Memorandum de Înţelegere din 28.05.2015 între Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare cu privire la Proiectul "Generaţie sănătoasă (Servicii de sănătate favorabile tinerilor în Republica Moldova)" Faza a doua: 01.11.2014-31.10.2018

ACORD BILATERAL

MEMORANDUM DE ÎNŢELEGERE

 între Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova şi Agenţia Elveţiană pentru

 Dezvoltare şi Cooperare cu privire la Proiectul “Generaţie sănătoasă

(Servicii de sănătate favorabile tinerilor în Republica Moldova)”

Faza a doua: 01.11.2014 - 31.10.2018

Chişinău, 28 mai 2015

 (în vigoare 28.05.2015) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr. 166-176 art. 1101 din 03.07.2015

* * *

Notă: Vezi varianta engleză a Memorandumului

Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, care reprezintă Guvernul Republicii Moldova şi Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, acţionînd prin Biroul de Cooperare al Elveţiei/Reprezentanţa Ambasadei Confederaţiei Elveţiene în Moldova, care reprezintă Guvernul Confederaţiei Elveţiene, dornice de a menţine o cooperare eficientă în domeniul Sănătăţii Mintale în Republica Moldova, au convenit următoarele:

Preambul

Respectarea principiilor democratice şi a drepturilor fundamentale ale omului – în special, conform prevederilor Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului – inspiră politicile interne şi externe ale celor două Părţi şi constituie un element esenţial de aceeaşi importanţă cu obiectivele prezentului Memorandum de Înţelegere.

Prezentul Memorandum este bazat pe Acordul între Guvernul Confederaţiei Elveţiene si Guvernul Republicii Moldova cu privire la Asistenţa Umanitară şi Cooperarea Tehnică din 20 septembrie 2001 şi în conformitate cu articolul 7, punctul 7.1. al acestuia stipulează prevederile tehnice detaliate cu referire la implementarea Proiectului ”Generaţie sănătoasă (Servicii de sănătate prietenoase tinerilor în Republica Moldova)”, faza a doua.

Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) şi Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova (MS) vor fi împuternicite să îşi reprezinte Guvernele în vederea implementării acestui Memorandum.

Articolul 1

Obiectivul

Scopul principal al prezentului Memorandum este de a asigura condiţii adecvate pentru implementarea cu succes a fazei a doua a Proiectului ”Generaţie sănătoasă (Servicii de sănătate prietenoase tinerilor în Republica Moldova)”, în perioada cuprinsă între 01.11.2014 şi 31.10.2018.

Obiectivul general al Proiectului este îmbunătăţirea sănătăţii bărbaţilor şi femeilor tinere din Republica Moldova prin creşterea cererii, accesului şi utilizării serviciilor prietenoase tinerilor de calitate şi a programelor de educaţie legate de sănătate.

În a doua fază va fi promovată o abordare mai cuprinzătoare în scopul de a aborda cele şapte probleme principale de sănătate ale adolescentului: ITS / HIV / SIDA; sarcină nedorită; probleme de sănătate mintală ca urmare a abuzului de substanţe (alcool, droguri, dependenţă); tulburări psihoemoţionale şi de identitate; probleme de sănătate apărute ca urmare a violenţei; deficienţe nutriţionale şi tulburări de malnutriţie şi de dezvoltare în timpul pubertăţii.

Proiectul are drept scop obţinerea următoarelor rezultate:

a) Bărbaţii şi femeile tinere au acces echitabil la servicii de sănătate de calitate.

b) Promovarea sănătăţii adolescenţilor şi tinerilor, precum şi identificarea şi trimiterea tinerilor pentru SSPT este îmbunătăţită printr-o implicare mai puternică a părţilor interesate relevante la nivel naţional şi local prin cooperare inter-sectorială.

c) Bărbaţii şi femeile tinere adoptă comportamente mai sigure şi mai sănătoase şi caută asistenţă medicală necesară printr-o încurajare mai mare de către părţile interesate din comunitate.

Agenţiile de implementare a proiectului (AI) sunt: a) ONG -ul “Sănătate pentru tineri” - iniţiatorul proiectului şi principalul responsabil pentru consolidarea capacităţilor SSPT şi cooperarea intersectorială; b) Oficiul UNICEF din Republica Moldova, responsabil pentru asigurarea suportului tehnic Ministerului Sănătăţii în revizuirea cadrului legal şi de reglementare, pentru lucrul cu adolescenţii vulnerabili şi în situaţii de risc, precum şi pentru dezvoltarea amplă a intervenţiilor de comunicare şi de mobilizare în comunitate. Prezenta fază este pusă în aplicare conform Documentului de proiect (Anexa A) şi acoperă o perioadă de 4 ani.

Articolul 2

Contribuţia Părţii elveţiene

Pentru implementarea Proiectului, Guvernul Confederaţiei Elveţiene, prin intermediul SDC, va pune la dispoziţie următoarele contribuţii:

a) Programe de instruire adecvate pentru personalul medical, precum şi activităţi de informare, educare şi comunicare pentru familii şi comunităţi din toate raioanele;

b) Servicii furnizate de experţi/consultanţi internaţionali şi locali;

c) Implementarea Proiectului, inclusiv fonduri administrate şi costuri operaţionale.

SDC contribuie la implementarea Proiectului cu o sumă totală de 4554572 franci elveţieni din care 3498000 vor fi administraţi de către ONG-ul “Sănătate pentru tineri” şi 1057000 franci elveţieni (1112400 dolari americani) - de către UNICEF.

ONG-ul “Sănătate pentru tineri” va contribui cu 360840 franci elveţieni. Această sumă reprezintă estimarea contribuţiei financiare şi în natură a ONG-ului, care va include asistenţă tehnică din partea experţilor ONG-urilor şi costurile de întreţinere a biroului proiectului şi a sălilor de instruire. UNICEF va contribui cu US 630′000 dolari americani (598500 franci elveţieni).

Debursarea contribuţiilor elveţiene se face în conformitate cu progresul Proiectului, cheltuielile suportate şi cerinţele reale.

Articolul 3

Contribuţia Părţii moldoveneşti

Guvernul Republicii Moldova, prin intermediul MS, va întreprinde următoarele acţiuni:

a) Facilitarea dialogului cu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF) Ministerul Educaţiei (ME), Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS), administraţia publică locală, în scopul de a asigura coerenţa în dezvoltarea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor receptive şi eficiente;

b) Dezvoltă cadrul legislativ şi normativ pentru asigurarea cadrului instituţional şi finanţării adecvate pentru funcţionarea durabilă a serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor în toate raioanele;

c) Întreprinde măsurile necesare pentru a garanta buna funcţionare a SSPT stabilite, inclusiv renovarea de bază, întreţinerea şi reparaţiile ulterioare necesare;

d) Oferă suport administrativ şi financiar (transport) prin intermediul instituţiilor din cadrul sistemului de sănătate, în vederea participării la programele de educaţie medicală continuă atît a doctorilor şi asistenţilor medicali din cadrul Proiectului, precum şi a altor categorii de personal medical, implicate în furnizarea de SSPT;

e) Facilitează colaborarea Agenţiilor de implementare cu grupurile tehnice de lucru create de MS în prima fază cu scopul de a sprijini punerea în aplicare a diferitelor componente ale proiectului;

f) Convoacă şi coordonează şedinţele Consiliului Coordonator menit să gestioneze Proiectul la cel mai înalt nivel şi să supravegheze realizarea corectă a Proiectului, în conformitate cu Termenii de referinţă, care sunt o parte a prezentului Memorandum de Înţelegere;

g) Oferă suport pentru facilitarea obţinerii vizelor necesare şi a permiselor de şedere pe termen scurt şi lung pentru experţii care activează în cadrul prezentului Proiect;

h) Asigură scutirea de plata taxelor, taxelor vamale, impozitelor şi altor plăţi obligatorii pentru tot echipamentul, serviciile, vehiculele şi materialele finanţate în baza grantului, aşa cum este prevăzut în articolul 4.2 al Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene cu privire la Asistenţa Umanitară şi Cooperarea Tehnică, la care se face referire în Preambulul prezentului Memorandum.

Articolul 4

Condiţiile pentru suspendarea contribuţiei elveţiene

În cazul în care obligaţiile Guvernului Republicii Moldova, stipulate în articolul 3, nu sunt îndeplinite în termenele stabilite, Guvernul Confederaţiei Elveţiene are dreptul de a suspenda Proiectul şi activitatea consultanţilor cu efect imediat. În acest caz, Guvernul Confederaţiei Elveţiene are dreptul de a rezilia prezentul Memorandum prin furnizarea unui preaviz de o lună sau orice altă dată, pe care Guvernul Confederaţiei Elveţiene o consideră ca fiind potrivită (cu referinţă, de asemenea, la articolul 10).

Articolul 5

Clauza anticorupţie

În cadrul acestui Memorandum, Părţile au un interes comun în combaterea corupţiei, care periclitează buna guvernare şi utilizarea corectă a resurselor necesare pentru dezvoltare, şi, în plus, pune în pericol concurenţa loială şi deschisă, bazată pe preţ şi calitate. Părţile nu vor propune niciodată, direct sau indirect, beneficii de orice natură şi nu vor accepta astfel de propuneri. Ele declară că orice ofertă, cadou, plată, remunerare sau beneficiu de orice fel şi considerate drept un act ilegal sau practici corupte nu a fost şi nici nu se va face, direct sau indirect, oricui în vederea atribuirii sau executării prezentului Memorandum.

Orice comportament corupt sau ilegal înseamnă o încălcare a prezentului Memorandum şi justifică încetarea acestuia, precum şi/sau recurgerea la măsuri corective suplimentare în conformitate cu legislaţia aplicabilă.

Articolul 6

Achiziţionarea bunurilor şi serviciilor

Achiziţionarea de bunuri şi servicii finanţate din contribuţia elveţiană se va realiza de către AI în conformitate cu procedurile internaţionale de achiziţie şi regulile SDC. ONG-ul “Sănătate pentru Tineri” va urma regulile şi procedurile internaţionale privind achiziţiile publice ale serviciilor. UNICEF va urma regulile şi procedurile ONU în ceea ce priveşte procurarea de servicii. În acest sens, AI va lansa licitaţia internaţională, va organiza toate procedurile de licitaţie şi va achita plăţile direct companiilor cîştigătoare. Lista bunurilor va fi coordonată cu Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale şi aprobată de Consiliul Coordonator pînă la lansarea tenderului internaţional. Bunurile achiziţionate vor fi livrate direct la instituţiile beneficiare, în conformitate cu contractele semnate şi normele internaţionale respective.

Pe durata Proiectului, bunurile/echipamentele furnizate prin contribuţia financiară a SDC, pentru a fi utilizate în cadrul Proiectului, rămîn la dispoziţia nerestricţionată a Proiectului şi nu vor fi deturnate de la instituţiile beneficiare fără acordul prealabil, în formă scrisă, al SDC şi AI.

Instituţiile beneficiare vor asigura inventarierea corespunzătoare a bunurilor/echipamentului respectiv. Inventarierea va fi actualizată trimestrial, cu indicarea stării tehnice, a persoanei responsabile şi a locaţiei fiecărui obiect în parte.

În cazul în care, din orice motiv, Proiectul ar trebui să fie întrerupt, utilizarea bunurilor furnizate din contribuţia Elveţiei va fi decisă în formă scrisă de către ambele Părţi.

La sfîrşitul Proiectului, ambele Părţi vor conveni în formă scrisă dreptul de proprietate şi de utilizare a bunurilor livrate în timpul Proiectului, dar care încă nu sunt predate.

Articolul 7

Raportarea şi alte proceduri de implementare

Părţile vor organiza regulat şedinţe ale Consiliului Coordonator (de două ori pe an), pentru a monitoriza şi evalua implementarea Proiectului, precum şi eficienţa, eficacitatea şi impactul asistenţei oferite. La finele fazei Proiectului se va organiza Şedinţa de evaluare finală a Proiectului, la care se vor examina şi aprecia rezultatele implementării Proiectului.

MS va coopera şi va contribui la facilitarea desfăşurării activităţilor SDC cu privire la audit, monitorizare şi evaluare a impactului Proiectului. Costurile acestor activităţi vor fi acoperite din contribuţia Părţii elveţiene.

MS va oferi SDC informaţia necesară pentru implementarea Proiectului, pe care SDC are dreptul rezonabil să o solicite, şi să faciliteze vizitele în teritoriu şi inspecţia de către reprezentanţii elveţieni a Proiectului, a proprietăţilor, bunurilor, registrelor şi a documentaţiei.

Independent de procedurile de raportare convenite, Părţile trebuie să se informeze reciproc şi prompt asupra oricărei situaţii apărute, care ar putea duce la imposibilitatea realizării Proiectului în modul convenit de către Părţi.

Articolul 8

Distribuirea acestui Memorandum de Înţelegere

Părţile se obligă să distribuie copiile prezentului Memorandum tuturor autorităţilor şi altor instituţii implicate în Proiectul de cooperare, sau celor care necesită informaţia despre conţinutul acestuia.

Articolul 9

Anexe

Documentul de Proiect (anexa A) şi Termenii de referinţă pentru Consiliul Coordonator al Proiectului ”Generaţie sănătoasă (Servicii de sănătate prietenoase tinerilor în Republica Moldova)” (anexa B) formează parte integrantă a prezentului Memorandum.

Articolul 10

Clauze finale

Acest Memorandum intră în vigoare la data semnării şi va rămîne valabil pînă cînd ambele Părţi vor îndeplini toate obligaţiile stipulate în prezentul Memorandum, cu excepţia cazului denunţării înaintea termenului, printr-o notificare scrisă în acest scop de către oricare dintre Pârti cu o lună înainte.

Valabilitatea prezentului Memorandum, precum şi a Contractelor cu AI, între 1 iunie 2017 şi 31 octombrie 2018 va depinde de reînnoirea sau extinderea de către Parlamentul Confederaţiei Elveţiene a perioadei de valabilitate a Legii federale din 24 martie 2006 privind cooperarea cu statele din Europa de Est şi CSI şi de aprobarea creditelor corespunzătoare. În cazul în care aceste condiţii nu sunt îndeplinite, Memorandumul în cauză va fi denunţat şi Contractul de mandat cu AI va fi reziliat la 31 mai 2017, caz în care Părţile nu vor mai avea alte obligaţii, decît cele de raportare financiară şi operaţională. SDC nu va purta răspundere pentru posibilele pierderi sau daune parvenite după denunţarea prezentului Memorandum sau drept urmare a denunţării acestuia.

Prezentul Memorandum poate fi modificat printr-un schimb de scrisori la solicitarea uneia din Părţi. Modificările vor intra în vigoare în conformitate cu prevederile prezentului articol.

Divergenţele cu privire la interpretarea sau aplicarea dispoziţiilor prezentului Memorandum se vor soluţiona prin negocieri diplomatice între Părţi.

Prezentul Memorandum este perfectat în două exemplare originale, fiecare în limbile engleză şi română. În cazul apariţiei divergenţelor de interpretare, textul în limba engleză va fi de referinţă.

Anexă

la Memorandumul de Înţelegere

semnat la 28.05.2015

TERMENI DE REFERINŢĂ

Consiliul Coordonator al Proiectului “Generaţie sănătoasă

(Servicii de sănătate prietenoase tinerilor în Republica Moldova)”,

faza a doua

I. DISPOZIŢII GENERALE

1.1. Aceşti Termeni de referinţă (TdR) stabilesc structura, modul de funcţionare şi competenţele Consiliului Coordonator (CC) pentru Proiectului “Generaţie sănătoasă (Servicii de sănătate prietenoase tinerilor în Republica Moldova)”. Faza a doua: 01.11.2014 – 31.10.2018.

1.2. Proiectul “Generaţie sănătoasă (Servicii de sănătate prietenoase tinerilor în Republica Moldova)” este implementat în comun de către ONG-ul “Sănătate pentru Tineri” (SPT) şi UNICEF-Moldova, cu suportul financiar din partea Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) şi în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova (MS).

1.3 Obiectivul general al Proiectului este îmbunătăţirea sănătăţii bărbaţilor şi femeilor tinere din Republica Moldova prin creşterea cererii, accesului şi utilizării serviciilor de calitate prietenoase tinerilor şi a programelor de educaţie legate de sănătate.

1.4. CC este stabilit în conformitate cu Memorandumul de Înţelegere (MdÎ) semnat între SDC şi Ministerul Sănătăţii (MS) şi are responsabilităţi determinate de prevederile Acordului semnat între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene privind Asistenţa Umanitară şi Cooperarea Tehnică din data de 20 septembrie 2001. TdR sunt o anexă la MÎ semnat între SDC şi MS şi constituie o parte integrantă a acestuia.

II. FUNCŢIILE ŞI ROLUL CONSILIULUI COORDONATOR

2.1. Consiliul Coordonator îşi exercită autoritatea sa strict pe durata proiectelor. El asigură o coordonare generală privind implementarea proiectului.

2.2. Funcţia primară a CC este de a armoniza opiniile şi abordările în vederea sporii durabilităţii şi impactului proiectului. Scopul lui este, de asemenea, de a asigura o bună coordonare a proiectului şi o mai bună sincronizare a activităţilor prin schimbul regulat de informaţii între partenerii-cheie de implementare a proiectului, SDC, MS şi alţi actori relevanţi.

2.3. Rolul Consiliului Coordonator este de:

- a-şi asuma responsabilitatea generală privind implementarea cu succes a proiectului şi obţinerea rezultatelor, asigurînd o utilizare raţională şi eficientă a resurselor disponibile pentru implementarea proiectului;

- a asigura calitatea şi oportunitatea scopului proiectului, a rezultatelor şi activităţilor, astfel ca proiectul să fie implementat în conformitate cu prevederile MdÎ semnat, politicile guvernamentale şi legislaţia naţională;

- a verifica corespunderea activităţilor proiectului cu standardele celor mai bune practici;

- a aproba rapoartele narative şi financiare, elaborate de agenţiile de implementare (ONG-ul “Sănătate pentru Tineri” şi UNICEF-Moldova) şi planurile acestora de activitate;

- a analiza evoluţia proiectului (inclusiv realizările, constrîngerile şi lecţiile învăţate), de a oferi regulat un feedback privind derularea proiectului, de a identifica cele mai bune modalităţi de a depăşi constrîngerile, de a propune unele acţiuni necesare de îmbunătăţire, de a asigura responsabilitatea implementării şi de a face recomandări cu privire la modul de îmbunătăţire a calităţii şi al impactului intervenţiilor curente şi de viitor;

- a reconcilia diferenţele de opinie şi de abordări şi de comun acord de a identifica soluţii;

- a facilita cooperarea dintre partenerii relevanţi şi părţile interesate, asigurînd o coordonare şi comunicare eficientă şi continuă între partenerii proiectului şi beneficiarii acestora;

- a aborda orice problemă care are impact asupra proiectului;

- a asigura legătura dintre proiect şi agenţiile guvernamentale relevante.

III. COMPONENŢA CONSILIULUI COORDONATOR

ŞI RESPONSABILITĂŢILE MEMBRILOR

3.1. CC este compus din reprezentanţii instituţiilor membre de bază (permanente):

- Ministerul Sănătăţii;

- BCE-M (Biroul de Cooperare al Elveţiei în Moldova);

- UNICEF-Moldova;

- ONG-ul “Sănătate pentru Tineri”.

3.2. Reprezentanţii instituţiilor membre de bază vor frecventa şedinţele CC şi vor fi pregătiţi pentru acestea în baza documentaţiei oferite.

3.3. În caz de boală al unui reprezentant, călătorii de lungă durată în afara ţării sau alte circumstanţe similare, instituţia-membru de bază va delega o altă persoană pentru a participa la şedinţa CC.

3.4. Reprezentanţii altor organizaţii/agenţii relevante pentru proiect pot fi invitaţi la şedinţele CC pentru a partaja informaţii şi a participa la discuţii, ori de cîte ori va fi necesar:

- Ministerul Educaţiei;

- Ministerul Tineretului şi Sportului;

- Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei;

- Organizaţia Mondială a Sănătăţii;

- Fondul ONU pentru Populaţie;

- Centrul Naţional de Sănătate a Reproducerii şi Genetică Medicală;

- Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “N. Testemiţanu”;

- Compania Naţională de Asigurări în Medicină;

- Reprezentanţi ai instituţiilor medicale;

- Consultanţii proiectului şi specialiştii în domenii relevante pentru proiect (pediatri, obstetricieni şi ginecologi etc.);

- Reprezentanţii şcolilor implicate în proiect;

- Reprezentanţi ai comunităţilor implicate în proiect;

- Reprezentanţi ai Asociaţiilor profesionale;

- Reprezentanţi ai Organizaţiilor neguvernamentale;

- Alţi participanţi relevanţi.

3.5. CC este prezidat de viceministrul sănătăţii, responsabil pentru domeniul la care se referă proiectul.

3.6. Implementatorul Proiectului ONG-ul “Sănătate pentru Tineri” va oferi suportul logistic şi de secretariat necesar pentru CC prin pregătirea agendei, a materialelor şi informaţiei necesare, invitarea participanţilor (în numele MS), întocmirea proceselor-verbale (minutelor şedinţelor) şi oferirea altui suport logistic solicitat (de exemplu: asigurarea disponibilităţii echipamentului necesar etc.)

IV. MODUL DE OPERARE

4.1. CC se întruneşte o dată la fiecare şase luni. Şedinţele sunt convocate de către MS (cu suportul logistic al echipei de implementare a proiectului). Şedinţele suplimentare (ad-hoc) pot fi convocate la cererea oricărui membru de bază al CC comun.

4.2. Şedinţele CC pot avea loc doar dacă sunt prezenţi reprezentanţii MS şi BCE-M.

4.3. Locul de desfăşurare a şedinţelor CC este sediul MS. În unele cazuri, ca excepţie, preşedintele CC poate propune o altă locaţie care îndeplineşte toate cerinţele necesare pentru un astfel de scop. Şedinţele CC vor avea o durată limită de 1,5 ore cu excepţia cazului cînd s-a convenit altfel.

4.4. Deciziile sunt luate prin consens şi reflectate în procesul-verbal (minutele şedinţei).

4.5. Membrii de bază ai CC vor fi consultaţi privind data preliminară şi subiectele pentru discuţii, care vor fi incluse în agenda şedinţelor.

4.6. Agenda va fi elaborată de către echipele de implementare ale proiectului şi remisă MS şi BCE-M pentru comentarii şi aprobare cu cel puţin trei săptămîni înainte de la data şedinţei CC comun.

4.7. MS va aproba data şedinţei şi agenda cu cel puţin o săptămînă înainte de şedinţă prin emiterea unei dispoziţii/ordin.

4.8. După aprobarea oficială de către MS a datei şi agendei, managerul proiectului va informa fără întîrziere toţi participanţii (membrii de bază şi cei invitaţi) şi va distribui copiile dispoziţiei/ordinului MS şi agenda cu toate documentele necesare ataşate.

