Ordin nr.139 din 17.11.2011 cu privire la publicarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2010

MINISTERUL FINANŢELOR

O R D I N

cu privire la publicarea Raportului privind

executarea bugetului de stat pe anul 2010

nr. 139  din  17.11.2011

 (în vigoare 02.12.2011) 

Monitorul Oficial nr.206-215 art.1810 din 02.12.2011

* * *

Întru executarea prevederilor articolului 2 al Hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova nr.205 din 21 octombrie 2011 “Pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pe anul 2010”

ORDON:

Se prezintă spre publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Raportul privind executarea bugetului de stat pe anul 2010 (se anexează).

RAPORT

privind executarea bugetului de stat în anul 2010

Legea bugetului de stat pe anul 2010 nr.133-XVIII a fost adoptată de către Parlament la 23 decembrie 2009 şi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.193-196 din 29 decembrie 2009. Conform acestei legi indicatorii bugetului de stat pe toate componentele au fost stabiliţi la venituri – în sumă de 15318,3 mil.lei, la cheltuieli – în sumă de 19454,5 mil.lei, cu un deficit în sumă de 4136,2 mil.lei.

Pe parcursul anului 2010 la legea menţionată au fost operate două modificări şi completări prin legile nr.130 din 30 iunie 2010 şi nr.244 din 1 octombrie 2010.

Concomitent, conform prevederilor art.19 lit.a) al Legii bugetului de stat pe anul 2010, Ministerul Finanţelor a fost autorizat să modifice, la cererile întemeiate ale executorilor primari de buget, indicatorii stabiliţi ai bugetului de stat privind mijloacele speciale (fără granturi, donaţii, sponsorizări şi alte intrări cu titlu gratuit) şi fondurile speciale, ca urmare a acumulărilor de venituri la aceste componente peste limitele anuale aprobate la total pe executorul primar de buget, proiectele finanţate din surse externe, ca urmare a intrărilor suplimentare de credite şi granturi externe, precum şi din contul soldurilor băneşti existente la începutul anului 2010 în conturile proiectelor respective, precum şi granturile, donaţiile, sponsorizările şi alte mijloace intrate suplimentar cu titlu gratuit în posesia instituţiilor publice, precum şi soldurile băneşti existente la începutul anului 2010 din aceste surse.

De asemenea, conform lit.k) a aceluiaşi articol, în bugetul de stat a fost inclusă utilizarea mijloacelor acumulate la contul special pentru ajutorarea persoanelor sinistrate în urma inundaţiilor din luna iulie 2010.

Urmare a modificărilor operate la lege şi a aplicării prevederilor art.19 lit.a), indicatorii precizaţi ai bugetului de stat au constituit la venituri – 16557,0 mil.lei, la cheltuieli – 20024,5 mil.lei, cu un deficit de 3467,4 mil.lei.

Politica fiscală

Printre principalele măsuri de politică fiscală aplicate în anul 2010 se enumără: menţinerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice concomitent cu majorarea mărimii scutirii personale anuale, mărimii scutirii anuale pentru persoanele întreţinute, extinderea termenului cu 5 ani privind neimpozitarea venitului sub formă de dobîndă obţinut de la depozite bancare, valori mobiliare corporative de către persoane fizice şi juridice, cît şi a venitului sub formă de dobîndă obţinut de la depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociaţiile de economii şi împrumut.

Pentru anul 2010 au fost menţinute o serie de facilităţi şi stimulente fiscale pentru diferite categorii de entităţi economice şi anume: cota zero a impozitului pe venitul reinvestit de agenţi economici, extins termenul de beneficiere a facilităţilor fiscale privind impozitul pe venit pentru angajaţii din domeniul tehnologiilor informaţionale şi spectrul de surse de venit impozitate prin reţinerea la sursă, scutirea de TVA şi taxa vamală a mărfurilor, serviciilor destinate rezidenţilor parcurilor ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarelor de inovare, la procurarea de utilaje şi alte mijloace fixe, ca aport în capitalul statutar şi prin intermediul leasing-ului; cota zero a TVA şi scutirea de accize şi taxa vamală a mărfurilor şi serviciilor destinate zonelor economice libere şi a mărfurilor exportate; mecanismul de restituire a TVA la investiţiile capitale efectuate în localităţile rurale.

A fost majorat de două ori plafonul de înregistrare obligatorie a contribuabililor cu TVA şi menţinută înregistrarea benevolă. De rînd cu acestea, a fost modificat regimul TVA al producţiei agricole primare prin introducerea cotei reduse a TVA în schimbul celei standard.

În partea ce ţine de accize, au fost majorate cotele accizelor la bere (cu 25%), la ţigările cu filtru (de 4 ori), la benzină şi derivatele acesteia, motorină (cu 50%), la parfumuri şi apă de toaletă, la articolele de bijuterie (de 3 ori), la autoturismele de lux (de 2 ori); introducerea accizului la articolele de cristal; majorarea cotelor accizelor la producţia vinicolă, băuturile alcoolice tari şi băuturile slab alcoolice, aparataj electronic, alte autoturisme decît cele de lux.

Un alt bloc de măsuri vizează implementarea etapei a doua a sistemului de impozitare a bunurilor imobiliare la valoarea de piaţă: garajele şi terenurile pe care acestea sînt amplasate; loturile întovărăşirilor pomicole cu/sau fără construcţiile amplasate pe ele ale persoanelor fizice şi bunurile imobiliare cu destinaţie comercială şi industrială ale persoanelor juridice.

Printre alte măsuri se enumeră: majorarea cotei maxime a taxei pentru amenajarea teritoriului (de 2 ori) şi majorarea taxei pentru unităţile comerciale şi de prestări servicii de deservire socială (cu 50%); majorarea cotelor taxelor rutiere la autoturismele înmatriculate în Republica Moldova, cu stabilirea cotelor taxei prin distribuirea proporţională a influenţei asupra infrastructurii rutiere.

Pe parcursul anului 2010 au fost întreprinse măsuri de extindere a relaţiilor bilaterale prin prisma convenţiilor pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale privind impozitele pe venit şi pe capital, prin punerea în aplicare a 2 convenţii (cu Marele Ducat de Luxemburg şi Regatul Spaniei), parafarea unei convenţii (cu Regatul Belgiei), intrarea în vigoare a 2 convenţii (cu Irlanda şi Republica Portugheză). Actualmente sînt puse în aplicare 44 de convenţii.

Întru armonizarea continuă a politicii fiscale, au fost iniţiate şi derulate negocierile asupra Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană la capitolul “Impozitare”, în partea ce ţine de impozitele indirecte: TVA şi accize.

Politica vamală

Printre principalele măsuri de politică vamală aplicate în anul 2010 se enumeră: menţinerea cotei zero sau reduse al taxei vamale la importul materiei prime, materialelor auxiliare, echipamentelor tehnologice, utilizate în activitatea de producţie şi cote sporite ale taxei vamale pentru produsele finite din import, direct competitive cu cele autohtone, simplificarea sistemului de taxe pentru proceduri vamale, prin excluderea a celor ce ţin de eliberarea autorizaţiilor pentru transformarea sub control vamal, perfecţionare activă, perfecţionare pasivă; perfecţionarea activă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova din zonele economice libere; duplicatelor de calificare şi a autorizaţiilor ale specialistului în domeniul vamal.

De asemenea, a fost iniţiat procesul de implementare a procedurii de informare prealabilă obligatorie privind originea mărfurilor, precum şi implementat institutul de exportator autorizat pentru simplificarea procedurii de emitere a certificatelor de origine preferenţiale.

Au fost simplificate procedurile vamale la import, export şi admitere temporară, prin vămuirea mărfurilor nemijlocit în posturile vamale de frontieră; implementarea Sistemului carnetelor ATA; vămuirea mărfurilor pe “coridorul verde” pentru agenţii economici care au obţinut statutul de agent economic de încredere.

