentru a extinde furnizarea serviciilor persoanelor vulnerabile din zonele rurale. La momentul scrierii, se apropia de sfârşit încheierea unui acord de parteneriat amplu între IASCI şi ONU Femei în vederea stabilirii unei colaborări mai strânse şi schimb de bune practici/experienţă.

4. Responsabili din cadrul IASCI au participat la o serie de evenimente multilaterale şi bilaterale pentru a continua stabilirea contactelor şi a legăturilor cordiale cu statele membre UE şi ţările învecinate. Acestea includ, printre altele, Dialogul Eschborn organizat de GIZ; Întrunirea grupului de Experţi din Statele Membre UE privind Abordarea Globală a Migraţiei şi Mobilităţii (AGMM), 22 septembrie 2014 la DG Home (Grupul de experţi AGMM este compus din experţi din Statele Membre care se ocupă de Parteneriatele pentru Mobilitate.); Întrunirea Panelului pentru migraţia forţei de muncă din cadrul Panelului din Parteneriatul Estic privind Migraţia şi Azilul, 6 -7 noiembrie 2014, Varşovia (Întrunirea Panelului a oferit o oportunitate participanţilor de a face schimb de practici naţionale în domeniul migraţiei forţei de muncă, precum şi de a promova colaborarea activă între diferite persoane interesate. Modelul NEXUS a fost prezentat pe deplin şi discutat de către participanţi.); aprilie 2014, întrunirea Consiliului de Coordonare pentru Pilonul de Competitivitate al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD); 26-27 iunie 2014, cel de-al treilea Forum Anual al SUERD la Viena şi 14-15 septembrie, întrevederea cu ministrul Afacerilor Europene al landului Baden – Wuerttemberg.

Lecţii învăţate şi implicaţiile lor

Premisa primară pe întreg parcursul termenului NEXUS Moldova şi după finalizarea ei este faptul că viabilitatea conceptului este adevărată, adică clienţii consideră convingător portofoliul ofertei. Odată cu creşterea implicării migranţilor şi a diasporei, furnizorii de servicii vor deveni tot mai interesaţi şi atraşi de acest segment de piaţă unic. Presupunerea de bază iniţială este că studiile extinse efectuate în ţările Europei de Sud-Est începând cu 2006 şi experienţa precedentă a proiectelor în Moldova şi alte ţări rămân a fi adevărate, adică există cerere în rândul populaţiei migrante de a avea acces uşor la o reţea a unui centru de servicii amplu (offline şi online) care să furnizeze servicii calitative pentru necesităţile lor diverse legate de migraţie .

Primele 15 luni de desfăşurare a operaţiunilor centrului de servicii au oferit confirmare clară că această premisă primară a fost îndeplinită. Primii indicatori fiabili privind interesul clienţilor şi participarea furnizorului de servicii sunt pozitivi. Numărul cazurilor clienţilor creşte constant pe măsură ce NEXUS Moldova devine cunoscut în oraşele pilot, orăşelele şi satele din suburbii, precum şi printre comunităţile migranţilor/diasporei moldoveneşti. Totodată, furnizorii de servicii atât la nivel naţional cât şi local din toate sectoarele sunt interesaţi de reţeaua NEXUS, ca o reţea complementară de marketing.

Totuşi, cea mai importanţă lecţie învăţată pe parcursul funcţionării centrului de servicii au fost dificultăţile legate de stabilirea mecanismelor pentru exprimarea în valoare bănească a tranzacţiilor între furnizorii de servicii şi clienţi. Unul din obstacolele principale a fost condiţiile de proiect ale UE. Contrar documentului de proiect, contractul cu UE nu permite IASCI de a se angaja în acorduri comerciale care să conducă la venituri băneşti pe perioada proiectului. O altă provocare a fost crearea filialei reprezentative locale IASCI şi stabilirea normelor operaţionale, contabile şi administrative în conformitate cu legislaţia Moldovei.

Cu toate acestea, Reprezentanţa IASCI în Moldova (IASCI Moldova) a fost cu succes înregistrat ca organizaţie neguvernamentală locală. Ea îşi va asuma majoritatea operaţiunilor în cadrul programului SDC, inclusiv resurse umane, administrarea financiară, parteneriate ale serviciilor locale, care eventual ar duce la crearea IASCI Moldova (cu denumirea comercială NEXUS Moldova) ca întreprindere socială durabilă. În susţinerea dezvoltării acestui rezultat esenţial, IASCI va angaja experţi consultanţi de rang înalt în domeniile juridic şi administrativ pentru a stabili sisteme şi norme privind exprimarea în valoare bănească a activităţilor comerciale ale NEXUS Moldova. Adiţional, NEXUS va angaja un contabil superior, cu experienţă în gestionarea a astfel de tipuri de sisteme comerciale şi tranzacţii.

O altă lecţie învăţată şi o constrângere operaţională identificată este că din cauza constrângerilor de ordin legal şi impedimentelor structurale, unele solicitări prioritare ale migranţilor actuali şi viitori, cum ar fi servicii de recrutare pentru angajare peste hotare şi scheme relevante de pensii, nu sunt furnizate în modul cel mai de încredere, sau chiar legal, de către furnizorii de servicii care activează actualmente. Se poartă discuţii cu agenţii de reglementare relevante, asociaţii ale industriei şi parteneri potenţiali în vederea explorării strategiilor alternative de soluţionare a acestor probleme .

Un rezultat esenţial a fost crearea Consiliilor consultative locale (CCL) cu membri activi, lideri reprezentativi din sectoarele public, privat şi civil. Totuşi, atragerea unor astfel de lideri competenţi şi interesaţi rămâne a fi o provocare pentru parteneri. Un obiectiv esenţial pentru Anul 2 (A2) a fost consolidarea CCL cu membri activi, care să reprezinte lideri din sectoarele public, privat şi civil. Însă, din cauza perioadelor electorale şi a unor factori externi, CCL se confruntă şi o rată înaltă a fluxului de angajaţi. În acelaşi timp, atragerea unor lideri competenţi şi dedicaţi rămâne a fi o provocare continuă.

Alte obstacole includ lipsa de remunerare în formă bănească sau altă formă (de exemplu: vizite de studiu în străinătate) pentru participarea membrilor în CCL şi pentru activităţile de consolidare a capacităţilor. Aceste obstacole au fost învinse, subliniind caracterul de parteneriat al NEXUS Moldova, beneficiile sale pe termen lung pentru persoane fizice, comunităţi şi actori politici, precum şi expunând oportunităţile de dezvoltare şi implementare a noilor concepte şi proiecte legate de migraţie şi dezvoltare la nivel local.

Prin urmare, eforturile de consolidare ale Consiliilor consultative locale (CCL) sunt considerate un succes parţial şi va fi necesar de a menţine atenţia la aceste constrângeri pe parcursul proiectului curent şi a programului SDC.

O altă constrângere pentru implicarea deplină a partenerilor din sectorul guvernamental la nivel naţional şi local este instabilitatea politică la un nivel mai mare decât cel aşteptat şi, în rezultat – rotaţia reprezentanţilor partenerilor. A fost prevăzută creşterea acestei provocări în cel de-al doilea an, deoarece Moldova se apropia alegerile parlamentare (toamna 2014).

Această constrângere a fost compensată (echilibrată) prin: (1) finalizarea acordurilor de furnizare a serviciilor cu partenerii naţionali în trimestrul I al celui de-al doilea an şi la nivel local în trimestrul II al celui de-al doilea an; (2) concentrarea atenţiei asupra furnizorilor de servicii din sectorul civil şi privat; şi (3) extinderea NEXUS Moldova spre comunităţile locale şi ale diasporei.

NEXUS Moldova (2012-1015) a planificat să creeze un portal online complex şi amplu pentru a oferi clienţilor serviciile necesare, combinând mijloacele de comunicare sociale şi capacităţile comerciale sociale şi astfel, oferindu-le o singură locaţie pentru a o accesa si a participa la activităţi de autoajutorare, conversaţii şi edificare a comunităţii. Unele întârzieri în lansarea în direct a portalului funcţional au fost în parte cauzate de adoptarea cu întârziere a D58. Aceasta a dus la întârzieri ulterioare în dezvoltarea şi negocierea modalităţilor de cooperare cu furnizorii de produse şi servicii. Mai mult, procesele legate de solicitările de informaţii şi procedurile de referire, cerinţele şi capacităţile specifice ale partenerilor, puteau fi negociate numai individual cu furnizorii de servicii, atunci când erau cunoscute serviciile actuale şi cele solicitate ale partenerilor. În cele din urmă, în această perioadă BRD s-a angajat în crearea platformei de comunicare socială şi de informare a diasporei www.din.md . Aceste patru elemente legate între ele, mai ales pentru a evita suprapunerea eforturilor şi a resurselor, a condus la o decizie NEXUS de a se îndepărta de la proiectarea şi crearea portalului complex original, în baza indicilor relevanţi pentru mijloacele de comunicare sociale. În schimb, a fost creat un centru de servicii virtuale NEXUS, mai concentrat şi mai facil, www.NEXUSnet.md , de unde, începând cu decembrie 2014, potenţiali clienţi au la dispoziţie mai multe moduri de a se conecta direct la consultanţii NEXUS, informaţii relevante şi parteneri de servicii 7 .

În scopul lărgirii audienţei prin mijloacele de comunicare sociale, implicării şi prezentării ofertelor de servicii din partea partenerilor, la 1 iunie 2014 a fost lansată pagina NEXUS pe Facebook (FB) ( www.facebook.com/NEXUSMoldova ), iar primele rezultate reprezintă un motiv bun de a continua. La 18 aprilie 2015, pagina avea 568 fani, numărul cărora a crescut constant pe parcurs. Postări au fost distribuite pe FB către grupuri moldoveneşti, cum ar fi: Moldovenii din Spania, Moldovenii din Europa, Moldovenii din Austria, Moldovenii din Germania, Moldovenii din Republica Cehă şi Grupul Asociaţiilor Diasporei Moldoveneşti.

În cele din urmă, NEXUS a creat o listă cu adrese e-mail pentru publicitate care conţin aproximativ 1490 beneficiari, inclusiv clienţi, parteneri de servicii şi alte persoane interesate în activităţile NEXUS. Mesajele remise în mod regulat au dus la creşterea angajamentului atât pe site-ul centrului de servicii virtuale, cât şi pe pagina de Facebook.

Pe baza experienţei acumulate şi a lecţiilor învăţate pe parcursul perioadei proiectului, au fost iniţiate discuţii cu o asociaţie a moldovenilor din Franţa, cu scopul de a stabili primul centru de servicii satelit, pilot, NEXUS. Discuţii similare au fost începute cu ONG AssoMoldave la Roma. Două obiective principale ale stabilirii astfel de centre satelit ar fi (i) furnizarea serviciilor relevante pentru migranţi pe parcursul aflării lor în străinătate şi (ii) sporirea colaborării autorităţilor publice locale din ţările de origine şi de destinaţie de-a lungul coridoarelor de migraţie primare, ambele fiind în conformitate cu obiectivele esenţiale ale NEXUS.

Discuţiile bilaterale cu liderii pieţei internaţionale şi regionale de intermediere financiară (activitate bancară, asigurări, pensii, investiţii) şi servicii de transport, purtate din 2006, au provocat un interes puternic, în principiu, în proiectarea şi furnizarea serviciilor adaptate unui număr mare de comunităţi ale migranţilor şi diasporei. Acest interes a fost în conformitate cu probele furnizate de studiul IASCI a efectuat în ţările din Europa de Sud-Est, care indicau în mod clar că migranţii din mai multe ţări au necesităţi practice foarte similare privind servicii de calitate într-o serie de domenii (diagramele 3 şi 5 de mai sus). Cei mai mulţi interlocutori au exprimat interesul faţă de dezvoltarea produselor de testare şi faţă de tipul canalului de marketing oferite de modelul NEXUS.

În acelaşi timp, a fost în general recunoscut faptul că imaginea foarte negativă a Moldovei ca mediu pentru afaceri, de exemplu clasificată pe locul 63 din 187 ţări de pe glob [2010-2014] în Clasamentul Băncii Mondiale privind climatul favorabil de afaceri 8 şi pe locul 94 din 176 ţări în Indicele de percepţie a corupţiei al Transparency International [2012]) 9 , precum şi volumul limitat al pieţei Moldovei, au fost şi vor continua să fie constrângeri.

________________________

6 Congresul Autorităţilor Locale din Moldova (CALM) este o asociaţie voluntară, neguvernamentală şi neafiliată politic, constituită de unităţile administrativ-teritoriale în mai 2010, şi reprezintă cea mai mare asociaţie a autorităţilor publice locale din Republica Moldova, care cuprinde mai mult de 600 de membri sau aproape 2/3 din populaţia ţării. CALM este recunoscut ca partenerul de dialog principal al Guvernului Republicii Moldova în procesul de descentralizare şi consolidare a autonomiei locale. CALM este recunoscut, de asemenea, de comunitatea internaţională ca unul dintre partenerii de bază al autorităţilor locale. Misiunea CALM este de a promova o administraţie publică locală democratică, autonomă, transparentă şi eficientă, capabilă să contribuie în mod eficient la dezvoltarea comunităţilor locale şi asigurarea populaţiei cu servicii publice de calitate.

7 Între iulie 2013 şi decembrie 2014, a fost gestionat un site interimar al adresa www.nexusnet.md pentru a testa capacităţile de informare, unde au fost înregistraţi circa 10000 de vizitatori.

8 http://data.worldbank.org/indicator/IC.BUS.EASE.XQ

9 http://www.transparency.org/cpi2012/results

Ca răspuns, IASCI a elaborat o strategie regională şi globală, mai întâi prin extinderea treptată a modelului NEXUS către regiunile şi ţările învecinate, iar apoi orientându-se spre alte ţări.

În colaborare cu OIM Kiev, IASCI-CIVIS desfăşoară în Ucraina un Studiu standard al Pieţei. În paralel, în al doilea semestru al celui de-al doilea an, au fost iniţiate discuţii la nivelul corespunzător cu parteneri şi furnizori de servicii potenţiali din Ucraina (Euroregiunea Nistru, Viniţa) şi România (API şi DAL, Iaşi). Această iniţiativă a condus la elaborarea notelor conceptuale pentru o funcţionare deplină a NEXUS, bazată pe experienţa Moldovei. Aceste note au fost pe rând semnate de către parteneri potenţiali de proiect la nivel de autorităţi publice centrale şi locale în Ucraina şi Moldova. Aceste proiecte sunt la etapă avansată de elaborare şi documentele de suport pot fi prezentate la solicitare.

IASCI se află acum la etapa negocierilor finale cu OIM Nepal pentru a desfăşura un Studiu al Pieţei similar în această ţară, în contextul unui Program Integrat privind Migraţia şi Dezvoltarea comun OIM/IASCI cu 6 componente. Se preconi-zează finalizarea acestui Studiu aproape de sfârşitul anului 2015. Informaţia astfel obţinută va fi utilizată pentru a sprijini restul programului, o componentă a căruia este modelul deplin NEXUS pe baza experienţei Republicii Moldova - o potenţială iniţiativă care deja a primit sprijin la cel mai înalt nivel de la Guvernul Nepalului.

Cu aceste iniţiative şi în speranţa extinderii, se preconizează că liderii de piaţă la nivel mondial vor deveni mai interesaţi să investească în testarea pe piaţă a serviciilor şi produselor pilot pentru migranţi, începând din Moldova şi crescând simultan cu extinderea modelului NEXUS în alte ţări. Eforturile IASCI vor continua în aceste zone pe parcursul programului 2015-2018 al SDC. Aceste activităţi sunt finanţate în totalitate de către IASCI şi partenerii săi la nivel de ţară şi nu sunt incluse în bugetul curent.

3. Obiective – cadrul logic

Obiectivele proiectului şi rezultatele scontate

Scopul general/impactul proiectului este ca migranţii şi familiile acestora să obţină o experienţă de succes în procesul de migraţie circulară, contribuind astfel la dezvoltarea comunităţilor lor de baştină şi a Moldovei.

REZULTATUL 1 : Femeile şi bărbaţii afectaţi direct şi indirect de migraţie în toate etapele şi de toate tipurile migraţiei, au acces şi acţionează în baza unor măsuri de sprijin oficiale, ample şi orientate spre piaţă, precum şi în baza oportunităţilor investiţionale şi a instrumentelor create.

Exemple elocvente:

1. Utilizarea serviciilor legale de recrutare

2. Utilizarea serviciilor de consultanţă (instruire în afaceri şi căutarea unui loc de muncă, consultaţie juridică)

3. Utilizarea serviciilor de repatriere şi reintegrare

4. Accesarea serviciilor de intermediere financiară (economii, credite, asigurări, pensii, multifinanţare etc.)

5. Accesarea de către părinţii migranţi a serviciilor de îngrijire după programul şcolar a copiilor lăsaţi în ţara de origine

6. Instruirea la cursuri de studiere a limbilor, de formulare a unui CV, de participare la interviu

7. Investirea, crearea sau susţinerea creării sau dezvoltării unor afaceri locale.

PRODUSUL 1: Platforma de servicii NEXUS este consolidată ca un canal de marketing viabil şi unic pentru oferirea unei game largi de produse şi servicii de către parteneri, care satisfac necesităţile prioritare ale clienţilor.

Platforma constă din toate punctele de contact necesare clienţilor pentru a accesa serviciile NEXUS şi ale partenerilor. Platforma actuală include patru centre de servicii NEXUS reale (Chişinău, Cahul, Edineţ şi Ungheni), Centrul de servicii virtuale www.NEXUSnet.md şi pagina de Facebook www.facebook.com/NEXUSMoldova .

Două centre de servicii adiţionale vor extinde platforma de servicii. În plus, zonele de acoperire ale fiecărui Centru existent vor fi extinse pe etape către centrele principale de migraţie din două raioane învecinate. Aceasta înseamnă o creştere a zonei de acoperire naţională de la 4 la 14 raioane pe durata programului.

PRODUSUL 2 : Sunt elaborate şi realizate Planurile de marketing, de vizibilitate şi de acţiuni pentru a ajunge la ambele grupuri ţintă, ceea ce va duce la creşterea numărului de clienţi şi de parteneri.

PRODUSUL 3 : Sunt elaborate, testate şi puse în funcţiune mecanisme pentru generarea veniturilor în vederea obţinerii sustenabilităţii financiare.

REZULTATUL 2 : Partenerii 10 la nivel local, naţional şi internaţional, influenţaţi de NEXUS şi în temeiul unor oportunităţi şi beneficii confirmate ale migraţiei, întreprind acţiuni inovatoare pentru a dezvolta şi a testa produse şi servicii sau canale de investiţii relevante.

______________________

10 NB: Partenerii sunt definiţi precum urmează:

i) Parteneri de proiect - includ IASCI, Cancelaria de Stat/BRD, CIVIS şi până la 6 APL, precum şi Consiliile Consultative Locale (CCL). Acestea sunt active în implementarea proiectului şi fac parte din Comitetul de Coordonare;

ii) Parteneri de servicii include actori din sectorul privat, public şi civil la nivel local, naţional şi internaţional , care participă la reţeaua NEXUS prin furnizarea serviciilor prin NEXUS în conformitate cu acordurile negociate, inclusiv Cluburile Economice Consultative (CEC). Astfel de servicii pot fi fără plată pentru client/migrant (e.g. consultanţă informativă, instruiri de afaceri etc.), sau cu plată pentru migrant/client pentru servicii (e.g. zbor, asigurări , cursuri de studiere a limbilor etc.);

iii) Parteneri de alianţă sunt subiecţii-implementatori ai programului SDC, organizaţi respectiv în reţelele lor şi apoi uniţi în scopul schimbului sistematic de informaţii, implicării în activităţi comune, coordonării pentru a evita suprapunerea şi duplicarea eforturilor, şi activitate de lobby la nivel naţional şi local;

iv) Parteneri de reţea sunt toate persoanele individuale şi organizaţiile angajate în/sau interesate de activităţile şi obiectivele NEXUS. Aici pot fi incluşi clienţi ai NEXUS, potenţiali parteneri de proiect, organizaţii ale diasporei, ambasade, agenţii specializate.

Exemple elocvente:

1. Servicii de formare a abilităţilor de pregătire, înainte de plecare

2. Produse de asigurare şi pensie pentru migranţii de muncă

3. Servicii de îngrijire a copiilor după programul şcolar şi asistenţă psihologică oferite prin intermediul microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici locale

4. Servicii legale de recrutare

5. Zboruri în grup şi charter, alte opţiuni de transport

6. Servicii bancare, investiţii directe şi indirecte, multifinanţare

7. Oficii locale pentru reintegrare în cadrul agenţiilor de ocupare a forţei de muncă

PRODUSUL 4: Capacităţile partenerilor de servicii (privaţi, publici şi civili) sunt formate sau consolidate pentru a îmbunătăţi calitatea şi relevanţa produselor şi serviciilor acestora pentru piaţa ţintă şi a optimiza furnizarea serviciilor bazate pe abordările centrate pe client şi feedback permanent din partea pieţei.

PRODUSUL 5: Sunt pregătite şi distribuite Rapoarte direcţionate pentru a acorda suport partenerilor în explorarea, crearea, testarea şi adaptarea acţiunilor inovatoare în furnizarea serviciilor legate de migraţie şi dezvoltare (M şi D).

PRODUSUL 6 : O alianţă multisectorială şi la mai multe nivele a reţelelor create de comun acord de către implementatorii actuali şi viitori ai programului SDC pentru migraţie (participanţi - SDC, IASCI, PNUD, BRD) şi părţile interesate invitate.

Descrierea grupului ţintă

Grupul ţintă 1 - clienţii : migranţi potenţiali, actuali, repatriaţi, interni, persoane aflate în întreţinerea migranţilor, grupuri vulnerabile şi comunităţi locale din ţările de destinaţie şi comunităţi locale din Moldova.

Conform estimărilor, circa 480.000 de moldoveni se aflau în diverse forme ale migraţiei în 2013 (aprox. 77% din aceştia erau în migraţie de lungă durată). Migraţia este în primul rând orientată spre Comunitatea Statelor Independente (58% - în special Federaţia Rusă) şi Uniunea Europeană (42% - în special Italia, Spania şi Portugalia). CSI stă în categoria preferinţelor în primul rând datorită pieţei sale extinse de muncă, libertăţii de mişcare, costurilor reduse ale migraţiei şi apropierii social-culturale. Migraţia moldovenească a fost motivată de o combinaţie de factori economici şi o serie de şocuri - atât interni cât şi externi, şi rămâne şi astăzi a fi motivată de aceşti factori. În general, migranţii moldoveni provin din toate profesiile, demonstrează diferite nivele ale educaţiei şi sunt originari atât din mediul urban cât şi cel rural. Migranţii sunt partea cea mai activă din punct de vedere economic a populaţiei, predominant tineri şi bine educaţi. În Moldova, prevalenţa "migraţiei potenţiale", definită ca "ambiţie generală de a migra în viitor", este considerată înaltă. Circa 100.000 de moldoveni şi-au exprimat interesul de a pleca în străinătate în următoarele 12 luni.

În general, bărbaţii din zonele mai sărace, rurale tind să migreze spre destinaţii din CSI, în timp ce proporţional mai multe femei din mediul urban tind să migreze în ţările UE. Această "distribuţie de gen" destul de unică poate fi explicată în mare parte prin cererea din sectoarele în care sunt angajaţi migranţii pe termen lung. Există o divizare a tipurilor de munci între bărbaţi şi femei, bărbaţii fiind predominant angajaţi în construcţii, servicii, producţie industrială, pe când femeile lucrează în domeniul îngrijirii la domiciliu şi cel al serviciilor.

În Moldova, femeile joacă un rol deosebit de important în procesele de migraţie. Neobişnuit pentru această regiune a Europei de Sud-Est, femeile din Moldova sunt lideri la capitolul plecări la muncă în străinătate, ceea ce aduce cu sine un anumit preţ bine-cunoscut de natură socială sau familială. În alte cazuri, femeile joacă rolul de conducător al gospodăriei, iau decizii financiare, sau sunt antreprenori, susţinute de fluxul de economii/remitenţe. O atenţie deosebită va fi acordată problemelor şi perspectivelor legate de gen în timpul programului SDC. De exemplu, diverse metodologii vor colecta date separate pe genuri, în timp ce activităţile cotidiene vor sublinia rolul femeilor în procesele de migraţie, dezvăluind modul în care femeile ar putea beneficia de modelele produs-serviciu preconizate.

O altă caracteristică definitorie a migraţiei din Republica Moldova este nivelul înalt al educaţiei şi profesional al migranţilor, comparativ cu alte ţări studiate. Migranţii care locuiesc în UE posedă niveluri de educaţie mai înalte decât cei din CSI. Vârsta relativ tânără şi nivelul înalt de educaţie arată potenţialul ridicat al migranţilor moldoveni în comparaţie cu alte ţări studiate din regiune. Numărul mare de persoane educate şi profesionale (ingineri, medici, specialişti IT, profesori, agronomi etc.) în migraţie este considerat de mulţi analişti ca un potenţial handicap asupra perspectivelor de creştere viitoare. În acelaşi timp, acest proces este însoţit de un anumit grad de "descalificare" (pierderea aptitudinilor), deoarece însăşi experienţa de migraţie de multe ori duce la îndeplinirea de către migranţii calificaţi a muncilor necalificate.

Grupul ţintă 2 – furnizori de servicii/parteneri : guvernul naţional – ministere şi agenţii care se ocupă cu migraţia, dezvoltarea economică şi finanţele; autorităţile raionale şi municipale; instituţiile financiare – bănci centrale şi comerciale, alte instituţii de dezvoltare; întreprinderi din sectorul privat; omologi din domeniul societăţii civile.

Autorităţile guvernamentale din Republica Moldova nu produc date şi informaţii fiabile cu privire la potenţialul de utilizare a bunăstării migranţilor pentru dezvoltarea locală. Ele de asemenea, nu dispun de finanţare şi de capacitatea de a efectua activităţi de cercetare şi de măsuri ulterioare. Instituţiile financiare locale şi alţi actori din sectorul privat nu dispun de informaţie, experienţă şi cunoştinţe despre produse si servicii adecvate pentru a fi oferite migranţilor. La fel, sunt lipsă şi mijloacele pentru a interacţiona ei. Ca urmare, oportunităţi de investiţii relevante (directe sau indirecte) sau de economii în Republica Moldova sunt fie indisponibile sau nu se bucură de încredere. În acelaşi timp, este imposibil pentru migranţii, care economisesc bani pentru pensii, familie, afaceri etc. de a investi în instrumentele financiare din ţările de destinaţie. Această combinaţie poate de multe ori frustra procesul esenţial de acumulare a bunăstării şi în acest sens extinde procesul spontan de migraţie circulară - de multe ori, până la punctul de a renunţa la reîntoarcere în general.

În Moldova, gestionarea şi dezvoltare migraţiei au implicat tot mai mult guvernul în conlucrarea cu organizaţiile internaţionale, în timp ce nu i s-a oferit aceeaşi atenţie contribuţiei potenţiale a autorităţilor locale. Datorită apropierii imediate a autorităţilor locale de circumscripţiile lor, experienţei directe a acestora în punerea în aplicare a politicilor, potenţialului lor de a iniţia un dialog multipartit şi un proces participativ de luare a deciziilor, precum şi a competenţelor pe care acestea deseori le-au obţinut în strategiile de dezvoltare spaţială, autorităţile locale din Republica Moldova devin actori potenţiali importanţi pentru guvernarea migraţiei şi a dezvoltării. Cu toate acestea, până în prezent migraţia şi dezvoltarea, precum şi legăturile dintre autoritate naţionale şi locale rămâne un nou domeniu de acţiune.

În mod practic, NEXUS conlucrează cu ambele grupuri-ţintă la nivel naţional şi local pentru a încuraja contribuţia migranţilor/diasporei la dezvoltarea comunităţii lor de origine şi a ridica valoarea reîntoarcerii migranţilor. În acelaşi timp şi în acelaşi mod acţionează NEXUS pentru a atenua evoluţiile socioeconomice negative, atât imediate cât şi pe termen lung, în special în contextul unei diminuări demografice severe în ţări precum este Republica Moldova.

Zone ţintă sunt zonele din jurul centrelor urbane selectate care cuprind satele învecinate, mai puternic afectate de migraţie şi sărăcie. Zonele ţintă sunt considerate reprezentative atât pentru zonele urbane cât şi rurale, mai mult şi mai puţin dezvoltate şi din diferite părţi ale Republicii Moldova.

Chişinău (populaţie: 789.500 în 2011) este capitala comercială, industrială şi politică a Moldovei. Migraţia din Chişinău tinde spre Statele Membre UE şi este cea mai stabilă. Capitala primeşte o parte semnificativă a migraţiei din alte localităţi ale ţării şi este deseori percepută ca punct de pornire pentru migraţia internaţională ulterioară.

Raionul Cahul (populaţie: 124.800 în 2011) este situat în sudul ţării, aproape de frontiera cu România. Migranţii din Cahul tind să migreze spre Rusia la fel ca şi spre Statele Membre UE.

Raionul Edineţ (populaţie: 82.900 în 2011) este situat la nordul Moldovei. Migraţia din Edineţ este tradiţional orientată spre Rusia şi Ucraina.

Raionul Ungheni (populaţie: 117.400 în 2011) este centrul Moldovei, la frontieră cu România. Coridoarele de migraţie ale acestui raion sunt îndreptate spre România şi UE.

Pe parcursul programului SDC 2016-2018, activităţile la nivel local de consolidare a încrederii, de informare şi de comunicare vor fi multiplicate prin crearea a încă două Centre de Service NEXUS în locaţii strategice, plus extinderea celor patru centre de servicii existente către centrele cu profil înalt de migraţie selectate în două raioane învecinate.

Ipoteza impactului

NEXUS Moldova şi platforma acestuia oferă o viabilitate importantă a conceptului că acei clienţi care primesc susţinere proactivă în atingerea scopurilor 11 într-un mod mai eficient şi oportun sunt mai predispuşi de a se reîntoarce şi astfel de a contribui la dezvoltarea locală. Acest lucru se datorează faptului că pentru majoritatea migranţilor circulari obiectivul real al migraţiei este un proiect de acasă, din comunitatea de baştină. În măsura în care migranţii moldoveni pe termen lung economisesc estimativ în ţările de destinaţie 182% din valoarea remitenţelor anuale 12 şi aceste economii continuă să se acumuleze, acesta reprezintă un impact potenţial masiv de dezvoltare, atât pentru economia locală cât şi naţională.

________________________

11 În cazul migranţilor circulari moldoveni, studiile arată că scopurile prioritate ale acestora în acumularea bunăstării sunt: investiţii într-o afacere locală, 36%, procurarea de mărfuri durabile, 53%, educaţia copiilor 39%, construirea unei locuinţe 40%.

12 Pentru a înţelege volumul potenţial al acestei pieţe şi impactului ei asupra dezvoltării, este necesar de menţionat că dacă valoarea remitenţelor reprezintă aproximativ 25% din PIB, aceste economii reprezintă 50%.

Abordările orientate către piaţă asigură relevanţa pe termen lung şi, prin urmare, sprijină în mod direct efectele semnificative şi durabile asupra a) rezultatelor măsurilor de consolidare a capacităţilor, b) calităţii serviciilor oferite de partenerii de servicii, c) eficienţei procesului de migraţie în sine şi a relaţiei acesteia cu dezvoltarea durabilă, în special la nivel local, şi d) eficacităţii a însăşi platformei de furnizare NEXUS.

4. Strategia de implementare

Viabilitatea conceptului NEXUS este bazată pe propunerea de unică valoare de a fi primul în acordarea sprijinului sistematic şi adaptat unui segment de piaţă semnificativ, în creştere şi insuficient deservit: migranţii. Simplu exprimat, NEXUS Moldova conlucrează cu furnizori dedicaţi din sectorul de stat, privaţi şi din cadrul societăţii civile în scopul atragerii clienţilor pentru a le acorda sprijin în edificarea unor comunităţi dinamice. Acest lucru este consolidat şi menţinut prin crearea unor efecte de reţea internaţională, naţională şi personală, care să se consolideze reciproc, între grupurile ţintă: clienţi şi furnizorii serviciilor.

La baza metodologiei NEXUS, precum şi pentru a oferi clienţilor o soluţie holistică şi a dezvolta nivelul necesar de încredere, este plasată reţeaua NEXUS, cu prezenţa locală a acesteia, prin intermediul centrelor de servicii locale (în 2016, adiţional în două raioane şi o ţară de destinaţie). Plus la aceasta, centrul virtual online www.NEXUSnet.md este pus la dispoziţie pentru a furniza clienţilor acces la serviciile solicitate într-o manieră intuitivă şi prietenoasă. Pe platformă online sau offline, migranţii moldoveni şi familiile acestora – atât înainte de plecare, cât şi în decursul migraţiei şi după reîntoarcere – au posibilitatea de a primi informaţie personalizată şi specifică privind migraţia, precum servicii şi produse de consultanţă.

Toate acţiunile proiectului se referă la proiectarea şi furnizarea unor servicii practice şi utile care în mod direct ajută migranţii circulari şi membrii diasporei să-şi atingă obiectivele personale şi obiectivele de bază privind acumularea bunăstării. Pe scurt, NEXUS Moldova oferă clienţilor săi informaţii relevante şi resurse de încredere, verificate în prealabil, de la furnizori selectaţi din sectorul guvernamental, privat, precum şi din cadrul societăţii civile, pentru ai ajuta " să migreze pregătiţi şi să revină mulţumiţi ".

Pe parcursul întregului program al SDC, NEXUS va acorda o mai mare atenţie atragerii liderilor pieţei sectorului privat în elaborarea şi testarea pe piaţă a diverselor produse şi servicii centrate pe migrant .

Exemple de produse din sectorul privat care pot fi integrate şi exprimate în valoare bănească includ servicii de recrutare, e-instruire şi studiere a limbilor, precum şi domenii de intermediere financiară astfel ca planuri de economii şi oportunităţi de investiţii, scheme de transfer al remitenţelor, asigurări şi pensii private.

În cazul când este relevant şi posibil din punctul de vedere al reglementării, acestea vor include de asemenea mecanisme care să efectueze o legătură directă între remitenţe şi serviciile financiare şi produsele pentru economii aferente migraţiei, care să fie accesibile pe teritoriul Moldovei şi după hotarele ei. Acestea ar putea include obligaţii municipale şi naţionale pentru migranţi, împrumuturi pentru locuinţe, asigurări de sănătate, fonduri mutuale de investiţii, pensii şi economii pentru educaţia copiilor.

În paralel, NEXUS Moldova va continua să solicite în mod sistematic implicarea activă a grupurilor de părţi interesate, cum ar fi autorităţile moldoveneşti naţionale şi subnaţionale, organizaţiile angajaţilor şi angajatorilor, precum şi organizaţii ale societăţii civile, inclusiv grupurile din diaspora.

Serviciile de consultanţă şi de alte tipuri , testate până în prezent, includ informaţii pentru etapa înainte de plecare, de îndrumare; sprijin pentru reîntoarcere şi reintegrare, inclusiv aspecte legate de oportunităţile de angajare, probleme de incluziune socială, continuarea educaţiei etc. punerea la dispoziţie a asistenţă specifice pentru grupurile vulnerabile; efectuarea referirii la alte părţi interesate calificate, după necesitate.

Pentru a pune la dispoziţie acest portofoliu de produse şi servicii într-un mediu local de încredere, partenerii vor continua, pas cu pas, consolidarea reţelei celor patru centre integrate de servicii (Chişinău, Cahul, Edineţ, Ungheni) în scopul de a susţine în mod direct migranţii actuali şi reîntorşi să-ţi realizeze scopurile comune. După cum s-a menţionat, fiecare din Centrele de Servicii NEXUS existente îşi va extinde acoperirea geografică de la raionul pilot iniţial spre cel puţin două raioane învecinate, incluzând centre cu rate înalte de migraţie către finele anului 2016.

În acest context, consolidarea capacităţilor va fi adaptată la nevoile specifice ale partenerilor de servicii din toate sectoarele, în scopul de a le dezvolta experienţa, a ridica gradul de conştientizare a funcţionarilor implicaţi şi de a îmbunătăţi furnizarea serviciilor. Acestea vor include o serie de ateliere de lucru şi seminare participative pentru partenerii de servicii şi cei din cadrul programului SDC, în scopul dezvoltării unui proces durabil de dialog şi de consolidare a reţelei, atât pe plan orizontal, cât şi vertical.

Partenerii de proiect şi furnizorii de servicii vor continua să-şi fundamenteze acţiunile pe o bază de cunoştinţe solide , cu toate activităţile proiectului bazate pe dovezi empirice solide a tendinţelor sociale şi economice, în scopul de a se asigura că politicile şi intervenţiile se bazează pe cererea reală a pieţei . Totodată, deoarece migraţia şi dezvoltarea este un nou domeniu de acţiune, trebuie să fie negociate instrumente de monitorizare şi evaluare solide, relevante pentru furnizorul de servicii .

Astfel de informaţii empirice, combinate cu servicii de consultanţă de la experţii din cadrul IASCI/NEXUS, permit ajustarea progresivă fină a opţiunilor de servicii care sunt testate. Acest lucru asigură că politicile şi intervenţiile nu sunt distanţate de tendinţele socioeconomice în evoluţie.

Reţeaua existentă NEXUS Moldova şi platforma de comunicare intranet pentru schimbul sistematic de experienţă, bune practici, informaţii şi transfer de cunoştinţe între instituţiile participante vor fi în continuare extinse şi consolidate. Aceste activităţi vor genera date/informaţii cu privire la modelele de acumulare a bunăstării de către migranţii circulari şi recomandări pentru toţi partenerii de servicii naţionali şi alte părţi interesate. Informaţiile colectate, de asemenea, 1) vor fi utilizate pentru a informa activităţile desfăşurate de consolidare a capacităţilor şi dialogurile dintre părţile interesate şi 2) vor servi drept bază de date pentru managementul cunoştinţelor şi memorie instituţională, pentru a fi aplicate în iniţiative NEXUS ulterioare.

