Ordin nr.153 din 12.09.2018 cu privire la aprobarea Standardelor Naţionale de Audit Intern

MINISTERUL FINANŢELOR

O R D I N

cu privire la aprobarea Standardelor Naţionale de Audit Intern

nr. 153  din  12.09.2018

 (în vigoare 26.11.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 400-409 art. 1577 din 26.10.2018

* * *

ÎNREGISTRAT:

Ministerul Justiţiei

nr.de înregistrare 1373

din 17 octombrie 2018

________Victoria IFTODI

În conformitate cu art.29 litera b) din Legea privind controlul financiar public intern nr.229 din 23 septembrie 2010 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2010, nr.231-234, art.730),

ORDON:

1. Se aprobă Standardele naţionale de audit intern (se anexează).

2. Se abrogă Ordinul ministrului finanţelor nr.113 din 12.10.2012 cu privire la aprobarea Standardelor naţionale de audit intern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.237-241, art.1378).

Aprobate

prin Ordinul ministrului finanţelor

nr.153 din 12 septembrie 2018

STANDARDELE NAŢIONALE DE AUDIT INTERN

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Standardele naţionale de audit intern (în continuare, SNAI) sînt elaborate în baza Standardelor Internaţionale pentru Practica Profesională a Auditului Intern. SNAI reprezintă un set de cerinţe obligatorii, bazate pe principii, cuprinzînd:

a) enunţuri privind cerinţele de bază pentru practica profesională a auditului intern şi pentru evaluarea eficacităţii acestuia, care se aplică la nivel organizaţional şi individual;

b) note privind interpretarea, care clarifică termenii sau conceptele din cadrul enunţurilor.

2. SNAI cuprind două categorii fundamentale: standarde de calificare şi standarde de performanţă. Standardele de calificare descriu calităţile pe care trebuie să le îndeplinească entităţile şi persoanele care exercită activităţi de audit intern. Standardele de performanţă descriu activităţile specifice auditului intern şi asigură criterii calitative pentru evaluarea performanţei acestuia. Misiunile de asigurare, prezentate în SNAI, sînt indicate cu litera “A” (spre exemplu, 1000.A1), iar misiunile de consiliere - cu litera “C” (spre exemplu, 1000.C1).

3. SNAI se aplică auditorilor interni în mod individual, precum şi activităţilor de audit intern. Toţi auditorii interni sînt responsabili pentru respectarea standardelor cu privire la obiectivitatea individuală, competenţă şi conştiinciozitate profesională, precum şi standardelor care sînt relevante pentru îndeplinirea responsabilităţilor asociate funcţiei acestora. Conducătorii activităţii de audit intern sînt responsabili pentru respectarea integrală a standardelor de către activitatea de audit intern.

4. Importanţa adoptării SNAI constă în crearea premiselor comportamentului profesional al auditorilor, planificării şi desfăşurării misiunilor de audit intern, precum şi ale raportării asupra rezultatelor obţinute. Conformitatea cu SNAI contribuie la asigurarea consistenţei şi calităţii activităţii de audit, susţinînd în acelaşi timp credibilitatea auditorului intern în faţa utilizatorilor rapoartelor de audit.

5. În sensul prezentelor Standarde se definesc următoarele noţiuni:

activitate de audit intern – activitatea unei subdiviziuni, echipe de auditori, sau altor auditori interni care furnizează asigurare şi consiliere, independentă şi obiectivă, destinate să aducă valoare entităţii publice şi să îmbunătăţească operaţiunile acesteia. Activitatea de audit intern ajută o entitate publică în îndeplinirea obiectivelor sale printr-o abordare sistematică şi metodică care evaluează şi îmbunătăţeşte eficacitatea proceselor de guvernare, management al riscului şi control;

apetit la risc – nivelul de risc pe care o entitate publică este dispusă să îl accepte;

ar trebui – SNAI utilizează termenul “ar trebui” cînd se aşteaptă conformitatea, cu excepţia situaţiei în care, prin aplicarea raţionamentului profesional, circumstanţele justifică devierea;

Carta de audit intern – regulament intern al activităţii de audit intern care defineşte misiunea, competenţele, responsabilităţile şi aria de aplicabilitate a activităţii de audit intern, stabileşte poziţia auditului intern în cadrul entităţii publice, autorizează accesul la documentele, bunurile şi persoanele relevante pentru îndeplinirea corespunzătoare a misiunii de audit intern;

Codul etic al auditorului intern – un ansamblu de principii şi reguli de conduită, care reglementează activitatea auditorilor interni / angajaţilor activităţii de audit intern în domeniul eticii profesionale;

conducător al activităţii de audit intern – persoana ce ocupă o funcţie superioară, responsabilă pentru conducerea eficace a activităţii de audit intern în conformitate cu prevederile obligatorii ale SNAI. Denumirea funcţiei conducătorului activităţii de audit intern şi/sau atribuţiile acestuia pot varia în cadrul entităţilor publice;

conflict de interese – conflictul dintre exercitarea atribuţiilor funcţiei deţinute şi interesele personale ale auditorului intern, în calitatea sa de persoană privată, care ar putea influenţa necorespunzător îndeplinirea obiectivă şi imparţială a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce îi revin conform legislaţiei;

conformitate – respectarea strictă a politicilor, planurilor, procedurilor, actelor normative, regulamentelor, contractelor şi altor cerinţe;

controale privind tehnologia informaţiei – instrumente de control care sprijină managementul şi guvernarea entităţii publice şi constau din controale generale şi tehnice asupra infrastructurii tehnologiei informaţiei, cum ar fi aplicaţii, informaţii, infrastructură şi personal;

control – orice acţiune întreprinsă de conducere şi alte părţi, pentru a gestiona riscurile şi a spori probabilitatea ca obiectivele stabilite să fie atinse. Conducerea planifică, organizează şi supraveghează realizarea de acţiuni suficiente pentru a furniza o asigurare rezonabilă privind atingerea obiectivelor;

control adecvat – planificarea şi organizarea activităţii într-un mod care oferă asigurare rezonabilă că riscurile la care este expusă entitatea publică sînt gestionate eficace şi că obiectivele acesteia vor fi atinse în mod eficient, eficace şi economic;

fraudă – actul ilegal caracterizat prin înşelăciune, tăinuire sau abuz de încredere, comis de o persoană în scopul obţinerii de mijloace băneşti, bunuri/valori sau servicii sau al eschivării de la efectuarea plăţilor, pentru a-şi asigura un avantaj personal sau în afaceri;

furnizor de asigurare – persoană/subdiviziune din cadrul entităţii publice sau parte externă, care furnizează în mod independent asigurare cu privire la procesele de guvernare, management al riscurilor şi control, sau alte procese care pot face obiectul auditului intern;

furnizor extern de servicii – persoană (fizică sau juridică) din afara entităţii publice, care are cunoştinţe, abilităţi şi experienţă specializate într-un anumit domeniu;

guvernare – ansamblul de procese şi structuri implementate de conducere pentru a informa, coordona, gestiona şi monitoriza activităţile entităţii publice în scopul îndeplinirii obiectivelor acesteia;

guvernare a tehnologiilor informaţionale – conducerea, structurile organizaţionale şi procesele care asigură că tehnologiile informaţionale la nivelul entităţii susţin strategiile şi obiectivele entităţii publice;

independenţă – libertate faţă de condiţiile care ameninţă realizarea responsabilităţilor de audit intern fără vreo intervenţie externă;

managementul riscului – procesul sistematic de identificare, înregistrare, evaluare, control, monitorizare şi raportare al riscurilor, organizat şi efectuat în scopul asigurării rezonabile privind atingerea obiectivelor entităţii publice;

mediul de control – atitudinea şi acţiunile managerului entităţii publice, managerilor operaţionali şi angajaţilor privind importanţa managementului financiar şi controlului în cadrul entităţii publice, atmosfera, disciplina şi condiţiile necesare realizării obiectivelor acesteia;

