Ordin nr.135 din 29.05.2019 cu privire la aprobarea normei de metrologie legală NML 1-06:2019
MINISTERUL ECONOMIEI ŞI INFRASTRUCTURII
O R D I N
cu privire la aprobarea normei de metrologie legală NML 1-06:2019
nr. 135 din 29.05.2019
(în vigoare 28.08.2019)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 209-216 art. 1084 din 28.06.2019
* * *
În temeiul prevederilor art.5 alin.(3), art.6 alin.(3), art.13 alin.(3) din Legea metrologiei nr.19/2016, pentru asigurarea uniformităţii şi exactităţii măsurărilor în domeniile de interes public pe teritoriul Republicii Moldova,
ORDON:
1. Se aprobă norma de metrologie legală NML 1-06:2019 "Receptoare ale sistemului satelitar de navigaţie globală GNSS. Procedura de verificare metrologică", conform anexei.
2. Se abrogă Norma de metrologie legală NML 1-06:2016 "Receptoarele sistemului satelitar global de navigaţie GNSS. Procedura de verificare metrologică", aprobată prin Ordinul nr.12 din 2 februarie 2016 al Ministerului Economiei.
3. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi se plasează pe pagina web a Ministerului Economiei şi Infrastructurii.
4. Se pune în sarcina I.P. "Institutul Naţional de Metrologie" plasarea pe pagina web a prezentului ordin şi publicarea acestuia în revista de specialitate "Metrologie".
5. Prezentul ordin intră în vigoare la expirarea a 2 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| MINISTRUL ECONOMIEI | |
| ŞI INFRASTRUCTURII | Chiril GABURICI |
| Nr.135. Chişinău, 29 mai 2019. | |
Anexa
la Ordinul Ministerului Economiei şi Infrastructurii
nr.135 din 29.05.2019.
NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ
NML 1-06:2019 "Receptoare ale sistemului satelitar de navigaţie
globală GNSS". Procedura de verificare metrologică.
I. OBIECTUL ŞI DOMENIUL DE APLICARE
1. Prezenta normă de metrologie legală se referă la mijloacele de măsurare – receptoare ale GNNS (sistem satelitar de navigaţie globală), utilizate în geodezie pentru recepţia semnalelor sistemelor satelitare de navigaţie globală GNSS, care realizează metode relative şi diferenţiale de determinări geodezice, şi stabileşte procedura de verificare metrologică iniţială, periodică şi după reparare, în regim static, cinematic, precum şi în regim de timp real.
Prezenta normă de metrologie legală nu se aplică mijloacelor de măsurare, utilizate de mijloacele de transport terestru, naval şi aerian.
Verificării metrologice se supune mijlocul de măsurare, compus din receptor de semnale ale sistemelor satelitare de navigaţie globală (GNSS) şi soft-ul respectiv.
Perioada de verificare metrologică – în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.1042 din 13 septembrie 2016 "Cu privire la aprobarea Listei oficiale a mijloacelor de măsurare şi a măsurărilor supuse controlului metrologic legal".
II. REFERINŢE NORMATIVE
Legea metrologiei nr.19 din 4 martie 2016.
SM ISO/IEC Ghid 99:2017 "Vocabular internaţional de metrologie. Concepte fundamentale şi generale şi termeni asociaţi (VIM)", aprobat prin Hotărârea Institutului de Standardizare din Moldova nr.263 din 10 noiembrie 2017.
RGML 12:2018 "Sistemul naţional de metrologie. Marcaje şi buletine de verificare metrologică" aprobat prin Ordinul Ministerului Economiei şi Infrastructurii nr.170 din 29 martie 2018.
SM ISO 17123-8:2016 "Optică şi aparate optice. Metode de încercare pe teren a aparatelor geodezice şi topografice. Partea 8: Sisteme de măsurare pe teren GNSS în timp real cinematic (RTK)", aprobat prin Hotărârea IP "Institutul Naţional de Standardizare" nr.141 din 9 iunie 2016.
SM SR EN 61010-1:2013 "Reguli de securitate pentru echipamente electrice de măsurare, de control şi de laborator. Partea 1: Cerinţe generale", aprobat prin Hotărârea IP "Institutul Naţional de Standardizare" nr.59 din 1 august 2013.