Pe plan extern, NEXUS Moldova, în colaborare cu partenerii săi în cadrul programului SDC şi conlucrare cu CALM, va sensibiliza actorii interesaţi din Republica Moldova cu privire la obiectivele şi capacităţile reţelei NEXUS, în vederea extinderii corpului de membri - la nivel local şi naţional . Activităţile includ: a) efectuarea unei serii de seminare şi ateliere de lucru, cu accent pe experienţa practică acumulată şi cele mai bune practici în ceea ce priveşte gestionarea migraţiei circulare şi beneficiile ei, şi b) publicarea şi distribuirea materialelor relevante şi extinderea capacităţii intranet a proiectului spre raioane şi oraşe interesate. IASCI Viena va oferi o extindere suplimentară la nivel internaţional pentru a sensibiliza persoanele interesate în ţările de destinaţie, inclusiv potenţiali parteneri de servicii.

Pentru a asigura durabilitatea, NEXUS Moldova este proiectat astfel încât să devină o întreprindere socială cu autofinanţare. Într-o primă etapă se intenţionează ca 30% din costurile operaţionale anuale de bază ale celor patru centre de servicii iniţiale să fie acumulate pe parcursul programului de 3 ani al SDC. Se prevede că pe durata proiectului veniturile vor fi generate de furnizorii naţionali şi internaţionali de conţinut, din sectorul privat şi guvernamental, care beneficiază de operaţiunile de marketing şi prezenţa pe teren a NEXUS Moldova. Vor fi de asemenea luate în calcul sponsorizări corporative şi opţiuni de multifinanţare. Când se va considera oportun, la fluxurile de venit pot fi adăugate plăţile de membru ale clienţilor şi plăţile pentru consultanţa furnizorului de servicii. Acest model unic de combinare a opţiunilor gratis şi contra plată pentru servicii poate servi drept prototip de bune practici şi intervenţii inovatoare în domeniul migraţiei şi dezvoltării - practici care au fost dezvoltate în comun de către migranţi, sectorul privat şi comunităţile de origine.

Perioada de timp estimată a acţiunii este de 36 de luni de la începerea programului SDC. Dezvoltarea şi ajustarea produselor si serviciilor reale este preconizată a fi un proces continuu, dar se prevede că mecanismele comerciale viabile vor fi disponibile pentru a fi testate în cea de-a 3-a lună (în funcţie de discuţiile privind bugetul cu DUE pentru perioada rămasă a anului 2015). Cele 33 luni rămase vor fi utilizate pentru testarea procesului de marketing şi a funcţionării reţelei de furnizare a serviciilor; monitorizare şi evaluare continuă; transmiterea feedbackului clienţilor către parteneri; implicarea în îmbunătăţirea serviciilor şi a furnizării acestora. În lunile 30-36 vor fi pregătite rapoarte şi organizate seminare şi ateliere de lucru externe.

Organizaţii partenere

Programul SDC se va baza şi va beneficia direct de experienţa IASCI şi a instituţiilor partenere CIVIS, Biroului pentru Relaţii cu Diaspora (BRD) şi a autorităţilor publice municipale şi raionale (APL) în implementarea proiectului NEXUS Moldova (2012-2015), precum şi a Proiectului IASCI-CIVIS "DEVINPRO (2009-2011)", care se ocupă de conlucrarea cu liderii de piaţă din Republica Moldova implicaţi în intermediere financiară pentru a dezvolta servicii financiare de relevanţă directă pentru comunitatea de migranţi.

Temelia iniţiativei SDC se bazează de asemenea pe studiile şi experienţa IASCI, direct legate de acest domeniu, din România, Albania, Armenia şi Kosovo începând cu 2006. Adiţional la Studiul de Piaţă pentru Republica Moldova din 2014, acestea au oferit informaţii interesante precum că obiectivele şi comportamentele migraţiei circulare, scopurile legate de acumularea bunăstării, la fel ca şi oportunităţile şi constrângerile legate de dezvoltarea şi menţinerea colaborării strategice public-private sunt foarte similare.

Sistemele naţionale sunt complet integrate în modelul NEXUS Moldova. După cum s-a menţionat, odată cu procesul D58, NEXUS a finalizat 25 de acorduri la nivel naţional, cu ministere şi agenţii guvernamentale. În sistemul de informaţii NEXUS au fost identificate şi incluse 150 de servicii existente ale acestor furnizorii de servicii. În acelaşi timp, NEXUS şi BRD, în mod intensiv, au furnizat acestor parteneri cursuri de instruire pentru "orientarea spre servicii". La nivelul APL, acordurile similare cu APL, inclusiv crearea CCL şi CEC, indică profunzimea integrării sistemelor de ţară existente. Succint spus, NEXUS este un canal suplimentar şi complementar de marketing şi de conştientizare pentru toţi partenerii noştri de servicii, indiferent dacă partenerii sunt din sectorul guvernamental, civil sau privat.

Prin capacitatea sa de a asculta nevoile clientului, platforma NEXUS Moldova devine un canal de informaţii şi cunoştinţe valoroase între clienţii săi şi partenerii săi de servicii. Astfel NEXUS elimină rezoluţia de incertitudine şi informează privind caracterul evolutiv al migraţiei şi privind oportunităţile de furnizare a serviciilor, pe măsura apariţiei acestora. Platforma ca atare constă dintr-un sistem de legături din ce în ce mai consolidate între organizaţii (private şi publice) şi persoane fizice, în scopul atingerii unor obiective importante comune. Într-adevăr, NEXUS reprezintă o reţea durabilă, deoarece, după cum arată dovezile, cele două grupuri ţintă nu pot şi nu vor atinge în mod eficient obiectivele în mod separat.

Studiile arată că reţelele sociale existente joacă roluri cruciale şi de încredere în acordarea ajutorului migranţilor să gestioneze riscurile legate de migraţie, să reducă costurile financiare asociate şi să maximizeze câştigurile - de exemplu, prin furnizarea unor sfaturi informale, inclusiv financiare, aranjamentelor privind locul de muncă şi de trai, şi aşa mai departe. Influenţa acestora poate fi urmărită începând cu etapa de înainte de plecare până la reîntoarcere şi reintegrare, şi, ca rezultat, formarea lanţurilor de migraţie, cum ar fi concentrări ale migranţilor dintr-un anumit loc de baştină într-un anumit oraş sau cartier, angajarea în comportamente similare şi în domenii conexe de muncă. Aceasta, la rândul său, duce la formarea unor canale internaţionale de migraţie identificabile, asupra cărora NEXUS Moldova, cu abordările sale de informare, marketing şi publicitate, se poate concentra şi pe care poate să-şi construiască activitatea.

Avantajul pe termen mai lung al NEXUS Moldova este bazat pe captarea, consolidarea şi sistematizarea acestor comportamente de reţea din rândul migranţilor şi oamenilor din comunităţile lor de baştină. Prin crearea reţelelor grupurilor ţintă de clienţi şi a tranzacţiilor repetate ale acestora, sunt obţinute date valoroase şi NEXUS devine locul unde se poate apela pentru a obţine informaţii de încredere şi sprijin practic. În acest mod, NEXUS şi partenerii de servicii se bucură de beneficii.

În rezumat, NEXUS Moldova este strategic poziţionat pentru a:

- Ocupa punctele-cheie la ambele capete ale canalelor primare cu volum înalt de migraţie

- Atrage şi menţine lideri de piaţă la nivel local, naţional şi global în sectoarele cheie şi aria serviciilor – astfel ca serviciile financiare

- Modela preferinţele grupurilor ţintă şi câştiga loialitate.

Capacităţile naţionale şi locale integrate vor consolida acest avantaj pe termen lung:

- Capacităţile naţionale atrag şi menţin relaţiile strânse ale clienţilor cu guvernele şi partenerii din sectorul privat naţional, lideri ai pieţei

- Prezenţa la nivel local şi implicarea comunităţii, cu sprijinul operaţiunilor centrului de servicii în locurile principale de origine, pune la dispoziţie puncte de contact/servicii, cu clienţii actuali şi viitori şi gospodăriile transnaţionale ale acestora.

Ambele aspecte oferă o capacitate esenţială de reacţie şi informare. În general, procesul de consolidare tot mai puternică a legăturilor dintre partenerii de servicii şi clienţi, combinat cu fluxurile regulate de venituri menţionate, asigură sustenabilitatea pe termen lung a beneficiilor pentru ambele grupuri ţintă (clienţi şi furnizori de servicii) şi pentru iniţiativa NEXUS, inclusiv evoluţia sa pe etape până a deveni o întreprindere socială. Aceasta, la rândul său, va determina strategia de retragere a IASCI Viena şi o recalculare a relaţiei în contextul unei reţele de centre de servicii NEXUS mai regionale şi globale (a se vedea pagina 15).

5. Organizarea, managementul şi administrarea

Reflectând proprietatea lor trainică la nivel local, partenerii de proiect reprezintă diferite tipologii de actori, inclusiv Cancelaria de Stat (BRD) care conlucrează cu şase autorităţile locale, precum şi un partener local ONG. Pe o scară mai largă, proiectul încorporează participarea activă a experţilor internaţionali şi a părţilor interesate din Republica Moldova, inclusiv a grupurilor societăţii civile locale şi ale diasporei, precum şi actorilor din sectorul privat, lideri ai pieţei.

În scopul de a asigura o colaborare strânsă între parteneri şi o abordare consecvent unificată, structura de implementare este după cum urmează:

Comitetul de Coordonare al Programului (CCP) va reuni lunar subiecţii implementatori ai programului SDC, în scopul coordonării pe deplin a activităţilor programului SDC, inclusiv Alianţa Reţelelor, întru evitarea suprapunerii eforturilor şi risipei de resurse. Pentru a evidenţia dreptul de proprietate şi conducere, şedinţele vor fi prezidate de către BRD şi găzduite de către IASCI.

Comitetul Consultativ Naţional al NEXUS (CCN) va fi compus din reprezentanţi al partenerilor de proiect şi invitaţi ai părţilor interesate şi se va întruni cel puţin de două ori pe an. CCN va fi responsabil de: coordonarea activităţilor partenerilor; oferirea îndrumărilor şi consultanţei strategice şi determinarea aspectelor-cheie de dezvoltare a proiectului, inclusiv a recomandărilor privind elaborarea Planurilor de acţiuni la nivel local şi naţional. CCN de asemenea va verifica ajustările intermediare înaintate de către IASCI pentru perioada următoare.

Şase consilii consultative locale (CCL) dintre care trei sunt pe deplin funcţionale, conectate respectiv la fiecare din centrele de servicii NEXUS locale. CCL sunt compuse din reprezentanţi ai autorităţilor locale la nivel raional sau municipal, conducători ai centrelor de servicii NEXUS locale, reprezentanţi IASCI, precum şi părţi interesate din sectorul prival şi civil. Consiliul se întruneşte cel puţin de două ori pe an, pentru a revizui, coordona şi susţine activităţile din cadrul proiectului; examina date relevante privind monitorizarea şi evaluarea; revizui rata de implementare a Planului de acţiuni local; aproba Rapoarte pentru a fi remise către CS. CCL de asemenea recomandă orice ajustare intermediară necesară pentru perioada următoare.

În acest context, autorităţile locale îşi asumă responsabilităţi largi de menţinere a legăturilor strânse cu centrul de servicii din localitatea lor, precum şi de îndeplinire a rolului de coordonatori pentru problemele diasporei la nivel de raion şi municipiu pentru partenerii de proiect şi toate activităţile acestuia, legate de ministerele de resort relevante şi agenţiile guvernamentale la nivelul respectiv al acestora.

Conform atribuţiilor BRD, acesta va continua să-şi asume responsabilitatea de menţinere a legăturilor, precum şi de îndeplinire a rolului de coordonator naţional pentru problemele diasporei pentru partenerii de proiect şi toate activităţile de proiect, legate de ministerele naţionale de resort şi agenţiile guvernamentale, precum şi organizaţiile şi comunităţile majore ale diasporei.

Managementul proiectului şi structurile NEXUS Moldova vor fi gestionate în manieră cotidiană de către IASCI 13 , cu sprijinul operaţional al CIVIS şi în strânsă coordonare cu BRD, OIM şi PNUD.

___________________________

13 Agenţia Internaţională pentru Informaţie din Ţara de Origine (IASCI) este iniţiatorul conceptelor descrise în această propunere. Experţii IASCI dispun de experienţă substanţială şi de succes în asumarea responsabilităţii operaţionale generale şi în coordonarea intervenţiilor pe teren între agenţii. Fondatorul IASCI care a preluat acest proiect a fost implicat în gestionarea migraţiei, migraţie şi dezvoltare, elaborarea politicilor/programelor privind remitenţele, operaţiuni de scară largă pe teren, activităţi de cercetare conexe la cel mai înalt nivel din anul 1992.

Sediul proiectului, amplasat în Chişinău (în continuare – sediu principal), este pe deplin funcţional.

Sediul principal include trei angajaţi internaţionali şi zece angajaţi de ordin profesional, tehnic şi administrativ, precum şi capacităţi TIC. Managementul proiectului poartă responsabilitatea pentru coordonarea participării consultanţilor din partea partenerilor şi a contractorilor. Managementul superior al proiectului va menţine legătura cu BRD, PNUD şi CALM, pe de-o parte, precum şi va oferi permanent instruire, supraveghere etc. centrelor de servicii şi autorităţilor locale.

Centrele de Servicii NEXUS în Chişinău, Cahul, Edineţ şi Ungheni sunt pe deplin funcţionale.

Adiţional la rolul său de furnizor al platformei serviciilor şi al instrumentelor de comunicare socială conexe în beneficiul partenerilor, clienţilor interesaţi şi partenerilor de servicii (descrise mai detaliat în capitolul 6), structura NEXUS Moldova la nivel de sediu principal şi local este responsabilă pentru atragerea participării şi asigurarea legăturii permanente cu furnizorii de servicii din sectorul privat şi social. Această responsabilitate reflectă şi completează legătura sectorului public cu diaspora, menţinută de către BRD.

Echipa superioară de conducere

În calitate de iniţiator/proprietar al Conceptului şi Modelului de Afaceri NEXUS şi în conformitate cu vasta experienţă internă la nivel înalt de gestionare a migraţiei, inclusiv experienţa legată de proiectul NEXUS în Moldova, IASCI îşi asumă responsabilitatea generală de a gestiona partea esenţială a proiectului şi garantează respectarea programului SDC. IASCI este susţinută de CIVIS, care a fost un partener-cheie pentru IASCI în studii de tip NEXUS şi proiecte operaţionale din 2009.

Coordonator de proiect (P5 internaţional) IASCI: asumă responsabilitatea generală pentru toate aspectele proiectului.

Şef operaţiuni (P4 internaţional) IASCI: care este subordonat Coordonatorului de proiect este responsabil pentru toate activităţile legate de crearea şi managementul funcţionării platformei NEXUS (centrele de servicii NEXUS şi site-ul NEXUSnet.md).

Şef cercetare şi formare a capacităţilor (P4) IASCI Moldova: care este subordonat Coordonatorului de proiect, şi în conformitate cu competenţele de bază ale CIVIS şi şase ani de colaborare cu IASCI, este coordonatorul desemnat pentru toate problemele de cercetare şi de gestionare a datelor. Coordonator pentru măsurile de consolidare a capacităţilor tehnice, în special vizând APC şi APL şi alţi coordonatori pentru problemele diasporei ale furnizorilor de servicii, în ceea ce priveşte necesităţile acestora de a primi date şi consultanţă. Pregăteşte rapoarte analitice periodice ale datelor obţinute prin activităţile NEXUS şi este responsabil pentru toate activităţile de monitorizare şi evaluare şi rapoartele conexe.

Se prevede că, la sfârşitul programului, cele trei poziţii mai sus vor fi în mare parte eliminate sau semnificativ reduse din bugetul NEXUS Moldova, sub rezerva discuţiei cu sponsorul sau sponsorii în ceea ce priveşte strategia de retragere finală şi abordarea pentru a asigura durabilitatea capacităţile create. Aceste poziţii internaţionale vor reveni în cadrul IASCI Viena pentru a oferi NEXUS Moldova, precum şi oricărei alte iniţiative NEXUS, susţinere permanentă, în conformitate cu strategia globală descrisă mai sus.

Director adjunct IASCI (P4 Internaţional) IASCI: care este subordonat Coordonatorului de proiect, oferă suport operaţional IASCI Viena pentru NEXUS Moldova. În conformitate cu combinaţia dintre obiectivele cheie de durabilitate ale perioadei programului SDC şi a strategiei aferente regionale/global de creştere a IASCI, directorul adjunct IASCI va stabili şi menţine contactele necesare pentru furnizorii de servicii de nivel internaţional prioritari (inclusiv din ţările de destinaţie), precum şi cât mai eficient va monitoriza Biroul satelit din Paris. Obiectivele sunt: i) de a atrage actori regionali lideri în sectoare-cheie în Republica Moldova, ii) de a extinde în mod semnificativ raza de acţiune IASCI-NEXUS, şi iii) de a asigura astfel un sprijin direct şi durabil pentru NEXUS Moldova - şi să facă acest lucru în cel mai rentabil mod posibil (20 ore/săptămână - 50%).

Şef finanţe şi administrare (P4 internaţional) IASCI: care este subordonat Coordonatorului de proiect şi în conformitate cu responsabilităţile IASCI în calitate de subiect-implementator al programului IASCI, îşi asumă responsabilitatea generală pentru toate aspectele cotidiene privind finanţele, administrarea, resursele umane, funcţiile de raportare ale proiectului.

În scopul de a sprijini durabilitatea pe termen lung IASCI Moldova va menţine o legătură strânsă cu IASCI Viena în timpul şi după finalizarea actualului program SDC. NEXUS Moldova va continua, prin urmare, să beneficieze direct de la experienţa IASCI din mai multe ţări, modernizările sistemului NEXUS la nivel global şi alte moduri de susţinere. În conformitate cu strategia globală şi regională IASCI, o astfel de susţinere de la Viena va fi livrată către NEXUS Moldova într-o structură a costurilor estimate, în comun cu operaţiunile NEXUS din alte ţări, şi, prin urmare, într-un mod rentabil. IASCI Moldova, în calitate de filială ONG a IASCI, va fi obligat să raporteze în mod sistematic la IASCI Viena după sfârşitul programului actual SDC.

Asigurarea respectării depline a Condiţiilor Generale (GCB) ale programului SDC, legate de finanţe şi administrare. Ghidarea şi supravegherea tuturor activităţilor cotidiene administrative şi financiare ale proiectului, legate de achiziţii/recrutare/gestionare a contractelor, tranzacţii financiare, la nivel naţional şi internaţional, statele de plată ale proiectului şi sistemul de contabilitate, inclusiv documentarea şi stocarea datelor conexe într-un sistem cuprinzător de evidenţă, întreţinerea şi inventarierea materialelor achiziţionate din fondurile administrate, procedurile de audit şi raportare. Implementarea şi îmbunătăţirea în continuare a sistemelor de control intern, analiza critică şi pregătirea informaţiilor de gestionare a F/A şi, prin urmare, consolidarea continuă a capacităţilor instituţionale ale IASCI Moldova/NEXUS Moldova. Menţinerea conturilor consolidate ale birourilor IASCI din Viena şi Moldova/NEXUS Moldova. Crearea unui sistem de plăţi şi de facturare specific pentru NEXUS pentru activităţile de marketing pentru clienţi, sectorul privat şi alţi parteneri comerciali, inclusiv, a gestionarea conturilor de creanţe ale întreprinderii sociale. (20 ore/săptămână - 50%).

Luând aceste aspecte în consideraţie, la sfârşitul anului 2018 nu este preconizată eliminarea acestor două poziţii cu jumătate de normă. Mai mult, IASCI Viena va fi consolidată în mod continuu, pentru a reflecta creşterea NEXUS în ceea ce priveşte numărul ţărilor şi al partenerilor furnizori de servicii internaţionali. Costurile pentru personal internaţional, consultanţi şi alte costuri sunt planificate pentru a fi incluse în proiect pe totalitatea iniţiativelor NEXUS care funcţionează şi alte proiecte conexe ale IASCI, în funcţie de necesităţi.

6. Resurse

Resurse umane pentru Reprezentanţa IASCI în Moldova (IASCI Moldova)

Coordonator de proiect adjunct naţional (P4) IASCI Moldova – care este subordonat Coordonatorului de proiect, în conformitate cu strategia privind durabilitatea şi retragerea, se preconizează că această poziţie va prelua responsabilitatea generală pentru întreprinderea socială NEXUS Moldova după finalizarea programului SDC. Îşi asumă responsabilitatea principală pentru menţinerea legăturii eficiente cu partenerii BRD şi APC, în contextul procesului D58.

Asistent al Şefului operaţiuni + persoană de legătură cu centrul local de servicii (P3) IASCI Moldova – este responsabil pentru o legătură eficientă zilnică între sediul principal şi centrele de servicii NEXUS. Include crearea unui mediu de inspiraţie şi de susţinere pentru reţeaua de Consilii consultative locale, şefii CS şi instructori, în scopul de a oferi clienţilor servicii utile şi a se implica în mobilizarea comunităţilor şi a sectorului privat. Susţine Şeful operaţiuni şi zilnic acordă asistenţă de management, logistică, traducere şi alte forme de asistenţă administrativă în operaţiunile NEXUS Moldova.

Manager parteneriate strategice şi comunicare (P4) IASCI Moldova – este subordonat Şefului operaţiuni , identifică şi dezvoltă o serie de parteneri furnizori de servicii în sectorul social şi privat la nivel naţional şi promovează dezvoltarea ofertelor de servicii cu beneficiu direct asupra clienţilor NEXUS ţi pieţei ţintă. De asemenea, creează şi gestionează executarea Planurilor de marketing/publicitate/relaţii cu publicul/sensibilizare în scopul de a spori gradul de implicare şi cererii grupurilor ţintă.

Manager content online şi marketing (P3) IASCI Moldova – este subordonat Şefului operaţiuni, gestionează strategic diverse canale online de comunicare prin crearea de conţinut util, ridicarea gradului de cunoaştere a brand-ului NEXUS Moldova şi atragerea clienţilor din grupurile ţintă la NEXUS. Coordonează cu specialiştii pentru dezvoltarea partenerilor NEXUS aspecte privind informaţii relevante şi oferte de servicii pentru clienţi de la partenerii NEXUS la toate nivelurile, precum şi planifică şi execută promovarea şi marketingul acestora online.

Manager proces de operaţiuni (P3) IASCI Moldova – este subordonat Şefului operaţiuni, responsabil pentru buna funcţionare a sistemului de management al relaţiilor cu clienţii (CRM) şi alte site-uri funcţionale ale NEXUS (intranet şi NEXUSnet.md), gestionarea colaborării cu programatori de produse soft şi alţi consultanţi TIC. Asigură utilizarea eficientă a sistemului CRM de către instructorii NEXUS pentru furnizarea serviciilor calitative clienţilor şi de către specialiştii pentru dezvoltarea partenerilor pentru managementul partenerilor. De asemenea, gestionează sistemele de securitate a datelor NEXUS.

Supraveghetor servicii pentru client (P3) IASCI Moldova – este subordonat Şefului operaţiuni, îndeplineşte controlul asupra calităţii şi supraveghează procesarea solicitărilor clienţilor (50%).

Contabil superior (P4 ) IASCI Moldova – este subordonat Şefului finanţe şi administrare, oferă sprijin financiar eficient pentru NEXUS Moldova, în scopul asigurării respectării politicilor şi procedurilor donatorilor şi ale IASCI. Responsabil pentru prelucrarea datelor financiare în conformitate cu cerinţele clientului/donatorului şi cu bugetul aprobat (dubla înregistrare contabilă; conturi ale proiectelor locale, ROM-ENG), verificarea exactităţii datelor, asigurarea documentaţiei doveditoare şi fără erori pentru audit, planificarea bugetară sigură, precum şi pregătirea rapoartelor financiare prompte şi exacte. În plus, o cooperare strânsă cu personalul local cu responsabilităţi financiare şi contabile oferindu-le instruire şi supraveghere amplă. Înregistrarea tuturor personalului local contractat în conformitate cu legislaţia muncii din Republica Moldova, managementul salarizării şi raportarea periodică autorităţilor moldoveneşti competente, după aprobarea de către Şeful finanţe şi administrare. Supravegherea şi ghidarea asistentului logistică, administrare şi instruire în menţinerea foilor de prezenţă (pontaj), inclusiv documentaţia aferentă privind concediile, achiziţiile etc.

Secretar şi suport logistic (P2) IASCI Moldova

Structuri locale ale NEXUS

Consiliile consultative locale (CCL) în Cahul, Edineţ, Ungheni, Chişinău – autorităţile raionale şi municipale, IASCI, CIVIS – vezi secţiunea 5

Centre de servicii NEXUS (4 unităţi)

Şef CS (Persoana de legătură cu APL) (P4) IASCI Moldova – subordonată Şefului operaţiuni, responsabil pentru funcţionarea generală adecvată a centrului lor de servicii, precum şi pentru menţinerea legăturilor constructive cu autorităţile raionale şi municipale, suport acordat CCL şi CEC, menţinerea relaţiilor cu furnizorii de servicii din sectorul public la nivel local. Gestionează echipa CS şi activităţile de informare.

Specialist dezvoltare parteneri - Instructor (P3) IASCI Moldova – subordonat Şefului CS, responsabil pentru atragerea şi menţinerea actorilor din sectorul prival la nivel local în calitate de furnizori de servicii şi pentru deservirea clienţilor.

Instructor (P3) IASCI Moldova – subordonat Şefului CS, deserveşte clienţi.

Infrastructură şi echipament

Mijloacele principale pentru implementarea acţiunii : NEXUS Moldova este amplasat în incinta a opt spaţii. Sediul principal cuprinde aproximativ 170 m 2 , suficient pentru a găzdui posturi de lucru pentru maximum 12 poziţii cu normă deplină plus experţii invitaţi. Aceste sedii sunt închiriate. Fiecare dintre cele patru centre de servicii existente ocupă între 60 şi 120 m2. Sediul centrului NEXUS Chişinău ocupă aproximativ 100 m 2 şi chiria este inclusă în buget, tot aşa cum şi în cazul chiriei lunare pentru centrul din Cahul şi cele două centre noi, precum şi Biroul satelit din Paris.

Procurarea echipamentului TIC standard, mobilierului etc. pentru tot personalul cu normă întreagă din sediul principal şi centrele de servicii a fost finalizată în cadrul NEXUS Moldova (2012-2015), la fel ca şi procurarea a patru vehicule de bază – unul pentru sediul principal şi câte unul pentru fiecare din trei centre de servicii regionale (cu excepţia Centrului se Servicii Chişinău). Patru televizoare cu ecran mare, câte unul în fiecare oficiu, sunt utilizate pentru promovarea, orientarea şi formarea grupurilor ţintă şi a beneficiarilor. Detalii se conţin în anexe. În cazul necesităţii optimizării raportului preţ-calitate, unele călătorii interne şi naţionale ar putea avea loc cu vehiculele personale.

Resurse umane pentru Biroul satelit al NEXUS din Paris (BSP)

Şef al BSP (P4) IASCI - (15 ore/lună) subordonat Directorului adjunct IASCI, responsabil pentru funcţionarea generală şi adecvată a BSP, precum şi menţinerea legăturii constructive cu autorităţile publice locale, dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor cu furnizorii de servicii locali. Gestionează echipa BSP şi activităţile de informare locale.

Consultant juridic (P3) IASCI - (15 ore/lună) subordonat Şefului BSP

Instructor limba franceză (P3) IASCI - (15 ore/lună) subordonat Şefului BSP

Resurse financiare

Fonduri utilizate până la 31 martie 2015: primite 1,64 milioane Euro; cheltuite 1,53 milioane Euro; angajament total până la finele 2015 – 2,5 milioane Euro.

Anexa de inventar al activelor NEXUS Moldova (2012-2015) în cele ce urmează.

Contribuţiile în natură ale partenerilor: APL din Edineţ şi Ungheni vor acorda sedii şi facilităţi standard pentru aceste Centre de Servicii NEXUS. Consiliul raional Cahul susţine Centrul de Servicii NEXUS din localitate cu achitarea pentru serviciile de utilităţi publice standard pe parcursul a 36 de luni al funcţionării acestuia în timpul programului SDC. Valoarea totală a acestei contribuţii în natură de către partenerii APL constituie aproximativ 91000 Euro.

Se prevede că adiţional la finanţarea SDC, pe perioada proiectului vor fi generate venituri dintr-o serie de surse de venit: vedeţi pagina 22.

Buget total la momentul actual: 2,53 milioane CHF (cofinanţarea va fi identificată pe parcursul programului).

7. Analiza riscurilor şi măsuri de diminuare a acestora

RISCURI

MĂSURI DE DIMINUARE

1. Tendinţele de migraţie din Republica Moldova vor scădea în medie faţă de tendinţele istorice şi recente, inclusiv ale migraţiei pe termen lung, sezoniere, întoarcere permanentă, migraţie internă şi circulară

Fluxurile de migraţie au crescut de fapt, de-a lungul ultimilor trei ani şi "tendinţele intenţiei de migraţie" sunt, de asemenea, în creştere. În orice caz, având 258.600 GC moldoveneşti şi presupunând că intenţiile puternice de reîntoarcere continua, NEXUS Moldova va avea teren suficient de activitate pentru următorii trei ani.

2. Oportunităţile de afaceri nu se extind şi încrederea mediului de afaceri nu se îmbunătăţeşte la nivel local (legătură cu Programul PNUD)

Situaţia macro-economică nu ţine de competenţa NEXUS. Acestea fiind spuse, AA şi ALSAC deschid un nou capitol în relaţiile bilaterale dintre Republica Moldova şi UE şi o cale ouă de stabili relaţii comerciale privilegiate între ambele ţări. Mai mult decât atât, NEXUS operează în cea mai mare parte la nivel local, unde marea majoritate a migranţilor doresc să investească în întreprinderi proprii sau ale altora, sau în colaborare cu partenerii APL.

Se preconizează ca Programul naţional de descentralizare, lansarea căruia este aşteptată spre finele anului 2015, să lărgească competenţele şi să consolideze abilităţile APL de a interacţiona direct cu acest grup al populaţie şi segment de piaţă important.

3. Factori macro-economici şi politici influenţează programul şi obiectivele sale se deteriorează substanţial

Lipsa de încredere, în special în intermedieri financiare şi guvernamentale (şi supravegherea acesteia) este o constrângere continuă. Acest lucru este parţial depăşit prin includerea preferinţelor migranţilor datorită comunicării directe cu ei şi gospodăriile trans-naţionale ale acestora.

Situaţia macro-economică şi factorii politici nu ţin de competenţa NEXUS. Cu toate acestea, date fiind angajamentele asumate de Guvernul RM în cadrul AA şi ALSAC, este puţin probabil ca astfel de factori interni vor avea un impact negativ asupra NEXUS.

Perturbările geo-strategice mai mari (Federaţia Rusă - Ucraina)nu ar trebui să influenţeze în mod nejustificat obiectivele proiectului. 50% din sarcina de cazuri ale clienţilor NEXUS-Moldova sunt legate de Federaţia Rusă.

4. Politica în domeniul migraţiei şi revizuirea cadrului de reglementare nu sunt promovate de către Guvernul Republicii Moldova (legătură cu Programul BRD/OIM)

Colaborarea strânsă cu BRD (şi OIM), în cadrul programului SDC, inclusiv Planul de acţiuni revizuit, întrunirile lunare, oferirea accesului la experienţa şi datele NEXUS, precum şi măsurile comune de consolidare a capacităţilor (D58), vor atenua acest risc. Consolidarea BRD ca punct de intrare la nivel naţional şi Centru de Excelenţă este un element cheie în această strategie de atenuare.

5. Nu sunt alocate resurse semnificative şi nu sunt îmbunătăţite capacităţile şi competenţele de management la nivelul administraţiilor locale (legătură cu Programul PNUD)

Vedeţi mai sus, în legătură cu atribuţiile PNUD din cadrul Programului SDC. Aceleaşi măsuri vor fi aplicate, în special luând în consideraţie experienţa respectivei APL pe durata programului şi schimbul acesteia. Experienţa şi consultanţa din partea CALM va avea importanţă din acest punct de vedere.

6. Deschiderea partenerilor relevanţi de a reacţiona la activităţile programului nu este menţinută sau consolidată pe durata programului

Întâlniri lunare ale partenerilor, prezidate de BRD, găzduite de IASCI-NEXUS, la care va participa SDC, vor asigura feedback şi schimb de experienţă relevantă între parteneri.

7. Resurse extrabugetare nu sunt prevăzute pentru activităţi şi proiecte suplimentare

Cu sprijinul activ al SDC şi a Guvernului MD (inclusiv BRD) în desfăşurarea consultărilor cu donatorii, acest rezultat este considerat puţin probabil. Cu toate acestea, dacă acesta va fi rezultatul la sfârşitul anului 2016 până la mijlocul anului 2017, şi după ce vor avea loc consultările SDC, activităţile şi proiectele suplimentare nu vor fi desfăşurate.

Această eventualitate nu va afecta în mod negativ angajamentele faţă de SDC în cadrul programului actual, altele decât unii indicatori ai impactului.

8. Parteneri îşi exprima refuzul de a crea/executa modificări de proiectare a unor produse noi din contul lor. Multe acţiuni pentru acest rezultat sunt extra-bugetare, deoarece investiţia în produse si servicii rămân în responsabilitatea partenerului.

IASCI şi NEXUS Moldova vor examina opţiunile de înlocuire a unor astfel de parteneri care nu doresc să activeze cu alţi lideri de piaţă. Din experienţă, acest lucru se întâmplă, dar nu frecvent. Majoritatea partenerilor din sectorul privat apreciază segmentul de piaţă şi respectiv impactul potenţial asupra rezultatelor practice ale acestora (sociale şi financiare).

9. Un număr insuficient de autorităţi locale din locaţiile necesare sunt deschise pentru colaborare

NEXUS Moldova va examina opţiuni de înlocuire a unor astfel de parteneri care nu doresc să activeze cu APL învecinate. În timpul perioadei de creştere a NEXUS Moldova din 2012-2015, acest lucru nu a fost un motiv de îngrijorare. Toţi cei şapte parteneri actuali – APL municipale şi raionale - au fost deschise spre colaborare de la prima întrunire introductivă. Extinderile planificate spre încă două centre, amplasate în locuri cu rată înaltă a migraţiei şi Biroul satelit din Paris promit acelaşi răspuns pozitiv.

Odată cu abilităţile adiţionale conferite APL în procesul de descentralizare, se aşteaptă creşterea interesului APL din Republica Moldova. La Paris, LP şi-a exprimat interesul puternic în colaborare.

10. Un număr semnificativ de clienţi ţintă nu sunt atraşi de centrele de servicii NEXUS (offline si online) si centrele satelit

Acest risc, unul din principalele, dat fiind că implică viabilitatea conceptului modelului NEXUS, este atenuat prin activităţi permanente de informare verbală şi alte activităţi descrise de consolidare a încrederii, marketing/publicitate la toate nivelurile. În plus, extinderea la încă trei centre (două în Moldova şi unul în Paris), precum şi extinderea la şase raioane învecinate va lărgi substanţial domeniul geografic (aria de captare) a iniţiativei.

Experienţa până în prezent arată o creştere constantă a numărului de clienţi, şi a interesului manifestat de potenţialii clienţi.

11. Număr insuficient de părţi interesate din sectorul public, social şi privat manifestă interes de a elabora şi livra produse şi servicii către beneficiari

Acest risc este omolog cu cel descris mai sus.

Până în prezent, a avut loc o creştere constantă a numărului de părţi interesate din sectorul public, privat şi civil în calitate de furnizori de servicii. Se prevede ca acest număr va creşte în continuare, odată cu extinderea zonei de captare, creşterea numărului de clienţi şi îmbunătăţirea generală a mediului de afaceri.

Pe durata programului SDC, accentul va fi pus pe acordarea unei atenţii mai mari servicii practice şi utile. Experienţa şi studiile arată că acestea, includ, printre altele, activităţi de recrutare, transport, pregătire înainte de plecare, reîntoarcere şi reintegrare.

12. Clienţii şi mecanismele de monitorizare şi evaluare nu pot oferi un feedback (legătură inversă) în timp util, ceea ce nu ajustări în timp util şi progresive

Mecanismele generale de monitorizare şi evaluare vor fi ajustate în colaborare cu SDC, sau re-negociate cu partenerii furnizori individuali de servicii după necesitate .

13. Nu pot fi respectate normele necesare de protecţie a datelor cu caracter personal

IASCI posedă o experienţă vastă privind lucrul cu datele personale şi manifestă o atitudine serioasă faţă de acest aspect. În prezent, NEXUS Moldova este singura ONG înregistrată oficial, responsabil pentru menţinerea şi supravegherea normelor privind protecţia datelor cu caracter personal (PDP) din Moldova. Normele în vigoare în RM sunt actualizate şi bazate în mare măsură pe standardele UE. Odată cu modificarea legislaţiei, se vor modifica şi măsurile din cadrul NEXUS.

14. În cazul în care este necesar, legislaţia şi reglementarea de intermediere financiară nu pot fi adaptate în timp util pe durata programului

Se preconizează că NEXUS Moldova va introduce produse de intermediere financiară mai aproape de finele programului SDC. Problema-cheie şi constrângerea în acest sens este lipsa de încredere în structurile din Republica Moldova de intermediere financiară şi supraveghere. O altă problemă este lipsa de instrumente financiare specifice pentru migranţi. Experienţa arată că aceste două aspecte necesită o perioadă îndelungată pentru a depăşi situaţia şi a dezvolta aceste instrumente.

În paralel, NEXUS va evidenţia şi studia soluţiile internaţionale şi regionale la aceste probleme.