misiune de audit intern – activitate de asigurare şi consiliere, autorizată prin act administrativ şi delimitată în timp, cu o arie de aplicabilitate bine determinată, care se finalizează prin emiterea unui raport de audit;

obiectivele misiunii de audit intern – enunţuri generale stabilite de către auditorii interni la etapa planificării misiunii, care definesc rezultatele ce urmează a fi obţinute ca urmare a desfăşurării acesteia;

obiectivitate – atitudinea imparţială, care permite auditorilor interni să realizeze misiunile într-un mod care presupune încrederea în rezultatul muncii lor şi inexistenţa unor compromisuri semnificative privind calitatea. Obiectivitatea presupune ca auditorii interni să nu-şi subordoneze altor persoane judecata proprie în ceea ce ţine de realizarea responsabilităţilor de audit;

opinia misiunii de audit intern – aprecierea, concluzia şi/sau altă descriere a rezultatelor unei misiuni de audit intern cu privire la aspectele incluse în cadrul obiectivelor şi sfera misiunii;

opinia generală – aprecierea, concluzia şi/sau altă descriere a rezultatelor furnizate de conducătorul activităţii de audit intern, abordînd la un nivel general procesele de guvernare, managementul riscului şi/sau control ale unei entităţi. O opinie generală reprezintă raţionamentul profesional al conducătorului activităţii de audit intern bazat pe rezultatele obţinute în cadrul unor misiuni separate, precum şi în alte activităţi realizate într-un interval specific de timp;

prejudiciere – afectare a independenţei organizaţionale şi a obiectivităţii individuale include cel puţin unul din următoarele situaţii: conflictul personal de interese, limitarea sferei de cuprindere a activităţii de audit intern, restricţii privind accesul la înregistrări, personal şi proprietăţi, precum şi limitarea resurselor, cum ar fi asigurarea finanţării;

risc – evenimentul posibil care poate avea impact negativ în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor entităţii publice;

misiune de asigurare – activitate care implică o analiză obiectivă a probelor de către auditorul intern pentru a formula opinii şi concluzii cu privire la entitate, un sistem, o activitate sau un proces. Tipul şi domeniul de aplicare a misiunilor de asigurare sînt determinate de către auditorul intern;

misiune de consiliere – activitate cu caracter consultativ desfăşurată la solicitarea beneficiarului misiunii de consiliere. Tipul şi domeniul de aplicare al misiunilor de consiliere sînt convenite cu beneficiarul misiunii de consiliere;

standard – normă profesională, care delimitează cerinţele necesare pentru executarea unei game de activităţi de audit intern, precum şi pentru evaluarea activităţii de audit intern;

tehnici de audit bazate pe tehnologie – orice instrument automat de audit, cum ar fi soft general de audit, aplicaţii de generare a datelor pentru testare, programe computerizate de audit, instrumente specializate de audit şi tehnici de audit asistate de calculator;

trebuie – SNAI utilizează termenul “trebuie” pentru a specifica o cerinţă necondiţionată;

valoare adăugată – valoare adusă de activitatea de audit intern entităţii şi factorilor interesaţi de această activitate, atunci cînd furnizează asigurare obiectivă şi relevantă, precum şi contribuie la eficacitatea şi eficienţa proceselor de guvernare, management al riscului şi controlului.

II. OBIECTIVE

6. SNAI urmăresc următoarele obiective:

a) orientarea către alinierea la normele obligatorii ale practicii profesionale de audit intern;

b) furnizarea cadrului general de realizare şi susţinere a unei game largi de activităţi de audit intern care generează o valoare adăugată;

c) stabilirea cadrului de referinţă pe baza căruia se evaluează rezultatele auditului intern;

d) stimularea optimizării şi îmbunătăţirii proceselor şi operaţiunilor entităţii publice.

III. STANDARDE DE CALIFICARE

7. SNAI 1000 “Misiune, competenţe şi responsabilităţi”

Misiunea, competenţele şi responsabilităţile activităţii de audit intern trebuie să fie definite, în scris, în Carta de audit intern, în conformitate cu Legea privind controlul financiar public intern, Codul etic al auditorului intern (în continuare, Codul etic), prezentele SNAI şi definiţia auditului intern. Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să revizuiască periodic Carta de audit intern şi să o prezinte managerului entităţii publice pentru aprobare.

Note privind interpretarea:

Carta de audit intern este un document oficial care defineşte misiunea, competenţele şi responsabilităţile activităţii de audit intern. Aprobarea finală a Cartei de audit intern reprezintă o prerogativă a managerului entităţii publice.

Carta de audit intern stabileşte:

a) poziţia auditului intern în cadrul entităţii publice, inclusiv tipul relaţiei de raportare funcţională a conducătorului activităţii de audit intern faţă de conducerea entităţii publice;

b) autorizează accesul la înregistrări, personal şi proprietăţi fizice relevante pentru executarea misiunilor de audit intern;

c) defineşte sfera de cuprindere a activităţilor de audit intern.

1000.A1 – Tipul misiunilor de asigurare furnizate entităţii trebuie să fie definit în Carta de audit intern. Dacă misiunile de asigurare sînt furnizate unor părţi interesate din afara entităţii, tipul acestor misiuni trebuie definit, de asemenea, în Carta de audit intern.

1000.C1 – Tipul misiunilor de consiliere trebuie definit în Carta de audit intern.

8. SNAI 1010 “Recunoaşterea normelor obligatorii în Carta de audit intern”

Caracterul obligatoriu al principiilor fundamentale pentru practica profesională a auditului intern, Codului etic, SNAI şi definiţiei auditului intern trebuie să fie definit în Carta de audit intern. Conducătorul activităţii de audit intern ar trebui să discute misiunea auditului intern şi normele obligatorii ale SNAI cu conducerea superioară a entităţii publice.

9. SNAI 1100 “Independenţă şi obiectivitate”

Activitatea de audit intern trebuie să fie independentă şi auditorii interni trebuie să dea dovadă de obiectivitate în îndeplinirea responsabilităţilor ce le revin.

Note privind interpretarea:

Independenţa reprezintă libertatea în raport cu condiţiile care ameninţă capacitatea activităţii de audit intern de a îndeplini responsabilităţile privind auditul intern într-o manieră nepărtinitoare.

Pentru a atinge nivelul de independenţă necesar îndeplinirii efective a responsabilităţilor auditului intern, conducătorul activităţii de audit intern are acces direct şi fără restricţii la managerul entităţii publice. Ameninţările la adresa independenţei trebuie gestionate la nivelul fiecărui auditor intern, misiuni, funcţii şi entităţi.

Obiectivitatea reprezintă o atitudine imparţială, care permite auditorilor interni să execute misiuni, astfel încît să aibă încredere în rezultatul muncii lor şi să nu facă nici un compromis cu privire la calitate. Obiectivitatea presupune ca auditorii interni să nu se lase influenţaţi de alte persoane în ceea ce priveşte raţionamentul lor profesional asupra aspectelor de audit. Ameninţările la adresa obiectivităţii trebuie gestionate la nivelul fiecărui auditor intern, misiuni, funcţii şi entităţi publice în parte.

10. SNAI 1110 “Independenţă organizaţională”

Conducătorul activităţii de audit intern se subordonează şi raportează direct managerului entităţii publice. Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să confirme managerului entităţii publice cel puţin anual independenţa organizaţională a activităţii de audit intern.

Note privind interpretarea:

Independenţa organizaţională se atinge în mod efectiv atunci cînd conducătorul activităţii de audit intern raportează, din punct de vedere funcţional, managerului entităţii publice. Exemplele privind raportarea funcţională către managerul entităţii publice presupun ca acesta:

a) să aprobe Carta de audit intern;

b) să aprobe Planul de audit intern bazat pe riscuri;

c) să aprobe bugetul şi resursele pentru auditul intern;

d) să primească comunicări de la conducătorul activităţii de audit intern cu privire la executarea activităţii de audit intern conform planului, precum şi la alte aspecte;

e) să solicite informaţii adecvate managerilor operaţionali şi conducătorului activităţii de audit intern pentru a stabili dacă există îngrădiri privind sfera de cuprindere a auditului sau limitări ale resurselor alocate.

1110.A1 – Activitatea de audit intern nu trebuie să fie supusă nici unei imixtiuni în stabilirea ariei sale de aplicabilitate, în modul de desfăşurare a activităţii şi în comunicarea rezultatelor.

Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să raporteze managerului entităţii publice orice astfel de imixtiune şi să discute implicaţiile acesteia.

11. SNAI 1111 “Interacţiunea directă cu managerul entităţii publice”

Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să comunice şi să interacţioneze direct cu managerul entităţii publice.

12. SNAI 1112 “Responsabilităţi ale conducătorului activităţii de audit intern în afara ariei de aplicabilitate ale auditului intern”

În cazul în care conducătorul activităţii de audit intern deţine sau i se solicită responsabilităţi în afara funcţiei de audit intern, trebuie luate anumite măsuri de protecţie, care să limiteze subminarea independenţei sau obiectivităţii.

Note privind interpretarea:

Conducătorului activităţii de audit intern i se poate solicita să-şi asume roluri suplimentare şi/sau responsabilităţi în afara funcţiei auditului intern, cum ar fi responsabilitatea pentru activităţile de verificare a conformităţii sau de gestionare a riscurilor. Aceste roluri şi responsabilităţi pot submina, în fapt sau în aparenţă, independenţa organizaţională a activităţii de audit intern sau obiectivitatea individuală a auditorului intern. Măsurile de protecţie sînt acele activităţi de supraveghere, întreprinse de către managerul entităţii publice, pentru a aborda aceste deficienţe potenţiale, şi pot include activităţi precum evaluarea periodică a liniilor de raportare şi responsabilităţilor pentru a obţine o asigurare referitoare la ariile de responsabilitate suplimentară.

13. SNAI 1120 “Obiectivitate individuală”

Auditorii interni trebuie să aibă o atitudine imparţială, nepărtinitoare şi să evite orice conflict de interese.

Note privind interpretarea:

Conflictul de interese este o situaţie în care un auditor intern, căruia i se conferă o poziţie de încredere, urmăreşte un interes profesional sau personal concurent. Aceste interese concurente pot conduce la dificultăţi în îndeplinirea imparţială a sarcinilor de către auditor. Un conflict de interese există chiar dacă din acesta nu rezultă o faptă incorectă sau care încalcă etica. Un conflict de interese poate crea aparenţa unei incorectitudini care ar conduce la diminuarea încrederii în auditorul intern, în activitatea de audit intern, precum şi în această profesie. Un conflict de interese ar putea afecta capacitatea unei persoane de a-şi îndeplini, în mod obiectiv, sarcinile şi responsabilităţile sale.

14. SNAI 1130 “Prejudicii aduse independenţei sau obiectivităţii”

Dacă independenţa sau obiectivitatea sînt prejudiciate în fapt sau în aparenţă, detaliile acestei prejudicieri trebuie aduse la cunoştinţa părţilor relevante. Modul aducerii la cunoştinţă depinde de tipul prejudicierii.

Note privind interpretarea:

Prejudicierea independenţei organizaţionale şi a obiectivităţii individuale pot include, fără a se limita la acestea, conflictul personal de interese, limitarea sferei de cuprindere a activităţii de audit intern, restricţii privind accesul la înregistrări, personal şi proprietăţi, precum şi limitarea resurselor, cum ar fi asigurarea finanţării.

Stabilirea părţilor relevante, cărora trebuie să le fie dezvăluite detaliile privind prejudicierea independenţei sau obiectivităţii, depinde de aşteptările cu privire la responsabilităţile activităţii de audit intern şi ale conducătorului activităţii de audit intern faţă de conducerea superioară, astfel cum sînt stabilite în Carta de audit intern, precum şi de tipul prejudicierii.

1130.A1 – Auditorii interni trebuie să evite evaluarea anumitor activităţi pentru care au fost responsabili în trecut. Se consideră că obiectivitatea este prejudiciată dacă un auditor intern oferă servicii de asigurare pentru o activitate de care a fost răspunzător în cursul anului anterior.

1130.A2 – Misiunile de asigurare privind funcţiile ce cad în responsabilitatea conducătorului activităţii de audit intern trebuie să fie supervizate de către o persoană terţă din afara activităţii de audit intern, care deţine competenţă şi experienţă în practica profesională a auditului intern.

1130.A3 – Activitatea de audit intern poate furniza asigurare în cazul în care s-a prestat anterior consiliere, cu condiţia ca natura consilierii să nu afecteze obiectivitatea, precum şi ca obiectivitatea individuală să fie luată în considerare atunci cînd se realizează alocarea de resurse pentru misiune.

1130.C1 – Auditorii interni pot oferi consiliere privind operaţiuni pentru care au fost anterior responsabili.

1130.C2 – Dacă sînt afectate, eventual, independenţa sau obiectivitatea auditorilor interni privind consilierile solicitate, acest fapt trebuie adus la cunoştinţa beneficiarului misiunii înaintea acceptării acesteia.

15. SNAI 1200 “Competenţă şi conştiinciozitate profesională”

Misiunile de audit intern trebuie efectuate cu competenţă şi conştiinciozitate profesională.

16. SNAI 1210 “Competenţă”

Auditorii interni trebuie să deţină cunoştinţele, abilităţile şi alte competenţe necesare îndeplinirii responsabilităţilor lor individuale. Pentru activitatea de audit intern, în mod colectiv, aceştia trebuie să deţină sau să dobîndească cunoştinţele, abilităţile şi competenţele necesare îndeplinirii responsabilităţilor ce le revin.

Note privind interpretarea:

Competenţa reprezintă un termen în sens colectiv care se referă la cunoştinţele, abilităţile şi competenţele pe care auditorii interni trebuie să le deţină pentru a-şi îndeplini responsabilităţile profesionale cu eficacitate. Aceasta presupune luarea în considerare a activităţilor şi tendinţelor curente şi eventualelor probleme, pentru a permite furnizarea de consiliere şi formularea de recomandări relevante. Auditorii interni sînt încurajaţi să-şi demonstreze competenţa prin obţinerea unor certificări şi calificări profesionale corespunzătoare.

1210.A1 – Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să obţină asistenţă de specialitate dacă auditorii interni nu deţin cunoştinţele, abilităţile sau alte competenţe necesare pentru realizarea integrală sau parţială a misiunii de audit.

1210.A2 – Auditorii interni trebuie să deţină cunoştinţe suficiente pentru a evalua riscurile de fraudă/corupţie şi modul în care acestea sînt gestionate în cadrul entităţii publice, dar fără a însemna că trebuie să aibă competenţa unei persoane a cărei principală responsabilitate o reprezintă detectarea şi investigarea acestora.

1210.A3 – Auditorii interni trebuie să deţină cunoştinţe suficiente privind principalele riscuri şi activităţi de control în domeniul tehnologiilor informaţionale şi să dispună de tehnici de audit bazate pe tehnologiile informaţionale pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite. Totuşi, nu se aşteaptă ca toţi auditorii interni să aibă competenţa unui auditor intern a cărui responsabilitate principală o reprezintă auditarea tehnologiilor informaţionale.

1210.C1 – Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să refuze misiunile de consiliere sau să obţină asistenţa de specialitate necesară dacă auditorii interni nu deţin cunoştinţele, abilităţile sau alte competenţe necesare realizării integrale sau parţiale a misiunii.

17. SNAI 1220 “Conştiinciozitate profesională”

Auditorii interni trebuie să îşi exercite activitatea cu conştiinciozitatea şi priceperea, aşteptate de la un auditor intern care dă dovadă de prudenţă şi competenţă.

1220.A1 – Auditorii interni trebuie să dea dovadă de conştiinciozitate profesională, prin luarea în considerare a următoarelor aspecte:

a) volumul de muncă necesar atingerii obiectivelor misiunii de audit intern;

b) complexitatea relativă, materialitatea sau importanţa domeniilor asupra cărora sînt aplicate procedurile de asigurare;

c) caracterul adecvat şi eficacitatea proceselor de guvernare, managementul riscului şi de control;

d) probabilitatea existenţei unor erori semnificative, fraude, nereguli sau neconformităţi;

e) costul misiunii de asigurare, care cuprinde resursele de personal, de timp şi, după caz, financiare, în raport cu beneficiile preconizate.

1220.A2 – În vederea exercitării activităţii cu conştiinciozitate profesională, auditorii interni trebuie să ia în considerare utilizarea tehnologiilor informaţionale, precum şi a altor tehnici de analiză a datelor.

1220.A3 – Auditorii interni trebuie să fie atenţi la riscurile semnificative care ar putea afecta obiectivele, procesele sau resursele. Totuşi, numai aplicarea procedurilor de asigurare, chiar dacă este efectuată cu conştiinciozitate profesională, nu garantează faptul că toate riscurile semnificative vor fi identificate.

1220.C1 – Auditorii interni trebuie să manifeste conştiinciozitate profesională în timpul misiunilor de consiliere, prin luarea în considerare a următoarelor aspecte:

a) necesităţile şi aşteptările beneficiarilor misiunii de consiliere, inclusiv în ceea ce priveşte tipul, perioada de desfăşurare şi comunicarea rezultatelor misiunii;

b) complexitatea relativă şi volumul de muncă necesar îndeplinirii obiectivelor misiunii de consiliere;

c) costul misiunii de consiliere, care cuprinde resursele de personal, de timp şi, după caz financiare, în raport cu beneficiile preconizate.

18. SNAI 1230 “Dezvoltarea profesională continuă”

Auditorii interni trebuie să-şi îmbunătăţească cunoştinţele, abilităţile şi alte competenţe printr-un proces de dezvoltare profesională continuă.

19. SNAI 1300 “Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern”

Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să elaboreze şi să actualizeze un Program de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii, care să acopere toate aspectele activităţii de audit intern.

Note privind interpretarea:

Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii are rolul de a permite o evaluare a conformităţii activităţii de audit intern cu SNAI, precum şi evaluarea aplicării Codului etic de către auditorii interni. De asemenea, Programul prevede evaluarea eficienţei şi eficacităţii activităţii de audit intern şi identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire. Conducătorul activităţii de audit intern ar trebui să încurajeze supravegherea de către managerul entităţii publice a Programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii.

20. SNAI 1310 “Cerinţele Programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern”

Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern trebuie să includă atît evaluări interne, cît şi externe.

21. SNAI 1311 “Evaluările interne”

Evaluările interne trebuie să includă:

a) monitorizarea continuă privind desfăşurarea activităţii de audit intern;

b) autoevaluări periodice sau evaluări realizate de alte persoane din cadrul entităţii publice, care posedă suficiente cunoştinţe privind practicile de audit intern.

Note privind interpretarea:

Monitorizarea continuă face parte integrantă din activitatea zilnică de supervizare, verificare şi măsurare a activităţii de audit intern. Monitorizarea continuă este încorporată în procedurile şi practicile curente, utilizate pentru a conduce activitatea de audit intern şi presupune folosirea unor instrumente şi informaţii considerate necesare pentru a evalua conformitatea cu Codul etic şi cu SNAI. Verificările periodice sînt evaluări realizate pentru a analiza conformitatea cu Codul etic şi SNAI.

Cunoştinţele suficiente cu privire la practicile de audit intern presupun, cel puţin, înţelegerea tuturor elementelor din Codul etic şi SNAI.

22. SNAI 1312 “Evaluările externe”

Evaluările externe trebuie realizate, cel puţin o dată la 5 ani, de către un evaluator calificat independent sau de către o echipă de evaluare din afara entităţii publice. Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să discute cu managerul entităţii publice despre:

a) modalitatea şi frecvenţa evaluării externe;

b) calificările şi independenţa necesare evaluatorului extern sau echipei de evaluare, inclusiv orice eventual conflict de interese.

Note privind interpretarea:

Evaluările externe pot fi realizate prin intermediul unei evaluări externe complete sau o autoevaluare cu validare independentă externă. Evaluatorul extern trebuie să concluzioneze asupra conformităţii cu Codul etic şi SNAI. Evaluarea externă poate include şi comentarii de natură operaţională sau strategică.

Un evaluator sau o echipă de evaluare calificată demonstrează competenţă în două arii de activitate: în practica profesională a auditului intern şi în procesul de evaluare externă. Competenţa poate fi demonstrată prin combinarea experienţei şi cunoştinţelor teoretice dobîndite. Experienţa dobîndită în entităţi publice, care au mărime, complexitate, sector sau domeniu de activitate similare, precum şi aspectele tehnice, sînt mai importante decît o altă experienţă relevantă, dar mai îngustă. În cazul unei echipe de evaluare, fiecare membru în parte nu trebuie să deţină toate competenţele, dar echipa în sine trebuie să deţină calificările necesare. Conducătorul activităţii de audit intern aplică raţionamentul profesional pentru a aprecia dacă evaluatorul sau echipa de evaluare deţine competenţa necesară.

Independenţa unui evaluator sau a unei echipe de evaluare presupune ca aceştia să nu aibă un conflict de interese, în fapt sau în aparenţă şi să nu facă parte sau să se afle sub controlul entităţii publice a cărei activitate de audit intern este evaluată. Conducătorul activităţii de audit intern ar trebui să încurajeze supravegherea de către managerul entităţii publice a evaluărilor externe pentru a reduce conflictul de interese aparent sau potenţial.

23. SNAI 1320 “Raportarea privind Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern”

Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să comunice managerului entităţii rezultatele Programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii. Un asemenea raport ar trebui să includă:

a) domeniul de aplicare şi frecvenţa evaluărilor interne şi externe;

b) calificările şi independenţa evaluatorului sau echipei de evaluare, inclusiv potenţialele conflicte de interese;

c) concluziile evaluatorilor;

d) Planul de acţiuni privind îmbunătăţirea calităţii activităţii de audit intern.

Note privind interpretarea:

Forma, conţinutul şi frecvenţa comunicării rezultatelor Programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii sînt stabilite în urma discuţiilor cu managerul entităţii şi au în vedere responsabilităţile auditului intern şi ale conducătorului activităţii de audit intern, astfel cum este prevăzut în Carta de audit intern. Pentru a demonstra conformitatea cu Codul etic şi SNAI, rezultatele evaluărilor externe şi ale evaluărilor interne periodice sînt comunicate după finalizarea acestora, iar rezultatele monitorizării continue sînt comunicate, cel puţin, anual. Rezultatele includ evaluarea efectuată de evaluator sau de echipa de evaluare cu privire la nivelul de conformitate.

24. SNAI 1321 “Utilizarea sintagmei “În conformitate cu SNAI”

Conducătorul activităţii de audit intern poate declara că activitatea de audit intern este în conformitate cu SNAI, numai dacă rezultatele Programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii susţin aceasta declaraţie.

Note privind interpretarea:

Activitatea de audit intern este conformă cu Codul etic şi SNAI atunci cînd rezultatele sînt obţinute în corespundere cu cerinţele acestora. Rezultatele Programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii includ atît rezultatele evaluărilor interne, cît şi cele ale evaluărilor externe. Toate activităţile de audit vor fi supuse evaluărilor interne. Activităţile de audit intern vor fi supuse evaluărilor externe cel puţin o dată la cinci ani.

25. SNAI 1322 “Prezentarea neconformităţii”

Atunci cînd neconformitatea cu Codul etic sau SNAI are impact asupra domeniului general al activităţii de audit intern sau asupra modului de funcţionare a acesteia, conducătorul activităţii de audit intern trebuie să o raporteze managerului entităţii publice, accentuînd impactul acesteia.

IV. STANDARDELE DE PERFORMANŢĂ

26. SNAI 2000 “Gestionarea activităţii de audit intern”

Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să gestioneze în mod eficace activitatea de audit intern, astfel încît să se asigure ca aceasta aduce valoare entităţii publice.

Note privind interpretarea:

Activitatea de audit intern este gestionată în mod eficace dacă:

a) sînt asigurate îndeplinirea scopului şi responsabilităţilor prevăzute în Carta de audit intern;

b) se conformează cu SNAI;

c) fiecare auditor intern în parte se conformează cu Codul etic şi SNAI;

d) este derulată conform tendinţelor şi evoluţiilor cu posibil impact asupra entităţii publice.

Activitatea de audit intern aduce valoare entităţii publice şi factorilor interesaţi dacă:

a) sunt luate în considerare strategiile, obiectivele şi riscurile;

b) oferă asigurare obiectiva şi relevantă;

c) tinde să contribuie la eficacitatea şi eficienţa proceselor de guvernare, managementul riscului şi control.

27. SNAI 2010 “Planificarea”

Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să stabilească un plan bazat pe riscuri pentru a determina priorităţile activităţii de audit intern, care să fie în concordanţă cu obiectivele entităţii publice.

Note privind interpretarea:

Pentru elaborarea unui plan bazat pe riscuri, conducătorul activităţii de audit intern se consultă cu conducerea superioară, obţinînd o înţelegere a strategiilor entităţii publice, a obiectivelor de bază şi riscurilor asociate, precum şi a proceselor de management al riscurilor. Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să revizuiască şi să ajusteze planul, după caz, ca răspuns la schimbările survenite cu privire la sistemele, procesele, activităţile, programele, riscurile şi controalele entităţii.

2010.A1 – Planificarea misiunilor de audit intern trebuie să se bazeze pe o evaluare documentată a riscurilor, întreprinsă cel puţin anual. În acest proces, trebuie consultată opinia managerului entităţii publice.

2010.A2 – Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să identifice şi să ia în considerare atît aşteptările managerului entităţii, cît şi ale altor părţi interesate de activitatea de audit intern cu privire la formularea opiniilor de audit intern, precum şi a altor concluzii.

2010.C1 – Pentru acceptarea solicitărilor recepţionate privind misiunile de consiliere, conducătorul activităţii de audit intern trebuie să ia în considerare potenţialul acestora de a îmbunătăţi managementul riscurilor, de a aduce valoare şi de a îmbunătăţi procesele entităţii publice. Misiunile de consiliere acceptate trebuie incluse în Planul de activitate a activităţii de audit intern.

28. SNAI 2020 “Comunicarea şi aprobarea”

Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să transmită managerului entităţii publice spre analiză şi aprobare, planurile activităţii de audit şi necesarul de resurse, inclusiv modificările semnificative apărute ulterior. De asemenea, conducătorul activităţii de audit intern trebuie să informeze cu privire la impactul limitării resurselor necesare activităţii de audit intern.

29. SNAI 2030 “Administrarea resurselor”

Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să se asigure că resursele alocate pentru activitate sînt adecvate, suficiente şi se utilizează eficace în vederea realizării planului de activitate, aprobat de managerul entităţii publice.

Note privind interpretarea:

Caracterul adecvat se referă la un cumul de cunoştinţe, abilitaţi şi alte competenţe necesare pentru îndeplinirea planului.

Termenul suficient se referă la volumul de resurse necesare pentru îndeplinirea planului.

Resursele sînt alocate în mod eficace atunci cînd sînt folosite într-un mod care optimizează îndeplinirea planului aprobat.

30. SNAI 2040 “Politici si proceduri”

Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să stabilească politici şi proceduri pentru desfăşurarea activităţii de audit intern.

Note privind interpretarea:

Forma şi conţinutul politicilor şi procedurilor depind de specificul, structura şi mărimea entităţii publice, de mărimea, structura şi modul de organizare a activităţii de audit intern, precum şi de complexitatea acesteia.

Politicile şi procedurile ar trebui revizuite periodic.

31. SNAI 2050 “Coordonarea şi încrederea”

Conducătorul activităţii de audit intern ar trebui să facă schimb de informaţii, să-şi coordoneze activităţile cu alţi furnizori interni şi externi de asigurare şi consiliere, precum şi să ia în considerare gradul în care se poate baza pe munca acestora, pentru a asigura acoperirea adecvată a activităţilor şi minimalizarea suprapunerii eforturilor.

Note privind interpretarea:

În coordonarea activităţilor, conducătorul activităţii de audit intern se poate baza pe munca efectuată de alţi furnizori de asigurare sau consiliere. Pentru a forma baza acestei încrederi, ar trebui stabilit un proces coerent, în cadrul căruia conducătorul activităţii de audit intern va lua în considerare competenţa, obiectivitatea şi pregătirea profesională a furnizorilor de asigurare şi consiliere. În cazul în care sînt luate în considerare rezultatele muncii altor furnizori de asigurare, conducătorul activităţii de audit intern va rămîne responsabil pentru asigurarea susţinerii adecvate a concluziilor şi opiniilor emise de către auditul intern.

32. SNAI 2060 “Raportarea către managerul entităţii publice”

Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să raporteze periodic managerului entităţii publice cu privire la scopul, competenţa, responsabilitatea şi funcţionarea activităţii de audit intern, precum şi referitor la gradul de îndeplinire a planului de audit şi a conformităţii cu prevederile Codului etic si ale SNAI. Raportarea trebuie să cuprindă aspectele privind riscurile semnificative, inclusiv riscurile de fraudă/corupţie, privind controlul şi guvernarea, precum şi alte aspecte necesare sau solicitate de către managerul entităţii publice.

Note privind interpretarea:

Frecvenţa şi conţinutul raportării sînt stabilite de către conducătorul activităţii de audit intern în comun cu managerul entităţii publice şi depind de importanţa informaţiilor care trebuie comunicate, precum şi de urgenţa măsurilor care trebuie întreprinse de managerul entităţii publice sau managerii operaţionali.

Raportarea conducătorului activităţii de audit intern şi comunicarea către managerul entităţii publice trebuie să includă informaţii despre:

a) Carta de audit intern;

b) independenţa activităţii de audit intern;

c) planul activităţii de audit intern şi progresul în îndeplinirea acestuia;

d) necesarul de resurse;

e) rezultatele activităţii de audit;

f) conformitatea cu prevederile Codului etic şi ale SNAI, precum şi planurile de acţiune pentru soluţionarea problemelor semnificative de conformitate;

g) răspunsul conducerii la riscul care, în opinia auditului, poate fi inacceptabil pentru entitate.

33. SNAI 2070 “Furnizorul extern de servicii de audit intern şi responsabilitatea organizaţională cu privire la auditul intern”

În cazul în care activitatea de audit intern este asigurată de către un furnizor extern de servicii, furnizorul trebuie să îi comunice entităţii publice că aceasta are responsabilitatea menţinerii unei activităţi de audit intern eficace.

Note privind interpretarea:

Responsabilitatea menţinerii unei activităţi de audit intern eficace este demonstrată prin Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii, care evaluează conformitatea cu Codul etic şi SNAI.

34. SNAI 2100 “Natura activităţii”

Activitatea de audit intern trebuie să evalueze şi să contribuie la îmbunătăţirea proceselor de guvernare, managementul riscurilor si control, folosind o abordare sistematică şi metodică, bazată pe risc. Credibilitatea şi valoarea auditului intern sporesc atunci cînd auditorii sînt proactivi, evaluările realizate oferă noi perspective, precum şi iau în considerare impactul viitor al acestora.

35. SNAI 2110 “Guvernarea entităţii publice”

Activitatea de audit intern trebuie să evalueze şi să ofere recomandări adecvate pentru îmbunătăţirea proceselor de guvernare, şi anume:

a) luarea deciziilor strategice şi operaţionale;

b) supravegherea managementului riscurilor şi controalelor;

c) promovarea unei conduite etice adecvate şi a valorilor corespunzătoare în cadrul entităţii publice;

d) asigurarea unui management eficace al performanţei în cadrul entităţii publice şi a asumării răspunderii;

e) comunicarea informaţiilor privind riscurile şi controalele aferente către domeniile corespunzătoare din entitatea publică;

f) coordonarea activităţilor şi comunicarea informaţiilor către managerul entităţii publice, managerii operaţionali, auditorii interni şi externi, precum şi alţi furnizori de asigurare.

2110.A1 – Activitatea de audit intern trebuie să evalueze stabilirea, implementarea şi eficacitatea obiectivelor, programelor şi activităţilor privind etica entităţii publice.

2110.A2 – Activitatea de audit intern trebuie să evalueze dacă sistemul de gestionare al tehnologiilor informaţionale ale entităţii publice susţine strategia şi obiectivele acesteia.

36. SNAI 2120 “Managementul riscurilor”

Activitatea de audit intern trebuie să evalueze eficacitatea şi să contribuie la îmbunătăţirea proceselor de management al riscurilor.

Note privind interpretarea:

Stabilirea faptului că procesele de management al riscurilor sînt eficace reprezintă un raţionament bazat pe evaluarea auditorului intern cu privire la următoarele aspecte:

a) obiectivele entităţii publice sînt corelate şi sprijină misiunea acesteia;

b) riscurile semnificative sînt identificate şi evaluate;

c) sînt selectate reacţii adecvate la risc, care pun în concordanţă riscurile cu apetitul entităţii publice la risc;

d) informaţiile relevante cu privire la riscuri sînt colectate şi comunicate în timp util în cadrul entităţii publice, permiţînd personalului, managerilor operaţionali şi managerului entităţii publice să-şi îndeplinească responsabilităţile.

Activitatea de audit intern poate colecta informaţii care să sprijine această evaluare prin agregarea rezultatelor mai multor misiuni de audit. Rezultatele agregate ale acestor misiuni furnizează o înţelegere a procesului de management al riscurilor din entitatea publică, precum şi a eficacităţii acestuia.

Procesul de management al riscurilor este monitorizat prin activităţi continue de management, evaluări separate sau prin ambele modalităţi.

2120.A1 – Activitatea de audit intern trebuie să evalueze expunerile la riscurile asociate guvernării entităţii publice, proceselor operaţionale şi sistemelor informaţionale ale acesteia, privind:

a) îndeplinirea obiectivelor entităţii publice;

b) fiabilitatea şi integritatea informaţiilor financiare şi operaţionale;

c) eficacitatea şi eficienţa proceselor şi programelor;

d) siguranţa activelor;

e) conformitatea cu cadrul normativ şi reglementările interne.

2120.A2 – Activitatea de audit intern trebuie să evalueze posibilitatea de apariţie a fraudei şi modul în care entitatea publică gestionează riscurile de fraudă şi corupţie.

2120.C1 – În timpul efectuării misiunilor de consiliere, auditorii interni trebuie să abordeze riscurile în concordanţă cu obiectivele misiunii şi să fie vigilenţi cu privire la existenţa altor riscuri semnificative.

2120.C2 – Pentru evaluarea procesului de management al riscurilor din cadrul entităţii publice, auditorii interni trebuie să utilizeze inclusiv şi cunoştinţele privind riscurile obţinute în cadrul misiunilor de consiliere.

2120.C3 – În timpul acordării suportului la stabilirea sau îmbunătăţirea procesului de management al riscurilor, auditorii interni trebuie să evite să-şi asume orice responsabilitate managerială care presupune gestionarea riscurilor.

37. SNAI 2130 “Controlul”

Activitatea de audit intern trebuie să ajute entitatea publică în menţinerea unor controale eficace, prin evaluarea eficienţei şi eficacităţii acestora, precum şi prin promovarea unor acţiuni permanente de îmbunătăţire.

2130.A1 – Activitatea de audit intern trebuie să evalueze caracterul adecvat şi eficacitatea activităţilor de control stabilite ca răspuns la riscurile privind guvernarea entităţii publice, activitatea operaţională a acesteia şi sistemele informaţionale, din următoarele puncte de vedere:

a) îndeplinirea obiectivelor entităţii publice;

b) fiabilitatea şi integritatea informaţiilor financiare şi operaţionale;

c) eficacitatea şi eficienţa proceselor şi programelor;

d) siguranţa activelor;

e) conformitatea cu cadrul normativ şi reglementările interne.

2130.C1 – La evaluarea proceselor de control din cadrul entităţii publice, auditorii interni trebuie să utilizeze inclusiv şi cunoştinţele privind activităţile de control, obţinute în cadrul misiunilor de consiliere.

38. SNAI 2200 “Planificarea misiunii”

Auditorii interni trebuie să elaboreze şi să documenteze un plan pentru fiecare misiune, care să includă obiectivele misiunii, aria de aplicabilitate, calendarul activităţilor aferente fiecărei etape, precum şi alocarea resurselor. Planul trebuie să ia în considerare strategiile entităţii, obiectivele şi riscurile relevante misiunii respective de audit.

39. SNAI 2201 “Aspecte privind planificarea”

La planificarea misiunii de audit intern, auditorii interni trebuie să ia în considerare:

a) strategiile şi obiectivele procesului auditat şi mijloacele prin care se deţine controlul asupra desfăşurării acestuia;

b) riscurile semnificative aferente obiectivelor procesului auditat, măsurile şi resursele prin care impactul potenţial al riscului este menţinut la un nivel acceptabil;

c) caracterul adecvat şi eficacitatea proceselor de guvernare, management al riscurilor şi control aferente procesului auditat, în comparaţie cu un cadru sau model relevant;

d) oportunităţile pentru îmbunătăţirea semnificativă a proceselor de guvernare, management al riscurilor şi control aferente procesului auditat.

2201.A1 – La planificarea unei misiuni de audit intern pentru structuri din afara entităţii publice, auditorii interni trebuie să stabilească o înţelegere scrisă cu acestea privind obiectivele, domeniul de aplicare, responsabilităţile aferente şi alte aşteptări, inclusiv restricţii referitoare la distribuirea rezultatelor auditului şi accesul la documentele aferente misiunii.

2201.C1 – Auditorii interni trebuie să coordoneze cu partea care beneficiază de misiuni de consiliere obiectivele, aria de aplicabilitate, responsabilităţile aferente şi alte aşteptări ale beneficiarului misiunii. Pentru misiunile de consiliere importante coordonarea trebuie să fie documentată.

40. SNAI 2210 “Obiectivele misiunii de audit intern”

Pentru fiecare misiune de audit intern trebuie stabilite obiective.

2210.A1 – Auditorii interni trebuie să efectueze o evaluare preliminară a riscurilor asociate procesului auditat. Obiectivele misiunii trebuie să reflecte rezultatele acestei evaluări.

2210.A2 – La stabilirea obiectivelor misiunii de audit intern, auditorii interni trebuie să ia în considerare probabilitatea existenţei unor erori semnificative, fraude, neconformităţi şi alte expuneri la risc.

2210.A3 – Pentru a evalua guvernarea, managementul riscurilor şi controlul, sînt necesare criterii adecvate. Auditorii interni trebuie să evalueze măsura în care managerul entităţii publice şi/sau managerii operaţionali au stabilit criterii adecvate pentru a determina dacă obiectivele au fost atinse. Dacă criteriile stabilite de către manageri sînt adecvate, auditorii interni trebuie să le utilizeze în evaluarea efectuată. În caz contrar, auditorii interni trebuie să identifice criterii corespunzătoare de evaluare prin intermediul discuţiilor cu managerul entităţii publice şi/sau managerii operaţionali.

Note privind interpretarea:

Evaluarea poate include următoarele tipuri de criterii:

a) interne (spre exemplu, politicile şi procedurile entităţii publice);

b) externe (spre exemplu, cadrul normativ de reglementare);

c) cele mai bune practici (spre exemplu, ghiduri specifice domeniului de activitate sau profesionale).

2210.C1 – Obiectivele misiunii de consiliere trebuie să se adreseze proceselor de guvernare, management al riscurilor şi control, în măsura în care s-a convenit cu unitatea auditată.

2210.C2 – Obiectivele misiunii de consiliere trebuie să fie în concordanţă cu valorile, strategiile şi obiectivele entităţii publice.

41. SNAI 2220 “Aria de aplicabilitate a misiunii de audit intern”

Aria de aplicabilitate stabilită trebuie să fie suficientă pentru realizarea obiectivelor misiunii de audit intern.

2220.A1 – Aria de aplicabilitate a misiunii de audit intern trebuie să ia în considerare sistemele, înregistrările, personalul şi patrimoniul relevant, inclusiv cele aflate sub controlul unor terţe parţi.

2220.A2 – Dacă în cadrul desfăşurării unei misiuni de asigurare apar oportunităţi de consiliere semnificative, ar trebui stabilită o înţelegere distinctă, în scris, cu beneficiarul misiunii de consiliere cu privire la obiective, aria de aplicabilitate, responsabilităţile aferente şi alte aşteptări cu privire la aceasta, iar rezultatele misiunii de consiliere ar trebui comunicate în conformitate cu SNAI aferente misiunilor de consiliere.

2220.C1 – La realizarea misiunilor de consiliere, auditorii interni trebuie să se asigure că aria de aplicabilitate a misiunii este suficientă pentru realizarea obiectivelor convenite. Dacă în timpul desfăşurării misiunii de consiliere auditorii interni au rezerve faţă de aria de aplicabilitate, acestea trebuie discutate cu beneficiarul misiunii de consiliere pentru a decide continuarea misiunii.

2220.C2 – În timpul desfăşurării misiunilor de consiliere, auditorii interni trebuie să analizeze controalele relevante obiectivelor misiunii de consiliere şi să fie vigilenţi la aspectele problematice semnificative privind controalele.

42. SNAI 2230 “Alocarea resurselor pentru misiunea de audit intern”

Auditorii interni trebuie să stabilească resurse adecvate şi suficiente pentru îndeplinirea obiectivelor misiunii de audit intern, pe baza evaluării caracterului şi a complexităţii fiecărei misiuni de audit intern, a constrîngerilor legate de timp şi a resurselor disponibile.

Note privind interpretarea:

Resursele adecvate se referă la combinaţia de cunoştinţe, abilitaţi şi competentele necesare pentru realizarea misiunii de audit intern.

Resursele suficiente se referă la cantitatea de resurse necesare pentru îndeplinirea misiunii cu conştiinciozitate profesională.

43. SNAI 2240 “Programul de lucru aferent misiunii de audit intern”

Auditorii interni trebuie să elaboreze şi să documenteze Programul de lucru al misiunii de audit intern care să permită atingerea obiectivelor acesteia.

2240.A1 – Programul de lucru al misiunii de audit intern trebuie să includă procedurile pentru identificarea, analiza, evaluarea şi documentarea informaţiilor în timpul efectuării misiunii de audit intern. Programul de lucru trebuie să fie aprobat de către conducătorul activităţii de audit intern pînă la punerea în aplicare a acestuia, iar orice modificare a programului trebuie aprobată din timp.

2240.C1 – Programul de lucru al misiunii de consiliere variază din punct de vedere al formei şi conţinutului, în funcţie de caracterul misiunii de consiliere.

44. SNAI 2300 “Realizarea misiunii de audit intern”

Auditorii interni trebuie să identifice, analizeze, evalueze şi documenteze informaţii suficiente pentru realizarea obiectivelor misiunii de audit intern.

45. SNAI 2310 “Identificarea informaţiilor”

Auditorii interni trebuie să identifice un volum de informaţii suficiente, sigure, relevante şi utile pentru îndeplinirea obiectivelor misiunii de audit intern.

Note privind interpretarea:

Informaţiile suficiente sînt adecvate, dacă sînt bazate pe fapte convingătoare, astfel încît o persoană prudentă şi informată ar ajunge la aceleaşi concluzii cu auditorul.

Informaţiile sigure sînt cele mai bune informaţii care se pot obţine prin utilizarea tehnicilor adecvate în cadrul misiunii de audit.

Informaţiile relevante susţin constatările şi recomandările misiunii de audit şi sînt în concordanţă cu obiectivele acesteia.

Informaţiile utile ajută entitatea publică să-şi atingă scopurile.

46. SNAI 2320 “Analiza şi evaluarea”

Auditorii interni trebuie să îşi fundamenteze concluziile şi rezultatele misiunii de audit intern, în baza analizelor şi evaluărilor corespunzătoare.

47. SNAI 2330 “Documentarea informaţiilor”

Auditorii interni trebuie să documenteze informaţii suficiente, sigure, relevante şi utile pentru susţinerea concluziilor şi rezultatelor misiunii de audit intern.

2330.A1 – Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să ţină sub control accesul la dosarele misiunilor de audit intern. Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să obţină aprobarea managerului entităţii publice şi, după caz, avizul subdiviziunii juridice, înainte de transmiterea documentelor aferente misiunii de audit intern către parţi din afara entităţii publice.

2330.A2 – Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să elaboreze reguli de păstrare a dosarelor misiunii de audit intern, indiferent de forma în care se stochează aceste informaţii. Cerinţele de păstrare trebuie să fie în concordanţă cu regulile interne de organizare şi administrare a entităţii publice, precum şi cu normele de drept.

2330.C1 – Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să elaboreze proceduri privind recepţionarea, păstrarea şi arhivarea informaţiilor misiunii de consiliere, precum şi transmiterea documentelor aferente misiunii către părţi din interiorul sau exteriorul entităţii publice. Aceste proceduri trebuie să corespundă cu regulile interne de organizare şi administrare a entităţii publice, precum şi cu normele de drept.

48. SNAI 2340 “Supervizarea misiunii de audit intern”

Misiunile de audit intern trebuie să fie supervizate corespunzător pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor, nivelul calităţii activităţii, precum şi dezvoltarea profesională a auditorilor interni.

Note privind interpretarea:

Anvergura supervizării necesare va depinde de competenţa şi experienţa auditorilor interni, precum şi de complexitatea misiunii de audit intern. Conducătorul activităţii de audit intern deţine responsabilitatea generală pentru supervizarea misiunii de audit intern, indiferent dacă este efectuată prin activitatea de audit intern sau în beneficiul acesteia, însă poate desemna auditori interni cu experienţă corespunzătoare pentru realizarea acestei activităţi de verificare. Probele corespunzătoare cu privire la supervizare se documentează şi se păstrează.

49. SNAI 2400 “ Comunicarea rezultatelor”

Auditorii interni trebuie să comunice rezultatele misiunii de audit intern.

50. SNAI 2410 “Criterii pentru comunicare”

Comunicările trebuie să includă obiectivele, aria de aplicabilitate şi rezultatele misiunii de audit intern.

2410.A1 – Comunicarea finală a rezultatelor misiunii de audit intern trebuie să includă concluziile, recomandările de audit, precum şi Planul de acţiuni privind implementarea acestora. După caz, auditul intern trebuie să formuleze o opinie, care să ia în considerare aşteptările managerului entităţii şi ale altor părţi interesate de activitatea de audit intern, precum şi să fie susţinută de informaţii suficiente, sigure, relevante şi utile.

Note privind interpretarea:

Opiniile la nivelul unei misiuni de audit intern pot consta în aprecieri, concluzii sau alte descrieri ale rezultatelor. O astfel de misiune poate avea în vedere controalele privind un anumit proces, risc sau subdiviziune structurală. Formularea unor astfel de opinii presupune luarea în considerare a rezultatelor misiunii de audit intern şi a importanţei acestora.

2410.A2 – În timpul comunicării rezultatelor auditorii interni sînt încurajaţi să recunoască părţile pozitive identificate.

2410.A3 – În cazul în care rezultatele misiunii de audit intern se transmit către părţi din afara entităţii publice, comunicarea rezultatelor trebuie să includă informaţii privind restricţiile cu privire la distribuirea şi utilizarea acestora.

2410.C1 – Comunicarea progresului şi rezultatelor misiunii de consiliere diferă din punctul de vedere al formei şi conţinutului, în funcţie de caracterul misiunii şi de necesităţile beneficiarului acesteia.

51. SNAI 2420 “Calitatea comunicărilor”

Comunicările trebuie să fie precise, obiective, clare, concise, constructive, complete şi realizate la timp.

Note privind interpretarea:

Comunicările precise nu includ erori sau distorsiuni şi redau în mod fidel faptele. Comunicările obiective sînt echitabile, imparţiale, nepărtinitoare şi reprezintă rezultatul unei evaluări corecte şi echilibrate asupra tuturor faptelor şi circumstanţelor relevante. Comunicările clare sînt uşor de înţeles şi logice, evitînd limbajul tehnic inutil şi furnizînd toate informaţiile semnificative şi relevante. Comunicările concise sînt făcute la obiect şi evită detaliile superficiale şi surplusul de informaţii. Comunicările constructive sînt utile pentru beneficiarul misiunii şi entitatea publică şi conduc la îmbunătăţiri acolo unde este necesar. Comunicărilor complete nu le lipseşte nimic esenţial pentru beneficiarii cărora se adresează şi includ toate informaţiile, precum şi constatările semnificative şi relevante pentru susţinerea recomandărilor şi concluziilor. Comunicările realizate la timp sînt oportune şi rapide, în funcţie de importanţa problemei semnalate, permiţînd conducerii să ia măsurile corective adecvate.

52. SNAI 2421 “Erori şi omisiuni”

Dacă raportul de audit conţine o eroare sau omisiune semnificativă, conducătorul activităţii de audit intern trebuie să comunice informaţia corectată tuturor părţilor care au primit originalul raportului de audit.

53. SNAI 2430 “Utilizarea afirmaţiei “Realizat în conformitate cu SNAI”

Auditorii interni pot să raporteze că misiunile de audit intern sînt “realizate în conformitate cu SNAI” numai dacă rezultatele Programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern susţin această afirmaţie.

54. SNAI 2431 “Aducerea la cunoştinţă a neconformităţii cu SNAI în cadrul misiunii de audit intern”

În cazul în care neconformitatea cu Codul etic sau cu SNAI are impact asupra unei anumite misiuni de audit intern, comunicarea rezultatelor trebuie să aducă la cunoştinţă următoarele aspecte:

a) principiul sau regula de conduită din Codul etic sau din SNAI, care nu a fost respectat;

b) motivul care determină neconformitatea;

c) impactul neconformităţii asupra misiunii de audit intern şi rezultatelor acesteia.

55. SNAI 2440 “Diseminarea rezultatelor”

Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să comunice rezultatele părţilor relevante.

Note interpretarea:

Conducătorul activităţii de audit intern este responsabil de verificarea şi aprobarea comunicării finale a misiunii de audit intern, înainte de emiterea acesteia, precum şi pentru luarea deciziei privind modul de difuzare şi destinatarii acesteia. În cazul delegării acestor atribuţii, conducătorului activităţii de audit intern îi revine întreaga responsabilitate.

2440.A1 – Conducătorul activităţii de audit intern este responsabil pentru comunicarea rezultatelor finale părţilor care pot asigura că acele rezultate vor fi abordate în mod corespunzător.

2440.A2 – Dacă nu este reglementat altfel prin acte normative, înainte de transmiterea rezultatelor misiunii de audit intern către părţi din afara entităţii publice, conducătorul activităţii de audit intern trebuie:

a) să evalueze riscul potenţial pentru entitatea publică;

b) să se consulte cu managerul entităţii publice şi, după caz, cu subdiviziunea juridică;

c) să controleze diseminarea informaţiei prin restricţionarea utilizării rezultatelor.

2440.C1 – Conducătorul activităţii de audit intern este responsabil pentru comunicarea rezultatelor finale ale misiunilor de consiliere către beneficiarii acestor misiuni.

2440.C2 – În timpul misiunilor de consiliere pot fi identificate aspecte problematice cu privire la guvernare, management al riscurilor şi control. Ori de cîte ori aspectele respective sînt semnificative pentru entitatea publică, acestea trebuie comunicate managerului entităţii publice.

56. SNAI 2450 “Opinii generale”

Cînd este emisă o opinie generală, aceasta trebuie să ţină cont de strategiile, obiectivele şi riscurile entităţii publice, precum şi de aşteptările managerului entităţii publice şi a altor factori interesaţi de activitatea de audit intern. Opinia generală trebuie să se bazeze pe informaţii suficiente, sigure, relevante şi utile.

Note privind interpretarea:

Comunicarea va include următoarele aspecte:

a) aria de aplicabilitate, inclusiv perioada de timp la care se referă opinia;

b) limitări ale ariei de aplicabilitate;

c) luarea în considerare a tuturor misiunilor de audit intern tangenţiale, inclusiv încrederea în alţi furnizori de asigurare;

d) un sumar al informaţiilor ce susţin opinia de audit;

e) cadrul de risc sau control, precum şi alte criterii utilizate ca bază pentru opinia generală;

f) opinia generală, raţionamentul sau concluzia emisă.

Motivele pentru emiterea unei opinii generale nefavorabile trebuie menţionate.

57. SNAI 2500 “Monitorizarea acţiunilor ulterioare comunicării rezultatelor”

Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să stabilească şi să menţină un sistem de monitorizare a deciziilor luate pe marginea rezultatelor misiunii, comunicate de către management.

2500.A1 – Conducătorul activităţii de audit intern trebuie să stabilească un proces de urmărire a implementării recomandărilor de audit, pentru a monitoriza şi a se asigura că acţiunile managerilor operaţionali au fost realizate în mod eficace sau că managerul entităţii publice a acceptat riscul de a nu întreprinde măsuri.

2500.C1 – Activitatea de audit intern trebuie să monitorizeze deciziile luate pe marginea rezultatelor misiunilor de consiliere, în limita agreată cu beneficiarul.

58. SNAI 2600 “Comunicarea acceptării riscurilor”

Atunci cînd conducătorul activităţii de audit intern consideră că a fost acceptat un nivel al riscului, care poate fi inacceptabil pentru entitatea publică, acesta trebuie să discute aspectul respectiv cu managerii operaţionali. Dacă conducătorul activităţii de audit intern consideră că situaţia nu a fost soluţionată, acesta comunică faptul respectiv către managerul entităţii publice.

Note privind interpretarea:

Identificarea riscului acceptat de către management poate fi constatată printr-o misiune de asigurare sau consiliere, prin verificarea stadiului privind acţiunile întreprinse de management ca urmare a misiunilor anterioare sau prin alte mijloace. Soluţionarea riscului nu ţine de responsabilitatea conducătorului activităţii de audit intern.