Opinie separată (concurentă) [expusă în temeiul art.18 alin.(21) din Codul electoral şi pct.25 lit.î) din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale]

COMISIA ELECTORALĂ CENTRALĂ

OPINIE SEPARATĂ

(concurentă)

[expusă în temeiul art.18 alin.(21) din Codul electoral

şi pct.25 lit.î) din Regulamentul cu privire la

activitatea Comisiei Electorale Centrale]

 (în vigoare 26.08.2016) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 277-287 art. 1369 din 26.08.2016

* * *

1. La data de 27.06.2016, membrii Comisiei Electorale Centrale, a cărei componenţă nominală a fost confirmată prin Hotărîrea Parlamentului nr.144 din 17.06.2016, s-au întrunit în prima şedinţă de alegere a preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei Electorale Centrale.

2. Nu am votat, precum majoritatea membrilor CEC, pentru Hotărîrea nr.1 din 27.06.2016 cu privire la numirea în funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului Comisiei Electorale Centrale şi, pe cale de consecinţă, m-am abţinut de la vot, deoarece consider că procedura de votare prin vot secret prevăzută de cadrul normativ existent nu a fost respectată.

3. Ţin să subliniez că, în fapt, nu mă pronunţ împotriva aprobării procesului-verbal privind rezultatele alegerilor conducerii CEC, deoarece în esenţă această procedură poartă un caracter tehnic de constatare şi totalizare a rezultatelor unor alegeri. Cu toate acestea, mi-am exprimat opţiunea prin abţinere de la vot din considerentul că însăşi procedura de alegere prin vot secret nu a fost respectată şi asigurată de către majoritatea membrilor CEC, precum şi de către preşedintele şi secretarul şedinţei.

4. În speţă, obiecţiile şi viciile procedurale asupra condiţiilor de alegere a noii conduceri a Comisiei Electorale Centrale se referă la faptul că prevederile regulamentare actuale stabilesc modalitatea exactă de exercitare a votului secret de către membrii CEC, or această procedură, din punctul meu de vedere, a fost încălcată şi eludată în mod deliberat de majoritatea membrilor CEC, din următoarele considerente.

5. Conform art.16 alin.(4) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală se conduce în activitatea sa de Constituţie, de prezentul cod, de legislaţia în vigoare şi de regulamentul comisiei, aprobat prin Hotărîre a acesteia. Astfel, prin Hotărîrea nr.137 din 14.02.2006, Comisia Electorală Centrală a aprobat Regulamentul cu privire la activitatea sa.

6. În cadrul dezbaterilor asupra modalităţii de votare pentru funcţiile de conducere din cadrul organului electoral central, majoritatea membrilor au optat pentru votul secret, în baza pct.58 din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale. Pentru exercitarea acestui exerciţiu democratic, au fost pregătite condiţiile tehnice necesare pentru asigurarea votului secret. În particular, preşedintele şedinţei a dispus aparatului CEC să asigure tipărirea buletinelor de vot în următoarea formulă: numele, prenumele candidaţilor şi un cerc unde să poată fi aplicată ştampila "Votat".

7. Aparent, se creează impresia că totul este clar şi corect. Însă la acest aspect este de menţionat că Regulamentul cu privire la activitatea CEC stabileşte reguli clare şi precise în raport cu exercitarea votului secret de către membrii Comisiei Electorale Centrale. Astfel, pct.60 din Regulamentul supra nominalizat prevede că: "Pentru exercitarea votului secret se folosesc buletine de vot. Textul buletinelor de vot trebuie să fie clar şi precis. Pentru exprimarea opţiunii se folosesc cuvintele "pro", "contra" şi "abţinut"".