15. Există obstacole administrative sau informale pentru dezvoltarea unui model de afaceri pentru centrele de servicii NEXUS

Nu există impedimente de ordin juridic sau administrativ pentru modelul întreprinderii sociale NEXUS. Experienţa practică şi parteneriate arată că ONG-urile locale şi internaţionale realizează cu succes modele de întreprinderi sociale în Republica Moldova.

Pe de altă parte, "uşurinţa de a face afaceri în Moldova" este evaluat ca fiind foarte scăzută, în primul rând din cauza unui nivel ridicat de corupţie la nivel oficial, precum şi provocări informale legate de aceasta.

Cu punerea în aplicare treptată a acquis-ului UE prin recentele adoptate AA şi ALSAC, se anticipează perfecţionarea în continuare a legislaţiei şi reducerea impedimentelor informale.

În acelaşi timp, parteneriatele strânse cu BRD şi APL trebuie să continue să ofere un anumit nivel de protecţie şi să diminueze presiunile din astfel de constrângeri.

16. Nu este menţinută o acoperire mediatică adecvată şi un sistem de raportare privind aspectele de migraţie (legătură cu rezultatul 2)

IASCI-NEXUS va continua şi va consolida campaniile integrate de succes ale sale privind marketingul şi sensibilizarea a opiniei publice la nivel local şi naţional. Colaborarea cu PNUD şi BRD (cu OIM) şi CALM oferă oportunităţi pentru a obţine economii de scară în acest domeniu important.

17. Nu are loc îmbunătăţirea calităţii serviciilor facilitate de NEXUS şi partenerii săi (legătură cu rezultatul 5)

În primul rând, toţi partenerii sunt informaţi privind scopul parteneriatului cu NEXUS şi se semnează un acord, inclusiv o Declaraţie a Principiilor, care reiterează acest angajament. Înainte de semnare, toţi furnizorii de servicii sunt atent verificaţi, printr-un proces intern de verificare (due diligence), pentru a se convinge că acestea respectă standardele NEXUS. Este în interesul NEXUS şi a partenerilor săi "să integreze migraţia" în operaţiunile lor de zi cu zi. Marketingul, feedbackul direct din partea clientului, serviciile de consultanţă furnizate de IASCI şi NEXUS oferă sprijinul şi facilităţile de suport necesare.

În cele din urmă, în cazul în care furnizorul de servicii nu îşi onorează angajamentele, IASCI şi NEXUS Moldova vor studia alte opţiuni pentru înlocuirea unor astfel de parteneri cu alţi lideri de piaţă (în conformitate cu punctul 8)

18. Are loc un eveniment de forţă majoră, sau un eveniment financiar/geo-politic major

Aceste probleme nu ţin de competenta IASCI sau NEXUS Moldova pentru a fi influenţate sau atenuate. Va avea loc consultările cu SDC pentru a explora opţiunile în funcţie de situaţia de zi.

19. Apar bariere tehnice sau juridice, în afară de cele cunoscute, care provoacă impact asupra colectării şi diseminării informaţiei, precum şi a altor activităţi

Toate activităţile NEXUS Moldova şi a partenerilor de colectare a informaţiilor, sensibilizare a opiniei publice şi de difuzare se efectuează în domeniul public. Nu există nici un motiv să presupunem că vor fi impuse bariere tehnice sau juridice. În cazul în care astfel de constrângeri vor apărea, NEXUS Moldova va acţiona în limitele legii.

20. Nu este provocat interesul autorităţilor publice în ţările de destinaţie pentru a colabora cu iniţiativa în cauză şi interesul faţă de modelul de afaceri propus

Migraţia este declarată prioritatea numărul unu a Comisiei Europene şi a statelor sale membre. Federaţia Rusă la fel pune un accent pe acest domeniu. În acelaşi timp, anume modelele de întreprinderi sociale durabile (mai degrabă decât cele în baza operaţiunilor de finanţare pure) câştigă mai mult interes din partea statelor care le sponsorizează în general.

Luând în considerare cele de mai sus şi în contextul strategiei sale globale, NEXUS Moldova şi IASCI Viena vor pune un accent mai mare pe acest aspect al activităţilor.

8. Monitorizare şi evaluare

Planul de monitorizare şi evaluare

Accentul bazat pe dovezi al NEXUS Moldova depinde în mare măsură de dezvoltarea unor abordări sistematice ale monitorizării şi evaluării, a unor indici on-line, şi feedbackul generat de clienţi. Monitorizarea activităţilor menţionate mai sus şi furnizarea de feedback semnificativ pentru parteneri sunt obiective operaţionale importante, deoarece acestea vin să susţină atât cerinţele de raportare ale donatorilor şi procesul de îmbunătăţire continuă.

Mai jos este prezentat un sumar al instrumentelor sau surselor de monitorizare şi evaluare planificate ale NEXUS:

▪ Sistemul Intern de Gestionare a Relaţiilor cu Clienţii (CRM), care include o bază de date a tuturor clienţilor, profilurile acestora, solicitările de informaţie/răspunsurile/referirile, formele de evaluare a serviciilor, formele pentru feedback ale clienţilor, precum şi detaliile partenerilor de servicii (profil, servicii şi produse). Datele pot fi dezagregate conform unui şir de variabile, inclusiv gen, reşedinţă, acoperire geografică, tipul migrantului etc.

▪ Indicii Yandex pentru un centru de servicii virtual

▪ Indicii Facebook pentru pagina de Facebook a NEXUS

▪ Baza de date ale Rapoartelor pe Activitate ale personalului NEXUS

▪ Rapoarte privind instruirile şi consultările

▪ Înregistrări ale seminarelor/atelierelor de lucru

▪ Procese-verbale ale întrunirilor

▪ Înregistrarea publicaţiilor, pliantelor, broşurilor distribuite

▪ Rapoarte ale partenerilor de servicii

▪ Rapoarte ale consultanţilor

▪ Solicitări şi răspunsuri scrise/acţiuni

▪ Acorduri de parteneriat semnate

▪ Rapoarte cu recomandări şi rapoarte privind exerciţii de validare

▪ Planuri de acţiuni la nivele locale

▪ Menţionare în mass-media; documentare foto

▪ Studiu de Evaluare a Impactului NEXUS (2018)

▪ Barometrul Naţional al Opiniei Publice: noiembrie 2014 şi 2018

▪ Registre ale afacerilor locale

▪ NEXUS, Studiu de piaţă: Inovaţie în Migraţia Circulară (2017)

În anexă este prezentat cadrul detaliat al planului de monitorizare şi evaluare.

Activităţile de monitorizare vor fi desfăşurate pe întreaga durată a proiectului, de către o varietate mare de personal şi participanţi, la intervale diferite şi prin intermediul a diferite tehnici. În general, evaluarea continuă a acestui proiect este efectuată intern, printr-o combinare a feedback-urilor din partea grupurilor ţintă, supravegherii statistice, revizuire a documentaţiei şi interviuri cu principalii parteneri de servicii.

Prin urmare, fluxuri de date şi informaţii de fond sunt combinate cu cerinţele formale de raportare, precum şi cu mecanismele de control şi echilibrare descrise în structura de implementare. Acest total oferă partenerilor de proiect niveluri multiple fără precedent de monitorizare şi de paşi următori (follow-up), ceea ce duce la un proces de îmbunătăţire continuă.

Sistem de raportare axat pe rezultate

Va fi elaborat un model standard de raport care să măsoare progresul indicatorilor la nivel de rezultate. Acesta va include o analiză generală a nivelului de realizare a fiecărui rezultate cu o analiză suplimentară mai detaliată a progresului privind produsele respective, subliniind componentele mai puternice şi cele mai slabe, precum şi motivele performanţei. Rapoartele vor fi elaborate la nivelul sediului principal, însă unele module specifice de monitorizare şi raportare vor fi descentralizate şi realizate la nivelul centrelor de servicii (de exemplu, progresele conform planurilor de acţiuni locale).

Sistemul de Gestionare a Relaţiilor cu Clienţii (CRM) al NEXUS şi indicii din spaţiul web vor fi folosiţi pentru a monitoriza furnizarea serviciilor şi a operaţiunilor centrelor de servicii. Activităţile de monitorizare şi evaluare pentru testarea produselor/serviciilor pilot vor ţine cont de logica inerentă a acestora, precum şi de necesităţile interne de evaluare a impactului în baza rezultatelor fiecărui partener de servicii şi a instrumentelor de măsurare interne existente, după necesitate. În scopul de a permite realizarea integrată a impactului şi rezultatelor, partenerii de proiect şi partenerii de servicii vor negocia planuri de monitorizare şi evaluare pentru fiecare produs/serviciu, descriind metodologiile care trebuie utilizate, cerinţele faţă de analiza şi de raportare.

Rapoartele la nivel de rezultat vor fi elaborate o dată în şase luni, cu prezentare, discuţii şi decizii ulterioare, de către echipa de conducere a proiectului. Mai târziu, informaţii din aceste rapoarte vor fi integrate în raportul anual de activitate care urmează să fie prezentat SDC.

În general, IASCI va elabora următoarele rapoarte:

▪ Rapoarte lunare de sinteză a progreselor la nivel de produs

▪ Rapoarte semianuale privind progresele la nivel de rezultate

▪ Rapoarte anuale NEXUS de participare pe intranet

▪ Rapoartele anuale privind progresele în realizarea planurilor de acţiuni

▪ Rapoarte financiare anuale

Toate datele şi rezultatele monitorizării vor fi folosite pentru a ghida procesul de luare a deciziilor de către managementul proiectului, precum şi, dacă e posibil, pentru a sprijini activităţile de sensibilizare a publicului şi de promovare, de asemenea, pentru a ajusta abordările, activităţile şi serviciile pe parcursul programului SDC.

Informaţii despre studiile de bază şi responsabilităţi

Indicatorii de referinţă pentru NEXUS (2015-2018) provin din studiile ample efectuate anterior în 2009/2010 şi 2012/2013. Aceste studii sociodemografice cuprinzătoare oferă informaţii cheie cu privire la necesităţile şi interesele, atitudinile şi comportamentele migranţilor. Aceste informaţii au ghidat şi continuă să ghideze procesul de consolidare a capacităţilor şi de dezvoltare şi furnizare a serviciilor.

În scopul de a măsura schimbările în principalele tendinţe ale necesităţilor, intereselor, atitudinilor şi comportamentelor migranţilor şi familiilor acestora, se preconizează să se realizeze un studiu cuprinzător similar în 2017 pentru NEXUS (2015-2018). Aceasta cercetare depinde de disponibilitatea unor fonduri suplimentare.

Necesitatea continuării acestui studiu este bazată pe următoarele elemente cheie:

▪ Este ceva unic pentru Moldova cu scara, metodologiile şi abordările folosite, care permit măsurarea cu exactitate a numărului diverselor categorii de migranţi

▪ Perturbările curente geopolitice şi economice în regiunea CSI pot avea impact asupra migranţilor moldoveni (care lucrează în această regiune), necesităţilor şi comportamentului acestora

▪ Măsurarea tendinţelor va permite evaluarea impactului ambelor activităţi NEXUS, dar, de asemenea, a impactului întregului sistem de gestionare şi dezvoltarea a migraţiei din Republica Moldova

▪ Partenerii de implementare a Programul SDC pot include modulele lor de întrebări pentru a măsura impactul activităţii lor în cadrul programului SDC

Evaluare internă/externă

Proiectul include componentele de evaluare internă şi externă.

Evaluarea internă se bazează pe principiul de triangulaţie care include metode ample de evaluare a impactului cantitativ şi calitativ, colectarea datelor din ambele grupuri ţintă: clienţii şi partenerii furnizori de servicii.

Prima etapă a evaluării interne va fi o analiză a progreselor generale realizate pe baza datelor colectate în mod regulat (lunar, trimestrial, anual) în ceea ce priveşte rezultatele şi produsele.

Adiţional la analiza de mai sus, va fi efectuată o evaluare cantitativă şi calitativă separată. Studiile cantitative de evaluare a impactului vor aborda populaţia din zonele geografice deservite de Centrele de Servicii NEXUS, precum şi comunitatea online. Partenerii de proiect şi părţile interesate vor fi intervievate pentru a oferi o imagine calitativă a proiectului la intrarea acestuia în etapa de predare-preluare. Scopul acestei componente de evaluare este de a furniza informaţii suplimentare profunde în susţinerea, confirmarea sau contrazicerea progresului şi impactului activităţilor proiectului, precum şi de a sesiza produsele şi rezultatele privind grupurile ţintă, ca urmare a activităţilor proiectului.

Ca parte a Evaluării Externe Independente , va fi contractat un evaluator calificat, cu experienţă relevantă, pentru a oferi o evaluare completă şi independentă a proiectului prin intermediul procedurilor standard din domeniu.

Anexa B

la Memorandumul de Înţelege semnat între

Cancelaria de Stat şi Agenţia Elveţiană

pentru Dezvoltare şi Cooperare

la Chişinău la 17 mai 2016

TERMENI DE REFERINŢĂ

Consiliul de Coordonare al Programului "Valorificarea potenţialului migraţiei

în Republica Moldova", finanţat de SDC

I. Dispoziţii generale

1.1. Prezentul document conţine Termenii de referinţă (TR) care definesc structura, modul de operare şi competenţele Consiliului de Coordonare (CC) pentru Programul "Valorificarea potenţialului migraţiei în Republica Moldova". Programul include trei proiecte, precum urmează: "Consolidarea cadrului instituţional al Republicii Moldova în domeniul migraţiei şi dezvoltării", proiect implementat de către Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM); "Migraţie şi dezvoltare locală integrată", implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD); şi "Adaptarea şi testarea modelului de servicii integrate NEXUS Moldova în calitate de întreprindere socială durabilă", implementat de Agenţia Internaţională pentru Informaţii din Ţările Sursă (IASCI).

1.2. Obiectivul general al Programului este să consolideze impactul pozitiv al fenomenului migraţiei asupra dezvoltării socioeconomice a Moldovei prin fortificarea cadrului instituţional naţional şi local, implicarea sectorului privat şi sporirea angajamentului din partea diasporei. Activităţile Programului sunt menite să contribuie la îmbunătăţirea cadrului instituţional şi de politici în domeniul migraţiei şi dezvoltării din Moldova, încurajarea migraţiei circulare, schemelor de revenire şi reintegrare, încorporarea problemelor legate de migraţie în planurile locale de dezvoltare şi atragerea sectorului privat în procesul de dezvoltare şi testare a pieţei în ceea ce priveşte diversele produse şi servicii centrate pe migranţi.

1.3. Programul urmăreşte să obţină următoarele rezultate:

• Femeile şi bărbaţii afectaţi direct sau indirect de fenomenul migraţiei beneficiază de servicii formale şi comprehensive şi se angajează activ în dezvoltarea ţării şi a comunităţii de origine.

• Administraţiile publice naţionale şi locale implementează politici de migraţie adecvate şi creează un mediu prielnic pentru participarea productivă a migranţilor moldoveni în dezvoltarea localităţilor de baştină.

• Partenerii din sectorul privat de la nivele locale, naţionale şi internaţionale întreprind acţiuni novatoare pentru a dezvolta şi testa produse, servicii şi canale de investiţii care sunt relevante pentru migranţii şi familiile lor.

1.4. CC este instituit în conformitate cu Memorandumul de Înţelegere (MÎ), semnat între Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, reprezentând Guvernul Republicii Moldova, şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC), reprezentând Guvernul Confederaţiei Elveţiene, precum şi în baza acordurilor comune între SDC şi partenerii de implementare. CC se subordonează cadrului stabilit de Acordul semnat între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene privind Asistenţa Umanitară şi Cooperarea Tehnică la 20 septembrie 2001.

Aceşti Termeni de referinţă sunt anexaţi la MÎ semnat între Cancelaria de Stat şi SDC la Chişinăiu la 17 mai 2016 şi constituie parte integrantă a acestuia.

II. Funcţiile şi rolul Consiliului de Coordonare

2.1. Consiliul de Coordonare (CC) îşi exercită împuternicirile strict pe perioada de implementare a Programului şi furnizează orientări strategice generale privind implementarea acestuia.

2.2. Funcţia primară a CC este de a armoniza opinii şi abordări cu scopul de a spori durabilitatea rezultatelor şi a impactului general al Programului. De asemenea, menirea lui este de a asigura buna coordonare şi sincronizare a activităţilor comune printr-un schimb continuu de informaţii între principalii parteneri de implementare ai proiectelor, precum şi între SDC, Cancelaria de Stat şi alţi actori responsabili implicaţi.

2.3. Rolul CC este de a întreprinde următoarele acţiuni:

- Supervizarea implementării generale a Programului;

- Asigurarea sinergiilor între cele trei proiecte incluse în Program, a calităţii produselor dezvoltate în cadrul proiectelor, executarea lor în termenele stabilite, precum şi desfăşurarea activităţilor în conformitate cu MÎ semnat, cu politicile guvernamentale şi legislaţia naţională în vigoare;

- Examinarea progresului înregistrat în procesul de implementare şi furnizarea continuă a reacţiilor şi comentariilor privind realizarea activităţilor către partenerii de implementare;

- Luarea de decizii privind ajustările şi măsurile de corecţie necesare în vederea asigurării răspunderii, calităţii şi impactului activităţilor curente şi viitoare;

- Validarea rapoartelor narative şi financiare întocmite de partenerii/agenţiile de implementare;

- Pledarea pe lângă actorii relevanţi pentru o îmbunătăţire continuă a cadrului de politici, legal, normativ şi cel instituţional în domeniul migraţiei şi dezvoltării (M&D).

- Facilitarea cooperării între partenerii relevanţi şi actorii interesaţi şi asigurarea unei comunicări şi coordonări efective continue între partenerii de implementare a proiectelor şi beneficiarii;

- Facilitarea cooperării între proiectele şi agenţiile guvernamentale relevante şi autorităţile locale;

- Reconcilierea diferendelor de opinie şi de abordare şi identificarea soluţiilor comune;

- Verificarea concordanţei activităţilor implementate cu standardele bunelor practici în domeniu;

- Abordarea oricăror probleme care ar avea o implicaţie majoră asupra proiectelor, de exemplu schimbarea contextului în ţară sau modificările de legislaţie etc.

III. Componenţa Consiliului de Coordonare şi responsabilităţile membrilor

3.1. CC este format din reprezentanţii instituţiilor-membre:

- Cancelaria de Stat (Secretarul general al Guvernului şi Şeful Biroului pentru relaţii cu diaspora);

- Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (viceministrul responsabil de angajarea în câmpul muncii şi reintegrare, Şeful Direcţiei politici migraţionale şi demografice şi Directorul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă);

- SDC / Biroul de Cooperare al Elveţiei din Moldova (Directorul de cooperare sau Directorul adjunct şi Coordonatorul Programului M&D).

3.2. Reprezentanţii instituţiilor-membre vor participa la toate şedinţele CC şi se vor pregăti pentru acestea în baza documentaţiei furnizate.

3.3. În cazul imposibilităţii unor reprezentanţi de a participa la şedinţă din motiv de boală, deplasări de serviciu pe termen lung în afara ţării sau în alte circumstanţe similare, membrul instituţional va delega o altă persoană care va participa la şedinţa CC.

3.4. Reprezentanţii altor organizaţii / agenţii cu relevanţă pentru proiecte pot fi invitaţi la şedinţele CC pentru a prezenta informaţii şi participa la discuţii, oricând va fi necesar.

3.5. CC este prezidat de către Secretarul general al Guvernului.

3.6. Partenerii de implementare (OIM, PNUD şi IASCI) vor asigura activităţile de secretariat pentru activitatea CC în bază de rotaţie, şi anume: întocmirea agendei, pregătirea tuturor materialelor şi a informaţiei necesare, invitaţiile participanţilor (în numele Cancelariei de Stat), elaborarea proceselor-verbale şi furnizarea altor tipuri de suport logistic în funcţie de necesitate (de exemplu, punerea la dispoziţie a echipamentului pentru prezentări etc.).

IV. Modalitatea de operare

4.1. CC va fi convocat o dată la şase luni. Şedinţele sunt convocate de către Cancelaria de Stat (cu suport logistic din partea partenerilor de implementare). Şedinţele suplimentare (ad-hoc) pot fi convocate la solicitarea oricărui membru al CC.

4.2. Şedinţele CC pot avea loc numai în cazul în care atât Cancelaria de Stat, cât şi SDC sunt reprezentate de către cel puţin un reprezentant al fiecărei instituţii.

4.3. Şedinţele CC au loc la sediul Cancelariei de Stat. În unele cazuri, cu titlu de excepţie, preşedintele CC poate propune o altă locaţie care corespunde tuturor rigorilor în acest scop. Şedinţele CC nu vor dura mai mult de 3 ore, cu excepţia cazului în care se convine altfel.

4.4. Deciziile sunt luate prin consens şi reflectate în procesul-verbal.

4.5. Membrii CC vor fi consultaţi cu privire la data posibilă de desfăşurare a şedinţei şi subiectele de discuţie care vor fi incluse în agendă.

4.6. Agenda va fi întocmită de către partenerii de implementare şi prezentată Cancelariei de Stat şi SDC pentru comentarii şi aprobare cu cel puţin 3 săptămâni înainte de data stabilită a şedinţei CC.

4.7. Cancelaria de Stat va aproba final data desfăşurării şedinţei şi proiectul agendei cu cel puţin o săptămână înainte de şedinţă prin emiterea unei indicaţii oficiale.

4.8. După aprobarea oficială a datei şi agendei de către Cancelaria de Stat, unul din managerii proiectelor (printr-un acord reciproc între aceştia) îi va informa fără întârziere pe toţi participanţii (membrii şi participanţii invitaţi) şi va distribui câte un exemplar al indicaţiei oficiale şi agenda, cu toate documentele necesare ataşate.

4.9. Agenda va cuprinde următoarele informaţii:

- Data şi locul şedinţei;

- Lista participanţilor;

- Obiectivele şedinţei;

- Subiectele de discuţie.

4.10. Documentaţia ataşată va include:

- Procesul-verbal al şedinţei anterioare (copie);

- Informaţii/ prezentări pe subiectele de discuţie;

- Sumarul rapoartelor narative şi financiare per proiect;

- Planurile de activitate pentru perioada următoare per proiect;

- Alte materiale relevante.

4.11. Agenda şi documentaţia ataşată vor fi elaborate în limba română. Traducerea în limba engleză va fi efectuată numai la solicitare.

4.12. Partenerul(ii) de implementare responsabil(i) pentru lucrul de secretariat, va asigura întocmirea procesului verbal care va cuprinde următoarele:

- Data şi locul desfăşurării şedinţei;

- Participanţii (prezenţi şi absenţi);

- Obiectivele şedinţei şi subiectele de discuţie incluse în agendă;

- Sumarul discuţiilor şi propunerile făcute în timpul şedinţei;

- Deciziile luate de către CC;

- Semnăturile.

4.13. Proiectul procesului-verbal (în limbile română şi engleză) va fi prezentat tuturor membrilor pentru examinare şi comentarii pe parcursul a două săptămâni după data desfăşurării şedinţei. Aceştia vor avea la dispoziţie o săptămână pentru a prezenta comentariile pe marginea proiectului procesului-verbal.

4.14. Versiunea finală a procesului-verbal va fi semnată de către Cancelaria de Stat (Secretarul general al Guvernului) şi SDC (Directorul de cooperare) în două exemplare în limba română şi două exemplare în limba engleză. Documentele originale semnate vor fi păstrate la Cancelaria de Stat şi SDC, pe când OIM, PNUD şi IASCI vor primi copii ale documentului.

4.15. Deciziile luate în afara şedinţelor CC vor fi considerate acceptabile cu consimţământul CC. Acest lucru se va putea face prin intermediul unui schimb de corespondenţă (scrisori/mesaje electronice). Toate deciziile luate în afara şedinţelor CC vor fi înregistrate în procesul-verbal al următoarei şedinţe a CC.

MEMORANDUM OF UNDERSTANDING

between

THE STATE CHANCELLERY OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA

and

THE SWISS AGENCY FOR DEVELOPMENT AND COOPERATION

concerning

the Program "Moldova – Making the Most of Migration"

The State Chancellery of the Republic of Moldova, representing the Government of the Republic of Moldova, and the Swiss Agency for Development and Cooperation, representing the Government of Switzerland, acting through the Swiss Cooperation Office/the Representation of the Embassy of Swiss Confederation to Moldova, parties who eager to continue the co-operation in the field of migration and development (M&D) in the Republic of Moldova, have agreed on the following:

Preamble

Respect for democratic principles and fundamental human rights, as set out in the Universal Declaration of Human Rights, inspires the internal and external policies of the two Parties and constitutes an essential element on an equal footing with the objectives of the present Memorandum of Understanding.

The present Memorandum is based on the implementation of Agreement between the Government of the Republic of Moldova and the Government of the Swiss Confederation concerning Humanitarian Assistance and Technical Cooperation dated September 20, 2001.

Each Party, both the State Chancellery of the Republic of Moldova and the Swiss Agency for Development and Cooperation (SDC) , is empowered to represent their respective Governments in matters concerning the implementation of the Memorandum.

Article 1

Objective

The main purpose of the present Memorandum is to ensure the adequate conditions for successful implementation of the Program "Moldova – Making the Most of Migration" until 31.12.2018. The project documents (annex A1, A2, A3) are integral part of the present Memorandum.

The overall goal of the Program is to strengthen the positive impact of migration on socio-economic development of the country through an improved national and local institutional framework, private sector involvement and enhanced engagement of the diaspora.

Program interventions are designed to contribute to improving Moldova′s M&D institutional framework, encouraging circular migration, return and reintegration schemes, incorporating migrant-specific issues in local development plans, and attracting the private sector to develop and test the market for various ‘migrant-centric′ products and services.

The Program aims at achieving the following outcomes:

a) Women and men affected directly and indirectly by migration benefit from formal and comprehensive services and actively engage in the development of their home country and communities.

b) National and local public authorities implement adequate migration policies, and create an enabling environment for the productive involvement of Moldovan migrants in their homeland development.

c) Private sector partners at local, national and international levels take innovative action to develop and test products, services and investment channels, relevant for migrants and their families.

The Program includes three projects, as follows: "Consolidating Moldova′s M&D Institutional Framework", implemented by the International Organization for Migration (IOM); "Integrated Migration and Local Development", implemented by the United Nations Development Program (UNDP); and "Adapting and Testing the ‘NEXUS Moldova′ Integrated Service Provider Model as a Durable Social Enterprise", implemented by International Agency for Source Country Information (IASCI), hereafter referred to, respectively, as IOM project, UNDP project, and NEXUS project.

Through the IOM project, the capacities of Bureau for Relations with Diaspora (BRD), which is part of the State Chancellery, will be strenghtened, especially with a view to implementing the National Strategy "Diaspora-2025 " and Action Plan for 2016-2018 on its implementation. UNDP will assist the Ministry of Labor, Social Protection and Family (MLSPF) in drafting and implementing the new National Employment Strategy, which will have a strong focus on youth employment and the reintegration of migrants. The National Employment Agency and its territorial offices will receive support in establishing the employment reintegration services for returning migrants. The project implemented by IASCI will continue to produce and disseminate targeted research and reports demonstrating the attractiveness of migrants as a target group for the private sector. Private sector partners will be encouraged to explore, create, test and adapt innovative services tailored for migrants and their families.

The overall lead of the Program at national level is with the State Chancellery, while MLSPF will play a key role in steering aspects pertaining to employment and reintegration. Local authorities will shape the Program in their respective communities and will involve Diaspora, private-sector partners and relevant NGOs in the implementation of concrete activities. The Program`s final beneficiaries are people from communities affected by migration, migrants and members of their families, as well as diaspora associations and migrants′ networks.

Article 2

Swiss Contribution

For the implementation of the Program, the Government of the Swiss Confederation, through SDC, shall make available the following contributions:

a) Co-financing and joint implementation of M&D projects included in the present Program.

b) Technical assistance and training to partner institutions, including services provided by international and local expert/consultants, for jointly defined work tasks limited in time and scope.

c) Solution-oriented learning and innovation programs for M&D institutions and practitioners, as well as documentation and dissemination of good practices at the national and district levels with the support of sector institutions.

SDC contributes for the Program implementation with a total amount of CHF 6′961′500 and concluded agreements with the three implementing partners in line with SDC requirements.

The release of the Program related contributions shall be made by SDC based on the projects` progress, expenses incurred and actual requirements.

Article 3

Moldovan Contribution

The Government of the Republic of Moldova, through the State Chancellery, shall undertake the following actions:

a) Lead the reforming and coordination process in the field of M&D, as well as the implementation of the National Strategy "Diaspora-2025 " and Action Plan for 2016-2018 on its implementation, according to the Government`s Activity Program for 2015-2018.

b) Steer the development of the legal/regulatory framework contributing to sustainable changes in the areas of diaspora engagement, economic and business development, and supporting the return and reintegration of Moldovan nationals.

c) Advocate that the relevant institutional framework (governmental structures mandated with M&D and assigned human resources) remains in place or is further improved and that central public authorities develop and maintain a constructive and transparent cooperation with local public authorities at district and community levels on matters related to M&D.

d) Facilitate the collaboration with relevant authorities at national and local level.

f) Contribute to the dissemination of innovative knowledge products on innovative solutions developed in the frame of the Program.

g) Convene and coordinate meetings of the Steering Committee aimed at steering the Program at the highest level and at supervising the quality of the Program implementation, outcomes and outputs, according to the Terms of Reference for the Steering Committee, which are a part of the present Memorandum (annex B).

h) Provide support in order to facilitate the necessary visas and permissions required for experts working within the frame of the present Program.

i) Ensure the exemption from payment of taxes, custom duties, fees and other compulsory payments for all the equipment, services, vehicles and materials financed on the grant basis, as specified in the Article 4.2 of the Agreement between the Government of the Republic of Moldova and the Government of Swiss Confederation concerning Humanitarian assistance and Technical Cooperation, the reference to which is made in the Preamble of the present Memorandum. The exemption also applies to level I and II of local authorities and community contribution (individual contributions).

Article 4

Conditions for suspending the Swiss contribution

In case the undertakings by Moldova according to Article 3 are not met in a timely manner, Switzerland may suspend the Program and the work of the consultants with immediate effect. If this is the case, Switzerland may terminate this Memorandum by the provision of one month′s notice, or such date as Switzerland may decide (referring also to Article 10).

Article 5

Anti-corruption clause

Within the framework of this Memorandum, the Parties share a common concern in fighting against corruption, which jeopardizes good governance and the proper use of resources needed for development and, in addition, endangers fair and open competition based on price and quality. They shall neither directly nor indirectly propose benefits of any nature whatsoever and shall not accept any such proposals. The Parties declare that any offer, gift, payment, remuneration or benefit of any kind whatsoever and considered as an illegal act or corrupt practice has not been nor will be made, directly or indirectly to any person whomsoever in view of the award or execution of the present Memorandum.

Any corrupt or illegal behaviour signifies a violation of the present Memorandum and justifies its termination as well as/or the recourse to supplementary corrective measures in accordance with applicable legislation.

Article 6

Procurement of goods and services

The procurement of goods and services to be financed out of the proceeds of the Swiss contribution shall be conducted by IOM and UNDP under their own rules. In case of IASCI, SDC rules shall be applied. The procured goods and services shall be directly delivered to beneficiaries in compliance with signed contracts and respective procurement rules.

For the duration of the Program, the goods and services provided with SDC funds to be used in the three projects shall remain at the unrestricted disposal of the respective projects and shall not be diverted from the beneficiary institutions without prior written approval of the SDC and implementing partners.

The beneficiary institutions shall keep an appropriate inventory of the respective goods. The inventory is to be updated on an annual basis, with an indication of the status, responsible person and location of each individual object.

If, for any reason, the Program should have to be discontinued, the use of the goods provided with the Swiss contribution shall be decided upon in writing by the Parties.

At the end of the Program, both Parties shall agree in written form on the property and use of the goods provided and not yet handed over during the Program.

Article 7

Reporting and other implementation procedures

The Parties shall hold regular Steering Committee Meetings (twice a year) to monitor and evaluate the Program implementation, as well as the efficiency, effectiveness and impact of the delivered assistance. At the end of the Program, the Final Review Meeting shall take place in order to review the results achieved by the Program.

The State Chancellery shall cooperate with and assist the SDC in the preparation of evaluations of the results of the Program. The cost of such activities shall be financed from the Swiss contribution.

The State Chancellery shall provide the SDC with all other information regarding the Program that the SDC may reasonably request and enable Swiss representatives to visit the respective projects and inspect property, goods, records and documents.

Irrespective of agreed reporting routines, the Parties shall promptly inform each other, if a situation arises that makes any of the three projects unlikely to be carried out as agreed by the Parties.

Article 8

Distribution of this Memorandum of Understanding

The Parties shall undertake to distribute copies of this Memorandum to all authorities and other institutions involved in the Program or that otherwise need to be informed of its content.

Article 9

Annexes

The Program related project documents (annex A, A2, A3) and the Terms of Reference of the Steering Committee for the "Moldova – Making the Most of Migration" Program (annex B), form an integral part of this Memorandum.

Article 10

Final Provisions

This Memorandum enters into force upon signature and shall remain valid until 31.12.2018, unless denounced earlier by one month written notice, through diplomatic channels, by either Party.

The validity of this Memorandum, as well as of the contracts with the implementing partners, between 01 June 2017 to 31 May 2019 is furthermore subject of the renewal or extension of the validity period of the Federal Act of 24 March 2006 on Cooperation with the States of Eastern Europe and the CIS by the Swiss Parliament and the approval of the corresponding credits. If these conditions are not fulfilled, the present Memorandum shall be denounced and the agreements with implementing partners shall terminate on 31 May 2017. In this case the Parties shall not be bound by any main obligation, except for the financial and operational reporting. SDC cannot be held liable for any losses or damages that would incur after or because of the termination of this Memorandum.

The present Memorandum may be amended by the way of exchange of letters, through diplomatic channels, at the request of any of the Party to it. The changes will come into force in accordance with the provisions of this Article.

Disputes as to the interpretation or application of the provisions of the present Memorandum shall be settled by diplomatic negotiations between the Parties.

Signed in Chişinău on 17 may 2016, in two original copies, in Romanian and English languages, both texts being equally authentic. In case of differences of interpretation the English version of this Memorandum shall be of reference.

For the State Chancellery

of the Republic of Moldova

________________________________

For the Swiss Agency

for Development and Cooperation

______________________________

Tudor Copaci

Secretary general of the Government

Simone Giger

Director of Cooperation

Annex A1

to the Memorandum of Understanding

(MoU) signed between the State

Chancellery and Swiss Agency for

Development and Cooperation

in Chişinău on 17 may 2016

Project "Consolidating Moldova′s Migration

and Development Institutional Framework"

Project type:

Migration and Economic/ Community Development (CE)

Secondary project type:

N/A

Geographical Coverage:

Republic of Moldova, countries with sizable Moldovan diaspora communities and organizations

Executing agency:

International Organization for Migration (IOM)

Beneficiaries:

Direct beneficiaries: the Government of Moldova, the Bureau for Relations with the Diaspora (BRD) of the State Chancellery of the Republic of Moldova (SC), national and local public institutions with a diaspora-engaging mandate (including Diaspora Focal Points), Moldovan diaspora associations and migrant groups Indirect beneficiaries: Moldovan community, national and local public authorities, Moldovan diaspora and migrants

Partner(s):

the Bureau for Relations with the Diaspora (BRD) of the State Chancellery of the Republic of Moldova (SC)

Management site:

Chisinau, Republic of Moldova

Duration:

41 months (August 2015 – December 2018) implemented in two consecutive phases of 24 and 17 months respectively (August 2015 – July 2017)

Estimated budget:

1,820,000CHF; the first phase budget - 1,036,135 CHF

Executive summary

This project is a part of a larger multi-year intervention "Moldova – Making the Most of Migration" which will be funded by the Swiss Development Cooperation starting from mid-2015. The project will be implemented in partnership between IOM and the Bureau for Relations with the Diaspora (BRD) in synergy and close coordination with two other projects – one commissioned to the UNDP and another to the International Agency for Source Country Information (IASCI). The IOM/BRD project will focus primarily on creating enabling conditions and mechanisms at central and countrywide level, the UNDP project will take a bottom up approach and mobilize local level actors, while the IASCI project will aim to engage private sector as an important actor of development in Moldova.

The project will be implemented in line with the IOM′s 3 E Diaspora engagement model and create necessary momentum and operationalization of the forthcoming "Moldova Diaspora Strategy 2025: Towards productive actual and virtual return to Moldova" in particular its specific objective 3 – "Engage with the diaspora on socio-cultural, educational and other development themes".

The overall goal of the IOM/BRD project is to maximize the positive impact of migration on the country′s socio-economic development through improved national and local institutional framework and enhanced engagement of the diaspora .

As a result of the first set of activities (under Outcome 1), the enhanced institutional framework for Diaspora, Migration and Development (DMD) at the national and local level will facilitate the productive involvement of the Moldovan diaspora and migrant community in the development of their country of origin. The present project shall further strengthen the newly established network of diaspora focal points in the national institutions with a diaspora-engaging mandate, aiming at fostering its effectiveness, ownership and sustainability. The BRD coordination role will be further enhanced, resulting in the strengthening of the overall Government′s capacities for elaborating and implementing diaspora-engagement policies and services in a whole-of-government approach.

The second set of activities (under Outcome 2) focuses on the empowering of the diaspora and migrant communities to directly engage in economic, socio-cultural, philanthropic, educational and other development themes . This Outcome shall be reached via, on the one hand, equipping associations leaders, their networks and other diaspora groups with effective tools to raise funds, mobilize the diaspora potential/ expertize, and expand their local outreach. On the other hand, creating a functional and sustainable platform for the systematic involvement of diaspora representatives as agents of homeland development.

1. Rationale

A. General context

In the past ten years, the Government of Moldova implemented a number of migration related reforms. The policy focus has broadened from a perspective of migration management to the development opportunities of migration, being consistent with the emergent consensus on migration and development amongst international institutions such as the World Bank, the United Nations, IOM and the European Commission.