În anul 2010 a sporit cooperarea cu EUBAM, care a fost concentrată asupra implementării recomandărilor EUBAM prin ajustarea legislaţiei vamale la standardele UE şi monitorizarea impactului acestora.

Întru armonizarea continuă a politicilor vamale au fost iniţiate, derulate şi încheiate negocierile asupra Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană la capitolul “Vama”.

Politica în domeniul îmbunătăţirii administrării fiscale şi vamale

Pe parcursul anului 2010 activităţile întreprinse în domeniul administrării fiscale au fost orientate spre asigurarea unei administrări fiscale eficiente, colectarea veniturilor la buget, prevenirea şi contracararea evaziunilor fiscale, implementarea unor reforme noi ce au avut drept scop menţinerea unei administrări fiscale unitare, stabile şi armonizate, care să funcţioneze pe baza unor practici recunoscute la nivel internaţional;

- A fost aprobat Programul de conformare a contribuabililor pentru anul 2011, scopul principal al acestuia constă în promovarea continuă a spiritului de conformare voluntară a contribuabililor la declararea şi la plata obligaţiilor fiscale, îmbunătăţirea civismului fiscal prin instituirea unui cadru unitar al relaţiilor de parteneriat în raport cu mediul de afaceri şi cetăţenii, majorarea nivelului de conformare a contribuabililor şi stimularea conformării benevole a acestora;

- În scopul simplificării procesului de administrare a restituirii TVA a fost elaborat şi aprobat Regulamentul cu privire la restituirea taxei pe valoarea adăugată, în redacţie nouă;

- A continuat dezvoltarea SIA “e – Declaraţii”, cu scopul de a oferi contribuabililor o metodă alternativă de prezentare a dărilor de seamă fiscale, şi anume, în mod electronic, cu aplicarea semnăturii digitale;

- A fost creat “Portalul serviciilor electronice fiscale”, conceput ca un ghişeu electronic unic pentru interacţiunea între contribuabili şi Serviciul Fiscal de Stat. Prin intermediul acestui portal, poate fi uşor accesat serviciul “Declaraţie electronică”, “Declaraţie rapidă”, serviciul de acces la informaţiile “Despre contribuabil”, serviciul informaţii despre “Facturi fiscale” şi posibilitatea de descărcare (obţinere) a formularelor tipizate de dări de seamă fiscale;

- Au fost introduse în circulaţie mărcile “Timbru de acciz. Marcă comercială de stat” şi “Timbru de acciz” de tip nou, care conţine un ansamblu de elemente de protecţie cu utilizarea nano-tehnologiilor,

√ au fost întreprinse acţiuni în vederea creării SIA “Privind circulaţia documentelor electronice între Serviciul Fiscal de Stat şi instituţiile financiare”, care va fi lansat începînd cu anul 2011;

√ s-a efectuat testarea industrială a implementării SIA “Executarea silită a obligaţiei fiscale”, a fost decisă implementarea propriu-zisă a SIA menţionat, cu titlu-pilot, în cadrul IFS Ialoveni şi IFS mun.Chişinău, Direcţia administrare fiscală Botanica;

√ au fost modificate razele de deservire a organelor fiscale teritoriale în scopul asigurării evidenţei obligaţiilor fiscale ale cetăţenilor din stînga Nistrului;

√ întru realizarea sistemului de “Ghişeu unic”, s-au desfăşurat multiple acţiuni în scopul implementării Regulamentului cu privire la schimbul de informaţii între Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi IFPS la înregistrarea întreprinderilor şi organizaţiilor, precum şi a Regulamentului cu privire la realizarea schimbului de date între Ministerul Justiţiei şi IFPS, referitor la înregistrarea organizaţiilor necomerciale;

√ întru asigurarea executării art.170 şi art.173 din Codul fiscal, a fost elaborat Regulamentul privind stingerea obligaţiei fiscale prin prescripţie;

√ a fost modificat plafonul de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA de la 300,0 mii lei la 600,0 mii lei;

√ prin Hotărîrea Guvernului nr.1024 din 01.11.2010, s-a aprobat “Regulamentul cu privire la restituirea taxei pe valoarea adăugată”, prin care esenţial s-a modificat şi eficientizat acest proces;

√ în baza Legii nr.108-XVIII din 17.12.2009 “Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”, au fost operate modificări la art.104 lit.g) din Codul fiscal privind simplificarea procedurii de aprobare a listei mărfurilor şi serviciilor prestate de întreprinderile industriei uşoare ce beneficiază de impozitare la cota zero a TVA, care prestează servicii de prelucrare în regim vamal de perfecţionare activă pe teritoriul ţării;

√ prin Hotărîrea Guvernului nr.1069 din 12.11.2010, a fost modificată Hotărîrea Guvernului nr.1123 din 28.09.2006 referitoare la Regulamentul privind restituirea accizelor;

√ de comun cu Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice de pe lîngă Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a fost elaborat Regulamentul privind cerinţele la montarea, exploatarea, deservirea tehnică şi metrologică a contoarelor de evidenţă cu memorie fiscală şi efectuarea verificării operative la agenţii economici producători de alcool etilic, distilate şi băuturi alcoolice tari;

√ a fost lansat “Portalul serviciilor electronice fiscale”, conceput ca un ghişeu unic, destinat optimizării interacţiunii contribuabililor cu Serviciul Fiscal de Stat. Portalul susţine aşa servicii ca “Declaraţia electronică”, “Declaraţia rapidă”, “Fişa personală” etc.;

√ în colaborare cu Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei au fost desfăşurate controale fiscale comune pe segmentul importului şi comercializării cărnii şi produselor aferente; monitorizarea tranzacţiilor de import; verificarea principalilor operatori de pe segmentul comercializării medicamentelor; asigurarea unui schimb operativ de informaţii referitoare la posibilele cazuri de evaziune fiscală; şedinţe comune cu reprezentanţii agenţilor economici în vederea identificării principalelor instrumente de prevenire şi contracarare a pseudoactivităţii de întreprinzător;

√ în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne au fost efectuate controale fiscale comune la subiecţii activităţii de întreprinzător de pe segmentul serviciilor de transport; la agenţii economici importatori şi comercianţi ai tehnicii de calcul şi accesorii;

√ în colaborare cu Serviciul Vamal a fost asigurat schimbul de informaţii între Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Serviciul Vamal în vederea monitorizării tranzacţiilor comerciale de import şi a repartizării lanţului valoric; efectuate controale fiscale comune la agenţii economici din segmentul importului şi comercializării mărfurilor de lux.

În scopul combaterii evaziunilor fiscale şi extinderii bazei impozabile, în anul 2010, au fost efectuate 66875 controale fiscale sau cu 3578 controale mai mult decît în perioada similară a anului precedent. Din numărul total de controale fiscale efectuate, în 41959 de cazuri au fost stabilite încălcări sau în 62,7%.

În cadrul controalelor fiscale au fost depistate cazuri de încălcare a legislaţiei la 37930 contribuabili, ceea ce constituie 63,6% din numărul total de contribuabili supuşi controalelor fiscale.

În rezultatul controalelor fiscale efectuate, au fost calculate suplimentar la buget impozite, taxe, alte plăţi, în sumă totală de 498,0 mil.lei, inclusiv sancţiuni – 253,1 mil.lei. Din suma totală calculată pe an, la buget au fost încasate impozite, taxe, majorări de întîrziere în sumă totală de 143,0 mil.lei (inclusiv 64,4 mil.lei sancţiuni fiscale) sau 28,7 la sută din suma calculată.