8. În cadrul dezbaterilor am atenţionat colegii asupra necesităţii de a respecta propriul Regulament de activitate, însă, cu toate că este mai mult decît evidentă obligativitatea respectării normelor regulamentare, majoritatea membrilor CEC au decis, prin vot, să continue procedura greşită, în detrimentul reparării acestei erori de procedură. Pe cale de consecinţă, am considerat necesar să condiţionez participarea mea la vot, subliniind că voi participa la vot doar în cazul şi în condiţiile în care va fi asigurată respectarea pct.60 din Regulamentul cu privire la activitatea CEC, ceea ce nu s-a făcut. Respectiv, nu am participat la procedura de votare şi, ca rezultat, m-am abţinut de la aprobarea rezultatelor alegerii conducerii CEC, cu tot respectul de rigoare faţă de colegii aleşi în aceste funcţii.

9. Cu titlu de valoare principială, consider că este judicios şi esenţial ca organul electoral central - instituţia independentă de stat, ce are drept misiune şi atribuţie primordială asigurarea calităţii şi corectitudinii oricăror alegeri, să fie un exemplu indubitabil în acest sens. Or desconsiderarea propriilor reguli în materie electorală, şi anume în privinţa conţinutului buletinului de vot, poate să creeze suspiciuni privind credibilitatea şi profesionalismul Comisiei Electorale Centrale în ansamblu.

10. Potrivit art.1 alin.(3) din Legea fundamentală, "Republica Moldova este un stat de drept". Dispoziţiile nominalizate din Legea Supremă reprezintă sediul materiei pentru principiul legalităţii. Principiul legalităţii, care exprimă obligativitatea respectării cadrului normativ, asigură respectarea ordinii de drept. Ca şi principiul supremaţiei Constituţiei, legalitatea este de esenţa cerinţelor statului de drept, adică a preeminenţei legii în reglementarea relaţiilor sociale. Principiul legalităţii, fiind un principiu de rang constituţional, consacră obligativitatea respectării legilor şi a calităţii acestora.

11. Trăsătura esenţială a statului de drept o constituie obligativitatea respectării normelor legale. Statul de drept asigură supremaţia Constituţiei, corelarea tuturor legilor şi tuturor actelor normative cu aceasta, ceea ce înseamnă că acesta "implică, prioritar, respectarea legii, iar statul democratic este prin excelenţă un stat în care se manifestă domnia legii". Totodată, principiul securităţii raporturilor juridice civile constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, astfel cum acesta este consacrat în mod expres prin dispoziţiile art.1 alin.(3) din Legea fundamentală.

12. Principiul legalităţii este unul de rang constituţional, astfel încît încălcarea legii are drept consecinţă imediată nesocotirea normelor constituţionale. Încălcarea acestei obligaţii constituţionale atrage implicit afectarea principiului statului de drept, consacrat prin art.1 alin.(3) din Legea Supremă.

13. În speţă, de menţionat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudenţa sa că, odată ce statul adoptă o soluţie normativă, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate şi coerenţa rezonabilă pentru a evita pe cît este posibil insecuritatea juridică şi incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluţii [a se vedea Hotărîrea din 01.12.2005 pronunţată în Cauza Păduraru împotriva României, para.92, sau Hotărîrea din 06.12.2007 pronunţată în Cauza Beian împotriva României (nr.1), para.33].

14. Astfel, respectarea normelor legale este o obligaţie fundamentală într-un stat de drept, iar orice acţiune a autorităţilor publice trebuie să fie subsumată acestui obiectiv. Or ignorarea dispoziţiilor privind procedura de vot secretă prestabilită reprezintă în sine o încălcare a obligaţiilor impuse de principiul legalităţii. O atare conduită pune serioase semne de întrebare cu privire la securitatea raporturilor juridice, întrucît echivalează cu posibilitatea autorităţilor publice de a ocoli cadrul normativ oricînd şi în orice condiţii, în timp ce cetăţenilor li se impune respectarea acestuia. De altfel, principiul legalităţii este de esenţa cerinţelor statului de drept, în sensul regulii de bază: "Nimeni nu este mai presus de lege".

15. Respectiv, se poate observa că, prin nerespectarea normelor privind conţinutul buletinului de vot în cadrul alegerii conducerii CEC, se poate determina apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate, contrare principiului securităţii raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii.