Moldova is a country with around 20 % of its population living abroad. As per UN DESA estimates, 850 thousand of persons born on the territory of Moldova lived outside its boundaries in 2013 1 – a significant share for a country with a population of 3.5 million. And this is not taking into consideration the second generation of Moldovan diaspora – children of Moldovan emigrants born abroad but still with high potential of engaging in their homeland′s development. In addition to these long-term migrants, the National Statistical Bureau of Moldova estimated that around 332 thousand of Moldovan residents were either looking for work or already working abroad on a temporary basis. This migration profile itself represents a major strategic factor and potential risk for the country (National Development Strategy "Moldova 2020", adopted in 2012) 2 . For the purposes of national development, it is imperative that policies and interventions promote sustainable engagement of migrants and the diaspora in their homeland′s development. This approach becomes even more important in the long term as Moldovan migrant communities are transformed into settled Diasporas across the world. Future generations of Moldovan born abroad can also be motivated to contribute to country′s development and progress through effective, purposeful and multi-faceted engagement.

With the financial support of the IOM′s International Development Fund, EU funding, inter alia, IOM has shared a successful collaboration with its main project partner, the Bureau for Relations with the Diaspora (BRD), including via research and policy advice, which culminated in its establishment as a Governmental Agency with a diaspora-engaging mandate in 2012. The on-going Global Joint Programme on "Mainstreaming Migration into National Development Strategies" (MOMID) funded by the SDC has helped with establishing the initial capacity of the recently created BRD and supporting the Government of Moldova in elaborating national policies and integrating its migration and development agendas. This has established a sustainable institutional mechanism for intra-governmental coordination, including with local administration, and set up a broad and inclusive participatory process, with long-term engagement of all stakeholders. The Programme promoted a coherent and coordinated approach and achieved the envisioned the high-level political buy-in and clear institutional leadership of the Bureau for Relations with the Diaspora in the general national M&D perspective through the implementation of the whole-of-Government approach and the appointment of the Diaspora Focal Points (at the technical and decision-making levels) in key national public institutions responsible for implementation of sectoral and development policies.

Beyond its own programme of diaspora engagement and consolidation, the BRD is beginning to play a horizontal coordinating role across government 3 . Project and programme reviews have highlighted the need for a dedicated diaspora and migration and development national strategy. The "Moldova Diaspora Strategy 2025: Towards productive actual and virtual return to Moldova" drafted with the support of the SDC and currently under consideration of the government provides a framework for diaspora engagement, participation, collaboration and partnership – a means through which the strategic risks and costs of high levels of migration are transformed into an opportunity for enhanced national development. The Diaspora Strategy envisages that the Government will provide necessary resources and funding to implement the core programme of the Strategy, to be complemented by a supplementary (non-core) programme of activities open for external donor funding. This shall enable the Government to capitalize on the opportunities that shall emerge during the implementation phase and pursue some of the activities already identified but not included in the core programme.

__________________________

1 United Nations, Department of Economic and Social Affairs (2013). Trends in International Migrant Stock: Migrants by Destination and Origin (United Nations database, POP/DB/MIG/Stock/Rev.2013).

2 Moldova 2020. National Development Strategy: 7 solutions for economic growth and poverty reduction (2012)

3 Based on the Prime-Minister′s Decree nr.58 dated on 7 June 2013.

It is therefore important that the capacities and programmes of the BRD are further developed and strengthened so that it possesses capacity and competency to optimally ensure the sustainable implementation of the Government′s Diaspora Strategy. Given the importance of diaspora and migration for Moldova′s socioeconomic development, BRD and the Diaspora Focal Points (responsible for coordinating diaspora engagement from within their public sectoral institutions), as well as diaspora organizations should have their capacities strengthened. Beyond their policy development and project coordination roles, BRD and the Focal Points should have operational delivery capacity. The proposed project will contribute to supporting the implementation of the non-core activities of the Diaspora Strategy, while the core activities will be for the Government to address by directing own financial and administrative resources.

At a more strategic level, the proposed project is designed to ensure that the Moldovan Government continues improving its ongoing engagement with the diaspora (for policy development and service-delivery) and develops a comprehensive set of relevant policy and programme options for the various diaspora and migrant target groups - both long-term (56% men and 44% women/ 68% from rural and 32% from urban areas) and short-term migrants (72% men and 28% women / 70% from rural and 30% from urban areas) 4 . The proposed project provides among other programmes, a specific personal empowerment programme, which targets women migrants. The capacity building and institutional structure support will address the specific needs and circumstances of all diaspora categories across. The implementation processes should entrench and systemize collaboration at different levels.

________________________

4 Nexus Moldova / IASCI / CIVIS Market Analysis "Driving Innovation in Circular Migration: Migration and Development in Moldova". N. de Zwager, R. Sintov (2014).

The present project shall be implemented in close synergy and with due account of two other initiatives funded by the SDC under the migration development portfolio of the Country Mission in Moldova, implemented respectively by the United Nations Development Programme (UNDP) and the NEXUS project of the Vienna-based International Agency for Source Country Information (IASCI). The project will closely work together with the UNDP project on the local governance and development dimension of harnessing the migrants/diaspora resources for regional/local development, and for supporting the development of local and sectorial level migration mainstreaming policy documents. In particular, both projects shall work on supporting the establishment, testing and capacitating of participatory mechanisms (Hometown Associations and crowdfunding schemes), with the present project undertaking an approach geared at national level policy formulation and implementation, adjustment of regulatory framework and ensuring a level playing field, with UNDP and NEXUS working on local public service improvement and grass-root work at local communities level, due to its extensive network and experience of fostering the regional / local dimension of development cooperation. UNDP shall work towards fostering the hometowns associations′ establishment, with IOM and NEXUS undertaking their and other migrants′ associations′ further capacity building through targeted trainings. Both initiatives will advance the mobilization and engagement of migrants in knowledge and skills transfer, with the present project focusing on the national / central level of public administration, while UNDP ensuring the same at the level of migrants′ home communities. The present project and the one to be implemented by UNDP shall synergize with the SDC-funded project "MOMID" in the areas of learning best international practices concerning the models of engagement/ collaboration between Central and Local public administration institutions on the Migration & Development and training local public officials in the area of migration. All the three projects shall work to support the review and reflection of the gender-sensitive perspective in the government′s legislative, regulatory and programming framework, to approach the gender-specific needs and priorities of migrant women and men and the impact of economic and social policies on their life. The project will include equal participation of migrants of all gender in the project′s activities, with all the data/reports to be produced within the project to contain numerical indicators disaggregated by gender. The present and the MOMID project as well as NEXUS will work to support the capacitation and functioning of the national level M&D mainstreaming coordination mechanism. The present project shall closely interact with NEXUS′ initiative as the one bringing the private sector′s perspective in the migration and development area, towards the development of a cooperation mechanism that will involve private partners, including banks, financial institutions, and other service providers, in M&D policies development.

B. Project objectives

The project "Consolidating Moldova′s Migration and Development Institutional Framework" is designed to pursue the overall goal of maximize the positive impact of migration on the country′s socio-economic development through improved national and local institutional framework and enhanced engagement of the diaspora.

The proposed plan of action (described in detail in the logical framework below) will provide a sustainable, comprehensive and inclusive approach to the enhancement of the institutional framework for Diaspora, Migration and Development (DMD) at the national and local level, facilitating the productive involvement of the Moldovan diaspora and migrant community in the development of their country of origin.

The present project shall support via its first set of activities (under Outcome 1) the capacity of the national and local public institutions with a diaspora-engaging mandate, aiming at fostering the efficiency, ownership and sustainability of the coordination role, as well as strengthening the capacities for elaborating and implementing diaspora-engagement policies and services.

In this sense, the overall focus of Outcome 1 is to develop strategic and operational framework of Diaspora, Migration and Development (DMD) domain at the local and national levels which will able to facilitate the productive involvement of Moldovan diaspora and migrants in the development of their home country, including through diaspora innovation and volunteering programmes.

The specific main outputs (by 2018) of the first set of activities are:

- DMD national and local focal points elaborate and implement policies and services for and with the diaspora and the assumes the leadership on DMD

- National and local authorities have developed specific communication tools for diaspora involvement

- Volunteering and community actions Programme and the Moldovan Diaspora Innovation Hub launched and implemented

- Investment projects have the access to viable crowdfunding mechanisms

The second set of activities (under Outcome 2) focuses on the empowering of the diaspora and migrant communities in directly engaging in economic, socio-cultural, philanthropic, educational and other development themes.

The overall focus of Outcome 2 is to enhance the capacity of migrant associations and initiative groups in the destination countries to become active in support of local development of the homeland. As a result, diaspora representatives and migrants will be able to engage in economic, socio-cultural, philanthropic, educational and other development themes, using efficient dialogue platforms between the diaspora, business communities and the Government. This objective shall be reached via, on the one hand, improving the capacity and tools available to the associations leaders and their network to raise funds, mobilize the diaspora potential/ expertize, and expand their local outreach, as well as, on the other hand, create a functional and sustainable platform for the systematic involvement of diaspora representatives as agents of homeland development.

The specific main outputs of the second set of activities are:

- Diaspora organizations are empowered to motivate Moldovan migrants for participation and engagement in development related areas

- Diaspora organizations leaders are enabled to raise funds and implement development projects

- Thematic Partnerships among associations established

- Diaspora business leaders are agents of development and engagement

2. Partnerships and coordination

For the implementation of the project, a participatory approach will be used, based on existing best practices and collaboration experience. IOM and BRD, as leading partners, will engage relevant stakeholders, including national and local level public institutions and authorities, diaspora/ migrant associations and groups, according to the specifics of each of the actions. Reinforced by the EU and diaspora/ international expertise, this direct engagement will ensure a more productive implementation, lasting impact and ownership of results.

IOM will have overall day-to-day responsibility to plan, oversee and ensure that the project is producing the right outputs, at the right time, to the right standards of quality and within the allotted budget. The coordination of the project and its collaboration with relevant stakeholders and complementary projects shall be done through the joint Project Steering Committee (PSC), comprised of the IOM/BRD, UND and NEXUS project partner representatives, established for the purpose of overseeing decisions taken and evaluating results and providing guidelines for follow-up. Operational-level coordination and communication between the three projects will be ensured through convening regular monthly technical coordination meetings of the implementing partners (IOM/BRD, UNDP and IASCI).

IOM shall serve as the implementing Agency and assume:

1. Overall project administration and coordination, including financial management.

2. Direct responsibility for implementation of the project activities.

3. Monitoring and reporting of project activities.

4. Provision of technical expertise.

5. Membership of the Project Steering Committee.

BRD shall serve as Main Project Partner and assume:

1. Responsibility for coordination of implementation of the project activities.

2. Provision of staff and technical expertise, support and guidance for the project activities.

3. Policy coordination and development in the area of diaspora, migration and development.

4. Overall inter-ministerial coordination of strategy and policymaking.

5. Beneficiary of capacity building activities.

6. Liaison with the diaspora associations and initiative groups.

7. Chair of the Project Steering Committee.

SDC office in Moldova shall serve as Contracting Authority and assume:

1. Membership of the Project Steering Committee.

Other partners, representing the main national public authorities with a migration and development mandate shall serve as Secondary Project Partners and assume:

1. Provision of specialized technical expertise for the project implementation and management, through supporting the implementation of a number of project activities.

2. Beneficiaries of capacity building activities.

3. Membership of the Project Steering Committee.

The Project Steering Committee will participate in the monthly technical coordination meetings amongst SDC Programme partners, and will include a Diaspora Council representative, whose participation shall be ensured either in person or through electronic means of communication.

3. Project organization and methodology;

partners′ contribution; donor visibility

A. Intervention strategy

Successful diaspora engagement requires designing "smart" tools for delivering services and programmes to a dispersed and heterogeneous group of beneficiaries and building expertise, while also sharing costs, both financial and otherwise. Effectively loosening resource constraints requires adopting and supporting both conventional and innovative approaches: diaspora-based institutions (including the already existing diaspora associations), creative programmes (aimed at empowering the diaspora capacities and initiatives) and knowledge sharing networks (consolidated partnerships and private-public platforms) 5 .

___________________

5 IOM, MPI – Developing a Road Map for Engaging Diasporas in Development: A handbook for policymakers and practitioners in home and host countries. D. R. Agunias, K. Newland (2012)

Considering the above mentioned, this project builds upon a multi-tiered programmatic approach, which addresses integrated and interrelated aspects of migration and economic and human development in Moldova. The methodological approach is designed to narrowly match, complement and advance the Government′s priorities laid out in various strategic and policy documents such as the National Development Strategy for 2012-2020 "Moldova 2020", the draft National Diaspora Strategy 2015-2025, as well as specific Government Action Plans and programmes.

The project′s intervention methodology will be following IOM′s 3 E approach on working with diaspora and transnational communities – through further consolidating already achieved results in effectively engaging with, enabling and empowering diaspora in the Republic of Moldova (see graph):

Figure 1: IOM′s 3 E Model on Diaspora Engagement

Following the above model, one can state that Moldova has graduated from the engagement stage towards enabling and empowering stage, when the government has learnt about its diaspora, identified its main countries of residence, skill levels and assessed potential of engagement, and now is to move towards more systematic work on bringing tangible results.

The project′s core support (first tier) will aim at consolidating the capacities of all Moldovan public institution with a diaspora-related mandate of intervention and the general public / beneficiaries (diaspora and migrant groups), as well as creating sustainable dialogue and engagement platforms (both virtual and physical). Moving towards the specific background and requirements of its stakeholders, the second tier of interventions will generate targeted and supplemental support in line with overall objective - increasing the diaspora′s engagement and propensity to systematically interact and maximize their positive impact on the socio-economic development. Support mechanisms, including the Diaspora Innovation Hub, Diaspora Investment Forums in the main countries of destination, the migrant women empowerment and the support offered to the pilot cultural centres, will enable specific migrant groups to participate and use their experience and connections obtained while abroad, increasing the spillover effect of know-how and financial transfers. The sustainability of the project will then be reconfirmed via connecting the links / elements of the created network of interventions and sub-activities. The collaboration generated by the implementation and support of the Regional Thematic Partnerships, tutorship and ToT activities, Volunteering Return Programme, as well as the adjusted regulatory framework, will ensure the long-term efficiency and allow a clear follow-up of the project′s implementers, stakeholders and beneficiaries.

Furthermore, the project is fully in line with the core objectives of the Agreement between the Government of the Republic of Moldova and the Government of the Confederation of Switzerland on on humanitarian assistance and technical cooperation and the EU-Moldova Mobility Partnership, related to fostering the links between migration and development. Cooperation with governmental institutions represents the main means deployed to achieve sustainability at the policy level to ensure the ownership of the intervention′s outputs. It should be noted that even at the outset there is political support for greater investment of the state in enhancing the role of the Moldovan diaspora in homeland national development issues, including by:

▪ involving all governmental and non-governmental stakeholders in the project activities, and enhancing cooperation between the Moldovan Government and the civil society; and

▪ facilitating inter-agency cooperation through the Project Steering Committee.

On financial side, throughout the project implementation, due attention will be given to assessing the ability of the governmental authorities to continue the procedures and processes beyond cessation of project funding. One of the project′s main purposes is to trigger a process for the Moldovan Government to comprehensively incorporate the project′s activities in its own programming. The investment through this project will be sustained either through continued use of human resources and infrastructure, or through policy adjustment as a result of lessons learned through the pilot interventions.

Elements of the project fall under the following Diaspora Strategy objectives′ headings:

a) Better informing Moldovan migration policy making and cooperation with international partners for human capital maximization;

b) Enhancing Diaspora′s positive contribution to Moldova′s socio-economic development through strengthening its partnership with the Government.

The selected approach to a wide representation and engagement within the project framework open up significant opportunities for a constructive and in-depth diaspora relationship, which is recognized by all stakeholders and mutually beneficial 6 . The collaboration between the main project partners and the major public institutions, with complementary mandates and expertise and a long story of cooperation, complemented by EU and international expertise, will lead to a more productive implementation, lasting impact and ownership of the results. The key elements to the strategic goal are:

a) Facilitation – the role of the government/ national and local authorities is to mobilize resources from diverse sources and stimulate and coordinate actions by different actors towards the pursuit of the overall national development goals, as well as the achievement of the migrants′ personal objectives.

b) Effective return – it is imperative that the Republic of Moldova benefits from the productive input and output of its citizens abroad, via structured, consistent and continuous contribution to national development, while creating facilitation and support mechanisms (easy-to-use options and opportunities) for their temporary, virtual or permanent involvement that meets their specific requirements.

c) Emergent diaspora – the upcoming wave of Moldovans born and/ or brought up abroad (incl. students and second–generation migrants), after reaching their working age can become potential active participants in the socio-economic development of their home country. National identity-based relationships, along with facilitation opportunities/ options, should be created such that second and further generations of Moldovan diaspora see themselves and are able to have a clear role in the Moldovan development, based on their international experience and professional abilities.

d) Complete migration cycle – the government/ national institutions shall promote, in practical ways, the mobility and circularity of migrant and diaspora labour and resources ensuring they have access to services and support from the Government at all stages of the migration cycle.

e) Collaboration – the project partners shall ensure that the project is implemented in close coordination and synergy with existing and future national and international projects and initiatives, based on the inclusive whole-of-Government approach in addressing the migration and development strategic policymaking and implementation.

_______________________

6 Diaspora matters – Diaspora Engagement through Representation. M. Russell, Dublin University College (2011)

This project is thus phased in a logical and sustainable manner, and the selected methodology and activities were designed to allow the detailed project design to respond to existent national and international strategies/ action plans, available literature, data and assessment results, and recommendations derived from interaction with both national and international stakeholders. Due attention will be given to assessing and improving the ability of the Governmental authorities in Moldova to continue and expand the activities beyond cessation of project funding.

B. Partners′ contributions

The project will be implemented from the IOM and BRD offices in Chisinau, where all the necessary premises are secured, material infrastructure in place, and main technological equipment and software installed. Some (minor) equipment, materials, and supplies will be procured on an ongoing basis to meet the running needs of the offices (see the budget). Moreover, the main project partners, beneficiaries and all national counterparts are committed to making in-kind contributions to the project by means of free-of-charge premises for meetings, temporary work stations for experts/ researchers on field duty trips, policy and technical expertise and staff time when required. Additionally, IOM and BRD shall contribute with a wide expertise of its core specialized staff in the areas covered by the present project.

C. Target groups, beneficiaries and geographical coverage

The project actions will range from trainings and capacity building activities, elaboration of informational materials and direct financial support – to online communication and crowdfunding platforms, thematic events and public policies. Covering a wide geographical area of up to 30 countries, including the Republic of Moldova and main destinations of the Moldovan migrants, the project will target, within its framework, both the national and local level, though focusing primarily at the central level and ensuring synergy with the UNDP′s project which will be taking a bottom up approach and supporting local level engagement.

The inclusive and enabling approach used in this project will result in several layers of beneficiaries. The immediate and direct beneficiaries will be relevant government officials (including the Diaspora Focal Points, the representatives of the BRD, national and local public institutions with a diaspora-engaging mandate, Moldovan diaspora associations and migrant groups, leaders of associations, innovation-oriented businesses, diaspora and foreign investors, and philanthropists within the diaspora). This main group of beneficiaries will be targeted via direct and tailored institutional capacity building, financial and informational support for the implementation of their initiatives in the field of migration and development, as well as the network support for a continuous and sustainable collaboration.

The indirect beneficiaries, following the network and cumulative effect, will be the Moldovan community in general, as well as national and local public authorities, concurrent projects and their direct beneficiaries, additional Moldovan diaspora and migrant group representatives.

Throughout the project duration, its outreach will ensure an unbiased and representative implementation.

D. Donor visibility

The project partners will ensure appropriate visibility related to the activities under the project in line with the Donor visibility recommendations. All publications will clearly identify the project as being part of an SDC-funded project. The equipment delivered under this intervention will feature the visibility elements in compliance with the existing Swiss Development Cooperation visibility rules and regulations.

All working documents (including presentations, invitations, signs, stickers, brochures, folders, notebooks, agendas, letters, commemorative plaques, stationery, etc.) will clearly identify the project as being part of an SDC-funded project. Relevant visibility will also be attributed to the role of the national project beneficiaries. When appropriate, the materials will be distributed to partners, stakeholders, beneficiaries, participants in meetings, etc. Press events will be organized in close coordination with the Donor office in Moldova. Furthermore, the previous experience of coordinating with the SDC will ensure the respecting of the SDC guidelines from the very inception, and throughout the implementation of the project, within all the public events.

4. Reporting, monitoring and evaluation

The International Organization for Migration (IOM), as the implementing agency, and the Bureau for Relations with the Diaspora (BRD), as the main project partner, are committed to fully complying with IOM′s and SDC′s requirements and contractual obligations when implementing Swiss-funded projects. IOM and BRD will coordinate and ensure the internal monitoring of the project, in line with the indicators within the logical framework and based on the workplan,focusing on the following areas of project implementation:

a) relevance and quality of design;

b) impact;

c) efficiency and implementation of project outputs and activities;

d) effectiveness; and

e) project sustainability.

These shall be achieved through: project process and outcome monitoring allowing for the timely modification, discontinuation or continuation of various project components. A set of objectively verifiable indicators is designed and will be tracked systematically to evaluate project results. The recommendations and conclusions of project partners and beneficiaries shall be continuously analyzed and integrated into IOM work, allowing for the sustainable incorporation and operation of the project outputs. The IOM headquarters in Geneva and in the Vienna Regional Office respectively maintain a team of specialists to engage, as required, in a monitoring of all procedures and decisions, financial and programmatic, taken in executing projects in the field. Ongoing monitoring will ensure that the project meets its internal deadlines and that report recommendations and implementation is consistent with project objectives and meets the needs of the target groups. Project monitoring and evaluation will be based on periodic assessment of progress on delivery of specified project results and towards achievement of project objectives.

The project is part of a broader SCD thematic programme on migration and development, including also two other projects, implemented respectively by the UNDP office in Moldova and the International Source Country Information Centre (IASCI). In order to ensure the efficient monitoring and evaluation of project results, maintain continuous cooperation between all project′s partners at all stages of Project implementation, a joint Project Steering Committee will be established for all the three projects and will meet every six months. The members of the Steering Committee will provide feedback on lessons learned, propose corrective actions to solve problems, ensure accountability, and make recommendations on how to improve the quality of interventions. IOM will prepare and submit to the members of the Project Steering Committee semi-annual work plans and regular reports prepared according to IOM standards. In order to ensure a close operational-level coordination and communication between the three projects, the implementing partners (i.e. IOM/BRD, UNDP and IASCI) will also convene regular monthly technical coordination meetings. Under the coordination with the Steering Committee, IOM will submit to the Contracting Authority for approval scheduled progress reports consisting of a narrative and a financial report following the Donor′s guidelines and structure. The reports will also include an overview of the deployment of the mission′s resources, a work programme for the subsequent period, indications on likely financial savings or proposals for relocations. A final report, consisting of a narrative and a financial report following the Donor′s requirements, guidelines and structure, accompanied with final financial statements, will be submitted six months after the end of the project.

IOM will not be responsible for conducting an evaluation of the project, given that the SDC shall commission and fund such for the entire Migration and Development Portfolio.

5. Sustainability

A. Risk and mitigation measures

The biggest risk to the project′s capacity building activities targeting government officials may be that government appointments, including and the Diaspora Focal Points in non-line ministries, are prone to political fluctuations. This risk can be mitigated by ensuring engagement of relevant governmental institutions at several levels – first, officials at policy-/ decision-making level, providing overall support and guidance on cooperation with the BRD on diaspora engagement, and technical level represented by the Diaspora Focal Points. It is up to further discussions the appointment of State Secretaries within the ministries, who would allow the continuity of all projects and policy development beyond the electoral cycles. A related risk is the staff turnover at the technical level. To overcome it, the beneficiaries of the trainings under the current programme shall transfer the acquired expertise to their colleagues, for instance by sharing reports after participation in trainings/study tours; disseminating materials and conducting briefings. Further, constant reporting and updating of the colleagues at the decision making level, will ensure that the understanding of the need to support the BRD′s work from within their institution will grow and become institutionalized.

For some of the more policy-oriented activities, which depend very much on Government funding for follow-up programming the potential risk exists that pilot programming will not lead to Government-funded follow-up. Yet, the project provides a significant leverage to provide tools for the respective institutions to move toward implementing existing decisions. Furthermore, activities have been designed in a replicable manner for national partners.

Some migrant/ diaspora associations may lack trust in the Government authorities, and may not wish to get involved in the Diaspora consultative process or the joint development projects in which the Government appears to be heavily involved. While trust cannot be built overnight, it can be expected that this very project will contribute towards establishing/ strengthening bridges and trust between the Government and diaspora groups.

Overall, the project will establish a widely participatory Project Steering Committee to oversee major project decisions and assess the risk to the overall project or individual project elements at specific points in the project cycle.

B. Mechanisms for sustainability

The implementing strategy aims to institute sustainable mechanisms with the goal of independent and effective operation beyond the project′s life cycle, by focusing on capacity development, and having operational aspects implemented by, or in close partnership with, the respective Government agencies. In order to ensure longevity of the activities, in addition to the overall elements of the intervention strategy, special attention will be paid to the following elements:

The financial aspect. The project will seek synergies with other on-going initiatives for resource cross-utilization and the resources will serve themselves as leverages to advocate for government budget allocations in the field of diaspora engagement.

Institutional level. A number of methods will be employed by project partners to achieve local ownership and sustainability:

▪ lasting Moldovan Government commitment is ensured at the earliest stages of implementation;

▪ a series of structures and accompanying institutional knowledge will be put in place that will continue to exist, motivate and transpose results past the end of project;

▪ the monitoring or progress reports will include concrete recommendations for follow-up activities;

▪ all capacity building activities will provide institutional knowledge for future Governmental projects and will be accompanied with practical tools for replication and lead to improved codes of conduct and professionalism.

Policy-level . The project will empower the government partners and project beneficiaries through provision of capacity building, technical, and informational support, as well as through their engagement in monitoring and evaluation activities. Such an approach allows addressing migration and development issues in Moldova, engages and empowers civil society, and thus helps to develop long-term solutions to the challenges ahead. Some of the project′s activities are designed as pilot initiatives to learn lessons that will form the basis for policy development and trigger incorporation of the respective pilot activities into government-owned programmes.

Annex A2

to the Memorandum of Understanding

(MoU) signed between the State Chancellery and

Swiss Agency for evelopment and Cooperation

in Chisinau on 17 may 2016

PROJECT "INTEGRATED MIGRATION and LOCAL DEVELOPMENT"

Country: Republic of Moldova

_____________________________________________________________________________

Project Outcomes as per the United Nations Partnership Framework:

Outcome 1.1: Institutional Strengthening: Increased transparency, accountability and efficiency of central and local public authorities

Outcome 2.1: People have access to more sustainable regional development, economic opportunities - innovation and agriculture in particular - and decent work

Output 2.1.2: Local public authorities and partners in the North, Centre, South, Chisinau, UTA Gagauz Yeri and Transnistria development regions are better able to ensure equitable access to quality services

Outcome 2.4: Social Protection: People enjoy equitable access to an improved social protection system

Project Duration: 2015-2018

Anticipated start/end dates: August 2015 – December 2018 (with the first implementation period August 2015-August 2017)

Implementing Agency: United Nations Development Programme

Total estimated budget: 2,819,840 USD (2,000,000 USD for the period August 2015-August 2017)

SDC 2,819,840 USD

1. List of abbreviations

Apa San – Swiss Water and Sanitation Project in Moldova

BRD – Diaspora Relations Bureau, State Chancellery

CALM – Congress of Local Authorities from Moldova

CEDAW – United Nations Committee on the Elimination of Discrimination against Women

CPAs – Central Public Authorities

CSO – Civil Society Organization

EU – European Union

GIZ – German Federal Enterprise for International Cooperation

HTA – Home Town Association

HRBA – Human Right Based Approach

JILDP – Joint Integrated Local Development Programme

JISB – Joint Integrated Service Bureau

IASCI – International Agency for Source Country Information

IMC – Inter-municipal Cooperation

IMLDP – Integrated Migration Development Project

IOM – International Organization for Migration

LPAs – Local Public Authorities

LVRP – Local Volunteering Return Program

M&E – Monitoring and Evaluation

M&D – Migration and Development

MLSPF – Ministry of Labor, Social Protection and Family

MOMID – Mainstreaming Migration into Development of Moldova

NEA – National Employment Agency

PSC – Project Steering Committee

PST – Project Support Team

SDC – Swiss Agency for Development and Cooperation

SysLab – System Laboratory for Innovation and Employment

TEA – Territorial Employment Agency

UNDP – United Nations Development Programme

UN Women – United Nations Entity for Gender Equality and the Empowerment of Women

USAID – United States Agency for International Development

VRP – Volun eering Return Program

2. Executive summary

The Government acknowledges its commitment to link migration and development at the local level, but for the moment there is no comprehensive and integrated approach on migration and local development, and there is no tangible and systematic intervention so far into the domain as such. Little or no synergies and common actions can be stressed between local development interventions and current migration programmes, as most of the migration and development policy and project actions are undertaken at the national level, while local public authorities (LPAs) do not have necessary capacities and skills to design and implement actions to effectively link migration with local development. There is an obvious need to divert substantial attention and capacities towards a more programmatic and comprehensive approach to migration and local development in the Republic of Moldova.

Institutions at all government levels are becoming increasingly aware that migration is one of development factors; this is especially true for emigration members and their potential support to the home communities through local essential service improvement (water, sanitation, education, health and social services), skill and knowledge transfer and income generating opportunities.

The proposed project is designed to support Central Public Authorities (CPAs) and LPAs to develop and implement strategic policies, methodologies and procedures related to temporary, permanent and circular migration and link them to local development processes, which will enable further design and implementation of joint service improvement and income-generating initiatives, ensuring equal access for women, children, youth, elderly, disabled, and other groups of population in selected localities. Moreover, the project is developed as a replicable approach with potentials for scaling up, with intensive capacity building and strengthening of national and local public authorities to better plan, manage, budget, and implement public service management with participation of community members, including migrants.

The Overall Objective of the project is: Communities affected by migration benefit from improved essential local services, namely water and sanitation, health, social and education services, and have access to income-generating opportunities, including improved employment reintegration support for returnees. .

Considering the specific local development context, current situation and needs, the project sets two primary outcomes:

Outcome 1: Ministry of Labor, Social Protection and Family and the National Employment Agency have mandates, capacities and resources to provide qualitative employment reintegration services to all returnees.

Outcome 2: Local public authorities have the capacities and resources to engage with community members, including migrants, and to promote know-how transfer from abroad with a view to improving local essential services and offering opportunities for income-generating activities.

Both areas of the project emphasize the national ownership and strengthening capacities at national and local levels to enable a socio-economic environment, secure employment support, reduce disparities and inequalities, provide income generating opportunities, and ensuring a sustainable local development. The project intervention will apply human rights based and gender equality approaches, including community empowerment and mobilization models with migrants′ engagement, and various tools for efficient service provision.

The intervention supports the implementation of national development priorities, while responding to challenges of European Union driven reform. It is built on the priorities of the Government Programme 2015-2018, the National Development Strategy Moldova 2020, the National Decentralization Strategy 2012-2015, the Strategy on Migration and Asylum, the United Partnership Framework (for 2013-2017), and Swiss Cooperation Strategy Republic of Moldova 2014-2017. The project responds also to the related recommendation of the Report of the Working Group on the Universal Review of the Republic of Moldova on the Elimination of All Forms of Discrimination against Women .

3. Situation analysis and background

In recent years, Moldova has registered a positive, yet robust socio-economic development, attaining one of the highest economic growth rate in the region in 2013 – 8%. The economic growth was fueled by consumption increase, as the remittances sent by Moldovan migrants have boosted, counting for almost 21% of the GDP. Along with the macro effect of remittances at the national level, the money sent from abroad have contributed mainly at empowering segments of disadvantaged groups, reducing poverty, enhancing schooling of children and stimulating local business 1 . Still one of the main challenges and concerns of the Moldovan authorities is to secure the sustainable socio-economic development of the country. Along with this, the positive effects of the economic development are still barely felt by rural communities, as the rural-urban disparities are continually increasing. 2 The rural population still remains the most vulnerable, both as social and economic welfare, and security.

The vulnerability of people from rural area is mainly conditioned by limited and poor access to essential services – education, medical, clean water and sanitation, and lack of employment, which is the major push factor for labor population to look for better opportunities abroad. According to the recent data 38% population does not have access to safe and drinking water and around 43% of the rural population is not connected to water provision infrastructure. 3

_________________________

1 Policy Brief - UNDP

2 According to National Bureau of Statistics, in 2014 the difference in revenue between the rural and urban population has made up 469 lei in average, the money transfer from abroad counting for more than 23.2% of the household income in rural communities in comparison with 12.7 % in urban areas

3 Sociological Study on Access of Women and Men Representing Vulnerable Groups in Moldova to Services and Decision Making at the Local Level, UN WOMEN, 2012

The lack of essential services in many rural areas is also conditioned by the poor institutional and financial capacities of LPAs to ensure a socio-economic enabling environment. The excessive local fragmentation of rural areas and limited financial capacities of LPAs are primarily concerns of the ongoing decentralization reform, which aims at consolidating local public autonomy and improving the local public management and service provision, ensuring equal benefits of the reform to all citizens, including the vulnerable. Although important progresses have been achieved on decentralization reform (new fiscal system granting finance more financial autonomy to LPAs), the improvement of people′s quality of live, especially for vulnerable groups, is still a high priority of Government reform agenda.

After the current Parliamentary elections, the newly-formed Government reiterated the commitment and readiness to implement a complex EU driven Government Activity Programme, having as a fundamental policy pillar – EU Integration. The recent Progress Report on the European Neighborhood Policy has shown mixed conclusions, pointing out dynamic and comprehensive policy formulation and legislation approximation, while the process of implementation is slow and disruptive in key sectors. At the same time, Moldova current strategic documents adopted reflect systemic transformations and considerable changes in many priority areas – education, migration and development, sustainable agriculture, local and regional development, and good governance.

After 2009, the challenges and the unharnessed opportunities of both national and local development, has set up a new development paradigm in Moldova 2020 Strategy, which emphasizes the importance of creating synergies between social and economic interventions, thus multiplying the impacts of the reforms and ensure an overall sustainability. The new socio-economic development paradigm of Moldova has set up a new approach for migration, maximizing its positive effect and harnessing its potential for national and local development. According to the recent studies 479,000 Moldovans are migrants, 370,000 being engaged in long term migration, 109,000 are circular migrants. While 59% of migrants have expressed strong intention to return to the Republic of Moldova 4 , until recently, migration was analyzed as a social phenomenon, having a negative impact on the development of the country.

Since 2010, migration and development was recognized by both national authorities and international community as an important topic on the country development agenda. With the adoption of National Strategy on Migration and Asylum 5 and the Prime Minister ‘s Disposition nr.58-d 6 , a comprehensive mainstreaming migration mechanism was established at the national level, strategic policy interventions were carried out to ensure a sustainable legal and institutional framework for migration and development 7 . At the same time, the Diaspora Relations Bureau has set up important models and activities for confidence building, active participation and engagement of migrants and their families into national and local development, by stimulating both transfer of knowledge, expertise, skills and funds, return and reintegration, employment opportunities.

As strong evidence and studies have shown, that migration is local, most of the interventions have been carried out at the national level. There is a clear gap in addressing in a participative and complementary manner cross cutting issues such as gender, migration and social-inclusion at the local level. At this moment, there is no policy support in engaging migrants into local development, as migration is totally lacking from the main local development strategies and the National Decentralization Strategy 8 .

While the studies reveal that more than 44,000 migrants have strong intention to return to the Republic of Moldova, many services requested by both migrants and their families are unavailable or difficult to be accessed at local levels. According to the recent data 9 , 73 % of migrants have expressed a strong need in assistance for securing employment and recruitment services, including recognition of qualifications after return. With almost 32% of migrants, predominantly women, engaged into social care and housekeeping activities in countries of destination, it is both a challenge and opportunity to CPAs and LPAs to develop an employment enabling environment, harnessing the skills of migrants for a sustainable and inclusive social care system in Moldova. The lack and unavailability of reintegration and return policies and services for migrants and their families were perceived as challenges in insuring temporary, permanent and circular migration in Moldova. All this lead to further exclusion of migrants from the community and underused financial and social potential of migrants.

_______________________

4 Innovation in circular migration, Migration and development in Moldova, NEXUS, Civis and IASCI, 2014

5 National Strategy on Migration and Asylum from 06.01.2012

6 Prime Minister Order nr.58 from 07.06.2013

7 MOMID Project, implemented by UNDP and IOM

8 In 2016, The National Decentralization Strategy will be revised

9 Moldova market analysis : Maximizing the development impact of migration –related financial flows and investment, IASCI and CIVIS, carried out in the context of " NEXUS Moldova" project financed by the European Union and SDC (2013)

In spite of the existing strategic documents in M&D and some successes achieved at the national level, there is no consistency and programmatic link between national and local public authorities in M&D, and limited capacities to meaningfully engage community members, especially migrants to contribute to the development of their home-communities focusing on local essential service improvement, knowledge and skills transfer, and income generating and employment opportunities. Furthermore, there is a lack of institutional capacities, knowledge and viable models that would enable effective M&D policy implementation and effective community and migrants′ engagement and mobilization programme at the local level. Local public authorities rarely look into this aspect, which to a great extent hampers channeling of local development efforts towards using migration for development potentials, or reducing its negative consequences to local development.

4. Justification of the project

Although the studies demonstrate the willingness of migrants to invest in their home-communities and the Government acknowledges its commitment to link migration and development at the local level, for the moment there is not a systematic and programmatic approach on migration and local development, and there are no comprehensive interventions so far into domain as such.

Little synergies and common actions can be stressed between local development initiatives and current migration programmes. Local development projects do not envisage explicitly migration aspect, while most of migration programmes are focusing primarily on national level. Institutions at all government levels are becoming increasingly aware that migration is one of development factors; this is especially true for emigration members and their potential support to the home communities.

