Memorandum de Înţelegere din 17.10.2014 între Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare cu privire la Proiectul "Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Republica Moldova"

ACORD BILATERAL

MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE

între Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova şi Agenţia Elveţiană pentru

Dezvoltare şi Cooperare cu privire la Proiectul “Suport pentru reforma

serviciilor de sănătate mintală în Republica Moldova”,

Prima fază: 01.08.2014 – 31.07.2018

din  17.10.2014

 (în vigoare 17.10.2014) 

Monitorul Oficial nr.325-332 art.1508 din 31.10.2014

* * *

_____________________________

Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, care reprezintă Guvernul Republicii Moldova şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, acţionând prin Biroul de Cooperare al Elveţei/Reprezentanţa Ambasadei Confederaţiei Elveţiene în Moldova, care reprezintă Guvernul Confederaţiei Elveţiene, dornice de a menţine o cooperare eficientă în domeniul Sănătăţii Mintale în Republica Moldova, au convenit următoarele:

Preambul

Respectarea principiilor democratice şi a drepturilor fundamentale ale omului – în special, conform prevederilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului – inspiră politicile interne şi externe ale celor două Părţi şi constituie un element esenţial de aceiaşi importanţă cu obiectivele prezentului Memorandum de Înţelegere.

Prezentul Memorandum este bazat pe Acordul între Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Confederaţiei Elveţiene cu privire la Asistenţa Umanitară şi Cooperarea Tehnică din 20 septembrie 2001 şi în conformitate cu Articolul 7, punctul 7.1. al acestuia stipulează prevederile tehnice detaliate cu referire la implementarea Proiectului “Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Republica Moldova”, faza întîi.

Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova (MS) şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) vor fi împuternicite să îşi reprezinte Guvernele în vederea implementării acestui Memorandum.

Articolul 1

Obiectivul

Scopul principal al prezentului Memorandum este de a asigura condiţii adecvate pentru implementarea cu succes a primei faze al Proiectului “Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Republica Moldova”, în perioada cuprinsă între 01.08.2014 şi 31.07.2018.

Obiectivul general al Proiectului este de a contribui la îmbunătăţirea bunăstării utilizatorilor de servicii de sănătate mintală prin acces la servicii funcţionale de sănătate mintală la nivel de comunitate.

Proiectul are drept scop obţinerea următoarelor rezultate:

a) Bărbaţii si femeile cu probleme de sănătate mintală din 4 raioane au acces echitabil la servicii funcţionale, durabile şi integrate de sănătate mintală la nivel de comunitate (servicii în cadrul asistenţei medicale primare, îngrijiri comunitare, servicii spitaliceşti pentru condiţii psihice acute în spitalele raionale), conform necesităţilor:

b) Factorii de decizie şi persoanele responsabile pentru elaborarea politicilor la nivel naţional din sectoarele relevante, cât şi actorii-cheie locali (autorităţile locale, managerii instituţiilor) din cele 4 raioane ale proiectului, implementează în strânsă cooperare atât îngrijirea integrată a persoanelor cu probleme de sănătate mintală, cât şi un nou model de îngrijire în comunitate;

c) Factorii de decizie şi persoanele responsabile pentru elaborarea politicilor la nivel naţional, cât şi actorii relevanţi la nivel local din cele 4 raioane ale proiectului (autorităţile locale, managerii şi profesioniştii, precum şi membrii comunităţii) sprijină serviciile de sănătate mintală oferite la nivel de comunitate şi creează un mediu propice pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală şi îngrijitorii lor, în vederea exercitării drepturilor acestora.

Agenţia de Implementare a Proiectului (AI) este Institutul Trimbos din Olanda, care conduce consorţiul format din Trimbos si trei parteneri (Institutul de Cercetării în domeniul Serviciilor de Sănătate “NIVEL” din Olanda; Serviciul de Îngrijiri Psihiatrice de Ambulatoriu din Luzern şi Liga Română pentru Sănătate Mintală). Consorţiul a fost selectat în urma unui tender internaţional. Pentru implementarea proiectului, Institutul Trimbos va institui o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP) cu statut de ONG, cu sediul în Moldova. Prezenta fază acoperă o perioadă de 4 ani şi urmează a fi implementată în conformitate cu documentul de proiect (anexa A).

Articolul 2

Contribuţia Părţii Elveţiene

Pentru implementarea Proiectului, Guvernul Confederaţiei Elveţiene, prin intermediul SDC, va pune la dispoziţie următoarele contribuţii:

a) Programe de instruire adecvate pentru personalul medical, precum şi activităţi de informare, educare şi comunicare pentru familii şi comunităţi din toate raionalele;

b) Servicii furnizate de experţi/consultanţi internaţionali şi locali;

c) Implementarea Proiectului, inclusiv fonduri administrate şi costuri operaţionale.

SDC contribuie la implementarea Proiectului cu o sumă totală de 5′850′000.00 CHF şi va încheia un contract de mandat cu AI, în conformitate cu regulamentele SDC.

Debursarea contribuţiilor elveţiene se face în conformitate cu progresul Proiectului, cheltuielile suportate şi cerinţele reale.

Articolul 3

Contribuţia Părţii Moldoveneşti

Guvernul Republicii Moldova, prin intermediul MS, va întreprinde următoarele acţiuni:

a) Conduce întregul proces de reformare şi facilitează dialogul politic cu partenerii naţionali şi locali, în scopul de a evita incoerenţe şi duplicări în dezvoltarea unui sistem receptiv şi eficient de sănătate mintală;

b) Dezvoltă cadrul legislativ şi normativ pentru asigurarea finanţării adecvate şi funcţionarea durabilă a serviciilor de sănătate mintală în cele 4 raioane ale proiectului;

c) Întreprinde măsurile necesare pentru identificarea spaţiilor adecvate şi garantează funcţionarea centrelor comunitare de sănătate mintală în cele 4 raioane pilot, inclusiv renovarea de bază, întreţinerea şi reparaţiile ulterioare necesare;

d) Asigură dialogul cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei în vederea facilitării oferirii suportului necesar administraţiilor locale în implementarea în 4 raioane pilot a Tratamentului integrat Flexibil şi Asertiv în Comunitate (FACT = Flexible Assertive Community Treatment);

e) Oferă suport administrativ şi financiar (transport) prin intermediul instituţiilor din cadrul sistemului de sănătate, în vederea participării la programele de educaţie medicală continuă atât a doctorilor şi asistenţilor medicali din cadrul Proiectului, precum şi a altor categorii de personal medical, implicate în asistenţa medicală de sănătate mintală;

f) Convoacă şi coordonează şedinţele Consiliului Coordonator menit să gestioneze Proiectul la cel mai înalt nivel şi să supravegheze realizarea corectă a Proiectului, în conformitate cu Termenii de Referinţă, care sunt o parte a prezentului Memorandum de Înţelegere;

g) Oferă suport pentru facilitarea obţinerii vizelor necesare şi a permisiunilor de şedere pe termen scurt şi lung pentru experţii care activează în cadrul prezentului Proiect;

h) Asigură scutirea de plata taxelor, taxelor vamale, impozitelor şi altor plăţi obligatorii pentru tot echipamentul, serviciile, vehiculele şi materialele finanţate în baza grantului, aşa cum este prevăzut în articolul 4.2 al Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene cu privire la Asistenţa Umanitară şi Cooperarea Tehnică, la care se face referire în Preambulul prezentului Memorandum.

Articolul 4

Condiţiile pentru suspendarea contribuţiei Elveţiene

În cazul în care obligaţiile Guvernului Republicii Moldova, stipulate în Articolul 3, nu sunt îndeplinite în termenele stabilite, Guvernul Confederaţiei Elveţiene are dreptul de a suspenda Proiectul şi activitatea consultanţilor cu efect imediat. În acest caz, Guvernul Confederaţiei Elveţiene are dreptul de a rezilia prezentul Memorandum prin furnizarea unui preaviz de o lună sau orice altă dată, pe care Guvernul Confederaţiei Elveţiene o consideră ca fiind potrivită (cu referinţă, de asemenea, la articolul 10).

Articolul 5

Clauza anticorupţie

În cadrul acestui Memorandum, Părţile au un interes comun în combaterea corupţiei, care periclitează buna guvernare şi utilizarea corectă a resurselor necesare pentru dezvoltare, şi, în plus, pune în pericol concurenţa loială şi deschisă, bazată pe preţ şi calitate. Părţile nu vor propune niciodată direct sau indirect beneficii de orice natură şi nu vor accepta astfel de propuneri. Ele declară că orice ofertă, cadou, plată, remunerare sau beneficiu de orice fel şi considerate drept un act ilegal sau practici corupte nu a fost şi nici nu se va face, direct sau indirect, oricui în vederea atribuirii sau executării prezentului acord.

Orice comportament corupt sau ilegal înseamnă o încălcare a prezentului Memorandum şi justifică încetarea acestuia, precum şi/sau recurgerea la măsuri corective suplimentare în conformitate cu legislaţia aplicabilă.

Articolul 6

Achiziţionarea bunurilor şi serviciilor

Achiziţionarea de bunuri şi servicii finanţate din contribuţia elveţiană se va realiza de către AI în conformitate cu procedurile internaţionale de achiziţie şi regulile SDC. În acest sens, AI va lansa licitaţia internaţională, va organiza toate procedurile de licitaţie şi va achita plăţile direct companiilor câştigătoare. Lista bunurilor va fi coordonată cu Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale şi aprobată de Consiliul Coordonator până la lansarea tenderului internaţional. Bunurile achiziţionate vor fi livrate direct la instituţiile beneficiare, în conformitate cu contractele semnate şi normele internaţionale respective.

Pe durata Proiectului, bunurile/echipamentele furnizate prin contribuţia financiară a SDC, pentru a fi utilizate în cadrul Proiectului, rămân la dispoziţia nerestricţionata a Proiectului şi nu vor fi deturnate de la instituţiile beneficiare fără acordul prealabil, în formă scrisă, al SDC şi AI.

Instituţiile beneficiare vor asigura inventarierea corespunzătoare a bunurilor/echipamentului respectiv. Inventarierea va fi actualizată trimestrial, cu indicarea stării tehnice, a persoanei responsabile şi a locaţiei fiecărui obiect în parte.