Pe parcursul anului 2010 activităţile întreprinse în domeniul administrării vamale au fost orientate spre prevenirea şi combaterea infracţiunilor vamale, care s-au materializat în rezultate evidente, contribuind la îmbunătăţirea considerabilă a indicatorilor de antifraudă. De asemenea, au fost înregistrate rezultate pozitive la capitolul combaterii fraudelor transfrontaliere. A fost semnat Planul de cooperare între Serviciul Vamal al Republicii Moldova şi Autoritatea Naţională a Vămilor din România privind intensificarea colaborării pentru prevenirea şi descoperirea fraudelor vamale. Începînd cu 1 august 2010, aceste planuri au fost implementate la trei puncte de trecere a frontierei moldo-române, iar începînd cu luna noiembrie 2010 – la toate punctele de trecere a frontierei moldo-române.

Paralel cu măsurile de înăsprire a controlului vamal pe dimensiunea mărfurilor şi tranzacţiilor de risc, Serviciul Vamal a lansat şi a promovat mai multe instrumente de facilitare a traficului legal de mărfuri:

- începînd cu luna aprilie 2010, a fost implementată o nouă tehnologie de control, principalul element inovator al căreia fiind schimbul de date între Serviciul Vamal şi Serviciul de Grăniceri, în regim on-line, despre persoane şi mijloace de transport ce traversează frontiera. Acest mecanism a simplificat la maximum procedura de trecere a frontierei moldo-române, s-a redus durata controlului vamal;

- a fost implementat Tariful Vamal Integrat (TARIM) şi plasat pe pagina oficială a Serviciului Vamal, începînd cu 1 ianuarie 2010;

- a început implementarea procedurii simplificate de control vamal, prin introducerea noţiunii de “coridor verde”. Această procedură fiind aplicată pentru agenţii economici de încredere. Acest statut poate fi obţinut de acei agenţi economici, care după o verificare prealabilă de către mai multe organe de control, demonstrează respectarea legislaţiei fiscale şi vamale.

Politica în domeniul cheltuielilor publice

Politica în domeniul cheltuielilor a fost orientată spre optimizarea şi sporirea transparenţei cheltuielilor publice prin promovarea în continuare a reformelor în sectorul public, îmbunătăţirea managementului finanţelor publice prin coordonarea planificării strategice a bugetului, accentul fiind pus pe performanţa programelor de cheltuieli publice, care implică evaluarea cheltuielilor în raport cu rezultatele atinse.

În perioada de raportare eforturile au fost focusate asupra sporirii eficienţei şi eficacităţii programelor de cheltuieli şi direcţionării mijloacelor bugetare limitate la programe de importanţă vitală, care a permis soluţionarea problemelor stringente, fără admiterea de blocaje financiare în sistemul bugetar. Rezervele identificate în urma eficientizării programelor de cheltuieli au fost realocate pentru finanţarea iniţiativelor de reforme pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate.

Pentru a minimiza efectele negative ale crizei economice asupra calităţii serviciilor publice în condiţiile cadrului limitat al resurselor publice disponibile, au fost întreprinse măsuri pentru asigurarea efectuării cheltuielilor preponderent pentru realizarea politicilor şi programelor de cheltuieli, care constituie angajamente deja asumate.

În pofida constrîngerilor bugetare s-a asigurat o majorare a spaţiului destinat programelor de investiţii publice. Politica în domeniul repartizării şi direcţionării investiţiilor capitale a fost bazată pe obiectivul alocării mijloacelor financiare către obiectivele cu un grad înalt de finisare, punerii acestora în exploatare, precum şi realizării programelor sociale, programelor naţionale de reabilitare a drumurilor, modernizării sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare a unor localităţi.

În scopul îmbunătăţirii utilizării banului public, odată cu alte acţiuni conexe, a fost continuat procesul de implementare treptată a planificării bugetare bazată pe programe şi performanţă. În anul 2010, bugetarea pe programe a fost pilotată la 18 autorităţi publice, prin care s-a acoperit circa 64,2 la sută din cheltuielile bugetului de stat pe anul 2010.

Completările la Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar care au vizat, în special, stabilirea unor principii clare de formare şi gestionare a finanţelor publice: principiul unităţii, principiul universalităţii, principiul anualităţii, principiul specializării şi principiul transparenţei bugetului, au determinat un nivel calitativ mai înalt al procesului de formare şi gestionare a resurselor bugetare.

În conformitate cu principiul unităţii bugetului şi în vederea utilizării transparente a mijloacelor publice, în bugetul de stat au fost integrate veniturile şi cheltuielile Fondului naţional pentru susţinerea ştiinţei.

Politica în domeniul remunerării muncii

Ţinînd cont de lipsa mijloacelor financiare necesare pentru acoperirea implementării măsurilor de majorare a salariilor prevăzute de la 1 octombrie 2009 şi continuitatea acestor măsuri pe parcursul anului 2010 prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.83-XVIII din 3 decembrie 2009, au fost prolongate măsurile de majorare a salariilor pentru militari, efectivul de trupă şi corpul de comandă, precum şi pentru funcţionarii publici pentru anii 2012-2013.

Referitor la implementarea noului mecanism de salarizare a cadrelor didactice, prevăzută de legea sus-menţionată începînd cu 1 septembrie 2009, acesta a fost prolongat pentru implementare pe etape, cu aplicarea coeficientului de regresie k=0,8 în anii 2009-2010 şi k=0,9 în anul 2011, iar implementarea în mărime deplină – de la 1 septembrie 2011.

Ca urmare, cheltuielile de personal aprobate pentru anul 2010 au crescut comparativ cu cele precizate pentru anul 2009 cu 5,8 la sută. În aspect ramural cheltuielile de personal au atestat o creştere la compartimentul: “Învăţămînt” – cu 14,8 la sută; “Cultură, artă, sport şi activităţi pentru tineret” – cu 7,0 la sută; “Ştiinţă şi inovare” – cu 2,3 la sută; “Ocrotirea sănătăţii” – cu 3,1 la sută; “Asigurare şi asistenţă socială” – cu 5,5 la sută.

Factorul principal care a influenţat la această creştere a fost majorarea salariilor care au avut loc pe parcursul anului 2009 pentru diferite categorii de salariaţi şi care au fost implementate începînd cu 1 ianuarie (pentru 11 luni), 1 aprilie (pentru 8 luni) şi 1 septembrie (pentru 3 luni) şi au avut ca efect de creştere pentru anul 2010 integral.

În bugetul de stat şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale pe anul 2010, iniţial, au fost aprobate cheltuieli de personal în sumă de 7554,7 mil.lei, care pe parcursul anului au fost reexaminate în aspectul optimizării acestora, ţinînd cont de economiile care s-au creat pe parcursul perioadei de gestiune. Astfel, cheltuielile de personal precizate au constituit 7448,7 mil.lei sau cu o diminuare de 1,4 la sută, care au fost repartizate la alte compartimente de cheltuieli în conformitate cu prevederile legii şi necesităţile de activitate. Cheltuielile efective au constituit 7325,4 mil.lei. Conform rapoartelor despre executarea bugetului de stat, angajaţilor din sectorul bugetar li s-au achitat 7316,7 mil.lei pentru remunerarea muncii.

Cheltuielile de casă la acest compartiment în 2010 au fost executate la nivel de 98,2 la sută faţă de planul precizat, iar cheltuielile efective – la nivel de 98,3 la sută faţă de volumul alocaţiilor precizate.

Ponderea cheltuielilor de personal în PIB în anul 2010 a constituit 10,2 la sută comparativ cu 11,8 la sută în anul 2009.

Politica în domeniul datoriei de stat

Obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat constă în asigurarea finanţării măsurilor prevăzute în bugetul de stat, cu minimum de cheltuieli pe termen mediu şi lung şi la nivel optim de risc, precum şi atragerea fondurilor pentru finanţarea sectoarelor prioritare ale economiei naţionale.