III. TERMINOLOGIE
2. Pentru interpretarea corectă a prezentei norme de metrologie legală se aplică termenii conform Legii metrologiei nr.19/2016 şi SM ISO/IEC Ghid 99:2017 cu următoarele completări:
Soft-ul: aplicaţiile producătorului echipamentului supus verificării metrologice, care sunt confirmate prin licenţă şi sunt destinate procesării rezultatelor măsurărilor.
Staţie de referinţă: staţie GNSS aflată pe un punct iniţial cu coordonate cunoscute, a cărei înregistrări a semnalelor GNSS sunt folosite pentru calcularea corecţiilor la punctele rover.
Punct rover: punct în care se află mijlocul de măsurare ce urmează a fi verificat metrologic şi la care sunt aplicate corecţiile parvenite de la staţia de referinţă pentru calcularea coordonatelor lui.
IV. CERINŢE TEHNICE ŞI METROLOGICE
3. Receptoarele sistemului satelitar de navigaţie globală trebuie să corespundă cerinţelor SM ISO 17123-8:2016.
V. MODALITĂŢI DE CONTROL METROLOGIC LEGAL
4. Pentru mijloace de măsurare utilizate în calitate de staţii permanente de referinţă verificarea metrologică se efectuează în conformitate cu tabelul 1.
|
Tabelul 1 |
|||||
| Denumirea operaţiei | Operaţia/numărul punctului din capitolul 11) "Efectuarea verificării" |
Modalităţi de control metrologic legal | |||
| Aprobare de model |
Verificarea metrologică | ||||
| Iniţială | periodică | După reparare |
|||
| Examinarea aspectului exterior | 18 | nu | da | da | da |
| Încercarea | 19 | nu | da | da | da |
| Determinarea erorii de măsurare a coordonatelor în regim static pentru staţiile permanente (de operare continuă) | 20 | nu | da | da | da |
5. Pentru alte mijloace de măsurare GNSS verificarea metrologică se efectuează în conformitate cu tabelul 2.
|
Tabelul 2 |
|||||
| Denumirea operaţiei | operaţia/numărul punctului din capitolul 11) "Efectuarea verificării" |
Obligativitatea efectuării operaţiei | |||
| Aprobare de model |
|||||
| Iniţială | periodică | După reparare |
|||
| Examinarea aspectului exterior | 18 | nu | da | da | da |
| Încercarea | 19 | nu | da | da | da |
| Determinarea erorii de măsurare a coordonatelor în regim static | 20 | nu | da* | da* | da* |
| Determinarea erorii de măsurare a coordonatelor în regim de timp real | 21 | nu | da* | da* | da* |
|
* – Dacă obligativitatea efectuării operaţiei este prevăzută în documentaţia tehnică a echipamentului supus verificării metrologice. |
|||||
6. Operaţiile de verificare metrologică se efectuează de către laboratoarele desemnate pentru domeniul respectiv, conform Legii metrologiei nr.19/2016.
7. În cazul în care receptoarele satelitare nu au corespuns măcar uneia din cerinţele conform prezentei norme, verificarea metrologică se întrerupe şi se consideră că mijlocul de măsurare nu a corespuns prevederilor documentului normativ şi nu poate fi utilizată în domeniul de interes public.
8. Perioada de verificare metrologică – în conformitate cu prevederile Hotărîrii Guvernului nr.1042/2016.
VI. ETALOANE ŞI ECHIPAMENTE
9. Mijloacele de verificare metrologică utilizate în procesul verificării metrologice sunt în conformitate cu tabelul 3.
10. Mijloacele de măsurare trebuie să fie etalonate şi să deţină certificate de etalonare.
|
Tabelul 3 |
|||
| Numărul punctului din capitolul 11) "Efectuarea verificării" |
Denumirea etalonului de lucru sau dispozitivul auxiliar de măsurare: |
Caracteristicile metrologice
şi tehnice de bază |
Indicativul documentului, care reglementează cerinţele tehnice |
| 20, 21 | Tahimetru electronic | eroarea de măsurare a
distanţei (2 mm +2 ppm) |
|
| 20, 21 | Mijloace de monitorizare a condiţiilor de mediu: | ||
| Temperatura | - 20 ÷ + 40 °C
Valoarea diviziunii - 1 °C |
||
| Umiditatea | 10 ÷ 90 %
Valoarea diviziunii - 1 % |
||
| Presiune atmosferică | 806 ÷ 1060 hPa
Valoarea diviziunii – 0, 1 hPa |
||
11. Se admite utilizarea altor etaloane de lucru ale căror caracteristicile tehnice şi metrologice, sunt analogice sau mai performante decât cele menţionate în tabelul 3, care au fost supuse etalonării în modul stabilit şi asigură trasabilitatea metrologică.