4.9. Agenda va include următoarea informaţie:

- Data şi locul desfăşurării;

- Lista participanţilor;

- Obiectivele şedinţei;

- Subiectele pentru discuţii.

4.10. Documentaţia ataşată va include:

- Procesul-verbal (minutele) şedinţei anterioare (copie);

- Informaţii/prezentări ale subiectelor pentru discuţii;

- Un rezumat al raportului de progres al proiectului (narativ şi financiar);

- Planul de activitate pentru următoarea perioadă;

- Alte materiale relevante.

4.11. Agenda şi documentele ataşate vor fi în limba romînă. Traducerea în limba engleză se va face doar la cerere.

4.12. Managerul de proiect va face notiţe la fiecare şedinţă a CC. Procesul-verbal (minutele) va include următoarele:

- data şi locul desfăşurării şedinţei;

- participanţii (prezenţi, absenţi);

- obiectivele şedinţei şi subiectele de discuţie ce au fost incluse în agendă;

- rezumatul discuţiilor şi propunerile din timpul şedinţei;

- deciziile luate de către CC;

- semnăturile.

4.13. Proiectul procesului-verbal (în limbile română şi engleză) va fi expediat tuturor membrilor de bază pentru revizuire şi comentarii în termen de 2 săptămîni după şedinţă. Ei vor avea o săptămînă pentru a oferi comentarii la proiectul procesului-verbal.

4.14. Versiunea finală a procesului-verbal va fi semnată de către MS (viceministru) şi BCE-M (directorul) - în două exemplare în limba română şi două exemplare în limba engleză. Originalele semnate ale proceselor-verbale vor fi păstrate de către MS şi BCE-M, în timp ce UNICEF şi ONG-ul “Sănătate pentru Tineri” vor primi copiile acestui document.

4.15. Prin acordul CC, deciziile luate în afara şedinţelor vor fi considerate acceptabile şi vor fi efectuate prin schimb de scrisori/mesaje electronice. Toate deciziile în afara şedinţelor, de asemenea, vor fi documentate printr-un proces-verbal prezentat la următoarea şedinţă a CC.

GENERAŢIE SĂNĂTOASĂ

Servicii de sănătate prietenoase tinerilor în Republica Moldova

Documentul proiectului

Asociaţia Sănătate Pentru Tineri, în colaborare cu UNICEF

August 2014

Informaţia de contact

Dr. Galina Lesco

Asociaţia Sănătate Pentru Tineri

Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor ”Neovita”

str Socoleni 19, MD 2020, Chişinău, Republica Moldova,

tel. (37322) 40 66 34, fax: (37322) 40 66 32

http://www.neovita.md

Nune Mangasaryan

Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii

131, “31 August 1989” St.

Chişinău, Republica Moldova

Tel. + 373 22 22 82 82;

fax: +373 22 22 02 44

nmangasaryan@unicef.org

www.unicef.org/moldova

CUPRINS

Sumar executiv

Contextul

Informaţia de bază referitoare la context

Analiza situaţiei actuale

Evaluarea factorilor implicaţi

Rezultatele obţinute în Etapa I şi lecţiile învăţate

Obiectivele

1.1 Ipoteza impactului şi lanţul rezultatelor

1.2 Grupurile ţintă, gradul de acoperire şi nivelele de intervenţie

Strategia de implementare

1.3 Abordările de lucru

1.4 Abordările transversale

1.5 Durabilitatea realizărilor proiectului

1.6 Viziunea privind finalizarea proiectului: strategia de finalizare pe etape şi retragere (2018-2019)

Organizarea, managementul şi administrarea

Resursele

1.7 Resursele umane

1.8 Bugetul total

Analiza riscurilor

Monitorizarea, evaluarea şi raportarea

1.9 Planul de monitorizare şi evaluare

1.10 Documentaţia şi raportarea

Anexa A – Cadrul organizaţional al Proiectului

Anexa B – Cadrul logic

Anexa C – Perioada de desfăşurare a activităţilor

Anexa D. TOR-urile personalului de implementare cheie din Asociaţia Sănătate Pentru Tineri

Anexa E – Lista acronimelor

SUMAR EXECUTIV

Proiectul “Generaţie Sănătoasă” susţinut de Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) a fost elaborat întru susţinerea eforturilor Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova (MS), îndreptate spre extinderea celor mai bune practici în domeniul prestării serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor (SSPT) la nivel naţional prin extinderea serviciilor existente, îmbunătăţirea calităţii acestora şi dezvoltarea capacităţii prestatorilor serviciilor de sănătate în aplicarea abordărilor prietenoase tinerilor. Acest proiect este în concordanţă cu Strategia Naţională de Dezvoltare “Moldova 2020”, Strategia de Dezvoltare a Sectorului Sănătăţii pentru perioada 2008-2017, Strategia Naţională pentru Tineret pentru anii 2014-2020 şi Strategia multisectorială cu privire la sănătatea şi dezvoltarea copiilor şi adolescenţilor care este în prezent în curs de elaborare cu suportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

În Republica Moldova, tinerii se confruntă cu diverse probleme de dezvoltare precum problemele de sănătate sexuală (IST şi HIV SIDA, sarcini nedorite şi avorturi), abuzul de substanţe (consumul excesiv de alcool, fumatul, utilizarea ilicită a drogurilor), problemele de sănătate mintală şi suicid. Deşi, conform rapoartelor, unii indicatori de sănătate s-au îmbunătăţit, cum ar fi comportamentul sexual mai sigur, reducerea cazurilor de sarcină în rîndurile adolescenţilor, comportamentul de alimentaţie sănătoasă şi activitate fizică¹, alţi indicatori s-au înrăutăţit considerabil în ultimii ani, mai ales coeficientul incidenţei IST (sifilis), coeficientul brutalizării şi suicidului în rîndurile băieţilor, fapt care impune necesitatea întreprinderii unor acţiuni-ţintă urgente în promovarea sănătăţii şi dezvoltării adolescenţilor. Criza economică, lipsa oportunităţilor educaţionale sau profesionale şi absenţa părinţilor (care migrează peste hotare în scopuri de muncă) sporesc vulnerabilitatea adolescenţilor la comportamente riscante sau îi pun sub risc de violenţă şi exploatare.

___________________________

¹ Rata fertilităţii în rândurile adolescenţilor (sau rata natalităţii în grupurile de vârsta ale femeilor) este un indicator utilizat la nivel internaţional şi unul din cei mai exacţi indicatori demografici colectaţi. Rata de sarcină este un indicator cumulativ (care include rata natalităţii şi rata avorturilor).

Dat fiind natura complexă a vulnerabilităţii în rîndurile adolescenţilor, a fost necesar de elaborat o abordare prietenoasă tinerilor faţă de serviciile de sănătate şi educaţie. În ultimii 13 ani, SSPT au fost dezvoltate în mod constant sub conducerea Ministerului Sănătăţii (MS) şi altor ministere, precum şi cu suportul diferitor parteneri, precum Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC), UNICEF, OMS şi UNFPA. Contextul actual oferă diverse oportunităţi pentru promovarea în continuare a introducerii domeniului sănătăţii şi dezvoltării adolescenţilor în curicula şcolară. Însă reformele structurale din sectorul sănătăţii, precum şi instabilitatea politică şi economică, în general, pot crea provocări pentru dezvoltarea durabilă şi funcţionarea SSPT-lor.

Etapa I-a a proiectului a stabilit baza pentru o dezvoltare efectivă şi adecvată a SSPT în ţară prin asigurarea resurselor umane calificate, infrastructurii corespunzătoare, standardelor de calitate aprobate pentru SSPT şi angajamentului solid al MS. Acum, aceste rezultate trebuie să devină durabile pentru a asigura ca reţeaua CSPT să presteze servicii de calitate şi efective pe tot teritoriul Republicii Moldova. La etapa a II-a, scopul este de a îmbunătăţi sănătatea tinerilor şi tinerelor din Moldova prin sporirea cererii pentru, accesului la şi utilizării serviciilor prietenoase tinerilor şi programelor educaţionale conexe domeniului sănătăţii de calitate. Scopul va fi atins prin realizarea a trei rezultate:

Rezultatul I: Accesul la SSPT. Tinerii şi tinerele (în particular cei vulnerabili şi în situaţie de risc major) din toate raioanele Republicii Moldova au acces egal la servicii de sănătate calitative, bazate pe necesităţile lor reale².

__________________________________

² “Necesităţile reale” sunt definite de standardele de calitate ale SSPT (accesibile, acceptabile, permisibile, echitabile, bazate pe cererea proprie şi cu implicarea activă a acestora). Această expresie este utilizată pentru a pune accentul pe serviciile de sănătate axate pe adolescenţi.

Rezultatul II: Referinţa & cooperarea intersectorială. Factorii din sectoarele relevante (sănătate, învăţămînt, social, aplicarea legii etc.) la nivel naţional şi local implicaţi în cooperarea intersectorială pentru a asigura identificarea şi referirea mai bună către SSPT şi promova sănătatea în rîndurile adolescenţilor şi tinerilor³.

__________________________________________

³ “Promovarea sănătăţii în rândurile adolescenţilor şi tinerilor” este utilizată drept expresie generică care implică promovarea informaţiei corecte despre sănătate, modul de viaţă sănătos şi comportamentele sigure pentru sănătate, accesul la educaţia de sănătate, SSPT.

Rezultatul III: Mediu favorabil. Factorii comunitari (părinţii, administraţia publică locală, profesioniştii din sectoarele social, sănătate şi învăţămînt şi alţi membri ai comunităţii) abilitează tinerii şi tinerele să adopte comportamente mai sigure şi mai sănătoase şi să apeleze la asistenţa medicală necesară.

Abordarea proiectului se axează pe patru intervenţii strategice. În primul rînd, vor fi susţinute intervenţiile întru îmbunătăţirea continuă a cadrului legal, de politică şi de reglementare pentru a înlătura barierele legale din calea adolescenţilor ca aceştia să acceseze SSPT şi clarifica locul CSPT în cadrul sistemului sănătăţii.

În al doilea rînd, vor fi consolidate capacităţile manageriale şi tehnice ale managerilor şi personalului încadrat în prestarea SSPT, dezvoltînd profesionalismul acestora prin intermediul reţelei şi expunerii la experienţa internaţională.

În al treilea rînd, va fi armonizată şi consolidată cooperarea intersectorială în domeniul sănătăţii şi dezvoltării adolescenţilor la nivel naţional şi local, astfel încît mecanismele existente pentru colaborarea intersectorială să îmbunătăţească gestionarea şi referirea cazurilor care implică adolescenţi.

În final, schimbarea socială în sănătatea şi dezvoltarea adolescenţilor va fi realizată prin comunicare şi mobilizarea comunităţii: abordările participative în comunicare vor plasa tinerii în centrul tuturor iniţiativelor care au drept scop îmbunătăţirea bunăstării lor. Se va pune un accent special pe mobilizarea unui şir variat de actori la nivel de comunitate şi pe utilizarea unui şir larg de surse de informare şi tehnologii de comunicare pentru a cuprinde mai bine toate persoanele tinere, cu accent deosebit pe tinerii în situaţii de risc major, şi în special pe adolescenţii vulnerabili.

1. Contextul

Etapa a II-a a Proiectului “Generaţia Sănătoasă” reprezintă contribuţia Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC) la procesul de extindere a serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor (SSPT), în conformitate cu Ordinul Ministerului sănătăţii (MS) nr.956 din 13 decembrie 2011. Această propunere pentru Etapa a II-a a proiectului “Generaţia Sănătoasă” a fost elaborată în comun de către Asociaţia “Sănătate Pentru Tineri” şi UNICEF Moldova, în baza rezultatelor atinse în Etapa I-a.

Proiectul reprezintă răspunsul la analiza situaţiei şi la solicitarea primită din partea Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova; proiectul este în concordanţă cu Politică Naţională în Domeniul Sănătăţii (2007), Strategia Naţională de Dezvoltare “Moldova 2020”, Strategia de Dezvoltare a Sistemului Sănătăţii pentru anii 2008-2017, Strategia Naţională privind Sănătatea Reproductivă pentru anii 2005-2015, Strategia Naţională de Sănătate Publică pentru anii 2014-2020, Strategia Naţională cu privire la Migraţie şi Azil (2011-2020), Programul Naţional Strategic de Securitate Demografică al Republicii Moldova (2011-2025), Strategia Naţională Antidrog (Anti-drug) pentru anii 2011-2018, Programul Naţional privind Controlul Tutunului pentru anii 2012-2016, Programul Naţional privind Controlul Produselor Alcoolice pentru anii 2012-2020, Strategia Naţională pentru Tineret pentru anii 2014-2020 şi Strategia multisectorială privind sănătatea şi dezvoltarea copiilor şi adolescenţilor, care este actualmente în proces de elaborare cu suportul OMS.

Proiectul va contribui la eforturile MS de extindere a celor mai bune practici în domeniul SSPT la nivel naţional, prin extinderea serviciilor existente, îmbunătăţirea calităţii şi dezvoltarea capacităţii prestatorilor de servicii de sănătate în aplicarea abordărilor prietenoase tinerilor.

1.1. Informaţia de bază referitoare la context

• Reforma structurală în sistemul sănătăţii: În ultimii ani, Republica Moldova s-a angajat într-o reformă structurală a sectorului sănătăţii, axîndu-se pe consolidarea asistenţei medicale primare (AMP) şi regionalizarea îngrijirii spitaliceşti. Această reformă are un impact asupra autonomiei şi bugetului centrelor de sănătate, precum şi asupra procesului decizional de nivel local şi raional. În acest proces de decentralizare, unele probleme nesoluţionate par să afecteze gestionarea şi finanţarea centrelor de sănătate prietenoase tinerilor (CSPT) amplasate în incinta centrelor de sănătate. A fost discutat locul CSPT în cadrul sistemului sănătăţii: pe de o parte, CSPT pot fi amplasate în secţia consultativă a spitalelor, unde activează specialiştii; pe de altă parte, CSPT pot fi amplasate la nivelul asistenţei medicale primare (AMP), deoarece acesta prestează servicii comunitare. În baza unui acord temporar, CSPT sunt actualmente amplasate la nivelul CSP-lor, însă incertitudinea situaţiei respective poartă riscuri majore pentru CSPT. Spre exemplu, infrastructurile CSPT la nivel de AMP deja au beneficiat de investiţii (reparaţii, echipament etc.), care ar putea fi pierdut dacă CSPT-le sunt mai tîrziu transferate în spitale. Durabilitatea CSPT-lor impune o poziţie clară şi stabilă a acestor servicii în cadrul sistemului sănătăţii. Reformele în sectorul sănătăţii rămîn pînă la moment incomplete, cu necesitatea de a spori în continuare acoperirea acestora cu asigurările şi îmbunătăţirea eficienţei, eficacităţii şi calităţii îngrijirii medicale acordate tinerilor, inclusiv celor mai vulnerabili.

• Voinţa politică de a revizui curricula şcolară: Conducerea actuală a Ministerului Educaţiei (ME) este deschisă pentru şi susţine reformele în curricula şcolară generală. Se planifică că procesul de revizuire a curriculei şcolare va începe în 2014-2015, deschizînd o portiţă de oportunitate pentru includerea sănătăţii şi dezvoltării adolescenţilor în curricula pentru educaţia civică. Proiectul “Generaţia Tînără” este bine poziţionat pentru a acorda susţinere în revizuirea respectivă şi promova sănătatea şi dezvoltarea adolescenţilor.

• Oportunitatea includerii sănătăţii şi dezvoltării adolescenţilor în curricula universitară: Printr-un proces recent de extindere a autonomiei universităţilor, inclusiv a universităţilor medicale, acestora li s-a acordat o mai mare putere decizională privind conţinutul curriculei. Pînă în anul 2013 exista un decalaj între pregătirea pedagogică a profesorilor în educaţia civică şi în conţinutul modulului de educaţie civică predat în şcoli. În anul 2014, în curriculumul Universităţii Pedagogice a fost introdus un modul nou privind sănătatea şi dezvoltarea adolescenţilor, însă conţinutul acestuia necesită să fie în continuare dezvoltat. Proiectul “Generaţia Sănătoasă” este bine poziţionat pentru a acorda expertiză tehnică în acest domeniu.

1.2. Analiza situaţiei actuale

• Situaţia actuală a sănătăţii adolescenţilor din Republica Moldova: Tinerii cu vîrsta cuprinsă între 10-24 ani constituie aproape o pătrime din populaţia totală a Republicii Moldova, din care 13,6% sunt adolescenţi (cu vîrsta de 10-19 ani)⁴. Tinerii din Moldova se confruntă cu diverse probleme legate de sănătatea şi dezvoltarea lor, cum ar fi problemele de sănătate sexuală (IST şi HIV SIDA, sarcini nedorite şi avorturi), abuz de substanţe (consumul excesiv de alcool, fumatul, utilizarea drogurilor ilicite), problemele de sănătate mintală şi suicid:

_______________________________

⁴ Biroul Naţional de Statistică, http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4402

o Comportamentele sexuale sigure în rîndurile adolescenţilor au sporit în ultimii ani (rata utilizării prezervativului la primul contact sexual a crescut de la 47% în 2003 la 61% in 2012, iar rata utilizării prezervativului la ultimul contact sexual au crescut de la 35% în 2003 pînă la 52,8% în 2012). Cu toate acestea, aproape jumătate din adolescenţii sexual activi încă mai au comportamente sexuale nesigure. Doar 7% din adolescenţii sexual activi au administrat oral anticoncepţionale drept metodă contraceptivă actuală, iar 24% din adolescenţi nu au folosit nici o metodă de contracepţie sau au mizat pe metode nesigure, cum ar fi retragerea precoce sau metoda de ritm.⁵

_______________________________

⁵ KAP Studii în domeniul sănătăţii şi dezvoltării adolescenţilor, 2003, 2012, HFY

o Incidenţa IST (Sifilis, gonoreea) printre adolescenţii cu vîrsta cuprinsă între 15-19 ani: 180 cazuri noi la 100 000 populaţie respectivă (aproximativ 170 cazuri la fete şi 186 la băieţi), incidenţă care este cu 50% mai înaltă decît la populaţia totală. Aceasta este cea mai înaltă incidenţă din regiunea ECE/CSI.⁶

_______________________________

⁶ Baza de date TransMonEE 2013, Oficiul Regional UNICEF pentru ECE/CSI (emisă în iunie 2013), http://www.transmonee.org/index.html

o Incidenţa HIV SIDA printre tinerii de 15-24 ani: a avut loc o creştere lentă de la 16 cazuri noi la 100 000 în anul 2006 pînă la 21 cazuri noi în anul 2012⁵. Epidemia HIV în Moldova a trecut de la o epidemie HIV concentrată, alimentată prin injectarea drogurilor la mijlocul anilor 1990 – mijlocul anilor 2000 la o epidemie HIV în maturizare, care implică partenerii sexuali ai utilizatorilor de droguri şi altor categorii de populaţie în situaţie de risc.

o Rata fertilităţii la adolescenţi a scăzut uşor în ultimii ani de la 26 naşteri la 1 000 populaţie de femei cu vîrsta cuprinsă între 15-19 ani în anul 2008 pînă la 25 cazuri în anul 2012. În zonele rurale acest indicator depăşeşte mai mult decît de două ori indicatorul pentru zonele urbane (31,4‰ şi 13‰, respectiv în anul 2012)⁵, fapt care confirmă lipsa accesului la informaţia corectă şi serviciile de contracepţie pentru adolescenţii care locuiesc în zonele rurale.

o Sănătatea mintală şi abuzul de substanţe (droguri ilegale & alcool): Conform studiului KAP din 2012 privind sănătatea şi dezvoltarea adolescenţilor, fiecare al unsprezecelea adolescent (de 10-19 ani) a indicat că la moment fumează tutun. 72% din tinerii cu vîrsta între 10-19 ani au experienţă în consumul alcoolului; 15,4% consumă alcool de 1-2 ori pe lună sau mai mult (în comparaţie cu 11,4% în anul 2003). 11% din adolescenţii cu vîrsta între 10-19 ani au indicat că li s-a oferit droguri şi 3% din adolescenţi au experienţă în folosirea substanţelor narcotice. În jur de 6% din numărul total al utilizatorilor de droguri înregistraţi în Moldova sunt cu vîrsta cuprinsă între 15 şi 17 ani.⁴

o Suicid: Rata suicidului în rîndurile adolescenţilor este în creştere în ultimii ani (cu 40% din 2007 pînă în 2011), fiind de 10 ori mai înaltă printre băieţi decît la fete. Această situaţie necesită o intervenţie mai activă pentru a preveni problemele de sănătate mentală printre adolescenţi, acordînd atenţie specială băieţilor.

o Violenţă: Aproape 50% din adolescenţi au un semen care suferă de violenţă fizică, iar o cincime din adolescenţi – de violenţă sexuală.⁷

_____________________________

⁷ Studiile KAP în domeniul sănătăţii şi dezvoltării adolescenţilor, 2003, 2012, HFY

o Dereglări de alimentaţie: Proporţia adolescenţilor cu retard în dezvoltarea fizică a sporit de la 16,5% la copiii de 10-11 ani în 2008 pînă la 19,7 în 2012 şi de la 13,6% la adolescenţii de 14-15 ani în 2008 pînă la 16% în 2012.

o Rata mortalităţii⁸ la vîrsta de adolescenţă a scăzut de la 67,1/100 000 populaţie în anul 2007 pînă la 50,1/100 000 în 2011 cu diferenţe de gen importante. Printre băieţii adolescenţi, reducerea a fost mai lentă (-10% în această perioadă) decît printre fetele adolescente (-48% în aceeaşi perioadă).⁹

__________________________________

⁸ Decese la 100 000 adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani populaţia medie

⁹ Rata mortalităţii totale la băieţii adolescenţi în anul 2011 este de aproape trei ori mai înaltă (74/100,000 în 2011) decât la fetele adolescente (25/100,000). În cauză este creşterea dramatică a suicidului printre băieţii cu vârsta cuprinsă între 15-19 ani (7.1 în 2007/100,000 faţă de 15,8/100,000 în 2011) iar printre fetele adolescente, rata suicidului s-a redus de la 3,0/100,000 în 2007 până la 1,5/100,000 în 2011. În plus, rata mortalităţii din cauza factorilor de deces externi în rândurile băieţilor adolescenţi cu vârsta între 15-19 ani rămâne fără schimbări (58 cazuri la 100 000 de populaţie relevantă) pe parcursul ultimilor ani. Rata mortalităţii la fetele adolescente din cauza factorilor externi s-a redus cu 60% şi este aproape de patru ori mai scăzută decât la băieţi (14,9 şi 57,4 cazuri respectiv la 100 000 populaţie relevantă în anul 2011). Aceste date confirmă tendinţa băieţilor de implicare mai frecventă în comportamente riscante decât fetele.