There is an obvious need to divert substantial attention and capacities towards a more programmatic and comprehensive approach to migration and local development in the Republic of Moldova both at policies and local levels. Thus, the project will respond to the following identified priority needs for intervention:

• The lack and/or limited degree of implementation of return and reintegration policies and services for migrants and their families, are among the biggest challenges in insuring inclusion of migrants in Moldova. All this lead to further exclusion of migrants from the community and underused financial and social potential of migrants. At the national level, there is a strong incentive and commitment to ensure a comprehensive and human rights-based mobility environment. Ensuring a coherent, rights based, labour migration policy and legal framework implemented locally, will result in better human development and socio-economic performance indicators, necessary for closer integration to European Union.

• At present, LPAs in Moldova do not have necessary capacities, skills, knowledge and models to especially consider migrants′ needs while designing and implementing local policies as well as to engage migrants into effectively implementing local priorities. In that regard, the justification of the project is seen through embedding of the existing national migration priorities and aspects into integrated local governance and public management, fostering community members and migrants′ inclusion and their engagement for development of communities focusing on local essential service improvement (water and sanitation, health, education and social services), knowledge and skills transfer and employment opportunities.

• Beyond the obvious role of migrants, there is a need to facilitate the creation and participation of diaspora-migrants organizations at the local and regional levels . The organizations might pool together financial and other resources to undertake actions for community benefit. Such collective actions foster socioeconomic development, while also mitigating some of the disparities, inequalities and challenges caused by migration.

The National Action Plan for the Implementation of the RM–EU Association Agreement 2014-2016 foresees efficient management of labour migration, the objective of which is to strengthen its positive impact on development and employment policy, which aims to increase the number and quality of jobs (Title IV, Chapter 4). Also, the same document (Title IV, Chapter 1) provides for developing the institutional capacity of LPAs for attracting financial resources for drafting, implementing, monitoring and evaluating local development strategies and ensuring a highly participatory mechanism for local decision-making, and efficient service provision.

The SDC 2014-2017 Cooperation Strategy for Moldova provides the main strategic framework for Swiss support to the Republic of Moldova. The proposed project will directly contribute to the achievement of the thematic Migration and Development non-core Program. It is fully in line with the options identified in the Strategy: strengthening the ties with the Moldovan Diaspora/migrants and promoting mechanisms for their human, social and financial engagement into the development of their home communities; providing support to build the capacity of Moldovan national and local authorities to manage migration processes and Fostering synergies between this project and the health and water domains.

‘Democratic Governance, Justice Equality and Human Rights′ and ‘Human Development and Social Inclusion′ are two of the three main areas of cooperation defined in the United Nations Moldova Partnership Framework for 2013-2017, specifying ‘Increased transparency, accountability and efficiency of central and local public authorities′ and ‘People have access to more sustainable regional development, economic opportunities and decent work′.

In line with that, UNDP proposes an initiative aimed at exploring the possibilities of systemic and effective linkage between migration and local development. At the central level, currently, every governmental policy designing unit is considering the migration impact when developing new policies and when assessing policy implementation. Also, return and reintegration focal points are set up in all line ministries. Consequently, the proposed project offers the framework for moving from the central to the regional and local levels. This shift would allow ensuring that policies developed at the national level are reaching primary beneficiaries. This would also feed the policy dialogue with experiences and good practices achieved in the field.

The proposal takes into consideration the development opportunities and challenges of local development and potential of local public authorities, community members and migrants to engage and contribute to local service improvement and income generation activities through the rights based and gender equality perspectives. This is particularly relevant to the communities that have high levels of emigration and unemployment, internal migration, as well as youth, health and education, infrastructure related issues. Through enhanced migration and local governance, local public management, viable mobilization and engagement models, LPAs together with migrants and community members will be able to jointly contribute to improving standards of living for all community groups, ensuring access to essential services and enable a socio-economic environment.

5. Intervention Strategy

5.1. Methodology

The key methodological approaches to be applied by the proposed project will be: capacity building for policy formulation and implementation, community mobilization for empowerment, partnerships creation and innovation – all of them embedding the principles of participation, transparency, accountability and non-discrimination.

Working in 166 countries, UNDP uses its global presence and experience to help nations strengthen their institutions by supporting the development of policies, processes, skills, knowledge they need to perform better and contribute to the achievement of national development goals. The project will be guided by the UNDP 5 step capacity development approach 10 : engage stakeholders on capacity development; assess capacities and needs; formulate a capacity development response; implement a capacity development response; Evaluate capacity development. The three levels of capacity: enabling environment (policies, legislations, etc.), the organizational level (internal policies, arrangements, procedures and frameworks) and the individual level (technical skills, knowledge, and experience) will be tackled by the proposed project, as they are mutually interactive. Thus, at the central level, the capacities of the MLSPF, NEA and TEAs for the provision of employment reintegration services will be strengthened, while at the local level – LPAs, community members, including migrants, will acquire knowledge and skills for joint planning, budgeting and efficient service provision.

___________________________

10 http://www.undp.org/content/dam/aplaws/publication/en/publications/capacity- development/support- capacity- development- the- undp- approach/CDG_Brochure_2009.pdf

When working at the regional and local level, the well-tested community mobilization for empowerment will be applied – adjusted to the scope and needs of the project – ensuring that all interventions and pilot initiatives are planned, established and managed with maximum involvement of the beneficiaries (community members including migrants), thereby ensuring their ownership of initiatives. Community mobilization is a process through which the action is stimulated by the community itself, or by others, migrants for instance, that is planned, carried out and evaluated by community′s members, groups and organizations on a participatory and sustained basis to improve overall living standards in the regions. As such, the process of community mobilization is also seen as a powerful tool in the empowerment of women and vulnerable groups.

Partnerships – in all interventions at both central and local levels, CPAs and LPAs through their representative bodies as well (CALM), as well as community members, including migrants will be brought together (particularly in policy formulation and implementation, training, community mobilization for empowerment and Home Towns Associations) to identify most efficient ways for cooperation for reintegration service provision as well as for local public services upgrade, knowledge transfer, and employment opportunities in their home communities.

Innovation – as the development challenges are increasingly complex, inter-connected and the pace of change is unprecedented, it becomes more important to be able to respond to complex challenges with agile and flexible solutions, and shift away from business as usual. Since 2012, UNDP has been investing in exploring innovation by providing seed-funding to initiatives with the belief that innovation happens through practical explorations of new ways to address old problems. This project will not be an exception and such schemes like crowdsourcing of ideas of community members and migrants, support schemes, mobile and ICT applications for better service provision, etc. will be tested.

Thus, as seen above integrating migration into local development requires a systematic, tangible and programmatic approach. The current project is proposed on the basis of the results achieved during the implementation of 3 phases of JILDP (2007-2015) , which has put the majority of the above-mentioned methodological approaches and strategic frameworks in place. It supports integrated and systematic local development planning and management, by tackling both central and local levels. JILDP has created a sustainable platform of intervention at the central level by supporting the Government in the promotion and implementation of the decentralization reform, and at the local level, focusing on capacity building and creating mechanisms for local public service improvement and income generating opportunities with a human rights and gender sensitive approach. Currently, more than 200 LPAs are able to strategically plan and prioritize local development initiatives, have systems and procedures in place to ensure an efficient management of financial and human resources, public procurement and provision of local public services. JILDP has implemented an innovative approach of efficient service provision through IMC locally, with more than 100,000 people benefiting from improved services in water supply and sanitation, solid waste management, road maintenance, local economic development and street lightening. To ensure IMC sustainability and replicability, the regulatory framework, allowing the creation and functioning of IMC enterprises, has been improved.

In order to ensure an impact maximization and tangible results, the project intervention envisages strong synergies with BRD/IOM and NEXUS, as part of the programmatic intervention funded by SDC. Thus on the first component, UNDP will coordinate closely and will facilitate good practice exchange with NEXUS on employment reintegration service for all returnees and on the design and functionality of the referral mechanism, in which NEXUS is a key component. UNDP will also cooperate with IOM, building on its long-lasting experience on working with MSPLF on reintegration services and ‘localization′ of reintegration focal points. To ensure a sound and effective linkage between national level and local priorities in M&D, UNDP will work closely with BRD/IOM on: testing in the proposed UNDP target communities the concepts and methodologies which were already designed (on creating and strengthening Diaspora Associations, VRP, support schemes), the institutionalization and cooperation with local migration focal points, in designing jointly a comprehensive migration and development capacity building programme for CALM. Also, UNDP will continuously feed the decision-making process and regulatory framework improvements, for which BRD/IOM is in charge, with lessons learned and findings from the local level work (provide data on migrants, collected by LPAs and from territorial Home Towns Associations, to databases for diaspora mapping; share lessons learned on the tested support schemes at the local level to be taken into consideration while adjusting the regulatory framework on support schemes; provide best practices for the Diaspora Associations Booklet, etc.).

5.2. Intervention Logic

Project Objective and Outcomes

The Overall Objective of the project is: Communities affected by migration benefit from improved essential local services, namely water and sanitation, health, social and education services, and have access to income-generating opportunities, including improved employment reintegration support for returnees. The project aims to support CPAs and LPAs to develop and implement strategic policy, methodologies and procedures related to temporary, permanent and circular migration and local development strategies, which will enable further design and implementation of joint service improvement and income-generating initiatives, ensuring equal access for women, children, youth, elderly, disabled and other groups of population in selected localities. Moreover, the project is designed as a replicable approach with potentials for scaling up, with intensive capacity building and strengthening of national and local public authorities to better plan, manage, budget, and implement public service management with participation of community members, including migrants.

Considering the specific local development context, current situation and needs, the project sets two Outcomes:

Outcome 1: Ministry of Labor, Social Protection and Family and the National Employment Agency have mandates, capacities and resources to provide qualitative employment reintegration services to all returnees.

Outcome 2: Local public authorities have the capacities and resources to engage with community members, including migrants, and to promote know-how transfer from abroad with a view to improving local essential services and offering opportunities for income-generating activities.

The first project outcome: With the adoption of the Action Plan on Return and Reintegration of Migrant Workers by the Ministry of Labor, Social Protection and Family, a strategic return and reintegration framework was created to ensure and support circular, temporary and permanent migration. Supporting the implementation of the Action Plan is important for 2 reasons: sustainability of M&D efforts at national and local level; creation and implementation of qualitative and integrated public services for all groups of population, including migrants. The project will provide assistance directly to the Ministry of Labor, Social Protection and Family and National Employment Agencies to develop and implement a comprehensive reintegration employment policy and procedure framework, to efficiently and qualitative provide reintegration employment services at the local level in 10 pilot Territorial Employment Agencies in close coordination with other local and national referral partners – NEXUS, Syslab, JISBs and others. As well, the development of the new Employment Strategy will set up new labor priorities in line with the current situation and national development goals.

Under the second project outcome the efforts will be focused on strengthening the capacities of LPAs to apply planning, budgeting and service management with participation of community members, including migrants. A special emphasis will be put on local public authorities′ capacities to mobilize and engage community members and migrants for efficient local service provision, skills and knowledge transfer, employment and income generating opportunities. Community members′ and migrants′ empowerment and engagement through support schemes and via Territorial Home Town Association is considered a vital component for local development. A special emphasis will be put on infrastructure upgrade and service provision through inter-municipal cooperation and other forms of cooperation. To ensure an integrated and equality approach to local management and development, support for the development of knowledge and skill transfer initiatives, implementation of innovative job creation and economic activities, investment promotion opportunities with a particular focus on migrants and community members will be provided. Particular attention will be paid to ensure that gender equality, as well inclusion of vulnerable groups – children, elderly people, people with disabilities, minorities is a transversal theme in project implementation.

Project Outputs and Activities

Output 1.1. Ministry of Labor, Social Protection and Family (MLSPF) and Territorial Employment Agencies (TEA) have the necessary policy, institutional, budgetary frameworks for provision of employment reintegration services

Under this Output, the project will support the MLSPF in developing methodologies for the implementation of the Action Plan for the Return and Reintegration of Migrants Workers and in the design and promotion of the New Employment Strategy, integrating migration aspects.

Activity 1.1.1. Assist the MLSPF in the development, review and implementation of proper methodologies, regulations and procedures for institutionalization and functionality of reintegration focal points within Territorial Employment Agencies

Under this Activity, the project will support the MLSPF and the NEA in conceptualizing and implementing the employment reintegration service model locally. Local and international expertise will support the Ministry of Labor in the development of policies, regulations and procedures for the institutionalization and functionality of reintegration focal points within the Territorial Employment Agencies. A capacity building package (trainings and workshops) will be designed and delivered to the MLSPF and the focal points from 35 TEA employees to improve their capacities in implementing reintegration policies and regulations. The MLPSF will be assisted to ensure coordination and cooperation of TEAs at the local and central levels, and with all relevant institutions. Finally, the project will provide support to the MLSPF to establish a database (in a format similar to electronic document management system) which will connect the Ministry and TEA, thus facilitating data management and cooperation.

Activity 1.1.2 Support MLPSF in the development of new National Employment Strategy taking into account migration specific of the country

This activity comes to meet the demand of the migrants for employment and contributes directly to the implementation of the National Action Plan for the Implementation of the RM–EU Association Agreement on the creation and implementation of strategic employment policies. Thus, the project will support the MLPSF in the revision of the degree of the implementation of the current National Employment Strategy and based on the assessment, MLSPF will be assisted in the design of the new strategic document on employment, embedding migration aspects and considering regional experiences. A series of app. 10 public consultations (3 in Chisinau and 7 regionally) will be undertaken by the MLSPF to review the draft National Employment Strategy with all relevant stakeholders, in close coordination with TEAs, CALM, NEXUS and JISBs. Based on received comments, the MLSPF will be assisted to incorporate the feedback. Special efforts will be dedicated to advocate for the approval of the newly designed Strategy, Action Plan and procedures, methodologies and regulations for reintegration employment support.

Output 1.2 Reintegration focal points within Territorial Employment Agencies have all the tools, knowledge and skills to provide qualitative employment reintegration support to returnees, in close coordination with NEXUS, SYSLAB, and JISBs

Activities under this output will consist of capacity development of all reintegration focal points from 35 Territorial Employment Agencies. Additionally, 10 TEAs will be selected for testing the employment reintegration service provision, which will be further scaled-up by the NEA. Capacity of these offices will be enhanced through additional training activities, improving working conditions, organization of local networking events and best practice sharing.

Activity 1.2.1. Build and strengthen the capacities of reintegration focal points to use properly the procedures and to deliver qualitative employment reintegration services and to refer to other relevant public, civil society or private sector service providers at the local level

The project will provide support to the MLSPF to undertake a review of existing structures, systems and platforms within TEAs in support to the work of reintegration focal points, which will be institutionalized. Based on the assessment, a capacity building package for the reintegration focal points on providing qualitative employment reintegration services will be elaborated. The training programmes will be accompanied by coaching and mentoring on employment reintegration support. Also, a referral mechanism, comprising all employment service providers – NEXUS, JISBs, Syslab and others - will be elaborated and implemented. It will form the basis for a more comprehensive National Reintegration Network, at central and local level comprised of all public services providing relevant information and services to returning migrants. It will ensure that at any point the migrant accesses the mechanism/system, he/she receives information about available public and private services. Continuous efforts will be dedicated for knowledge codification management and sharing. A guide containing the best experiences of target models will be developed and widely distributed. Bi-annual meetings for knowledge sharing purposes will be organized for all 35 reintegration focal points representatives, where latest updates in the field of existing reintegration services will be presented.

Activity 1.2.2. Provide required technical support for reintegration service provision

10 Territorial Employment Agencies will be selected (ensuring national coverage – North, South and Center, including Gagauzia) for the full-fledged implementation of the reintegration service provision methodologies and regulation developed under activity 1.1.1. Based on a quick needs assessment (in terms of capacities and technical endowment) conducted in these 10 TEAs lacking, in-depth capacity development, coaching and mentoring, and technical support in form of equipment and basic furniture, will be provided. Local networking events and study visits for the reintegration focal points from the 10 TEAs will be organized.

Output 2.1 Local public authorities have necessary knowledge, skills and tools to engage with community members, including migrants for the design and implementation of joint service improvement (water and sanitation, health, education and social services) and income-generating initiatives

Under this Output, the project will support target LPAS to engage community members and migrants in all local development processes ranging from planning to budgeting and implementation of local initiatives, which will lead to the improved local public services, as well as sustainable local economic development. Grass-roots establishment of territorial Home Towns Associations will be supported to meaningfully contribute to the development of their home communities.

Activity 2.1.1. Strengthen the capacity of LPAs in managing migration related processes, engaging with community members and migrants into community planning, budgeting, implementation, monitoring and evaluation for efficient service provision

In order to ensure that target LPAs have the understanding and knowledge of migration related processes, a training package will be designed and delivered in coordination with BRD/IOM, accompanied by on-going coaching, to the representatives of 20 target LPAs. Separate efforts will be dedicated to inform LPAs about the referral mechanism, containing information regarding available public and private services for migrants and specific projects provided by civil society (developed under activity 1.2.1).

To support LPAs in engaging migrants, along with other community members to participate in local development, the project will adjust the previously elaborated methodologies for local planning, budgeting and mobilization for empowerment, emphasising migrants′ engagement. Capacity building activities for LPAs and community groups will be conducted to implement the methodologies in the 20 target communities, initially strengthening the national consultancy capacities in the area. Following the adjusted methodologies, 20 target communities will be supported in elaboration of their local development plans in accordance with the human rights and gender responsive principles, with migration fully mainstreamed. All elaborated methodologies and training toolkits will be transferred to Congress of Local Authorities from Moldova (CALM) for further replication among their members, including for the Network of Women Mayors of CALM. Additionally, CALM will be supported through a grant for building its institutional capacity development and dissemination of designed methodologies and good practices to its members. CALM representatives will be involved in all capacity building events at local level, thus getting a better understanding of the links between local development and management of migration, and of the opportunities for network connections.

Activity 2.1.2. Support the implementation of jointly selected service improvement initiatives, with active participation of migrants and community members (using inter-municipal cooperation, PPPs and other tools)

Based on local development plans (elaborated as part of activity 2.1.1), 20 target communities will be assisted in the identification, formulation and planning of service improvement initiatives (in the areas like, water and sanitation, solid waste management, health, education and social services, etc.) jointly with LPAs, community members and migrants. Innovative techniques of community mobilization for empowerment and service design will be applied, with the support of contracted consultants. Technical assistance and support to local service improvement will be provided upon application of transparent selection procedures and subject to proper technical appraisal (with feasibility studies to be supported). Based on already tested approaches for service improvement and provision within JILDP, the proposal is to implement both community-based service improvement initiatives as well as inter-municipal cooperation service improvement. Thus, 15 communities will be assisted in the improvement of the most critical community-based public services through project grant support up to 20 000$ 11 each.

_______________

11 The amount of support for community-based services is set up based on current JILDP practices. Though it is not as high as to meet community demands, the stake is LPA, migrants, and community members co-financing through support schemes.

Also, 5 services with potential to be implemented through inter-municipal cooperation, clustered around 2-4 communities and more, will receive support in the amount of up to 75 000$ per service 12 (for improvement of common priority services. For both types of projects, additional resources will be pooled from participating LPAs with app. 20% co-financing, community members and migrants with % of co-financing to be defined at a later stage, through the support schemes (developed as part of activity 2.2.1). New communities will be added if they fit within the "cluster", thus increasing the total number of project beneficiaries. Efficient service provision and sustainability will be ensured by building the capacities of service operators in managing and maintaining the newly-created/extended services (through training, technical assistance and study visits). Also, LPAs and service providers will be exposed to local (JISBs, NEXUS, Syslabs) and international practices on efficiently managing services with engagement of community members and migrants, through at least five study visits in country and at least one international study visit.

Activity 2.1.3. Promote investment opportunities for community members and migrants, through supporting innovative job creation/economic activities in 20 target communities

The Project will support strengthening target LPAs capacity to assess, plan, implement and monitor local economic development activities, which will ultimately lead to sustainable rural development and economic growth. LPAs, together with community members, including migrants will be assisted to assess local economic potential and growth opportunities, including identifying competitive advantage of their community, which will be reflected in communities′ local development plans (as part of activity 2.1.1). Based on the elaborated plans, LPAs will be supported to promote in a systemic way investment opportunities among migrants as well as investors, through community branding exercises (initial trainings, followed by coaching). The Project will build target LPAs capacities to interact with existing businesses and their associative structures, at local level, including those led by migrants; thus building a sustainable dialogue with them. Creation and capacity building of business associations / network groups / business clubs/economic councils in 20 target communities will be supported.

The Project will provide support to target LPAs in creating a local economic enabling environment to stimulate local investments. An enabling business environment will entail the LPA′s offering: information regarding economic opportunities and conditions to establish local businesses for investors; permissive local normative frameworks in the interaction with businesses (issuance of licenses, permits, etc.); availability of locally-owned resources for establishment and operation of local businesses; need for and availability of local utilities and services, etc.

The Project will provide opportunities for re-investment of remittances through trainings and coaching for migrants and other community members, to develop skills to initiate and/or extent and manage small local businesses, building on JILDP existing models. At least 20 local business will be supported with grants up to 5000$ 13 each with co-financing secured (% to be defined), based on clear methodology and selection criteria, including innovation and number of new jobs supported. Local entrepreneurs will be supported in accessing financing, thus ensuring synergies with existing projects, consultancy and training providers. Successful practices in the field of local economic development will be captured and at least 5 local study visits for experience sharing will be organized (for LPAs and representatives of business associations). For this specific component, a strong cooperation with NEXUS on created business models, will be ensured.

___________________

12 For the current JILDP, the IMC support amounted 100,000 USD per cluster of communities and is considered a reasonable grant amount, given the needs, the types of services upgraded and the number of beneficiaries. Considering that the proposed project will have co-financing from diverse sources, the amount of 75,000 USD seems a feasible one for achieving tangible results, as envisaged.

13 The amount is established based on current JILDP practices of supporting local business with 5,000 USD.

Output 2.2. Migrants, together with local public authorities have the capacities, models and skills to create and manage innovative support mechanisms and territorial Home Towns Associations (HTAs) at district/town/community levels for knowledge and skills transfer, local services improvement and income-generating activities

As result of this output, creation of 20 grass-roots associations of migrants coming from the communities and districts where the project will be working in will be supported, thus stimulating systemic communication among each other and interaction with LPAs from their home communities. Thus, the experience of BRD/OIM in setting-up and consolidating diaspora organizations will be used and replicated at the local level, initiative that was not done before for such specific territorial HTAs.

Activity 2.2.1. Build capacities of 15 territorial HTAs in setting up a sustainable cooperation platform between LPA, HTA and local CSO′s

As part of community profiling methodology (adjusted under activity 2.1.1), LPAs will be supported in conducting an extensive exercise on identifying and mapping migrants from their communities. This local database/registry will serve as an instrument for establishing a continuous communication with community members being abroad and will contain information on migrants′ profiles, including circular migrants, which will feed the information for the database on diaspora mapping, to be elaborated by BRD/IOM, and will be later used in the Local Volunteering Return Program.

By applying the unified methodology on Diaspora associations creation (to be elaborated as part of current intervention by BRD/IOM), the project will support the establishment of 15 grass-roots associations of migrants coming from the 20 target communities, and will capacitate them through 3 training programs on leadership& membership management; project management; fundraising and communication, also designed by BRD/IOM. The HTAs will be actively involved in supporting small projects in their home communities, this being a part of the mobilization process and empowerment element. Permanent networking and sharing of experience and good practices will be stimulated by the project, including through bi-annual meetings (starting from the 2 nd year of implementation).

Based on international best practices and Volunteering Return Program implemented nationally by BRD/IOM, the project will support members of territorial HTAs to return in their home communities for skills and knowledge transfer to support LPAs in local public management, services provision and improvements as well as other areas of common interest. Thus, an estimated number of 40 migrants (2 persons per each target community during the project life-cycle) will be incentivized in seconding the LPAs and community members in the above-mentioned areas.

Activity 2.2.2 Design and pilot support schemes for local service improvement and income-generating activities

The project will closely cooperate with BRD/IOM in their efforts to test and implement viable business models of support schemes platforms. The project will bring value added by identifying viable schemes for migrants` involvement and participation at local level. Members of territorial HTAs – from Moldova and abroad – will be involved in developing innovative support schemes at community level, by financing and transforming entrepreneurial and social initiatives into reality, thus stimulating local economic development, creating jobs, and alleviating poverty as well as improving service provision.

Local community actors and members of territorial HTAs will be supported to mobilize resources for local service improvement initiatives (identified and developed under activity 2.1.2) and income-generating activities. Efforts will be dedicated to train members of territorial HTA and local entrepreneurs in the field of successfully showcasing their projects/businesses and use existing support platforms (communication; use of social media tools

Based on the field experiences, recommendations to efficiently implement nationally support business platforms will be codified and provided to BRD/IOM, who will conduct similar activities at national level and will incorporate the local findings into national policies. Best practices on successful support business models will be showcased and communicated largely.

Output 2.3. The population and the key public are aware about migration potentials for local development

Activity 2.3.1 Promote good practices and lessons learned communication tools and national events, and develop and implement awareness raising campaign for an inclusive migrants′- oriented local development, in strong cooperation with M&D partners

To communicate the importance of linking migration and local development, and improve communication between central and local public authorities, community stakeholders and migrants, a communication package will be elaborated and implemented. Thus, success stories reflecting the results of cooperation CPAs-LPAs-community members, including migrants will be codified, published and disseminated via video/audio and TV, online as well as the IOM/BRD Diaspora Associations Booklet and NEXUS publications. Awareness raising campaigns on potentials of migration and local development, using offline and online communication channels and means established by other M&D partners (www.din.md, www.nexus.md, social networks, etc.) will be organized. As part of these campaigns, a series of national events with participation of LPAs and CPAs, migrants′ representatives, in order to present good practices and lessons learnt from the project implementation will be organized.

6. Target groups and beneficiaries

Outcome 1. Ministry of Labor, Social Protection and Family and the National Employment Agency have mandates, capacities and resources to provide qualitative employment reintegration services to all returnees.

• The MLSPF is the key stakeholder, as well as lead partner in the course of its implementation. The Ministry′s mandate in the area of migration and development will be supported, specifically on: provision of policy proposals and recommendations for legislative changes in the domain of labor and migration; design and implementation of policies and strategic documents related to migration and labor areas; ensure a proper regulatory and procedural framework for proper service provision for all citizens, including migrants.

• The NEA will benefit from technical assistance and expertise in designing and properly implementing the employment reintegration services for all returnees at the local level and apply a referral mechanisms. A consistent capacity building component will be undertaken to form employment reintegration focal points, who will be responsible within the TEAs to provide qualitative employment reintegration services to returnees and to refer to other public, civic and private service providers, including NEXUS, Syslab, JISBs, etc.

The collaboration with other relevant stakeholders, such as Parliamentary commission on Social Protection, Health and Family, civil society representatives, national and international organizations, central and local public authorities will be achieved through working groups and working meetings on developing capacities and policy framework for employment reintegration support.

Outcome 2. Local public authorities have the capacities and resources to engage with community members, including migrants, and to promote know-how transfer from abroad with a view to improving local essential services and offering opportunities for income-generating activities

• 20 LPAs will directly benefit from the project support in planning, budgeting and implementing local development initiatives involving community members and migrants. These will be selected in the first stage of the project and will be approved by the Project Steering Committee. In order to ensure synergies between migration and local development initiatives and sustainability of project impact, a set of selection criteria have been proposed, relating to development need, project implementation capacity, migration and community profile.

• As the representing organization of local public authorities, CALM, including Women Mayors Network will be involved as an important stakeholder. Based on its mandate and liason role between local governments, national authorities and international organizations, CALM will be further supported to represent and advocate the common interests of local governments by adding migration-related aspects into local development and dissemination of designed methodologies and good practices.

• Another target group of the project are migrants, community members including women, children, elder people, persons with disabilities and minorities . Both as active stakeholders and beneficiaries of service improvement, income generating activities and job creation opportunities, they will benefit from project activities, grants, raising awareness and communication campaigns. Territorial Home Towns Associations will benefit from project support in meaningfully engaging in the development of their home communities. The engagement and mobilization of women and men migrants will be also achieved through strong collaboration with IOM, UN Women, NEXUS, BRD, diaspora groups, Ministry of Foreign Affairs (consulates and embassies) and other relevant stakeholders.

7. Geographical coverage and selection criteria for target communities

IMLDP will work in at least 20 communities covering North, Center and South regions including Gagauzia on capacity development and strengthening of LPAs in local governance, public management, local service improvement and socio-economic development through sustainable models of migrants and community members′ engagement and mobilization models. The idea is to work in communities and towns which are majorly affected by migration and provide local services for a larger number of people.

A selection process will be conducted at the inception phase of the project (within 3 months from the start). It will be a 2-stage selection process: screening communities through eligibility criteria and competitive process. The following criteria will be taken into consideration during the eligibility process:

Stage 1 – Eligibility screening 14 :

• Population: communities with 4,000 and more residents will be eligible for selection

• Communities with a population outflow above 20% will have a high priority

• Prior interventions supported by JILDP, NEXUS and SDC

• Service development and access: based on community profile, partial or total lack of essential services (sanitation, water, health and social protection services) will be taken into consideration

• Financial capacity: the availability of LPA to contribute to joint project is at least 20%

• Geographical coverage will be respected; communities from Northern, Central and Southern regions will be selected, including Gagauzia.

______________________

14 A preliminary screening of communities, applying the majority of the stated criteria, has been done. Its results will be validated and endorsed during the project initial stage.

Stage 2 – Competitive selection :

Communities that will meet proposed criteria will be invited to express their interest and 20 will be selected based on a competitive process. The list of target communities will be proposed and approved by the Programme Board.

8. Project sustainability

The process initiated by the project will have systematic and significant implications at policy, institutional and service provision levels, having sustainable impact both at national and local level. Based on horizontal and vertical driven action model, the project will capture the entire process in integrating migration into local development agenda and ensuring a strategic and operational framework for circular, temporary and permanent migration management.

At the policy level, the development and approval of the New Employment Strategy taking into consideration the migration specific of the country, in strong collaboration with all relevant stakeholders, respecting the principle of transparency and participation represents itself a long-term investment, thus supporting the country in the implementation of the commitments under the EU Association agenda. The project will support the development and implementation of reintegration employment service provision model, through methodology design and assistance in implementation. The initiative will be full-fledged applied in at least 10 TEA, which will be further replicated nationwide by the NEA. The financial sustainability of 35 reintegration focal points within TEA, is secured through Mid-Term Budgetary Framework planned and approved for 2015-2016. Also the established referral mechanism will forward and consolidate the cooperation, communication and resource optimization among different service provision centers at the local level. The strategic planning and public service provision of MLSPF and NEA, as lead institutions in labor migration and employment, will be further enhanced.

The integration of migration into local development agenda will be assured by introduction and embedment of a systematic mechanism for migration and development into local governance, public local management and local service provision. Through methodological support and trainings, coaching and mentoring for LPA in managing migration related processes, engaging with community members and migrants into community planning, budgeting, implementation, monitoring and evaluation for efficient service provision, LPA will be able to engage meaningfully migrants and community members for the local development initiatives. Moreover, for further dissemination and nationwide implementation of migration managing related process, the capacities of CALM, as a leading and representative organization of LPA will be developed and strengthened. The project will support the implementation and joint service improvement projects in 20 target localities, which will be further replicated. The implementation and sustainability of the service improvement project will be supported by the existence of legal framework and resource optimization principles (IMC, PPP and other form of cooperation).

A major incentive for local public authorities to sustain their engagement with communities, is that adequate local infrastructure is a prerequisite for local economic development, income generation and job creation activities. With improved systems for water, sanitation, better health, education and social services is more like to attract foreign or domestic investment, to foster business environment and create jobs. Models of territorial HTAs created by the project, if successful, will be having a self-replication effect by extending to other communities′ groups of migrants, willing to support their home communities. Best practices and lessons learned from local level activities (i.e. mapping migrants from target communities, support schemes, territorial HTAs, etc.) will inform decision-makers and will feed in the policy and regulatory frameworks in the migration and diaspora-related areas, mainly supported by BRD/IOM.

Successful local interventions show practical results to inhabitants and they require continued application of procedures, methodologies and skills developed by local authorities. As part of the project, having gathered experience and successful practice in improving living conditions during IMLD implementation, community members and migrants will have strong incentive to continue collaborating to prioritize development need, initiate engagement with local authorities, mobilize resource, use skill and knowledge transfer models and implement joint local development initiatives.

9. Risk Log

Risks have been identified as part of the formulation process and captured in the risk log below. The Project Risk Log is maintained throughout the Project implementation to capture potential risks to the project and associated measures to mitigate risk.

Description of risk

Type of category

Risk management actions

Volatile political and unsecure environment

Political/high

The project will take into account the specific political context that will exist at the moment of implementation. The implementation of the activities will be planned and approached with caution, including timing, viability and presentation issue

Limited capacity of Government to coordinate and implement activities at the local level

Operational/medium

The project is designed in such a way as to enable cooperation and communication between local and central authorities, developing the capacity of CALM as a leading stakeholder in the development and implementation of all the project activities

Lack of trust and confidence of community members, migrants in local and central public authorities

Political/medium

The project includes a set of activities, aiming at building confidence between community members and authorities, based on transparent, participate and inclusive principles. Cooperation with BRD/IOM on ensuring links between migrants and Government will be enhanced.

Lack of capacity and expertise of local authorities in developing partnerships and developing alternative services

Operational/medium

The project will use best practices, techniques and expertise to show tangible results and sustainable impact and will be working on identifying and strengthening synergies.

Possible overlapping with ongoing projects

Operation/medium

The project will identify cooperation activities with the ongoing program and will develop joint activities in order to maximize the impact of the interventions. Monthly technical coordination meetings with BRD/IOM, NEXUS and SDC will be organized.

10. Management and coordination arrangements

The project will be under Direct Implementation Modality in accordance with UNDP rules and regulations. The State Chancellery is the implementing partner for the Integrated Migration Local Development Project and the Secretary General ensures its overall coordination. Working together and in partnership with national implementing partners is a fundamental starting point for all UN priorities in Moldova, as elaborated in the United Nations Partnership Framework for Moldova. 15

______________

15 The project′s organigram is based on the JILDP experience of managing similar types of projects and budgets

According to the Direct Implementation Modality (DIM), the Project is implemented using Implementing Partners′ (UN Agency) operating, procurement, human resources and other procedures that are compliant to the best international standards and contain sufficient safeguards against potential corruption or misuse of funds.

The implementation and monitoring of the project activities will be carried out by UNDP in accordance with its applicable regulations, rules, directives and procedures. However, to ensure ownership and sustainability of the project, UNDP will work in close partnership with the IOM, UN Women (partnering with it for gender-specific activities), BRD, MLSPF, NEA, CALM, NEXUS, Syslab Centers of the Ministry of Economy, CSOs, at the national and local levels.

In line with the programmatic approach used by SDC towards M&D in Moldova, one joint Steering Committee (SC) will be established for all three M&D projects supported by SDC. The SC will consist of the BRD, MLSPF/NEA and the Swiss Cooperation Office in Moldova. UNDP, along with the other two SDC implementing partners (IOM and IASCI) will ensure the secretarial support of the SC.

While for the UNDP implemented project, the main Project authority will be the Project Steering Committee (PSC), which will be responsible for providing strategic guidance to the project overseeing progress, reviewing and approving of the Annual Reports, Work Plans, as well as the final Report. The PSC will be convened quarterly or at least twice per year and will comprise of the representatives of State Chancellery, LPA representatives, Ministry of Labor, Social Protection and Family, representatives of Migrants organizations, SDC, UNDP, UN Women, IOM/BRD, and NEXUS.

The Project Technical Coordination Group will provide substantive advice for an effective and quality implementation, and coordination of the project. It will be made up of main stakeholders namely SDC, IOM, UNDP, NEXUS and BRD, and other relevant stakeholders upon necessity. The advisory group composition can be amended and technical sub-groups can be established upon necessity and will meet on a quarterly basis, if required. The meeting s of the Group will be held on a monthly basis.

Project operations will be implemented through a Project Support Team (PST) that will ensure effective and efficient implementation of the Programme and will be staffed through open competitions and selected by a recruitment panel. The PST includes:

• 2 Component managers: Local development Component manager, who, for cost-efficiency purposes, will cumulate the functions of the Project manager and Policy Component manager;

• 3 officers , who will provide substantive support in areas such as migration, gender 16 and communication;

• 1 associate and 1 driver, who will provide administrative and technical support to the whole implementation team.

__________________________

16 With 50% engagement within the project

The PST will ensure close coordination of the project activities with other relevant programs, projects and initiatives to avoid possible duplication. The PST will ensure results-based project management and successful implementation of the project, close monitoring and evaluation of project progress, observance of procedures, transparency and efficient use of funds, quality of works, and involvement of national and local stakeholders in the decision-making processes. In addition, each member of the Project Support Team will be obliged to pass the UNDP mandatory on-Line training courses to learn about the standards, rules and procedures, which will strengthen the awareness and willingness to work proactively to prevent, detect and deal with corruption, and on addressing the issues of staff integrity and conflict of interest. The detailed Terms of References of the core staff will be developed and annexed to the Implementation Plan.

During August – December 2015, the Local development component manager, who will cumulate the functions of the Project Manager, the Communication officer, the Assistant and the Driver, and all administrative expenses will be covered by the current JILDP. Shall JILDP be extended beyond 2015 or new modular activities added, the staffing scheme, level of engagement as well as payment modalities will be reconsidered in partnership with the donor/s.

The Quality Assurance role for the project, on behalf of UNDP, will be played by the Programme Specialist (5% engagement) and Programme Associate (5% engagement) and will entail the following tasks:

• Ensure that funds are made available to the project;

• Ensure that risks and issues are properly managed and monitored, and that the logs are regularly updated;

• Ensure that Project Progress/Financial Reports are prepared and submitted on time, and according to standards in terms of format and content quality and submitted to the Project Board.