VII. CERINŢE PRIVIND CALIFICAREA VERIFICATORILOR METROLOGI
12. La efectuarea lucrărilor de verificare metrologică se admit persoane cu competenţa demonstrată pentru domeniul dat de măsurări.
VIII. CERINŢE PRIVIND SECURITATEA
13. La executarea lucrărilor metrologice se vor respecta cerinţele stipulate în următoarele documente normative: SM SR EN 61010-1:2013 "Reguli de securitate pentru echipamente electrice de măsurare, de control şi de laborator. Partea 1: Cerinţe generale"
IX. CONDIŢII DE VERIFICARE
14. Verificarea metrologică se va executa în condiţii climatice corespunzătoare intervalului de funcţionare a mijlocului de măsurare supus verificării metrologice, indicate în documentaţia tehnică a acestuia.
X. PREGĂTIREA PENTRU VERIFICARE
15. Alimentarea mijlocului de măsurare se va efectua de la setul de acumulatoare stabilit. Pe punctul fix, alimentarea poate fi efectuată de la reţeaua de curent alternativ cu frecvenţa (50 ± 0,5)Hz şi tensiunea (220 ± 5)V prin intermediul surselor de curent continuu ce corespund cerinţelor tehnice de alimentare pentru tipul concret de mijloc de măsurare.
16. Verificatorul metrolog, înainte de iniţierea verificării metrologice, va examina documentaţia tehnică a mijlocului de măsurare supus verificării metrologice, tehnologia de executare a măsurărilor geodezice recomandată de producător şi va verifica funcţionalitatea software-ului de procesare a măsurărilor, după caz. În caz de necesitate în procedură se operează ajustările necesare care nu afectează calitatea măsurărilor efectuate.
17. Executarea verificării metrologice se va planifica din timp, ţinând cont de prognoza vizibilităţii sateliţilor GNSS în zona de măsurări, totodată poziţia lor relativă (constelaţia) trebuie să corespundă limitelor factorului geometric recomandat de producătorul mijlocului de măsurare supus verificării metrologice.
18. Procesarea observaţiilor GNSS se permite numai cu utilizarea software-ului licenţiat, elaborat pentru mijloacele de măsurare supuse verificării metrologice.
19. Staţia permanentă de referinţă de operare continuă este permisă spre verificare metrologică numai în cazul dacă verificatorului metrolog i-au fost prezentate observaţiile GNSS timp de 24 ore de la această staţie şi de la staţiile iniţiale. Datele se prezintă în format RINEX, cu înscrierea datelor nu mai rar de o dată la fiecare 30 de secunde şi durata observaţiilor fiecărui fişier RINEX de o oră. Totodată, verificatorului metrolog i se prezintă valorile nominale ale coordonatelor staţiei supuse verificării metrologice şi a staţiilor iniţiale, în sistemul de coordonate naţional. Observaţiile GNSS prezentate verificatorului metrolog se vor efectua cu cel mult 3 zile înainte de verificare metrologică.
20. Operatorii vor coordona acţiunile sale cu ajutorul semnalelor convenite în prealabil, transmise cu ajutorul semnalelor radio sau vizual.
XI. EFECTUAREA VERIFICĂRII
21. Examinarea aspectului include verificarea:
1) stării şi performanţei, switch-urilor şi tastaturii;
2) existenţei şi stării inscripţiilor explicative;
3) integrităţii izolaţiei cablurilor şi conectorilor;
4) integrităţii şi curăţeniei contactelor în conectori.
Existenţa tuturor componentelor se verifică conform listei din documentaţia tehnică.
22. Încercarea funcţionării.
Mijlocul de măsurare se conectează la o sursă de alimentare şi se verifică funcţionalitatea acestuia în conformitate cu prevederile documentaţiei tehnice. Se verifică funcţionarea încărcătoarelor de baterii şi, după caz, se execută un ciclu de încărcare-descărcare a bateriilor.
Se va verifica conexiunea la staţia de referinţă şi obţinerea corecţiilor în timp real cinematic, în cazul în care se verifică acest regim.
Echipamentele cu defecte şi (sau) incomplete sunt respinse şi nu se admit spre verificare metrologică.