În cazul în care, din orice motiv, Proiectul ar trebui să fie întrerupt, utilizarea bunurilor furnizate din contribuţia Elveţiei va fi decisă în forma scrisă de către ambele Părţi.

La sfârşitul Proiectului, ambele Părţi vor conveni în formă scrisă dreptul de proprietate şi de utilizare a bunurilor livrate în timpul Proiectului, dar care încă nu sunt predate.

Articolul 7

Raportarea şi alte proceduri de implementare

Părţile vor organiza regulat şedinţe ale Consiliului Coordonator (de două ori pe an), pentru a monitoriza şi evalua implementarea Proiectului, precum şi eficienţa, eficacitatea şi impactul asistenţei oferite. La finele fazei Proiectului se va organiza Şedinţa de evaluare finală a Proiectului, la care se vor examina şi aprecia rezultatele implementării proiectului.

MS va coopera şi va contribui la facilitarea desfăşurării activităţilor SDC cu privire la audit, monitorizare şi evaluare a impactului Proiectului. Costurile acestor activităţi vor fi acoperite din contribuţia Părţii Elveţiene.

MS va oferi SDC informaţia necesară pentru implementarea Proiectului, pe care SDC are dreptul rezonabil să o solicite, şi să faciliteze vizitele în teritoriu şi inspecţia de către reprezentanţii elveţieni a Proiectului, a proprietăţilor, bunurilor, registrelor şi a documentaţiei.

Independent de procedurile de raportare convenite, Părţile trebuie să se informeze reciproc şi prompt asupra oricărei situaţii apărute, care ar putea duce la imposibilitatea realizării Proiectul în modul convenit de către Părţi.

Articolul 8

Distribuirea acestui Memorandum de Înţelegere

Părţile se obligă să distribuie copiile prezentului Memorandum tuturor autorităţilor şi altor instituţii implicate în Proiectul de cooperare, sau celor care necesită informaţia despre conţinutul acestuia.

Articolul 9

Anexe

Documentul de Proiect (anexa A) şi Termenii de referinţă pentru Consiliul Coordonator al Proiectului “Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Republica Moldova”, (anexa B) formează parte integrantă a prezentului Memorandum.

Articolul 10

Clauze finale

Acest Memorandum intră în vigoare la data semnării şi va rămâne valabil până când ambele Părţi vor îndeplini toate obligaţiile stipulate în prezentul Memorandum, cu excepţia cazului denunţării înaintea termenului, printr-o notificare scrisă în acest scop de către oricare dintre Pârti cu o lună înainte.

Valabilitatea prezentului Memorandum, precum şi a Contractului de mandat cu AI, între 1 iunie 2017 şi 31 iulie 2018 va depinde de reînnoirea sau extinderea de către Parlamentul Confederaţiei Elveţiene a perioadei de valabilitate a Legii federale din 24 martie 2006 privind cooperarea cu statele din Europa de Est şi CSI şi de aprobarea creditelor corespunzătoare. În cazul în care aceste condiţii nu sunt îndeplinite, Memorandumul în cauză va fi denunţat şi Contractul de mandat cu AI va fi reziliat la 31 mai 2017, caz în care Părţile nu vor mai avea alte obligaţii, decât cele de raportare financiară şi operaţională. SDC nu va purta răspundere pentru posibilele pierderi sau daune parvenite după denunţarea prezentului Memorandum sau drept urmare a denunţării acestuia.

Prezentul Memorandum poate fi modificat printr-un schimb de scrisori la solicitarea uneia din Părţi. Modificările vor intra în vigoare în conformitate cu prevederile prezentului Articol.

Disputele cu privire la interpretarea sau aplicarea dispoziţiilor prezentului Memorandum se vor soluţiona prin negocieri diplomatice între Părţi.

Prezentul Memorandum este perfectat în două exemplare originale, fiecare în limbile română şi engleză. În cazul apariţiei divergenţelor de interpretare, textul în limba engleză va fi de referinţă.

Document de proiect: Reforma serviciilor de sănătate mintală în Republica Moldova

1. CONTEXT

Cele mai recente date disponibile arată că tulburările neuropsihiatrice reprezintă principala cauză a speranţei de viaţă corectate pentru persoanele cu disabilităţi (Disability-Adjusted Life Years (DALY)) în rândul bărbaţilor din Republica Moldova, cu o pondere de 20,1% din totalul valorilor DALY, şi a doua cea mai mare cauza a valorii DALY în rândul femeilor din Republica Moldova, cu o pondere de 19,1% din toate valorile DALY. Aceste rate sunt puţin mai mari decât media europeană (17). Ratele sinuciderilor rămân ridicate în Republica Moldova, chiar peste media europeană, deşi mai mici decât în alte ţări din fosta Uniune Sovietică. În pofida scăderii ratei sinuciderilor în rândul bărbaţilor începănd cu anul 2000, cele mai recente date disponibile arată că cei care sunt în continuare în special vulnerabili sunt bărbaţii din Republica Moldova: aproape de cinci ori mai mulţi bărbaţi decât femei se sinucid anual (26,8 faţă de 5,4 la 100 000 populaţie).

Această sarcină considerabilă a bolii cere un răspuns adecvat din partea autorităţilor în domeniul sănătăţii. La fel ca majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, Republica Moldova a adoptat legislaţia privind sănătatea mintală şi a elaborat o strategie naţională în domeniul sănătăţii mintale şi, mai recent, cu sprijinul Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare în Moldova (SDC), un plan pentru implementarea acestei strategii. În ultimii ani, Ministerul Sănătăţii a demonstrat un angajament clar de a reforma serviciile de sănătate mintală. Cu toate acestea, în lipsa unei finanţări corespunzătoare, progresele înregistrate în realizarea priorităţilor de reformă pot fi urmărite în principal în cadrul proiectelor care au beneficiat de sprijinul de specialitate şi de sprijinul financiar din partea partenerilor internaţionali, şi anume, la crearea centrelor de sănătate mintală pilot şi la promovarea drepturilor pacienţilor.

În Republica Moldova, îngrijirile în domeniul sănătăţii mintale rămân în mare parte instituţionalizate, spitalele de psihiatrie fiind principalii prestatori de servicii, deoarece 64% dintre pacienţi sunt internaţi în spitale pe o perioadă mai mare de un an, iar majoritatea rămân aici pe un termen de până la cinci ani. Deşi factorii de decizie în domeniul sănătăţii au înregistrat progrese notabile în crearea temeliei cadrului juridic pentru transferul îngrijirilor din spitale în comunitate, în ultimii 8 ani au fost realizate schimbări sistematice limitate în ceea ce priveşte trecerea la un sistem comunitar al sănătăţii mintale, acţiuni mult mai concentrate fiind necesare în acest sens. Acest lucru a fost atribuit în mare măsură faptului că întreaga reformă a serviciilor a depăşit capacitatea sistemului actual al sănătăţii mintale din Republica Moldova. Mai mult decât atât, o dilemă inerentă pentru Republica Moldova o reprezintă presiunea din partea donatorilor internaţionali de a închide spitalele psihiatrice şi infrastructura încă limitată pentru a transfera utilizatorii serviciilor mai aproape de casă şi pentru a le oferi îngrijiri la nivel de comunitate - subliniind imperativul de a sprijini partenerii locali în consolidarea şi dezvoltarea în continuare a serviciilor comunitare de sănătate mintală. O altă provocare cu implicaţii care este în afara sferei îngrijirilor în domeniul sănătăţii mintale este faptul că, dupa ani de valori impuse de guvern, coeziunea socială în mare parte a dispărut în multe dintre fostele ţări sovietice. Conceptul de comunitate, care este o piatră de temelie în serviciile moderne de sănătate mintală, este în cel mai bun caz şubred, dacă nu disparut, în Republica Moldova, la fel ca în multe alte ţări care au cunoscut decenii de dictatură, fiind afectate de neîncrederea generalizată în rândul populaţiei care a influenţat negativ toate aspectele vieţei sociale. Suplimentar, mulţi oameni au pierdut sentimentul de apartenenţă şi de comunitate ca urmare a deportărilor şi mişcărilor masive de populaţie, fapt care a remodelat structura comunităţilor mici şi mari. Traiectoria îngrijirilor în societăţile postsovietice este foarte diferită de cea din ţările occidentale, unde îngrijirile comunitare moderne în domeniul sănătăţii mintale s-au dezvoltat în primul rând şi au înflorit în ultimele decenii. Reformele serviciilor de sănătate mintală în Republica Moldova va trebui să ţină cont de aceste diferenţe şi să transpună conceptele culturale de bază, precum îngrijirile comunitare în domeniul sănătăţii mintale, cu recunoaşterea modelelor de socializare şi de creare a reţelelor.

Chiar dacă politicile naţionale ale Republicii Moldova sunt progresive, implementarea acestora s-a dovedit a fi dificilă, în special, priorităţile reformei: dezvoltarea serviciilor comunitare de sănătate mintală, dezinstituţionalizarea şi reabilitarea psihosocială. Evaluările independente ale sistemului de sănătate mintală şi proiectelor din Republica Moldova au arătat că extinderea îngrijirilor comunitare încă trebuie să aibă loc, iar accesibilitatea acestora este slabă, în special, pentru populaţiile vulnerabile. Mai mult decât atât, există un decalaj de calitate în ceea ce priveşte oferirea îngrijirilor de înaltă calitate, care este monitorizat şi îmbunătăţit în mod regulat. Această nevoie nesatisfacută serveşte drept oportunitate de a îmbunătăţi în continuare mecanismele de guvernanţă ale sistemului de sănătate mintală în Republica Moldova pentru trecerea la un sistem comunitar.

Acest proiect se bazează pe eforturile de realizare a acţiunilor prioritare ale Ministerului Sănătăţii privind implementarea Strategiei Naţionale a Serviciilor de Sănătate Mintală la nivel de comunitate (2012-2021), a Programului Naţional de Sănătate Mintală (2012-2016) şi a Planului de acţiuni pentru implementarea strategiei şi a programului. Includerea de către proiect a incluziunii persoanelor cu probleme de sănătate mintală şi a îngrijitorilor în procesul de creare, evaluare şi monitorizare a serviciilor de sănătate mintală şi accentul pe îngrijirile în domeniul sănătăţii mintale oferite la nivel de comunitate sunt în conformitate cu articolele din Convenţia Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile persoanelor cu disabilităţi (UNCRPD), ratificată de Republica Moldova în 2010. Mai mult decât atât, se urmăreşte identificarea şi sporirea oportunităţilor pentru a trece la un sistem comunitar al sănătăţii mintale în conformitate cu măsurile din Planul European de Acţiuni în domeniul Sănătăţii Mintale (2013), în special, în domenii precum dezvoltarea serviciilor comunitare de sănătate mintală, implicarea utilizatorilor de servicii şi promovarea cooperării intersectoriale.