În afară de aceasta, adolescenţii se confruntă cu o formă compusă de vulnerabilitate: tinerii sunt afectaţi de nivelul înalt al şomajului, lipsa oportunităţilor de educaţie neformală şi presiunea migraţiei. Lipsa oportunităţilor pentru educaţia şi dezvoltarea continuă a deprinderilor de viaţă, precum şi lipsa participării şi accesului semnificativ la activităţile organizate în timpul liber sporesc expunerea tinerilor la activitatea criminală şi abuzul de substanţe. Educaţia deprinderilor de viaţă, care este necesară pentru dezvoltarea sănătoasă a tinerilor, nu este inclusă în curricula obligatorie a instituţiilor de învăţămînt. Pînă la o treime din adolescenţi locuiesc fără unul sau ambii părinţi acasă din cauza migraţiei forţei de muncă.¹⁰ Lipsa supravegherii părinteşti conduce spre o vulnerabilitate sporită la un comportament de sănătate riscant, trafic, violenţă şi alte forme de exploatare.

_______________________________

¹⁰ Studiile KAP în domeniul sănătăţii şi dezvoltării adolescenţilor, 2003, 2012, HFY

• Cadrul legal şi de politică: în 2011, Comitetul pentru Drepturile Economice, Sociale şi Culturale şi-a exprimat îngrijorarea pe marginea faptului că în Moldova a fost retras din curriculumul şcolilor publice un curs special dedicat drepturilor de sănătate sexuală şi reproductivă (cursul Deprinderi de viaţă) şi că în prezent nici un curs de acest gen nu este oferit în şcolile publice. Prin urmare, Comitetul a recomandat ca la implementarea Strategiei Naţionale de Sănătate Reproductivă pentru anii 2005-2015 să fie inclusă educaţia drepturilor de sănătate sexuală şi reproductivă în curriculumul şcolar.¹¹

_________________________________

¹¹ http://reproductiverights.org/en/document/un-concluding-observations-the-republic-of-moldova

Republica Moldova a semnat principalele tratate privind drepturile omului, care protejează, printre altele, dreptul la sănătate, şi în particular dreptul la informaţia despre sănătate şi la serviciile de sănătate de calitate pentru tineri. Conform angajamentelor sale legale internaţionale, Republica Moldova a stabilit drept prioritate sănătatea şi dezvoltarea tinerilor într-un şir de documente de politică, precum sunt Politica Naţională în Domeniul Sănătăţii pentru anii 2007-2021, Strategia Naţională pentru Tineret pentru anii 2014-2020 şi Strategia Naţională privind Sănătatea Reproductivă pentru anii 2005-2015. Toate aceste documente principale cu privire la sănătatea adolescenţilor se referă la necesitatea sporirii accesului la informaţie cuprinzătoare despre sănătate şi la serviciile de sănătate prietenoase adolescenţilor de calitate.

Privire generală asupra dezvoltării serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor în Republica Moldova:

• 2001: Grupul interinstituţional (UNFPA, OMS şi UNICEF) a adoptat Conceptul privind Serviciile de Sănătate Prietenoase Tinerilor (SSPT).

• 2001-2003: au fost create trei (3) Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor (CSPT) pilot, precum şi desfăşurată consultarea pentru elaborarea politicii cu privire la CSPT, dezvoltarea capacităţii prestatorilor de servicii în cadrul serviciilor existente, precum şi pentru elaborarea normelor şi standardelor naţionale pentru serviciile de sănătate calitative şi prietenoase tinerilor.

• 2005: Conceptul naţional privind SSPT – piatra de temelie a abordării SSPT în Moldova – a intrat în vigoare. Acesta defineşte serviciile de sănătate prietenoase tinerilor din Moldova şi caracterul specific al acestora în comparaţie cu serviciile din sistemul sănătăţii în general; stabileşte principiile de lucru şi componentele SSPT; schiţează modelul de implementare a SSPT şi integrarea acestora în sistemul existent al sănătăţii; stabileşte pachetele extinse de SSPT şi mecanismul de coordonare; precum şi defineşte responsabilităţile la nivel naţional şi local şi stabileşte cadrul de monitorizare şi evaluare (M&E).

• 2005: a fost creată o reţea din 12 CSPT-uri şi sporită capacitatea specialiştilor acestora cu suportul Asociaţiei de Dezvoltare Internaţională (IDA), Băncii Mondiale şi Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC).

• 2007: aceste 12 centre au fost create ca parte a Sistemului de Asistenţă Medicală de Stat, funcţionînd în calitate de instituţii medicale publice primare. Serviciile integrate, care includ consultaţiile medicale privind sănătatea generală şi reproductivă, serviciile de consiliere, referinţele şi activităţile de acoperire educaţională sunt acordate de echipe multidisciplinare.

• 2008: Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) s-a angajat să ofere suportul financiar complet pentru CSPT.

• 2009: Standardele de calitate a serviciilor de sănătate pentru tineri au fost aprobate de Ministerul Sănătăţii. Evaluarea de bază a CSPT a indicat conformarea totală cu 60% din standardele de calitate ale SSPT.

• 2011: MS a iniţiat extinderea SSPT cu suportul SDC, UNICEF şi OMS. OMS a oferit îndrumare privind abordarea sistemică pentru îmbunătăţirea serviciilor de sănătate pentru adolescenţi.¹² Acest proces a implicat extinderea pe verticală a activităţilor (îmbunătăţirea cadrului de reglementare a SSPT, revizuirea curriculei Universităţii de Medicină în domeniul asistenţei medicale pentru adolescenţi, îmbunătăţirea sistemelor de M&E şi mecanismelor financiare) şi extinderea pe orizontală a activităţilor (crearea unui CSPT în fiecare raion al Republicii Moldova şi dezvoltarea capacităţii prestatorilor de servicii medicale pentru a oferi servicii de asistenţă medicală primară (AMP)).

_________________________________

¹² Cadrul conceptual de extindere a SSPT în Republica Moldova. OMS, ASPT, MS, 2010. Chişinău, Moldova.

• 2012: reţeaua CSPT-lor a fost extinsă cu 16 centre (în total, CNAM a contractat 28 CSPT-uri în anul 2012), create în cadrul instituţiilor AMP existente. Aproximativ 60 000 tineri au beneficiat de aceste servicii în primul an de activitate a CSPT-lor.

• 2013: au fost create 10 CSPT-uri suplimentare, acoperind astfel fiecare raion din Republica Moldova. Actualmente, există în total 38 CSPT-uri (3 municipale şi 35 raionale). Aproximativ 114 000 de tineri au beneficiat de aceste servicii în primul an de activitate a centrelor.

La nivel naţional, programul SSPT este coordonat de MS (Departamentul Asistenţă Medicală Primară) în cooperare cu Unitatea M&E a Institutului Mamei şi Copilului şi cu CSPT “NEOVITA” care activează în calitate de centru naţional de resurse în acest domeniu. Proiectul “Generaţia Sănătoasă” este în concordanţă cu suportul continuu acordat de Guvernul Elveţiei pentru a îmbunătăţi sănătatea mamelor şi copiilor (SMC) în Republica Moldova.

1.3. Evaluarea factorilor implicaţi

• Ministerul Sănătăţii are rolul principal de coordonare a proiectului în capacitatea sa de coordonator al Comitetului de Supraveghere a proiectului. Acesta conduce de asemenea procesul de modificare a legislaţiei primare şi secundare şi influenţează mobilizarea resurselor şi angajamentului din partea altor factori implicaţi. MS va fi susţinut de proiect în eforturile sale pentru sporirea accesului populaţiei-ţintă la serviciile de sănătate de calitate înaltă şi dezvoltarea CSPT-lor eficiente din punctul de vedere al costurilor.

• Ministerul Educaţiei (ME) are rolul de frunte în activităţile de promovare a sănătăţii şi de creare a mediului de dezvoltare în cadrul sistemului educaţiei. ME a acordat susţinere pe parcursul activităţilor Etapei I-a implementate în cadrul sistemului educaţiei. Proiectul va spori capacitatea ME pentru implementarea programelor eficiente legate de promovarea sănătăţii adolescenţilor şi sporirea mediului favorabil în cadrul instituţiilor de învăţămînt pentru serviciile de sănătate prietenoase tinerilor.

• Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) are un rol relevant în promovarea valorii tinerilor în societate. Acesta creează şi promovează oportunităţi pentru participarea şi implicarea tinerilor în activităţi sportive şi în alte activităţi de dezvoltare. MTS a demonstrat o atitudine de susţinere pentru activităţile proiectului şi a fost implicat activ în elaborarea documentelor de politică la nivel naţional şi local. MTS va fi susţinut de proiect pentru a spori capacitatea lucrătorilor în domeniul tineretului drept persoane resurse locale în activităţile de promovare a sănătăţii şi dezvoltării tinerilor.

• Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF) este un partener important care poate fi implicat în acest proiect pentru a crea un mediu favorabil pentru sănătatea şi dezvoltarea tinerilor social vulnerabili. MMPSF de asemenea s-a angajat să realizeze un sistem funcţional de referire a cazurilor care implică probleme de sănătate ale adolescenţilor deosebit de vulnerabili (ADV) şi tinerilor în situaţii de risc major (TÎSRM). La Etapa I-a, lucrătorii sociali din comunităţi au exprimat necesitatea lor de a-şi spori capacităţile în comunicarea cu adolescenţii din grupurile vulnerabile ce vizează soluţionarea cazurilor legate de probleme de sănătate. La Etapa a II-a, MMPSF va beneficia de capacităţile sporite ale lucrătorilor sociali şi de un sistem funcţional de referinţă pentru ADV şi TÎSRM.

• Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) are un interes în susţinerea serviciilor de sănătate efective din punctul de vedere al costurilor. Analizele economice ale SSPT au demonstrat că aceste servicii pot reduce cheltuielile de sănătate prin oferirea unui pachet deplin de servicii preventive conform Standardelor de Calitate ale SSPT-lor existente. Prin urmare, CNAM este disponibil să implementeze activităţile proiectului şi să joace un rol principal în identificarea surselor de finanţare durabilă pentru SSPT.

• Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie (USMF) “N.Testemiţanu” asigură dezvoltarea capacităţii medicilor în domeniul sănătăţii adolescenţilor. USMF este unul din principalii parteneri ai proiectului în procesul revizuirii curiculei şi evaluării programelor educaţionale pentru instruirile la locul de muncă, ghidurilor, protocoalelor şi cercetărilor.

• Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor (CSPT) joacă un rol central în oferirea accesului la SSPT pentru tineri, în special pentru persoanele tinere în situaţie de vulnerabilitate. Acestea constituie de asemenea un agent important al schimbării în promovarea sănătăţii tinerilor şi crearea unui mediu favorabil tinerilor în comunităţi. Personalul CSPT este implicat activ în implementarea majorităţii activităţilor proiectului. CSPT-le vor beneficia în urma proiectului, deoarece vor spori capacitatea personalului lor pentru acordarea SSPT efective şi de calitate înaltă. CSPT-le vor fi de asemenea dotate conform standardelor, iar statutul şi autoritatea acestora în cadrul sistemului sănătăţii şi în comunităţi va fi clarificat.

• Autorităţile publice locale (APL) sunt principalele autorităţi responsabile pentru crearea unui mediu favorabil pentru sănătatea şi dezvoltarea tinerilor la nivel de comunitate. Aceasta se poate face prin crearea şi susţinerea serviciilor pentru adolescenţi şi tineri (teren sportiv, săli de agrement, centre de plasament pentru adolescenţii fără adăpost (centre de plasament), cluburi familiale etc.); implicarea tinerilor în elaborarea şi evaluarea planurilor locale; susţinerea şi promovarea serviciilor prietenoase tinerilor; publicitatea socială pentru promovarea modului sănătos de viaţă, comportamentelor sigure şi serviciilor pentru adolescenţi şi tineri, etc.) Bugetele reduse, motivaţia scăzută şi concurenţa politică reduc implicarea lor în crearea mediului favorabil pentru tineri. Aceasta va necesita consultarea şi ghidarea consistentă a APL-lor pentru a realiza schimbarea la nivel de comunitate.

• Mass-media naţională şi locală joacă un rol relevant în diseminarea mesajelor de promovare a sănătăţii şi dezvoltării pentru categoriile de populaţie-ţintă. Unele agenţii mass-media demonstrează o părtinire editorială spre senzaţionalism, care poate conduce la mesaje greşite şi concepţii eronate despre adolescenţi şi tineri. Totodată, există un interes în rîndurile jurnaliştilor de a participa în proiecte comune, în activităţi de informare şi documentare. Există oportunităţi pentru elaborarea produselor media comune care pot fi diseminate prin canalele mass-media locale şi naţionale care ar putea fi reciproc benefice.

• Organizaţiile societăţii civile, inclusiv asociaţiile părinteşti, ONG-le active în domeniul educaţiei şi sănătăţii adolescenţilor, asociaţiile primarilor şi alte organizaţii amplasate în comunitate pot fi implicate în activităţile de comunicare ale proiectului, în funcţie de resurse şi capacităţi. Grupurile de iniţiativă ale tinerilor, inclusiv consiliile locale ale tineretului, centrele de tineret, grupurile de educaţie de la egal la egal şi mass-media axată pe tineret pot desfăşura activităţi de educaţie a semenilor şi disemina mesaje cu privire la sănătate. Provocarea constă în identificarea şi motivarea acestora pentru a participa. Federaţiile şi cluburile sportive pot deveni parteneri importanţi în activităţile de promovare a sănătăţii tinerilor.

• Cooperarea cu Organizaţia Naţiunilor Unite (spre exemplu, UNICEF, OMS, UNFPA, UNESCO) şi alte organizaţii internaţionale relevante, precum sunt Asociaţia Internaţională a Sănătăţii Adolescenţilor (AISA) etc. asigură ca activităţile proiectului să fie în corespundere cu cele mai bune practici şi dovezi internaţionale.

- La Etapa a II-a, UNICEF va implementa intervenţiile de comunicare şi mobilizare socială în baza abordării de Comunicare pentru Dezvoltare. UNICEF va dezvolta capacitatea personalului CSPT în domeniile de lucru cu ADV şi TÎSRM.

- Suportul tehnic din partea OMS la toate etapele de implementare a proiectului (planificare, evaluare şi analiză, diseminarea rezultatelor) constituie unul din factorii principali ai succesului. În mod similar, Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) este activ implicată în activităţile OMS, cum ar fi elaborarea Strategiei Naţionale în Domeniul Sănătăţii şi Dezvoltării Copiilor şi Adolescenţilor.

- UNFPA este un alt partener important al proiectului prin suportul său acordat în elaborarea unui program de voluntariat în cadrul CSPT şi altor activităţi legate de sănătatea reproductivă şi sexuală a tinerilor.

- UNESCO este un partener major care oferă abordări bazate pe dovezi şi instrumente pentru elaborarea şi evaluarea programelor şcolare de promovare a sănătăţii. UNESCO susţine elaborarea unui portal web pentru adolescenţi şi este partener în diseminarea rezultatelor.

- Asociaţia Sănătate pentru Tineri (AST) este membru al Asociaţiei Internaţionale a Sănătăţii Adolescenţilor (AISA) care oferă oportunităţi pentru schimbul de experienţă la nivel internaţional şi poate introduce partenerii moldoveni în cele mai bune practici, experienţe şi dovezi internaţionale în implementarea SSPT.

2. Rezultatele obţinute în Etapa I-a şi lecţiile învăţate

Rezultatele majore ale Etapei I-a sunt descrise succint în tabelul care urmează. Acestea sunt rezultatele cele mai semnificative ale Etapei care vor fi dezvoltate în continuare, asigurînd durabilitatea lor în Etapa a II-a.

Lecţiile învăţate:

• Etapa I-a a pus baza pentru extinderea efectivă şi adecvată a serviciilor medicale pentru tineri la nivel naţional, şi în particular a modelelor de SSPT existente în ţară, resursele umane calificate, infrastructura adecvată, standardele de calitate aprobate pentru SSPT şi angajamentul ferm al Ministerului sănătăţii (MS). Aceste rezultate trebuie acum să devină durabile pentru a asigura ca reţeaua CSPT să presteze servicii de calitate şi efective.

• Planul de implementare a proiectului trebuie să fie suficient de flexibil pentru a fi adaptat la documentele legale ale MS în acest domeniu, totodată păstrînd logica orientată spre rezultate a proiectului, conform scopului, rezultatelor şi produselor acestuia.

• Există necesitatea permanentă ca agenţia de implementare şi instituţiile donatoare să promoveze angajamentul durabil al autorităţilor naţionale faţă de proiect (MS, ME, MMPSF etc.), din cauza fluctuaţiei cadrelor, nivelelor diferite de expertiză tehnică în ministere, lipsei coordonării şi comunicării chestiunilor dintre şi în cadrul ministerelor.

• Pentru a lucra efectiv şi a asigura supravegherea activităţilor şi o mai bună ghidare a tuturor celor 38 CSPT-uri susţinute de Compania Naţională de Asigurări în Medicină, este de asemenea necesar de modernizat 4-5 CSPT-uri în Centre de Resurse Regionale.

Analiza externă:

Evaluarea externă din 2013 a Etapei I-a a Proiectului “Generaţia Sănătoasă” a recunoscut faptul că proiectul abordează chestiuni foarte importante şi este creat ca să aducă o contribuţie reală la îmbunătăţirea stării sănătăţii tinerilor din Republica Moldova.

Factorii de succes ai Etapei I enumeraţi au inclus colaborarea cu Ministerul Sănătăţii şi integrarea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor în cadrul sistemului existent al sănătăţii.

Analiza a identificat trei domenii prioritare care trebuie să fie extinse pe parcursul Etapei a II-a pentru a realiza impactul dorit:

• prestarea efectivă a pachetului de servicii (i.e. prevenirea secundară şi terţiară/gestionarea cazurilor) şi asigurarea pe gratis a adolescenţilor cu bunuri şi mărfuri;

• sistemul de finanţare îmbunătăţit pentru SSPT (ex. situaţia macroeconomică din Moldova şi constrîngerile financiare ale sectorului sănătăţii vor impune o provocare pentru prestarea serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor în viitor);

• creşterea culturii “eforturilor de jos-în sus” (referitor la necesitatea de a susţine iniţiativele locale.

Alte recomandări din analiza respectivă au implicaţii pentru etapa nouă, şi anume:

• Pe parcursul etapei următoare trebuie de prioritizat lucrul orientat spre sensibilizarea adolescenţilor vulnerabili şi a celor în situaţie de risc major.

• Va fi nevoie de susţinere externă suplimentară pentru a asigura prestarea consistentă şi la nivel calitativ a pachetului de servicii pe gratis pentru toţi adolescenţii.

3. Obiectivele

3.1 Ipoteza impactului şi lanţul rezultatelor

Etapa a II-a a Proiectului este planificată pentru perioada septembrie 2014 - august 2018 şi se va axa pe consolidarea capacităţii funcţionale a tuturor CSPT-lor pentru a îmbunătăţi continuu calitatea şi eficacitatea serviciilor lor. Etapa a II-a se va axa de asemenea pe accesul adolescenţilor şi tinerilor la servicii de sănătate calitative.

La nivel de impact, Proiectul va contribui la îmbunătăţirea sănătăţii¹⁶ tinerilor şi tinerelor din Moldova prin creşterea cererii, accesului la şi utilizării serviciilor prietenoase tinerilor de calitate şi programelor educaţionale legate de sănătate.

_____________________________

¹⁶ Cele şapte (7) priorităţi de sănătate pentru SSPT, conform Standardelor de Calitate SSPT sunt: 1. IST/HIV/SIDA; 2.Sarcină nedorită; 3. Probleme de sănătate mentală ca rezultat al abuzului de substanţe (alcool, droguri, dependenţă); 4. Dereglări psihico-emoţionale şi de identitate; 5. Probleme de sănătate care apar ca rezultat al violenţei; 6. Deficienţe de alimentaţie şi malnutriţie (I, Fe); 7. Dereglări în dezvoltare în perioada pubertăţii.

Scopul general al etapei acestea va fi de asigurat ca tinerii şi tinerele din Moldova (în special cei vulnerabili şi în situaţie de risc major) să adopte comportamente mai sigure şi să apeleze la asistenţă din partea serviciilor de sănătate după necesitate.

Acest scop va fi atins prin realizarea a trei rezultate:

• Rezultatul I: Accesul la SSPT. Tinerii şi tinerele (în special cei vulnerabili şi în situaţie de risc major) din toate raioanele Republicii Moldova au acces egal la servicii de sănătate calitative, în baza necesităţilor lor.

• Rezultatul II: Referinţă & cooperare intersectorială. Factorii din sectoarele relevante (sănătate, educaţie, social, aplicarea legii etc.) la nivel naţional şi local sunt implicaţi în cooperarea intersectorială pentru a identifica şi referi mai bine tinerii la SSPT şi promova sănătatea adolescenţilor şi tinerilor.

• Rezultatul III: Mediu favorabil. Factorii comunitari (părinţii, administraţia publică locală, profesioniştii din sectoarele sociale, sănătate şi educaţie şi alţi membri ai comunităţii) încurajează tinerii şi tinerele să adopte comportamente mai sigure şi mai sănătoase şi să apeleze la asistenţa medicală necesară.

Tabelul care urmează prezintă detalii despre lanţul efectelor Etapei a II-a planificată să atingă rezultatele sale şi să contribuie la realizarea scopurilor acesteia. ‘Cadrul logic′ prezentat în Anexa B expune în detalii toate rezultatele anticipate ale programului, precum şi lista indicatorilor pentru fiecare nivel al intervenţiilor din cadrul proiectului. Liniile strategice de intervenţie sunt explicate în secţiunea ”Strategia de Implementare”. Riscurile şi ipotezele sunt reflectate în secţiunea ”Gestionarea Riscurilor”.

3.2 Grupurile ţintă, gradul de acoperire şi nivelele de intervenţie

Grupurile ţintă ale Etapei a II-a includ:

• Autorităţile de sănătate publică la nivel naţional şi raional/local

• Autorităţile administraţiei publice locale

• Prestatorii serviciilor de sănătate, inclusiv 172 specialişti din cadrul CSPT, alţi prestatori din instituţiile de sănătate reproductivă, serviciile de sănătate pentru şcoli şi AMP

• Asociaţiile profesionale şi ONG-le care lucrează cu tinerii

• Factorii comunitari, inclusiv 500 echipe resursă (în 100% din şcoli din 15 raioane şi din municipiul Bălţi) compuse din 2-3 persoane fiecare (surori medicale din şcoli, psihologi, alţi profesori motivaţi), ajungînd în total la 1102 persoane resurse.