23. Determinarea erorii de măsurare a coordonatelor în regim static.
1) Conceptul de verificare metrologică
Mijlocul de măsurare supus verificării metrologice este permis spre verificarea metrologică numai în cazul dacă verificatorului metrolog i s-a acordat software-ul licenţiat destinat procesării măsurărilor mijlocului de măsurare supus verificării metrologice.
În procesul verificării metrologice se utilizează un punct al staţiei de referinţă şi două puncte rover. Distanţa minimă dintre punctele rover este de 2 m şi maximă de 20 m.
Distanţa orizontală şi diferenţa de nivel între punctele rover se determină prin alte metode geodezice decât observaţiile GNSS, cu precizia de până la 3 mm. Aceste valori sunt luate ca nominale şi sunt utilizate pentru măsurări la verificarea metrologică preliminară. Distanţele orizontale şi diferenţele de nivel, calculate din coordonatele măsurate cu mijlocul de măsurare supus verificării metrologice în fiecare serie de măsurări sunt comparate cu aceste valori pentru a se asigura că măsurările nu conţin valori aberante sau valori evident eronate.
Fiecare set de măsurări constă din măsurări succesive în punctele rover 1 şi 2.
Durata observaţiilor va fi de cel puţin 20 minute + 1 minut pentru fiecare kilometru de distanţă până la staţia de referinţă care depăşeşte 10 km.
Întrucât ciclul de schimb tipic de efect multi-canal este de aproximativ 20 min, procedura de măsurare acoperă perioada de influenţă a acestui factor.
Intervalul de timp între începutul măsurărilor pentru seturi consecutive va fi de cel puţin 45 minute. Astfel, mai multe seturi de măsurări reflectă impactul schimbărilor în constelaţia satelitară, cât şi a schimbărilor survenite în condiţiile ionosferei şi troposferei.
Abaterea medie pătratică calculată pentru toate măsurările, este o măsură cantitativă de precizie, inclusiv majoritatea factorilor de influenţă în poziţionare prin satelit.
2) Măsurări
Pentru procedurile de verificare metrologică sunt utilizate 6 seturi de măsurări. Începuturile seturilor consecutive de măsurări se efectuează la intervale de timp de cel puţin 45 minute. Secvenţa de măsurări este prezentată în tabelul 4, în care rubrica "Nr. sec." indică secvenţa măsurărilor.
|
Tabelul 4 |
|||||
| Nr. sec. | Set, j | Punct rover, k | Măsurătoare | ||
| x | y | h | |||
| 1 | 1 | 1 | x1, 1 | y1, 1 | h1, 1 |
| 2 | 1 | 2 | x1, 2 | y1, 2 | h1, 2 |
| 3 | 2 | 1 | x2, 1 | y2, 1 | h2, 1 |
| 4 | 2 | 2 | x2, 2 | y2, 2 | h2, 2 |
| 5 | 3 | 1 | x3, 1 | y3, 1 | h3, 1 |
| 6 | 3 | 2 | x3, 2 | y3, 2 | h3, 2 |
| 7 | 4 | 1 | x4, 1 | y4, 1 | h4, 1 |
| 8 | 4 | 2 | x4, 2 | y4, 2 | h4, 2 |
| 9 | 5 | 1 | x5, 1 | y5, 1 | h5, 1 |
| 10 | 5 | 2 | x5, 2 | y5, 2 | h5, 2 |
| 11 | 6 | 1 | x6, 1 | y6, 1 | h6, 1 |
| 12 | 6 | 2 | x6, 2 | y6, 2 | h6, 2 |
Setul specific de măsurări se notează cu xj,k, yj,k şi hj,k unde x, y, h – coordonatele în sistemului local de coordonate. Indicele j – numărul setului, k – numărul punctului rover. De exemplu, x3, 2 – componenta x a celui de-al treilea set de măsurări în al doilea punct rover.
3) Verificarea metrologică preliminară
Verificarea metrologică preliminară de măsurări vizează doar identificarea valorilor aberante sau valorilor evident eronate şi nu include evaluare statistică.
Măsurările sunt comparate direct cu valorile nominale existente pentru determinarea măsurărilor cu erori grave.
Pentru fiecare set (j= 1, … 6) se calculează distanţa şi diferenţa de nivel între două puncte rover. Ulterior, se calculează abaterile de la valorile nominale.
unde:
xj,k, yj,k, hj,k − valorile măsurate x, y şi h respectiv în setul j în punctul rover k;
Dj, ∆hj − distanţa şi diferenţa de nivel calculate în setul j;
D*, h* − valorile nominale ale distanţei şi diferenţei de nivel;
εDj, εhj − abaterile de la distanţa şi diferenţa de nivel.