În scopul atingerii obiectivului menţionat, în anul 2010 au fost prioritare următoarele obiective specifice de gestionare a datoriei de stat:

• implementarea prevederilor Legii nr.419-XVI din 22 decembrie 2006 cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de stat.

• atragerea împrumuturilor de stat externe noi pentru proiecte investiţionale direcţionate către implementarea programelor Guvernului Republicii Moldova, precum şi pentru suport bugetar, cu ratele dobînzii la termene concesionale.

• limitarea extinderii garanţiilor de stat la cazurile care promovează proiectele investiţionale prioritare, cu condiţia că toate cerinţele legii sînt realizate.

• utilizarea mijloacelor din vînzarea valorilor mobiliare de stat pentru răscumpărarea VMS emise anterior, precum şi pentru finanţarea măsurilor prevăzute în Legea Bugetului de Stat.

Executarea bugetului de stat

Venituri

În perioada anului 2010 la bugetul de stat (pe toate componentele) au fost încasate venituri în sumă totală de 17167,7 mil.lei, care depăşesc cu 3,7 la sută sau cu 610,7 mil.lei prevederile anuale precizate.

Totodată, în comparaţie cu anul 2009, veniturile bugetului de stat au fost mai mari cu 3334,7 mil.lei sau cu 24,1 la sută.

Dinamica încasărilor veniturilor bugetului de stat pe toate componentele pe anii 2008-2010, se prezintă în diagrama ce urmează.

Ponderea veniturilor bugetului de stat în bugetul public naţional a constituit 62,3 la sută, iar ca pondere în PIB – 23,9 la sută.

În suma totală a veniturilor bugetului de stat, încasările de la veniturile fiscale au constituit 12745,9 mil.lei sau 74,2 la sută, iar veniturile nefiscale (inclusiv fonduri şi mijloace speciale) – 2406,0 mil.lei sau 14,0 la sută, granturile – 1957,1 mil.lei sau 11,4 la sută, transferurile de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 58,6 mil.lei sau 0,3 la sută.

Veniturile fiscale s-au încasat în sumă de 12745,9 mil.lei, ce constituie 106,7 la sută de la prevederile anuale.

Din veniturile fiscale acumulate, impozitelor pe venit le revin 1,7 la sută (215,6 mil.lei), încasărilor TVA – 71,4 la sută (9104,0 mil.lei), accizelor – 16,2 la sută (2067,2 mil.lei), impozitelor asupra comerţului exterior şi operaţiunilor externe – 8,5 la sută (1080,3 mil.lei), altor taxe şi plăţi – 2,2 la sută (278,8 mil.lei).

Impozitele directe au fost colectate în sumă de 215,6 mil.lei, înregistrînd o creştere de 32,4 mil.lei sau 17,7 la sută faţă de anul 2009, şi de 25,6 mil.lei sau 13,5 la sută faţă de prevederile pe 2010.

În volumul veniturilor bugetului de stat, impozitele indirecte au constituit 71,4 la sută sau 12251,5 mil.lei.

Ponderea majoră în structura impozitelor indirecte, şi anume, 74,3 la sută revine TVA (9104,0 mil.lei), dintre care TVA la mărfurile şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova – 3222,3 mil.lei, TVA la mărfurile importate – 6989,2 mil.lei, restituirea TVA la mărfurile şi serviciile exportate şi livrate cu cote reduse a însumat 1107,5 mil.lei.

Accizele au fost încasate în sumă de 2067,2 mil.lei sau 16,9 la sută din suma impozitelor indirecte. Pe grupe acestea sînt: accizele la producţia vinicolă – 191,4 mil.lei, accizele la bere – 207,7 mil.lei, accizele la produsele din tutun – 408,9 mil.lei, accizele la produsele petroliere – 903,1 mil.lei, accizele la autoturisme – 390,8 mil.lei, accize la alte mărfuri – 44,0 mil.lei, restituirea accizelor s-a cifrat în sumă de 78,7 mil.lei.

Impozitele asupra comerţului exterior şi a operaţiunilor externe în anul 2010 au fost încasate în sumă de 1080,3 mil.lei sau 8,8 la sută din totalul impozitelor indirecte, dintre care taxele vamale – 783,2 mil.lei, taxa pentru efectuarea procedurilor vamale – 249,6 mil.lei, taxele consulare – 47,5 mil.lei.

Alte taxe şi plăţi din venituri fiscale au fost încasate în sumă de 278,0 mil.lei, dintre care taxele încasate în fondul rutier – 153,6 mil.lei, taxa de licenţă pentru anumite genuri de activitate – 106,9 mil.lei, taxa pentru revitalizarea viticulturii – 16,5 mil.lei, alte încasări – 1,0 mil.lei.

Încasările veniturilor nefiscale au constituit 1031,1 mil.lei sau 6,0 la sută din totalul acumulărilor la bugetul de stat, cu 11,2 la sută mai mult faţă de prevederile anuale. În suma totală a încasărilor nefiscale, alte venituri din activitate de întreprinzător şi din proprietate au constituit 627,8 mil.lei sau cu 8,0 la sută mai mult, taxele şi plăţile administrative – 302,8 mil.lei cu 23,3 la sută, amenzile şi sancţiunile administrative – 100,4 mil.lei sau cu 0,4 la sută comparativ cu prevederile anuale.

Suma mijloacelor speciale ale instituţiilor publice au constituit 1058,4 mil.lei, iar suma veniturilor fondurilor speciale – 316,5 mil.lei.

Suma granturilor interne şi externe primite în anul 2010 a constituit 1957,1 mil.lei sau cu 304,0 mil.lei mai puţin faţă de prevederile anuale precizate (2261,1 mil.lei), inclusiv pentru susţinerea bugetului – 1342,8 mil.lei sau cu 243,1 mil.lei mai puţin faţă de prevederile anuale (1585,8 mil.lei).

Executarea veniturilor bugetului de stat pe componente este expusă în următorul tabel.

Structura veniturilor încasate în anul 2010 la bugetul de stat sub aspectul componentelor se prezintă astfel:

- componenta de bază – 88,0 la sută,

- mijloace speciale – 6,2 la sută,

- fonduri speciale – 1,9 la sută,

- proiecte finanţate din surse externe – 3,9 la sută.

La finele anului 2010, restanţele agenţilor economici faţă de bugetul de stat au constituit 349,9 mil.lei, dintre care la:

- TVA – 290,4 mil.lei,

- accize – 9,7 mil.lei,

- impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător – 18,6 mil.lei,

- alte impozite, taxe şi plăţi – 31,2 mil.lei.

Cheltuieli

Partea de cheltuieli a bugetului de stat pe toate componentele s-a realizat în sumă de 18797,7 mil.lei sau la nivel de 93,9 la sută faţă de prevederile anuale.

Totodată, cheltuielile totale (18797,7 mil.lei) au crescut în comparaţie cu anul 2009 cu 1594,7 mil.lei sau cu 9,3 la sută.

În evoluţie, pe ultimii trei ani (2008-2010), cheltuielile suportate de la bugetul de stat s-au majorat cu 14,2 la sută şi se prezintă în diagrama ce urmează.

Executarea cheltuielilor bugetului de stat pe componente se prezintă în următorul tabel.

Comparativ cu prevederile anuale, cheltuielile bugetului de stat au fost executate sub nivelul prevăzut şi anume:

- în cadrul componentei de bază au fost executate cheltuieli mai puţin cu 413,9 mil.lei (cu 2,5 la sută);

- cheltuielile din cadrul mijloacelor speciale – cu 156,7 mil.lei (cu 12,8 la sută);

- cheltuielile fondurilor speciale – cu 36,4 mil.lei (cu 12,5 la sută);

- cheltuielile din proiecte cu finanţare externă – cu 631,5 mil.lei (cu 38,2 la sută).

Structura cheltuielilor bugetului de stat sub aspectul funcţional se prezintă în diagrama următoare.