• Părinţii/îngrijitorii adolescenţilor

• Voluntarii tineri implicaţi în activităţile CSPT

• Mass-media

• CSPT-le

Deoarece se intenţionează a realiza o acoperire naţională a SSPT, aria de acoperire şi beneficiarii Etapei a II-a sunt:

• Toţi tinerii cu vîrsta între 10-24 ani

• Cuplurile tinere cu şi fără copii

• Adolescenţii cei mai vulnerabili şi în situaţie de risc major cu vîrsta de 10-19 ani, precum şi familiile şi comunităţile acestora din 35 raioane şi 2 municipii;

Etapa a II-a va implica intervenţii la nivel internaţional, naţional, regional, local, instituţional şi comunitar:

• Nivel internaţional: Profesionalismul personalului CSPT va fi consolidat prin schimbul de experienţă internaţional şi regional (vizite de studiu, participarea la conferinţe şi instruiri internaţionale)

• Nivel naţional: Va fi consolidată capacitatea conducerii Ministerului Sănătăţii în extinderea SSPT. Managementul acestor servicii va fi îmbunătăţit cu sisteme de acreditare şi asigurare a calităţii şi cu mecanisme de monitorizare. Armonizarea cadrului legislativ şi de reglementare, precum şi dialogul de politică şi consultările permanente vor permite de asemenea prestarea mai coerentă a servi.

• Nivel regional şi raional: autorităţile medicale raionale vor fi ghidate în planificarea, managementul şi prestarea SSPT. Capacitatea raională şi locală va fi sporită pentru a asigura procesul de extindere a SSPT.

• Nivel instituţional – proiectul va asigura orientarea în procesul de extindere a SSPT pentru personalul medical, programe de instruire durabilă pentru CSPT, CSR/RHC, SSŞ/SHS, oficiile medicilor de familie şi va contribui la îmbunătăţirea calităţii SSPT.

• Nivel comunitar – proiectul include mobilizarea comunităţii şi intervenţii C4D.

4. Strategia de implementare

4.1 Abordările de lucru

Proiectul se axează pe patru abordări pentru a atinge rezultatele sale:

4.1.1 Îmbunătăţirea continuă a cadrului legal, de politică şi de reglementare.

Revizuirea cadrului legal, de politică şi de reglementare a început în Etapa I-a, va continua în Etapa a II-a şi va urma două direcţii:

• Îmbunătăţirea accesului: Vor fi identificate lacunele legislative pentru a înlătura barierele în accesarea serviciilor de sănătate de către adolescenţi şi a spori eficienţa SSPT în ce priveşte locul acestora în sistemul sănătăţii. Această abordare va fi adusă în conformitate cu Convenţia ONU privind drepturile copilului şi cu alte convenţii internaţionale care permit adaptarea legislaţiei naţionale la standardele internaţionale legate de accesul adolescenţilor la servicii de sănătate calitative. O atenţie deosebită se va acorda înlăturării barierelor legate de vîrstă în accesarea serviciilor.

Sporirea durabilităţii financiare a SSPT-lor va conduce în cele din urmă la lărgirea spectrului de servicii prestate de SSPT, calitatea şi aria de acoperire a acestora. Ca rezultat, mai mulţi adolescenţi, inclusiv cei mai vulnerabili vor beneficia de informaţie, consiliere şi produse acordate de reţeaua SSPT.

• Clarificarea locului SSPT în cadrul sistemului sănătăţii: Cadrul normativ va fi ajustat pentru a asigura ca SSPT să aibă un loc clar în cadrul sistemului sănătăţii. Amplasarea SSPT-lor la nivelul AMP, precum este cazul în prezent constituie practica recomandată de OMS. Dispunerea unei poziţii clare a SSPT în cadrul sistemului sănătăţii constituie o precondiţie pentru durabilitatea şi funcţionarea coerentă a acestora, drept servicii individuale, dar şi în calitate de reţea. Chestiunile de reglementare vor fi abordate astfel, încît SSPT să beneficieze de finanţare adecvată şi durabilă.

4.1.2 Consolidarea capacităţilor SSPT

Capacităţile SSPT pentru lucrul cu adolescenţii vor fi sporite în trei direcţii:

• Capacităţile manageriale ale personalului SSPT vor fi consolidate în domeniul planificării, implementării, monitorizării şi evaluării, prin intermediul instruirii şi ghidării. Accentul se va pune pe planificarea bazată pe standardele de calitate şi necesităţile adolescenţilor şi tinerilor. Capacităţile de planificare şi intervenţiile de comunicare bazate pe date vor fi de asemenea consolidate.

• Vor fi consolidate capacităţile tehnice ale personalului SSPT, în particular pentru medicii şi surorile medicale de familie din raioanele care nu au primit instruire de bază în Etapa I. Profesioniştii AMP vor fi instruiţi pentru a implementa programele de educaţie în perioada de preconcepţie şi antenatală. O atenţie specială se va acorda fortificării SSPT în lucrul de identificare şi informare/sensibilizare cu adolescenţii vulnerabili şi în situaţie de risc major.

• Consolidarea profesionalismului personalului SSPT se va realiza prin lucrul în reţea şi schimbul de experienţă între SSPT şi prin expunerea la bunele practici internaţionale.

• În baza standardelor de calitate ale SSPT, va fi iniţiat un sistem de management al calităţii preponderent prin intermediul standardelor şi documentelor normative care transpun criteriile de calitate în termeni practici pentru lucrul zilnic al personalului CSPT şi prin intermediul auditelor de calitate interne pentru a produce schimbarea şi direcţiona calitatea “din cadrul” centrelor. Va fi lansat un proces de certificare: acreditarea pare să ridice locul SSPT în cadrul sistemului sănătăţii şi va încuraja şi recunoaşte realizarea şi profesionalismul personalului CSPT. Pentru public (pacienţii sau populaţia generală), certificarea va facilita identificarea serviciilor de calitate înaltă şi va contribui eventual la îngrijirea medicală mai bună a pacienţilor.

4.1.3 Fortificarea cooperării intersectoriale în domeniul sănătăţii şi dezvoltării adolescenţilor

Abordările intersectoriale ale sănătăţii şi dezvoltării adolescenţilor vor fi direcţionate prin mecanismele existente revizuite la nivel naţional şi local, cu accentul pe îmbunătăţirea identificării şi referirii tinerilor la serviciile de sănătate. La nivel local, va fi încurajată participarea intersectorială mai largă, spre exemplu cu includerea lucrătorului social, ofiţerului de probaţiune pentru minori, şeful sectorului de poliţie sau oricare alt conducător formal, dacă este relevant.

SSPT continuă să elaboreze planuri de lucru comune împreună cu autorităţile raionale, asigurînd ca problemele de sănătate ale adolescenţilor să fie incluse în agenda publică locală. Planurile de lucru existente vor fi monitorizate şi susţinute după necesitate.

Mecanismul echipelor resursă bazate pe şcoli va fi continuat şi extins în raioane noi. Parteneriatele cu serviciile comunitare vor fi consolidate, asigurînd ca adolescenţii şi tinerii să obţină informaţie şi îndrumare adecvată din diferite surse, inclusiv din sistemul de educaţie formală.

Aceste intervenţii paralele, dar complementare vor asigura ca la nivel local, sănătatea şi dezvoltarea adolescenţilor să fie abordată dintr-un şir vast de perspective şi ca toate disciplinele profesionale să identifice clar rolul lor în identificarea, managementul cazurilor şi referirea adolescenţilor, precum şi în promovarea sănătăţii adolescenţilor, cu accentul pe adolescenţii în situaţie de risc major.

4.1.4 Realizarea schimbării sociale în sănătatea şi dezvoltarea adolescenţilor prin comunicare şi mobilizarea comunităţii.

Proiectul va aborda comportamentele riscante ale adolescenţilor şi tinerilor (în particular sexul neprotejat, abuzul de substanţe şi violenţa între semeni) prin implementarea intervenţiilor cuprinzătoare de comunicare pentru dezvoltare. Intervenţiile proiectului se vor axa pe percepţiile adolescenţilor²² despre (a) susceptibilitatea lor faţă de riscurile adoptării comportamentelor nesănătoase; (b) severitatea acestor riscuri pentru sănătatea şi dezvoltarea lor; (c) costurile – beneficiile în comparaţie cu comportamentele sigure; şi (d) barierele individuale şi sociale în calea adoptării comportamentelor sănătoase, şi va consolida autoeficacitatea acestora²³ pentru adoptarea practicilor responsabile. Activităţile proiectului se vor axa de asemenea pe crearea unui mediu favorabil la nivel local.

________________________________

²² Conform Modelului de Încredere în Sănătate (Rosenstock, Becker)

²³ Bandura (1995) explică că aceasta "se referă la încrederea în capabilităţile unora de organizare şi executare a cursurilor de acţiuni necesare pentru a gestiona situaţiile viitoare prospective". În exprimare mai simplă, auto-eficacitatea este ceea ce un individ crede că el sau ea poate realiza folosind deprinderile sale în anumite circumstanţe (Snyder & Lopez, 2007).

Intervenţiile proiectului vor îmbunătăţi capacităţile SSPT de identificare şi mobilizare a resurselor locale pentru a îmbunătăţi comportamentele legate de sănătate ale adolescenţilor. SSPT vor îmbunătăţi capacităţile lor de elaborare şi implementare a activităţilor de comunicare, axîndu-se nu doar pe schimbarea comportamentului adolescenţilor, dar şi pe abordarea normelor comunitare care influenţează deciziile adolescenţilor. Vor fi create alianţe locale pentru a asigura ca mesajele referitoare la sănătate să ajungă la adolescenţi din diferite surse şi prin intermediul diferitor instrumente de comunicare.

SSPT vor fi susţinute pentru a elabora şi implementa strategii de comunicare bazate pe date/dovezi care se axează pe reducerea comportamentului de asumare a riscului la băieţi şi pe abilitarea fetelor să preia un rol mai activ în luarea deciziilor legate de sănătatea şi bunăstarea lor. Activităţile de comunicare pentru schimbarea comportamentului vor susţine adolescenţii şi tinerii să adopte practici sexuale sigure pentru a preveni IST (inclusiv HIV SIDA), sarcinile şi avorturile în rîndurile adolescenţilor. Activităţile de comunicare vor fi implementate pentru a spori gradul de conştientizare de către adolescenţi şi tineri a daunei şi consecinţelor potenţiale ale abuzului de substanţe. Intervenţiile de sporire a gradului de conştientizare şi de comunicare pentru schimbarea comportamentului care sunt sensibile la vîrstă şi gen se vor axa pe adolescenţi şi tineri pentru a preveni şi răspunde la violenţa în rîndurile semenilor, inclusiv comportamentul violent în cupluri şi abuzul sexual.

Sursele de informaţie privind chestiunile legate de sănătate vor fi diversificate, ajutînd adolescenţilor şi tinerilor să-şi îmbunătăţească cunoştinţele şi să ia decizii informate cu privire la sănătate. Parteneriatele cu mass-media la nivel local şi naţional vor fi consolidate şi însăşi tinerii vor fi implicaţi în crearea şi diseminarea mesajelor. Activităţile cu părinţii privind modul de comunicare cu copiii lor adolescenţi vor fi testate, evaluate şi documentate.

Un şir vast de instrumente şi strategii de comunicare şi tehnici de mobilizare a comunităţii vor fi utilizate pentru a oferi adolescenţilor şi tinerilor informaţie relevantă şi prietenoasă cu privire la serviciile de sănătate şi problemele de sănătate pentru a realiza schimbarea socială, i.e. grad sporit al comportamentelor care solicită sănătate, adoptării modului de viaţă sănătos şi comportamentului de apelare la serviciile de sănătate. Va fi explorată utilizarea tehnologiilor informaţionale pentru a asigura ca instrumentele de comunicare să fie ajustate la interesele tinerilor.

Activităţile proiectului vor fi analizate din perspectiva vîrstei şi genului pentru a asigura ca acestea să fie relevante pentru toate auditoriile ţintă. Progresul realizat în extinderea SSPT şi fortificarea acestora vor fi documentate minuţios. Va fi colectată informaţie suplimentară pentru a susţine procesul decizional pe parcursul etapei de implementare, dar şi pentru a susţine intervenţiile viitoare.

4.2 Abordările transversale

Guvernare: Ca şi în Etapa I-a, Etapa a II-a se va axa în continuare pe 3 principii de guvernare.

• Nediscriminare. Acest principiu înseamnă că nici un grup de adolescenţi nu va fi exclus din aria de acoperire cu activităţile proiectului. Proiectul va promova accesul egal la SSPT şi programe educaţionale pentru grupurile TDV şi TÎSRM, adolescenţii din zonele rurale şi va promova egalitatea de genuri. Sistemul de colectare a datelor al proiectului (sondajele de performanţă şi ale gradului de acoperire/sensibilizare, Studiul de Impact, Sondajul comportamentului de sănătate bazat pe şcoli (SCSŞ), studiile cu privire la brutalizare şi violenţă între persoanele implicate în relaţii/dating violence) includ date cu privire la aceste grupuri de tineri. TDV şi TÎSRM vor fi încurajaţi să se angajeze în calitate de voluntari în CSPT-uri.

Modulele de instruire pentru personalul CSPT-lor şi alţi profesionişti care lucrează cu adolescenţii au drept obiectiv specific dezvoltarea atitudinii nediscriminatorii faţă de TDV şi TÎSRM şi dezvoltarea abilităţilor pentru prestarea serviciilor de sănătate pentru aceste grupuri specifice.

• Participarea. Acest principiu presupune că toate grupurile de populaţie tînără ar trebui să fie implicate în planificarea, implementarea şi evaluarea proiectului. Proiectul ia în consideraţie vocea diferitor grupuri de tineret în diverse decizii care sunt aprobate. Proiectul va folosi diferite mijloace de participare cu diferite grupuri de beneficiari:

o Reprezentanţii diferitor grupuri de tineret, de rînd cu reprezentanţii diferitor factori implicaţi, au fost implicaţi în procesul de planificare a proiectului;

o Evaluarea necesităţilor beneficiarilor vor fi efectuate prin intermediul studiilor pe parcursul etapei a doua a proiectului. Concluziile finale şi recomandările pentru studii vor fi analizate de către tineri;

o SSPT vor fi îmbunătăţite în baza feedback-ului beneficiarilor;

o Propunerea pentru revizuirea cadrului de reglementare va fi analizată de către personalul şi voluntarii CSPT înainte ca acestea să fie prezentate Ministerului Sănătăţii spre aprobare.

o Voluntarii CSPT sunt consultaţi periodic pe marginea subiectelor legate de proiect şi invitaţi să participe la planificarea şi evaluarea diferitor activităţi (mese rotunde etc.).

• Eficienţa. Acest principiu presupune utilizarea optimală a resurselor financiare şi umane ale proiectului, fără irosire, corupere sau tergiversări:

o Toate activităţile planificate se bazează pe datele/dovezile naţionale şi internaţionale existente;

o Bugetul este planificat în conformitate cu rezultatele, produsul şi activităţile planificate;

o Planul proiectului include activităţi pentru sporirea competenţei echipei resursă naţională responsabilă de extinderea SSPT;

o Suportul comun şi coordonat din partea SDC, UNICEF, Guvern şi societatea civilă va spori nivelul eficienţei;

o Pentru a reduce constrîngerile şi provocările mediului proiectului, pe parcursul procesului de planificare au fost identificate şi analizate riscurile posibile şi planificate măsuri de atenuare.

Egalitatea în genuri. Chestiunile de gen reprezintă una din temele transversale principale ale proiectului. Egalitatea în genuri este înalt promovată prin toate activităţile proiectului. În Etapa a II-a, egalitatea în genuri va fi un indicator principal pentru două tipuri principale de intervenţii:

• Accesul egal la informaţia şi serviciile de sănătate pentru băieţi şi fete:

o Sistemul M&E colectează date dezagregate după gen;

o Datele colectate din diferite studii, sondaje, cercetări ale activităţilor vor fi dezagregate după gen;

o Personalul şi experţii proiectului vor fi selectaţi şi angajaţi doar în baza competenţelor acestora, fără discriminare de gen sau alte tipuri de discriminare;

o Mesajele de comunicare vor aborda necesităţile specifice ale băieţilor şi fetelor.

• Promovarea implicării tinerilor în îngrijirea antenatală:

o Aspectele de gen for fi luate în consideraţie la elaborarea mesajelor de comunicare.

o Chestiunile legate de implicarea bărbaţilor în deciziile care vizează sănătatea şi asistenţa medicală reproductivă vor fi evidenţiate în acest proiect, incluzînd programe de educaţie anteconcepţională şi antenatală pentru cupluri.

4.3 Durabilitatea realizărilor proiectului

Dezvoltarea SSPT constituie o prioritate a Guvernului Republicii Moldova, conform celor reflectate în Politica naţională în domeniul sănătăţii (2007), Strategia Naţională de Sănătate Reproductivă pentru anii 2005-2015, Strategia Naţională pentru Tineret pentru perioada 2014-2020 şi Strategia Multisectorială cu privire la Sănătatea şi Dezvoltarea Copiilor şi Adolescenţilor care actualmente este în curs de elaborare cu suportul OMS. Angajamentul politic ferm constituie o precondiţie pentru sustenabilitatea realizărilor proiectului.

Documentele de politică şi normele şi reglementările specifice elaborate şi aprobate pe parcursul Etapei I-a contribuie la un mediu favorabil pentru funcţionarea pe termen lung a SSPT. Etapa a II-a prevede un volum de lucru suplimentar de revizuire a cadrului legal, de politică şi reglementare pentru a clarifica locul SSPT în cadrul sistemului sănătăţii şi defini clar responsabilităţile pentru prestarea SSPT în nivelele de asistenţă medicală, instituţiile şi cadrele. Aceasta va permite prestarea mai cost-eficientă, coerentă şi cuprinzătoare a acestor servicii.

Suportul pentru diversificarea mecanismelor de finanţare a SSPT va contribui la sustenabilitatea serviciilor respective. Mecanismele de menţinere a cadrelor va fi examinată pentru a păstra personalul SSPT instruit în cadrul acestora.

Sistemul de management al calităţii care urmează să fie elaborat va asigura ca SSPT să fie consistente în prestarea asistenţei medicale de calitate înaltă adolescenţilor şi tinerilor. Acesta va contribui la un mediu profesionist, orientat spre calitate care eventual va avea drept rezultat sporirea eficienţei şi satisfacţiei pacienţilor şi personalului. Certificarea reprezintă un aspect care în final va contribui la durabilitatea CSPT-lor, deoarece va conduce la recunoaşterea de către public a expertizei acestuia.

Durabilitatea instituţională va fi asigurată prin:

• Curricula şi materiale de instruire actualizate, elaborate de proiect, care incorporează sănătatea şi dezvoltarea adolescenţilor în instruirea specialiştilor drept pas important spre durabilitatea educaţiei medicale de bază şi continue din Republica Moldova.

• Şedinţele de învăţare prin colaborare organizate de CSPT constituie un pas important în procesul de dezvoltare a capacităţii profesioniştilor care lucrează cu adolescenţii. Această abordare permite schimbul de cunoştinţe şi experienţă între toate sectoarele.

• Proiectul va demonstra faptul că colaborarea intersectorială şi cadrul de referinţă la nivel local şi regional constituie mecanisme care facilitează lucrul fiecărui specialist, evită suprapunerea intervenţiilor şi îmbunătăţesc identificarea, managementul cazurilor şi referirea adolescenţilor, în final oferind o abordare mai eficientă faţă de sănătatea adolescenţilor din partea serviciilor de stat. În baza rezultatelor anticipate, colaborarea intersectorială şi cadrul de referinţă vor deveni o procedură standard în Republica Moldova şi vor continua să funcţioneze după finalizarea proiectului.

4.4 Viziunea privind finalizarea proiectului: strategia de finalizare pe etape şi retragere (2018-2019)

Luînd în consideraţie complexitatea procesului de reformă şi riscurile posibile legate de mediul proiectului, ar putea fi necesară o etapă de retragere suplimentară pentru a asigura durabilitatea SSPT. Durabilitatea va constitui accentul principal al Etapei a II-a, dar dacă la sfîrşitul etapei a doua va fi identificată necesitatea unei etape de retragere, va fi elaborată o strategie de retragere şi prezentată SDC în cadrul unei propuneri de asistenţă tehnică.

Activităţile finalizare treptată se vor axa pe instituţionalizarea celor mai bune practici dezvoltate în cadrul proiectului. În baza experienţei şi rezultatelor Etapei a II-a, intervenţiile de finalizare treptată pot include:

• Intervenţii la nivel naţional: susţinere continuă pentru ajustarea şi îmbunătăţirea cadrului legal, de politică şi de reglementare pentru a asigura accesul tinerilor la serviciile de sănătate; implementarea curriculei universitare şi curriculei colegiilor ajustate;

• Intervenţiile la nivelul prestatorilor de servicii: supravegherea şi monitorizarea calităţii asistenţei medicale prestate; suport pentru elaborarea mecanismelor durabile de învăţare prin colaborare;

• Intervenţii la nivel de comunitate: suport la elaborarea strategiei de comunicare pe termen lung şi serviciilor conexe pentru susţinerea sănătăţii şi dezvoltării tinerilor.

5. Organizarea, managementul şi administrarea

Proiectul “Generaţia Tînără” se bazează pe acordurile interguvernamentale dintre Elveţia şi Republica Moldova şi va fi implementat de către:

• Asociaţia “Sănătate Pentru Tineri” (amplasată în incinta CSPT “Neovita” din Chişinău), care va fi responsabilă pentru activităţile legate de extinderea SSPT. Acest proces va fi susţinut prin activităţile care se axează pe consolidarea cooperării intersectoriale în promovarea sănătăţii tinerilor şi SSPT.

• UNICEF Moldova va acorda suport tehnic Ministerului sănătăţii în consolidarea capacităţilor SSPT pentru lucrul cu grupurile vulnerabile de adolescenţi, elaborarea intervenţiilor de comunicare cuprinzătoare pentru a susţine practicile sănătoase ale adolescenţilor şi mobilizarea comunităţilor pentru a promova sănătatea tinerilor.

Agenţiile de implementare au experienţă bogată în chestiunile legate de sănătatea şi dezvoltarea adolescenţilor în Republica Moldova şi în regiune, şi deja au cooperat cu succes în Etapa I-a.

Etapa a II-a va dura 48 luni, din septembrie 2014 pînă în august 2018. Mai multe detalii cu privire la durata şi planul de acţiuni sunt incluse în Anexa D: Perioada de implementare a proiectului.

Cele două organizaţii implementatoare vor asigura colaborarea şi schimbul de experienţă prin intermediul şedinţelor periodice, comunicării şi raportării comune.

Comitetul de Supraveghere (CS): Ca şi în etapa întîia, CS va gestiona proiectul la cel mai înalt nivel şi va supraveghea progresul realizat al proiectului. Comitetul este alcătuit din reprezentanţi ai Ministerului sănătăţii, SDC şi ai agenţiilor implementatoare, şi este prezidat de unul din viceminiştrii sănătăţii. Componenţa finală, precum şi aranjamentul şi sarcinile Comitetului vor fi decise în comun de către Ms şi SDC. Comitetul de Supraveghere se va întruni de două ori pe an. Şedinţele ad hoc pot fi convocate după necesitate, la solicitarea membrilor CS. Reprezentanţii factorilor relevanţi implicaţi în domeniu (OMS, UNFPA etc.), profesioniştii locali, reprezentanţi ai grupurilor de lucru tehnice (a se vedea mai jos) şi alţi factori implicaţi pot fi de asemenea invitaţi la şedinţele CS.