2. Rezultate şi lecţii însuşite

Aceasta este etapa de implementare 1 a proiectului şi, prin urmare, principalele rezultate obţinute vor fi raportate pe parcursul acestei etape. Fondurile alocate până în prezent au fost destinate etapei de pregătire pentru etapa de implementare 1 a proiectului.

3. Obiective

Obiectivul general al etapei de implementare 1 a proiectului este iniţierea reformei sistemului sănătăţii mintale la nivel naţional însoţită de un cadru juridic şi de reglementare revizuite şi de mecanisme financiare, şi consolidarea modelului de servicii comunitare de sănătate mintală, prin dezvoltarea, testarea şi introducerea acestui model în 4 raioane. Impactul general preconizat al acestei intervenţii (după etapa de implementare 1) îmbunătăţirea bunăstării utilizatorilor serviciilor de sănătate mintală (bărbaţi şi femei), prin asigurarea accesului la servicii comunitare de sănătate mintală eficiente, mai aproape de casă.

Pentru a atinge obiectivul etapei de implementare 1, vor fi evaluate trei rezultate principale: accesul la servicii comunitare (asistenţă medicală primară, îngrijiri comunitare, servicii spitaliceşti de sanătăte mintală pentru cazuri acute în spitalele raionale), cooperarea intersectorială pentru a facilita îngrijirile integrate şi sprijini introducerea noului model de îngrijiri comunitare, şi promovarea şi creşterea gradului de conştientizare.

Pentru Rezultatul 1:Bărbaţii si femeile cu probleme de sănătate mintală din 4 raioane au acces echitabil la servicii funcţionale, durabile şi integrate de sănătate mintală la nivel de comunitate (servicii în cadrul asistenţei medicale primare, îngrijiri comunitare, servicii spitaliceşti pentru condiţii psihice acute în spitalele raionale), conform necesităţilor, proiectul va obţine următoarele rezultate (produse):

• Legislaţia în vigoare şi cadrul de reglementare în domeniul sănătăţii mintale revizuite pentru a permite funcţionarea şi autorizarea accesului la serviciile comunitare de sănătate mintală.

• Mecanisme financiare revizuite pentru a asigura funcţionarea durabilă a modelului comunitar de servicii de sănătate mintală.

• Curriculumul pentru instruirea iniţială şi instruirea continuă pentru cadrele medicale (medici şi asistente medicale) şi nemedicale (psihologi clinici şi asistenţi sociali), care activează în domeniul sănătăţii mintale, revizuite şi/sau elaborate pentru a fi în conformitate cu noul model de îngrijire.

• Capacităţile şi competenţele specialiştilor din domeniul sănătăţii de a oferi îngrijiri bazate pe dovezi în domeniul sănătăţii mintale, în cele 4 raioane ale proiectului şi la nivel naţional, îmbunătăţite.

• Servicii comunitare de sănătate mintală funcţionale, în 4 raioane, care leagă asistenţa primară (practicile de familie), secundară (centrele comunitare de sănătate mintală şi spitalele regionale (generale) şi terţiară (spitalele de psihiatrie).

• Sistemul de management al calităţii pentru serviciile de sănătate mintală dezvoltat şi testat în cele 4 raioane ale proiectului.

Următoarele rezultate vor contribui la obţinerea Rezultatului 2: Factorii de decizie şi persoanele responsabile pentru elaborarea politicilor la nivel naţional din sectoarele relevante, cât şi actorii-cheie locali (autorităţile locale, managerii instituţiilor) din cele 4 raioane ale proiectului, implementează în strânsă cooperare atât îngrijirea integrată a persoanelor cu probleme de sănătate mintală, cât şi un nou model de îngrijire în comunitate.

• Mecanisme de cooperare intersectorială pentru serviciile comunitare de sănătate mintală elaborate şi implementate în 4 raioane.

• Specialiştii din sectorul sănătăţii şi al protecţiei sociale, din 4 raioane, şi-au dezvoltat capacităţi de a lucra împreună în cadrul unei echipe multidisciplinare comune, care prestează servicii legate de îngrijirile în domeniul sănătăţii mintale.

În cele din urmă, următoarele rezultate vor contribui la atingerea Rezultatului 3: Factorii de decizie şi persoanele responsabile pentru elaborarea politicilor la nivel naţional, cât şi actorii relevanţi la nivel local din cele 4 raioane ale proiectului (autorităţile locale, managerii şi profesioniştii, precum şi membrii comunităţii) sprijină serviciile de sănătate mintală oferite la nivel de comunitate şi creează un mediu propice pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală şi îngrijitorii lor, în vederea exercitării drepturilor acestora.

• Părţile interesate relevante, la nivel naţional şi local (factorii de luare a deciziilor şi de elaborare a politicilor, directori de instituţii şi specialişti) sunt informate cu privire la bunele practici comunitare de îngrijire din alte ţări, înţeleg componentele îngrijirilor şi sunt abilitate să joace rolul de facilitator în introducerea noului model de îngrijire în Republica Moldova.

• Strategia de comunicare şi planul de acţiuni privind reducerea stigmatizării şi a discriminării legate de tulburările mintale şi promovarea SCSM, elaborate şi aprobate.

• Instrumente elaborate pentru a le oferi utilizatorilor de servicii şi îngrijitorilor informaţii adecvate, specifice genului, într-un format accesibil, despre drepturile, standardele de îngrijire şi opţiunile de tratament în instituţiile comunitare, în 4 raioane.

• Părţile interesate, la nivel naţional şi local, folosesc diferite mijloace pentru a pleda pentru drepturile persoanelor cu probleme de sănătate mintală în 4 raioane cu scopul de a spori gradul de conştientizare şi acceptare a acestora de către comunitate.

Produsele menţionate mai sus vor contribui, împreună, la realizarea celor trei rezultate principale ale proiectului pentru reformarea serviciilor de sănătate mintală în Republica Moldova. Fiecare dintre rezultate şi produse are un şir de activităţi definite, care constituie strategia de intervenţie.

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI

Pentru rezultatul 1: Bărbaţii si femeile cu probleme de sănătate mintală din 4 raioane au acces echitabil la servicii funcţionale, durabile şi integrate de sănătate mintală la nivel de comunitate (servicii în cadrul asistenţei medicale primare, îngrijiri comunitare, servicii spitaliceşti pentru condiţii psihice acute în spitalele raionale), conform necesităţilor.

1. Revizuirea legislaţiei în vigoare şi a cadrului de reglementare privind sănătatea mintală pentru a permite funcţionarea şi autorizarea accesului la servicii comunitare de sănătate mintală.

2. Elaborarea a 3 protocoale clinice naţionale şi actualizarea a altor 2 protocoale clinice pentru fiecare nivel de îngrijire (primar, secundar şi terţiar).

3. Evaluarea mecanismelor financiare actuale pentru îngrijiri în domeniul sănătăţii mintale, subliniind factorii-piedică/stimulentele cu efecte negative, modalităţile fragmentate şi ineficiente de lucru, şi oportunităţi de introducere a noului model de îngrijire.

4. Acordarea asistenţei de specialitate pentru identificarea mecanismelor financiare durabile, care ar permite buna funcţionare a serviciilor comunitare de sănătate mintală în cele 4 raioane.

5. Revizuirea legislaţiei şi a cadrului de reglementare privind finanţarea sănătăţii care sunt relevante pentru sănătatea mintală.

6. Evaluarea necesităţilor legate de instruiri şi învăţământul continuu pentru toţi specialiştii care fac parte din grupurile medicale profesionale şi din grupurile nemedicale, care lucrează în domeniul sănătăţii mintale (psihologi clinici şi asistenţi sociali).

7. Elaborarea curriculei pentru universităţi şi colegii pentru instruirea de noi specialişti în medicină, asistenţă medicală primară, psihiatrie, psihologie, asistenţă socială, nursing.

8. Elaborarea modelelor pentru instruirea continuă a personalului multidisciplinar care lucrează cu persoane cu probleme de sănătate mintală, la fiecare nivel de îngrijire.

9. Organizarea atelierelor de instruire pentru formarea formatorilor cu experienţă în asistenţa primară şi servicii specializate de sănătate mintală.

10. Organizarea atelierelor de instruire pentru personalul care lucrează în prezent în asistenţa medicală primară, servicii comunitare de sănătate mintală, spitale raionale generale şi spitale de psihiatrie din ţară.

11. Sprijin practic pentru organizarea prestării serviciilor în centrele comunitare de sănătate mintală, unităţile de psihiatrie pentru cazuri acute din spitalele raionale şi în spitale de psihiatrie pe baza modelului de îngrijire FACT, în 4 raioane.

12. Acordarea asistenţei, în funcţie de necesităţi, pentru identificarea unor spaţii adecvate şi renovarea lor de bază pentru a asigura buna funcţionare a CCSM, în 4 raioane.

13. Sprijin specializat pentru specialiştii din 4 raioane pentru crearea sistemului de supraveghere la diferite niveluri de îngrijire şi coordonarea activităţilor de îngrijire.

14. Facilitarea creării unei reţele de personal de nivel mediu şi superior în sănătatea mintală cu responsabilităţi de supraveghere a personalului şi organizare a reuniunilor anuale ale acestora.

15. Crearea unui sistem informaţional pentru a asigura un bun schimb de informaţii şi comunicarea între diferite niveluri de îngrijire în 4 raioane.

16. Dezvoltarea şi introducerea unui sistem de management al calităţii în 4 raioane.

17. Efectuarea anchetelor pentru a evalua nivelul de satisfacţie al utilizatorilor de servicii.

Pentru rezultatul 2: Factorii de decizie şi persoanele responsabile pentru elaborarea politicilor la nivel naţional din sectoarele relevante, cât şi actorii-cheie locali (autorităţile locale, managerii instituţiilor) din cele 4 raioane ale proiectului, implementează în strânsă cooperare atât îngrijirea integrată a persoanelor cu probleme de sănătate mintală, cât şi un nou model de îngrijire în comunitate.

