Ordin nr.1674 din 20.08.2026 pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la constituirea şi funcţionarea organelor de conducere ale instituţiilor de învăţământ superior

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

O R D I N

pentru aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la constituirea

şi funcţionarea organelor de conducere ale instituţiilor

de învăţământ superior

nr. 1674  din  20.08.2026

 (în vigoare 03.09.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 413-416 art. 735a din 03.09.2026

* * *

În temeiul art.101-105 şi art.107 din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.319-324, art.634), având în vedere necesitatea actualizării şi completării cadrului normativ ce reglementează modul de constituire, organizare şi funcţionare a organelor de conducere în instituţiile de învăţământ superior, ministrul educaţiei şi cercetării emite următorul

ORDIN:

1. A aproba Regulamentul-cadru cu privire la constituirea şi funcţionarea organelor de conducere ale instituţiilor de învăţământ superior, conform anexei.

2. Instituţiile de învăţământ superior, publice şi private:

2.1. vor elabora regulamente instituţionale privind constituirea şi funcţionarea organelor de conducere ale instituţiilor respective de învăţământ superior, în termen de 2 luni de la data intrării în vigoare a prezentului Regulament-cadru;

2.2. vor aplica prevederile prezentului Regulament-cadru, începând cu anul de studii 2026-2027, realizând profilul şi direcţiile de dezvoltare strategică a fiecărei instituţii, cu stabilirea specificului şi particularităţilor în regulamentele instituţionale;

2.3. vor face publice regulamentele instituţionale prin sistemele informaţionale proprii.

3. Direcţia politici în domeniul învăţământului superior şi Direcţia politici în domeniul cercetării şi inovării vor monitoriza aplicarea prezentului Regulament-cadru şi vor evalua anual corectitudinea organizării şi desfăşurării alegerilor în organele şi funcţiile de conducere în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, în condiţiile cadrului normativ naţional şi instituţional.

4. Controlul asupra executării prezentului Ordin se pune în sarcina dnei Adriana Cazacu-Ţigaie, Secretar de stat.

5. Prezentul Ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la data publicării.

Aprobat

prin Ordinul MEC nr.1674 din 20.08.2026

REGULAMENT-CADRU

cu privire la constituirea şi funcţionarea organelor de conducere

ale instituţiilor de învăţământ superior

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Prezentul Regulament-cadru cu privire la constituirea şi funcţionarea organelor de conducere ale instituţiilor de învăţământ superior (în continuare, Regulament-cadru) stabileşte cadrul normativ general de funcţionare şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul instituţiei de învăţământ superior, facultăţilor, departamentelor/catedrelor, subdiviziunilor de cercetare din cadrul instituţiilor de învăţământ superior, publice şi private.

2. Managementul învăţământului superior se axează pe următoarele principii fundamentale:

2.1. principiul legalităţii;

2.2. principiul autonomiei universitare şi libertăţii academice;

2.3. principiul responsabilităţii publice;

2.4. principiul conducerii strategice;

2.5. principiul transparenţei decizionale;

2.6. principiul integrităţii, respectării normelor etice şi deontologice;

2.7. principiul prevenirii şi evitării conflictelor de interes;

2.8. principiul gestionării eficiente şi transparente;

2.9. principiul asigurării egalităţii de şanse şi nediscriminării;

2.10. principiul reprezentativităţii proporţionale;

2.11. principiul participării studenţilor în luarea deciziilor.

3. Sistemul organelor de conducere ale instituţiilor de învăţământ superior este format din:

- Senat;

- Rector;

- Consiliu pentru dezvoltare strategică instituţională;

- Consiliu de administraţie;

- Consiliu ştiinţific;

- Consiliu al facultăţii.

4. În cadrul instituţiei de învăţământ superior pot funcţiona, în calitate de structuri colegiale deliberative interne, Consiliul şcolii doctorale şi Consiliul unităţii de cercetare şi inovare fără personalitate juridică (institut).

5. În sensul prezentului Regulament-cadru, "unitatea de cercetare şi inovare" este o subdiviziune structurală din cadrul instituţiei de învăţământ superior, constituită potrivit art.95¹ din Codul cu privire la ştiinţă şi inovare nr.259/2004, cu modificările ulterioare.

6. Conducerea operativă a instituţiei de învăţământ superior este asigurată de rector, asistat de prorectori, cu sprijinul consiliului de administraţie.

7. Structura organizatorică şi funcţiile de conducere/ administrative, din cadrul instituţiilor de învăţământ superior cuprind:

7.1. organe colegiale deliberative (senat, consiliul ştiinţific, consiliul facultăţii, consiliul şcolii doctorale, consiliul unităţii de cercetare şi inovare);

7.2. organele administrative strategice (Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională, consiliul de administraţie);

7.3. administraţia din structurile academice (facultate, unitate de cercetare şi inovare/centru de cercetare, departament/catedră, şcoală doctorală, centrul de formare continuă);

7.4. funcţiile individuale de conducere şi administrative (rector, prim-prorector, prorector, decan, prodecan, director al unităţii de cercetare şi inovare/şcolii doctorale, şef departament/catedră, după caz, şef secţie, oficiu, laborator).

II. ORGANELE DE CONDUCERE ALE INSTITUŢIILOR

DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR

Secţiunea 1

Senatul

8. Senatul instituţiei de învăţământ superior reprezintă organul colectiv suprem de conducere, format din personal ştiinţifico-didactic, ştiinţific, didactic şi nedidactic, ales prin votul secret al corpului profesoral-didactic şi ştiinţific al facultăţilor, departamentelor/catedrelor, subdiviziunilor de cercetare, din studenţi, aleşi de grupele academice şi asociaţiile studenţeşti, din reprezentanţi ai organelor sindicale, în conformitate cu regulamentul instituţional elaborat în baza prezentului Regulament-cadru.

9. Facultăţile, departamentele/catedrele, subdiviziunile de cercetare, organizaţiile de autoguvernare studenţească aleg şi deleagă reprezentanţii săi în senat în baza principiului reprezentativităţii proporţionale.

10. Rectorul, prim-prorectorul, prorectorii şi decanii sunt membri din oficiu în senatul universitar.

11. Directorii unităţilor de cercetare şi inovare, reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti şi reprezentanţii organizaţiilor sindicale pot dobândi calitatea de membru al senatului prin alegere, în limitele cotelor de reprezentare stabilite prin Carta universitară şi regulamentul instituţional.

12. Durata mandatului senatului este de 5 ani, sincronizată cu durata mandatului rectorului. În cazul expirării mandatului senatului până la alegerea noului rector, senatul în exerciţiu îşi continua activitatea până la confirmarea în funcţie a noului rector, respectiv, alegerea noului senat.