16. Cu titlu de exemplu, ne referim şi la cauza Mircea Grosaru c/Romaniei (par. 51), unde CEDO a statuat următoarele: "În speţă se ridică întrebarea dacă această lipsă de claritate a regulilor electorale putea da loc unei interpretări arbitrare în momentul aplicării lor. În acest sens, Curtea reaminteşte că a sancţionat deja interpretarea extensivă şi, prin urmare, arbitrară a unei prevederi legale în materie electorală [Kovach c/Ucrainei, Lykourezoz c/Greciei]. În opinia Curţii, lipsa de claritate a prevederilor relevante în materie le impunea autorităţilor naţionale să fie prudente în interpretarea lor, ţinînd cont de impactul direct pe care acestea îl pot avea asupra rezultatului alegerilor.[..] [par. 52]". În par.57 din aceeaşi decizie, CEDO a statuat că: "În aceste condiţii, Curtea apreciază că lipsa de claritate a legii electorale [..] au încălcat însăşi esenţa drepturilor garantate de art.3 din Protocolul nr.1 din Convenţie".

17. La caz, este de menţionat şi jurisprudenţa autohtonă a Curţii Constituţionale care, prin Hotărîrea nr.27 din 20.09.2013, a reţinut că: "41. Importanţa principiului legalităţii presupune ca legea să fie respectată, această exigenţă existînd nu doar pentru indivizi, dar în mod egal şi pentru autorităţile publice şi private. În măsura în care legalitatea vizează actele agenţilor publici, exigenţa este ca aceştia să acţioneze în limita atribuţiilor care le-au fost conferite (§42, Raportul privind preeminenţa dreptului, adoptat de Comisia de la Veneţia la cea de-a 86 sesiune plenară, 2011)".

18. Aplicînd ad similis observaţiile Înaltelor Foruri Jurisdicţionale, observăm că procedura de alegere a noii conduceri CEC, prevăzută de cadrul normativ existent, nu s-a respectat. Astfel, această realitate juridică face ca Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.1 din 27.06.2016 să înfrîngă principul legalităţii în sensul conferit de jurisprudenţa constituţională şi a CEDO.

19. Într-o atare ipoteză cînd nu se ţine cont, aşa cum s-a specificat mai sus, de rigorile procedurale impuse de cadrul normativ, chiar dacă Curtea Constituţională nu poate cenzura actele de numire sau de revocare sub aspectul respectării normelor de drept material, aceasta este obligată să cenzureze aspectele de procedură a acestor acte. Or, prin Hotărîrea nr.29 din 21.12.2010, Curtea Constituţionlă a stabilit că şi în privinţa preşedintelui, viepreşedintelui, secretarului şi membrului CEC, actele de numire / revocare în funcţie pot face obiect al controlului constituţionalităţii sub aspectul formei şi procedurii de adoptare.

20. Este de menţionat că, deşi statutul Comisiei Electorale Centrale nu este reglementat distinct în Constituţie, nu putem să nu remarcăm importanţa acestei instituţii pentru asigurarea drepturilor constituţionale ale cetăţenilor de a alege, de a fi aleşi şi de a-şi exprima prin vot atitudinea şi/sau opţiunea privind cele mai importante probleme ale statului şi ale societăţii în ansamblu.

21. Organul electoral central este autoritatea de stat independentă, înfiinţată pentru realizarea politicii electorale în scopul unei bune desfăşurări a alegerilor, pentru supravegherea întregului proces electoral, precum şi pentru controlul respectării prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.

22. Inter alia, în cadrul şedinţei privind alegerea noii conduceri a CEC, am propus colegilor să atragem atenţia şi la experienţa profesională a candidaţilor la funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar al CEC, or aceştia obţin statut de persoane ce ocupă funcţii de demnitate publică odată cu alegerea lor în aceste funcţii. Deşi Codul electoral şi Legea nr.199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nu prevăd un minim de cerinţe necesare pentru ocuparea acestor funcţii, am considerat firesc ca, în scopul alegerii celor mai competenţi şi profesionişti colegi, să luăm drept indicator minimum de bază cel puţin cerinţele specifice necesare pentru şeful Aparatului CEC, stabilite prin Legea nr.155 din 21.07.2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice. Potrivit acestei legi (care este racordată la legislaţia UE), aceste cerinţe ar fi următoarele: 5 ani de experienţă profesională în domeniu, cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională (nivel B2), experienţă managerială de cel puţin 2 ani etc. Cu tot respectul faţă de majoritatea membrilor CEC, propunerea în cauză a fost considerată drept o părere, fără a fi tratată ca atare.