18. Asistenţă de specialitate la elaborarea cadrului juridic privind parteneriatele intersectoriale în sectorul sănătăţii şi al protecţiei sociale.

19. Asistenţă de specialitate practică la crearea parteneriatelor intersectoriale, la nivel local, în 4 raioane.

20. Evaluarea resurselor disponibile şi opţiunilor pentru utilizarea în comun a acestora în sectorul sănătăţii şi al protecţiei sociale, la nivel local, în 4 raioane.

21. Organizarea atelierelor de instruire comune pentru specialiştii din domeniul sănătăţii mintale şi al asistenţei sociale în baza modelelor intersectoriale de lucru.

Pentru rezultatul 3. Factorii de decizie şi persoanele responsabile pentru elaborarea politicilor la nivel naţional, cât şi actorii relevanţi la nivel local din cele 4 raioane ale proiectului (autorităţile locale, managerii şi profesioniştii, precum şi membrii comunităţii) sprijină serviciile de sănătate mintală oferite la nivel de comunitate şi creează un mediu propice pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală şi îngrijitorii lor, în vederea exercitării drepturilor acestora.

22. Organizarea vizitelor de studiu pentru factorii de decizie din Republica Moldova cu scopul de a acumula cunoştinţe şi de a se familiariza cu modelul de îngrijire care va fi promovat în cadrul acestui proiect.

23. Elaborarea instrumentelor pentru a le permite factorilor de decizie, la nivel local, să se implice în activităţi de susţinere a introducerii noului model de îngrijire.

24. Crearea unui grup de lucru pentru elaborarea strategiei de comunicare şi a planului de acţiuni.

25. Coordonarea activităţii grupului de lucru pe parcursul elaborării strategiei şi a planului de acţiuni.

26. Crearea unei pagini web cu informaţii relevante cu privire la drepturi, standarde de îngrijire şi opţiuni de tratament.

27. Oferirea consultaţiilor de specialitate părţilor interesate, la nivel local, privind înteracţiunea cu mass-media, sensibilizarea comunităţii şi acceptarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală.

Domeniul de aplicare al proiectului are două accente: în primul rând, se pune accentul pe consolidarea capacităţilor la nivel naţional, iar în al doilea rând, se pune accentul pe reformarea dezvoltării întregului spectru de servicii comunitare de sănătate mintală în 4 raioane ale Republicii Moldova. Aceste patru raioane vor fi reprezentative pentru asigurarea diversităţii în organizarea serviciilor. Reducerea stigmei va fi un aspect transversal, care va fi inclus în fiecare etapă de implementare a proiectului, atât în strategiile de comunicare, cât şi în activităţile de implementare.

Grupul-ţintă al acestui proiect include bărbaţi şi femei cu probleme comune de sănătate mintală şi persoane cu probleme severe de sănătate mintală care au nevoie de tratament şi de îngrijiri permanente. Există un accent special pe grupurile vulnerabile şi, astfel, datele din sistemele de monitorizare vor fi dezagregate în funcţie de variabilele socio-economice, precum: sexul, vârsta şi statutul socioeconomic. Se aşteaptă ca grupurile-ţintă să beneficieze de intervenţie prin: obţinerea accesului în timp util la îngrijiri adecvate în funcţie de necesităţi şi la acele îngrijiri care sunt mai aproape de casă, beneficierea de îngrijiri bazate pe dovezi care sunt adecvate şi la preţuri accesibile.

Beneficiarii finali ai acestui proiect sunt utilizatorii serviciilor şi îngrijitorii din 4 raioane ale Republicii Moldova, precum şi specialiştii din domeniul sănătăţii care vor beneficia de instruiri în întreaga ţară. La nivelul sistemului sănătăţii, beneficiarul principal este Ministerul Sănătăţii, deoarece proiectul sprijină Ministerul în realizarea strategiei naţionale în sănătatea mintală.

Beneficiarii secundari ai acestui proiect sunt: i) instituţiile care activează în domeniul sănătăţii mintale şi al asistenţei sociale (4 centre comunitare de sănătate mintală, 4 spitale raionale generale, spitalele de psihiatrie (numărul va fi stabilit în procesul implementării) şi ii) specialiştii care activează în sectorul sănătăţii şi al sănătăţii mintale, din cele 4 raioane selectate şi din întreaga ţară (numărul-ţintă al specialiştilor instruiţi va fi diferit în ambele cazuri).

Niveluri de intervenţie

Proiectul intervine, în primul rând, la nivel macro şi mezo. La nivel macro, proiectul se axează pe implementarea unui cadru juridic şi administrativ, pe solidificarea pachetului de servicii de sănătate mintală, bazate pe dovezi, şi pe elaborarea curriculei pentru diferite programe educaţionale şi diferite grupuri profesionale. La nivel mezo, proiectul va lucra asupra managementului schimbării în instituţiile medicale existente (spitalele de psihiatrie, spitalele generale, centrele comunitare) şi asupra consolidării capacităţii specialiştilor care lucrează în aceste instituţii, la diferite niveluri de îngrijire. La nivel micro, intervenţia se va axa pe implicarea în activitatea curentă (activitatea practică), cu echipele comunitare din cele 4 raioane.

4. STRATEGIA DE IMPLEMENTARE

Strategia de implementare a acestui proiect cuprinde trei abordări, fiecare cu propria metodologie şi instrumente corespunzătoare care evaluează impactul implementării. Aceste abordări constau dintr-o politică, servicii şi o strategie de comunicare şi de promovare a prevenirii stigmei. În toate cele trei strategii de implementare, proiectul va include o abordare bazată pe drepturile omului şi pe egalitatea de gen faţă de dezvoltare.

Strategia de implementare a politicilor

La nivel de politici, proiectul va lucra împreună cu Ministerul Sănătăţii la revizuirea legislaţiei şi elaborarea cadrului juridic. Metodologia bazată pe această abordare va include analiza şi revizuirea politicilor şi a legislaţiei cu descrierea domeniilor care vor fi supuse reformării şi modificării. Modificările vor fi documentate şi sintetizate sistematic într-un cadru de reglementare revizuit.

Pentru protocoalele clinice naţionale vor fi utilizate strategii de adoptare şi de adaptare pentru a contextualiza îndrumările şi dovezile prevăzute în ghiduri, prin metode de consens, în cadrul unui grup pentru elaborarea orientărilor multidisciplinare, creat în Republica Moldova.

Strategia de implementare a politicii se axează pe consolidarea mecanismelor de guvernare la nivelul politicilor în domeniul sănătăţii mintale în Republica Moldova, prin revizuirea cadrului legislativ, elaborarea ghidurilor clinice, facilitarea parteneriatelor intersectoriale şi monitorizarea şi evaluarea calităţii îngrijirilor.

Strategia de implementare a serviciilor

În ceea ce priveşte implementarea proiectului la nivelul clinic, reforma serviciilor se va baza pe abordarea Flexible Assertive Community Treatment (FACT), care este utilizată pe scară largă în Marea Britanie, Olanda şi SUA în gestionarea bolilor mintale cu ajutorul unei echipe multidisciplinare. Modelul FACT a fost, de asemenea, introdus în alte ţări cu venituri mici şi medii, cum ar fi Muntenegru, iar un proiect recent, implementat de către Institutul Trimbos, a demonstrat fezabilitatea acestui model şi în economiile cu venituri mici. Modelul FACT încorporează îngrijirile orientate spre recuperare, medicina bazata pe dovezi, şi asistenţa medicală comunitară şi spitalicească integrată. În cadrul modelului FACT, există, de asemenea, un accent pe sprijinul reciproc, plasarea individuală şi sprijin la angajarea în câmpul muncii şi intervenţii la nivel de familie. Pentru a evalua implementarea cu succes a modelului FACT în cadrul serviciilor comunitare, în cele 4 raioane, proiectul va efectua evaluări înainte şi după instruire şi evaluarea prestării serviciilor, după instruire, pentru a evalua competenţele dezvoltate pe durata proiectului. Pentru a identifica punctele de intrare pentru o integrare mai direcţionată a drepturilor omului şi a egalităţii de gen în cadrul activităţilor, la începutul etapei de implementare 1 vor fi efectuate o analiză a contextului de referinţă privind aspectele de gen şi un studiu dezagregat pe sexe pentru serviciile de sănătate, iar rezultatele vor fi luate în considerare începând cu anul 2015 (în cadrul planului anual de activitate).

Noul model de îngrijire (care se va baza pe modelul FACT) va fi comparat cu modelul actual de îngrijire din Republica Moldova pe baza unei analize a eficacităţii costurilor. Această analiză va oferi o perspectivă asupra indicatorilor, cum ar fi costul total al noului model de îngrijire, numărul de ani de viaţă câştigaţi prin corectarea calităţii în baza noului model de îngrijire, randamentul investiţiilor pentru un leu cheltuit pentru noul model de îngrijire, şi curba de acceptabilitate ICER (care denotă probabilitatea că ar trebui să concluzionăm că acest model nou de îngrijire este mai cost-eficient decât modelul actual de îngrijire).