13. În maximum 15 zile după data confirmării în funcţie a rectorului de către fondator, rectorul iniţiază procedura de alegere a membrilor senatului prin constituirea unei comisii electorale formată din câte un reprezentant al fiecărei facultăţi şi al organizaţiei sindicale din cadrul instituţiei de învăţământ superior, delegaţi de consiliile facultăţilor, consiliile ştiinţifice ale unităţilor de cercetare şi inovare şi de conducerea organizaţiei sindicale.

14. Senatul în exerciţiu validează rezultatele prin hotărâre motivată. Refuzul validării este admis numai pentru încălcări documentate care au influenţat rezultatul alegerilor.

15. Noul senat se consideră constituit la data adoptării hotărârii de validare a rezultatelor alegerilor. Rectorul asigură executarea hotărârii prin ordin, care se publică pe pagina oficială a instituţiei.

16. Numărul total al membrilor senatului se stabileşte prin Carta universitară, pe baza principiului reprezentativităţii proporţionale, dar nu poate fi mai mare de 101 membri.

17. Numărul studenţilor din senatul universitar se stabileşte în proporţie de 1/4 din numărul total al membrilor. Durata unui mandat al membrilor senatului din rândul studenţilor este de un an, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

18. Preşedintele senatului este rectorul instituţiei de învăţământ superior. Secretarul senatului este ales de senat, dintre membrii săi, prin vot secret, cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, pentru durata mandatului senatului. Secretarul poate fi revocat prin aceeaşi procedură. Rectorul asigură suportul administrativ necesar activităţii secretarului.

19. Senatul are următoarele competenţe şi atribuţii:

19.1. asigură respectarea principiului libertăţii academice şi al autonomiei universitare;

19.2. elaborează şi aprobă Carta universitară;

19.3. aprobă Planul de dezvoltare strategică instituţională, coordonat de Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională;

19.4. aprobă bugetul instituţiei, coordonat de Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională;

19.5. elaborează şi aprobă metodologiile şi regulamentele instituţionale de organizare a activităţilor şi programelor de studii, de cercetare şi creaţie artistică, constituire a organelor şi funcţiilor de conducere, dar şi procedurile de recrutare, concurs, angajare şi evaluare a cadrelor didactice/ştiinţifico-didactice/ştiinţifice;

19.6. aprobă structura organizatorică şi funcţională a instituţiei de învăţământ superior;

19.7. stabileşte calendarul academic al instituţiei, implicit, perioada de desfăşurare şi durata sesiunilor de examene, durata vacanţelor, forma de evaluare finală a studiilor superioare de licenţă şi studiilor superioare integrate;

19.8. elaborează şi aprobă regulamentul instituţional privind modul de alegere a rectorului, în baza regulamentului-cadru aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

19.9. examinează şi aprobă sporul de performanţă, sporul cu caracter specific şi premiile unice pentru rector, prin coordonare cu Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională, în baza criteriilor şi obiectivelor aprobate semestrial de către fondator;

19.10. conferă titlul ştiinţific de doctor în ştiinţe şi titlurile ştiinţifico-didactice de profesor universitar şi conferenţiar universitar, confirmate de Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Educaţie şi Cercetare, în conformitate cu legislaţia;

19.11. aprobă comisiile electorale pentru funcţia de decan, şef de departament/catedră, după caz, director al unităţii de cercetare şi inovare/centrului de cercetare, conform regulamentului instituţional;

19.12. aprobă planurile de învăţământ, planurile de admitere, de cercetare ştiinţifică şi de activitate metodică, planul de asigurare a calităţii, planul instituţional de integritate şi anticorupţie;

19.13. confirmă lista studenţilor propuşi pentru acordarea burselor de studii, sociale şi de merit, după caz, acordarea burselor pe bază de contract şi burselor nominale (bursa senatului, bursa unor personalităţi etc.), conform regulamentului instituţional. Decizia senatului este confirmată prin ordinul rectorului, iar listele studenţilor bursieri, în ordinea descrescătoare a mediei semestriale, sunt publicate pe pagina web a instituţiei;

19.14. confirmă, fără drept de modificare, lista membrilor Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională şi o înaintează fondatorului pentru aprobare finală;

19.15. îndeplineşte alte atribuţii, conform regulamentului instituţional, Cartei universitare şi cadrului normativ aplicabil.

20. Şedinţele senatului se consideră deliberative dacă participă cel puţin 2/3 din numărul membrilor senatului. Deciziile senatului se aprobă cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor prezenţi, cu excepţia Cartei universitare, care se aprobă prin votul a cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor senatului.

Secţiunea 2

Rectorul

21. Rectorul reprezintă legal universitatea şi este executorul de buget al instituţiei de învăţământ superior.

22. Rectorul se alege de către adunarea generală a cadrelor didactice, ştiinţifico-didactice şi ştiinţifice titulare, inclusiv decanii, şefii de departamente/catedre, subdiviziuni de cercetare, aleşi prin concurs, a reprezentanţilor studenţi din senat şi din consiliile facultăţilor, cu participarea a cel puţin 2/3 din numărul membrilor comunităţii academice înscrişi pe liste, cu votul majorităţii membrilor, fiind confirmat în post, în baza rezultatelor alegerilor, prin ordinul fondatorului, în termen de cel mult 3 luni.

23. Fondatorul încheie un contract individual de muncă cu rectorul, care include şi prevederi ce ţin de categoria de retribuire a muncii şi condiţiile de salarizare, în dependenţă de categoria instituţiei de învăţământ superior. Acestea se stabilesc de către fondator la propunerea senatului. Rectorul încheie un contract individual de muncă cu prorectorii.

24. Rectorul are următoarele responsabilităţi:

24.1. realizează managementul şi conducerea operativă a universităţii, fiind asistat de prorectori şi consiliul de administraţie;

24.2. încheie contracte cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării sau cu organele centrale de resort pentru accesarea mijloacelor financiare publice, în cazul instituţiilor publice de învăţământ superior;

24.3. pune în aplicare prin ordine şi asigură realizarea deciziilor adoptate de senat, de Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională, consiliul ştiinţific şi consiliul de administraţie;

24.4. propune spre aprobare senatului structura/organigrama şi reglementările de funcţionare ale instituţiei;

24.5. aprobă prin ordin schema de încadrare (statele de personal) ale instituţiei de învăţământ superior;

24.6. încheie contracte individuale de muncă cu persoanele alese pe bază de concurs în posturi/funcţii didactice, ştiinţifico-didactice, de cercetare/ştiinţifice şi de conducere şi, în temeiul contractelor individuale de muncă încheiate, emite ordinele de numire în funcţiile respective;

24.7. conduce consiliul de administraţie şi comisia de admitere în instituţia de învăţământ superior;

24.8. prezintă anual senatului, Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională şi fondatorului un raport privind activitatea instituţiei, care se publică pe pagina web oficială a instituţiei;

24.9. îndeplineşte alte atribuţii stabilite de senatul universitar, în conformitate cu Carta universitară şi cadrul normativ aplicabil.