Dacă o abatere nu satisface una din condiţiile ecuaţiilor (2), acest fapt indică că există valori vădit eronate sau străine şi verificarea metrologică preliminară trebuie să fie repetată.
unde sxy şi sh sunt abaterile medii pătratice, calculate în conformitate cu formulele (12) şi (13), sau valorile specificate de producător.
4) Calculul valorilor statistice
Prin metoda celor mai mici pătrate sunt calculate valorile medii x, y, h pentru toate seturile în fiecare punct rover (k=1, 2), după cum urmează:
Reziduurile x, y, h, pentru toate măsurările din toate seturile sunt calculate conform următoarelor ecuaţii:
Aceste reziduuri sunt ridicate la pătrat şi adunate, inclusiv măsurările pentru toate punctele cu indicele k = 1 şi k = 2 separat pentru x, y, h
Gradele de libertate pentru x, y, h sunt identice şi se calculează astfel:
vx = vy = vh = (n – 1) x p = (6 – 1) x 2 = 10 (6)
unde:
n – numărul seturilor = 6;
p – numărul punctelor rover = 2.
În continuare se calculează abaterea medie pătratică a unei măsurări x, y, h, după următoarele formule:
acestea sunt legate cu devierile standard ISO
unde:
– abaterea medie pătratică experimentală de poziţie (x, y);
– abaterea medie pătratică experimentală de altitudine (h).
Mijlocul de măsurare este considerat utilizabil, în cazul în care abaterile medii pătratice ale măsurărilor în plan şi înălţime nu depăşesc valorile calculate după formulele (10) şi (11).
În plan = σxy×1,25 (10)
unde σxy – valoarea abaterii mediei pătratice de determinare a poziţiei în plan, specificată în documentaţia tehnică a mijlocului de măsurare.
După înălţime = σh×1,35 (11)
unde σh – valoarea abaterii mediei pătratice de determinare a poziţiei după înălţime, specificată în documentaţia tehnică a mijlocului de măsurare.
Dacă limitele abaterilor medii pătratice nu sunt specificate în documentaţia tehnică a mijlocului de măsurare, atunci se consideră:
σxy = 5 mm + 0,5 ppm (12)
(5 mm + 0,5 mm pe fiecare kilometru de distanţă din punctul iniţial)
σh = 10 mm + 0,5 ppm (13)
(10 mm + 0,5 mm pe fiecare kilometru de distanţă din punctul iniţial).
24. Determinarea erorii de măsurare a coordonatelor în timp real
1) Conceptul de verificare metrologică
În procesul verificării metrologice se utilizează un punct al staţiei de referinţă şi două puncte rover. Distanţa minimă dintre punctele rover este de 2 m şi maximă de 20 m.
Distanţa orizontală şi diferenţa de nivel între punctele rover se determină prin alte metode decât cele RTK cu precizia de până la 3 mm. Aceste valori sunt luate ca nominale şi sunt utilizate pentru măsurări pre-test. Distanţele orizontale şi diferenţele de nivel, calculate de la coordonatele măsurate în fiecare set de măsurări sunt comparate cu aceste valori pentru a se asigura că măsurările nu conţin valori aberante sau valori evident eronate. Trebuie remarcat faptul că valorile nominale nu sunt utilizate pentru verificarea metrologică statistică.
O serie de măsurări este compusă din cinci seturi de măsurări. Fiecare set de măsurări constă din măsurări succesive în punctele rover 1 şi 2.
Întârzierea (reţinerea) în timp între două seturi de măsurări succesive va fi de aproximativ 5 minute. Astfel, o serie de măsurări durează circa 25 de minute. Cinci seturi de măsurări pe cele două puncte rover trebuie să fie uniform distribuite în acel interval de timp. Întrucât ciclul de schimb tipic de efect multi-canal este de aproximativ 20 min, procedura de măsurare acoperă perioada de influenţă a acestui factor.
Intervalul de timp între începutul măsurărilor pentru seriile consecutive va fi de cel puţin 90 minute. Astfel, mai multe serii de măsurări reflectă impactul schimbărilor în constelaţia satelitară, cât şi a schimbărilor survenite în condiţiile ionosferei şi troposferei.