Short-term international and local specialists will be involved by the PST with the overall aim to provide technical advisory support to the whole project team for ensuring effective and efficient implementation of project results in line with international best practices as well as relevant high level policy guides. The short-term national and international specialists will have the responsibility of specialized technical support to the project areas required by the project, i.e. Reintegration services, Home Town Associations, Service provision and inter-municipal cooperation, Business development and Investment Promotion, etc.

For specific gender expertise (working with community women′s groups, CALM Women′s Network, Women Migrants′ Organizations, JISBs, etc.), UNDP will partner with and sub-contract UN Women.

11. Reporting, monitoring and evaluation

Reporting: UNDP shall submit annual progress reports and financial reports for each year of implementation of the Project, and final progress and financial reports after the conclusion of the Programme (the duration of the programme being of 3,5 years), in accordance with the SAA. Substantive reports will detail the activities, achievements and results, issues and lessons learned as well as ways of overcoming the identified shortcomings of the Project to date, as well as highlight major activities planned in the coming year. On a quarterly or semi-annual basis (depending on the number of convened Board meetings), progress reports based on key principles such as results-based annual reporting, will be prepared and presented to Board members for approval.

Annually, the Project Manager will prepare a consolidated substantive report based upon the earlier approved quarterly or semi-annual submissions. The consolidated annual progress report will be endorsed by the Project Board, and submitted to the donor.

The Project will follow UN standards in terms of internal planning, monitoring and reporting procedures, which include quarterly plans or semi-annual and reports, a Performance Monitoring Plan, the latter to be developed in a participatory manner, involving all stakeholders during the initial project implementation stage.

Monitoring and Evaluation: Programme regular monitoring will be undertaken based on the Monitoring and Evaluation Plan (M&E Plan), which will be approved by the Project Steering Committee. M&E Plan will be adjusted as per requirements of UN, and its key partners. Its main goal will be to ensure continuous feedback on implementation, early identification of potential problems to facilitate timely adjustments to Project operation, and implementation in accordance with the overall strategic plan for the Project. Also, Monitoring, having its emphasis on systematic assessment at the project level, provides the basis for making decisions and taking actions, and it is indispensable in providing information and data for evaluations. This process will be based on data collection, and it is essential that such data and information is accumulated in an organized and planned manner in accordance with the M&E Plan.

Audit: The project will be audited in compliance with the UN internal policy on audit.

Annex 1. Current and previous relevant interventions

Annex 2. Summary of Key Functions of the Project Team

Annex 3. Logical Framework

Annex 4. Budget

Annex A3

to the Memorandum of Understanding

(MoU) signed between the State Chancellery

and Swiss Agency for Development and Cooperation

in Chisinau on 17 may 2016

Project "Strengthening the Link between Migration and Development in Moldova:

Adapting and Testing the "NEXUS Moldova" Integrated Service Provider Model

as a Durable Social Enterprise"

Abbreviations and Acronyms

BRD

Bureau for Relations with Diaspora

IOM

International Organisation for Migration

CALM

Congress of Local Authorities of Moldova

LAB

Local Advisory Board

CEC

Consultative Economic Club

LPA

Local Public Authority

CIS

Commonwealth of Independent States

MFA

Ministry of Foreign Affairs

CIVIS

Centrul de Analiză şi Investigaţii Sociologice, Politologice şi Psihologice

NAC

National Advisory Committee (NEXUS)

D58

Prime Ministerial Disposition 58

NPA

National Public Authorities

DBF

Diaspora Business Forum

PoA

Plan of Action

DAAD

Deutscher Akademischer Austauschdienst

PSO

Paris Satellite Office (NEXUS )(working title)

EU

European Union

PSC

Programme Steering Committee

GCB

General Conditions of Business for Project Implementation Mandates

SC

Service Center (NEXUS)

HH

Household

SDC

Swiss Agency for Development and Cooperation

IASCI

International Agency for Source Country Information (Vienna)

SEE

Southeast Europe

IASCI MRO

Moldova Representative Office

UNDP

United Nations Development Programme

Executive summary

NEXUS Moldova is the first prototype of an integrated and durable migration services provider specifically designed to support circular migration. It offers practical guidance and services on all stages of migration from a wide range of public, private and civil sector partners. By helping Moldovan individual migrants achieve their existing goals NEXUS directly supports development in their home communities from personal to social and economic levels.

NEXUS Moldova started in December 2012. It is being implemented by a consortium led by IASCI and is funded by the European Union and co-financed by the Swiss Agency for Development and Cooperation (SDC). The planned SDC mandate (end-2015 to end-2018) builds on and extends the capacities of NEXUS Moldova established up to end-2015. NEXUS Moldova to date has achieved both its initial capacity building and operational objectives. The key objectives of the SDC mandate are to expand the geographic scope of the initiative and to move towards the development of a self-supporting social enterprise, with the purpose of supporting efficient circular migration and thereby fostering local development.

The challenge

The Republic of Moldova is well known as a country most directly affected by migration, as 16% of its population has migrated permanently or temporarily in recent years, and another 3% had intention to migrate within the 12 months following the IASCI-CIVIS Market Analysis survey (2013). Migration will continue to exert important positive and negative impacts on the socio-economic development of the country both in the mid- and long-terms, especially in the context of a severe population decline.

The impacts of remittances are therefore well recognized in the Moldova context; yet one pool of private capital that is vastly underexplored is the savings kept abroad by Moldovan migrants. IASCI researches in Southeast Europe indicate that most migrants (including Moldovan migrants) do not actually migrate exclusively, or even mainly, to remit – they migrate to accumulate wealth. The primacy of the savings objective is confirmed by the extremely high household (HH) savings rate among Moldovan circular migrants studied – about 48% of net HH income on average, and the finding that 55% of respondents would not even consider returning to Moldova without this core objective having been reached. It is estimated that the retained savings of long-term circular Moldovan migrants is 182% times that of remittance value during the same 12 month period. Indeed, significant pools of savings, amounting to billions of Euro, continue to accumulate in cash, investments and banking systems in countries of destination.

Economic growth based on consumption and remittances exposes the Moldovan economy to a number of vulnerabilities, but the greatest danger associated with this model of economic growth is that remittances, at one point in time, will start to decline. Migration often separates Moldovan families. However, following trends of migration in other countries, it is anticipated that many Moldovan families will reunite. Unfortunately, if adequate working and living conditions are not created in Moldova, migrant family reunification will occur outside the country, which will intensify the decline in remittances.

Moreover, Moldovan migrants have a high level of interest (over 40%) to invest in their home community either with private sector partners or with local authorities. The primary sectors of investment interests are in agriculture, retail, trade, restaurants, and construction or real estate.

Meanwhile, the investment needs in Moldova are vast, and the multiplier effect of having some of this human, social and financial capital injected into this economy is potentially enormous, and would ultimately contribute to a more resilient and balanced economy, one less remittance dependent and better able to withstand the "push" factors for migration.

Unfortunately, poorly developed migration policies and practices, in combination with counter-productive legal, administrative, financial, social, and political obstacles often make reaching these laudable personal objectives more difficult. Further, migrants are often vulnerable to exploitation by illegitimate recruitment agencies, corrupt officials, human traffickers, organized crime and the like. These factors are not only dangerous and violations of human rights, but also serve to frustrate migrants′ ability to reach their objectives. And that, in turn, lowers their ability to contribute to the development of their home communities.

In terms of policy and intervention coherence, because migration and development cover a broad range of issues that fall within the competence of different government bodies, both horizontally and vertically, it is important to invest in the establishment and maintenance over time of structures that serve as dialogue and coordination frameworks. NEXUS Moldova is an example of such a vertical and horizontal communication structure. Moreover it is uniquely extended to the private sector to act as an evidence-based resource that represents the interest of both the private sector and the migrants themselves, carrying their voices to the local and national authorities in a systematic manner

In line with the objectives of Moldova′s Multi-annual Strategy Paper 2011-2013, of which the decentralization of authority from NPA to LPA levels is a key component, the project incorporates measures aiming at increasing support to the activities of SMEs and civil society partners and local public authorities (LPAs). Also, LPAs will have increased competencies to encourage the launching of new businesses, creating jobs and providing training and employment extension services.

The private sector already plays an important role in the migration-development process. It is the private sector that provides employment and finance, develops human capital, and introduces technology and intellectual property, supply chains, cutting-edge business practices and other relevant expertise. Yet, other than the attention placed on remittance transfers, the financial and commercial sectors have to a large extent failed to identify circular migrants and their HHs as a separate and significant market segment.

Other than through NEXUS Moldova (2012-2015) little has been done to reach this sizeable niche market and to act upon the profit potential inherent in more directly meeting the needs of migrants and their transnational HHs.

The NEXUS proof of concept is based on the unique value proposition of being the first to provide systematic and tailored support to a significant and growing underserved market-segment: migrants. Stated simply, NEXUS Moldova works with committed state, private and civil society providers to attract clients in order to support them in building vibrant communities. This is reinforced and maintained through the creation of mutually reinforcing international, local, and personal network effects among both target groups: clients and service providers.

The core challenge for NEXUS Moldova is to explore durable means and methods that systematically mobilize and support service partners in order to reinforce the existing energies, ambitions, skills and wealth of hundreds of thousands of Moldovan migrants and their families (clients) to the benefit of the clients, their place and country of origin, and their countries of destination.

NEXUS Moldova is grounded on a clear migrant-centric approach, insofar as it provides practical support to the individual needs of migrants during every phase of their circular migration experience from preparation to departure to period in migration to sustainable return. The core objective of NEXUS Moldova is to work with service providers/partners to help clients " migrate smarter and return better ".

Assuming these challenges continue to be built upon successfully during the SDC mandate, the specific outcomes arrived at by means of NEXUS activities will also point to the primary benefits and its justification.

In other words, the primary precondition throughout the NEXUS Moldova term is that there is demand among the migrant population to easily access a trusted and comprehensive service center network (offline and online) that provides quality services for their various migration-related needs .

The first 12 months of service center operations provided clear confirmation that this primary precondition can be met. The first reliable indicators of client interest as well as service provider participation are positive. The numbers of client cases steadily increase as NEXUS Moldova becomes known in the pilot towns, surrounding towns and villages, as well as among Moldovan migrant/diaspora communities. Simultaneously, both national and local service providers in all sectors are interested in the NEXUS network as a complementary marketing channel, feedback mechanism and support structure for continuous improvement of their services for this niche market.

On the other hand, the most important lesson learned during the period of service center operation was the difficulty encountered to show financial sustainability, because in contradiction to the project document, the contract with the EU precludes IASCI from entering into commercial arrangements leading to monetary income during the project period. A related challenge to gain long-term durability was to establish and test operational, accounting and administrative norms according to Moldovan legislation.

Implementation and exit strategies

During the SDC mandate, the sharpest focus will be on increasing both client and service partner numbers and monetizing relevant operations in order to demonstrate the potential durability of NEXUS as a social enterprise.

The IASCI Moldova Representative Office (IASCI MRO) is registered as a local non-government organization. As part of the long-term exit strategy it will gradually assume the majority of operations under the SDC mandate, including most Moldova-based operations, human resource, financial management, local service partnerships. This will lead to the eventual establishment of IASCI Moldova (trading as NEXUS Moldova) as a durable social enterprise.

In order to support durability in the long run the IASCI MRO will maintain a close link to IASCI Vienna during and after the current SDC mandate. NEXUS Moldova will thereby continue to benefit directly from IASCI cross-country experience, NEXUS global system upgrades and other support. In line with IASCI′s regional and global strategy such Vienna support will be delivered to NEXUS Moldova in a projectised cost structure, shared with NEXUS operations in other countries, and therefore in a cost-effective manner. IASCI MRO, as an IASCI subsidiary NGO of IASCI, will be required to regularly report to IASCI Vienna after the end of the current SDC mandate.

At the heart of the NEXUS methodology, and in order to provide clients a holistic solution and develop a necessary level of trust, is the NEXUS network of local service centers on the ground. During the SDC mandate two additional rayons and one country of destination service centers will be added to the four existing service centers (SCs). This will create a network of seven SCs and the project HQ in Chisinau, plus two offices abroad, namely the IASCI Vienna NEXUS Support Center and the NEXUS Paris Satellite Office. In addition, each of the four existing SC will extend their geographic reach (catchment area) to include major migration centers in two surrounding rayons. In this way NEXUS Moldova will effectively be covering 14 Moldovan rayons out of a total of 35.

Word-of-mouth, face-to-face and local approaches are emphasized by NEXUS as important tools in ensuring direct and efficient communication/ visibility with and between migrants and their families. Trust is the commonly acknowledged key missing element, yet it is gradually being built by the NEXUS SCs by regularly visiting households in preselected villages in the four pilot rayons.

NEXUS uses this proven method to take advantage of the close relationships found in many transnational HHs and thereby closing the gap in the lack of trust between migrants and most Moldovan service suppliers. This mistrust is especially felt towards the government or financial intermediation services. While marketing strategies relying largely, though not exclusively, on word of mouth approaches may prove to be a slower way to start, NEXUS believes that in the mid to long-term a snowball effect and durable relations will be created.

Complementing this field presence and word of mouth strategy, the online virtual service center www.NEXUSnet.md is available to provide clients access to the services they expect through an intuitive and user-friendly interface. Either offline or online, Moldovan migrants and their families – whether in pre-departure, in migration or upon return – can receive personal and focused migration-related information, advisories products and services.

Over the entire period of the SDC mandate NEXUS will increase its focus on attracting private-sector market leaders to develop and test-market various migrant-centric products and service.

Examples of private-sector products that can be integrated and monetized include recruitment services, e-learning and language training, as well as related financial intermediation areas such as savings plans and investment opportunities, remittance transfer schemes, private insurances and pensions.

Where relevant, and possible from a regulatory point of view, it will also include mechanisms directly linking remittances with migration-relevant financial services and savings products to be made available inside and outside Moldova. These may include municipal and national migrant-bonds, loans for housing, health insurance, mutual investment funds, pensions and child education savings.

In parallel, NEXUS Moldova will continue to systematically engage the active involvement of stakeholder groups such as Moldovan national and sub-national authorities, workers′ and employers′ organizations, and civil society organizations including diaspora groups. Counseling and related service outputs tested to date include pre-departure information and coaching; return and reintegration support, including issues related to employment opportunities, social inclusion issues, on-going education, etc; making available specific assistance to vulnerable groups; making referrals to qualified stakeholders as necessary.

Within this context capacity building will be tailored to the specific needs of service partners in all sectors in order to develop expertise, raise the awareness of involved officers, and improve service delivery. These will include a series of participatory workshops and seminars among service and SDC mandate partners to develop a process of sustainable dialogue and network-building, both horizontally and vertically.

Project partners and service providers will continue to base their actions on a solid knowledge base, with all project activities based on empirical evidence of social and economic trends in order to ensure that policies and interventions are based on actual market demand. Then, as migration and development is a new field of action, solid monitoring and evaluation tools of relevance to the service provider need to be negotiated. Such empirical information, combined with consultation services from IASCI/NEXUS experts, allow for the progressive fine-tuning of the service options that are tested. This ensures that policies and interventions are not distanced from evolving socio-economic trends.

The existing NEXUS Moldova network and intranet communication platform for the systematic exchange of experience, best practices, information and the transfer of expertise between participating institutions will be further expanded and strengthened. These activities will result in data/information on the wealth accumulation patterns of circular migrants and recommendations for all service and SDC mandate partners. The information gathered will also 1) be used to inform ongoing capacity-building activities and partner dialogues and 2) serve as a knowledge management data-base and institutional memory to be applied to future NEXUS initiatives.

Externally, NEXUS Moldova, in collaboration with its SDC mandate partners and working with Congress of Local Authorities of Moldova (CALM) will raise awareness about NEXUS network′s objectives and capacities to interested Moldovan actors, with a view to expanding membership - at local and national levels . Activities include: a) carrying out a series of seminars and work-shops, with a focus on practical experience gained and best practices regarding managing and benefiting from circular migration, and b) publication and distribution of relevant materials and extending the project′s intranet capacity to interested rayons and towns. IASCI Vienna will provide additional outreach at international level to raise awareness in countries of destination, including potential service partners.

To ensure durability the NEXUS Moldova is designed to become a self-financing social enterprise. As a first milestone it is intended that 30% of core annual operational costs of the four initial service centers will be accumulated during the three-year SDC mandate. It is foreseen that during the project period revenue will be generated from national and international governmental and private-sector content providers benefiting from the marketing operations and field-presence of NEXUS Moldova. Corporate sponsorships and crowd-funding options will also be pursued. When considered timely, client membership fees and service provider consultancy fees may also be added to the income streams.

This unique model of combining free and fee-for-service options, can serve as a prototype for best practices and innovative interventions in the area of migration and development - ones that were developed jointly by migrants, private-sector and communities of origin.

The expected timeframe of the action is 36 months from the start of the SDC mandate. Developing and adjusting the actual products and services is expected to be an ongoing process, yet it is foreseen that viable commercial mechanisms will be available for testing by month 3 (depending on budget discussion with EUD for the remainder of 2015). The remaining 33 months will be used for test marketing and operation of the delivery network; continuous monitoring and evaluation; providing client feedback to partners; and engaging in service and delivery improvement. In months 30 to 36 formulation of reports and organization of external seminars and workshops will take place.

1. Context

Key information on the context

Until recently, most migration-related debates emphasized the risks and costs of migration rather than the benefits for society as a whole, not to mention for the vast majority of migrants. This perspective is too often still reinforced by antiquated and rigid institutional practices, xenophobic tendencies and lack of policy coherence. It is also often based on a dearth of reliable data. In contrast, a growing body of evidence shows migrants having a significant yet unrealized potential for directly contributing to the development of their places of origin.

It is well known that for Moldova remittances are a significant component of its balance of payments equations and they play an important role in poverty alleviation. Indeed, remittances exceed foreign direct investment and official development assistance combined. Impressive as this is, remittances are only the most obvious element in the momentous and far-reaching social and developmental implications of circular migration.

Economic growth in Republic of Moldova and the poverty reduction trend is closely correlated with the flow of remittances and consumption generated by this flow. Revenues from Moldovans working abroad have fuelled the disposable income of their households (HHs), thus leading to an increased aggregate demand for consumption goods. Constrained by the limited capacity of domestic production, this demand is being largely met by imports of goods and services. The national public budget has benefited from this, but the trade balance has turned into an alarming trade deficit.

Economic growth based on consumption and remittances exposes the Moldovan economy to a number of vulnerabilities, but the greatest danger associated with this model of economic growth is that remittances, at one point in time, will start to decline. Migration often separates Moldovan families. However, following trends of migration in other countries, it is anticipated that many Moldovan families will reunite. Unfortunately, if adequate working and living conditions are not created in Moldova, migrant family reunification will occur outside the country, which will trigger a decline in remittances. IASCI-CIVIS studies of 2010 and 2014 1 confirm these trends:

a) Overall family reunification rate increased from 21% in 2009 to 26% in 2012 (reflecting a 7% point increase for Moldovans in EU region and a 4% point increase in CIS)

b) Return intention decreased from 71% in 2009 to 59% in 2012 (especially for migrants in EU countries – 17% point decrease)

c) The percent of remittance sending HHs decreased from 84% in 2009 to 79% in 2012, and annual remittance value from migrants working in EU region decreased by 27% within the same period

_____________________________

1 All data used in this project document are from IASCI-CIVIS validated research unless specified otherwise. IASCI-CIVIS, 2010, "Market Analysis: Maximizing the Development Impact of Migration-related Financial Flows and Investment to Moldova" www.iasci.info; IASCI-CIVIS, 2014, "Market Analysis: Driving Innovation in Circular Migration: Migration and Development in Moldova" www.NEXUSnet.md. The 2014 study surveyed about 20,850 households (HHs), including 1,785 long-term migrant HHs and 366 control group households. This is the first survey carried out in Moldova at such large scale and using reliable methodology based on probabilistic sampling. This resulted in the most accurate numbers about seasonal, long-term, and returned migrants, as well as about internal mobility within Moldova.

Nonetheless, the overall value of remittances remains more or less stable due to a significant increase of remittances from Moldovan migrants working in CIS region, at least until the onset of the geopolitical and economic disturbances in the Russian Federation and Ukraine. The full and long-term impact of these disturbances on remittance value and overall migration behavior cannot be determined at this time without further studies. However, current official data do not show a large-scale return flow of Moldovans working in Russian Federation at this time.

Other context factors that should be taken into consideration:

1. The current on-going trend of high potential external migration, especially of young people

2. Recent deterioration of Moldovan economic situation may foster higher flow of external migration

3. Conversely, if the economic situation rebounds the trend of permanent return migration may increase from the current 44,000

The first two factors may keep stable or even increase the value of remittances in the medium term, while the last factor could increase migrant transfers, i.e. savings accumulated abroad.

Two key conclusions emerge:

1. It will be difficult to maintain an acceptable pace of economic growth in the absence of a structural change in the national economy. Such an outcome would contradict the Republic of Moldova′s development agenda

2. Therefore the Government of Moldova recognizes the need to replace the inertial growth model based on consumption (largely fueled by remittances) in favor of a dynamic model based on investment and development of goods- and services-exporting industries

Moldova is well known as a country most directly affected by migration, as 16% of its population has migrated permanently or temporarily in recent years, and another 3% had intention (at time of survey) to migrate within the next 12 months. Migration will continue to exert important positive and negative impacts on the socio-economic development of the country both in the mid- and long-terms, especially in the context of a severe population decline.

The impacts of remittances are therefore well recognized in the Moldova context; yet one pool of private capital that is vastly underexplored is the savings kept abroad by Moldovan migrants. Most Moldovan migrants do not actually migrate exclusively, or even mainly, to remit – they migrate to accumulate wealth. The primacy of the savings objective is confirmed by the extremely high HH savings rate among circular migrants studied – about 48% of net HH income on average and the finding that 55% of respondents would not even consider returning to Moldova without this core objective having been reached. It was estimated that the retained savings of long-term circular Moldovan migrants is 182% times that of remittance value during the same period. Indeed, significant pools of savings, amounting to hundreds of millions of Euro, continue to accumulate in cash, investments and banking systems in countries of destination.

With a significant number of HHs estimated to be in long-term migration (about 258,600) the total estimated pool of retained savings in 2012 alone is Euro 1.677 billion, a significant increase from Euro 834 million in 2009. In parallel, Moldovan migrant HHs remitted Euro 920 million (Euro 663 million in 2009). Of this amount almost half - 438 million Euros - was used for day-to-day consumption. And 52% or Euro 482 million was transferred with the express purpose of being saved or invested. But 234 million Euros of that was invested in real estate and only 50 million Euros was directly invested in or lent to a business. Interestingly 26% of Moldovan migrant HHs have at some time in the past provided capital to a Moldovan business enterprise, either by investing or lending.

Moreover, Moldovan migrants have a high level of interest (over 40%) to invest in their home community either with private sector partners or with local authorities (Figure 1). The primary sectors of investment in Moldova are in agriculture, retail, trade, restaurants, and construction or real estate.

Meanwhile, the investment needs in Moldova are vast, and the multiplier effect of having some of this human, social and financial capital injected into this economy is potentially enormous, and would ultimately contribute to a more resilient and balanced economy, one less remittance dependent and better able to withstand the "push" factors for migration.

As in other Southeast European (SEE) countries, investments in Moldova are often at a small or micro-level and usually carried out individually or together with close family members. This pattern of investing primarily in partnership with family members or individually is expected to remain constant in the near future. This in turn indicates the limited size, complexity and sophistication of the intended start-up, and gives them the typical characteristics of family businesses.

In terms of policy and intervention coherence, because migration and development cover a broad range of issues that fall within the competence of different government bodies, both horizontally and vertically, it is important to invest in the establishment and maintenance over time of structures that serve as dialogue and coordination frameworks. NEXUS Moldova is an example of such a vertical and horizontal communication structure. Moreover it is uniquely extended to the private sector to act as an evidence-based resource that represents the interest of both the private sector and the migrants themselves, carrying their voices to the local and national authorities in a systematic manner.

In Moldova there is no specific local or regional policy in relation to migration and development. A number of activities and projects in this area are promoted and managed by NGOs and not accompanied by local or national policies. Further, by systematically introducing sub-national and migrant-centric perspectives NEXUS Moldova has paved the way for a more fundamental and pluralistic reassessment of underlying issues that drive outmigration, return migration, attachment, and the beneficial linkages those citizens living abroad can bring to Moldova and their communities of origin. Then, by consciously linking these actors to the national level, NEXUS Moldova will continue to help Moldova develop coordinated capacities in the formulation of pro-development migration policies while avoiding heterogeneous approaches among territories within the same country.

Finally, by continuing to complement ongoing and planned initiatives such as the SDC Migration and Development Programme, the EU-Moldova Mobility Partnership and the IOM Mainstreaming Migration and Development Initiative (MOMID) the NEXUS Moldova project will contribute to improvements of laws, policies and management structures in respect of migration and development.

Analysis of the situation, description of the problems, needs of the target group

Contrary to conventional belief, the evidence clearly shows that most Moldovan′s migrate with the intention of reaching a wealth accumulation objective and then of returning home. In other words, the original purpose of migration - and all personal activities related to it - is often directly linked to reaching important personal goals such as starting or supporting a business, building a home, educating children or securing a pension. In fact, most Moldovan migrants will consider returning home only if and when a) they have reached their wealth accumulation objective and b) when they feel safe in doing so, financially, socially and politically.

The primacy of the savings objective is confirmed by the extremely high HH savings rate among Moldovan migrants studied – about 48% of net HH income on average. In part because of mistrust in Moldova-based financial systems, this capital is primarily retained in countries of migration, even though the purpose of migration and the savings objective itself is usually linked to a goal to be achieved at home. This core financial objective is often combined with related ambitions such as learning necessary skill-sets and business-practices, gaining experience, and establishing relevant contacts. Together, this financial and human capital can be considered as the accumulating wealth of migrants and diaspora .

Unfortunately, poorly developed migration policies and practices, in combination with counter-productive legal, administrative, financial, social, and political obstacles often make reaching these laudable personal objectives more difficult. Further, migrants are often vulnerable to exploitation by illegitimate recruitment agencies, corrupt officials, human traffickers, organized crime and the like. These factors are not only dangerous and violations of human rights, but also serve to frustrate migrants′ ability to reach their objectives. And that, in turn, lowers their ability to contribute to the development of their home communities.

In response, NEXUS Moldova addresses two distinct target groups:

1. Clients – potential migrants, current migrants, returnees, migrant dependents, vulnerable groups and local communities of/from Moldova (raw estimation of potential clients is 1.4 million 2 )

2. Service partners – public authorities, civil society actors including diaspora groups, and private-sector actors at local, national and international levels that provide relevant services

___________________________

2 Current long-term labor migrants - 370,000; Current seasonal migrants - 109,000; Current internal migrants - 217,000; Returned migrants - 44,000; Potential long-term and seasonal migrants - 107,000; Potential internal migrants - 18,000. In addition to these categories of clients, their family member are taken into account also as a separate group of clients.

The core challenge for NEXUS Moldova is to explore durable means and methods that systematically mobilize and support service partners in order to reinforce the existing energies, ambitions, skills and wealth of hundreds of thousands of Moldovan migrants and their families (clients) to the benefit of the clients, their place and country of origin, and their countries of destination. If this challenge is continued to be addressed successfully, the specific outcomes arrived at by means of the project′s activities will also point to the primary benefits and its justification.

NEXUS Moldova is grounded on a clear migrant-centric approach , insofar as it provides practical support to the individual needs of migrants during every phase of their circular migration experience from preparation to departure to period in migration to sustainable return. The core objective of NEXUS Moldova is to work with service providers/partners to help clients " migrate smarter and return better ". Experience shows that delivering meaningful advisories, products and services that directly help migrants to achieve their core migration goals directly support this objective .

As noted, Moldovan migrant HHs have a very high propensity to save and remit, and this represents one of the primary sources of liquidity in the country. However, considerable parts of the remitted savings remain outside formal financial intermediation. This is due mainly to the perception that banking in Moldova remains risky and not attractive.

Moldovan migrants are characterized by a very high rate of entrepreneurial behavior and ambition. Therefore, they represent both sides of financial intermediation (borrower and lender) and a significant potential market for the financial sector.

Moreover, long-term migrants have a high level of demand for a wide range of financial products and services, but a very low level of access or use (Figure 2).

Besides financial products and services, there is a high interest for a variety of services and products in other areas of migration management and intermediation, starting with pre-departure preparation and ending with return and re-integration. Figure 3 clearly shows that this high level of interest is of equal importance to both women and men.

Despite all these existing opportunities in all stages of migration, there is an on-going low response rate from relevant institutions, both in public and private sectors. This may be partially explained by the low level of trust among migrants with Moldovan institutions, but perhaps also by their low level of awareness of the availability of new services and conditions. Overall, the study reveals that nine out of 10 migrants are not aware of any public institution or private enterprise that provides information or assistance to people planning or currently in migration.

Research results are clearly confirmed by requests received from NEXUS registered clients to date . Figure 4 shows that potential, current and returned Moldovan migrants, as well as their family members have a wide range of needs related to whole cycle of migration, starting with departure phase and ending with returning phase. Those needs are reflected in all sectors of activities of products and service providers. As stated, private sector actors have an important role to play in this intermediation chain, since over 40% of requests at this time are related to this sector.

Figure 5 ranks client requests by category. Four of the top five requests are related to pre-departure stage of migration. This is because every second registered client to date is a potential migrant looking first for qualified and secure employment intermediation services – mostly for jobs abroad, yet returned migrants seek gainful work in Moldova. There is a "migrant premium" at play, with many returned migrants expecting higher than market value remuneration for their experience and knowledge gained abroad.

The other 50% of registered clients to date are current migrants, returned or considering returning, internal migrants and their family members (Figure 6). Therefore, NEXUS and its service partners effectively cover all stages of the migration cycle, following its holistic approach to client service and hence positively impacting migration and development.

Figure 7 shows that NEXUS clients to date are equally divided between men and women. Moreover, the information requests processed to date from all clients seem to indicate very little difference in types of services and products of interest to men and women. This practical experience is consistent with the findings of the IASCI-CIVIS Market Analysis (see Figure 3 above).

Analysis of drivers and restrainers of change

In recent years Moldova and countries of destination have become more aware of the parallel role and responsibility they can assume in fostering the developmental benefits of migration and minimizing its negative aspects. As a result, there is a marked increase in developing policy coherence and regulatory frameworks that support, rather than hinder, migrants′ ambitions. This positive trend includes enhancing the essential private sector environment and hence the rationale for the approaches promoted in this project.

The private sector already plays an important role in the migration-development process. It is the private sector that provides employment and finance, develops human capital, and introduces technology and intellectual property, supply chains, cutting-edge business practices and other relevant expertise. Yet, besides the attention placed on remittance transfers, the financial and commercial sectors have to a large extent failed to identify circular migrants and their HHs as a separate and significant market segment.

Other than through NEXUS Moldova (2012-2015) little has been done to reach this sizeable niche market and to act upon the profit potential inherent in more directly meeting the needs of migrants and their transnational HHs.

The facilitation of circular migration is recognized as an important element of the Global Approach to Migration (GAMM) 3 and the Stockholm Programme 4 . NEXUS Moldova directly promotes spontaneous circular movement of migrants by addressing the following results:

▪ developing national and sub-national tools and capacities for well-managed labor migration

▪ better matching labor demand and supply (in both Moldova and countries of destination)

▪ providing pre-departure training, services and products, information on rights and obligations

▪ advice on employment opportunities and on available channels for legal migration

▪ supporting voluntary return and reintegration of migrants, as well as training of potential migrants.

______________________

3 The Global Approach to Migration and Mobility (GAMM) is, since 2005, the overarching framework of the EU external migration and asylum policy. The framework defines how the EU conducts its policy dialogues and cooperation with non-EU countries, based on clearly defined priorities and embedded in the EU′s overall external action, including development cooperation. The agenda is balanced and comprehensive, aimed at four equally important objectives: i) better organizing legal migration, and fostering well-managed mobility ii) preventing and combatting irregular migration, and eradicating trafficking in human beings iii) maximising the development impact of migration and mobility iv) promoting international protection.

4 After the Tampere Programme of 1999 and the Hague Programme of 2004, the Stockholm Programme is the third program of its kind for the states of the European Union. The program contains guidelines for a common politics on the topics of protection of fundamental rights, privacy, minority rights and rights of groups of people in need of special protection, as well as a Citizenship of the European Union. It touches areas as different as Homeland Security and Public Security, Human migration (European pact on immigration and asylum), the combat against organized crime, and even family law, private law, inheritance law and others.

In line with the Stockholm Programme the protection and monitoring of migrants′ human rights is systematically included as an important component of the project. Further, information campaigns for migrants and for local communities on migrants′ rights, relief and assistance to vulnerable categories of migrants and to victims of trafficking are incorporated.

In line with the objectives of Moldova′s Multi-annual Strategy Paper 2011-2013, of which the decentralization of authority from NPA to LPA levels is a key component, the project incorporates measures aiming at increasing support to the activities of SMEs and civil society partners and local public authorities (LPAs).

The goal of the Decentralization Strategy: Ensuring LPAs are capable of functioning democratically and independently, have the capacity and necessary resources to provide public services according to needs and requirements of citizens in terms of efficiency, effectiveness, equity, including in terms of rights of vulnerable groups, and financial discipline.

Specific objective of the Decentralization Strategy (one of them): Creating and implementing mechanisms to ensure sustainable local development, modernizing the organization and management of local public services, so they have the capacity to support integrated investment programs and to improve conditions for local economic development.

Corresponding priority of the Decentralization Strategy: Improving the legal framework on granting to LPA capacities and tools to boost local economic development process.

Explanation of the Decentralization Strategy: Action regards improving and completing the regulatory framework in order to increase the role of LPA in managing and boosting local economic development process. LPA must have sufficient autonomy, including financial ones, to be able to use a variety of economic and financial instruments such as:

(i) tax incentives - the ability to impose and use freely the local taxes for community development

(ii) financial initiatives - freedom to formulate financial strategies and to receive loans on clearly defined terms, associated with the freedom to use all financial resources for quality improvement of living conditions and boost economic development

(iii) initiatives based on the use of local property, of land and buildings to stimulate local economic development

Also, LPAs will have legal leverage to encourage the launching of new businesses, creating jobs and providing training and employment extension services. In this context, the strategy suggests improving the legal framework and empower LPA with capacity and tools to enhance local economic development process through: (i) achieving a comprehensive analysis of legislative and regulatory framework that regulates the competences of LPA in local economic development and (ii) proposing amendments to the legislative framework, accompanied by effective enforcement mechanisms.

The Moldova–European Union Association Agreement (AA) was signed on 27 June 2014 and is being provisionally applied since 1 September 2014. It will officially come into force once ratified by all 31 signatories. The AA establishes a political and economic association between the two parties. The parties are committed to co-operate and converge economic policy, legislation, and regulation across a broad range of areas, including equal rights for workers, the exchange of information and staff in the area of justice, the modernization of Moldova′s energy infrastructure, and access to the European Investment Bank. The parties are committed to regular summit meetings, and meetings among ministers, other officials, and experts. The agreement commits Moldova to economic, judicial and financial reforms to converge its policies and legislation to those of the European Union.

The AA included provisions for establishing the Deep and Comprehensive Free Trade Areas (DCFTAs). This event opens a new chapter in bilateral relations between Moldova and the EU and paves a way to establishing a privileged trade relationship with both countries. The DCFTAs cover trade in goods including tariff elimination or reduction, provide for further opening of the services markets and improvement of establishment conditions for investors. They contain also provisions on the facilitation of customs procedures, on anti-fraud measures and trade defense instruments. These rules aim to ensure that trade is liberalized to the fullest extent possible but provide for necessary precautions so that only eligible goods qualify for preferential treatment. Furthermore, Moldova commits to bring its legislation closer to that of the EU in a wide number of regulatory policy areas, such as rules for export of agricultural goods and food safety in general, regulations for industrial products and conformity assessment, management of customs, including enforcement of intellectual property rights at the border, rules on public procurement and wide alignment to the EU rules in services areas.

It is foreseen that the phasing out of existing customs tariffs and regulatory barriers will increase the variety and quality of products and services. The competition stemming from liberalization of market access will encourage specialization, thereby lowering costs and generating innovation. Better products and services will enhance the overall standard of living for consumers and citizens of Moldova. The gradual approximation to the EU acquis will create a more favorable business climate, boost exports, attract investors and strengthen the competitiveness of the Eastern Partnership partners′ companies, while ensuring higher levels of social, environmental and consumer protection. It will provide stable and more predictable governance rules, especially for the SMEs, which are more vulnerable.

Estimates predicts that the DCFTA for Moldova, the change in national income will be around €142 million, i.e. 5.4% of the country′s GDP, while its exports to the EU and imports are expected to increase by as much as 16% and 8% respectively, driving an increase in wages and offering better prices to consumers.

All these programs, treaties and initiatives are clearly drivers for change that will positively impact the further development of NEXUS Moldova efforts and outcomes, in particular in the context of its local approach and it support for local development.

All these positive drivers for change, however, may be restrained by the ongoing high level of corruption and instabilities caused by recent regional geopolitical disturbances as mentioned earlier. These are not only potential restrainer for change, but also risk factors beyond the capacities of NEXUS Moldova to influence.

2. Results and lessons learned

Summary of NEXUS Moldova 2012-2015 results

At the end of the second year of implementation of the Action NEXUS Moldova (Y2) it was reported that the Action continues to be substantially on track as described in the "NEXUS Moldova" Project Document. At the time of writing (April 2015) nearly all key milestones and indicators continue to be met or exceeded. It is important to recall that NEXUS Moldova is a three-year (end 2012 to end 2015) initiative, key final outcomes therefore cannot accurately estimated at this time. Moreover, as with the IASCI-CIVIS DEVINPRO Moldova project in 2009-2011, many of the actions undertaken and service provision measure developed during the project period are expected to have long-term and durable impacts long after the current project period expires.