25. Rectorul şi preşedintele Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională sunt responsabili de asigurarea respectării obligaţiilor ce derivă din principiul de responsabilitate publică, în conformitate cu art.107 alin.(1) din Codul educaţiei nr.152/2014.

26. Rectorul poate fi eliberat din funcţie înainte de expirarea mandatului în condiţiile legislaţiei muncii şi la iniţiativa majorităţii membrilor senatului sau a Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională, a fondatorului, prin decizia adunării generale a cadrelor didactice, ştiinţifico-didactice şi ştiinţifice titulare, inclusiv a decanilor, a şefilor de departamente/catedre/subdiviziuni de cercetare aleşi prin concurs, şi a reprezentanţilor studenţi din senat şi din consiliile facultăţilor, cu votul majorităţii membrilor, în caz de:

26.1. îndeplinire necorespunzătoare a condiţiilor specificate în contractul individual de muncă şi în Carta universitară;

26.2. nerespectare a obligaţiilor de responsabilitate publică specificate la art.107 alin.(1) din Codul educaţiei nr.152/2014.

Secţiunea 3

Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională

27. Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională reprezintă organul administrativ responsabil de implementarea viziunii strategice de dezvoltare a instituţiei de învăţământ superior.

28. Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională al instituţiilor publice de învăţământ superior se constituie din nouă membri, după cum urmează:

28.1. trei membri desemnaţi de: Ministerul Educaţiei şi Cercetării - un membru, Ministerul Finanţelor - un membru, fondator - un membru;

28.2. doi membri din rândul cadrelor didactice/ştiinţifico-didactice/ştiinţifice titulare care nu deţin funcţii de conducere şi nu sunt membri ai senatului, selectaţi prin vot secret de adunarea generală a membrilor consiliilor facultăţilor şi a reprezentanţilor studenţi din senat şi din consiliile facultăţilor;

28.3. doi membri delegaţi din partea senatului care sunt experţi externi şi nu au calitatea de titulari ai instituţiei respective;

28.4. rectorul;

28.5. prorectorul responsabil de probleme financiare.

29. Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională al instituţiilor private de învăţământ superior se constituie din şapte membri, după cum urmează:

29.1. un membru desemnat de fondator;

29.2. doi membri din rândul cadrelor didactice/ştiinţifico-didactice/ştiinţifice titulare care nu deţin funcţii de conducere şi nu sunt membri ai senatului, selectaţi prin vot secret de adunarea generală a membrilor consiliilor facultăţilor şi a reprezentanţilor studenţi din senat şi din consiliile facultăţilor;

29.3. doi membri delegaţi din partea senatului care sunt experţi externi şi nu au calitatea de titulari ai instituţiei respective;

29.4. rectorul;

29.5. prorectorul responsabil de probleme financiare.

30. Deciziile Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională al instituţiei publice de învăţământ superior sunt adoptate cu votul a cel puţin 6 membri, al instituţiei private de învăţământ superior - cu votul a cel puţin 5 membri. Deciziile se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, dacă cadrul normativ aplicabil nu impune o majoritate calificată.

31. Preşedintele Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională este ales prin vot secret, cu majoritatea simplă de voturi, dintre membrii acestuia, inclusiv din candidaturile autopropuse. Angajaţii instituţiei nu pot fi aleşi în funcţia de preşedinte al Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională.

32. Preşedintele Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională poate fi revocat din funcţie prin votul secret a cel puţin două treimi din numărul membrilor Consiliului, în cazul nerespectării obligaţiilor ce derivă din principiul de responsabilitate publică.

33. Componenţa Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională trebuie să includă economişti şi jurişti. La selectarea şi desemnarea membrilor în Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională, vor avea prioritate persoanele care deţin experienţă profesională şi competenţe manageriale relevante, precum şi expertiză dovedită în domeniul învăţământului superior. Persoana desemnată de Ministerul Finanţelor trebuie să deţină competenţe specifice privind monitorizarea şi auditarea financiară.

34. Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională are următoarele competenţe şi atribuţii:

34.1. coordonează elaborarea Planului de dezvoltare strategică instituţională, care cuprinde viziunea, misiunea, strategia de dezvoltare a instituţiei de învăţământ şi acţiunile principale pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, şi îl prezintă senatului pentru aprobare;

34.2. monitorizează, evaluează eficienţa utilizării resurselor financiare şi prezintă senatului pentru aprobare proiectul bugetului instituţiei de învăţământ;

34.3. aprobă contractul-tip de studii şi cuantumul taxelor de studii;

34.4. asigură managementul instituţional privind drepturile de proprietate intelectuală şi de transfer tehnologic;

34.5. organizează şi desfăşoară alegerile pentru postul de rector în conformitate cu regulamentul instituţional de organizare şi desfăşurare a alegerilor, elaborat în baza regulamentului-cadru, aprobat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;

34.6. ia decizii, cu avizul favorabil al senatului, privind:

34.6.1. dezvoltarea şi consolidarea patrimoniului instituţiei, cu cel puţin 2/3 din numărul voturilor membrilor;

34.6.2. iniţierea şi închiderea programelor de studii, cu cel puţin 2/3 din numărul voturilor membrilor;

34.6.3. metodologia de salarizare şi stimulare a personalului;

34.6.4. activităţile de antreprenoriat, parteneriatele public-private şi cooperarea cu mediul de afaceri;

34.6.5. angajarea în consorţii şi fuzionarea cu alte instituţii de învăţământ superior.

35. Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională se întruneşte cel puţin o dată în trimestru sau ori de câte ori este necesar, la iniţiativa preşedintelui sau a cel puţin 1/3 din numărul membrilor.

36. Membrii Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională desemnaţi de instituţia de învăţământ beneficiază de o indemnizaţie lunară, cu excepţia rectorului şi a prorectorului, precum şi a angajaţilor din cadrul ministerelor. Indemnizaţia respectivă se plăteşte din bugetul instituţiei de învăţământ pentru membrii desemnaţi de aceasta, iar pentru membrii desemnaţi de fondator şi ministerele de resort - din bugetul fondatorului. Cuantumul indemnizaţiei este de 1000 de lei pentru membri şi de 2000 de lei pentru preşedintele Consiliului. Prevederile prezentului alineat nu se aplică în cazul instituţiilor de învăţământ în domeniile milităriei, securităţii şi ordinii publice.

37. Pentru acordarea îndemnizaţiei, membrii Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională elaborează rapoarte semestriale cu privire la principalele iniţiative proprii pentru dezvoltarea instituţiei, care sunt prezentate rectorului (din partea membrilor desemnaţi de instituţie) şi fondatorului (din partea membrilor desemnaţi de fondator şi ministerul de resort).