Procedura de verificare metrologică "pre-test" constă numai dintr-o serie de măsurări şi, prin urmare, este destinată numai pentru identificarea valorilor aberante sau valorilor evident eronate, exclusiv evaluare statistică. Procedura de verificare metrologică completă, în schimb, este formată din trei serii de măsurări şi permite de a estima abaterea medie pătratică şi evaluarea statistică.
Procedura de verificarea metrologică completă se foloseşte pentru determinarea celui mai înalt nivel de precizie a echipamentului.
2) Verificarea metrologică "pre-test"
a) Măsurări
În procesul verificării metrologice preliminare se utilizează o serie de măsurări, în care executantul urmează să obţină cinci seturi de măsurări în cele două puncte rover. Secvenţa măsurărilor este prezentată în tabelul 5, unde rubrica "Nr. sec." indică secvenţa de măsurare.
|
Tabelul 5 |
||||||
| Nr. sec. | Seria i | Set j | Punct rover, k | Măsurătoare | ||
| x | y | h | ||||
| 1 | 1 | 1 | 1 | x1, 1, 1 | y1, 1, 1 | h1, 1, 1 |
| 2 | 1 | 1 | 2 | x1, 1, 2 | y1, 1, 2 | h1, 1, 2 |
| 3 | 1 | 2 | 1 | x1, 2, 1 | y1, 2, 1 | h1, 2, 1 |
| 4 | 1 | 2 | 2 | x1, 2, 2 | y1, 2, 2 | h1, 2, 2 |
| 5 | 1 | 3 | 1 | x1, 3, 1 | y1, 3, 1 | h1, 3, 1 |
| 6 | 1 | 3 | 2 | x1, 3, 2 | y1, 3, 2 | h1, 3, 2 |
| 7 | 1 | 4 | 1 | x1, 4, 1 | y1, 4, 1 | h1, 4, 1 |
| 8 | 1 | 4 | 2 | x1, 4, 2 | y1, 4, 2 | h1, 4, 2 |
| 9 | 1 | 5 | 1 | x1, 5, 1 | y1, 5, 1 | h1, 5, 1 |
| 10 | 1 | 5 | 2 | x1, 5, 2 | y1, 5, 2 | h1, 5, 2 |
Un set de măsurări se notează cu xi,j,k, yi,j,k şi hi,j,k, unde x, y, h – coordonatele în sistemul local de coordonate. Indexul i reprezintă numărul seriei, indexul j – numărul setului, k – numărul punctului rover. De exemplu, x1,3,2 – componenta x a celui de-al treilea set de măsurări în al doilea punct rover, în prima serie.
Pentru verificarea metrologică completă, secvenţa de măsurări corespunde valorilor din Tabelul 5.
b) Calcul.
Măsurările sunt comparate direct cu valorile nominale existente pentru determinarea măsurărilor cu erori grave.
Pentru fiecare set (j= 1, …, 5) din seria (i= 1) se calculează distanţa şi diferenţa de nivel între două puncte rover. Ulterior se calculează abaterile de la valorile nominale.
unde:
xi, j, k, yi, j, k, hi, j, k – măsurări x, y şi h respectiv în setul j în punctul rover k din seria i;
Di,j, Δhi,j – distanţa şi diferenţa de nivel calculate în setul j din seria i;
D*, (Δh) – valorile nominale ale distanţei şi diferenţei de nivel;
– abaterile de la distanţa şi diferenţa de nivel.
Dacă o abatere nu satisface una din condiţiile ecuaţiilor (15), acest fapt indică că există valori vădit eronate sau străine şi verificarea metrologică trebuie să fie repetată.
unde sxy şi sh sunt abaterile medii pătratice, calculate în conformitate cu formulele (25) şi (26), sau valorile specificate de producător.
3) Procedura de verificarea metrologică completă
Pentru procedura de verificarea metrologică completă se vor utiliza 3 serii de măsurări identice cu cele din procedura verificării metrologice "pre-test". Începuturile seriilor consecutive de măsurări vor fi divizate în timp cu intervalul de minimum 90 minute.