23. La fel, ţin să atrag atenţia că în cadrul dezbaterilor din şedinţă am propus membrilor CEC să completăm hotărîrea aprobată cu un punct nou privind validarea mandatelor preşedintelui, vicepreşedintelui şi secretarului CEC. Această propunere derivă din art.6 alin.(2) al Legii nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, care prevede că: "În cazul în care ocuparea funcţiei de demnitate publică are loc prin alegeri, temeiul legal al apariţiei raportului de exercitare a funcţiei este validarea mandatului de către autoritatea competentă, dacă legea specială nu prevede altfel".

24. Din punctul meu de vedere, legea specială în privinţa mandatelor şi funcţiilor de demnitate publică din cadrul CEC (preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul) este Legea nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, şi nu prevederile Codului electoral. Or normele din Codul electoral obţin statut de lege specială doar în materie / raporturi electorale şi sub nici o formă nu pot avea caracter de lege specială în domeniul funcţiilor de demnitate publică.

25. În acelaşi context, nu mă pot ralia poziţiei dlui Maxim Lebedinschi care se bazează pe art.17 alin.(3) din Codul electoral, potrivit căruia preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comisiei deţin funcţii de demnitate publică obţinute prin numire. În realitate, ocuparea funcţiilor de demnitate publică în speţă a avut loc, indubitabil, prin alegeri. Or, dacă am accepta că aceste funcţii se obţin prin efectul numirii, atunci apare întrebarea firească: care a fost rolul acestor alegeri?

26. În condiţiile sociopolitice actuale ale Republicii Moldova, fortificarea şi implementarea sistemului normativ-electoral şi a capacităţii de control în vederea unui proces electoral corect şi stabil rămîne o prioritate de bază a statului şi a societăţii. În acelaşi timp, reglementările legale în domeniu urmează a fi determinate şi de cerinţele şi standardele internaţionale în sfera electorală. Or, un proces electoral fragil reprezintă o ameninţare pentru încrederea cetăţenilor în instituţiile statului. Prin urmare, este nevoie de un sistem electoral fundamental care să se bucure de încrederea cetăţenilor în procesul electoral, de o cultură a controlului electoral.

27. În lumina celor expuse, chiar dacă nesocotirea procedurilor regulamentare a fost acceptată prin votul majorităţii membrilor CEC, un asemenea vot nu poate acoperi eroarea la modalitatea de votare prin procedură secretă, admisă deliberat de majoritatea membrilor Comisiei Electorale Centrale care, prin definiţie, trebuie să asigure corectitudinea oricăror alegeri şi, prin propriul exemplu, trebuie să demonstreze că alegerile în Republica Moldova sînt şi vor fi legale, corecte şi imparţiale.

28. Pe cale de consecinţă, consider judicios ca majoritatea membrilor Comisiei Electorale Centrale să-şi revadă poziţia, iar la următoarea şedinţă să fie anulată Hotărîrea nr.1 din 27.06.2016 şi să alegem conducerea CEC în strictă conformitate cu normele regulamentare.

29. În concluzie, ţin să subliniez că respectarea regulilor prestabilite este o garanţie a democraţiei şi statului de drept, ca principii fundamentale ale statului Republica Moldova. Prin urmare, ar fi contrar spiritului normelor electorale de a le folosi pentru limitarea democraţiei sau pentru îndepărtarea de la esenţa statului de drept, or încălcarea deliberată de către majoritatea membrilor CEC a procedurii regulamentare de votare secretă anume conţine şi poate suporta asemenea riscuri.