38. Membrii Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională poartă răspundere pentru deciziile luate, în conformitate cu legislaţia.

39. Membrii Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională se aprobă prin ordinul fondatorului pentru un termen de 5 ani.

40. Mandatul membrilor Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională nu poate fi întrerupt pe perioada exercitării acestuia, cu excepţia următoarelor cazuri:

40.1. cererii personale de demisie a membrului;

40.2. decesului sau declarării dispariţiei;

40.3. pierderii capacităţii de exerciţiu;

40.4. apariţiei unei incompatibilităţi care nu a fost înlăturată în termen de 30 de zile;

40.5. condamnării definitive pentru o infracţiune incompatibilă cu exercitarea mandatului;

40.6. absenţei nemotivate la trei şedinţe consecutive sau la mai mult de o treime din şedinţele desfăşurate într-un an;

40.7. neîndeplinirii grave sau repetate a atribuţiilor, constatată printr-o decizie motivată;

40.8. încălcării normelor de integritate sau a regimului conflictelor de interese, constatată printr-un act definitiv al autorităţii competente.

41. În cazurile prevăzute la pct.40.4., 40.6. şi 40.7., membrului i se comunică în scris faptele imputate şi i se acordă cel puţin zece zile lucrătoare pentru prezentarea explicaţiilor.

42. Încetarea mandatului se dispune prin ordinul fondatorului, la propunerea autorităţii, instituţiei sau structurii care a desemnat membrul ori la propunerea a cel puţin două treimi dintre membrii Consiliului.

43. Decizia poate fi contestată în condiţiile legii.

44. În situaţiile prevăzute la pct.40, se întocmeşte un proces-verbal care se înaintează rectorului, însoţit de solicitarea de înlocuire a membrului desemnat. În cazul membrilor desemnaţi de fondator şi ministerele de resort, instituţia de învăţământ superior se va adresa fondatorului şi ministerului de resort cu un demers de substituire a membrului desemnat. În termen de 15 zile de la recepţionarea solicitării, fondatorul/ministerul substituie, prin ordin, membrul respectiv al Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională.

Secţiunea 4

Consiliul de administraţie

45. Consiliul de administraţie, aprobat prin ordinul rectorului, este un organ colegial, cu funcţii de conducere operative, format din: rector (preşedinte al consiliului), prim-prorector, prorectori, directori ai unităţilor de cercetare şi inovare/centrelor de cercetare, decani, după caz, şefi de subdiviziuni academice, preşedintele autoguvernării studenţeşti, preşedintele organizaţiei sindicale, manageri din alte structuri universitare, conform regulamentului instituţional, aprobat de senat.

46. Durata mandatului consiliului de administraţie este de 5 ani, sincronizată cu durata mandatului rectorului.

47. Consiliul de administraţie se întruneşte la necesitate pentru soluţionarea problemelor curente ce ţin de activitatea instituţiei, asigurarea calităţii, dezvoltarea programelor de studii, problemele studenţilor, iniţierea parteneriatelor etc., dar nu are putere de decizie asupra acţiunilor ce ţin de competenţa senatului sau Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională.

48. Consiliul de administraţie asistă rectorul în conducerea operativă a universităţii, aplică deciziile strategice ale senatului universitar, ale Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională şi are următoarele atribuţii:

48.1. propune politici pe domenii de interes ale universităţii;

48.2. aprobă planurile operative anuale de activitate ale universităţii şi monitorizează implementarea acestora;

48.3. monitorizează aplicarea regulamentelor de salarizare şi stimulare financiară a angajaţilor;

48.4. coordonează elaborarea planului de cooperare internaţională şi criteriile în care se pot încheia contracte cu parteneri străini, participarea în târguri educaţionale, alianţe universitare, organizaţii europene şi internaţionale;

48.5. îndeplineşte alte atribuţii stabilite de senatul universitar, în conformitate cu Carta universitară şi cadrul normativ aplicabil.

Secţiunea 5

Consiliul ştiinţific

49. Consiliul ştiinţific este un organ colectiv de conducere, responsabil de coordonarea activităţii de doctorat, constituit la nivelul instituţiei organizatoare de studii superioare de doctorat, care asigură gestiunea instituţională, administrativă şi logistică a studiilor de doctorat.

50. Consiliul ştiinţific este condus de un preşedinte, de regulă, prorectorul responsabil de cercetarea ştiinţifică, desemnat conform regulamentului instituţional al instituţiei organizatoare de studii superioare de doctorat sau al instituţiei coordonatoare, în cazul consorţiilor sau al parteneriatelor.

51. Consiliul ştiinţific oferă sprijin structurilor universitare implicate în activităţi de cercetare ştiinţifică/inovare şi propune senatului spre aprobare decizii privind activităţile şi produsele de cercetare pentru alinierea la standardele naţionale şi internaţionale, precum şi la obiectivele strategice ale universităţii.

52. Pot deţine calitatea de membru al Consiliului ştiinţific persoane din cadrul instituţiei sau din afara acesteia, din ţară sau de peste hotare, personalităţi ştiinţifice sau din sectoarele industriale şi socio-economice relevante, precum şi reprezentanţi ai studenţilor-doctoranzi din cadrul şcolilor doctorale din instituţie.

53. Membri ai consiliului ştiinţific sunt cadre ştiinţifico-didactice sau cercetători, care deţin dreptul de a conduce doctorate, în ţară sau în străinătate şi/sau îndeplinesc indicatorii de performanţă ştiinţifică pentru dobândirea dreptului de a conduce doctorate.

54. Consiliul ştiinţific este alcătuit din minimum 7 şi maximum 15 persoane. Cel puţin un membru al consiliului ştiinţific este ales prin votul universal, direct, secret şi egal al conducătorilor de doctorat din cadrul şcolilor doctorale din instituţie şi cel puţin un membru al consiliului ştiinţific este ales prin votul universal, direct, secret şi egal al studenţilor din cadrul şcolilor doctorale din instituţie.

55. În instituţiile, consorţiile sau parteneriatele care organizează mai mult de 3 şcoli doctorale, fiecare şcoală doctorală îşi desemnează obligatoriu un reprezentant în consiliul ştiinţific, prin votul universal, direct, secret şi egal al conducătorilor de doctorat.

56. Mandatul consiliului ştiinţific este de 5 ani, sincronizat cu mandatul senatului.

57. Consiliul ştiinţific are următoarele atribuţii:

57.1. coordonează elaborarea regulamentului instituţional de organizare şi desfăşurare a programelor de doctorat pe care îl supune aprobării senatului;

57.2. propune spre aprobare senatului decizii privind înfiinţarea/desfiinţarea şcolilor doctorale din cadrul instituţiei, consorţiilor sau parteneriatelor;

57.3. selectează conducătorii de doctorat pentru activitate într-o nouă şcoală doctorală;

57.4. aprobă comisiile pentru susţinerea publică a tezelor de doctorat, propuse de consiliul şcolii doctorale;

57.5. aprobă statele de personal ştiinţific (cadre didactice conducătoare de doctorat, cercetători, precum şi personal didactic auxiliar şi personal nedidactic) şi structura fondului de retribuire a muncii;

57.6. avizează Regulamentul şcolii doctorale, elaborat de Consiliul şcolii doctorale, care se aproba de senat;

57.7. coordonează şi asigură transparenţa procedurilor de selectare a candidaţilor pentru acordarea Bursei de excelenţă, a Bursei pe domenii pentru studenţii-doctoranzi şi prezintă Ministerului Educaţiei şi Cercetării dosarele candidaţilor, demersul privind acordarea Bursei de excelenţă a Guvernului şi a Bursei pe domenii fundamentale ale ştiinţei, culturii şi tehnicii, în baza deciziei consiliului şcolii doctorale;

57.8. examinează şi aprobă rapoartele consiliilor şcolilor doctorale;

57.9. elaborează/actualizează acordurile şi parteneriatele privind colaborările instituţionale dintre şcolile doctorale ale instituţiei şi şcolile doctorale din cadrul altor instituţii organizatoare de studii de doctorat, din ţară sau din străinătate;

57.10. coordonează procesul şi stabileşte procedurile privind susţinerea publică a tezelor de doctorat;

57.11. examinează şi recomandă spre publicare monografiile, alte lucrări ştiinţifice, conform procedurii adoptate instituţional;

57.12. elaborează Strategia de cercetare şi inovare a instituţiei;

57.13. elaborează indicatorii şi criteriile de evaluare a performanţei cercetătorilor şi a condiţiilor de atribuie a sporului de performanţă în cercetare;

57.14. monitorizează respectarea normelor de etică şi integritate în cercetare;

57.15. exercită alte atribuţii specifice, stabilite de senatul universitar, în conformitate cu Carta universitară şi cadrul normativ aplicabil.

Secţiunea 6

 Consiliul unităţii de cercetare şi inovare

58. Consiliul unităţii de cercetare şi inovare reprezintă organul decizional şi deliberativ al unităţii de cercetare şi inovare din cadrul instituţiei de învăţământ superior, ia decizii cu majoritatea voturilor membrilor, activitatea şi atribuţiile fiind stabilite în regulamentul instituţional.

59. Consiliul unităţii de cercetare şi inovare este ales prin vot secret de adunarea generală a personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic titular al unităţii şi a personalului titular cu funcţii de conducere a activităţii de cercetare din cadrul acestuia, pe o perioadă de 5 ani, sincronizată cu durata mandatului senatului. Adunarea generală este deliberativă, dacă la şedinţă sunt prezenţi cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor săi, consiliul fiind ales cu votul majorităţii celor prezenţi.

60. Membri din oficiu ai consiliului unităţii de cercetare şi inovare sunt: directorul şi secretarul ştiinţific. Directorul unităţii de cercetare şi inovare are calitatea de preşedinte al consiliului acesteia.

61. Membrii consiliului unităţii de cercetare şi inovare sunt aleşi din rândul personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic titular al unităţii şi al personalului titular cu funcţii de conducere a activităţii de cercetare din cadrul acestuia.

62. Consiliul unităţii de cercetare şi inovare se întruneşte la necesitate, la solicitarea directorului sau a cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi, dar nu mai rar decât de o dată în lună. Şedinţele consiliului sunt deliberative, dacă participă cel puţin 2/3 din membri, iar deciziile se adoptă cu majoritatea simplă a voturilor membrilor prezenţi. Dacă şedinţa nu a fost deliberativă, aceasta se convoacă repetat în cel mult 7 zile.

63. Consiliul unităţii de cercetare şi inovare are următoarele atribuţii:

63.1. avizează strategia şi planul anual de cercetare al unităţii;

63.2. examinează raportul anual privind activitatea ştiinţifică în cadrul unităţii;

63.3. avizează propunerile privind structura, statele de personal şi bugetul unităţii;

63.4. propune criteriile de evaluare a performanţei personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic;

63.5. monitorizează respectarea normelor de etică şi integritate în cercetare;

63.6. monitorizează accesul transparent la infrastructura de cercetare;

63.7. avizează acordurile şi proiectele de colaborare instituţională;

63.8. alege reprezentanţii unităţii în organele instituţiei de învăţământ superior;

63.9. exercită alte atribuţii stabilite prin Carta universitară.

Secţiunea 7

Consiliul facultăţii

64. Consiliul facultăţii reprezintă organul decizional şi deliberativ al facultăţii din cadrul instituţiei de învăţământ superior.

65. Consiliul facultăţii este format din personal titular didactic, ştiinţifico-didactic şi ştiinţific, ales de corpul profesoral-didactic şi ştiinţific al facultăţii, implicit, din subdiviziunile facultăţii (departamente/catedre, centre ştiinţifice etc.), din studenţi reprezentanţi ai organizaţiilor studenţeşti de la facultatea respectivă şi din reprezentanţii organelor sindicale, pe o perioadă de 5 ani, sincronizată cu durata mandatului senatului. Departamentele/catedrele, centrele ştiinţifice, organizaţiile de autoguvernare studenţească vor alege şi vor delega reprezentanţii lor în consiliul facultăţii în baza principiului reprezentativităţii proporţionale.

66. Numărul total al membrilor consiliului facultăţii se stabileşte în regulamentele instituţionale, iar numărul studenţilor din consiliul facultăţii se stabileşte în proporţie de 1/4 din numărul total al membrilor. Durata mandatului membrilor consiliului facultăţii din rândul studenţilor este de un an, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

67. Membri din oficiu ai consiliului facultăţii sunt decanul, prodecanii şi şefii departamentelor/ catedrelor/ centrelor ştiinţifice din cadrul facultăţii, şeful structurii responsabile de asigurarea calităţii. Preşedintele consiliului facultăţii este decanul facultăţii respective.

68. Consiliul facultăţii în funcţie iniţiază procedurile de alegere a membrilor unui nou consiliu, conform unui regulament instituţional, de regulă, cu cel puţin 30 de zile înaintea încheierii mandatului membrilor consiliului în funcţie, prin formarea comisiei electorale a facultăţii, conform regulamentului instituţional.

69. Conducerea operativă a facultăţii în perioadele dintre şedinţele consiliului facultăţii este exercitată de biroul facultăţii.

70. Din biroul facultăţii fac parte: decanul, prodecanii, şefii de departamente/catedre/centre ştiinţifice, după caz, şeful structurii responsabile de asigurarea calităţii.

71. Biroul consiliului facultăţii pregăteşte şedinţele şi urmăreşte executarea hotărârilor, dar nu poate adopta decizii rezervate consiliului.

Secţiunea 8

Consiliul şcolii doctorale

72. Consiliul şcolii doctorale reprezintă organul colegial de conducere al şcolii doctorale, care asigură monitorizarea activităţilor didactice şi ştiinţifice desfăşurate în cadrul şcolii doctorale şi aplicarea actelor normative cu referinţă la organizarea şi funcţionarea şcolii doctorale.

73. Din consiliul şcolii doctorale fac parte conducători de doctorat din cadrul şcolii doctorale respective în proporţie de maximum 65%, studenţi-doctoranzi ai şcolii doctorale în proporţie de 20%, numărul cărora poate fi majorat dacă este cazul, ceilalţi fiind membri din afara şcolii doctorale, aleşi dintre personalităţi ştiinţifice a căror activitate ştiinţifică are o recunoaştere internaţională semnificativă şi/sau personalităţi din sectoarele industriale şi socioeconomice relevante.

74. Membrii consiliului şcolii doctorale sunt cadre ştiinţifico-didactice sau cercetători cu dreptul de a conduce doctorate, în ţară sau în străinătate, care au avut, în ultimii 5 ani, cel puţin un student-doctorand care a susţinut teza de doctorat, au un mandat de 5 ani şi se aleg prin votul universal, direct, secret şi egal al conducătorilor de doctorat din şcoala doctorală respectivă. Mandatul consiliului şcolii doctorale este de 5 ani, sincronizat cu mandatul senatului.

75. Funcţia de preşedinte al consiliului şcolii doctorale este îndeplinită de directorul şcolii doctorale.

76. Consiliul şcolii doctorale are următoarele responsabilităţi:

76.1. elaborează Regulamentul şcolii doctorale care stabileşte modul în care sunt organizate şi se desfăşoară programele de doctorat în cadrul şcolii doctorale respective;

76.2. avizează, de comun acord cu Consiliul ştiinţific, modelul contractului-cadru de studii superioare de doctorat, elaborat de şcoala doctorală şi aprobat de Consiliul pentru dezvoltare strategică instituţională;

76.3. stabileşte conţinutul şi forma concursului de admitere, prin consultare cu conducătorii de doctorat;

76.4. repartizează locurile bugetare prin competiţie de proiecte ştiinţifice între conducătorii de doctorat, membri ai unei şcoli doctorale organizate conform regulamentului şcolii doctorale prin utilizarea de criterii conforme cu bunele practici internaţionale;

76.5. monitorizează respectarea normelor de etică şi integritate în cercetare;

76.6. alte atribuţii specifice, stabilite de senatul universitar şi cadrul normativ aplicabil.

III. CONDIŢII DE OCUPARE A FUNCŢIILOR DE CONDUCERE

Secţiunea 1

Rectoratul

77. Procedurile de alegere în funcţiile de conducere în cadrul instituţiei de învăţământ superior, facultăţilor, unităţilor de cercetare şi inovare, departamentelor/catedrelor trebuie să respecte principiile reprezentativităţii proporţionale, transparenţei şi al meritocraţiei, fiind stabilite detaliat de regulamentele instituţionale.

78. Pot fi aleşi în postul de rector candidaţii care deţin titluri ştiinţifice şi ştiinţifico-didactice şi au experienţă de cel puţin 5 ani în învăţământul superior şi cercetare. Nu pot candida persoanele care se află în incompatibilitate conform legislaţiei şi care au împlinit vârsta de 65 de ani.

79. Rectorul numeşte prorectorii pe perioada mandatului său, nu mai târziu de 6 luni de la data învestirii în funcţie. Mandatul prorectorului încetează de drept la data începerii unui nou mandat de rector. Numărul prorectorilor pentru fiecare instituţie de învăţământ se stabileşte prin regulamentul instituţional, aprobat de senat.

80. Prim-prorectorul şi prorectorii sunt numiţi din rândul cadrelor didactice titulare cu titlu ştiinţific şi/sau ştiinţifico-didactic, excepţii se pot face în cazul prorectorului responsabil de probleme financiare şi prorectorului pe digitalizare, care trebuie sa deţină competenţe manageriale, cunoştinţe şi experienţă relevantă în domeniile respective.

81. În cazul alegerilor unui nou rector, mandatul prorectorilor se prelungeşte de către rectorul în exerciţiu până la confirmarea în funcţie a rectorului nou-ales.

82. Atribuţiile prorectorilor sunt stabilite de către rector şi se referă la organizarea programelor de studii superioare de licenţă, integrate, master, doctorat, formare continuă; planificarea, organizarea şi monitorizarea activităţilor de cercetare şi inovare/ de creaţie artistică; relaţiile de cooperare naţionale şi internaţionale; strategia financiară, de digitalizare, strategia de dezvoltare şi strategiile sectoriale; problemele sociale, lucrul cu studenţii; dezvoltarea patrimoniului; strategiile de informatizare, imagine şi comunicare, alte domenii în conformitate cu Carta universitară şi cadrul normativ aplicabil.

83. Rectorul iniţiază, prin intermediul comisiilor electorale aprobate de senat, concursul pentru funcţia de decan, şef de departament/catedră, după caz, director al unităţii de cercetare şi inovare/centrului de cercetare, conform regulamentului instituţional, în termen de cel mult 6 luni de la vacantarea funcţiei respective.

Secţiunea 2

Decanatul

Directorul unităţii de cercetare şi inovare

84. Decanul/ directorul unităţii de cercetare şi inovare fără personalitate juridică este ales de către adunarea personalului titular ştiinţifico-didactic, ştiinţific şi didactic al facultăţii/ unităţii de cercetare şi inovare şi, în cazul alegerii decanului - a reprezentanţilor studenţilor în consiliul facultăţii, din rândul cadrelor didactice titulare cu titlu ştiinţific şi/sau ştiinţifico-didactic, cu votul majorităţii, conform unui regulament instituţional, elaborat în conformitate cu prezentul Regulament-cadru.

85. În cazul în care, în urma procedurii de alegere, niciunul dintre cei doi sau mai mulţi candidaţi nu întruneşte majoritatea necesară, alegerea decanului/directorului se efectuează de către senatul instituţiei de învăţământ superior, dintre candidaţii participanţi la concurs, în condiţiile stabilite de regulamentul instituţional.

86. Persoanele alese în funcţia de decan/director al unităţii de cercetare şi inovare sunt confirmate de senat şi numite prin ordinul rectorului.

87. Decanul facultăţii are următoarele atribuţii:

87.1. conduce şi monitorizează activitatea facultăţii;

87.2. reprezintă facultatea în cadrul instituţiei de învăţământ superior şi în relaţiile cu persoane juridice şi fizice;

87.3. organizează, coordonează şi monitorizează desfăşurarea procesului de studii şi de cercetare ştiinţifică în cadrul facultăţii;

87.4. conduce şedinţele consiliului facultăţii şi asigură executarea hotărârilor adoptate;

87.5. stabileşte şi repartizează atribuţiile între prodecani;

87.6. elaborează la începutul fiecărui an de studii planul de lucru al facultăţii şi îl prezintă spre aprobare senatului;

87.7. anual organizează adunarea generală a colectivului facultăţii şi prezintă raportul cu privire la activitatea didactică, metodică, ştiinţifică a facultăţii;

87.8. poartă răspundere pentru calitatea procesului de învăţământ prin respectarea standardelor educaţionale de stat, respectarea disciplinei de muncă de către personalul facultăţii;

87.9. organizează activitatea de autoevaluare, evaluare internă a calităţii programelor de studii organizate de facultate, elaborarea rapoartelor de autoevaluare, în conformitate cu standardele de acreditare, criteriile şi indicatorii aprobaţi;

87.10. alte atribuţii stabilite de senatul universitar, în conformitate cu Carta universitară şi legislaţia.

88. Prodecanii sunt numiţi prin ordin de către rector, la propunerea decanului, din rândul cadrelor didactice titulare, de regulă, cu titlu ştiinţific şi/sau ştiinţifico-didactic, membri ai facultăţii respective. În cazul alegerilor unui nou decan, mandatul prodecanilor se prelungeşte prin ordinul rectorului până la confirmarea în funcţie a decanului nou-ales.

89. Directorul unităţii de cercetare şi inovare are următoarele atribuţii:

89.1. realizează administrarea executivă a unităţii de cercetare şi inovare;

89.2. coordonează elaborarea şi realizarea strategiei de dezvoltare a unităţii, a planului anual de acţiuni, precum şi modalităţile eficiente de realizare a obiectivelor;

89.3. participă în elaborarea bugetului în raport cu obiectivele stabilite de activitate şi monitorizează executarea acestuia;

89.4. monitorizează organizarea activităţilor aferente procesului de cercetare ştiinţifică şi inovare;

89.5. elaborează şi propune spre aprobare rectorului structura organizatorică şi schema de încadrare (statele de personal) ale unităţii de cercetare şi inovare;

89.6. aprobă fişele de post (individuale) ale angajaţilor, precum şi alte documente de ordine internă a unităţii, în limita competenţelor sale;

89.7. acţionează în numele unităţii de cercetare şi inovare şi o reprezintă în raporturile cu conducerea instituţiei de învăţământ superior;

89.8. identifică şi valorifică oportunităţile de colaborare cu alte organizaţii la nivel naţional şi internaţional;

89.9. avizează, în condiţiile cadrului normativ aplicabil, numirea şi eliberarea din funcţie a personalului unităţii;

89.10. înaintează propuneri privind stimularea/sancţionarea personalului unităţii de cercetare şi inovare;

89.11. prezintă anual senatului instituţiei de învăţământ superior raportul cu privire la activitatea unităţii;

89.12. monitorizează prezentarea către organele/instituţiile competente, în termenii prestabiliţi, a rapoartelor privind activitatea de cercetare şi inovare sau de dezvoltare profesională, realizată de către structurile unităţii;

89.13. alte atribuţii stabilite de senatul universitar, în conformitate cu Carta universitară şi legislaţia.

90. Directorul monitorizează evidenţa separată a veniturilor şi cheltuielilor unităţii în cadrul contabilităţii instituţiei de învăţământ superior, accesul transparent la infrastructura de cercetare şi raportarea privind utilizarea fondurilor publice.

91. Directorul nu poate angaja juridic instituţia în raporturi cu terţii decât în limitele mandatului expres acordat de rector.

92. Decanul, directorul unităţii de cercetare şi inovare pot fi revocaţi de rector, în cazul îndeplinirii necorespunzătoare a condiţiilor specificate în contractul individual de muncă şi în Carta universitară.

Secţiunea 3

Şcoala doctorală.

Departamentul/catedra

93. Şcoala doctorală este condusă de directorul şcolii doctorale şi de consiliul şcolii doctorale, ca organ colectiv de conducere. Directorul şcolii doctorale este ales de către conducătorii de doctorat din cadrul şcolii doctorale respective din rândul cadrelor ştiinţifico-didactice şi ştiinţifice titulare, cu votul majorităţii, conform unui regulament instituţional. Persoanele alese în funcţia de director al şcolii doctorale sunt confirmate de senat şi numite prin ordinul rectorului.

94. Şeful de departament/catedră este ales de către adunarea personalului titular ştiinţifico-didactic, ştiinţific şi didactic al departamentului/catedrei respective, din rândul cadrelor didactice titulare cu titlu ştiinţific şi/sau ştiinţifico-didactic, cu votul majorităţii, conform unui regulament instituţional, aprobat în temeiul prezentului Regulament-cadru.

95. Persoanele alese în funcţia de şef de departament/catedră sunt confirmate de senat şi numite prin ordinul rectorului şi pot fi revocate de către rector, la propunerea decanului sau membrilor departamentului/catedrei respective, în cazul îndeplinirii necorespunzătoare a condiţiilor specificate în contractul individual de muncă şi în Carta universitară.

96. Şeful de departament/catedră are următoarele atribuţii:

96.1. conduce şi monitorizează activitatea departamentului/catedrei;

96.2. reprezintă departamentul/catedra în cadrul facultăţii şi universităţii;

96.3. organizează, coordonează şi monitorizează desfăşurarea procesului de studii şi de cercetare ştiinţifică de către membrii departamentului/catedrei;

96.4. elaborează la începutul fiecărui an de studii planul de lucru al departamentului/catedrei şi îl prezintă spre aprobare consiliului facultăţii;

96.5. avizează planurile individuale ale cadrelor didactice/ştiinţifico-didactice privind activitatea didactică, metodică şi ştiinţifică/ de creaţie artistică/sportivă, conform Regulamentului-cadru cu privire la normarea activităţii ştiinţifico-didactice în învăţământul superior;

96.6. organizează şi conduce şedinţele departamentului/catedrei;

96.7. la decizia Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională, cu avizul favorabil al senatului, coordonează elaborarea programelor de studii (inclusiv, a programelor comune) în domeniile de profil ale departamentului/catedrei şi desemnează membrii echipei din cadrul departamentului/catedrei responsabili de elaborarea/actualizarea planurilor de învăţământ, aprobate în consiliul facultăţii;

96.8. organizează activitatea de autoevaluare, evaluare internă a calităţii programelor de studii relevante, elaborarea rapoartelor de autoevaluare, în conformitate cu standardele de acreditare, criteriile şi indicatorii aprobaţi;

96.9. coordonează organizarea activităţii educative, ştiinţifice, artistice şi culturale a studenţilor facultăţii respective;

96.10. organizează procesul de formare continuă a cadrelor didactice, ştiinţifico-didactice, ştiinţifice din cadrul departamentului/catedrei respective;

96.11. asigură desfăşurarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice, ştiinţifico-didactice, ştiinţifice vacante în statele departamentului/catedrei;

96.12. elaborează şi prezintă anual spre aprobare consiliului facultăţii raportul privind activitatea didactică, metodică, ştiinţifică a departamentului/catedrei;

96.13. poartă răspundere pentru calitatea procesului de învăţământ prin respectarea standardelor educaţionale de stat, respectarea disciplinei de muncă de către personalul departamentului/catedrei;

96.14. este responsabil de politica de personal la departament/catedră.

97. Funcţia de rector, decan şi, la decizia senatului, conform regulamentului instituţional, funcţia de director al unităţii de cercetare şi inovare, şef de departament/catedră poate fi deţinută de aceeaşi persoană cel mult două mandate consecutive, fiecare cu durata de 5 ani. În cazul unor situaţii obiective, când funcţia de decan, director al unităţii de cercetare şi inovare, şef de departament/catedră devine vacantă, rectorul asigură interimatul funcţiei, numind o persoană care întruneşte cerinţele prestabilite.

IV. TRANSPARENŢĂ ŞI CONFLICTE DE INTERESE

98. În vederea asigurării transparenţei procesului decizional, pe pagina oficială instituţională se publică toate documentele şi etapele aferente concursului de alegeri în organele şi funcţiile de conducere, inclusiv, regulamentele instituţionale, calendarul electoral, lista candidaţilor, procesele-verbale, hotărârile respective, prezenţa la vot, rapoartele Consiliului pentru dezvoltare strategică instituţională etc.

99. Ordinea de zi şi materialele şedinţelor organelor colegiale se comunică membrilor cu cel puţin trei zile lucrătoare înainte, cu excepţia situaţiilor urgente motivate.

100. Hotărârile şi extrasele din procesele-verbale se publică în termen de zece zile lucrătoare, cu respectarea protecţiei datelor cu caracter personal şi a informaţiilor cu acces limitat.

101. Calendarele electorale, listele alegătorilor, listele candidaţilor, programele manageriale, prezenţa la vot, rezultatele şi deciziile asupra contestaţiilor sunt publice.

102. Membrul organului colegial declară orice interes personal care poate influenţa examinarea unei chestiuni şi se abţine de la dezbatere şi vot. Abţinerea se consemnează în procesul-verbal.

103. Candidaţii la o funcţie de conducere nu pot fi membri ai comisiei electorale sau ai comisiei de contestare şi nu pot participa la adoptarea deciziilor care îi privesc direct.

104. Încălcarea obligaţiei de declarare şi abţinere atrage răspunderea prevăzută de lege şi poate constitui temei pentru anularea actului adoptat dacă votul persoanei a influenţat rezultatul.

V. DISPOZIŢII SPECIALE

105. Procedurile de alegere iniţiate anterior intrării în vigoare a prezentului Regulament-cadru se finalizează potrivit reglementărilor aplicabile la data iniţierii lor.

106. Mandatele organelor şi persoanelor cu funcţii de conducere aflate în exerciţiu continuă până la expirarea termenului pentru care au fost acordate, cu excepţia cazurilor de încetare de drept prevăzute de lege.

107. Constituirea organelor colegiale deliberative şi a celor administrative strategice se realizează cu respectarea principiului egalităţii de gen.

108. În procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor în organele şi funcţiile de conducere, eventualele contestaţii se adresează comisiilor de contestare, membrii cărora nu pot fi membri ai comisiilor electorale. După examinarea contestaţiilor, comisia în cauză prezintă rectorului concluziile respective în termen de trei zile lucrătoare.

109. În cazul constatării încălcării prevederilor prezentului Regulament-cadru şi a regulamentului instituţional privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor în organele şi funcţiile de conducere, cu excepţia alegerii rectorului, rezultatele alegerilor vor fi anulate prin ordinul rectorului, cu anunţarea unui nou concurs.

110. În cazul sesizărilor care privesc alegerile rectorilor, contestaţiile cu privire la procesul şi rezultatele concursului pot fi depuse de către candidaţi sau membrii comunităţii academice cu drept de vot la Consiliul de dezvoltare strategică instituţională şi la Consiliul de etică şi management, conform cadrului normativ aplicabil.

111. Persoana care deţine funcţia de rector la data reorganizării instituţiei de învăţământ prin absorbţia unei alte instituţii de învăţământ superior poate deţine 3 mandate consecutive. Excepţia nu produce prelungirea automată a mandatului şi nu înlătură obligaţia organizării alegerilor. Persoana vizată poate deţine al treilea mandat numai dacă participă la procedura electorală şi este aleasă în condiţiile legii.

112. Mandatul rectorului şi al prorectorilor încetează de drept la atingerea vârstei de 65 de ani.

113. Completarea locurilor devenite vacante în organele colegiale deliberative ale instituţiilor de învăţământ superior (senat, consiliul ştiinţific, consiliul facultăţii, consiliul şcolii doctorale, consiliul unităţii de cercetare şi inovare) se desfăşoară conform prevederilor regulamentelor instituţionale privind alegerea în organele şi funcţiile de conducere a fiecărei instituţii.

114. De regulă, completarea posturilor vacante se face prin două mecanisme principale, în funcţie de modul în care a fost constituită lista iniţială:

114.1. locul vacant este atribuit următorului candidat ca număr de voturi din aceeaşi categorie (aceeaşi facultate/departament/şcoală doctorală/unitate de cercetare şi inovare sau din rândul studenţilor); sau

114.2. se organizează procedura de alegeri pentru locul (sau locurile) vacante.

115. După caz, rectorul sau senatul iniţiază alegerile de completare a locurilor vacante prin constituirea unor comisii electorale speciale, stabilirea calendarului electoral (înscrierea candidaturilor, perioada de desfăşurare şi ziua votului). Votul se desfăşoară respectând aceleaşi principii ca la alegerile generale: vot secret, liber exprimat şi direct.

116. Rectorii, prorectorii, decanii şi şefii de departament/catedră din cadrul instituţiilor de învăţământ în domeniile milităriei, securităţii şi ordinii publice sunt numiţi în funcţii de către conducătorii autorităţilor publice în subordinea cărora se află aceste instituţii, conform cadrului normativ special al domeniilor menţionate, iar structura organizatorică şi funcţională este propusă de senat şi aprobată de conducătorii autorităţilor respective.