Calculele se efectuează în două etape. În prima etapă măsurările sunt comparate direct cu valorile nominale pentru determinarea măsurărilor cu erorile grave. Valorile statistice sunt calculate în a doua etapă.
a) Procedura de verificarea metrologică preliminară
Calculele deja descrise în procedura verificării metrologice "pre-test" (pct. 2), art.15.) se aplică la fiecare din cele 3 serii de măsurări.
b) Calculul valorilor statistice
În primul rând, prin metoda celor mai mici pătrate sunt calculate valorile medii x, y, h în toate seriile de măsurări pentru fiecare punct rover (k=1, 2), în modul următor:
Reziduurile x, y, h, pentru toate măsurările din toate seriile sunt calculate conform următoarei formule:
Aceste reziduuri sunt ridicate la pătrat şi adunate, inclusiv măsurările pentru toate punctele de indicele k = 1 şi k = 2 separat pentru x, y, h
Gradele de libertate pentru x, y, h sunt identice şi se calculează după cum urmează:
vx = vy = vh = (m x n – 1) x p = (3 x 5 – 1) x 2 = 28 (19)
unde:
m – numărul seriilor = 3;
n – numărul seturilor într-o serie = 5;
p – numărul punctelor rover = 2.
Se calculează abaterea medie pătratică a unei măsurări x, y, h, conform formulei:
care sunt legate cu devierile standard ISO
unde:
– abaterea medie pătratică experimentală de poziţie (x, y);
– abaterea medie pătratică experimentală de altitudine (h).
Mijlocul de măsurare este considerat utilizabil, în cazul în care abaterile medii pătratice ale măsurărilor în plan şi înălţime nu depăşesc valorile calculate conform formulelor (23) şi (24).
În plan = σxy×1,15 (23)
unde σxy – valoarea abaterii mediei pătratice de determinare a poziţiei în plan, specificată în documentaţia tehnică a mijlocului de măsurare.
După înălţime = σh×1,22 (24)
unde σh – valoarea abaterii mediei pătratice de determinare a poziţiei după înălţime, specificată în documentaţia tehnică a mijlocului de măsurare.
Dacă limitele abaterilor medii pătratice nu sunt specificate în documentaţia tehnică a mijlocului de măsurare, atunci se consideră:
σxy = 10 mm + 1 ppm (25)
(10 mm + 1 mm pentru fiecare kilometru de distanţă din punctul iniţial)
σh = 20 mm + 1 ppm (26)
(20 mm + 1 mm pentru fiecare kilometru de distanţă din punctul iniţial)
25. Determinarea erorii de măsurare a coordonatelor în regim static pentru staţii permanente (de operare continuă)
1) Conceptul de verificare metrologică.
Prin metoda dată, mijlocul de măsurare supus verificării metrologice, utilizat în calitate de staţie permanentă de referinţă, de operare continuă nu trebuie să fie demontat şi verificarea metrologică a mijlocului de măsurare se execută la distanţă.
Având în vedere particularităţile verificării metrologice (staţia verificată nu trebuie să fie demontată), staţiile permanente de referinţă ale sistemului naţional de poziţionare se utilizează în calitate de puncte iniţiale (de referinţă), deoarece numai de la ele se pot obţine toate observaţiile necesare pentru orice moment. Distanţa dintre staţia de referinţă, de la care se execută calcularea coordonatelor, până la staţia verificată metrologic nu va depăşi 75 km.
Dacă nu este posibil de a face măsurări în procesul de verificare metrologică în regimul static pentru staţiile de operare continuă, verificarea metrologică se execută în conformitate cu pct.20, care presupune demontarea staţiei permanente. De exemplu, dacă observaţiile GNSS nu au fost prezentate verificatorului metrolog sau nu există posibilitatea obţinerii datelor de la staţiile sistemului naţional de poziţionare.
2) Măsurări.
Determinarea coordonatelor se efectuează prin procesarea fişierelor RINEX prezentate şi a fişierelor RINEX pentru aceeaşi perioadă de observaţii de la staţiile permanente de referinţă ale sistemului naţional de poziţionare.
Pentru fiecare staţie verificată metrologic se folosesc în calitate de puncte iniţiale oricare două staţii permanente de referinţă ale sistemului naţional de poziţionare, care se află la o distanţă de maxim 75 km de la staţia supusă verificării metrologice.