Suplimentar, vor fi elaborate programe de instruire pentru specialiştii din domeniul sănătăţii a) pentru selectarea cadrelor medicale în întreaga ţară şi b) pentru toţi specialiştii care lucrează în cele 4 raioane. Programele de instruire se vor baza pe modelul de formare a formatorilor, pentru a asigura disponibilitatea formatorilor naţionali, după implementarea proiectului, pentru a extinde capacitatea resurselor umane pentru domeniul sănătăţii mintale din ţară. Metodologia utilizată pentru elaborarea şi evaluarea programelor de instruire va include o evaluare a nevoilor de instruire, evaluări la începutul şi la finele cursului de instruire, folosind un mix de metode cantitative şi calitative pentru evaluarea cunoştinţelor şi competenţelor, şi instrumente de monitorizare care pot evalua utilizarea competenţelor în contextul prestării serviciilor de sănătate. Etapa de elaborare a serviciilor va asigura includerea informaţiilor despre femei şi bărbaţi (diferenţe în volumul de muncă, responsabilităţi) în fiecare evaluare a necesităţilor şi va asigura crearea unui sistem de monitorizare a datelor pentru colectarea unor date dezagregate privind bărbaţii şi femeile, ţinând cont de aspectele de gen. La etapa de implementare, pentru dezvoltarea serviciilor, se va lua în considerare dacă femeile şi bărbaţii au nevoi şi cereri diferite de AMP şi experienţe diferite de îngrijire. Acest lucru va include analiza aspectelor de gen pentru serviciile de sănătate (dezagregate pe sexe). Cu referire la instruiri, componenta de sensibilizare cu privire aspectele de gen va fi inclusă în instruirile privind sănătatea mintală pentru medicii de familie, medicii rezidenţi şi cursurile de instruire continuă. Aceasta va cuprinde o analiză a contextului de referinţă privind aspectele de gen şi studiul dezagregat pe sexe pentru serviciile de sănătate care va fi efectuat la etapa de implementare 1 a proiectului, iar rezultatele vor fi analizate şi luate în considerare începând cu anul 2015 (în cadrul planului anual de activitate).

Strategia de comunicare şi de advocacy

Pentru obţinerea unei abordări strategice în cadrul comunicării şi activităţilor de pledoarie (advocacy) pentru promovarea serviciilor comunitare de sănătate mintală şi reducerea stigmei şi a discriminării faţă de persoanele cu tulburări mintale, o strategie şi un plan de comunicare şi pledoarie vor fi elaborate la începutul proiectului. Strategia şi planul vor fi elaborate în mod sistematic prin consens cu actorii locali. Strategia va descrie domeniile prioritare convenite pentru activităţile de pledoarie, precum şi acţiuni concrete (politici, cercetări, servicii concrete), pentru a reduce stigmatizarea şi discriminarea, la nivel de politici şi la nivel de comunitate. Progresul înregistrat în realizarea ţintelor şi acţiunilor prevăzute în strategie va fi monitorizat pe toată durata proiectului, iar obiectivele intermediare realizate vor fi diseminate prin diverse canale de comunicare publicului. Pentru a dedica atenţia cuvenită acestei probleme, pe toată durata proiectului Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) din Chişinău va avea un membru responsabil de planificarea şi supravegherea tuturor intervenţiilor de comunicare şi de pledoarie în cadrul proiectului. Utilizatorii serviciilor şi îngrijitorii vor fi implicaţi în elaborarea strategiei de comunicare şi în monitorizarea şi evaluarea impactului acesteia. Sprijin permanent va fi acordat principalelor părţi interesate, la nivel naţional şi local, care se vor implica în activităţi de pledoarie împreună cu mass-media şi vor fi abilitate să devină activişti campioni. Personalul proiectiului va crea o reţea şi va ţine legătura curentă cu mass-media pentru a asigura diseminarea obectivelor intermediare şi a iniţiativelor de pledoarie ale proiectului.

Descrierea organizaţiilor partenere

Consorţiumul este un grup de ajutor reciproc al partenerilor internaţionali cu o vastă experienţă în relaţiile cu oficiali de rang înalt, precum şi cu profesionişti, grupuri de cercetare, academicieni, şi foarte important, cu utilizatorii serviciilor şi îngrijitorii. Acest consorţiu reuneşte o vastă expertiză, atât tehnică, cât şi locală. Institutul Trimbos are expertiza tehnică propie şi, de obicei, lucrează împreună cu experţii principali din Olanda, ceea ce se va întâmpla şi în acest proiect. Pentru scopurile acestui proiect, experţii olandezi lucrează pentru Institutul Trimbos şi, în acelaşi timp, deţin funcţii clinice principale. Aceştia vor asigura ca experţii din Republica Moldova să beneficieze de o relaţie de tip “de la egal la egal” cu experţi internaţionali. În mod similar, partenerul elveţian, Clinica “Luzerner Psychiatrie”, este un prestator de servicii de sănătate mintală comunitare cu o activitate de succes, recunoscută pe plan internaţional. Experţii Centrului “NIVEL” vor coordona componenta AMP a proiectului, prin prisma experienţei lor vaste pe plan internaţional (şi, în special, în fostele ţări sovietice), în calitate de centru care colaborează cu OMS, contractat pentru a efectua evaluarea sistemelor de AMP în ţările europene (inclusiv în Republica Moldova, în anul 2012 ). Experienţa sa practică, împreună cu procesele de schimbare, reformele şi parteneriatul pe termen lung cu medicii de familie, va facilita legătura şi implicarea acestui grup profesional, care sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea sănătăţii mintale în Republica Moldova pentru alte scopuri. În cele din urmă, Liga Română pentru Sănătate Mintală este o organizaţie cu 20 de ani de experienţă în implementarea practicilor inovatoare în domeniul serviciilor de sănătate mintală în ţara vecină a Republicii Moldova. UIP va lucra direct şi permanent cu toate părţile interesate, la nivel naţional, şi va asigura implicarea părţilor interesate, la nivel orizontal.

Factorii principali şi piedicile pentru schimbare

Părţile interesate principale (lucrători sociali, asistente medicale, psihologi, psihiatri, medici generalişti) şi organizaţiile profesionale corespunzătoare sunt actorii care pot fi factori principali sau piedici pentru schimbare. După ce personalul din fiecare dintre aceste categorii va fi instruit şi pregătit pentru a presta servicii comunitare, la diferite niveluri de îngrijire, în 4 raioane, acesta ar putea să promoveze eventual schimbări în reforma serviciilor de sănătate mintală. Principalii actori care pot avea un impact asupra schimbării sunt cadrele medicale primare, autorităţile locale, centrele comunitare existente de sănătate mintală, directorii spitalelor raionale generale şi directorii spitalelor de psihiatrie.

Pentru părţile interesate şi organizaţii/instituţii, proiectul va depune eforturi pentru a trece de la sistemul de valori şi arhitectura stimulentelor încorporate, în prezent, în serviciile de sănătate mintală din Republica Moldova din cadrul unui sistem clinic-centric, bazat pe ofertă, la un sistem care se bazează mai mult pe valori, unde îngrijirile se bazează pe optimizarea rezultatelor pacientului. De asemenea, proiectul va aborda deplasarea intereselor factorilor de decizie din conducerea serviciilor de sănătate mintală de la interese legitime în completarea şi gestionarea paturilor la gestionarea unui spectru larg de servicii comunitare. În cele din urmă, cu referire la formarea abilităţilor pentru ca acestea să faciliteze schimbarea în ceea ce priveşte reforma serviciilor de sănătate mintală, proiectul va forma abilităţile personalului (ale specialiştilor care lucrează la diferite niveluri de îngrijire), prin iniţiative de consolidare a capacităţilor în întreaga ţară.

5. DURABILITATEA PROIECTULUI

Obiectivul principal al acestui proiect este orientat spre durabilitate, deoarece oferă un model pentru tranziţia la scară a unui model funcţional de îngrijiri comunitare. Cunoscând situaţia pe teren şi dinamica sistemulului sănătăţii mintale, consorţiul va desfăşura activităţi în vederea extinderii disponibilităţii serviciilor comunitare în 4 raioane din ţară. Mai mult decât atât, proiectul examinează posibilitatea de a consolida instituţiile medicale, facilitând accesul la servicii de calitate (coordonate şi centrate pe pacient), în special pentru grupurile vulnerabile/marginalizate, identificarea unui rol adecvat pentru organizaţiile societăţii civile în cadrul sistemului, îmbunătăţirea mecanismelor de protecţie a drepturilor utilizatorilor serviciilor şi nediscriminarea acestora.

Viziunea pentru finele proiectului este ca acest model noul de îngrijire să fie introdus mai întâi în cele 4 raioane ale proiectului. Cu toate acestea, scopul final este de a replica acest model şi în alte raioane din Republica Moldova, proprietatea asupra acestui model fiind preluată de Ministerul Sănătăţii şi alte părţi interesate locale.

Mai mult decât atât, persoanele cu probleme comune de sănătate mintală sunt identificate de obicei de personalul din asistenţa medicală primară, care va avea un rol proactiv în acordarea intervenţiilor la o etapă timpurie. Asistentele medicale din cadrul asistenţei medicale primare vor prelua, de asemenea, un rol de identificare şi tratament, şi vor juca un rol unic în calitate de lucrători medicali comunitari, asigurând legătura între familii, persoane, medicii de familie şi alţi specialişti din domeniul sănătăţii şi din alte sectoare. Medicii de familie urmează să preia, de asemenea, un rol în tratarea persoanelor cu probleme severe de sănătate mintală (acolo unde este posibil), care sunt în remisie şi sunt capabili să îşi ducă viaţa cu un sprijin minim necesar din partea specialiştilor.

Îngrijirile pentru persoanele cu probleme severe de sănătate mintală vor fi sporite şi vor fi reduse în funcţie de necesităţi.

Serviciile specializate, inclusiv echipele comunitare în sănătatea mintala, secţiile pentru cazuri acute din spitalele regionale şi spitalele de psihiatrie trebuie să funcţioneze ca o unitate operaţională, cu respectarea elementului de continuitate a îngrijirilor, să partajeze responsabilităţile la fiecare nivel de îngrijire. Responsabilitatea generală pentru planurile de îngrijire trebuie să fie a centrelor comunitare de sănătăte mintală. Centrele vor oferi un pachet de servicii comprehensive axate pe obiective medicale, psihologice, sociale şi personale. Personalul din centrele comunitare de sănătăte mintală va lucra în strânsă colaborare cu familiile în vederea creării unor reţele de sprijin fiabile şi va asigura identificarea crizelor şi soluţionarea lor la un stadiu timpuriu. Atunci când este necesar, pacienţii vor fi admişi în serviciul FACT şi echipa comunitară va încerca să deescaladeze criza în timp ce pacienţii vor continua să trăiască acasă. Numai atunci când această îngrijire nu va fi suficientă pentru a atenua criza, pacientul va fi referit la serviciile spitaliceşti pentru cazuri acute. Prima alegere trebuie să fie secţiile pentru cazuri acute din spitalele regionale. Atunci când se consideră necesar, pacienţii trebuie să fie admişi în spitalele de psihiatrie pentru cea mai scurtă perioadă de timp necesară. Personalul echipelor comunitare în sănătate mintală şi al secţiilor pentru cazuri acute din spitalele regionale trebuie să colaboreze, asigurând şi un schimb de psihiatri între aceste două servicii. Consolidarea capacităţilor este prevăzută să fie asigurată în mod durabil; ceea ce înseamnă că curriculum-ul elaborat va fi încorporat în cadrul structurilor actuale din ţară.