Grupurile de lucru tehnice (GLT): GLT-le create de Ministerul Sănătăţii în Etapa I-a vor fi revăzute şi vor lucra în direct cu agenţiile implementatoare pe parcursul Etapei a II-a. GLT vor fi alcătuite din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, profesionişti etc. Scopul lor este de a monitoriza implementarea proiectului, acorda suport tehnic şi consultanţă, după necesitate. GLT se vor întruni periodic (trimestrial) şi ad hoc oricînd va fi necesar.

Echipa de implementare a proiectului (EIP) va include:

• Coordonatorul Naţional – responsabil de coordonarea generală a proiectului, monitorizare, evaluare şi raportare, coordonarea activităţilor de comunicare şi relaţiilor cu mass-media şi interacţiunea cu CS, partenerii şi donatorul(ii) proiectului.

• Managerul Proiectului – responsabil pentru implementarea promptă a activităţilor proiectului şi atingerea rezultatelor anticipate prin coordonarea efectivă şi colaborarea cu instituţiile partener.

• Alţi membri, precum specialistul în instruire, comunicare, coordonatorii studiilor de cercetare, asistenţii proiectului, contabilul, administratorul/şoferul.

Consultanţii locali şi internaţionali, experţii şi formatorii vor fi identificaţi şi angajaţi în funcţie de necesităţile proiectului şi cu respectarea procedurilor stabilite pentru angajarea consultanţilor locali şi internaţionali.

Ca şi în Etapa I-a, implementarea proiectului va beneficia în continuare de parteneriate puternice cu alte agenţii ale ONU, cu ministerele de ramură, autorităţile locale, ONG-uri şi mass-media. Cooperarea continuă dintre actorii-cheie ai acestui proiect şi alte instituţii relevante în domeniul sănătăţii şi dezvoltării adolescenţilor va multiplica efectul sinergic şi va adăuga valoare eforturilor Ministerului Sănătăţii pentru sporirea ariei de acoperire şi calităţii serviciilor. Cele mai bune practici şi experienţe pozitive vor fi împărtăşite şi diseminate la nivel naţional şi regional în mod credibil, cu participarea directă a beneficiarilor proiectului.

Capacitatea de realizare a tuturor rezultatelor anticipate va depinde şi de mediul local:

• Bază normativă îmbunătăţită şi favorabilă: Legea cu privire la sănătatea reproductivă (2012), Politica Naţională în domeniul Sănătăţii, Strategia Naţională pentru Tineret, Strategia Naţională pentru Sănătatea Reproductivă etc., care evidenţiază accesul la SSPT drept prioritate în domeniul Sănătăţii publice; finanţarea îmbunătăţită a sistemului medical din Republica Moldova;

• Angajamentul partenerilor locali care sunt înalt motivaţi să participe activ în proiect.

• Contribuţia materială şi financiară a Ministerului Sănătăţii şi CNAM (personal, întreţinerea clădirilor etc.) şi suportul din partea autorităţilor locale.

Cadrul organizaţional al proiectului este prezentat în Anexa A.

6. Resursele

6.1 Resursele umane

Asociaţia “Sănătate Pentru Tineri”, amplasată în incinta CSPT “Neovita” (din Chişinău), va acţiona drept instituţie implementatoare acordînd susţinere pentru extinderea funcţională a SSPT. Asociaţia va oferi în special susţinere pentru dezvoltarea capacităţii echipei resursă naţionale şi prestatorilor de servicii; crearea mecanismului de cooperare dintre SSPT, administraţia locală, sistemul educaţional şi altor sectoare; şi mobilizarea comunităţii în promovarea SSPT. Proiectul va contribui la sporirea capacităţilor manageriale ale Asociaţiei “Sănătate Pentru Tineri” şi ale CSPT “Neovita” drept organizaţii resursă în promovarea SSPT la nivel naţional.

Organigrama expusă mai jos prezintă organizarea resurselor umane ale Asociaţiei SpT/HfY în ce priveşte domeniile de intervenţie ale proiectului “Generaţia Tînără”. Anexa D expune în detalii TOR-urile pentru personalul-cheie de implementare al echipei “Sănătate pentru Tineri” care va lucra pentru proiectul Generaţia Sănătoasă.

Organigrama proiectului Generaţia Sănătosă

Oficiul UNICEF Moldova oferă suport tehnic Ministerului Sănătăţii în consolidarea capacităţilor SSPT de lucru cu grupurile vulnerabile de adolescenţi, elaborarea intervenţiilor de comunicare cuprinzătoare pentru susţinerea practicilor sănătoase ale adolescenţilor şi în mobilizarea comunităţilor pentru a promova sănătatea tinerilor.

6.2 Bugetul total

• Bugetul total al Proiectului:

5713912 CHF

• Contribuţia solicitată din partea SDC:

- 3497792 CHF – urmează să fie administrată de Asociaţia “Sănătate Pentru Tineri”

- 1112400 USD – urmează să fie administrată de UNICEF.

• Contribuţia sistemului sănătăţii din Moldova:

Ministerul Sănătăţii, CNAM, autorităţile locale etc. vor susţine următoarele:

- Funcţionarea SSPT, inclusiv salariile şi întreţinerea spaţiilor.

- Participarea personalului în programe de educaţie medicală continuă /ateliere (cu excepţia tarifelor formatorilor, alimentaţie şi cazare în cazurile necesare – aceste cheltuieli vor fi acoperite de proiect);

•Contribuţia instituţiilor implementatoare:

Asociaţia “Sănătate Pentru Tineri” va contribui cu 36084000 CHF în perioada 2014-2018. Această contribuţie va include asistenţa tehnică acordată experţilor organizaţiei şi acoperirea costurilor pentru oficiul proiectului şi spaţiile de instruire.

UNICEF Moldova va contribui cu 630000 USD.

7. Analiza riscurilor

Cele mai importante riscuri sunt enumerate pentru fiecare Rezultat şi Produs în cadrul logic. Acestea sunt urmate de măsurile planificate pentru abordarea riscurilor. Deşi cîteva riscuri sunt relativ importante, cum ar fi disponibilitatea resurselor, noi credem că acestea pot fi abordate în mare măsură prin intermediul activităţilor proiectului.

Instabilitatea financiară: Sursele actuale de finanţare a serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor sunt insuficiente.

Instabilitatea politică şi riscul lipsei de preluare a iniţiativei de stăpînire a SSPT de către structurile guvernamentale la nivel naţional şi local: Din cauza instabilităţii politice actuale în structurile guvernamentale de toate nivelurile, coordonarea activităţilor la nivelul Ministerului Sănătăţii ocupă mai mult timp. În cazul schimbărilor politice majore, ar putea fi necesar de repetat unele din activităţile de advocacy şi coordonare atît la nivel naţional, cît şi la nivel local.

Fluxul resurselor umane/fluctuaţia cadrelor medicale: Din cauza salariilor mici în sistemul sănătăţii, mulţi prestatori de servicii de sănătate, mai ales medicii de familie, surorile medicale şi moaşele pleacă la diferite instituţii sau deseori migrează peste hotare, fapt care conduce la un deficit de resurse umane calificate şi instruite în mod adecvat.

Criza demografică: Cel puţin o pătrime din populaţia adultă a Republicii Moldova lucrează peste hotare. Ca rezultat, mulţi copii sunt lăsaţi fără susţinerea şi supravegherea părintească şi au doar o comunicare sporadică cu părinţii lor. Prin urmare, părinţii nu pot exercita pe deplin rolul lor de protecţie în sănătatea şi dezvoltarea copiilor lor.

Predominarea concepţiilor greşite legate de educaţia sexuală în societatea moldovenească: Gradul de acceptare scăzut şi atitudinile negative faţă de introducerea educaţiei sexuale în şcoli reprezintă impedimente serioase pentru realizarea schimbărilor pozitive în comportamentele sexuale ale adolescenţilor. Sunt necesare eforturi substanţiale continue pentru a depăşi aceste obstacole.

Tabelul 2: Matriţa gestionării riscurilor

8. Monitorizarea, evaluarea şi raportarea

8.1 Planul de monitorizare şi evaluare

Implementarea proiectului va fi supravegheată de Comitetul de Supraveghere şi SDC. Pentru a asigura feedbak-ul continuu privind implementarea proiectului, identificarea timpurie a problemelor potenţiale, ajustările prompte în activitatea proiectului şi aderenţa la planul şi obiectivele generale ale proiectului, acesta va fi monitorizat prin colectarea continuă a datelor care vor permite evaluarea sistematică la nivelul proiectului. Colectarea datelor şi informaţiei vor constitui un proces continuu şi vor fi integrate în activităţile instituţiilor implementatoare.

Detaliile despre proces, inclusiv acţiunile, sarcinile şi responsabilităţile legate de M&E vor fi descrise în Planul M&E care urmează să fie elaborate de către echipa proiectului la începutul etapei a doua. Planul M&E va include monitorizarea inputurilor şi activităţilor, precum şi monitorizarea financiară. Datele colectate pe parcursul procesului de monitorizare vor asigura baza pentru aprobarea deciziilor şi întreprinderea acţiunilor.

UNICEF va asigura supravegherea periodică a implementării activităţilor pentru a asigura ca rezultatele anticipate să fie realizate în conformitate cu planul. Principalele activităţi de monitorizare vor include vizite pe teren, participarea în activităţile proiectului, analiza rapoartelor de progres şi interviuri cu partenerii principali şi cu beneficiarii proiectului. O atenţie specială se va acorda monitorizării şi evaluării planurilor de acţiuni locale/regionale care prevăd lucrul cu adolescenţii vulnerabili şi în situaţii de risc, precum şi strategiilor de comunicare implementate de SSPT-le selectate. În rapoartele anuale va fi prezentat progresul realizat, problemele confruntate şi strategiile pentru depăşirea acestora.

Indicatorii prezentaţi în Cadrul Logic au fost selectaţi dintre cei recomandaţi de cele mai bune practici internaţionale (OMS, UNICEF, UNFPA) şi vor permite efectuarea comparaţiilor internaţionale. S-a acordat preferinţă indicatorilor colectaţi printr-un sistem de rutină, iar datele vor fi colectate prin intermediul sondajelor periodice cu aplicarea unei metodologii aprobate pe plan internaţional, cum ar fi Sondajul Comportamentului faţă de Sănătate Bazat pe Şcoli (SCSŞ).

În baza proceselor dezvoltate în Etapa I-a, monitorizarea activităţilor se efectuează prin canale diverse, precum sunt:

• Întrunirile lunare ale UIM care se axează pe domeniile-cheie, inclusiv pe expertiza externă, după necesitate

• Şedinţe de monitorizare semestriale cu conducătorii CSPT-lor

• Şedinţele lunare din raioane dedicate învăţării prin colaborare cu participarea unui colaborator din cadrul IUP

• Feedbackul pentru planurile raionale şi cadrele de referinţă, obţinut din partea UIP

La sfîrşitul Etapei a I-a a avut loc o evaluare externă care a oferit recomandări valoroase cu privire la domeniile de succes şi domeniile care necesită susţinere suplimentară. SDC va decide dacă va fi de asemenea desfăşurată o evaluare externă a Etapei a II-a.

8.2 Documentaţia şi raportarea

Etapa a II-a va include o componentă întreagă dedicată colectării datelor şi generării datelor robuste. Pe parcursul etapei a II-a vor fi desfăşurate mai multe studii şi sondaje cu metodologii robuste, precum sunt sondajele de performanţă şi ale gradului de acoperire/sensibilizare, studiul de impact, HBSC şi studiile cu privire la brutalizare şi violenţă între persoanele care se află într-o relaţie şi violenţă. OMS va colabora strîns cu proiectul pentru a sistematiza documentaţia procesului de extindere şi va disemina rezultatele prin canalele sale.

În Etapa a II-a vor fi aplicate cerinţele standard ale SDC pentru raportare. Instituţiile implementatoare vor elabora rapoarte de progres şi le vor prezenta Comitetului de Supraveghere la fiecare şase (6) luni. Rapoartele narative, financiare şi de audit vor fi elaborate şi prezentate SDC în conformitate cu cerinţele stipulate în acordurile cu privire la proiect dintre SDC şi instituţiile implementatoare.

ANEXA A – CADRUL ORGANIZAŢIONAL AL PROIECTULUI

ANEXA B – CADRUL LOGIC

ANEXA C – PERIOADA DE DESFĂŞURARE A ACTIVITĂŢILOR

12. Anexa D. TOR-urile personalului de implementare-cheie

din Asociaţia Sănătate Pentru Tineri

Responsabilităţile programatice şi administrative:

Termenii de Referinţă (ToR) pentru Coordonatorul Proiectului

- Elaborarea documentelor proiectului, planului de implementare logic, planurile de activitate ulterioare, monitorizarea şi evaluarea instrumentelor proiectului.

- Coordonarea generală şi supravegherea activităţilor proiectului, personalului proiectului, experţilor naţionali şi internaţionali.

- Analiza periodică a riscurilor şi contextului proiectului şi formularea propunerilor pentru ajustarea cadrului logic al proiectului în conformitate cu situaţia.

- Iniţierea şi menţinerea colaborării cu Ministerul Sănătăţii şi cu alţi actori naţionali şi internaţionali, guvernamentali şi neguvernamentali care activează în domeniul sănătăţii şi dezvoltării tinerilor (cum ar fi OMS, UNFPA, Centrul Naţional de Sănătate Reproductivă şi Genetică Medicală, ONG-uri, APL etc.), precum şi cu alte proiecte SDC în sectorul sănătăţii pentru a promova sinergia şi evita suprapunerile în implementarea proiectului.

Termenii de Referinţă (ToR) pentru Managerul Proiectului

- Acordarea asistenţei Coordonatorului Proiectului în gestionarea efectivă şi eficientă a tuturor activităţilor proiectului implementate de Asociaţia Sănătate Pentru Tineri şi resurselor (umane, financiare, activelor fizice/materiale etc.) pentru a atinge rezultatele anticipate şi asigura livrarea promptă a produselor calitative ale proiectului, în conformitate cu regulile ONG-ului şi ale SDC.

- Executarea tuturor funcţiilor administrative legate de colaborarea şi coordonarea cu SDC, Ministerul sănătăţii şi UNICEF, inclusiv a funcţiilor legate de organizarea şedinţelor periodice ale Comitetului de Supraveghere.

- Organizarea şedinţelor periodice (lunare, trimestriale, anuale) de planificare şi evaluare a activităţilor proiectului. Coordonarea şi facilitarea interacţiunii personalului în cadrul proiectului “Generaţia Sănătoasă” pentru a asigura consistenţa dintre diferite domenii ale activităţilor proiectului.

- Participarea la elaborarea rapoartelor de activitate ale proiectului, rapoartelor anuale şi raportului final.

- Facilitarea comunicării dintre partenerii locali şi naţionali ai proiectului. Comunicarea cu CSPT-le din regiuni pentru a identifica interesele şi necesităţile lor şi pentru a-I implica în activităţile proiectului.

Termenii de Referinţă (ToR) pentru Consultantul în Monitorizare şi Evaluare

- Acordarea susţinerii managerului proiectului în elaborarea metodelor şi instrumentelor de monitorizare şi evaluare.

- Monitorizarea şi evaluarea activităţilor curente din cadrul proiectului.

- Contribuţia la formularea concluziilor, lecţiilor învăţate şi recomandărilor cu privire la proiect şi prezentarea în mod regulat a rapoartelor managerului proiectului.

- Organizarea vizitelor şi întrunirilor pe teren cu beneficiarii proiectului.

- Asigurarea integrării principiului de asigurare a oportunităţilor egale pentru femei şi bărbaţi în proiect.

Termenii de Referinţă (ToR) pentru Coordonatorul activităţilor de comunicare

- Coordonarea şi implementarea planului de comunicare al proiectului.

- Asigurarea vizibilităţii proiectului prin comunicarea permanentă cu mijloacele media şi activităţile RP.

- Acordarea asistenţei tehnice personalului şi voluntarilor CSPT pentru a dezvolta abilităţile acestora de utilizare a instrumentelor de comunicare.

- Participarea la elaborarea publicaţiilor şi materialelor promoţionale.

Termenii de Referinţă (ToR) pentru Coordonatorul activităţilor de instruire

- Acordarea asistenţei tehnice facilitatorilor naţionali şi locali la elaborarea programelor de instruire.

- Monitorizarea şi evaluarea instruirilor şi seminarelor din cadrul proiectului, acordarea susţinerii pentru îmbunătăţirea calităţii şi asigurarea rapoartelor de instruire.

- Identificarea necesităţilor de instruire ale diferitor grupuri de beneficiari.

- Participarea la elaborarea publicaţiilor şi materialelor promoţionale legate de proiect.

Termenii de Referinţă (ToR) pentru Supervizorul Financiar

- Acordarea asistenţei tehnice în domeniul managementului financiar al proiectului.

- Supravegherea elaborării rapoartelor financiare periodice.

- Participarea la desfăşurarea licitaţiilor de achiziţii publice în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi regulile donatorilor.

- Participarea la analiza periodică a riscurilor şi contextului proiectului şi la formularea propunerilor pentru ajustarea cadrului logic.

Termenii de Referinţă (ToR) pentru Coordonatorul activităţilor de cercetare

- Elaborarea instrumentelor şi metodologiei pentru generarea datelor în cadrul proiectului.

- Coordonarea procesului de colectare a datelor (Studiul HBSC, Sondajul de sensibilizare, studiul de impact).

- Coordonarea procesului de analiză a datelor, de interpretare a datelor şi scriere a raportului cu privire la studiu

- Menţinerea comunicării cu reprezentanţii din reţeaua HBSC.

Termenii de Referinţă (ToR) pentru Coordonatorul procesului de revizuire a cadrului normativ

- Coordonarea procesului de revizuire a cadrului normativ (crearea şi moderarea grupului de lucru, selectarea experţilor, revizuirea curriculei, elaborarea protocoalelor etc.).

- Coordinarea procesului de elaborare a recomandărilor privind revizuirea cadrului de reglementare pentru a înlătura barierele din calea adolescenţilor ca aceştia să acceseze şi să folosească serviciile de sănătate.

- Susţinerea/advocacy şi prezentarea propunerilor cu privire la revizuirea cadrului normativ.

13. Anexa E – Lista acronimelor

CSB Comunicarea pentru schimbarea comportamentului

EMC Educaţia medical continuă

SDS Studiul demografic şi de sănătate

CE Comisia Europeană

ADV Adolescenţi deosebiţi de vulnerabili

TDV Tineri deosebit de vulnerabili

PIB Produsul intern brut

FGCSTM Fondul Global pentru Combaterea HIV SIDA, Tuberculozei şi Malariei

MG Medic generalist

CMF Centrul Medicilor de Familie

OMF Oficiul Medicului de Familie

SCSŞ Sondajul Comportamentului de Sănătate bazat pe Şcoli

CS Centrul de Sănătate

ASPT Asociaţia Sănătate Pentru Tineri

SDSS Strategia de Dezvoltare a Sectorului Sănătăţii pentru perioada 2008-2017

MIBC Managementul Integrat al Bolilor Copilăriei

APL Autorităţile publice locale

AÎSRM Adolescenţii în situaţie de risc major

TÎSRM Tinerii în situaţie de risc major

SMC Sănătatea mamei şi copilului

ODM Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului

M&E Monitorizarea şi evaluarea

AMO Asigurarea medical obligatorie

RMM Rata mortalităţii materne

ME Ministerul Educaţiei

MS Ministerul Sănătăţii

UMFS Universitatea de Medicină şi Farmaceutică de Stat

CNSRGM Centrul Naţional de Sănătate Reproductivă şi Genetică Medicală

CNSPM Centrul Naţional de Sănătate Publică şi Management

SND Strategia Naţională de Dezvoltare

CNAM Compania Naţională de Asigurări în Medicină

PNS Politica Naţională în domeniul Sănătăţii

CNAS Casa Naţională de Asigurări Sociale

AMP Asistenţa medical primară

OSR Oficiul de Sănătate Reproductivă

CS Comitetul de Supraveghere

SDC Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare

SSŞ Servicii de sănătate în şcoli

OS Obiectiv specific

CT Comitetul Tehnic

IF Instruirea formatorilor

APT Abordarea prietenoasă tinerilor

SSPT Servicii de sănătate prietenoase tinerilor

CSPT Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor

UNICEF Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii

CTCV Consilierea şi testarea confidenţială voluntară

BM Banca Mondială

OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii

CSF Clinici pentru sănătatea femeilor

MEMORANDUM OF UNDERSTANDING

between

THE MINISTRY OF HEALTH OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA

and

THE SWISS AGENCY FOR DEVELOPMENT AND COOPERATION

concerning

the Project “Healthy Generation (Youth Friendly Health Services in Moldova)”

Second phase: 01.11.2014 – 31.10.2018

The Ministry of Health of the Republic of Moldova, representing the Government of the Republic of Moldova and the Swiss Agency for Development and Cooperation, acting through Swiss Cooperation Office/the Representation of the Embassy of Swiss Confederation to Moldova, representing the Government of the Swiss Confederation, eager to continue the co-operation in the field of health care in the Republic of Moldova, have agreed on the following:

Preamble

Respect for democratic principles and fundamental human rights – as set out in particular in the Universal Declaration of Human Rights – inspires the internal and external policies of the two Parties and constitutes an essential element on an equal footing with the objectives of the present Memorandum of Understanding.

The Memorandum is based on the Agreement between the Government of the Republic of Moldova and the Government of the Swiss Confederation concerning Humanitarian Assistance and Technical Cooperation dated September 20, 2001 and according to Article 7, paragraph 7.1 of it stipulates the detailed technical provisions related to the implementation of the project “Healthy Generation (Youth Friendly Health Services in Moldova)”, phase two.

The Swiss Agency for Development and Cooperation (SDC) and the Ministry of Health (MoH) of the Republic of Moldova shall be empowered to represent their respective Governments in matters concerning the implementation of the Memorandum.

Article 1

Objective

The main purpose of the present Memorandum is to ensure the adequate conditions for successful implementation of the second phase of the Project “Healthy Generation (Youth Friendly Health Services in Moldova)” in the period between 01.11.2014 and 31.10.2018.

The overall goal of the project is to improve the health of young men and women in Moldova through increasing the demand, access to and utilization of quality youth friendly services and health related education programmes.

In the second phase, a more comprehensive approach will be promoted in order to tackle the seven main adolescent health issues: STI/HIV/AIDS; unwanted pregnancy; mental health problems as a result of substance abuse (alcohol, drug, addiction); psycho-emotional and identity disorders; health problems occurred as a result of violence; nutritional deficiencies and malnutrition and development disorders during the puberty.

The project aims at achieving the following outcomes:

a) Young men and women have equitable access to quality health services.

b) The promotion of adolescent and youth health and the identification and referral of young people to YFHS is improved, through a stronger engagement of relevant stakeholders, at national and local level, in inter-sectorial cooperation.

c) Young men and women adopt safer and healthier behaviors and seek necessary medical assistance, through a greater encouragement from community stakeholders.