În totalul cheltuielilor bugetului de stat ponderile majore revin:

- cheltuielilor de ordin social-cultural – 44,1 la sută (8293,4 mil.lei),

- cheltuielilor de ordin economic – 11,9 la sută (2236,7 mil.lei),

- cheltuielilor pentru menţinerea ordinii publice, apărării şi securităţii naţionale – 6,8 la sută (1274,2 mil.lei),

- cheltuielilor pentru serviciul de stat cu destinaţie generală – 4,8 la sută (908,4 mil.lei).

Totodată, pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din iulie 2010 din bugetul de stat au fost îndreptate 187,4 mil.lei, inclusiv 47,7 mil.lei din contul mijloacelor acumulate la conturile bancare destinate lichidării consecinţelor inundaţiilor.

Structura cheltuielilor bugetului de stat în anul 2010 pe categorii economice este reflectată în diagrama ce urmează.

Din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat, circa 52,0 la sută sau 9774,0 mil.lei reprezintă cheltuieli pentru programe şi servicii finanţate din bugetul de stat şi 48,0 la sută sau 9023,7 mil.lei – transferuri către alte bugete, dintre care transferurile către fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 1926,6 mil.lei, transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat – 2426,3 mil.lei, transferurile către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 4670,8 mil.lei, dintre care: transferurile de nivelare bugetară – 4161,8 mil.lei şi transferurile cu destinaţie specială şi consolidabile – 509,0 mil.lei.

La finele anului 2010, suma alocaţiilor neutilizate de către executorii de buget a constituit 1226,8 mil.lei sau 6,1 la sută din alocaţiile prevăzute. Cele mai mari sume de alocaţii neutilizate au rămas la:

• Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor –  290,8 mil.lei (26,9%),

• Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale – 140,6 mil.lei (40,9%),

• Ministerul Mediului – 117,2 mil.lei (32,5%),

• Ministerul Economiei – 96,7 mil.lei (24,4%),

• Biroul Naţional de Statistică – 72,1 mil.lei (57,4%),

• Ministerul Sănătăţii – 70,3 mil.lei (8,3%),

• Ministerul Educaţiei – 66,0 mil.lei (4,2%),

• Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare – 58,3 mil.lei (5,9%).

E de menţionat că, pe parcursul anului 2010 solicitările de cheltuieli ale instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat, prezentate la Trezoreria de Stat şi trezoreriile teritoriale, au fost executate integral. Astfel, responsabilitatea pentru neexecutarea părţii de cheltuieli revine nemijlocit autorităţilor publice respective şi instituţiilor subordonate.

Investiţii capitale

Pentru investiţii capitale, din mijloacele prevăzute din toate componentele bugetului de stat (anexa nr.5 şi nr.6 la Legea bugetului pentru anul 2010), în sumă totală de 1152,0 mil.lei, au fost finanţate lucrări în sumă de 736,9 mil.lei sau 64,0%. Totodată, comparativ cu anul 2009, alocaţiile de la bugetul de stat pentru investiţii capitale s-au majorat cu 38,9 mil.lei.

Din suma totală a cheltuielilor bugetului de stat pentru finanţarea investiţiilor capitale, din contul componentei de bază au fost valorificate 423,1 mil.lei ce constituie 57,4%, din mijloace speciale – 33,2 mil.lei sau 4,5%, din credite şi granturi externe – 280,6 mil.lei sau 38,1%.

Din alocaţiile totale pentru investiţii capitale, prin intermediul autorităţilor publice centrale au fost realizate 681,6 mil.lei sau 92,5 la sută , iar prin intermediul autorităţilor publice locale – 55,3 mil.lei sau 7,5 la sută.

Cota preponderentă a cheltuielilor de investiţii capitale au fost efectuate în domeniul economic – 80,4%, după care urmează învăţămîntul – 6,9%, cercetări ştiinţifice – 3,8%, ocrotirea sănătăţi – 3,2%, autorităţile judecătoreşti – 1,6%, asistenţa socială – 1,50%, alte domenii – 2,6%.

Unul din aspectele caracteristice ce ţin de realizarea programelor investiţionale finanţate de la bugetul de stat, este direcţionarea mijloacelor prioritare pentru finanţarea obiectivelor cu un grad înalt de finalizare şi în scopul dării în exploatare a acestora.

Astfel, în scopul realizării programelor naţionale în anul 2010 de la bugetul de stat au fost alocate:

• pentru reabilitarea drumurilor – 260,8 mil.lei sau 35,4% din cheltuielile totale pentru investiţii capitale;

• pentru îmbunătăţirea sistemului de aprovizionare cu apă a unor localităţi şi pentru gospodăria fondului de locuinţe – 179,8 mil.lei, ce constituie 24,4% din cheltuielile totale pentru investiţii capitale;

• pentru sectorul social – 90,2 mil.lei, inclusiv în domeniile:

- învăţămîntul – 51,3 mil.lei,

- ocrotirea sănătăţii – 23,3 mil.lei,

- cultura, arta, sportul şi activităţile pentru tineret – 4,6 mil.lei,

- asigurarea şi asistenţa socială – 11,0 mil.lei.

Fondul de rezervă al Guvernului

În cadrul cheltuielilor totale, pentru fondul de rezervă al Guvernului iniţial au fost prevăzute mijloace în sumă de 50,0 mil.lei, acestea la rectificarea bugetului fiind reduse pînă la 42,0 mil.lei.

Prin deciziile Guvernului au fost repartizate 40,6 mil.lei, dintre care au fost executate 38,6 mil.lei, sau la nivel de 91,9 la sută din prevederile anuale, inclusiv 32,3 mil.lei – prin intermediul instituţiilor finanţate de la bugetul de stat şi 6,3 mil.lei – prin intermediul autorităţilor administraţiei publice locale.

Direcţiile principale de utilizare a mijloacelor Fondului de rezervă al Guvernului în anul 2010, sînt grupate în tabelul ce urmează.

Deficitul bugetului de stat

Pe anul 2010, bugetul de stat, la total pe toate componentele, iniţial a fost aprobat cu deficit în sumă de 4136,2 mil.lei. În urma modificărilor operate pe parcursul anului, deficitul bugetului de stat a fost precizat în sumă de 3467,5 mil.lei.

Conform rezultatelor executării, bugetul de stat în anul 2010 s-a soldat cu un deficit în sumă de 1630,0 mil.lei.

Repartizarea deficitului bugetului de stat pe componente se prezintă în următorul tabel.

Ca surse de finanţare a deficitului au fost atrase mijloace de la emisiunea valorilor mobiliare de stat, emise prin licitaţie în decursul anului, în sumă de – 200,0 mil.lei, mijloace din vînzarea şi privatizarea bunurilor proprietate publică de stat – 97,6 mil.lei.

Totodată pentru onorarea obligaţiunilor faţă de creditorii externi pentru rambursarea sumei principale s-au alocat mijloace în sumă de 565,6 mil.lei.

Pentru susţinerea bugetului şi finanţarea proiectelor din surse externe de către creditorii externi au fost debursate împrumuturi în sumă de 2625,7 mil.lei.

În afară de aceasta au fost utilizate şi alte surse interne (diferenţa de curs valutar, mijloace temporar intrate în posesia instituţiilor, garanţii etc.) în sumă de 16,0 mil.lei.

Soldul mijloacelor băneşti la conturile bugetului de stat, la finele anului 2010, comparativ cu situaţia de la începutul anului, s-a majorat cu 743,7 mil.lei şi a constituit 2651,8 mil.lei.

Datoriile creditoare

Conform bilanţurilor contabile ale executorilor de buget, la situaţia din 31 decembrie 2010 la bugetul de stat s-au înregistrat datorii creditoare în sumă totală de 474,4 mil.lei, inclusiv pe: componenta de bază – 370,9 mil.lei, mijloace speciale – 75,1 mil.lei, fonduri speciale –1,4 mil.lei, proiecte finanţate din surse externe – 27,0 mil.lei.