Factorii de decizie din cadrul sistemului de protecţie socială şi de asistenţă socială sunt angajaţi să devină parteneri activi în acordarea tratamentului şi îngrijirilor pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală. Proiectul vizează combinarea resurselor financiare şi umane la nivel local, după caz, pentru a promova parteneriatele intersectoriale (în domeniul sănătăţii şi al protecţiei sociale).

Consolidarea capacităţilor tuturor grupurilor profesionale este prevăzută să fie asigurată în mod durabil; ceea ce înseamnă că curriculum-ul elaborat va fi încorporat în cadrul structurilor actuale din ţară.

Pentru a asigura durabilitatea proiectului după etapa 1 (sfârşitul anului 2018), proiectul va încerca să încorporeze componente în noul model de îngrijire şi în activităţile corespunzătoare împreună cu părţile interesate, la nivel local şi naţional, care doresc şi care au capacitatea de a continua să lucreze în domeniul reformei serviciilor de sănătate mintală în Republica Moldova.

Consorţiul îşi propune să elaboreze un Plan de tranziţie la scară în etapa 1 în calitate de plan pentru extinderea reformei – elementele de intrare vor include resursele umane (timpul personalului) din sistemul actual al sănătăţii, şi anume ale MS şi MMPSF.

Durabilitatea intervenţiilor propuse şi a reformei depinde de monitorizarea eficientă a performanţei şi de asigurarea transparenţei (guvernanţă), de organizarea unei instruiri cuprinzătoare, care încurajează participarea şi transferul de cunoştinţe cu privire la utilizarea eficientă a capacităţilor şi la sprijinirea personalului, utilizatorilor, îngrijitorilor, familiilor şi a publicului larg. Proiectul va fi monitorizat suplimentar prin efectuarea analizei eficacităţii costurilor şi va testa una din ipotezele acestui proiect, şi anume, în timp ce reforma reală a serviciilor presupune o investiţie iniţială, iar specialiştii la diferite niveluri de asistenţă sunt instruiţi şi sistemul este reorganizat şi restructurat la diferite niveluri (guvernare, generarea resurselor, servicii şi instruri), noul sistem va demonstra un randament al investiţiilor şi va fi un sistem al sănătăţii mintale funcţional în 4 raioane, care va consolida investiţiile în cadrul unui astfel de model de îngrijire în alte raioane din ţară.

Utilizarea infrastructurii existente în Republica Moldova

Deoarece consorţiul sprijină Ministerul Sănătăţii în realizarea priorităţilor sale pentru sistemul sănătăţii mintale, este necesară o unitate independentă de implementare a proiectului, care să lucreze în strânsă colaborare cu ministerele implicate, dar să implice experţi separaţi pentru îngrijirile comunitare, asistenţa medicală primară şi finanţarea sistemului sănătăţii, şi să aibă un manager de proiect local care să colaboreze permanent cu părţile interesate, la nivel naţional şi la nivel local. Proiectul va utiliza şi va lucra cu următoarele sisteme existente în ţară: i) infrastructura în domeniul instruirilor profesionale pentru învăţământul colegial, universitar şi învăţământul continuu; ii) mecanismele existente la nivelul Ministerului Sănătăţii pentru elaborarea cadrului juridic (descris în documentaţia proiectului); iii) mecanismele de colaborare existente între Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi autorităţile locale; iv) utilizarea infrastructurii existente a spitalelor raionale generale (inclusiv paturile de psihiatrie) create de Ministerul Sănătăţii; şi v) utilizarea structurii existente de servicii de ambulator oferite, în prezent, în 4 raioane, pentru a consolida structura şi transforma serviciile în centre comunitare de sănătate mintală.

6. MANAGEMENTUL PROIECTULUI

Structura organizatorică şi mecanisme de coordonare

Diagrama GANTT

Roluri, sarcini şi responsabilităţi (echipa de proiect)

Proiectul va fi coordonat de Institutul Trimbos din Olanda, care va coordona consorţiul şi UIP. Activităţile proiectului vor fi coordonate de Consiliul proiectului care va fi constituit din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi ai Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi care îşi vor asuma rolul de membri ai Comitetului director şi vor oferi resurse sub formă de resurse umane şi timp pentru a obţine rezultatele proiectului. SDC este, de asemenea, membru al Comitetului director, deoarece oferă sprijin financiar pentru proiect, precum şi orientări cu privire la menţinerea rezultatelor proiectului. Reuniunile Comitetului director al proiectului vor avea loc de două ori pe an pe durata proiectului, iar Institutul Trimbos va asigura lucrările de secretariat pentru aceste reuniuni. În plus, managerul programului din cadrul UIP, cu sediul la Chişinău, va raporta în mod regulat, neformal, MS pentru a asigura transparenţa deplină şi pentru a stabili o legătură eficientă între proiect şi Minister.

Personalul echipei de proiect din cadrul UIP va include: un manager de proiect, un asistent administrativ, un şofer şi doi experţi naţionali (un expert în îngrijiri comunitare şi un expert în asistenţa medicală primară). Activităţile proiectului vor fi gestionate la nivel local, în strânsă cooperare cu autorităţile locale şi cu specialiştii în domeniul sănătăţii.

7. RESURSE

Consorţiul va forma o echipa complexă din experţi internaţionali din fiecare organizaţie şi din fiecare ţară parteneră. Astfel, Institutul Trimbos va pune la dispoziţie 4 persoane de sprijin (personal “backoffice”) şi 10 consultanţi pe termen scurt, Centrul “NIVEL” - 4-6 consultanţi pe termen scurt, Clinica “Luzerner Psychiatrie” - 3 consultanţi pe termen scurt şi Liga Română pentru Sănătate Mintală - 6 consultanţi pe termen scurt.

Unitatea de Implementare a Proiectului va fi creată de Institutul Trimbos cu statut juridic de ONG cu sediul la Chişinău, care va angaja: un manager de proiect, 3 consilieri de rang înalt care vor acoperi principalele domenii de expertiză ale proiectului: servicii comunitare, asistenţă medicală primară şi finanţarea sistemului sănătăţii. Suplimentar vor fi angajaţi: un traducător/interpret, un contabil, un asistent de birou şi un şofer/asistent în logistică. Mai mult decât atât, pentru diverse activităţi vor fi contractaţi între 8 şi 14 experţi naţionali în calitate de consultanţi pe termen scurt. UIP va avea un birou dotat cu echipamentele necesare pentru a coordona şi desfăşura activităţile, şi un vehicul pentru a facilita deplasarea experţilor proiectului în locaţiile necesare din ţară.

Bugetul total pentru etapa de implementare 1 a proiectului este de: 5.795.669 CHF.

Analiza privind cost-eficienţa şi cost-beneficiul

Deoarece există evaluări economice referitoare la sănătate limitate (HEE) în ceea ce priveşte reforma serviciilor comunitare de sănătate mintală, proiectul va efectua o evaluare economică referitoare la sănătate. Această evaluare va cuprinde a) un studiu de modelare economică referitoare la sănătate şi b) un sistem ciclic de monitorizare şi management al proiectului. Modelul de simulare economică referitoare la sănătate poate modela o intervenţie singulară sau un pachet de intervenţii sau poate modela întregul sistem de sănătate mintală din Republica Moldova. Acest lucru se face printr-un “scenariu de bază” (îngrijiri obişnuite aşa cum se poate observa la nivel de comunitate în Republica Moldova) şi un scenariu alternativ (cele 4 raioane unde este implementat proiectul). Produsele modelului includ costuri medii şi valoarea medie QALY a efectelor benefice asupra sănătăţii pentru un scenariu de caz de referinţă şi un scenariu alternativ, o analiză cost-beneficiu, rentabilitatea investiţiei (RI) la nivel de populaţie. Sunt posibile analize ale impactului asupra bugetului la nivelul macro al populaţiei pentru a evalua dacă bugetul pentru îngrijirile în domeniul asistenţei mintale s-a modificat în cadrul reformei serviciilor. Modelul poate fi pregătit pentru analize de tip “ce ar fi dacă...” pentru a informa conducerea proiectului şi părţile interesate cu privire la consecinţele deciziilor manageriale, servind astfel ca prognoză şi instrument pentru susţinerea deciziilor. Acest lucru va fi hotărâtor atunci când va fi examinată posibilitatea extinderii serviciilor şi analizată durabilitatea serviciilor pe un termen mai lung.

După implementare, datele din sistemul de monitorizare pot contribui la evaluarea gradului de implementare a proiectului conform planului. Acest ciclu de colectare a datelor de monitorizare şi modelare ajută în calitate de sistem de evaluare şi monitorizare, feedback şi prognozare al proiectului pentru a sprijini luarea deciziilor în vederea adaptării strategiilor de implementare şi reformulării obiectivelor proiectului. Instituirea unui sistem de monitorizare şi modelare ciclică (MM) necesită o reevaluare şi actualizare periodică a parametrilor de intrare pentru modelul de simulare, pentru a permite o serie de previziuni ante-hoc, şi odată încorporate într-un ciclu de monitorizare, ar putea permite efectuarea unor comparaţii a situaţiei de “înainte şi după”, susţinute de date empirice pentru a monitoriza dacă proiectul furnizează livrabilele scontate sau dacă sunt necesare intervenţii manageriale. Acest lucru este conceput ca modalitate de monitorizare a progresului, de informare la zi a conducerii proiectului şi a părţilor interesate şi de motivare a acestora în ceea ce priveşte livrabilele proiectului.