The Project Implementing Agencies (IAs) are: a) NGO “Health for Youth” – the project initiator and mainly responsible for the strengthening the YFHS capacities and the inter-sectorial cooperation; b) UNICEF Moldova Office, responsible for providing technical support to the MoH in revision of the legal and regulatory framework, working with vulnerable and at-risk adolescents, developing comprehensive communication and community mobilization interventions. The present phase shall be implemented according to the Project Document (Annex A) and covers a period of 4 years.

Article 2

Swiss Contribution

For the implementation of the Project, the Government of the Swiss Confederation, through SDC, shall make available the following contributions:

a) Appropriate training programmes for health professionals, as well as information, education and communication activities for families and communities in all districts;

b) Services provided by international and local expert/consultants;

c) Project implementation, including administrated funds and operational cost.

SDC contributes for the project implementation with a total amount of CHF 4′554′572 of which CHF 3‘498′000 will be administered by the NGO “Health for Youth” and CHF 1′057′000 (US$ 1‘112‘400) - by UNICEF.

NGO “Health for Youth” will contribute with CHF 360‘840. This amount represents the estimation of financial and in-kind contribution of the NGO, which will include technical assistance provided by the NGO‘s experts and support costs for the project office and training spaces. UNICEF will contribute with US$ 630‘000 (CHF 598‘500).

The release of the Swiss contribution shall be made based on the Project progress, expenses incurred and actual requirements.

Article 3

Moldovan Contribution

The Government of the Republic of Moldova, through the MoH, shall undertake the following actions:

a) Facilitate the dialogue with Ministry of Labour, Social Protection and Family (MLSPaF) Ministry of Education (MoE), Ministry of Youth and Sport (MYaS), local public administration in order to ensure coherence in the development of responsive and effective youth friendly health services;

b) Develop the legal/regulatory framework for ensuring the institutional framework and adequate financing for sustainable functioning of the youth friendly health services in all districts;

c) Take necessary measures to guarantee the well-functioning of the established YFHCs, including basic refurbishment and the necessary maintenance and repairs further required;

d) Provide administrative and financial support (transportation) through the health system institutions for participation to continuous medical education programs in the frame of the project of doctors and nurses, as well as of other medical personnel, involved in providing YFHS;

e) Facilitate the collaboration of the Implementing Agencies with the Technical Working Groups, created by the MoH in the first phase with the purpose to support the implementation of different project components;

f) Convene and coordinate meetings of the Steering Committee aimed at managing the Project at the highest level and at supervising the correct delivery of the Project, according to the Terms of Reference for the Steering Committee, which are a part of the present MoU;

g) Provide support in order to facilitate the necessary visas and permissions required for short and long term experts working within the frame of the present Project;

h) Ensure the exemption from payment of taxes, custom duties, fees and other compulsory payments for all the equipment, services, vehicles and materials financed on the grant basis, as specified in the Article 4.2 of the Agreement between the Government of the Republic of Moldova and the Government of Swiss Confederation concerning Humanitarian assistance and Technical Cooperation, the reference to which is made in the Preamble of the present Memorandum.

Article 4

Conditions for suspending the Swiss contribution

In case the undertakings by Moldova according to Article 3 are not met in a timely manner, Switzerland may suspend the Project and the work of the consultants with immediate effect. If this is the case, Switzerland may terminate this Memorandum by the provision of one month′s notice, or such date as Switzerland may decide (referring also to Article 10).

Article 5

Anti-corruption clause

Within the framework of this Memorandum, the Parties share a common concern in fighting against corruption, which jeopardizes good governance and the proper use of resources needed for development and, in addition, endangers fair and open competition based on price and quality. They shall neither directly nor indirectly propose benefits of any nature whatsoever and shall not accept any such proposals. They declare that any offer, gift, payment, remuneration or benefit of any kind whatsoever and considered as an illegal act or corrupt practice has not been nor will be made, directly or indirectly to any person whomsoever in view of the award or execution of the present Memorandum.

Any corrupt or illegal behaviour signifies a violation to the present Memorandum and justifies its termination as well as/or the recourse to supplementary corrective measures in accordance with applicable legislation.

Article 6

Procurement of goods and services

The procurement of goods and services to be financed out of the proceeds of the Swiss contribution shall be conducted by the IAs under the SDC rules. The NGO “Health for Youth” will follow international rules and procedures regarding tendering procurement and services. UNICEF will follow UN rules and procedures regarding tendering services. In this respect the IAs shall launch the international tender, organise all bidding procedures and provide the payments directly to the winner companies. The list of goods shall be coordinated with Ministry of Health and Agency of Medicines and Medical Devices and approved by the Steering Committee before the international tender is launched. The procured goods shall be directly delivered to beneficiary institutions in compliance with signed contracts and respective international rules.

For the duration of the Project, the goods provided with SDC funds to be used in the Project shall remain at the unrestricted disposal of the Project and shall not be diverted from the beneficiary institutions without prior written approval of the SDC and IAs.

The beneficiary institutions shall keep an appropriate inventory of the respective goods. The inventory is to be updated on a quarterly basis, with an indication of the status, responsible person and location of each individual object.

If, for any reason, the Project should have to be discontinued, the use of the goods provided with the Swiss contribution shall be decided upon in writing by the Parties.

At the end of the Project, both Parties shall agree in written form on the property and use of the goods provided and not yet handed over during the Project.

Article 7

Reporting and other implementation procedures

The Parties shall hold regular Steering Committee Meetings (twice a year) to monitor and evaluate the Project implementation, as well as the efficiency, effectiveness and impact of the delivered aid. At the end of the Project phase the Final Review Meeting shall review the results achieved by the Project.

The MoH shall cooperate with and assist the SDC in the preparation of audits, follow-ups and evaluations of the impact of the Project. The cost of such activities shall be financed from the Swiss contribution.

The MoH shall provide the SDC with all other information regarding the Project that the SDC may reasonably request and enable Swiss representatives to visit the Project and inspect property, goods, records and documents.

Irrespective of agreed reporting routines, the Parties shall promptly inform each other, if a situation arises that makes the project unlikely to be carried out as agreed.

Article 8

Distribution of this Memorandum of Understanding

The Parties shall undertake to distribute copies of this Memorandum to all authorities and other institutions involved in the Project of cooperation or that otherwise need to be informed of its content.

Article 9

Annexes

The Project Document (Annex A) and the Terms of Reference of the Steering Committee for the “Healthy Generation (Youth Friendly Health Services in Moldova)” Project, phase two (Annex B), form an integral part of this Memorandum.

Article 10

Final Provisions

This Memorandum enters into force with its signature and shall remain valid until both Parties will have fulfilled all their obligations under the provisions of the present Memorandum, unless denounced earlier by one month written notice by either Party.

The validity of this Memorandum, as well as of the Contracts with IAs, between 01 June 2017 to 31 October 2018 is furthermore subject of the renewal or extension of the validity period of the Federal Act of 24 March 2006 on Cooperation with the States of Eastern Europe and the CIS by the Swiss Parliament and the approval of the corresponding credits. If these conditions are not fulfilled, the present Memorandum shall be denounced and the Mandate Agreement with IAs shall terminate on 31 May 2017; in this case the Parties shall not be bound by any main obligation, except for the financial and operational reporting. SDC cannot be held liable for any losses or damages that would incur after or because of the termination of this contract.

The present Memorandum may be amended by the way of exchange of letters at the request of any of the Party to it. The changes will come into force in accordance with the provisions of this Article.

Disputes as to the interpretation or application of the provisions of the present Memorandum shall be settled by diplomatic negotiations between the Parties.

The present Memorandum is formulated in two original copies in English and Romanian. In case of differences of interpretation the English version of this Memorandum shall be of reference.

Annex

to the Memorandum of Understanding

signed at 28.05. 2015

TERMS OF REFERENCE

Steering Committee for the project

“Healthy Generation (Youth Friendly Health Services in Moldova)”, phase two.

I. GENERAL PROVISIONS

1.1. The present ToR sets out the structure, the mode of operation and the competences of the Steering Committee (SC) for the Project “Healthy Generation (Youth Friendly Health Services in Moldova)”, phase two: 01.11.2014 – 31.10.2018.

1.2. The Project “Healthy Generation (Youth Friendly Health Services in Moldova)”, is jointly implemented by the NGO “Health for Youth” (HFY) and UNICEF Moldova, with co-funding from the Swiss Agency for Development and Cooperation (SDC), and in partnership with the Ministry of Health of the Republic of Moldova (MoH).

1.3. The Overall Goal of the Project is to improve the health of young men and women in Moldova through increasing the demand, access to and utilization of quality youth friendly services and health related education programmes.

1.4. The SC is established in accordance with the Memorandum of Understanding (MoU) signed between SDC and the Ministry of Health (MoH) and is liable within the framework set up in the Agreement signed between the Government of Moldova and the Government of the Swiss Confederation concerning Humanitarian Assistance and Technical Cooperation dated 20 September 2001. The present ToRs is an annex to the MoUs signed between SDC and MoH and constitutes an integral part of it.

II. THE FUNCTIONS AND ROLE OF THE STEERING COMMITTEE

2.1. The Steering Committee performs its authority strictly for the project duration. It provides overall guidance on project implementation.

2.2. The primary function of the SC is to harmonize views and approaches in order to enhance the project sustainability and impact. Its purpose is also to ensure good project coordination and a better synchronization of the activities through regular exchange of information among key project implementing partner, SDC, the MoH and other relevant stakeholders.

2.3. The Role of the SC is to:

- take overall responsibility for the successful project implementation and achievement of the outcomes ensuring a rational and efficient use of the resources available for the project implementation;

- ensure the quality and timeliness of the project goal, outcomes and activities, and that the project is implemented in compliance with the signed MoU, governmental policies and national legislation;

- check the adherence of project activities to standards of best practices;

- approve the narrative and fund utilization reports prepared by the implementing agencies (the NGO “Health for Youth” and UNICEF Moldova) and their action plans;

- review project progress (including achievements, constraints and lessons learned), provide regular feedback on implementation of the project, identify best ways to overcome constraints, propose any necessary corrective actions, ensuring accountability, and make recommendations on how to improve the quality and impact of current and future interventions;

- reconcile differences in opinions and approaches, and agree on common solutions;

- facilitate cooperation between relevant partners and stakeholders and ensure continuous and effective communication and coordination between project partners and beneficiaries;

- address any issues that have major implications for the project;

- ensure the linkages between the Project and relevant Governmental agencies.

III. THE COMPOSITION OF THE STEERING COMMITTEE

AND THE RESPONSIBILITIES OF THE MEMBERS

3.1. The SC is composed of representatives of core (permanent) member-institutions:

- MoH;

- SCO-M (Swiss Cooperation Office in Moldova);

- UNICEF-Moldova;

- NGO “Health for Youth”.

3.2. Representatives of core members shall attend all meetings of the SC and prepare themselves based on the provided documentation.

3.3. In case of illness of representative, long trips out of the country or other similar circumstanced, the institutional core member shall delegate another person to attend the meeting of the SC.

3.4. Representatives of other organizations / agencies relevant for the project can be invited to the SC meetings to share information and participate in the discussions, whenever necessary:

- Ministry of Education;

- Ministry of Youth and Sports;

- Ministry of Labour, Social Protection and Family;

- WHO;

- UNFPA;

- National Centre for Reproductive Care and Medical Genetics;

- State Medical and Pharmaceutical University “N. Testemitanu” ;

- National Health Insurance Company;

- Representatives of medical institutions;

- Project consultants and specialists in domains relevant for the project (Paediatrics, Obstetrics and Gynaecology, etc.);

- Representatives of schools involved in the project;

- Representatives of communities involved in the projects;

- Representatives of Professional associations;

- Representatives of Civil society organizations;

- Other relevant participants.

3.5. The SC is chaired by the Deputy Minister of Health, responsible for the field to which this project is attributed.

3.6. The NGO “Health for Youth” shall provide all necessary secretarial and logistical support to the SC by preparing the agenda and all necessary information and materials, inviting the participants (on behalf of MoH), preparing minutes and providing other logistical support as requested (i.e. ensuring the availability of necessary equipment, etc.).

IV. MODE OF OPERATION

4.1. The SC meets once every six months. The meetings are called by the MoH (with the logistical support of the Project implementation team). Additional (ad-hoc) SC meetings may be called at the request of any core member of the SC.

4.2. The SC meetings can take place only if the MoH and SCO-M are represented.

4.3. The venue of the SC meetings is the premises of the MoH. In some cases, as an exception, the Head of SC could propose another location, which meets all necessary requirements for such a purpose. The SC meetings will be limited to 1.5 hours, unless otherwise agreed.

4.4. Decisions are taken by consensus and reflected in the minutes.

4.5. The core members of the SC shall be consulted on the tentative date and on the discussion items to be included in the agenda of the meetings.

4.6. The agenda shall be drafted by the Project implementation team and submitted to the MoH and SCO-M for comments and approval at least three weeks prior to the date of the SC meeting.

4.7. The MoH shall give the final approval for the date of the meeting and the agenda at least one week before the meeting by issuing a Ministerial order.

4.8. After the official approval of date and agenda by the MoH, the Project manager shall without delay inform all participants (core members and invited participants) and distribute the copy of the Ministerial order and the agenda with all necessary papers attached.

4.9. The Agenda shall include the following information:

- Date and venue;

- List of participants;

- Objectives of the meeting;

- Discussion topics.

4.10. The attached documentation shall include:

- The minutes of previous meeting (copy);

- Information / presentations on the discussion items;

- Summary progress report (narrative & financial);

- Next action plan;

- Other relevant materials.

4.11. The agenda and the attached documentation shall be in Romanian. Translation into English will be made only if required.

4.12. The Project manager shall take notes at each SC meeting. The minutes shall include the following:

- data and venue;

- participants (present, absent);

- objectives of the meeting and discussion items that were included in the agenda;

- summary of the discussions and proposals made during the meeting;

- decisions taken by the SC;

- signatures.

4.13. The draft minutes (in Romanian and English) shall be submitted to all core members for review and feedback within 2 weeks after the meeting. They shall have one week to comment on the draft minutes.

4.14. The final version of the minutes shall be signed by MoH (Deputy Minister) and SCO-M (Director) – two copies in Romanian and two copies in English. The signed originals shall be kept by MoH and SCO-M, while UNICEF and the NGO “Health for Youth” will receive copies.

4.15. By agreement of the SC, out-of-session decisions shall be deemed acceptable, and shall be done through an exchange of letters/e-mail messages. All out-of-session decisions shall also be recorded in the minutes of the next SC meeting.

HEALTHY GENERATION

Youth Friendly Health Services in Moldova

Project Document

Health for Youth Association, in collaboration with

UNICEF

August 2014

Contact details

Dr. Galina Lesco

Asociaţia Sănătate Pentru Tineri

Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor ”Neovita”

str Socoleni 19, MD 2020, Chişinău, Republica Moldova,

tel. (37322) 40 66 34, fax: (37322) 40 66 32

http://www.neovita.md

Nune Mangasaryan

United Nations Children′s Fund

131, “31 August 1989” St.

Chisinau, Republic of Moldova

Tel. + 373 22 22 82 82;

; fax: +373 22 22 02 44

nmangasaryan@unicef.org

www.unicef.org/moldova

Table of content

Executive summary

1. Context

1.1. Key information on the context

1.2. Situation analysis

1.3. Stakeholders assessment

2. Results from Phase I and lessons learnt

3. Objectives

3.1 Impact hypothesis and chain of results

3.2 Target groups, outreach and levels of interventions

4. Implementing strategy

4.1 Work approaches

4.2 Transversal approaches

4.3 Sustainability of project achievements

4.4 End of project vision: phasing out and exit strategy (2018-2019)

5. Organisation, management and administration

6. Resources

6.1 Human resources

6.2 Overall budget

7. Risk analysis

8. Monitoring, evaluation and reporting

8.1 Monitoring and evaluation plan

8.2 Documentation and reporting

9. Annex A – Project Organizational Framework

10. Annex B – logical framework

11. Annex C – Timeline of activities

12. Annex D. TORs of key implementing staff in Health for Youth

13. Annex E - List of abbreviations

EXECUTIVE SUMMARY

The “Healthy Generation” project supported by the Swiss Agency for Development and Cooperation (SDC) was designed to support the efforts of the Moldovan Ministry of Health (MoH) to scale up best practices in youth-friendly health services (YFHS) at a national level by extending existing services, improving their quality, and building capacity of health service providers in youth friendly approaches. This project is in line with the National Development Strategy of Moldova “Moldova 2020”, the 2008-2017 Health Sector Development Strategy, the 2014-2020 National Youth Strategy and the multi-sectorial strategy on Child and Adolescent Health and Development which is currently being elaborated with support from WHO.

In Moldova, young people face various health and development issues such as sexual health problems (STIs and HIV, unwanted pregnancies and abortions), substance abuse (excessive alcohol consumption, smoking, illicit drug use), mental health issues and suicide. While some health indicators have improved such as reported safer sexual behaviours and reduction of adolescent pregnancies among adolescents, healthy eating behaviours, physical activity¹, others have considerably worsened in recent years, particularly the STI incidence rate (syphilis), bullying and the suicide rate among boys, calling for urgent targeted actions in adolescent health promotion and development. The economic crisis, the lack of educational or professional opportunities, and the absence of parents (abroad in labour migration) increase adolescents′ vulnerability to risky behaviours or put them at risk of violence and exploitation.

______________________________________

¹ Adolescent fertility rate (or women age group birth rate) is an internationally used indicator and one of the most accurate demographic indicators collected. Pregnancy rate is a cumulative indicator (including birth and abortion rates).

Given the compounded nature of adolescent vulnerability, it was necessary to develop a youth-friendly approach to health services and education. Over the past 13 years, YFHS have been steadily developed under the leadership of the Ministry of Health (MoH) and other ministries and with support from various partners such as SDC, UNICEF, WHO, and UNFPA. The current context provides various opportunities for moving forward adolescent health and development in school and university curricula. Structural reforms in the health system as well as the overall political and economic instability can however create challenges to the sustainable development and functioning of YFHCs.

Phase I of the project laid the foundation for an effective and adequate scale-up of YFHS in the country by ensuring qualified human resources, appropriate infrastructure, approved standards of quality for YFHS and a strong commitment of the MoH. These results should now be made sustainable to ensure that the YFHC network provides quality and effective services across the Republic. In Phase II the goal is to improve the health of young men and women in Moldova by increasing demand, access to and utilization of quality youth friendly services and health related education programmes. This goal will be attained through the achievement of three outcomes:

Outcome I: Young men and women have equitable access to quality health services².

______________________________________

² “Real needs” are defined by YFHS quality standards (accessible, acceptable, affordable, equitable, based on they own demand and with their active implication). This expression is used to lay the emphasis on adolescent-centred health services.

Outcome II: The promotion of adolescent and youth health and the identification and referral of young people to YFHS is improved, through a stronger engagement of relevant stakeholders, at national and local level, in inter-sectorial cooperation.

Outcome III:

Young men and women adopt safer and healthier behaviors and seek necessary medical assistance, through a greater encouragement from community stakeholders

The project approach focuses on four strategic interventions. First, there will be sustained interventions to continuously improve the legal, policy and regulatory framework in order to remove legal barriers for adolescent to access YFHS and to clarify the position of YFHC within the health system.

Second, the managerial and technical capacities of YFHS managers and staff will be strengthened and professionalism will be developed through networking and exposure to international experience.

Third, at national and local level, inter-sectorial cooperation in adolescent health and development will be harmonised and strengthened so that existing mechanisms for inter-sectorial collaboration improve their management and referral of cases involving adolescents.

Finally, social change in adolescent health and development will be achieved through communication and community mobilisation: participatory approaches in communication will place young people at the centre of all initiatives aiming at improving their well-being. A particular emphasis will be placed on mobilising a wide variety of actors at the community level and in using a wide range of information sources and communication technologies to better reach all young people, with a particular focus on young people most at risk and especially vulnerable adolescents.

2. Context

Phase II of the “Healthy Generation” project is a contribution of the Swiss Agency for Development and Cooperation (SDC) to the process of scaling-up youth-friendly health services (YFHS), as per the Ministry of Health (MoH) Order nr.956 issued on December 13th, 2011. This proposal for Phase II of the “Healthy Generation” project was jointly developed by the “Health for Youth” Association and UNICEF Moldova based on the results achieved in phase I.

The project is the response to situational analysis and request received from the Moldovan MoH; it is in line with the National Health Policy (2007), the National Development Strategy “Moldova 2020”, the Health System Development Strategy 2008-2017, the National Reproductive Health Strategy 2005-2015, the National Public Health Strategy 2014-2020, the National Strategy on Migration and Asylum (2011-2020), the National Strategic Program on Demographic Security of the Republic of Moldova (2011-2025), the National Anti-drug Strategy 2011-2018, the National Tobacco Control Program 2012-2016, and the National Alcohol Control Program 2012-2020, and the 2014-2020 National Youth Strategy and the multi-sectorial strategy on Child and Adolescent Health and Development which is currently being elaborated with the support from WHO support.

The project will contribute to the MoH efforts to scale up best practices of YFHS at national level by extending existing services, improving quality, and building capacity of the health service providers in youth friendly approaches.

1.1. Key information on the context

Structural reform in the health system: In recent years Moldova engaged in a structural reform of the health sector focusing on strengthening primary health care (PHC) and regionalizing hospital-based care. This reform is having an impact on health centres′ autonomy, budget, and on local and district-level decision-making. In this decentralisation process, some pending issues are likely to affect the management and financing of youth-friendly health centres (YFHC) located in health centres. The position of YFHC within the health system was debated: on the one hand, YFHC can be located at the consultative section of hospitals where specialists work; on the other hand the YFHC can be located at the primary health care (PHC) level because they provide community-based services. Under a temporary agreement, YFHC are currently placed at PHC level but the uncertainty of this situation bears major risks for YFHC. For example, infrastructures of YFHC at PHC level already benefited from investments (repair, equipment, etc.) which could be lost if YFHC are later moved to hospitals. The sustainability of YFHC requires a clear and stable position of these services within the health system. Health reforms remain so far incomplete, with a need to further increase insurance coverage and improve the efficiency, effectiveness and quality of care provided to young people, including the most vulnerable.

• Political will to revise school curricula: The current Ministry of Education (MoE) is open to and supportive of reforms in the overall school curricula. It is planned that in 2014-2015, the revision process of school curricula will start, opening a window of opportunity for the inclusion of adolescent health and development in the curriculum of civic education. The “Healthy Generation” project is well-positioned to provide support to this revision and promote adolescent health and development.

• Opportunity to include adolescent health and development in university curricula: Through a recent process of making universities more autonomous, including medical universities, more decision-making power was granted on the content of curricula. Until 2013, there was a gap between the pedagogical preparation of teachers in civic education and the content of the civic education module taught in schools. In 2014, a new module on adolescent health and development was introduced in the curriculum of the Pedagogical University but its content needs further development. The “Healthy Generation” project is well-positioned to provide technical expertise in this area.

1.2. Situation analysis

• Current status of adolescent health in Moldova: Young people aged 10-24 make up nearly a quarter of the total population in Moldova, and 13,6% are adolescents (10-19 years of age)³. Moldovan young people face various issues related to their health and development such as sexual health problems (STIs and HIV, unwanted pregnancies and abortions), substance abuse (excessive alcohol consumption, smoking, illicit drug use), mental health issues and suicide:

___________________________

³ National Statistics Agency, http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4402

o Safe sexual behaviours among adolescents increased in the last years (rates of condom use at the first sexual contact increased from 47% in 2003 to 61% in 2012, and rates of condom use at the last sexual contact increased from 35% in 2003 to 52,8% in 2012). However nearly half of sexually active adolescents still have unsafe sexual behaviours. Only 7% of sexually active adolescents have used oral birth control pills as a current contraceptive method and 24% of adolescents did not use any contraception method or relied on unsafe methods such as early withdrawal or the rhythm method.⁴

_____________________________

⁴ KAP Studies in adolescent health and development, 2003, 2012, HFY

o STI (Syphilis, gonorrhoea) incidence among 15-19 years olds: 180 new cases per 100,000 (approx. 170 cases in girls and 186 in boys), an incidence which is more than 50% higher than in the total population. This is the highest incidence in the CEE/CIS region.⁵

__________________________________

⁵ TransMonEE 2013 Database, UNICEF Regional Office for CEE/CIS (released in June 2013), http://www.transmonee.org/index.html

o HIV incidence among 15-24 year olds: there has been a slow increase from 16 new cases per 100,000 in 2006 to 21 in 2012⁵. The HIV epidemic in Moldova has changed from a concentrated HIV epidemic fuelled by injecting drug use in the mid-1990s to mid-2000s, to a maturing HIV epidemic involving sexual partners of drug users and other at-risk populations.

o The adolescent fertility rate slightly declined in the last years from 26 births per 1,000 in the 15-19 years old female population in 2008 to 25 cases in 2012. In the rural areas this indicator is more than twice that of urban areas (31,4‰ and 13‰ respectively in 2012)⁵, which confirms the lack of access to correct information and contraceptive services for adolescents living in rural areas.

o Mental health and substance abuse (illegal drugs & alcohol): According to the 2012 KAP study in adolescent health and development, every eleventh adolescent (10-19 years) indicated that they currently smoke tobacco. 72% of 10-19 year olds have experience with drinking alcohol; 15.4% consume alcohol 1-2 times per month or more (compared to 11,4% in 2003). 11% of teenagers aged 10-19 were offered drugs and 3% of the adolescents have experience with the use of narcotics. Around 6% of the total number of registered drug users in Moldova are between 15 and 17 year of age.⁴

o Suicide: The suicide rate among adolescents is increasing in the last years (by 40% from 2007 to 2011), being 10 times higher among boys than in girls.⁶ This situation requires more active intervention to prevent mental health problems among adolescents, with special attention to boys.

__________________________

⁶ UNICEF TransMonEE Data Base 2014 www.transmonee.org

o Violence: Nearly 50% of adolescents have a peer who suffers from physical violence and one fifth from sexual violence.⁷

___________________________

⁷ KAP Studies in adolescent health and development, 2003, 2012, HFY

o Nutritional disorders: The proportion of adolescents with physical development retardation has increased from 16,5% of 10-11 year olds in 2008 to 19,7 in 2012 and from 13,6% of 14-15 year olds in 2008 to 16% in 2012.

o The mortality rate⁸ in adolescence has decreased from 67,1/100,000 in 2007 to 50,1/100,000 in 2011 with important gender differences. Among adolescent boys, the reduction was slower (-10% in this period) than among adolescent girls (-48% in the same period).⁹

___________________________

⁸ Deaths per 100,000 in 15-19 years old average population

⁹ The total mortality rate in adolescent boys in 2011 is nearly 3 time higher (74/100,000 in 2011) than in adolescent girls (25/100,000). In cause is a dramatic increase of suicide among 15-19 year old boys (7.1 in 2007/100,000 vs. 15,8/100,000 in 2011) whereas among adolescent girls, suicide rate decreased from 3,0/100,000 in 2007 to 1,5/100,000 in 2011. In addition, the mortality rate due to external causes of death among 15-19 year olds adolescent boys remains without changes (58 cases per 100,000 relevant population) during the last years. The mortality rate of adolescent girls due to external factors decreased by 60% and is nearly 4 time lower than among boys (14,9 and 57,4 cases respectively per 100,000 relevant population in 2011). These trends confirm the tendency for boys to engage more often in risky behaviours than girls.

In addition, adolescents face a compounded form of vulnerability: young people are affected by the high level of unemployment, the lack of non-formal educational opportunities, and the pressure of migration. The lack of opportunities for continuous education and life skills development, as well as the lack of meaningful participation and access to organized free-time activities increases youth exposure to criminal activity and substance abuse. Life skills education, which is necessary for the healthy development of young people, is not included in the mandatory curriculum of educational institutions. Up to one third of adolescents live without one or both parents at home due to labour migration.¹⁰ The lack of parental supervision leads to increased vulnerability to risky health behaviour, trafficking, violence and other forms of exploitation.

_________________________________

¹⁰ KAP Studies in adolescent health and development, 2003, 2012, HFY

• Legal and policy environment: in 2011, the Committee on Economic, Social and Cultural Rights expressed concern that in Moldova, a special course on sexual and reproductive health rights (the Life Skills course) has been withdrawn from the curriculum in public schools, and that at present no such course was being offered in public schools. The Committee therefore recommended that the implementation of the National Reproductive Health Strategy 2005-2015 include education in the school curriculum on sexual and reproductive rights.¹¹

__________________________________

¹¹ http://reproductiverights.org/en/document/un-concluding-observations-the-republic-of-moldova

The Republic of Moldova is a signatory to the main human right treaties safeguarding, among others, the right to health and in particular the right to quality health information and health care services for the young people. In agreement with its international legal commitments, the Republic of Moldova has prioritized youth health and development in a number of strategic policy documents such as the National Health Policy for 2007-2021, the Strategy for Youth for 2014-2020 and the National Strategy on Reproductive Health for 2005-2015. All these key documents on adolescent health refer to the need to increase access to comprehensive health information and quality adolescent-friendly health services.

Overview of the development of youth-friendly health services in Moldova:

• 2001: the Inter-Agency Group (UNFPA, WHO and UNICEF) adopted the Youth Friendly Health Services (YFHS) Concept.

• 2001-2003: 3 pilot Youth Friendly Health Centres (YFHC) were established and advocacy was conducted for policy development on YFHC, capacity building for service providers within existing services, and for the development of national norms and standards for quality youth-friendly health services.

• 2005: the national concept of YFHS - the cornerstone of the YFHS approach in Moldova - was enacted. It defines youth-friendly health services in Moldova, and their specificity compared to services in the general health care system; sets working principles and components of YFHS; outlines the implementation model of YFHS and its integration into the existing health system; sets the minimum extended packages of YFHS and the coordination mechanism; and defines the responsibilities at national and local levels and sets an M&E framework.

• 2005: a network of 12 YFHC was created and the capacity of their specialists was increased with the support of the International Development Association (IDA), the World Bank, and the Swiss Agency for Development and Cooperation (SDC).

• 2007: these 12 centres were established as part of the State health care system, functioning as primary public medical institutions. Integrated services including medical consultations on general and reproductive health, counselling services, referrals and educational outreach activities are provided by multidisciplinary teams.

• 2008: the National Health Insurance Company (NHIC) committed to providing complete financial support for the YFHC.

• 2009: The quality standards of health services for young people were approved by the Ministry of Health. A baseline evaluation of the YFHC showed a total compliance of 60% to the YFHS quality standards.

• 2011: the MoH started to scale-up the YFHS with support from SDC, UNICEF and WHO. WHO provided guidance on the systemic approach to improve health services for adolescents.¹² This process involved vertical scaling-up activities (improving regulatory basis for YFHS, revision of medical university curricula in the area of adolescent health care, improving M&E systems and financial mechanisms) and horizontal scaling up activities (creation of a YFHC in each district of the Republic of Moldova and capacity building of health providers to offer primary health care (PHC) services).

___________________________________

¹² Conceptual framework of scaling up YFHS in Republic of Moldova. WHO, HFY, MOH, 2010. Chisinau, Moldova.

• 2012: YFHCs network was increased by 16 centres (in total 28 YFHC were contracted by NHIC in 2012), established within existing PHC institutions. Approximately 60,000 young people benefited from these services in the first year.

• 2013: 10 additional YFHCs were established, covering every district in Moldova. There is currently a total of 38 YFHC (3 municipal and 35 districts). Approximately 114,000 young people benefited from these services in the first year.

At the national level, the YFHS program is coordinated by the MoH (Department of Primary Health Care) in cooperation with the M&E unit of the Mother and Child Institute and the YFHC “NEOVITA” acting as a national resource centre in this field. The “Healthy Generation” Project is in line with the continuous support of the Swiss Government to improve maternal and child health (MCH) in the Republic of Moldova.

1.3. Stakeholders assessment

• The Ministry of Health has the leading role in project coordination in its capacity as coordinator of the project Steering Committee. It also leads the process of change in primary and secondary legislation and influences resource mobilization and commitment from other stakeholders. The MoH will be supported by the project in its efforts to increase access of target population to high-quality health services and to develop cost-efficient YFHC.

• The Ministry of Education (MoE) has a leading role in health promotion activities and creating a supportive developmental environment within the educational system. The MoE was supportive during Phase I activities implemented in the framework of educational system. The project will increase the capacity of the MoE to implement efficient programs related to adolescent health promotion and increase the supportive environment within educational institutions for youth friendly health services.

• The Ministry of Youth and Sport (MoYS) has a relevant role in promoting the value of young people in society. It creates and promotes opportunities for youth participation and involvement in sport and other developmental activities. The MoYS has demonstrated a supportive attitude for project activities and has been actively involved in the elaboration of policy documents at the national and local level. The MoYS will be supported by the project to increase the capacity of youth workers as local resource persons in youth health and development promotion activities.

• The Ministry of Ministry of Labour, Social Protection and Family (MoLSPF) is an important partner to engage in this project to create a supportive environment for the health and development of socially vulnerable youth. The MoSW is also committed to achieve a functional referral system of cases involving health issues of especially vulnerable adolescents (EVA) and most at risk young people (MARYP). In phase I, social workers in communities expressed their need to increase their capacities in communication with adolescents from vulnerable groups in solving cases related to health problems. In phase II, the MoSW will benefit from increased capacities of social workers and from a more functional referral system for EVA and MARYP.

• The National Health Insurance Company (NHIC) has an interest in supporting cost-effective health services. Economic analyses of YFHS demonstrated that these services can reduce health expenses by offering a full package of preventive services according to existing YFHS Quality Standards. Therefore, NHIC is supportive to implement project activities and play a key role in identifying sustainable funding sources for the YFHS.

• The Medical and Pharmaceutical State University (MPSU) “N.Testemitanu” ensures the capacity building of medical doctors in the area of adolescent health. MPSU is one of main partners of the project in the process of curricula revision and in the elaboration of educational programs for in-service trainings, guidelines and protocols and research.

• Youth Friendly Health Centres (YFHC) has a central role in offering access for YFHS for young people, especially in situation of vulnerability. They are also an important agent of change in youth health promotion and creation of a supportive environment for youth in communities. The staff of YFHC is actively involved in the implementation of most project activities. YFHCs will benefit from the project as they will increase the capacity of their staff to offer effective and high-quality YFHS. YFHC will also be equipped according to standards and their status and authority within the health system and in communities will be clarified.

• Local Public Authorities are the main responsible authorities for the creation of a supportive environment for the health and development of young people at the level of communities. This can be done by establishing and supporting services for adolescent and youth (sports ground, leisure facilities, placements centres for homeless adolescents (shelters), family clubs etc.); involvement of young people in planning and evaluation of local plans; support and promotion of youth friendly health services; social advertising to promote healthy life style, safe behaviours and services for adolescents and youth etc.) Limited budgets, low motivation, and political competition decrease their involvement in the creation of supportive environment for young people. This will require consistent advocacy and guidance of LPA to achieve change at community level.

• National and local media has a relevant role in the dissemination of health promotion and development messages for target populations. Some media have an editorial bias toward sensationalism which can lead to wrong messaging and misconceptions about adolescents and youth. At the same time, there is an interest among journalists to participate in joint projects, information and documentation. There are opportunities to elaborate joint media products that can be disseminated through local and national media channels which could be mutually beneficial.

• Civil society organisation, including parents associations, NGOs active in education and adolescent health, associations of mayors and other community-based organisations can be involved in communication activities of the project depending on resources and capacities. Youth initiative groups, including local youth councils, youth centres, peer-education groups, and youth media may conduct peer education and disseminate health messages. The challenge is to identify and motivate them to participate. Sports federations and clubs can become important partners in youth health promotion activities.

• Cooperation with the UN (e.g. UNICEF, WHO, UNFPA, UNESCO) and other relevant international organizations such as International Association of Adolescent Health (IAAH), IAAH etc.) ensures that project activities are in line with the best international practices and evidences.

- In Phase II UNICEF will implement communication interventions and social mobilisation based on the Communication for development approach. UNICEF will build capacity of the YFHC staff in the areas of work with EVA and MARYP.

- The technical support of WHO at all stages of project implementation (planning, evaluation and analysis, results dissemination) is one of the main factors of success. Likewise, the project implementing unit (PIU) is actively involved in WHO activities such as the elaboration of a national Strategy in Child and Adolescent Health and Development.

- UNFPA is another important partner of the project through its support for the development of a programme for volunteers in the framework of YFHC and other activities related to reproductive and sexual health of young people.

- UNESCO is a major partner offering evidence-based approaches and tools for the elaboration and evaluation of schools health promotion programs. UNESCO supports the elaboration of a web portal for adolescents and is a partner in the dissemination of results.

- The Health for Youth Association (HfY) is a member of the International Association of Adolescent Health (IAAH) which offers opportunities for international exchange that can introduce Moldovan partners to best international practices, experiences and evidence in the field of YFHS implementation.

2. RESULTS FROM PHASE I AND LESSONS LEARNT

The major results of Phase I are briefly described in the following table. These are the most significant results of the Phase which will be further developed and made sustainable in Phase II.

Lessons learnt:

• Phase I laid the foundation for an effective and adequate scale up of medical services for young people at the national level, and in particular the existing models of YFHS in the country, qualified human resources, appropriate infrastructure, approved standards of quality for YFHS and strong commitment of the Ministry of Health (MOH). These results should now be made sustainable to ensure that the YFHC network provides quality and effective services.

• The project implementation plan needs to be flexible enough to be adapted to the MoH legal documents in this field while keeping, at the same time, the result-oriented logic of the project, according to established goal, outcomes and outputs.

• There is a permanent need for the implementation agency and donors to advocate for sustained commitment of national authorities to the project (MoH, MoE, MLSPF etc.) because of staff fluctuation, various levels of technical expertise in Ministries, lack of coordination and communication issues between and within Ministries.

• In order to work effectively, ensure supervision of activities and a better coaching of all 38 YFHCs supported by the National Insurance Company. There is also a need for the upgrade of 4-5 YFHC into Regional Resource Centres.

External review:

The 2013 external evaluation of Phase I of the “Healthy Generation” Project acknowledged that the project addresses very important issues and is set up to make a real contribution in improving the health status of young people in Moldova.

Success factors of Phase I cited were the close collaboration with the Ministry of Health and the integration of youth friendly health services within the existing health sector.

The review identified three priority areas that need to be expanded during the second phase in order to achieve the desired impact:

• the effective provision of the package of services (i.e. secondary and tertiary prevention/case management) and the free of charge provision of supplies and commodities to adolescents,

• an improved financing system for YFHS (T e.g. macroeconomic situation in Moldova and the financial constraints of the health sector will challenge the provision of youth friendly health services in the future.)

• increasing the culture of “bottom-up efforts” (referring to the need to support local initiatives.

Other recommendations from the review have implications for the new phase:

• The work to reach vulnerable and most-at-risk adolescents should be prioritized during the next phase.

• Additional external support will be needed to ensure consistent quality provision of the package of services free of charge for all adolescents.

3. Objectives

3.1 Impact hypothesis and chain of results

Phase II is planned for November 2014 - October 2018 and will focus on strengthening the functional capacity of all YFHC to continuously improve their services quality and effectiveness. Phase II will also focus on adolescents′ and young people′s access to quality health services.

At the impact level, the Project will contribute to improve the health¹⁶ of young men and women in Moldova through increasing the demand, access to and utilization of quality youth friendly services and health related education programmes.

________________________________

¹⁶ The 7 health priorities for YFHS, according to YFHS Quality Standards: 1. STI/HIV/AIDS; 2.Unwanted pregnancy; 3. Mental health problems as a result of substance abuse (alcohol, drug, addiction); 4. Psycho-emotional and identity disorders; 5. Health problems occurred as a result of violence; 6. Nutritional deficiencies and malnutrition (I, Fe); 7. Development disorders during the puberty.

The overall goal of this phase will be to achieve that young men and women in Moldova (particularly those vulnerable and most at risk) adopt safer behaviours and seek assistance from health services when needed.

This goal will be attained through the achievement of three outcomes;

• Outcome 1: Young men and women have equitable access to quality health services.

• Outcome 2: The promotion of adolescent and youth health and the identification and referral of young people to YFHS is improved, through a stronger engagement of relevant stakeholders, at national and local level, in inter-sectorial cooperation.

• Outcome 3: Young men and women adopt safer and healthier behaviors and seek necessary medical assistance, through a greater encouragement from community stakeholders

The following table details the chain of effects of Phase II designed to achieve its outcomes and contribute to its goal. The ‘Logframe′ provided in Annex B details all expected programme results as well as the list of indicators for each level of project interventions. Strategic lines of intervention are explained in the section on Implementation Strategy. Risks and assumptions are reflected in the Risk management section.

3.2 Target groups, outreach and levels of interventions

The target groups of Phase II include:

• Public health authorities at national and district / local levels

• Local public administration authorities

• Health providers, including of 172 specialists from the YFHC, other providers from the Reproductive Health Offices, School Health Services, and PHC

• Professional associations and NGOs working with young people

• Community stakeholders, including 500 resource teams (in 100% of the schools in 15 districts and Balti Municipality) composed of 2-3 persons each (school nurses, psychologists, other motivated teachers), amounting to a total of 1102 resource persons.

• Parents/care takers of adolescents

• Youth volunteers involved in the activities of the YFHC

• Mass media

• YFHCs

As it is intended to have a national coverage of YFHS, outreach and beneficiaries of Phase II are:

• All young people aged 10-24 years

• Young couples with and without children

• Most vulnerable and at-risk adolescents aged 10-19, and their families and communities

• in 35 districts and 2 municipalities;

Phase II will entail interventions at international, national, regional, local, institutional and community level:

• International level: The professionalism of YFHC staff will be strengthened through international and regional exchange of experience. (study visits, participation in international conferences and trainings)

• National level: The leadership of the MoH in scaling-up the YFHS will be strengthened. The management of these services will be improved by accreditation and quality assurance systems and monitoring mechanisms. Harmonisation of legislative and regulatory framework as well as permanent policy dialogue, consultations and advocacy will also allow for more coherent service delivery.

• Regional and district level: district medical authorities will be guided in the planning, management and delivery of YFHS. District and local capacity will be increased to assure the YFHS scaling up process.

• Institutional level – the project will provide orientation in the YFHS scaling up process for medical staff, sustainable training programmes for YFHC, RHC, SHS, family doctor offices, and will contribute to improving the YFHS quality.

• Community level – the project includes community mobilization and C4D interventions.

4. Implementing strategy

4.1 Work approaches

The project focuses on four strategic approaches to achieve its outcomes:

4.1.1 The continuous improvement of the legal, policy and regulatory framework.

The revision of the legal, policy and regulatory frameworks, started in Phase I, will continue in Phase II, and will follow two directions:

• Improving access: Legislative bottlenecks will be identified to remove barriers to access of health services by adolescents and to increase the efficiency of YFHS as regards to its position in the health system. This approach will be aligned to the UN Convention on the Rights of the Child and other international conventions permitting the adaptation of national legislation to international standards related to adolescents′ access to quality health services. Special attention will be given to removing the age-related barriers in accessing services.

Increasing financial sustainability of YFHS will ultimately lead to enlarging the spectrum of services provided by YFHS, their quality and coverage. As a result, more adolescents, including the most vulnerable ones, will benefit from information, counselling and commodities provided by the network of YFHS.

• Clarifying the position of YFHS within the health system: The normative framework will be adjusted to ensure that YFHS have a clear position within the health system. Locating YFHS at PHC level as it is currently the case is practice recommended by WHO. Having a clear position of the YFHS within the health system is a pre-requisite to their sustainability and coherent functioning, as individual services but also as network. Regulatory issues will be addressed so that YFHS benefit from adequate and sustainable funding.

4.1.2 Strengthening the capacities of YFHS

The capacities of YFHS in working with adolescents will be increased in three directions:

• The managerial skills of YFHS staff will be strengthened in the area of planning, implementation, monitoring and evaluation, through training and coaching. The focus will be on planning based on quality standards and needs on adolescents and youth. Capacities to plan and implement evidence-based communication interventions will also be strengthened.

• The technical skills of YFHS staff will be strengthened, particularly for the family doctors and nurses from districts which did not receive the basic training in Phase I. PHC professionals will be trained to implement pre-conception and antenatal education programmes. Special attention will be given to the strengthening YFHS in identification of and outreach work with vulnerable and most at-risk adolescents.

• Strengthening professionalism of YFHS staff will be achieved by networking and exchange of experience between YFHS and through exposure to good international practices.

• Building on the quality standards of YFHS, a quality management system will be initiated, mainly through standards and normative documents translating the quality criteria in practical terms for the daily work of YFHC staff and through internal quality audits to bring change and mainstream quality “from within” the centres. A certification process will be started: credentialing is likely to advance the position of YFHS within the health system, and will encourage and recognize the achievement and professionalism of YFHC staff. For the public (the patients or the general population), certification will facilitate the identification of high-quality services and eventually will contribute to better patient care.

4.1.3 Strengthening the inter-sectorial cooperation in adolescent health and development

Inter-sectorial approaches to adolescent health and development will be streamlined by revised existing mechanisms at national and local level, with a focus on improving the identification and referral of young people to health services. At local level, a wider inter-sectorial participation will be encouraged, with for example the inclusion of the social worker, the juvenile probation officer, the police or any other formal leader as relevant.

YFHS continue developing joint work plans with district authorities, ensuring that the health issues of adolescents are included on the local public agenda. Existing work plans will be monitored and supported as needed.

The mechanism of school-based resource teams will be continued and expanded in new districts. Partnerships with community services will be reinforced, ensuring adolescents and youth receive adequate information and guidance from various sources, including from the formal education system.

These parallel but complementary interventions will ensure that at the local level, adolescent health and development are addressed from a wide range of perspectives and that all professional discipline clearly identifies its role in the identification, case management, and referral of adolescents as well as in adolescent health promotion, with a focus on the most at risk adolescents.

4.1.4 Achieving social change in adolescent health and development through communication and community mobilisation.

The project will address risky behaviours of the adolescents and young people (particularly unprotected sex, substance abuse and peer violence) through implementation of comprehensive communication for development interventions. Project interventions will focus on adolescents perceptions²² of (a) their susceptibility to risks of adopting unhealthy behaviours; (b) the severity of these risks on their health and development; (c) costs - benefits of risky vs. safe behaviours; and (d) individual and social barriers to adopt healthy behaviours, and will strengthen their self-efficacy²³ to adopt responsible practices. Project activities will also aim at creating a supportive environment at the local level.

____________________________

²² According to Health Belief Model (Rosenstock, Becker)

²³ Bandura (1995) explains that it "refers to beliefs in one's capabilities to organize and execute the courses of action required to manage prospective situations". More simply, self-efficacy is what an individual believes he or she can accomplish using his or her skills under certain circumstances (Snyder & Lopez, 2007).

The project interventions will improve the capacities of YFHS to identify and mobilize local resources to improve health related behaviours of adolescents. The YFHS will improve their capacities to develop and implement communication activities, targeting not only the change in behaviour of adolescents, but also to address the community norms influencing the decisions of adolescents. Local alliances will be set-up to ensure that health related messages reach adolescents from various sources and through various communication tools.

YFHS will be assisted to develop and implement evidence based communication strategies focusing on reducing the risk taking behaviour in boys and on empowering girls to take a more active role in decision making related to their health and well-being. Behaviour change communication activities will support adolescents and young people to adopt safe sexual practices to prevent STIs (including HIV), teenage pregnancies and abortions. Communication activities will be implemented to increase awareness of adolescents and young people on the harm and potential consequences of substance abuse. Age and gender sensitive awareness-raising and behaviour change communication interventions will target adolescents and young people to prevent and respond to peer violence, including violent behaviour in couples and sexual abuse.

The sources of information on health related issues will be diversified, helping adolescents and youth to improve their knowledge and make informed health related decisions. Partnerships with media at local and national levels will be strengthened and young people themselves will be involved in the creation and dissemination of messages. Activities with parents on how to communicate with their adolescent children will be tested, evaluated and documented.

A wide range of communication tools and strategies and community mobilisation techniques will be used to provide adolescents and young people with relevant and friendly information on health services and health issues, in order to achieve social change, i.e. increased health-seeking behaviours, healthy lifestyle, and increased health services seeking behaviour. The use of information technologies will be explored to ensure that the communication tools are tailored to the interests of young people.

Project activities will be reviewed from an age and gender perspective to ensure that they are relevant for all target audiences. Progress of scaling-up of YFHS and their strengthening will be carefully documented. Additional data will be collected to support decision making during the implementation phase, but also to support future interventions.

4.2 Transversal approaches

Governance: As in Phase I, the second phase will continue to focus on 3 principles of governance.

• Non-discrimination. This principle means that no group of adolescents will be excluded from coverage with project activities. The project will promote equal access to YFHS and educational programmes for EVYP and MARYP groups, adolescents from rural areas, and gender equality. The data collection system of the project (performance and coverage surveys, Impact study, Health Behaviour School-based Survey (HBSC), studies on bullying and on dating violence) includes data on these different groups of young people. EVYP and MARYP will be encouraged to be involved as volunteers in the YFHCs.

Training modules for YFHCs staff and other professionals working with adolescents have as a specific objective to develop a non-discriminatory attitude to EVA and MARYP and to build skills for health services provision for these specific groups.

• Participation. This principle implies that all groups of youth population should be involved in the planning, implementation and evaluation of the project. The project takes into consideration the voice of different groups of young people in the various decisions made. The project will use different means of participation with different groups of beneficiaries:

o Representatives of different groups of young people, along with representatives of different stakeholders, were involved in the project planning process;

o Needs assessment of beneficiaries will be carried out through studies during the second phase of the project. The final conclusions and recommendations for studies will be reviewed by young people.

o YFHS will be improved based on beneficiaries′ feedback.

o Proposal for revision of regulatory will be reviewed by YFHC staff and volunteers before being submitted to the MoH for approval.

o YFHC volunteers are periodically consulted on topics related to the project and invited to participate at planning and evaluation of different activities (roundtable, etc)

• Efficiency. This principle implies the optimal use of financial and human resources of the project, without waste, corruption or delays:

o All planned activities are based on the existing national and international evidence;

o The budget is designed according to planned outcomes, output and activities;

o The project plan includes activities to increase the competency of the national resource team in charge of YFHS scaling-up;

o Joint and coordinated support from SDC, UNICEF, Government and civil society will increase the level of efficiency;

o To reduce constraints and challenges of the project environment, possible risks were identified and analysed during the planning process and mitigation measures were planned.

Gender equality. Gender issues represents one of the main transversal themes of the project. Gender equality is highly promoted by all activities of the project. In Phase II, gender equality will be a core indicator of two main types of interventions:

• Equal access to information and health services for boys and girls:

o The M&E system collects gender disaggregated data.

o The data collected in various studies, survey, operations research will be disaggregated by sex.

o The project staff and experts will be selected and hired only based on their competencies, without gender or other types of discrimination.

o Communication messages will address specific needs of boys and girls.

• Promotion of young men′s involvement in antenatal care

o The gender aspects will be taken into consideration when developing the communication messages.

o Issues related to male involvement in reproductive health decisions and care will be highlighted in this project, including ante-conception and ante-natal education programmes for couples.

4.3. Sustainability of project achievements

The development of YFHS is a priority for the Government of Moldova as reflected in the National Health Policy (2007), National Reproductive Health Strategy 2005-2015, National Youth Strategy, 2014-2020 and the multi-sectorial strategy on Child and Adolescent Health and Development which is currently being elaborated with the support from WHO. Strong political commitments are a pre-requisite for the sustainability of project achievements.

Policy documents and specific norms and regulations developed and endorsed during Phase 1 contribute to a favourable environment for the long-term operation of YFHS. Phase II foresees additional work in revising the legal, policy and regulatory framework to clarify the position of the YFHS within the health system and to define clear responsibilities for YFHS provision in levels of care, institutions and cadres of workers. This will allow for a cost-efficient, coherent and comprehensive delivery of these services.

Support for the diversification of the financing mechanisms for the YFHS will contribute to the sustainability of the services. Staff retention mechanisms will be considered to keep trained YFHS staff in place.

The quality management system to be developed will ensure that YFHS are consistent in their delivery of high-quality care to adolescents and young people. It will contribute to a professional, quality-oriented environment which is likely to result in increased efficiency and in increased patients and staff satisfaction. Certification is a credential that will ultimately contribute to the YFHC sustainability as this will bring public recognition of their expertise.

Institutional sustainability will be ensured through:

• Up to date curricula and training materials developed by the project and embedding adolescent health and development in specialists′ training as an important step forward in the sustainability of basic and continuous medical education in Moldova.

• Collaborative learning meetings organized by YFHCs are an important step in the capacity building process of professionals working with adolescents. This approach allows for cross-sectorial knowledge and experience sharing.

• The project will demonstrate that the inter-sectorial collaboration and the referral framework at local and regional level are mechanisms that facilitate the work of each specialist, avoid duplication of interventions and improve the identification, case management and referral of adolescents, ultimately offering a more efficient approach to adolescent health from state services. Based on these anticipated results, the inter-sectorial collaboration and the referral framework shall become standard procedures in Moldova and will continue beyond the project lifetime.

4.4 End of project vision: phasing out and exit strategy (2018-2019)

Taking into consideration the complexity of the reform process and possible risks pertaining to the project environment, an additional exit phase might be needed to ensure the sustainability of YFHS. Sustainability will be a core focus of Phase II but if the need for an exit phase is identified at the end of the second phase, an exit strategy will be drafted and submitted to SDC within a proposal for technical assistance.

The phasing out activities will focus on the institutionalization of best practices developed within the project. Based on the second phase experience and outcomes, phasing-out interventions may include:

• Interventions at the national level: continued support to adjust and improve the policy, legal and regulatory frameworks in order to ensure young people′s access to health services; implementation of adjusted university and college curricula;

• Interventions at service providers′ level: supervising and monitoring the quality of care provided; support for the development of sustainable mechanisms of collaborative learning;

• Interventions at the community level: support for the development of a long-term communication strategy and services to support youth health and development.

5. Organisation, management and administration

The “Healthy Generation” project is based on intergovernmental agreements between Switzerland and Moldova and will be jointly implemented by:

• The “Health for Youth” Association (based in YFHC “Neovita” in Chisinau), which will be responsible for the activities related to the scaling up of YHFS. This process will be supported by activities that focus on strengthening inter-sectoral cooperation, in youth health and in YHFS promotion.

• UNICEF Moldova will provide technical support to the MoH in strengthening the capacities of the YFHS in working with vulnerable groups of adolescents, developing comprehensive communication interventions to support healthy practices of adolescents and in mobilizing communities to promote youth health.

The implementing agencies have extensive expertise on issues related to adolescent health and development in Moldova and in the region, and already successfully cooperated in Phase I.

Phase II will last 48 months, from September 2014 to August 2018. More details on the duration and plan of action are enclosed in Annex D: the project implementation time frame.

The two implementing organisation will ensure collaboration and sharing of experience through regular meetings, communication, and joint reporting.

Steering Committee (SC): As in the first phase, a SC will manage the project at the highest level and supervise the project progress. The Committee consists of representatives from the MoH, SDC, and of the implementing agencies, and is chaired by one of the vice-ministers of health. The final composition and set-up of the Committee and the tasks will be decided jointly by the MoH and the SDC. The Steering Committee will meet twice a year. Ad hoc meetings may be called when required, at the request of the SC members. Representatives of relevant stakeholders in the field (WHO, UNFPA, etc.), local professionals, representatives of the technical working groups (see below) and other stakeholders can also be invited to the SC meetings.

The Technical Working Groups (TWG): The TWG set up by the MoH in phase I will be revised and will work directly with the implementing agencies during the second phase. The TWG consist of representatives of the MoH, MoE, Ministry of Labour, Social Protection and Family, professionals, etc. Their purpose is to monitor project implementation, provide technical support and advise when necessary. The TWGs will meet regularly (on a quarterly basis) and ad hoc whenever necessary.

The Project Implementation Team (PIT) will include:

• The National Coordinator – responsible for overall project coordination, monitoring, evaluation and reporting, for coordinating communication and media affairs, and for the interaction with SC, partners and donor(s).

• The Project Manager – accountable for timely implementation of the project activities and for the achievement of the expected results through effective coordination and collaboration with the partner institutions.

• Other members such as training, communication, researches coordinators, project assistants, accountant, administrator/ driver.

Local and international consultants, experts and trainers will be identified and recruited depending on project needs and following the established procedures for recruitment of local or international consultants.

As in Phase I, the project implementation will continue to benefit from strong partnerships with other UN Agencies, line ministries, local authorities, NGOs and mass media. Continued cooperation between the key-players of this project and other relevant institutions in the field of adolescents′ health and development will multiply the synergetic effect and add value to the MoH efforts to increase coverage and quality of services. Best practices and positive experiences during the project will be shared and disseminated at national and regional levels in a credible way, with the direct participation of the project beneficiaries.

The ability to achieve all expected results will also depend on the local environment:

• Improved and supportive normative basis: Law on Reproductive Health (2012) National Health Policy, National Youth Strategy, National Strategy for Reproductive Health, etc which highlight the access to YFHS as a public health priority; Improved financing of the medical system in Moldova;

• The commitment of local partners, who are highly motivated to actively participate in the project.

• The material and financial contribution of the MoH and NHIC (staff, maintenance of premises, etc.) and the support from the local authorities.

The Project Organizational Framework is presented in Annex A.

6. Resources

6.1 Human resources

The “Health for Youth” Association, based in YFHC “Neovita” (in Chisinau) will act as the main implementing agency providing support for functional scaling up of YFHS. The association will especially provide support for capacity building of national resource team and service providers; establishment of cooperation mechanism between the YFHS, local administration, education system and other sectors; and community mobilization in promotion of the YFHS. This Project will contribute to increasing the managerial capacities of the “Health for Youth” association and the YFHC “Neovita” as resource organizations in promoting the YFHS at the national level.

The organogram hereafter presents the organisation of HfY human resources regarding the interventions areas of the “Healthy Generation” project. Annex D details the TORs of the main implementing staff of the “Health for Youth” team who will work for the Healthy Generation project.

Healthy Generation project organogram

UNICEF Moldova Office will provide technical support to the MoH in strengthening the capacities of the YFHS in working with vulnerable groups of adolescents, developing comprehensive communication interventions to support healthy practices of adolescents and in mobilizing communities to promote youth health.

6.2 Overall budget

• Total Project Budget:

5′713′912 CHF

• Contribution requested from SDC:

- 3′497′792 CHF – to be administered by the “Health for Youth” Association

- 1′112′400 USD – to be administered by UNICEF.

• Contribution of the Moldovan Health System:

MoH, NHIC, local authorities, etc. will support the following:

- The functioning of the YFHS, including the salaries and maintenance of the spaces.

- Staff participation to continuous medical education programmes/workshops (except for the trainers′ fees, catering and accommodation when needed – these expenses will be covered by the project);

• Contribution of the Implementing Agencies:

“Health for Youth” association will contribute with 360′840.00 CHF in 2014-2018. This contribution will include technical assistance provided by the organisation′s experts and support costs for the project office and training spaces.

UNICEF Moldova will contribute with 630,000 USD.

7. Risk analysis

The most important risks are listed for each Outcome and Output in the logframe. They are followed by the planned measures for addressing the risks. While a few risks are relatively important such as resource availability, we believe they can be addressed to a great extent through the project activities.

Financial instability: Current sources of funding of youth-friendly health services are insufficient.

Political instability and risk of lack of ownership of YFHS by governmental structures at national and local level: Due to the current political instability in the governmental structures at all levels, the coordination of activities at the level of MoH may take more time. In the event of major political changes, it might be necessary to repeat some of the advocacy and coordination activities, both at national and at local levels.

Human resource flow / turnover of healthcare personnel: Due to low salaries in the health system, many health service providers, especially family doctors, nurses and midwives move to different institutions or often migrate abroad, which leads to a deficit of qualified and adequately trained human resources.

Demographic crisis: At least a quarter of the adult population of Moldova work abroad. As a result, many children are left without parental support and supervision and have only sporadic communication with their parents. Therefore parents cannot fully exercise their protective role in the health and development of their children.

Prevalence of misconceptions related to sexual education in Moldovan society: Low acceptance and negative attitudes towards introducing sexual education in schools represents serious impediments for the achievement of positive changes in adolescent sexual behaviours. Continued substantial advocacy efforts are needed to overcome these obstacles.

 

Table 2: risk management matrix

8. Monitoring, evaluation and reporting

8.1 Monitoring and evaluation plan

The project implementation will be supervised by the Steering Committee and by SDC. In order to ensure continuous feedback on implementation, early identification of potential problems, timely adjustments to project operation, and adherence to the overall plan and objectives, the project will be monitored through a continuous collection of data which will allow a systematic assessment at the project level. Collection of data and information will be an on-going process and will be integrated into the activities of the implementing agencies.

Details of the process, including actions, tasks, and responsibilities related to M&E, will be described in the M&E Plan to be developed by the Project team at the beginning of the second phase. The M&E Plan will include monitoring of inputs and activities as well as financial monitoring. The data collected during the monitoring process will provide the basis for making decisions and taking actions.

UNICEF will ensure periodic oversight of the implementation of activities in order to ensure that expected results are achieved according to plan. The main monitoring activities will include regular field trips, participation in project activities, review of progress reports, and interviews with key partners and project beneficiaries. Special attention will be given to monitoring and evaluation of the local/regional plans of actions on working with vulnerable and at-risk adolescents and of the communication strategies implemented by selected YFHS. Annual reports will present progress achieved, challenges met and strategies to overcome them.

Indicators presented in the Logframe were selected among those recommended by international best practices (WHO, UNICEF, UNFPA) and will allow for international comparisons. Preference was given to those indicators collected by the routine system to avoid developing a parallel data collection system. If an indicator is not collected by the routine system, data will be collecting through periodic surveys with an internationally-approved methodology such as the Health Behaviour School-based Survey (HBSC).

Building on processes developed in Phase I, the monitoring of activities is done through various channels:

• Monthly meetings of the PIU focusing on achievement in key areas, including external expertise if and as needed

• Semestrial monitoring meetings with Heads of YFHC

• Monthly meetings in districts on collaborative learning, with participation of a staff member from the PIU.

• District plans and referral frameworks receive feedback from PIU

There was an external evaluation of the project at the end of Phase I which provided valuable recommendations on areas of success and areas requiring additional project support. SDC will decide whether an external evaluation of Phase II shall also be conducted.

8.2 Documentation and reporting

Phase II will have an entire component dedicated to data collection and the generation of scientifically robust evidence. Several studies and surveys with robust methodologies will be conducted during phase II such as the performance and coverage surveys, the impact study, the HBSC and studies on bullying and dating violence. WHO will closely collaborate with the project to systematize the documentation of scaling-up process and disseminate results through its channel.

SDC standard requirements for reporting will apply in Phase II. The implementing agencies will develop progress reports and present them to the Steering Committee every 6 months. Narrative progress reports, financial reports and audit reports will be developed and submitted to the SDC in accordance with the requirements stipulated in the project agreements between SDC and the implementing agencies.

9. ANNEX A – PROJECT ORGANIZATIONAL FRAMEWORK

10. ANNEX B – LOGICAL FRAMEWORK

11. ANNEX C – TIMELINE OF ACTIVITIES

12. Annex D. TORs of key implementing staff in Health for Youth

Programmatic and administrative responsibilities:

ToR for Project Coordinator

- Develops project documents, the logical implementation plan, subsequent operational plans, monitoring and evaluation project′s tools.

- Overall coordination and supervision of project activities, project staff, national and international experts.

- Regularly review the risks and project context and formulates proposals for adjusting the logical framework of the project in accordance with the situation.

- Initiating and maintaining collaboration with MoH and other national and international, governmental and non-governmental actors working in the field of youth health and development (such as WHO, UNFPA, National Centre in Reproductive Health and Medical Genetics, NGOs, LPA, etc.), as well as with other SDC projects in health, in order to promote synergies and avoid overlaps in project implementation.

ToR for Project Manager

- Assist the Project Coordinator in managing effectively and efficiently all project activities implemented by HFY and resources (human, financial, physical/material assets, etc.) in order to meet expected results and to ensure timely delivery of qualitative project products, in accordance with NGO and SDC rules;

- Undertake all administrative functions related to the collaboration and coordination with SDC, MoH and UNICEF, including the organization of regular meetings of the Steering Committee;

- Organize regular meetings (monthly, quarterly, yearly) planning and evaluation of the project′s activities. Coordinate and facilitate staff interaction within the “Healthy Generation” to ensure consistency between the different areas of project activities.

- Participate in developing operational project′s reports, annual and final reports

- Facilitate communication between local and national project′s partners. Communicate with YFHC in the regions to identify their interests and needs and involve them in project activities

ToR for Coordinator on Monitoring and Evaluation

- Provide support to the project manager in developing monitoring and evaluation methods and tools.

- Monitors and evaluates the current activities of the project.

- Contribute to the formulation of the conclusions, lessons learned and recommendations on the project and regularly submits reports to project manager.

- Organize field visits and meetings with project beneficiaries.

- Ensures mainstreaming of equal opportunities for women and men in the project.

ToR for Communication Coordinator

- Coordinate the implementation of the project communication plan

- Provides visibility of the project through permanent communication with the media and PR activities

- Provides technical assistance to YFHC staff and volunteers in order to develop their abilities to use communication tools

- Participation in the development of publications and promotional materials

ToR for Training Coordinator

- Provide technical assistance to national and local facilitators in developing training programs.

- Monitors and evaluates trainings and seminars within the project, coming with support to improve their quality, providing with training reports.

- Identify the training needs of different groups of beneficiaries

- Participate in the development of publications and promotional materials related to the project.

ToR for Financial Supervisor

- Provide technical assistance on financial management of the project

- Supervise the elaboration of periodic financial reports

- Participate in conducting procurement tenders in accordance with the legislation of the Republic of Moldova and donors rules.

- Participate in periodic review of risks and project context and formulates proposals for adjusting the logical framework.

ToR for Coordinator of Researches

- Develop tools and methodology for data generation in the project

- Coordinate the process of data collection (HBSC Study, Coverage survey, impact study)

- Coordinate the process of data analysis, data interpretation and study report writing

- Maintain communication with representatives from HBSC network

ToR for Coordinator on normative framevork revision

- Coordinate process of normative framework revision (working group establishing and moderation, selection of the experts, curricula revision, elaboration of the protocols, etc)

- Coordinate the elaboration process of the recommendations on regulatory frameworks revision in order to remove barriers for adolescents to access and use health services

- Advocacy and submission of proposal on normative framework revision

13. Annex E - List of abbreviations

BCC Behaviour change communication

CME Continuous Medical Education

DHS Demographic and Health Survey

EC European Commission

EVA Especially vulnerable adolescents

EVYP Especially vulnerable young people

GDP Gross Domestic Product

GFATM Global Fund to fight Aids, Tuberculose and Malaria

GP General Practitioner

FDC Family Doctors Centre

FDO Family Doctor Office

HBSC Health Behaviour School-based Survey

HC Health Centre

HFY Health for Youth Association

HSDS Health Sector Development Strategy for 2008-2017

IMCI Integrated Management of Childhood Illnesses

LPA Local public authorities

MARA Most at risk adolescents

MARYP Most at risk young people

MCH Maternal and Child Health

MDGs Millennium Development Goals

M&E Monitoring and Evaluation

MHI Mandatory health insurance

MMR Maternal mortality rate

MoE Ministry of Education

MoH Ministry of Health

MFSU Medical and Pharmaceutical State University

NCRHMG National Centre of Reproductive Health and Medical Genetics

NCPHM National Centre of Public Health and Management

NDS National Development Strategy

NHIC National Health Insurance Company

NHP National Health Policy

NOSI National Office of Social Insurance

PHC Primary health care

RHO Reproductive Health Office

SC Steering Committee

SDC Swiss Agency for Development and Cooperation

SHS School Health Services

SO Specific Objective

TC Technical Committee

ToT Training of Trainers

YFA Youth Friendly Approach

YFHS Youth Friendly Health Services

YFHC Youth Friendly Health Centre

UNICEF United Nations Children Fund

VCCT Voluntary Confidential Counselling and testing

WB World Bank

WHO World Health Organization

WHC Women Health Clinics