Din suma totală a datoriilor menţionate, datoriile creditoare cu termen de achitare expirat au constituit 137,4 mil.lei, inclusiv pe componenta de bază –118,5 mil.lei, mijloace speciale –17,8 mil.lei, fonduri speciale – 1,1 mil.lei.

Comparativ cu finele anului 2009, datoriile cu termen de achitare expirat s-au micşorat cu 135,0 mil.lei, inclusiv pe componenta de bază – cu 148,5 mil.lei, iar pe componentele mijloace speciale şi fondurile speciale s-au majorat cu 12,4 mil.lei şi 1,1 mil.lei, respectiv.

Cele mai mari creşteri de datorii cu termenul de achitare expirat au fost admise de către:

- Serviciul Grăniceri – cu 14,5 mil.lei,

- Ministerul Apărării – cu 10,1 mil.lei,

- Ministerul Culturii – cu 9,9 mil.lei,

- Ministerul Afacerilor Interne – cu 7,2 mil.lei.

4. Datoria publică

La situaţia din 31 decembrie 2010, soldul datoriei publice s-a majorat comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 5,3 mlrd.lei sau cu 30,1% şi a constituit 22,8 mlrd.lei, inclusiv:

√ datoria de stat – 18,9 mlrd.lei;

√ datoria Băncii Naţionale a Moldovei – 2,4 mlrd.lei;

√ datoria întreprinderilor din sectorul public – 1,4 mlrd.lei;

√ datoria unităţilor administrativ-teritoriale – 0,1 mlrd.lei.

Evoluţia datoriei publice pe componente 2009-2010 se prezintă în următoarea diagramă.

În structura totală a datoriei publice, partea majoră revine datoriei de stat – 82,9%, urmată de datoria BNM –10,6%, datoria întreprinderilor din sectorul public – 6,1% şi datoria UAT – 0,4%.

Majorarea soldului datoriei publice la situaţia din 31 decembrie 2010 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, este urmare a majorării tuturor componentelor acesteia, cu excepţia datoriei UAT, care a înregistrat o scădere de circa 40 la sută la finele anului 2010 în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2009.

Ca pondere în PIB, la situaţia din 31 decembrie 2010, datoria publică a constituit 31,8%, înregistrînd o majorare în raport cu perioada similară a anului precedent cu 2,7 p.p.

Datoria de stat

La finele anului 2010 soldul datoriei de stat a constituit 18870,8 mil.lei, majorîndu-se de la începutul anului cu 4248,4 mil.lei, ca rezultat al sporirii datoriei de stat externe cu 4048,4 mil.lei şi creşterii datoriei de stat interne – cu 200,0 mil.lei.

Ca pondere în PIB, datoria de stat a constituit 26,3%, înregistrînd o majorare în raport cu perioada similară a anului precedent cu 2,1 p.p.

Datoria de stat externă. Conform Legii bugetului pe anul 2010, plafonul datoriei de stat externe a fost stabilit la nivel de 1203,4 mil.dolari SUA.

La situaţia din 31 decembrie 2010 soldul datoriei de stat externe a constituit 13565,9 mil.lei (1116,2 mil.dolari SUA), inclusiv 13443,4 mil.lei (1106,1 mil.dolari SUA) – datoria de stat externă directă şi 122,5 mil.lei (10,1 mil.dolari SUA) – datoria de stat externă garantată asumată.

Pe parcursul anului 2010, soldul datoriei de stat externe s-a majorat cu circa 342,5 mil.dolari SUA în comparaţie cu soldul de la finele anului 2009 (773,7 mil.dolari SUA), această creştere, în mare parte, fiind cauzată de depăşirea intrărilor de împrumuturi de stat externe în sumă de 212,0 mil.dolari SUA asupra rambursărilor sumei de bază a împrumuturilor de stat externe în sumă de 45,9 mil.dolari SUA.

Datoria de stat internă. Prin Legea bugetului de stat pe anul 2010, plafonul datoriei de stat interne a fost stabilit în sumă de 5304,9 mil.lei. La situaţia din 31 decembrie 2010, datoria de stat internă a constituit 5304,9 mil.lei şi este formată din valori mobiliare de stat, dintre care:

• valori mobiliare de stat convertite – 2213,4 mil.lei (41,7%),

• valori mobiliare de stat emise prin licitaţie – 2891,5 mil.lei (54,5%),

• valori mobiliare plasate prin subscripţie – 200,0 mil.lei (3,8%).

Comparativ cu situaţia din 31 decembrie 2009, datoria de stat internă a înregistrat o creştere cu 200,0 mil.lei sau cu 3,9 la sută. Creşterea datoriei de stat interne s-a produs din contul majorării emisiunii valorilor mobiliare de stat prin licitaţii – cu 450,0 mil.lei şi răscumpărării valorilor mobiliare de stat plasate prin subscriere – în sumă de 250,0 mil.lei.

Deservirea datoriei de stat externe. Pentru deservirea datoriei de stat externe, în bugetul de stat pe anul 2010 iniţial au fost prevăzute mijloace în sumă de 917,2 mil.lei ( 73,1 mil.dolari SUA).

Pe parcursul anului, ca urmare a precizării sumelor spre plată în baza cererilor de plată de la creditorii externi, suma pentru deservirea datoriei de stat externe a fost precizată şi a constituit 781,6 mil.lei (64,4 mil.dolari SUA).

Pentru deservirea datoriei de stat externe de facto au fost utilizate mijloace în sumă de 745,8 mil.lei (60,5 mil.dolari SUA), inclusiv:

• pentru plata dobînzii – 180,2 mil.lei (14,6 mil.dolari SUA),

• pentru rambursarea sumei principale – 565,6 mil.lei (45,9 mil.dolari SUA).

Serviciul datoriei de stat interne. Pentru deservirea datoriei de stat interne în bugetul de stat pe anul 2010, iniţial, au fost prevăzute mijloace în sumă de 460,5 mil.lei. Pe parcursul anului suma a fost precizată şi a constituit 371,0 mil.lei.

Pe parcursul anului, pentru acest scop, au fost utilizate mijloace băneşti în sumă de 367,4 mil.lei sau 99,0% din mijloacele prevederi. În comparaţie cu anul precedent, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat interne s-au micşorat cu 262,5 mil.lei sau de 1,7 ori în legătură cu micşorarea ratelor dobînzii la VMS comercializate pe piaţa primară, fapt care, concomitent, a atras după sine şi micşorarea ratelor dobînzii la VMS convertite.

Din suma totală a alocaţiilor pentru serviciul datoriei de stat interne, au fost utilizate:

- 131,1 mil.lei pentru plata dobînzii la valorile mobiliare de stat convertite (35,7%);

- 236,3 mil.lei pentru plata dobînzii şi cupoanelor la valorile mobiliare de stat emise pe piaţa primară (64,3%).

Soldul garanţiilor de stat acordate agenţilor economici pentru împrumuturile externe şi interne, la situaţia din 31 decembrie 2010, s-a micşorat în comparaţie cu începutul anului 2010 cu 2,1 mil.dolari SUA şi a constituit 6,4 mil.dolari SUA, fiind formate integral din garanţii acordate agenţilor economici pentru împrumuturile externe.

În conformitate cu Legea bugetului de stat pentru anul 2010, limita soldului garanţiilor de stat externe a constituit 6,4 mil.dolari SUA, astfel plafonul garanţiilor de stat externe fiind respectat.