8.ANALIZA RISCURILOR

1. Referinţe la instrumentul (instrumenele) utilizat(e) pentru evaluare: Identificarea riscurilor a fost efectuată prin intermediul unui asalt de idei (brainstorming) cu consorţiul, documentarea interacţiunii şi a factorilor contextuali în timpul primei vizite a misiunii de experţi în Republica Moldova, şi în baza evaluărilor de riscuri efectuate în anii precedenţi în Republica Moldova. Instrumentul folosit pentru structurarea analizei riscurilor este Carta evaluării probabilităţii şi a impactului riscurilor care prezintă probabilitatea apariţiei unui risc specific în baza a trei nivele de riscuri (înalt - aproape sigur să apară); moderat (ar putea să apară, eventual); şi redus (puţin probabil să apară). Impactul semnifică efectul potenţial asupra unui obiectiv al proiectului, cum ar fi interval de timp, calitatea sau performanţa. Atenuarea detaliază activităţile care urmează să fie întreprinse pentru a reduce sau pentru a elimina riscurile care ar putea să apară pe durata proiectului.

2. Informaţii despre modul de monitorizare a riscurilor: Reevaluarea de rutină a riscurilor va fi efectuată în fiecare an pe durata proiectului în scopul identificării reapariţiei sau a creşterii probabilităţii riscurilor identificate anterior şi apariţiei unor noi riscuri. Acest lucru va fi realizat în colaborare cu finanţatorul şi cu consorţiul şi prin interacţiuni cu principalele părţi interesate.

9. MONITORIZARE ŞI EVALUARE

Cadrul logic (a se vedea Anexa) oferă indicatori de performanţă şi de impact pentru implementarea proiectului, împreună cu mijloacele de verificare corespunzătoare a acestora, care formează baza pe care va fi consolidat sistemul de monitorizare şi de evaluare a proiectului.

Monitorizare

În timpul etapei de pregătire a proiectului, consorţiul, împreună cu SDC, a desfăşurat un atelier de lucru de validare cu Ministerul Sănătăţii şi cu reprezentanţi ai Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, precum şi cu principalele părţi interesate din sectorul sănătăţii mintale din toată ţara. Obiectivul principal al acestui atelier de lucru a fost de a prezenta scopurile şi obiectivele proiectului şi de a finaliza pregătirea planului de activităţi al proiectului şi a activităţilor convenite. Activităţile care rezultă din produsele incluse în cadrul logic au fost prezentate părţilor interesate şi discutate pe larg cu Ministerul Sănătăţii.

Indicatorii de măsurare a succesului implementării proiectului au fost definiţi de părţile interesate şi de echipa de proiect pe parcursul etapei de pregătire. Măsurarea acestor indicatori, în etapa de implementare 1 a proiectului, va fi efectuată prin obţinerea datelor din sistemul de monitorizare şi evaluarea performanţei, care va fi instituit în 4 locaţii, şi prin produsele de cercetare, bazate pe studii/ evaluări de referinţă şi evaluări finale.

Un element de automonitorizare continuă a progreselor înregistrate în implementarea proiectului va fi preluat de UIP. UIP va fi responsabilă de evaluarea progresului proiectului în derulare şi de informarea consorţiului şi a SDC cu privire la orice întârzieri sau dificultăţi care ar putea apărea în procesul de implementare pentru a permite adoptarea acţiunilor de sprijin sau a măsurilor necesare.

Pe durata proiectului, buna guvernare va fi asigurată prin proceduri operaţionale şi termeni de referinţă transparenţi şi clar definiţi pentru implementarea proiectului.

Raportare

Rapoarte de progres trimestriale

Echipa de proiect va prezenta biroului regional SDC rapoarte scurte trimestriale cu principalele date actualizate privind implementarea proiectului.

Membrii consorţiului vor efectua, după caz, vizite de rutină în localităţile unde sunt desfăşurate activităţile proiectului. După fiecare vizită, va fi pregătit un raport cu actualizări şi observaţii privind activităţile de proiect, care va fi transmis echipei de proiect şi membrilor Consiliului consultativ. Managerul de proiect, împreună cu echipa de proiect a UIP şi consorţiul vor fi responsabili de pregătirea şi prezentarea următoarelor rapoarte care fac parte din procesul de monitorizare.

La sfârşitul etapei de implementare 1 va fi efectuată o evaluare finală, însoţită de un atelier de lucru cu principalele părţi interesate, inclusiv cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Evaluarea va examina implementarea proiectului în ansamblu şi dacă acesta şi-a atins obiectivele şi a contribuit la realizarea obiectivului general, care este mai mult legat de context. Atelierul de lucru privind evaluarea finală va examina, împreună cu principalele părţi interesate, cu consorţiul şi cu echipa locală de proiect din cadrul UIP dacă sunt necesare acţiuni suplimentare, ţinând cont de durabilitatea rezultatelor proiectului. Evaluarea şi atelierul de lucru vor servi ca instrument prin care lecţiile învăţate pot fi luate în considerare pentru a contribui la implementarea acestui proiect în alte raioane din ţară şi pentru noi iniţiative de consolidare a capacităţilor. Raportul anual, de asemenea, va detalia toate schimbările legate de riscuri sau problemele care pot afecta implementarea proiectului, precum şi orice piedici pentru schimbare în obţinerea rezultatelor anticipate ale proiectului, o analiză a performanţei proiectului, produsele obţinute (plus activităţile finalizate şi descrierea detaliată, în cazul în care nu sunt finalizate), lecţiile însuşite şi un cadru clar privind modul în care membrii proiectului vor soluţiona viitoarele probleme cu care ar putea să se confrunte în implementarea proiectului. Atunci când va fi finalizat, raportul va fi prezentat partenerilor proiectului care vor putea să-şi prezinte întrebările sau comentariile în termen de o lună calendaristică.

Planul anual de activităţi

Primul plan de activităţi anual, împărţit în trimestre (fiecare cu activităţi specifice şi cu indicatori de progres), va fi elaborat şi va servi ca instrument pentru implementarea proiectului. Acest plan de activităţi va include datele cu privire la misiunile de suport anticipate în Republica Moldova (pentru consorţiu), vizitele de studiu pentru principalele părţi interesate sau vizitele în ţările consorţiului pentru personalul UIP, precum şi periodicitatea reuniunilor Comitetului director.

Raportul final al proiectului

În ultimele luni ale proiectului, UIP şi consorţiul vor pregăti raportul final al proiectului, care va sintetiza toate activităţile şi rezultatele obţinute pe durata proiectului. Raportul va detalia obiectivele care au fost realizate şi va identifica lecţiile însuşite. Raportul va descrie, de asemenea, toate produsele sau activităţile care nu au fost realizate şi va menţiona măsurile suplimentare care ar putea fi necesare pentru realizarea cu succes a acestora. Raportul va prezenta următorii paşi pentru replicarea activităţilor acestui proiect, şi anume spectrul de îngrijiri comunitare în domeniul sănătăţii mintale în alte raioane ale Republicii Moldova, precum şi pentru menţinerea iniţiativelor de instruire a specialiştilor în domeniul sănătăţii mintale din ţară.

Evaluarea independentă şi auditul

Proiectul va fi supus cel puţin unei evaluări externe şi independente în etapa de implementare 1. UIP şi conducătorul proiectului (Institutul Trimbos) vor emite rapoarte financiare periodice şi un raport de audit anual. Auditul va fi efectuat de către auditorul legal recunoscut al SDC.

Învăţarea şi transferul de cunoştinţe

Rezultatele proiectului vor fi diseminate pe scară largă atât în Republica Moldova, cât şi pe plan internaţional, prin intermediul unui număr de platforme, inclusiv platforme electronice pentru reţelele care se axează pe reforma sistemelor de sănătate, precum şi prin canale care pot fi la nivel ştiinţific sau de politici, în aşa fel încât acestea să beneficieze implementarea proiectului. O serie de instrumente de monitorizare participative vor fi folosite pe toată durata proiectului, cu scopul de a lua în considerare procesele de învăţare, identifica obiectivele de învăţare (relevante în special pentru specialişti) şi de a identifica procesele de schimbare şi de transformare (de exemplu, în experienţele utilizatorilor de servicii cu serviciile, cu specialiştii care prestează servicii în baza unui nou model de îngrijire, cu factorii de decizie şi de elaborare a politicilor cu capacităţi consolidate pentru a permite acordarea unor îngrijiri integrate).

1.1.1. Publicaţiile proiectului

Publicaţiile proiectului reprezintă o metodă principală de diseminare a rezultatelor şi a realizărilor proiectului. Aceste publicaţii pot fi rapoarte sau articole ştiinţifice sau informative, inclusiv publicaţii în reviste ştiinţifice internaţionale revizuite reciproc, publicaţii multimedia sau note de informare cu privire la politici. Aceste publicaţii pot fi bazate pe domenii tematice specifice, ceea ce ar permite mobilizarea expertizei tehnice (de exemplu, în domeniul asistenţei medicale primare) sau ar putea fi orientate în sens mai larg spre descrierea procesului de reformă la nivelul sistemului de servicii de sănătate mintala. Echipa de proiect (în consultare cu Guvernul şi cu alte grupuri de părţi interesate relevante) va planifica şi va elabora aceste publicaţii într-un format consecvent şi uşor de recunoscut. Resursele proiectului vor fi definite şi alocate pentru aceste activităţi într-un mod comensurabil cu bugetul proiectului.

10. ANEXE

a. Casrul logic

b. Bugetl detaliat

c. Lista de abrevieri

AMP: Asistenţa medicală primară

UK: Regatul Unit

SUA: Statele Unite ale Americii

CCSM: Centru comunitar de sănătate mintală

MF: medic de familie

OSC: organizaţie a societăţii civile

MS: Ministerul Sănătăţii

ECSM: Echipă comunitară în sănătatea mintală

HEE: Evaluare economică referitoare la sănătate (Health economic evaluation)

MMPSF: Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei

QALY: Numărul de ani de viaţă câştigaţi prin corectarea calităţii (Quality-adjusted life years)

CNAM: Compania Naţională de Asigurări în Medicină

UIP: Unitate de Implementare a Proiectului

Anexă

la Memorandumul de Înţelegere

semnat la ___________2014

TERMENI DE REFERINŢĂ

Consiliul Coordonator al proiectului “Suport pentru reforma

serviciilor de sănătate mintală în Republica Moldova”

I. Dispoziţii generale

1.1. Aceşti Termeni de Referinţă (TdR) stabilesc structura, modul de funcţionare şi competenţele Consiliului Coordonator (CC), pentru proiectul ““Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală în Republica Moldova”, Prima fază: 01.08.2014 – 31.07.2018.

1.2. Proiectul este implementat de către Institutul Trimbos din Olanda, care conduce consorţiul compus din Trimbos si trei parteneri (Institutul de Cercetării în domeniul Serviciilor de Sănătate “NIVEL”din Olanda; Serviciul de Îngrijiri Psihiatrice de Ambulatoriu din Luzern şi Liga Română pentru Sănătate Mintală).

1.3 Obiectivul general al Proiectului este de a contribui la îmbunătăţirea bunăstării utilizatorilor de servicii de sănătate mintală prin acces la servicii funcţionale de sănătate mintală la nivel de comunitate. Rezultatele aşteptate ale proiectului includ:

a) Bărbaţii si femeile cu probleme de sănătate mintală din 4 raioane au acces echitabil la servicii funcţionale, durabile şi integrate de sănătate mintală la nivel de comunitate (servicii în cadrul asistenţei medicale primare, îngrijiri comunitare, servicii spitaliceşti pentru condiţii psihice acute în spitalele raionale), conform necesităţilor.

b) Factorii de decizie şi persoanele responsabile pentru elaborarea politicilor la nivel naţional din sectoarele relevante, cât şi actorii-cheie locali (autorităţile locale, managerii instituţiilor) din cele 4 raioane ale proiectului, implementează în strânsă cooperare atât îngrijirea integrată a persoanele cu probleme de sănătate mintală, cât şi un nou model de îngrijire în comunitate;

c) Factorii de decizie şi persoanele responsabile pentru elaborarea politicilor la nivel naţional, cât şi actorii relevanţi la nivel local din cele 4 raioane ale proiectului (autorităţile locale, managerii şi profesioniştii, precum şi membrii comunităţii) sprijină serviciile de sănătate mintală oferite la nivel de comunitate şi creează un mediu propice pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală şi îngrijitorii lor, în vederea exercitărilor drepturilor acestora.

1.4. CC este stabilit în conformitate cu Memorandumul de Înţelegere (MÎ) semnat între SDC şi Ministerul Sănătăţii (MS) şi are responsabilităţi determinate de prevederile Acordului semnat între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene privind Asistenţa Umanitară şi Cooperarea Tehnică din data de 20 septembrie 2001. TdR sunt o anexă la MÎ semnat între SDC şi MS şi constituie o parte integrantă ale acestuia.

II. Funcţiile şi rolul Consiliului Coordonator

2.1. Consiliul Coordonator îşi exercită autoritatea sa strict pe durata proiectului. El asigură o coordonare generală privind implementarea proiectului.

2.2. Funcţia primară a CC este de a armoniza opiniile şi abordările în vederea sporii durabilităţii şi impactului proiectului. Scopul lui este, de asemenea, de a asigura o bună coordonare a proiectului şi o mai bună sincronizare a activităţilor prin schimbul regulat de informaţii între partenerii-cheie de implementare a proiectului, SDC, MS şi alţi actori relevanţi.

2.3. Rolul Consiliului Coordonator este de:

- a-şi asuma responsabilitatea generală privind implementarea cu succes a proiectului şi obţinerea rezultatelor, asigurând o utilizare raţională şi eficientă a resurselor disponibile pentru implementarea proiectului;

- a asigura calitatea şi actualitatea scopului proiectului, a rezultatelor şi activităţilor, astfel ca proiectul să fie implementat în conformitate cu prevederile MÎ semnat, politicile guvernamentale şi legislaţia naţională;

- a verifica corespunderea activităţilor proiectului cu standardele celor mai bune practici;

- a aproba rapoartele narative şi financiare, întocmite de către Agenţia de Implementare (Institutul Trimbos) şi planurile de acţiuni ale acestuia;

- a analiza evoluţia proiectului (inclusiv realizările, constrângerile şi lecţiile învăţate), de a oferi regulat un feedback privind derularea proiectului, de a identifica cele mai bune modalităţi de a depăşi constrângerile, de a propune unele acţiuni necesare de îmbunătăţire, de a asigura responsabilitatea implementării şi de a face recomandări cu privire la modul de îmbunătăţire a calităţii şi al impactului intervenţiilor curente şi de viitor;

- a reconcilia diferenţele de opinie şi de abordări şi de comun acord de a identifica soluţii;

- a facilita cooperarea dintre partenerii relevanţi şi părţile interesate, asigurînd o coordonare şi comunicare eficientă şi continuă între partenerii proiectului şi beneficiarii acestuia;

- a aborda orice problemă care are impact major asupra proiectului;

- a asigura legătura dintre proiect şi agenţiile guvernamentale relevante.

III. Componenţa Consiliului Coordonator şi responsabilităţile membrilor

3.1. CC este compus din reprezentanţii instituţiilor membre de bază (permanente):

- Ministerul Sănătăţii;

- SCO-M (Biroul de Cooperare al Elveţiei în Moldova);

- Institutul Trimbos din Olanda;

- Biroul local al Institutului Trimbos în Chişinău.

3.2. Reprezentanţii instituţiilor membre de bază vor frecventa toate şedinţele CC şi vor fi pregătiţi pentru acestea în baza documentaţiei oferite.

3.3. În caz de boală al unui reprezentant, călătorii de lungă durată în afara ţării sau alte circumstanţe similare, instituţia-membru de bază, va delega o altă persoană pentru a participa la şedinţa CC.

3.4. Reprezentanţii altor organizaţii/agenţii relevante pentru proiect pot fi invitaţi la şedinţele CC pentru a partaja informaţii şi a participa la discuţii, ori de câte ori va fi necesar:

- Ministerul Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei;

- OMS;

- Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”;

- Compania Naţională de Asigurări în Medicină;

- Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale;

- Reprezentanţi ai instituţiilor medicale;

- Consultanţii proiectului şi specialişti în domeniul sănătăţii mintale;

- Reprezentanţi ai comunităţilor implicate în proiect;

- Asociaţii profesionale (Sănătate Mintală, Asistenţă Medicală Primară);

- Organizaţii neguvernamentale;

- Alţi participanţi relevanţi.

3.5. CC este prezidat de viceministrul sănătăţii, responsabil pentru domeniul la care se referă proiectul.

3.6. Implementatorul proiectului (Institutul Trimbos/Biroul local de implementare) va oferi suportul logistic şi de secretariat necesar pentru CC prin pregătirea agendei, a materialelor şi informaţiei necesare, invitarea participanţilor (în numele MS), întocmirea proceselor-verbale (minutelor şedinţelor) şi oferirea altui suport logistic solicitat (de exemplu: asigurarea disponibilităţii echipamentului necesar etc.).

IV. Modul de operare

4.1. CC se întruneşte o dată la fiecare şase luni. Şedinţele sunt convocate de către MS (cu suportul logistic al echipei de implementare a proiectului). Şedinţele suplimentare (ad-hoc) pot fi convocate la cererea oricărui membru de bază al CC.

4.2. Şedinţele CC pot avea loc doar dacă sunt prezenţi reprezentanţii MS şi SDC.

4.3. Locul de desfăşurare a şedinţelor CC este sediul MS. În unele cazuri, ca excepţie, preşedintele CC poate propune o altă locaţie care îndeplineşte toate cerinţele necesare pentru un astfel de scop. Şedinţele CC vor avea o durată limită de 1,5 ore cu excepţia cazului cînd s-a convenit altfel.

4.4. Deciziile sunt luate prin consens şi reflectate în procesul-verbal (minutele şedinţei).

4.5. Membrii de bază ai CC vor fi consultaţi privind data preliminară şi subiectele pentru discuţii, care vor fi incluse în agenda şedinţelor.

4.6. Agenda va fi elaborată de către echipele de implementare ale proiectului şi remisă MS şi SCO-M pentru comentarii şi aprobare cu cel puţin trei săptămâni înainte de data şedinţei CC.

4.7. MS va aproba data şedinţei şi agenda cu cel puţin o săptămână înainte de şedinţă prin emiterea unei dispoziţii/ordin.

4.8. După aprobarea oficială de către MS a datei şi agendei, managerul proiectului va informa fără întârziere toţi participanţii (membrii de bază şi cei invitaţi) şi va distribui copia dispoziţiei/ordinului MS şi agenda cu toate documentele necesare ataşate.

4.9. Agenda va include următoarea informaţie:

- data şi locul desfăşurării;

- lista participanţilor;

- obiectivele şedinţei;

- subiectele pentru discuţii.

4.10. Documentaţia ataşată va include:

- procesul-verbal (minutele) al şedinţei anterioare (copie)

- informaţii / prezentări ale subiectelor pentru discuţii;

- un rezumat al raportului de progres al proiectului (narativ şi financiar);

- planul de activitate pentru următoarea perioadă;

- alte materiale relevante.

4.11. Agenda şi documentele ataşate vor fi în limba română. Traducerea în limba engleză se va face doar la cerere.

4.12. Managerul de proiect va face notiţe la fiecare şedinţa a CC. Procesul-verbal (minutele) va include următoarele:

- data şi locul desfăşurării şedinţei;

- participanţii (prezenţi, absenţi);

- obiectivele şedinţei şi subiectele de discuţie ce au fost incluse în agendă;

- rezumatul discuţiilor şi propunerile din timpul şedinţei;

- deciziile luate de către CC;

- semnăturile.

4.13. Proiectul procesului-verbal (în limbile română şi engleză) va fi expediat tuturor membrilor de bază pentru revizuire şi comentarii în termen de 2 săptămâni după şedinţă. Ei vor avea o săptămână pentru a oferi comentarii la proiectul procesului-verbal.

4.14. Versiunea finală a procesului-verbal va fi semnată de către MS (viceministru) şi SCO-M (Director) - în două exemplare în limba română şi două exemplare în limba engleză. Originalele semnate ale proceselor-verbale vor fi păstrate de către MS şi SCO-M, în timp ce Agenţia de Implementare (Institutul Trimbos/birou local de inplementare) va primi copiile acestui document.

4.15. Prin acordul CC, deciziile luate în afara şedinţelor vor fi considerate acceptabile şi vor fi efectuate prin schimb de scrisori/mesaje electronice. Toate deciziile în afara şedinţelor, de asemenea, vor fi documentate printr-un proces-verbal prezentat la următoarea şedinţă a CC.