Importantly, the consortium partners continue to work well together, with the full engagement of the State Chancellery (Bureau for Relations with Diaspora - BRD) and local public authorities of pilot areas Cahul, Edinet and Ungheni. In close collaboration with the BRD, and in line with the inter-ministerial and capacity building process inherent in Prime Ministerial Disposition 58 (D58) 25 collaboration agreements were signed with relevant national level line ministries and agencies. The process of signing involved negotiations with all 30 focal points appointed through D58. There are five ministries or subordinated institutions, for example the Customs Service under the Ministry of Finance, not willing or authorized to sign agreements. Therefore, this process is considered completed.

The result at output level of consortium partner activities during the first half of 2014 was to bring the NEXUS Moldova network of pilot service centers (SCs) up to operational capacity (fully equipped, staffed and trained), and to integrate the centers in their communities (rayon level). The expected gradual build-up of both product and services and outreach to clients at local level and then among diaspora communities was substantially achieved.

In parallel, the jointly developed national and local Action Plans guided related capacity building activities, and continued to be jointly implemented in accordance with expected timelines. The national Plan of Action is expected to be revised and strengthened jointly by the SDC Programme mandate partners: UNDP, BRD and IASCI.

NEXUS Moldova activities served to establish and build capacity and awareness within the network of national-level service providers and to attract private sector/civil society partners. This partner-development was done in a phased and step-by-step manner throughout the first two years, as expected and clearly indicated in the project document. At national and local levels, market-leading private and civil sector actors (target group) showed strong interest to collaborate and provide their products and services to NEXUS clients (target group) through the NEXUS network. Careful vetting followed by negotiations to sign partnership agreements with relevant partners at both national and local levels is ongoing.

While satisfactory at the outcome level, due to limitations in the capacities of the relatively young NEXUS teams and inexperienced partner service providers in this novel area of migrant service provision, as well as the complexity of establishing a purpose-specific back-office and other operational norms, this process of partner development proceeded at a somewhat slower pace than hoped. Towards the end of 2014 and into 2015, this process accelerated as processes were established, NEXUS teams were further trained, and marketing efforts (see below) started to take effect.

In collaboration with local community leaders, systematic awareness raising and related outreach initiatives targeting priority towns and villages were carried out in the first three pilot rayons. NEXUS field activities in key villages were heartily received and provided early evidence of the potential impact of word of mouth marketing, especially at the local levels. Similar outreach activities are to be carried out in the Chisinau area in 2015.

As a result of the above initiatives the first real indicators of migrant (client) interest and service partner participation are considered positive, with the number of client cases steadily increasing as NEXUS became known in the pilot towns, surrounding towns and villages, as well as among Moldovan migrant/diaspora communities.

In summary, the key lessons learned at the output level were the slower than expected progress in establishing relevant service partnerships and the complexity of working within the D58 process. These together limited the ability of NEXUS and its partners to develop more quickly an efficient process of testing services and entering into a more systematic method of continuous improvement ( kaizen 5 ) based on client feedback. Nonetheless, this proven "near real-time" methodology is expected to lead partners to make timely improvements to their services with a view to support migrant needs in a more meaningful way and thereby increase their sales. Practical experience up to mid-2015 showed that this multi-year feedback loop process, combined with the necessary trust-building between suppliers and clients, is desirable and achievable, but will require more time to establish and strengthen, due to the even lower levels of trust in both migrant and general populations than originally estimated.

________________________

5 A Japanese business philosophy of continuous improvement of working practices, personal efficiency etc.

During the SDC mandate, the sharpest focus will be on increasing both client and service partner numbers in order to demonstrate the potential durability of the NEXUS social enterprise.

Word-of-mouth, face-to-face and local approaches are emphasized by NEXUS as important tools in ensuring direct and efficient communication/ visibility with and between migrants and their families. Trust, as just noted, is the commonly acknowledged key missing element, yet it is gradually being built by the NEXUS SCs by regularly visiting households in preselected villages in the four pilot rayons (2015 target; 15 villages in each rayon). Direct discussions with interested residents and community leaders (mayor, social assistant, teacher, prnew serviciest) are combined with broad dissemination of info-promotional materials about NEXUS, its partners and SC services to transnational HHs.

NEXUS uses this proven method to take advantage of the close relationships found in many transnational HHs (Figure 8) and thereby closing the gap in the lack of trust between migrants and most Moldovan service suppliers. This mistrust is especially felt towards the government or financial intermediation services. While marketing strategies relying largely, though not exclusively, on word of mouth approaches may prove to be a slower way to start, we believe that in the mid to long-term a snowball effect will be created.

During the SDC mandate 2015-2018, these local-area trust-building, outreach and communication activities will be multiplied through the setup of two more NEXUS Service Centers in strategic locations, plus extended to selected high-migration profile centers in two neighboring rayons to each of the four current service centers.

At the vertical axis (NPA and LPA) one of the important initiatives inspired by the NEXUS Local Advisory Boards (LABs) and supported by NEXUS and its SCs was the launch of Consultative Economic Clubs (CEC) at local level (April-June 2014). " Welcome home and invest here " is the main message to be addressed to Moldovan returned migrants by the CEC, launched in the first three pilot rayons. The CECs represent informal forums of local business community leaders that in a very practical way can help migrants to identify opportunities and invest their human and financial capital gained abroad in economic and social projects in their native localities. Each CEC will explore and discuss successful business practices, investment prospects and facilitate the participation of migrants and diaspora members to realize relevant local investment opportunities. Also, CEC′s members provide practical recommendations to NEXUS clients, existing and potential entrepreneurs and investors through an informal platform based on evidence and needs.

Further, steps will be taken in collaboration with BRD to connect the CECs vertically to the national level, including through the Diaspora Business Forum (DBF). The redesign of this connection is currently being researched by BRD/NEXUS. The objective of the DBF is regularly to bring together migrant and diaspora business leaders and senior-level national public authorities in order to exchange insights, constraints and recommendations on developing and maintaining effective diaspora relations, primarily from the point of view of attracting investment and related engagements.

The DBF and CECs should also be considered as starting points for the strengthening of diaspora business networks to directly interact between themselves and with national and local stakeholders and decision makers. These activities directly support the stated interest of migrants to invest in their home communities (Figure 1), as well as increase the capacities of local authorities to attract and support such local investments. Based on the research now being completed, during the SDC mandate, an action plan for creating and maintaining sustainable connection and involvement will serve as a roadmap for future events/projects/concepts.

Three intensive workshops held with local public authorities resulted in three local Plans of Action for Edinet, Ungheni and Cahul, respectively. Master plans were thereafter coordinated among the partners at LAB meetings. Mirroring this action at the national level, a two-day workshop was held with D58 focal points, resulting in the National PoA and Communication and Collaboration Agreement between NEXUS Moldova and each line ministry.

In line with the vertical capacity building and service-delivery objectives of the project and as reflected in D58: i) four Focal Points capacity building workshops were designed and delivered, and ii) the implementation of the National Plan of Action is ongoing as expected. Concurrently i) LAB meetings were held in Cahul, Edinet and Ungheni, and ii) the three Local Plans of Action negotiated at the rayon and municipal levels through the LAB were substantially implemented as scheduled.

At the national level, to date partnership agreements have been signed with leading service providers in the areas of banking (Agroindbank), parcel delivery (UPS-Moldova), micro-financing (Prime Capital), insurances (Grawe Carat), consultancy in project and investments development (API-Moldova), language training (American Councils/American Language Institute), and career development/job search (SYSLAB Center, funded by UNDP). The first partnership agreement in the area of civil society was signed with CALM 6 - Congress of Local Authorities of Moldova, a leading umbrella NGO representing and promoting local public authorities in Moldova in the spirit of European Charter of Local Autonomy. And finally, inter-agency agreements were signed with the local missions of the UNDP and IOM, paving the way for positive collaboration within the SDC Programme.

___________________________

6 Congress of Local Authorities from Moldova (CALM) is a voluntary association, non-governmental and non-politically affiliated, constituted by territorial-administrative units in May 2010, and represents the biggest association of local public authorities from Moldova, embracing more than 600 members or about 2/3 from the country's population. CALM is recognized as the main dialog partner of the Republic of Moldova Government within decentralization and local autonomy strengthening process. CALM is recognized also by the international community as one of the key partners of local authorities. CALM's mission is to promote a democratic, autonomous, transparent and efficient local public administration, capable of effectively contributing to the development of local communities and providing population with quality public services.

A preliminary list of about 150 existing products and services has been identified as being available by the national authorities for offer to the migrant/diaspora community. NEXUS experience to date shows that many of these services are not directly relevant to the target groups. From the low demand, it follows that the public services offered through the NEXUS Service Centers need further fine-tuning over the balance of 2015 and through the SDC mandate.

NEXUS consultants within BRD contributed to development of six economic programs, 10 educational and social programs, four investment programs and one local development program. A separate program developed by NEXUS/BRD consultants focuses on personal development of women migrants. The initiative comprises a series of activities and meetings with women migrants, held in destination countries in order to promote the traditions of monthly women meetings ( sezatori ) and inviting renowned women from Moldova for short personal development workshops. Currently the program is subject to additional funding.

According to signed partnership agreements, special training sessions by partners on their services were provided to all NEXUS SC teams. NEXUS carried out extensive dissemination of this information during various events at both local and national levels, as well as through NEXUS marketing channels (NEXUSnet.md, Facebook account and e-newsletters). All partners express willingness to continue cooperate with NEXUS and to adjust and/or develop new services to better meet migrant needs.

To date NEXUS has held various bilateral as well as industry meetings with regulatory agencies/ ministries and leading service providers in the fields of telecommunications, international bus transportation and air travel, private medical centers, air ticket selling companies, job recruitment, consultancy in business development and career development, social services by NGOs, language training and others. Follow up to these meetings and preliminary agreements are being pursued in 2015. It is expected that during the SDC mandate these sectoral activities will intensify based on experience gained. This leads to partnership agreements for services of direct value to NEXUS clients, such as recruitment, transportation and communication .

NEXUS/BRD consultants developed ongoing and future programs for migrants with 13 private institutions and international organizations, such as the National Post Office related to sending personal parcels and lowering costs of remittances; the Deutscher Akademischer Austauschdienst (DAAD) program of professional reintegration for Moldovans students who studied in Germany; National Bank on joint information campaigns on financial literacy of migrants; and Mobias Bank and Western Union for crowdfunding platform.

At the local level, after the opening of the first three service centers in 2014, NEXUS introduced in a phased manner a complex and diversified approach in developing contacts with leading local service providers and raising their interest in cooperating with NEXUS local service centers:

1. NEXUS initiated a large outreach activity among local business communities, partnering with local authorities in holding meetings and presentations about NEXUS goal and mission and how local business can cooperate and benefit from such cooperation. As mentioned, one fruitful initiative inspired and reinforced by NEXUS was the creation of CECs in Cahul, Edinet and Ungheni. During the SDC mandate, NEXUS Moldova will continue to support CECs as a platform for dialogue, identification of opportunities for migrants who want to invest in their communities or to initiate or expand their own businesses, as well as provide special training for entrepreneurs.

2. Significant efforts were made to develop and conduct a due diligence process to identify and vet suitable local service providers. NEXUS strives for quality and trustful services for its clients not only from itself, but also from its partner service providers. Hence such a process was designed and implemented.

3. Following national partnership agreements, NEXUS local centers and service branches at the respective local levels deepened these relationships. NEXUS provided trainings in migration service principles, while local service branches delivered their service training to NEXUS teams.

As a result of efforts and synergy of all tools developed and implemented at the local level, the NEXUS service centers have to date signed local partnership agreement with 12 private sector service providers and with 4 NGOs, including Chisinau Mayoralty. Discussions have been initiated and are ongoing with an additional 40 local entities. This process is expected to be extended in a phased and focused manner over the term of the SDC mandate, especially taking into account the planned expansion into neighboring rayons and the setup of two additional service centers.

In summary, and looking forward to the SDC mandate and its planned outcomes, a significant NEXUS challenge will be to match more efficiently existing services on offer from the interested public, civil and private sector service providers with actual and current client needs .

Interagency and international collaboration, built on a process of regular consultations and exchanges of experience with other specialized agencies, NEXUS Moldova carried out activities to achieve the following results:

1. At the request of the Ministry of Foreign Affairs (MFA), responsible for the Mobility Partnership in September 2013 data was provided in the form of a fact sheet indicating key migration trends, including numbers of migrants in various categories (internal, seasonal, long-term, and return - both current and potential). This contribution was incorporated into the MFA report to the European Commission on its final visa liberalization report.

2. Synergies were found by organizing a joint study tour to Ireland with IOM Moldova (Project " Enhancing the Moldovan Government′s Capacities in Diaspora Engagement ") 11-15 March, 2013. This trip brought together senior NEXUS and IOM staff with officials from Moldovan State authorities in order for all participants to study best practices from one of the leading countries engaged in cutting edge diaspora relations, attracting investment, public-private partnership and managing returns. Inspiration was found here for the later development of the Moldovan Diaspora Business Forum, crowdfunding principles, and the BRD online site www.din.md .

3. At the request of the United Nations Women the IASCI-CIVIS Market Analysis data was disaggregated by gender in support of UN Women drafting a new project proposal. In addition, NEXUS SC Ungheni works in collaboration with the Ungheni branch of the former UN Women Project: " Women Economic Empowerment " started in 2010 and handed over to Ungheni Rayonal Council to extend service delivery to vulnerable people in rural areas. At time of writing, a broad partnership agreement between IASCI and UN Women to establish closer collaboration and exchanges of best-practice/experience is nearing completion.

4. IASCI senior representatives participated in a number of multilateral and bilateral events to continue establishing contacts and cordial relations with EU Member States and neighboring countries. These include, among others, The Eschborn Dialogue organized by GIZ; EU Member State Expert Group Meeting on the Global Approach to Migration and Mobility (GAMM), 22 September 2014 at DG HOME (The GAMM expert group is composed of MS experts who follow the Mobility Partnerships.); Panel Meeting on Labour Migration in the framework of the Eastern Partnership Panel on Migration and Asylum, 6-7 November 2014, Warsaw (The Panel Meeting offered an opportunity for the participants to share national practices in the field of labor migration, as well as encourage the active cooperation between different stakeholders. The NEXUS model was presented in full and discussed among the participants.); April 2014, the Steering Committee meeting for Competitiveness Pillar of EU Strategy for the Danube Region (EUSDR); June 26-27, 2014, the Third Annual Forum of the EUSDR in Vienna; and September 14-15, meeting with Minister of European Affairs of the Land Baden- Wuerttemberg.

Lessons learned and their implications

The primary precondition throughout the NEXUS Moldova term and beyond is that the proof of concept holds true, i.e. that clients find the portfolio on offer compelling. As migrant and diaspora populations become increasingly engaged, service providers will be more and more attracted to this unique market segment. The primary underlying assumption is that the extensive research carried out in SEE since 2006 and previous project experience in Moldova and other countries holds true, i.e. there is demand among the migrant population to easily access a trusted and comprehensive service center network (offline and online) that provides quality services for their various migration-related needs .

The first 15 months of service center operations provided clear confirmation that the primary precondition was met. The first reliable indicators of client interest as well as service provider participation are positive. The number of client cases steadily increase as NEXUS Moldova becomes known in the pilot towns, surrounding towns and villages, as well as among Moldovan migrant/diaspora communities. Simultaneously, both national and local service providers are interested in the NEXUS platform as a complementary marketing channel.

Still, the most important lesson learned during this period of service center operation were the difficulties encountered to establish mechanisms to monetize the transactions between service providers and clients. One key hurdle was in the project terms with the EU. In contradiction to the project document, the contract with the EU precludes IASCI from entering into commercial arrangements leading to monetary income during the project period. Another challenge was to set up the local representative branch of IASCI and to establish operational, accounting and administrative norms according to Moldovan legislation.

Nonetheless, the IASCI Moldova Representative Office (IASCI MRO) was successfully registered as a local non-government organization. It will assume the majority of operations under the SDC mandate, including human resource, financial management, local service partnerships, leading to the eventual establishment of IASCI Moldova (trading as NEXUS Moldova) as a durable social enterprise. In support of the development of this key outcome, IASCI will recruit senior level expert consultants in legal and administrative fields to establish systems and norms for the monetization of NEXUS Moldova′s commercial activities. In addition, NEXUS Moldova will recruit a senior accountant experienced in managing these types of commercial systems and transactions.

Another key lesson learned and operational constraint identified is that due to specific legal constrains and structural impediments some priority demands of current and future migrants, such as recruitment services for employment abroad and relevant pension schemes, are not provided in a reliable, or even legal, manner by currently operating service providers. Discussions are ongoing with the relevant regulatory agencies, industry associations and potential partners to explore alternative strategies to deal with these issues.

A key outcome was the establishment of Local Advisory Boards (LABs) with active members, representing leaders in public, private and civil sectors. However, attracting such competent and interested leaders is a challenge that continues to be faced by the partners. A key objective throughout Y2 was to strengthen LABs with active members, representing leaders in public, private and civil sectors. However, due to electoral cycles and other external factors the LABs face a high rate of member turnover. At the same time, attracting competent and engaged leaders is an ongoing challenge.

Related obstacles include lack of remuneration in money or in kind (for example: study trips abroad) for member participation in LABs and for capacity building activities. These obstacles have been countered by stressing the partnership nature of NEXUS Moldova, its long-term benefits for individuals, communities and political actors alike, as well as exposing opportunities to develop and implement new concepts and projects related to migration and development at the local level.

The LAB strengthening effort is therefore considered partially successful, and it will be necessary to maintain a focus on this constraint throughout current project period and the SCD mandate.

A related constraint to the full engagement of partners from government sector at national and local levels is a higher than expected level of political instability, and a resulting rotation of partner representatives. This challenge was predicted to increase in Y2, as Moldova approached its parliamentary elections (held in late autumn 2014).

This constraint was compensated for (balanced) by: (1) completing service delivery agreements with national partners in Q1 Y2 and local level in Q2 Y2; (2) focusing on private and civil sector service providers; and (3) extending NEXUS Moldova reach into local and diaspora communities.

NEXUS Moldova (2012-1015) planned to create a sophisticated and comprehensive online portal to offer clients the services they expect, combining social media and social commerce capabilities, and thus providing them a single location to join and participate in self-help activities, conversations and building community. Delays in going live with a functional portal were in part due to late enactment of D58. This led to subsequent delays in developing and negotiating modalities of cooperation with product and service providers. Further, business processes related to information requests and referral procedures, as well as specific partner capacities and requirements, could only be negotiated with individual service providers when the actual and requested services of partners were known. Finally, during this period the BRD embarked on building its diaspora outreach and social media platform www.din.md . These four related elements, especially wishing to avoid duplication of efforts and resources, led to a NEXUS decision to pivot away from designing and building the original complex online portal with its relevant social media metrics. Instead, a more focused and user-friendly NEXUS virtual service center was created at www.NEXUSnet.md where since December 2014 potential clients have several ways to connect directly to NEXUS coaches, relevant information and service partners 7 .

For social media reach, engagement, and making partner service offers the NEXUS Facebook (FB) page at www.facebook.com/NEXUSMoldova was launched on June 1, 2014, and first results indicate good reason to continue. By April 18, 2015, the page had 568 followers, with steady increasing engagement seen over time. Posts were shared on Moldovan groups on FB such as: Moldovans from Spain, Moldovans from Europe, Moldovans from Austria, Moldovans from Germany, Moldovans from Czech Republic, and Moldovan Diaspora Associations group.

Finally, NEXUS has built an email marketing list of about 1490 recipients that includes clients, service partners and other people interested in NEXUS activities. Regular mailings have resulted in increases in engagement seen on both the virtual service center site and the Facebook page.

Based on experience gained and lessons learned over the term of the project discussions were initiated with a Moldovan association in France aiming to establish the first NEXUS pilot satellite service center. Similar discussions were started with NGO AssoMoldave in Rome. Two main objectives of establishing such satellite centers would be to (i) provide relevant services for migrants while they are abroad and (ii) foster LPA collaboration between countries of origin and destination along primary migration corridors, both of which are in line with the core objectives of NEXUS.

Bilateral discussions with international and regional market leaders in financial intermediation (banking, insurances, pensions, investment vehicles) and transportation services since 2006 have elicited a strong interest, in principle, in designing and delivering tailored services to large numbers of migrant and diaspora communities. This interest was in line with the evidence provided by IASCI cross-country research in South East Europe clearly indicating that migrants from many countries have very similar practical needs for quality services in a number of sectors (see Figures 3 to 5 above). Most interlocutors indicted an interest in developing test products and the type of marketing channel provided by the NEXUS model.

At the same time it was commonly recognized that the very negative image of Moldova as a place to do business, for example rating 63 of 187 countries globally [2010-2014] on the World Bank Ease of Doing business Index 8 and 94 out of 176 countries on the Transparency International Corruption Perceptions Index [2012]) 9 , as well as the limited size of the Moldovan market were - and are ongoing - constraints.

____________________________

7 Between July 2013 and December 2014, an interim blogging site was managed at www.nexusnet.md to test outreach capacities and over 10,000 visitors were registered.

8 http://data.worldbank.org/indicator/IC.BUS.EASE.XQ

9 http://www.transparency.org/cpi2012/results

In response IASCI has developed a regional and global strategy, first by gradually expanding the NEXUS model to the neighboring regions and countries, and then looking at countries further afield.

In collaboration with IOM Kyiv a standard IASCI-CIVIS Market Analysis is now ongoing in Ukraine. In parallel appropriate-level discussions were initiated during the second half of Y2 with potential partners and service providers from Ukraine (Euroregion Dniester, Vinnytsia) and Romania (API and DAL, Iasi). This initiative lead to the development of concept notes for a full NEXUS operation based on the Moldovan experience. These notes have in turn been signed by potential project partners at NPA and LPA levels in both Ukraine and Moldova. These projects are at a late stage of design and supporting documents can be presented upon request.

IASCI is now in final negotiations with IOM Nepal to carry out a similar Market Analysis in that country within the context of an integrated 6 component and joint IOM/IASCI Migration and Development Program. The critical research is expected to be completed near the end of 2015. The evidence thus produced will be utilized to support the rest of the program, one component of which is a full NEXUS model based on the Moldovan experience - a potential initiative that has already received highest level support from the government of Nepal.

With these initiatives, and the expectation of further expansion, it is expected that global market leaders will become more interested in investing in the market testing of migrant-related pilot services and products. Starting in Moldova and growing apace with the measured expansion of the NEXUS model to further countries. IASCI efforts will continue in these areas during the 2015 to 2018 SDC mandate. These activities are fully financed by IASCI and its country-level partners, and are not included in the current budget.

3. Objectives – logframe

Project objectives and the expected results

The overall goal / impact of the project is that migrants and their families have successful circular migration experiences, thereby contributing to the development of their communities of origin and of Moldova.

OUTCOME 1 : Women and men, affected directly and indirectly by migration in all stages and types, access and act on formal, comprehensive and market-oriented support, as well as act on investment opportunities and instruments created.

Illustrative examples:

1. Use legal recruitment services

2. Use advisory/consultancy services (business and job search training, legal, etc)

3. Use return and reintegration services

4. Access financial intermediation (savings, credit, insurances, pensions, crowdfunding etc.)

5. Parents in migration access after school services for children left behind

6. Take courses in language, CV-writing, interview skill

7. Invest in, establish or otherwise support the set-up or growth of local businesses

OUTPUT 1: The NEXUS service platform is consolidated as a viable and unique marketing channel to deliver an expanded portfolio of partner products and services that meet priority client needs.

The platform consists of all points of contact for clients to access NEXUS and its partner services. The current platform includes four physical NEXUS Service Centers (Chisinau, Cahul, Edinet and Ungheni), www.NEXUSnet.md Virtual Service Center, and Facebook page www.facebook.com/NEXUSMoldova .

Two additional SCs in Moldova will extend the service platform. In addition, the catchment areas of each existing SC will be extended in a phased manner to major migration centers within two neighboring rayons. This implies a total domestic growth of catchment areas from 4 to 14 rayons during the mandate period.

OUTPUT 2 : Marketing, visibility and activity plans are drafted and executed to reach both target groups, leading to increases in both clients and partners.

OUTPUT 3 : Mechanism for income generation towards financial sustainability is developed, tested and made operational.

OUTCOME 2 : Partners 10 at local, national and international levels, influenced by NEXUS and based on evidence-based migration opportunities and benefits, take innovative action to develop and test relevant products and services or investment channels.

Illustrative examples:

1. Pre-departure preparatory skills training services

2. Insurance and pension products for labor migrants

3. After school care and psychological services provided through local micro or small businesses

4. Legitimate recruitment services

5. Group and charter flights and other transport options

6. Banking, direct and indirect investment, crowdfunding

7. Local reintegration offices under National Employment Agencies

__________________________

10 NB: Partners are defined as:

i) project partners - include IASCI, State Chancellery/BRD, CIVIS and up to 6 LPAs, and their Local Advisory Boards (LABs). These are active in the implementation of the project and are members of the Steering Committee;

ii) service partners include private, public and civil sector actors at local, national and international levels that participate in the NEXUS network by providing services through NEXUS in line with negotiated agreements, including Consultative Economic Clubs (CECs). Such services can be either without cost to the client/migrant (e.g. information consultancies, business training etc), or by charging migrant/clients a fee for their services (e.g. flights, insurances, language courses, etc);

iii) alliance partners are the SDC Program mandate holders organized in their respective networks and then joined together for the purpose of systematic exchange of information, engagement in joint activities, coordination in order to avoid overlap and duplication of efforts, and joint lobbying at national and local levels;

iv) network partners are all individuals and organizations engaged and/or interested in the activities and objectives of NEXUS. This may include NEXUS clients, project partners, NEXUS service partners, diaspora organizations, embassies, specialized agencies.

OUTPUT 4: Capacities of service partners (private, public and civil) are established or strengthened to increase the quality and relevance of their products and services to the target market and to improve their service delivery based on client-centric approaches and ongoing market feedback.

OUTPUT 5: Targeted reports are produced and disseminated to support partners in exploring, creating, testing and adapting innovative actions in migration and development (M&D) related service delivery.

OUTPUT 6 : Multisectoral and multi-level alliance of networks jointly established by current and future SDC mandate holders (participants - SDC, IASCI, UNDP, BRD) and invited stakeholders.

Description of the target group

Target group 1 - clients : potential migrants, current migrants, returnees, internal migrants, migrant dependents, vulnerable groups and local communities of/from target countries, and local communities in Moldova.

About 480,000 Moldovans were estimated to be in various forms of migration by 2013 (about 77% of those migrants being in long-term migration). Migration is primarily directed towards the Commonwealth of Independent States (58% - mainly the Russian Federation) and the European Union (42% - mainly Italy, Spain and Portugal). CIS has been favored primarily because of its large labor market, freedom of movement, reduced migration costs and socio-cultural proximity. Moldovan migration has been motivated by a combination of economic factors and a series of shocks - both internal and external, and remains primarily driven by those factors today. In general, Moldovan migrants come from all occupations, demonstrate variable levels of education, and originate from both urban and rural areas. Migrants are the most economically active part of the population, predominantly young, and more educated. In Moldova, the prevalence of "potential migration", defined as "the overall ambition to migrate in the future", is considered high. Over 100,000 Moldovans expressed an interest to go abroad in the following 12 months period.

In general, men from poorer, rural areas tend to migrate more towards CIS destinations, while proportionately more women from urban areas tend to migrate to EU countries. This rather unique "gender distribution" can be explained mainly by the demand of the sectors in which long-term migrants are employed. A division of labor exists between the sexes, with males employed predominantly in construction, services, and manufacturing, while women are working primarily in domestic care and services.

In Moldova, women play a particularly important role in migration processes. Unusually for this SEE region, Moldovan women often take the lead in going to work abroad, resulting in well-known social and familial costs. In other cases, women act as heads of HHs, where they make financial decisions, or women are entrepreneurs, supported by the inflow of savings/remittances. Particular attention will be paid to gender issues and perspectives during the SDC mandate. For example, various methodologies will collect gender-disaggregated data, while day-to-day activities emphasize the roles of women in migration processes, revealing how women might benefit from the product-service models envisioned.

Another defining characteristic of Moldovan migration is the high education and professional level of the migrants compared to other countries studied. Migrants residing in the EU region have higher educational levels than those in the CIS region. The relatively young age and high level of education show the high potential of Moldovan migrants compared to other countries studied in the region. The high number of educated and professional people (engineer, doctors, IT specialists, teachers, agronomists, etc.) in migration is considered by many analysts as a potential handicap on future growth prospects. At the same time this process is accompanied by a certain degree of "de-qualification" (loss of skills) as the migration experience itself often results in qualified migrants undertaking unskilled work.

Target group 2 – service providers/partners : national government – ministries and agencies dealing with migration, economic development and finance; rayon and municipal authorities; financial institutions - central and commercial banks and other development institutions; private sector enterprises; and civil society counterparts.

Moldovan government bodies do not produce reliable data and information on the potential of utilizing migrant wealth for local development. They also lack funding and capacity to conduct the necessary research and follow-up action. Local financial institutions and other private-sector actors lack awareness, experience and knowledge on appropriate products and services to offer migrants. They also lack the means to efficiently reach and interact with them. As a result, relevant investment (direct or indirect) or savings opportunities in Moldova are either unavailable or not trusted. At the same time, migrants, who save money for their retirement, family or business, among others, are often unable to invest in financial instruments in the countries of destination. This combination can often frustrate the core wealth accumulation process and in doing so extends the spontaneous circular migration process - often to the point of discounting return all together.

In Moldova, migration-management and development have increasingly involved national government working with international organizations, while the potential contribution of local authorities has not received the same attention. The close proximity of local authorities to their constituencies, their direct experience in implementing policy, their potential to initiate multi-stakeholder dialogue and participatory decision-making, as well as the skills that they have often developed in spatial development strategies, make Moldovan local authorities potentially important actors in migration and development governance. Yet to date migration and development and the linkages between national and local authority remains a new field of action.

In a practical and hands-on way NEXUS works with both target groups at national and local levels to encourage the contribution of migrants/diasporas to the development of their community of origin and increasing the value of migrants′ return. At the same time and in the same manner NEXUS acts to mitigate negative socio-economic developments, in both immediate and long-term, especially in the context of a severe population decline in countries such as Moldova.

Target areas are the catchment areas around selected urban centers that encompass neighboring villages that are more highly impacted by migration and poverty. The target areas are considered representative of both urban and rural areas, more and less developed areas, and from every part of Moldova.

Chisinau (pop: 789,500 in 2011) is the commercial, industrial and political capital of Moldova. Migration from Chisinau trends toward EU Member states and is the most established. It also receives a significant in-migration from other parts of the country, and is often seen as the jumping-off point for further international migration

Cahul Rayon (pop: 124,800 in 2011) is in the south of the country, near the Romanian border. Migrants from Cahul tend to migrate towards Russia as well as EU Member States

Edinet Rayon (pop: 82,900 in 2011) is in the far north of Moldova. Migration from Edinet has traditionally been primarily towards Russia and Ukraine

Ungheni Rayon (pop: 117,400 in 2011) is in the center of Moldova, on the border to Romania. Its migration corridors are primarily towards Romania and the EU.

During the SDC mandate 2016-2018, local-area trust-building, outreach and communication activities will be multiplied through the setup of two more NEXUS Service Centers in strategic locations, plus extended to selected high-migration profile centers in two neighboring rayons to the four current service centers.

Impact hypothesis

NEXUS Moldova and its platform provide an important proof of concept that those clients who are proactively supported to reach their goals 11 in a more efficient and timely manner are simultaneously more likely to return and thereby contribute to local development . This is because for most circular migrants their actual objective of migration is a project at home in their local community . Insofar as Moldovan long-term migrants are estimated to save in their countries of destination 182% of their annual remittance value 12 , and that these savings continue to accumulate, this represents a massive potential development impact for both local and national economies.

____________________________

11 In the case of Moldovan circular migrants, research shows that their priority wealth accumulation goals are: invest in a local business, 36%, purchase durable goods 53%, education of children 39%, and build a home 40%.

12 To grasp the potential size of this market and its development impact it is useful to note that while remittance values represent approximately 25% of GDP, these savings represent some 50%.

Market-driven approaches ensure long-term relevance and therefore directly support meaningful and durable impacts on a) the outputs of the capacity building measures, b) the quality of services provided by service partners, c) the efficiency of the migration process itself and its relationship to sustainable development, especially at the local level, and d) the effectiveness of the NEXUS delivery platform itself.

4. Implementing strategy

The NEXUS proof of concept is based on the unique value proposition of being the first to provide systematic and tailored support to a significant and growing underserved market-segment: migrants. Stated simply, NEXUS Moldova works with committed state, private and civil society providers to attract clients in order to support them in building vibrant communities. This is reinforced and maintained through the creation of mutually reinforcing international, local, and personal network effects among both target groups: clients and service providers.

At the heart of the NEXUS methodology, and in order to provide clients a holistic solution and develop a necessary level of trust, is the NEXUS local presence through its network of local service centers on the ground (and in 2016, in two additional rayons and one country of destination). In addition, the online virtual service center www.NEXUSnet.md is available to provide clients access to the services they expect through an intuitive and user-friendly interface. Either offline or online, Moldovan migrants and their families – whether in pre-departure, in migration or upon return – can receive personal and focused migration-related information, advisories products and services.

All project actions relate to designing and delivering practical and meaningful services that directly assist circular migrants and diaspora members to reach their personal objectives and core wealth accumulation goals. In short, NEXUS Moldova provides its clients with relevant information and pre-screened, trusted resources from selected suppliers from government, civil society and private sector to help them " migrate smarter and return better ".

Over the entire period of the SDC mandate NEXUS will increase its focus on attracting private-sector market leaders to develop and test-market various ‘migrant-centric′ products and services. Examples of private-sector products that can be integrated include recruitment services, e-learning and language training, as well as related financial intermediation areas such as: savings plans and investment opportunities, remittance transfer schemes, private insurances and pensions.

Where relevant, and possible from a regulatory point of view, it will also include mechanisms directly linking remittances with migration-relevant financial services and savings products to be made available inside and outside Moldova. These may include municipal and national ‘migrant-bonds′, loans for housing, health insurance, mutual investment funds, pensions and child education savings.

In parallel, NEXUS Moldova will continue to systematically engage the active involvement of stakeholder groups such as Moldovan national and sub-national authorities, workers′ and employers′ organizations, and civil society organizations including diaspora groups. Counseling and related service outputs tested to date include pre-departure information and coaching; return and reintegration support, including issues related to employment opportunities, social inclusion issues, on-going education, etc; making available specific assistance to vulnerable groups; making referrals to qualified stakeholders as necessary.

To efficiently deliver this portfolio of products and services in a trusted local setting the partners will, in a step-by-step manner, continue to strengthen its network of four integrated service centers (Chisinau, Cahul, Edinet, Ungheni) to directly support future, current and returning migrants to achieve their common goals. As noted, each existing NEXUS Service Center will expand its geographical coverage from its original pilot rayon to at least two neighboring rayons, covering centers with high migration rates by end of 2016.

Within this context capacity building will be tailored to the specific needs of service partners in all sectors in order to develop expertise, raise the awareness of involved officers, and improve service delivery. These will include a series of participatory workshops and seminars among service and SDC mandate partners to develop a process of sustainable dialogue and network-building, both horizontally and vertically.

Project partners and service providers will continue to base their actions on a solid knowledge base , with all project activities based on solid empirical evidence of social and economic trends in order to ensure that policies and interventions are based on actual market demand . Then, as migration and development is a new field of action, solid monitoring and evaluation tools of relevance to the service provider need to be negotiated. Such empirical information, combined with consultation services from IASCI/NEXUS experts, allow for the progressive fine-tuning of the service options that are tested. This ensures that policies and interventions are not distanced from evolving socio-economic trends.

The existing NEXUS Moldova network and intranet communication platform for the systematic exchange of experience, best practices, information and the transfer of expertise between participating institutions will be further expanded and strengthened. These activities will result in data/information on the wealth accumulation patterns of circular migrants and recommendations for all service partners national and other stakeholders. The information gathered will also 1) be used to inform ongoing capacity-building activities and stakeholder dialogues and 2) serve as a knowledge management data-base and institutional memory to be applied to future NEXUS initiatives.

Externally, NEXUS Moldova, in collaboration with its SDC mandate partners and working with CALM will raise awareness about NEXUS network′s objectives and capacities to interested Moldovan actors, with a view to expanding membership - at local and national levels . Activities include: a) carrying out a series of seminars and work-shops, with a focus on practical experience gained and best practices regarding managing and benefiting from circular migration, and b) publication and distribution of relevant materials and extending the project′s intranet capacity to interested rayons and towns. IASCI Vienna will provide additional outreach at international level to raise awareness in countries of destination, including potential service partners.

To ensure durability the NEXUS Moldova is designed to become a self-financing social enterprise. As a first milestone it is intended that 30% of core annual operational costs of the four initial service centers will be accumulated during the 3-year SDC mandate. It is foreseen that during the project period revenue will be generated from national and international governmental and private-sector content providers benefiting from the marketing operations and field-presence of NEXUS Moldova. Corporate sponsorships and crowd-funding options will also be pursued. When considered timely, client membership fees and service provider consultancy fees may also be added to the income streams. This unique model of combining free and fee-for-service options, can serve as a prototype for best practices and innovative interventions in the area of migration and development - ones that were developed jointly by migrants, private-sector and communities of origin.

The expected timeframe of the action is 36 months from the start of the SDC mandate. Developing and adjusting the actual products and services is expected to be an ongoing process, yet it is foreseen that viable commercial mechanisms will be available for testing by month 3 (depending on budget discussion with EUD for the remainder of 2015). The remaining 33 months will be used for test marketing and operation of the delivery network; continuous monitoring and evaluation; providing client feedback to partners; and engaging in service and delivery improvement. In months 30 to 36 formulation of reports and organization of external seminars and workshops will take place.

Partner organizations

The SDC mandate will build on and benefit directly from the experience of IASCI and partner institutions CIVIS, Bureau for Diaspora relations (BRD) and the rayon and municipal local public authorities (LPAs) in implementing the NEXUS Moldova project (2012-2015), as well as the IASCI-CIVIS "DEVINPRO Project (2009-2011)" that focused on working with Moldovan market leaders engaged in financial intermediation to develop financial services of direct relevance to the migrant community.

The foundation of the SDC initiative is also based on IASCI′s directly related research and operational experience in Romania, Albania, Armenia and Kosovo since 2006. In addition to the 2014 Moldova Market Analysis these have provided interesting insights regarding the very common circular migration objectives/behaviors and related wealth accumulation goals as well as the opportunities and constraints inherent in developing and maintaining strategic public-private collaboration.

Country systems are fully integrated into the NEXUS Moldova model. As noted, with the D58 process NEXUS has completed 25 national level agreements with ministries and government agencies. 150 existing services from these service providers have been identified and incorporated into the NEXUS information system. At the same time, NEXUS and BRD have provided intensive "service-orientation" training to these partners. At the LPA level, similar agreements with LPAs, including the establishment of LABs and CECs, indicate the depth of integration of existing country systems. In summary NEXUS is an additional and complementary marketing and awareness channel for all our service partners; irrespective of whether those partners are governmental, civil society or private sector.

Through its ability to listen to client needs, the NEXUS Moldova platform is becoming a conduit of valuable information and knowledge between its clients and its service partners. NEXUS thus drives the resolution of uncertainty, and informs the evolving nature of migration and service delivery opportunities as they arise. As such the platform consists of a system of increasingly strengthening ties among organizations (private and public) and individuals for the purpose of achieving important shared objectives. In effect, NEXUS represents a sustainable network because, as evidence clearly shows, the two target groups cannot and will not efficiently achieve their objectives alone.

Research shows that existing social networks play crucial and trusted roles in helping migrants manage migration-related risks, lower associated financial costs and maximize gains – for instance by providing informal finance/advice, arranging work and housing, and so on. Their influence can be evidenced from pre-departure planning until eventual return and reintegration, and they result in chains of migration such as concentrations of migrants from one specific point of origin to a particular town or neighborhood, engaging in similar behaviors and entering related sectors of employment. This in turn leads to identifiable international channels of migration that NEXUS Moldova and its awareness-raising, marketing and advertising approaches can build on and focus.

The longer-term NEXUS Moldova advantage is based on capturing, strengthening and systemizing these networking behaviors among migrants and people in their home communities. Through the networking of the client target group and their repeated transactions valuable data is gained and NEXUS becomes the place to turn to for trusted information and practical support. In this manner, NEXUS and service partners both benefit.

In summary, NEXUS Moldova is strategically positioned to:

- occupy key locations at both ends of the primary high volume channels of migration

- attract and retain global, national and local market-leaders in key sectors and service areas - such as financial services

- shape target group preferences and earn loyalty

Integrated national and local capacities reinforce this long-term advantage:

- national capacities attract and maintain strong client-relations with governments and market-leading national private-sector partners

- local presence and community involvement, supported by service center operations in key places of origin, provide welcoming and non-technical points of contact/service with current and future clients and their transnational HHs

Both aspects provide the key responsiveness and outreach. Overall the process of increasingly strengthening the connections between service partner and client, combined with regular income streams mentioned, ensures the long-term sustainability of the benefits to both target groups (clients and service providers) and the NEXUS initiative, including its phased evolution to a social enterprise. This in turn will determine the exit strategy of IASCI Vienna and a recalculation of the relationship within the context of a more regional and global network of NEXUS service centers (see page 15).

5. Organization, management and administration

Reflecting its strong local ownership, the project partners are composed of different typologies of actors, including the State Chancellery (BRD) working together with six local authorities, as well as a local NGO partner. On a broader scale, the project incorporates the active participation of international experts and Moldovan stakeholders, including local civil society and diaspora groups as well as market-leading private sector actors.

In order to ensure close collaboration between partners, and a consistently unified approach, the implementation structure is as follows:

The Programme Steering Committee (PSC) will bring together the SDC programme mandate holders on a monthly basis in order to fully coordinate the SDC programme activities including the Alliance of Networks, avoid overlapping of effort and waste of resources. To emphasize national ownership and leadership the meetings will be chaired by the BRD and hosted by IASCI.

The NEXUS National Advisory Committee (NAC) will be composed of representatives from the project partners and invited stakeholders and will meet at least semi-annually. The NAC will be responsible for: coordinating the activities of the partners; providing strategic guidance and advice, and determining key aspects of the project′s development including making recommendations related to the developed Plans of Action at the national and local levels. The NAC will also verify mid-term adjustments put forward by IASCI for the following period.

Six Local Advisory Boards (LABs) of which three are fully operational and linked to each of the respective local NEXUS Service Centers. The LABs are composed of local authorities from rayon and municipal level, head of the local NEXUS SC, representatives of IASCI, as well as private and civil sector stakeholders. The Board meets at least every six months to review, coordinate and support project activities; examine relevant M&E data; review the rate of implementation of the local Plan of Action; approve reports to be forwarded to the SC. The LAB also recommends any necessary mid-term adjustment for the following period.

Within this context the local authorities assume broad responsibilities for liaising closely with the service center in their locality, as well as acting as rayon and municipal level focal point for the project partners and all project activities related to relevant line ministries and governmental agencies at their respective level.

In line with the mandate of the BRD it will continue to assume responsibility for liaising as well as acting as national level focal point for the project partners and all project activities related to national level line ministries and governmental agencies as well as major diaspora organizations and communities.

Project management and NEXUS Moldova structures will be managed on a day-today basis by IASCI 13 and with the operational support of CIVIS, and in close coordination with BRD, IOM and UNDP.

______________________

13 The International Agency for Source Country Information (IASCI) is the originator of the concepts described in this proposal. IASCI experts have substantial and successful experience in assuming overall operational responsibility and in coordinating inter-agency field interventions. The founder of IASCI assigned to this project has been engaged in migration management, migration and development, and remittance policy/program development, large-scale field-operations, and related research at the most senior-level since 1992.

Project headquarters , based in Chisinau (hereafter HQ) is fully operational.

The HQ includes three international and ten local professional, technical and support personnel, as well as ITC capacities. The project management is responsible for coordinating the participation of the expert consultants from partners and contractors. Senior project management will liaise closely with the BRD, UNDP and CALM on the one hand, as well as provide ongoing training, oversight, etc., of the service centers and local authorities.

NEXUS Service Centers in Chisinau, Cahul, Edinet and Ungheni are fully operational.

In addition to its role as the provider of the service platform and related social media tools for the benefit of partners, interested clients and service partners (described in more detail in chapter 6) the NEXUS Moldova structure at HQ and local levels is responsible for attracting the participation and ensuring ongoing liaison with the private and social-sector service providers. This responsibility reflects and complements the public sector and diaspora liaison provide by the BRD.

Senior management team

As originator/owner of the NEXUS Concept and Business Model and in line with extensive in-house migration management experience at senior-level, including NEXUS-related project experience in Moldova, IASCI assumes overall responsibility to manage the core project area and guarantees compliance to the SDC mandate. IASCI is supported by CIVIS, which has been a key partner to IASCI in delivering NEXUS type research and operational projects since 2009.

Project Coordinator (P5 international) IASCI: assumes overall responsibility for all aspects of the project.

Head of Operations (P4 international) IASCI: reporting to Project Coordinator, is responsible for all activities related to the building and management of operation of the NEXUS platform (NEXUS service centers and NEXUSnet.md site).

Head of Research and Capacity Building (P4) IASCI MRO: reporting to Project Coordinator, and in line with CIVIS core competencies and six years of collaboration with IASCI, is the designated focal point of all research and data management issues. Focal point for technical capacity building measures, in particular targeting NPA and LPA and other service provider focal points with respect to their data and consultancy needs. Provides regular analytical reports of the data produced through the activities of NEXUS operations, and is responsible for all M&E activities and related reports.

It is foreseen that at the end of the mandate period the above three positions will be largely eliminated or significantly scaled back from the NEXUS Moldova budget, subject to discussion with the sponsor(s) regarding the final exit strategy and the approach for ensuring durability of the capacities created. These international positions will revert to IASCI Vienna in order to provide NEXUS Moldova and any other NEXUS initiatives ongoing support, in line with the global strategy introduced above.

IASCI Deputy Director (P4 International) IASCI: reporting to Project Coordinator, provides IASCI Vienna Operational Support to NEXUS Moldova. In line with the combination of the key durability objectives of the SDC mandate period and the related regional/global growth strategy of IASCI, the Deputy IASCI Director will build and maintain the necessary contacts to priority international-level service providers (including countries of destination) as well as efficiently monitor the Paris Satellite Office. The objectives are: i) to attract leading regional actors in key sectors to Moldova, ii) significantly extend the reach of IASCI-NEXUS, and iii) thereby provide direct and durable support to NEXUS Moldova - and to do so in the most cost efficient possible manner. (20 hours / week - 50%).

Head of Finance and Administration (P4 international) IASCI: reporting to Project Coordinator, and in line with IASCI′s responsibilities as mandate holder IASCI, assumes overall responsibility for all aspects of the project′s day-to-day finances, administration, human resources, and project reporting functions.

In order to support durability in the long run the IASCI MRO will maintain a close link to IASCI Vienna during and after the current SDC mandate. NEXUS Moldova will thereby continue to benefit directly from IASCI cross-country experience, NEXUS global system upgrades and other support. In line with IASCI′s regional and global strategy such Vienna support will be delivered to NEXUS Moldova in a projectised cost structure, shared with NEXUS operations in other countries, and therefore in a cost-effective manner. IASCI MRO, as an IASCI subsidiary NGO of IASCI, will be required to regularly report to IASCI Vienna after the end of the current SDC mandate.

Safeguarding full compliance with the General Conditions of Business (GCB) of the SDC mandate, related to finance and administration. Guiding and supervising all day-to-day administrative and financial project activities, related to procurement/recruitment/contract management, financial transactions, national as well as international, project payroll and accounting system including documentation and storage of related data in comprehensive filing system, maintenance and inventorisation of materials acquired with administered funds, auditing and reporting procedures. Implementation and further improvement of Internal Control Systems, critical analysis and preparation of F/A management information, and thereby continuously strengthening the institutional capacities of IASCI MRO/NEXUS Moldova. Maintaining consolidated accounts of Vienna and MRO/NEXUS Moldova. Establishment of a NEXUS-specific payment and billing system for fee-for-service marketing activities for clients, private sector and other commercial partners, including accounts receivable management of the social enterprise. (20 hours / week - 50%)

Taking these issues into account these two half-time positions are not expected to be eliminated at the end of 2018. Rather IASCI Vienna will be continuously strengthened to reflect the growth of NEXUS in terms of countries and international service provider partners. Related international staff, consultants and other costs are planned to be projectised over the totality of operating NEXUS initiatives and other related IASCI projects, according to need.

6. Resources

Human resources for IASCI Moldova Representative Office (IASCI MRO)

National Deputy Project Coordinator (P4) IASCI MRO - reporting to Project Coordinator, in line with the durability and exit strategy, this position is expected to take overall responsibility of the NEXUS Moldova social enterprise after the end of the SDC mandate. Takes primary responsibility for maintaining effective liaison with BRD and NPA partners in the context of the D58 process. Supports the Head of Operations for NEXUS Moldova.

Assistant to Head of Operations + Local Service Center Liaison (P3) IASCI MRO - is responsible for effective daily liaison between HQ and NEXUS Service Centers. Includes creating an inspiring and supportive environment for the network of Local Advisory Boards, Heads of SC and Coaches in order to provide clients meaningful services and engage in community and private-sector outreach. Supports Head of Operations and provides day-to-day management, logistics, translation and other administrative assistance in the operations of NEXUS Moldova.

Strategic Partnerships and Communications Manager (P4) IASCI MRO - reporting to Head of Operations, identifies and develops a range of service provider partners in both the private and social sectors at the Moldova national level and promotes the development of service offers of direct benefit to NEXUS clients and target market. Also creates and manages the execution of marketing/ advertising/public relations/awareness-raising plans in order to increase target groups engagement and demand.

Online Content and Marketing Manager (P3) IASCI MRO - reporting to Head of Operations, manages strategically various online channels of communication by creating useful content, increasing NEXUS Moldova brand awareness, and attracting target group clients to NEXUS. Coordinates with NEXUS Partner Development Specialists on relevant information and service offers for clients from NEXUS partners at all levels, and plans and executes their online promotion and marketing.

Operations Process Manager (P3) IASCI MRO - reporting to Head of Operations, responsible for the smooth functioning of the NEXUS Client Relationship Management (CRM) system and other NEXUS working sites (intranet and NEXUSnet.md), managing the collaboration with software programmers and other ICT consultants. Ensures the efficient use of the CRM system by NEXUS Coaches for providing quality client service and by Partner Development Specialists for partner management. Also manages NEXUS personal data security systems.

Client Service Supervisor (P3) IASCI MRO - reporting to Head of Operations, provides quality control and oversight of client request processing (50%).

Senior accountant (P4 ) IASCI MRO - reporting to the Head of Finance and Administration, provides effective financial support to NEXUS Moldova to ensure compliance with the donors′ and IASCI′s policies and procedures. Responsible for the processing of financial data according to donor/client requirements and approved budget (double-entry bookkeeping; local project accounts, ROM-ENG), verifying accuracy of data, ensuring seamless and audit proof documentation as well as reliable budget planning and generating prompt and accurate financial reports. In addition, close cooperation with local shop staff with financial and bookkeeping responsibilities providing them with comprehensive training and supervision. Registration of all local staff contracted in accordance with the Moldovan Labor Law, payroll management and regular reporting to the relevant Moldovan authorities, after approval of the Head of Finance and Administration. Supervising and guiding the Logistical, Administrative and Training Assistant in maintaining time-sheets, including holiday, procurement and related documentation.

Secretary and Logistical Support (P2) IASCI MRO

Local NEXUS Structures

Local Advisory Board (LAB) in Cahul, Edinet, Ungheni, Chisinau – Rayon and Municipal Authorities, IASCI, CIVIS – see section 5

NEXUS Service Centers (4 Units)

Head of SC (Local Gov′t Liaison) (P4) IASCI MRO - reporting to Head of Operations, responsible for the overall and proper functioning of their NEXUS SC, as well as maintaining constructive liaison with the rayon and municipal authorities, supporting LABs and CECs, and maintaining relations with local level public sector service providers. Manages the SC team and local outreach activities.

Partner Development Specialist - Coach (P3) IASCI MRO – reporting to Head of SC , responsible for attracting and maintaining relevant local level private sector actors as service providers, as well as serving clients.

Coach (P3) IASCI MRO - reporting to Head of SC, serves clients.

Infrastructure and equipment

Main Means for the Implementation of the Action : NEXUS Moldova is housed in eight spaces. The HQ is approximately 170 m2, sufficient to house work-stations for up to 12 full–time positions plus visiting experts. These premises are rented. Each of the four existing local service centers is between 60 and 120 m2. The NEXUS Chisinau shop is approximately 100 m2 and this is budgeted for, as are the monthly rents for Cahul and the two new service centers, as well as the Paris Satellite Office.

The purchase of standard ICT, furniture, etc, for all full-time staff at HQ and existing service centers was completed in NEXUS Moldova (2012-2015), as was the purchase of four basic vehicles – one for the HQ and one for each of three regional service centers (i.e. not including Chisinau Service Center). Four large-screen televisions, one in each office, is used for promotion, orientation and training of target groups and beneficiaries. Inventory details are in Annexes. When providing value for money some travel will take place domestically and internationally by means of personal vehicle.

Human resources for NEXUS Paris Satellite Office (NEXUS PSO)

Head of PSO (P4) IASCI - (15 hours / month) reporting to the IASCI Deputy Director, responsible for the overall and proper functioning of NEXUS PSO, as well as maintaining constructive liaison with the local public authorities, and developing and maintaining relations with local service providers. Manages the PSO team and local outreach activities.

Legal Advisor (P3) IASCI - (15 hours / month) reporting to Head of PSO

French Language Instructor (P3) IASCI - (15 hours / month) reporting to Head of PSO

Financial resources

Funds deployed up to March 31, 2015: received 1.64 million Euros; spent 1.53 million Euros; total commitment to end-2015 2.5 million Euros.

NEXUS Moldova (2012-2015) assets inventory annex to follow.

Project partner contributions in kind: the relevant LPA in Edinet and Ungheni will provide premises plus standard utilities for these NEXUS Service Centers. The Rayonal Council of Cahul supports the NEXUS Service Center Cahul with payment of standard utilities over the 36 months it is operational during the term of the SDC mandate. The total value of this contribution in kind by LPA partners is approximately Euro 91,000.

It is foreseen that in addition to SDC funding, during the project period incomes will be generated from a number of revenue streams: see page 20.

Overall budget to date: 2.53 million CHF (co-financing will be sought over the term of the mandate)

7. Risk analysis and mitigation

RISKS

MITIGATION

1. Migration trends from Moldova will on average decrease from historical and recent trends, including long-term, seasonal, permanent return, internal, and circular migration

Migration flows have actually increased over the preceding three years and "migration intention trends" are likewise increasing. In any case, with 258,600 Moldovan HHs and assuming strong return intentions continue, NEXUS Moldova will have a sufficient case-load for the next three years.

2. Business opportunities do not expand and business confidence does not improve at local levels (links with UNDP program)

The macro-economic situation is beyond the competence of NEXUS. That said, the EAA and DCFTA opens a new chapter in bilateral relations between Moldova and the EU and paves a way to establishing a privileged trade relationship with both countries. Moreover, NEXUS operates primarily at the local level, where the vast majority of migrants wish to invest in own or others′ enterprises, or in collaboration with LPA partners.

The national decentralization program that is forecast to be launched in late 2015 is expected to increase the competencies and strengthen the abilities of the LPAs to interact directly with this key population group and market segment.

3. Macro-economic and political factors influencing the program and its objectives deteriorate substantially

Lack of trust, especially in governmental and financial intermediation (and its supervision) is an ongoing constraint. This is partly overcome by incorporating migrant preferences through direct communication with them and their trans-national HHs.

The macro-economic situation and political factors are largely beyond the competence of NEXUS. Nonetheless, given the commitments of the GoM in the EEA and DCFTA it is unlikely that such domestic factors will impact NEXUS negatively.

The greater geo-strategic disturbances (Russian Federation [RF]-Ukraine) are not expected to influence the project objectives unduly. 50% of the NEXUS-Moldova client case load are related to the RF.

4. Migration policy and regulatory reviews are not fostered by the Government of Moldova (links with BRD/IOM Program)

Close collaboration with the BRD (and IOM) in the context of SDC programme including revised PoA, monthly meetings, providing access to NEXUS experience and data, and joint capacity building measures (D58), will mitigate this risk. Strengthening the BRD as the national-level entry point and center of excellence is a key element in this mitigation strategy.

5. Meaningful resources are not allocated and management capacities and competences are not improved at local government levels (links with UNDP Program)

See above, in relation to UNDP mandate under the SDC programme. Same measures apply, in particular taking into account respective LPA experiences over the term of the program, and exchange of same. CALM experience and advice will be important in this regard.

6. Openness of the relevant partners to feedback from program activities is not maintained or strengthened during the term of the program

Monthly partner meetings, chaired by the BRD, hosted by IASCI-NEXUS, and attended by SDC, will ensure relevant feedback and exchange of experience between partners is maintained.

7. Extra-budgetary resources are not secured for additional activities and projects

With the active support of SDC and the PMO of the GoM (including BRD) in carrying out donor consultations this is considered an unlikely outcome. Nonetheless should this be the result by the end of 2016 to mid-2017, and after SDC consultations have taken place, these additional activities and projects will not be carried out.

This eventuality will not adversely affect the commitments to SDC within the current mandate, other than some impact indicators.

8. Partners express their unwillingness to design/execute modifications of design of new products at their expense. Many actions for this outcome are extra-budgetary, as the investment in products and services remain the responsibility of the partner

IASCI and NEXUS Moldova will explore options for replacing such unwilling partners with other market leaders. From experience this occurs, but rather infrequently. Most private sector partners can appreciate the market segment and the potential impact to their respective double bottom lines (social and financial).

9. Insufficient number of local authorities in the required locations are open to collaboration

NEXUS Moldova will explore options for replacing such unwilling LPA partners with neighboring ones. During the 2012-2015 growth period of NEXUS Moldova this has not been an issue of concern. All seven current LPA partners (municipal and rayon) have been open to collaboration from the first introductory meetings. The planned extensions to two more centers, high migration locations in neighboring rayons and Paris Satellite Office are expected to elicit the same positive response.

With the added LPA competencies inherent in the forecast decentralization process the interest of Moldovan LPAs is expected to increase. In Paris the LP has expressed its strong interest in collaboration.

10. Significant numbers of target clients are not attracted to the NEXUS service centers (offline and online) and satellite centers

This key risk, as it entails the core proof of concept of the NEXUS model, is mitigated through ongoing word of mouth and other described trust-building marketing/advertising activities at all levels. Moreover expansion to three more centers (two in Moldova and one in Paris) as well as the extension to six neighboring rayons will substantially increase the geographic scope (i.e. catchment area) of the initiative.

Experience to date shows a steady increase in numbers of clients, and related interest from potential clients.

11. Insufficient numbers of public, social and private sector stakeholders have interest to design and deliver products and services to beneficiaries

This is the counterpart key risk to the above.

To date a steady increase in numbers of public, private and civil sector stakeholders as service provider has taken place. This is expected to increase with the expansion of the catchment area and number of clients and the overall improvement in the business climate.

Emphasis will be placed during the SDC mandate on providing greater focus on practical and meaningful services. Experience and research show these to include inter alia recruitment, transportation, pre-departure preparation and return and integration activities.

12. Clients and M&E mechanisms cannot provide timely feedback, thereby not allowing for timely and progressive fine tuning

General M&E mechanisms will be adjusted in collaboration with SDC, or renegotiated with individual service provider partners as the need arises

13. Necessary personal data protection norms cannot be maintained

IASCI has extensive experience in dealing with personal data and takes this issue very seriously. Currently, NEXUS Moldova is the only NGO formally registered with the GoM office responsible for maintaining and supervising Moldovan personal data protection (PDP) norms. Moldovan norms are up-to-date and largely based on EU standards. As the legislation changes, so will the NEXUS PDP measures.

14. Where necessary, legislation and regulation of financial intermediation cannot be adapted in a timely manner during the term of the mandate

It is expected that NEXUS Moldova will introduce financial intermediation products nearer to the end of the SDC mandate. Key issue and constraint is the lack of trust in Moldovan financial intermediation structures and supervision. Another issue is the lack of migrant-specific financial instruments. Experience shows these two issues to take a lengthy period to overcome and develop.

In parallel, NEXUS will emphasize international and regional solutions to these issues.

15. There are administrative or informal impediments to develop a business model for NEXUS service centers

There are no formal legal or administrative impediments to the NEXUS social enterprise model. Practical experience and partnerships show local and international NGOs are successfully operating social enterprise models in Moldova.

On the other hand, the "ease of doing business in Moldova" is rated as very low. This is primarily due to a high level of corruption at official levels as well as related informal challenges.

With the gradual implementation of the EU Aquis through the recently adopted EAA and DCFTA it is expected that legislation will further improve and that informal impediments will decrease.

In the meantime, close partnership with the BRD and LPAs are expected to continue to provide a certain level of protection and ease the pressures from such constraints

16. Adequate media coverage and reporting on migration issues is not maintained (link with output 2)

IASCI-NEXUS will continue and strengthen its successful integrated marketing and public awareness campaigns at local and national levels. Collaboration with UNDP and BRD (with IOM) and CALM provides opportunities to gain economies of scale in this key area.

17. Improved quality of services facilitated by NEXUS and partners do not occur (links with output 5)

First, all partners are made aware of the purpose of partnering with NEXUS and sign an agreement including a Statement of Principles that reiterates this commitment. Before signature all service provider are carefully screened with an internal due diligence process to ensure they meet the NEXUS standards. It is in the self-interest of NEXUS and its partners to "mainstream migration" into their day-to-day operations. The marketing, direct client feed-back, consultancy services provided by IASCI and NEXUS provide the necessary support and back-stopping.

Finally, if the service provider does not respond in line with their commitments and expectations IASCI and NEXUS Moldova will explore options for replacing such partners with other market leaders (as per point 8)

18. A force majeure event, or major financial or geo-political event occurs

These are issues beyond the competence of IASCI or NEXUS Moldova to either influence or mitigate. Consultations with SDC will take place to explore options based on the situation of the day.

19. Technical or legal barriers beyond those known impact information gathering and dissemination, and other activities

All NEXUS Moldova and service partner information gathering, public awareness and dissemination activities are carried out in the public domain. There is no reason to suppose that technical or legal barriers will be imposed. If such constraints are put in place NEXUS Moldova will act within the limits of the law.

20. Interest of public authorities in countries of destination to collaborate with the initiative and interested in the proposed business model is not raised

Migration is the stated number one priority of the European Commission and its Member States. The Russian Federation is equally placing more emphasis in this area. At the same time durable social enterprise models (rather than pure grant-based operations) are gaining more interest from sponsoring states in general.

Taking the above into account and in the context of its global strategy and NEXUS Moldova IASCI Vienna and NEXUS Moldova will place greater emphasis on this aspect of activities.

8. Monitoring and evaluation

M&E plan

The evidence-based focus of NEXUS Moldova depends largely on the development of systematic M&E approaches, online metrics, and client generated feedback. Monitoring the above activities and providing meaningful feedback to partners are important operational objectives, as they support both donor reporting requirements and the process of continuous improvement.

The summary of planned NEXUS M&E tools or sources is as follows:

▪ In-house NEXUS Client Relationship Management (CRM) system that includes a database of all clients, profiles, information requests/answers/referrals, service evaluations forms, clients′ feedback form, as well as service partners details (profile, products and services). Data can be disaggregated by a series of variables, including gender, residence, geographical coverage, type of migrant etc.

▪ Yandex metrics for virtual service center

▪ Facebook metrics for NEXUS Facebook page

▪ Dbase of NEXUS staff Activity Reports

▪ Trainings and consultations reports

▪ Seminar/workshops records

▪ Minutes of meetings

▪ Record of publications, flyers, brochures distributed

▪ Service partner reports

▪ Consultancy reports

▪ Written requests and answers/actions

▪ Signed partnership agreements

▪ Reports with recommendations and reports of validation exercises

▪ Plans of Action at local levels

▪ Media mentions; photo documentation

▪ NEXUS Impact Assessment Survey (2018)

▪ National Barometer of Public Opinion: November 2014 and 2018

▪ Local business registries

▪ NEXUS Market Analysis Survey: Driving Innovation in Circular Migration (2017)

A detailed framework of M&E plan is presented in the Annex.

Monitoring activities will be carried out throughout the project, by a variety of IASCI staff and participants, at differing intervals and using differing techniques. In general, ongoing evaluation of this project is done internally, using a combination of target groups feedback, statistical oversight, documentation review and interviews with main service partners.

Substantive data and information flows are therefore combined with formal reporting requirements, and the checks and balances described in the implementation structure. The total affords the project partners with unprecedented multiple levels of monitoring and follow-up, leading to a process of continuous improvement.

Result-oriented reporting system

A standard template of report will be developed measuring the progress of indicators at outcomes level. It will include a general analysis of the level of achievement of each outcome with further more detailed analysis of the progress of respective outputs, emphasizing stronger and weaker components, as well as reasons of performance. The reports will be produced at the HQ level, however specific monitoring and reporting modules will be decentralized and carried out at the service center level (i.e. progress of local action plans).

NEXUS Client Relationship Management System (CRM) and web-based metrics will be used to monitor service provision and service centers operations. M&E activities for pilot product and service testing will take account of the logic inherent in the products/service themselves as well as each service partner′s internal outcome-based impact evaluation needs and existing internal measurement tools, as necessary. In order to allow for cross-project achievement of the project impact and outcomes, the project partners and the respective service partners will negotiate monitoring and evaluation plans for each product/service, describing the methodologies to be used, analysis and reporting requirements.

The outcome level reports will be produced semi-annually with further presentation, discussion and follow-up decisions by the senior management team of the project. Later, information from these reports will be integrated in the annual progress report to be submitted to SDC.

Overall, IASCI will produce the following reports:

▪ Monthly progress summary reports at the output level

▪ Semi-annual progress reports at the outcome level

▪ Annual NEXUS intranet participation reports

▪ Annual progress reports on action plans

▪ Annual Financial Reports

All monitoring data and results will be used to guide project management decision-making as well as where possible, to support public awareness and advocacy activities, but also adjust approaches, activities and services during the period of the SDC mandate.

Information on baseline studies and responsibilities

Baseline indicators for NEXUS (2015-2018) come from previously carried out comprehensive studies in 2009/2010 and 2012/2013. These comprehensive socio-demographic surveys provide key information on migrant needs and interests, attitudes and behaviors. This information guided and continues to guide the capacity building and service development and delivery process.

In order to measure changes in key trends of migrants and their family members′ needs and interests, attitudes and behaviors, it is planned to carry out a similar comprehensive study in 2017 for NEXUS (2015-2018). This research is subject to raising additional funds.

Need for continuation of this study is based on the following key elements:

▪ It is unique for Moldova by its scale, methodology and approach used, allowing to measure precisely the number of various categories of migrants

▪ Current geopolitical and economical disturbances in CIS region may impact on Moldovan migrants (working in this region) needs and behaviors

▪ Measurement of trends will allow assessing the impact of both NEXUS activities, but also the impact of the entire Moldovan migration management and development system

▪ SDC program implementing partners may include their modules of questions to measure the impact of their SDC mandate activities

Internal/external evaluation

The project includes both internal and external evaluation components.

Internal evaluation is based on triangulation principle comprising comprehensive quantitative and qualitative impact assessment methods, collecting data from both target groups: clients and service provider partners.

The first stage of internal evaluation will be an analysis of the overall progress achieved based on regularly collected data (monthly, quarterly, annually) in relation to outputs and outcomes.

In addition to the above analysis, a separate quantitative and qualitative evaluation will be carried out. Quantitative impact assessment surveys will approach the population in covered geographical areas by NEXUS Service Centers, as well as the online community. Project partners and related stakeholders will be interviewed to provide a qualitative snapshot of the project as it enters its hand-over stage. The purpose of this evaluation component is to provide additional in-depth information to support, confirm or contradict the progress and impact of project activities, but also to catch unintended outputs and outcomes on the target groups as a result of project activities.

As part of Independent External Evaluation , a qualified assessor with relevant experience will be contracted to provide a full and independent evaluation of the project by means of industry standard procedures.

Annex B

to the Memorandum of Understanding

(MoU) signed between the

State Chancellery and Swiss Agency for

Development and Cooperation

in Chisinau on 17 may 2016

TERMS OF REFERENCE

Steering Committee for SDC supported Program

"Moldova – Making the Most of Migration"

I. General Provisions

1.1. The present ToR sets out the structure, the mode of operation and the competences of the Steering Committee (SC) for the Program "Moldova – Making the Most of Migration". The Program includes three projects, as follows: "Consolidating Moldova′s Migration and Development Institutional Framework", implemented by the International Organization for Migration (IOM); "Integrated Migration and Local Development", implemented by the United Nations Development Program (UNDP); and "Adapting and Testing the ‘NEXUS Moldova′ Integrated Service Provider Model as a Durable Social Enterprise", implemented by International Agency for Source Country Information (IASCI).

1.2. The overall goal of the Program is to strengthen the positive impact of migration on socio-economic development of the country through an improved national and local institutional framework, private sector involvement and enhanced engagement of the diaspora. Program interventions are designed to contribute to improving Moldova′s migration and development institutional and policy framework, encouraging circular migration, return and reintegration schemes, incorporating migrant-specific issues in local development plans, and attracting the private sector to develop and test the market for various ‘migrant-centric′ products and services.

1.3. The Program aims at achieving the following outcomes:

• Women and men affected directly and indirectly by migration benefit from formal and comprehensive services and actively engage in the development of their home country and communities.

• National and local public authorities implement adequate migration policies, and create an enabling environment for the productive involvement of Moldovan migrants in their homeland development.

• Private sector partners at local, national and international levels take innovative action to develop and test products, services and investment channels, relevant for migrants and their families.

1.4. The SC is established in accordance with the Memorandum of Understanding (MoU) signed between the State Chancellery of the Republic of Moldova, representing the Government of the Republic of Moldova, and Swiss Agency for Development and Cooperation (SDC), representing the Government of the Swiss Confederation and based on the common agreements between SDC and the implementing partners. The SC is liable within the framework set up in the Agreement signed between the Government of Moldova and the Government of the Swiss Confederation concerning Humanitarian Assistance and Technical Cooperation dated 20 September 2001. The present ToRs is an annex to the MoU signed between State Chancellery and SDC in Chisinau on 17 may 2016 and constitutes an integral part of it.

II. Functions and Role of the Steering Committee

2.1. The Steering Committee performs its authority strictly for the Program duration and provides overall guidance on its implementation.

2.2. The primary function of the SC is to harmonize views and approaches in order to enhance the sustainability of results and the overall impact of the Program. Its purpose is also to ensure good coordination and a better synchronization of the common activities through regular exchange of information among key projects implementing partners, SDC, the State Chancellery and other relevant stakeholders.

2.3. The Role of the SC is to:

- supervise the overall implementation of the Program;

- ensure the synergies between the three projects included in the Program, the quality and timeliness of the projects` deliverables, and the implementation in compliance with the signed MoU, governmental policies and national legislation;

- review the progress in the implementation and provide regular feedback to implementing partners;

- decide on necessary adjustments and corrective actions, in order to ensure accountability, quality and impact of current and future interventions;

- validate the narrative and fund utilization reports prepared by the implementing agencies;

- advocate with relevant stakeholders for continuous improvements of policy, legal, regulatory and institutional frameworks in migration and development (M&D).

- facilitate cooperation between relevant partners and stakeholders and ensure continuous and effective communication and coordination between projects partners and beneficiaries;

- facilitate the cooperation between the projects and relevant governmental agencies and local authorities;

- reconcile differences in opinions and approaches, and agree on common solutions;

- check the adherence of implemented activities to standards of good practices;

- address any issues that have major implications for the projects, e.g. changes in the country`s context or relevant legislation etc.

III. The Composition of the Steering Committee

and the Responsibilities of the Members

3.1. The SC is composed of representatives of member-institutions:

- State Chancellery (General Secretary of the Government and the Head of the Bureau for relations with diaspora);

- Ministry of Labour, Social Protection and Family (Deputy Minister in charge of employment and reintegration, Head of Migration and Demographic Policies Directorate and the Head of the National Employment Agency);

- SDC / SCO-M (Director of Cooperation or Deputy Director of Cooperation and NPO M&D).

3.2. Representatives of member-institutions shall attend all meetings of the SC and prepare themselves based on the provided documentation.

3.3. In case of illness of an assigned representative, long trips out of the country or other similar circumstances, the institutional member shall delegate another person to attend the meeting of the SC.

3.4. Representatives of other organizations / agencies relevant for the projects can be invited to the SC meetings to share information and participate in the discussions, whenever necessary.

3.5. The SC is chaired by the General Secretary of the Government.

3.6. The implementing partners (IOM, UNDP, and IASCI) shall ensure the secretarial support of the SC on a rotating basis by preparing the agenda and all necessary information and materials, inviting the participants (on behalf of the State Chancellery), preparing minutes and providing other logistical support as requested (i.e. ensuring the availability of necessary equipment, etc.).

IV. Mode of Operation

4.1. The SC meets once every six months. The meetings are called by the State Chancellery (with the logistical support of the implementing partners). Additional (ad-hoc) meetings may be called at the request of any member of the SC.

4.2. The SC meetings can take place only if both the State Chancellery and SDC are represented by at least one representative each.

4.3. The venue of the SC meetings is the premises of the State Chancellery. In some cases, as an exception, the Head of SC could propose another location, which meets all necessary requirements for such a purpose. The SC meetings shall be limited to 3 hours, unless otherwise agreed.

4.4. Decisions are taken by consensus and reflected in the minutes.

4.5. The members of the SC shall be consulted on the tentative date and on the discussion items to be included in the agenda of the meetings.

4.6. The agenda shall be drafted by the implementing partners and submitted to the State Chancellery and SDC for comments and approval at least three weeks prior to the date of the SC meeting.

4.7. The State Chancellery shall give the final approval for the date of the meeting and the agenda at least one week before the meeting by issuing an official indication.

4.8. After the official approval of date and agenda by the State Chancellery, one of the projects` managers (by mutual agreement between them) shall without delay inform all participants (members and invited participants) and distribute the copy of the official indication and the agenda with all necessary papers attached.

4.9. The Agenda shall include the following information:

- Date and venue;

- List of participants;

- Objectives of the meeting;

- Discussion topics.

4.10. The attached documentation shall include:

- The minutes of previous meeting (copy);

- Information / presentations on the discussion items;

- Narrative and fund utilization reports per project;

- Next action plans per project;

- Other relevant materials.

4.11. The agenda and the attached documentation shall be in Romanian. Translation into English shall be made only if required.

4.12. The implementing partner(s) responsible for the secretarial support shall ensure that the minutes of the meeting are prepared and include the following:

- data and venue;

- participants (present, absent);

- objectives of the meeting and discussion items that were included in the agenda;

- summary of the discussions and proposals made during the meeting;

- decisions taken by the SC;

- signatures.

4.13. The draft minutes (in Romanian and English) shall be submitted to all members for review and feedback within two weeks after the meeting. They shall have one week to comment on the draft minutes.

4.14. The final version of the minutes shall be signed by the State Chancellery (General Secretary of the Government) and SDC (Director of Cooperation or Deputy Director of Cooperation) – two copies in Romanian and two copies in English. The signed originals shall be kept by the State Chancellery and SDC, while IOM, UNDP and IASCI shall receive copies.

4.15. By agreement of the SC, out-of-session decisions shall be deemed acceptable, and shall be done through an exchange of letters/e-mail messages. All out-of-session decisions shall also be recorded in the minutes of the next SC meeting.