La situaţia din 31 decembrie 2010, datoriile debitorilor garantaţi pentru sumele dezafectate din bugetul de stat ca urmare a activării garanţiei de stat pentru împrumuturi externe se estimează la 35,9 mil.dolari SUA. Se observă că pe parcursul anului 2010 soldul datoriei agenţilor economici faţă de Ministerul Finanţelor s-a micşorat cu 16,4 mil.dolari SUA în comparaţie cu situaţia din 31 decembrie 2009 (52,3 mil.dolari SUA).

Datoria debitorilor garantaţi faţă de Ministerul Finanţelor pentru sumele dezafectate din bugetul de stat ca urmare a activării garanţiei de stat pentru împrumuturi interne s-a micşorat cu 1965, 4 mii lei şi constituie 2955,5 mii lei.

Recreditarea de stat. Pe parcursul anului 2010 din contul liniilor de creditare şi a mijloacelor circulante acumulate (din rambursarea de către instituţii financiare participante (IFP) a sumelor principale şi dobînzilor aferente) pentru implementarea proiectelor investiţionale, au fost recreditaţi agenţi economici, autorităţi publice locale şi IFP în sumă de 321,6 mil.lei, 16,5 mil.dolari SUA şi 2,2 mil.Euro.

În aceeaşi perioadă de referinţă, au fost rambursate şi anulate datoriile agenţilor economici, autorităţilor publice locale şi ale IFP în sumă de 277,4 mil.lei, 8,0 mil.dolari şi 2,9 mil.Euro.

La situaţia din 31 decembrie 2010 soldul datoriilor beneficiarilor recreditaţi a constituit 1489,0 mil.lei, 78,9 mil.dolari SUA şi 8,4 mil.Euro (echivalent 2585,0 mil.lei), majorîndu-se faţă de începutul anului 2010 cu 195,8 mil.lei sau 8,2%. Majorarea datoriei în mare parte este condiţionată de debursarea mijloacelor financiare din contul liniilor de credit şi refinanţarea mijloacelor circulante acumulate.

Relaţiile bugetului de stat cu bugetele unităţilor administrativ-teritoriale

În componenţa bugetului de stat pe anul 2010, pentru bugetele unităţilor administrativ-teritoriale iniţial au fost aprobate transferuri pentru nivelarea posibilităţilor financiare în sumă de 4160,2 mil.lei, sumă care include transferurile categoriale şi transferurile categoriale complementare pentru proiectul-pilot privind finanţarea instituţiilor de învăţămînt primar şi secundar general din raionul Căuşeni – în sumă de 76,8 mil.lei şi din raionul Rîşcani – în sumă de 53,2 mil.lei.

În scopul realizării prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.1543 din 29 noiembrie 2002 “Cu privire la măsurile suplimentare pentru depozitarea centralizată şi neutralizarea pesticidelor inutilizabile şi interzise”, cu modificările şi completările ulterioare, pe parcursul anului de gestiune, transferurile din fondul de susţinere financiară a teritoriilor au fost suplimentate cu 1,6 mil.lei.

În acest context, mijloacele bugetare pentru nivelarea posibilităţilor financiare a teritoriilor au constituit 4161,8 mil.lei, care au fost alocate integral.

De rînd cu aceasta, pe parcursul anului 2010 din bugetul de stat bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale au fost alocate transferuri cu destinaţie specială în sumă de 254,1 mil.lei, după cum urmează:

• conform art.1 alin.(7) din Legea bugetului de stat pe anul 2010, de la bugetul de stat către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au fost alocate mijloace băneşti pentru finanţarea cheltuielilor capitale, în sumă totală de 121,9 mil.lei, dintre care pentru efectuarea investiţiilor capitale – 55,3 mil.lei, finanţarea reparaţiilor capitale – 65,8 mil.lei şi pentru alte cheltuieli capitale – 0,8 mil.lei;

• conform art.1 alin.(8) din Legea bugetului de stat pe anul 2010 au fost transferate mijloace pentru compensarea diferenţei de tarife la energia electrică şi la gazele naturale utilizate de locuitorii unor localităţi din stînga Nistrului, către bugetele raionale Căuşeni şi Dubăsari, în sumă de 17,8 mil.lei;

• în scopul realizării art.12 al Legii nr.1225-XII din 8 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, către bugetele unităţilor administrativ-teritoriale au fost transferate mijloace financiare în sumă de 20,4 mil.lei;

• conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.1146 din 15 octombrie 2004 “Cu privire la creditele preferenţiale pentru unele categorii de populaţie” şi Hotărîrii Guvernului nr.836 din 13 septembrie 2010 ”Cu privire la acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia sau procurarea spaţiului locativ sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni” au fost transferate bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale mijloace financiare pentru rambursarea creditelor preferenţiale, în sumă de 41,5 mil.lei.

Totodată, conform Hotărîrii Guvernului nr.1145 din 17 decembrie 2010 ”Cu privire la alocarea mijloacelor financiare” au fost alocate mijloace financiare bugetelor UAT pentru acordarea indemnizaţiilor unice pentru construcţia unei case individuale ori a unei locuinţe cooperatiste sau procurarea spaţiului locativ, sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni, care au obţinut scrisori de garanţie pentru a beneficia de credite preferenţiale în perioada 2005-2008, dar care nu au primit creditele nominalizate, în sumă de 29,1 mil.lei;

• pe parcursul anului 2010, conform unor hotărîri ale Guvernului, din fondul de rezervă al Guvernului, prin intermediul bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, au fost alocate pentru diverse scopuri 6,3 mil.lei;

• conform prevederilor Legii nr.154-XVI din 5 iulie 2007 privind acordarea compensaţiei unice pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populaţie din mediu rural, au fost alocate bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale mijloace financiare în sumă de 0,6 mil.lei;

• în scopul lichidării consecinţelor inundaţiilor din vara anului 2010, conform unor hotărîri ale Guvernului şi a unor decizii ale Comisiei Naţionale pentru Lichidarea Consecinţelor Inundaţiilor au fost alocate mijloace financiare, pentru 6 raioane afectate, în sumă de 16,5 mil.lei, dintre care pentru raionul Hînceşti – 14,1 mil.lei.

Executarea bugetului public naţional

Prezenta descriere se face cu titlu informativ, în scopul reflectării şi asigurării transparenţei utilizării în ansamblu a tuturor resurselor financiare publice ale statului (bugetului de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondurile obligatorii de asistenţă medicală şi bugetele unităţilor administrativ-teritoriale).

Veniturile bugetului public naţional

Evoluţia indicatorilor economici şi sociali pe parcursul anului 2010 denotă o tendinţă de relansare economică practic în toate sectoarele economiei naţionale. Implementarea pe parcursul anului trecut a măsurilor anticriză a amplificat creşterea economică scontată, iar programul de conlucrare cu FMI a făcut posibilă normalizarea relaţiilor financiare cu creditorii externi, precum şi soluţionarea problemei în partea ce ţine de deficitul bugetar. Astfel, în urma rectificării în anul 2010 a legii bugetului de stat şi a deciziilor adoptate de către organele deliberative şi executive ale unităţilor administrativ-teritoriale, planul aprobat iniţial a fost majorat cu 1786,8 mil.lei (cu 7,1%) şi a constituit 26891,0 mil.lei.

În anul 2010 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 27540,2 mil.lei sau cu 649,2 mil.lei mai mult faţă de prevederile anuale, ceea ce constituie 102,4 la sută din suma precizată. Totodată, comparativ cu anul 2009, au fost acumulate venituri mai mult cu 4022,5 mil.lei sau cu 17,1 la sută.

Ca pondere în PIB, veniturile bugetului public naţional în anul 2010 au constituit 38,3 la sută, faţă de 38,9 la sută în anul 2009.

Partea de venituri a bugetului de stat (fără transferuri interbugetare) a fost executată la nivel de 103,7 la sută, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 103,3 la sută, bugetul asigurărilor sociale de stat – 99,3 la sută, fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 99,3 la sută, faţă de prevederile anuale.