Secvenţa de calcul este prezentată în tabelul 6, unde rubrica "Nr. sec." indică secvenţa de măsurare.
|
Tabela 6 |
|||||
| Nr. sec. | Fişierul RINEX, j | Punct iniţial, k | Măsurătoare | ||
| x | y | h | |||
| 1 | 1 | 1 | x1, 1 | y1, 1 | h1, 1 |
| 2 | 1 | 2 | x1, 2 | y1, 2 | h1, 2 |
| 3 | 2 | 1 | x2, 1 | y2, 1 | h2, 1 |
| 4 | 2 | 2 | x2, 2 | y2, 2 | h2, 2 |
| 5 | 3 | 1 | x3, 1 | y3, 1 | h3, 1 |
| 6 | 3 | 2 | x3, 2 | y3, 2 | h3, 2 |
| 7 | 4 | 1 | x4, 1 | y4, 1 | h4, 1 |
| 8 | 4 | 2 | x4, 2 | y4, 2 | h4, 2 |
| … | … | … | … | … | … |
| 47 | 24 | 1 | x24, 1 | y24, 1 | h24, 1 |
| 48 | 24 | 2 | x24, 2 | y24, 2 | h24, 2 |
Un set de măsurări se notează cu xj,k, yj,k şi hj,k, unde x, y, h – coordonatele în sistemului local de coordonate. Indicele j – numărul fişierului RINEX, k – numărul punctului iniţial. De exemplu, x3, 2 – componenta x a celui de-al treilea fişier RINEX calculat de la al doilea punct iniţial.
3) Verificarea metrologică "pre-test".
Pentru fiecare fişier RINEX (j= 1, …, 24), de la fiecare din cele două puncte iniţiale (k= 1, 2) se calculează x, y, h. Apoi se calculează devierile de la valorile nominale.
unde:
x*, y*, h* – valorile nominale x, y, h;
xj,k, yj,k, hj,k – măsurări x, y şi h respective în fişierul RINEX j din punctul iniţial k;
– abaterile de distanţă şi diferenţă de nivel.
Dacă o abatere nu satisface măcar una din condiţiile ecuaţiilor (28), aceasta indică că există valori vădit eronate sau străine şi verificarea metrologică trebuie să fie repetată cu utilizarea altor observaţii şi/sau după controlul valorilor nominale ale coordonatelor staţiei supuse verificării metrologice.
Unde sxy şi sh sunt abaterile medii pătratice, calculate în conformitate cu formulele (38) şi (39), sau valorile specificate de producător.
4) Calculul valorilor statistice.
În primul rând, prin metoda celor mai mici pătrate sunt calculate valorile medii x, y, h în seturile de măsurări pentru fiecare punct iniţial (k=1, 2), se calculează după cum urmează:
unde:
n – cantitatea totală de fişiere RINEX.
Reziduurile x, y, h, pentru toate măsurările a tuturor fişierelor RINEX sunt calculate după cum urmează:
Aceste reziduuri sunt ridicate la pătrat şi însumate separat pentru x, y, h
Gradele de libertate pentru x, y, h sunt identice şi se calculează conform formulei:
vx = vy = vh = (n – 1) x p (32)
unde:
n – numărul fişierelor RINEX;
p – numărul punctelor iniţiale.
Se calculează abaterile medii pătratice a unei măsurări x, y, h după cum urmează:
care sunt legate cu devierile standard ISO
unde:
– abaterea medie pătratică experimentală de poziţie (x, y);
– abaterea medie pătratică experimentală de altitudine (h).
Mijlocul de măsurare este considerat utilizabil în cazul în care abaterile medii pătratice ; ale măsurărilor în plan şi înălţime nu depăşesc valorile calculate după formulele (36) şi (37).
În plan = σxy×1,12 (36)
unde σxy – valoarea abaterii mediei pătratice de determinare a poziţiei în plan, specificată în documentaţia tehnică a mijlocului de măsurare.
După înălţime = σh×1,17 (37)
unde σh – valoarea abaterii mediei pătratice de determinare a poziţiei după înălţime, specificată în documentaţia tehnică a mijlocului de măsurare.
Dacă limitele abaterilor medii pătratice nu sunt specificate în documentaţia tehnică a mijlocului de măsurare, atunci se consideră:
σxy = 5 mm + 0,5 ppm (38)
(5 mm + 0,5 mm pentru fiecare kilometru de distanţă din punctul iniţial)
σh = 10 mm + 0,5 ppm (39)
(10 mm + 0,5 mm pentru fiecare kilometru de distanţă din punctul iniţial)
XII. ÎNTOCMIREA REZULTATELOR CONTROLULUI METROLOGIC LEGAL
26. În cazul, când mijlocul de măsurare este recunoscut ca utilizabil, se eliberează buletin de verificare metrologică conform Hotărârii Guvernului nr.1042/2016, Anexa 2.
27. În cazul când mijlocul de măsurare este recunoscut ca inutilizabil se eliberează buletin de inutilizabilitate conform Hotărârii Guvernului nr.1042/2016, Anexa 2.