Veniturile publice în anul 2010 (excluzînd transferurile între bugete) s-au repartizat pe bugete în următoarele proporţii:

• bugetul de stat – 62,1 la sută,

• bugetul asigurărilor sociale de stat – 21,8 la sută,

• fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 5,4 la sută,

• bugetele unităţilor administrativ-teritoriale –10,7 la sută.

Veniturile bugetului public naţional în anul 2010 pe grupuri se caracterizează astfel.

Veniturile fiscale colectate au depăşit prevederile anuale cu 3,8 la sută sau cu 821,1 mil.lei şi au constituit 22541,2 mil.lei.

Încasările nefiscale au constituit 1416,0 mil.lei, majorîndu-se faţă de parametrii prevăzuţi cu 135,6 mil.lei.

Veniturile din mijloacele speciale ale instituţiilor publice au fost acumulate în sumă de 1258,3 mil.lei, sau la nivel de 97,3 la sută din nivelul prognozat, iar veniturile fondurilor speciale – 324,9 mil.lei sau cu 12,1 la sută mai mult faţă de prognoza anuală.

Pe parcursul anului 2010 au fost debursate granturi în sumă de 1999,8 mil.lei, dinte care pentru finanţarea proiectelor finanţate din surse externe – 584,0 mil.lei.

Restanţele agenţilor economici faţă de bugetul public naţional (fără penalităţi, amenzi, plăţi prolongate), la finele anului 2010 au constituit – 1204,3 mil.lei, dintre care:

• la bugetul de stat – 349,9 mil.lei (29,1 la sută din suma totală),

• la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 156,4 mil.lei (13,0 la sută din suma totală),

• la bugetul asigurărilor sociale de stat – 683,6 mil.lei (56,7 la sută din suma totală),

• la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 14,4 mil.lei (1,2 la sută din suma totală).

În comparaţie cu finele anului 2009, la finele anului 2010 restanţele agenţilor economici faţă de bugetul public naţional s-au majorat cu 62,1 mil.lei.

Cheltuielile bugetului public naţional

Partea de cheltuieli a bugetului public naţional în anul 2010 s-a executat în sumă de 29326,4 mil.lei sau la nivel de 94,3 la sută din prevederile anuale. În raport cu PIB cheltuielile publice au constituit 40,8 la sută faţă de 45,3 la sută în anul 2009.

Examinînd realizarea părţii de cheltuieli pe tipuri de bugete se constată că, la un nivel mai jos decît cel mediu de realizare de 94,3 la sută, s-a format la partea de cheltuieli a bugetului de stat – 93,9 la sută.

Cheltuielile publice efectuate în anul 2010 (excluzînd transferurile între bugete) s-au repartizat pe bugete în următoarele proporţii:

• bugetul de stat –33,4 la sută,

• bugetul asigurărilor sociale de stat –29,4 la sută,

• fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 11,5 la sută,

• bugetele unităţilor administrativ-teritoriale –25,7 la sută.

Comparativ cu anul 2009, cheltuielile totale ale bugetului public naţional sînt în creştere cu circa 7,2 la sută sau cu 1972,1 mil.lei.

Datoria creditoare cu termen de achitare expirat a bugetului public naţional constituie 230,0 mil.lei, dintre care:

- bugetul de stat – 137,0 mil.lei,

- bugetul asigurărilor sociale de stat – 60,0 mil.lei,

- bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 33,0 mil.lei.

În comparaţie cu finele anului 2009, la finele anului 2010 datoria creditoare cu termen de achitare expirat s-a micşorat cu 229,0 mil.lei.

Deficitul bugetului public naţional

Executarea bugetului public naţional pe anul 2010 s-a încheiat cu un deficit în sumă totală de 1786,1 mil.lei, ca urmare a executării bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat cu deficit în sumă de 1630,0 mil.lei şi 213,3 mil.lei respectiv, şi a fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală şi bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale cu excedente în sumă de 56,7 mil.lei şi 5,2 mil.lei respectiv.

Ca pondere în PIB deficitul a constituit 2,5 la sută.

Soldul mijloacelor băneşti în conturile bugetului public naţional, la finele anului 2010 a constituit 4008,2 mil.lei, inclusiv:

Rezultatele monitoringului analizei situaţiei economico-financiare a întreprinderilor de stat şi societăţilor cu cota statului în capitalul social (50%+1%) pe 9 luni ale anului 2010¹

Registrul patrimoniului public include 315 întreprinderi de stat cu capital social, în mărime de 5,6 mlrd.lei şi 196 societăţi comerciale cu capital social – în mărime de 5,5 mlrd.lei, din care proprietatea statului – 3,7 mlrd.lei sau 67,3 la sută.

Prevederile Legii insolvabilităţii nr.632-XV din 14 noiembrie 2001 se extind asupra 7 întreprinderi de stat şi 17 societăţi pe acţiuni, ce se află în procedura planului.

Conform Codului civil nr.1107-XV din 06 iunie 2002 este aplicată procedura lichidării la 15 întreprinderi de stat şi 20 societăţi comerciale.

În Lista întreprinderilor de stat şi societăţilor pe acţiuni cu capital integral sau majoritar de stat, monitorizată de către Ministerul Finanţelor, sînt incluse 254 întreprinderi de stat cu capital social înregistrat în mărime de 5,4 mlrd.lei şi 115 societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat (în continuare societăţi pe acţiuni), în mărime de 3,1 mlrd.lei, din care proprietatea statului – 3,0 mlrd.lei sau 96,8 la sută.

Structura proprietăţii statului pe forme de proprietate (proprietatea statului – 8,4 mlrd.lei) se prezintă în următoarea diagramă.

Din 115 societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat:

√ la 25 unităţi economice cota statului în capitalul social constituie 100 la sută,

√ la 56 unităţi economice – de la 75 pînă la 99 la sută,

√ la 34 unităţi economice – de la 51 pînă la 75 la sută.

Volumul total al proprietăţii statului în întreprinderile de stat şi societăţile pe acţiuni însumează 8,4 mlrd.lei, dintre care:

• în întreprinderile de stat – 5,4 mlrd.lei (64,3 la sută din volumul total),

• în societăţile pe acţiuni – 3,0 mlrd.lei (35,7 la sută din volumul total).

Veniturile din vînzări obţinute, în perioada de referinţă, de întreprinderile de stat au constituit 3,9 mlrd.lei, majorîndu-se cu 0,4 mlrd.lei în comparaţie cu 9 luni ale anului precedent. Venitul din vînzări din toate tipurile de activităţi obţinut de către societăţile pe acţiuni pe 9 luni ale anului 2010 constituie 6,4 mlrd.lei, majorîndu-se cu 0,1 mlrd.lei în comparaţie cu 9 luni ale anului 2009.

Rentabilitatea vînzărilor (profit net/venitul din vînzări) întreprinderilor de stat constituie 5,0 la sută şi s-a micşorat cu 4,8 puncte procentuale faţă de perioada respectivă a anului precedent. Rentabilitatea vînzărilor societăţilor pe acţiuni constituie 7,8 la sută şi s-a majorat faţă de perioada respectivă a anului precedent cu 4,3 puncte procentuale.

În rezultatul activităţii economico-financiare în ansamblu, întreprinderile au obţinut profit net în sumă de 193,5 mil.lei, ce s-a micşorat cu 150,8 mil.lei comparativ cu 9 luni ale anului 2009.

Situaţia financiară a întreprinderilor este prezentată în tabelul următor:

În rezultatul activităţii economico-financiare în ansamblu, societăţile pe acţiuni au obţinut profit net în sumă de 498,7 mil.lei, sau cu 279,4 mil.lei mai mult faţă de 9 luni ale anului precedent.

Situaţia financiară a unităţilor economice este prezentată în tabelul următor: