Ordin nr.2198 din 11.12.2025 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru de funcţionare a autoguvernării studenţeşti din instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

O R D I N

cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru de funcţionare

a autoguvernării studenţeşti din instituţiile de învăţământ

superior din Republica Moldova

nr. 2198  din  11.12.2025

 (în vigoare 06.01.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.11-13 art. 22b din 06.01.2026

* * *

În temeiul prevederilor art.136 alin.(1) lit.h) şi lit.j), alin.(2) şi alin.(3) din Codul educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, cu modificările ulterioare, precum şi în scopul realizării acţiunilor nr.9.1 din Planul de acţiuni al Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru anul 2025, aprobat prin Ordinul nr.151 din 31.01.2025, ministrul educaţiei şi cercetării emite următorul

ORDIN:

1. Se aprobă Regulamentul-cadru de funcţionare a autoguvernării studenţeşti din instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova, conform anexei.

2. Conducerea instituţiilor de învăţământ superior:

2.1. va informa subdiviziunile universitare cu privire la prevederile prezentului ordin;

2.2. va asigura condiţiile necesare pentru funcţionarea autoguvernării studenţeşti în instituţia de învăţământ superior;

2.3. va desemna un coordonator, reprezentant al conducerii universitare responsabil de activităţile studenţeşti în cadrul instituţiei.

3. Direcţia politici în domeniile tineret şi sport este responsabilă de:

3.1. informarea instituţiilor de învăţământ superior cu privire la prevederile prezentului ordin;

3.2. oferirea asistenţei metodologice structurilor de autoguvernare studenţească din instituţiile de învăţământ superior cu privire la punerea în aplicare a prevederilor prezentului Regulament-cadru;

3.3. organizarea şi desfăşurarea sesiunilor de instruire şi capacitare a studenţilor instituţiilor de învăţământ superior cu privire la punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

4. Preşedinţii autoguvernării studenţeşti vor informa anual senatul universitar şi, la solicitare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu privire la activitatea autoguvernării studenţeşti.

5. Regulamentul-cadru cu privire la organizarea şi funcţionarea structurilor de autoguvernare studenţească, aprobat prin Ordinul nr.969 din 10.09.2014 se abrogă.

6. Direcţia politici în domeniile tineret şi sport (dl Marcel Marin) şi Direcţia politici în domeniul învăţământului superior (dna Doina Usaci) se desemnează responsabili de punerea în aplicare a prezentului ordin.

7. Domnul Sergiu Gurin, Secretar de stat, va controla executarea prevederilor prezentului ordin.

8. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la data publicării.

Anexă

la Ordinul 2198 din 11 decembrie 2025

REGULAMENT-CADRU

de funcţionare a autoguvernării studenţeşti din instituţiile

de învăţământ superior din Republica Moldova

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul-cadru de funcţionare a autoguvernării studenţeşti din instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova (în continuare - Regulament-cadru) stabileşte cadrul general cu privire la constituirea, organizarea, funcţionarea, misiunea şi obiectivele de activitate a structurilor studenţeşti.

2. Autoguvernarea studenţească este o structură de reprezentare şi participare a studenţilor în procesele manageriale şi decizionale ale instituţiei de învăţământ superior, având la bază interese şi valori comune.

3. Autoguvernarea studenţească, prin intermediul structurilor şi organelor sale de conducere, asigură reprezentarea studenţilor la toate nivelele instituţiei de învăţământ superior (grupă academică, facultate, instituţie), precum şi în raport cu organizaţii, instituţii şi entităţi din afara instituţiei de învăţământ.

4. Membri în structurile şi organele de conducere ale autoguvernării studenţeşti pot fi doar studenţii care îşi urmează studiile în instituţia de învăţământ superior respectivă.

5. Modalitatea de formare a structurilor şi organelor de conducere a autoguvernării studenţeşti este bazată pe principiul reprezentativităţii studenţilor, drepturilor, responsabilităţilor, intereselor şi necesităţilor acestora la toate nivelurile.

6. Existenţa şi funcţionarea autoguvernării studenţeşti în instituţiile de învăţământ superior din Republica Moldova este obligatorie.

7. Informaţiile cu privire la organizarea, funcţionarea şi deciziile luate de autoguvernarea studenţească constituie informaţie de interes public şi este accesibilă tuturor studenţilor din instituţia de învăţământ superior.

8. Autoguvernarea studenţească nu posedă personalitate juridică şi nu poate fi supusă înregistrării în Registrul de stat al persoanelor juridice.

9. Regulamentul de organizare şi funcţionare a autoguvernării studenţeşti se elaborează conform prevederilor prezentului Regulament-cadru, se adoptă de Adunarea generală a studenţilor şi se aprobă de senat.

II. MISIUNEA, SCOPUL ŞI OBIECTIVELE

10. Misiunea autoguvernării studenţeşti este de a reprezenta, susţine şi dezvolta interesele, nevoile şi potenţialul studenţilor, atât în mediul academic, cât şi în viaţa socială, culturală şi civică.

11. Scopul autoguvernării studenţeşti este de a reprezenta interesele studenţilor în raport cu instituţiile de învăţământ, autorităţile publice şi alte entităţi relevante, de a promova participarea activă a acestora în procesele decizionale, de a contribui la dezvoltarea personală, academică şi profesională a studenţilor, precum şi la îmbunătăţirea mediului educaţional, cultural şi social în care aceştia îşi desfăşoară activitatea.

12. Activitatea autoguvernării studenţeşti este orientată spre atingerea următoarelor obiective:

12.1. reprezentarea studenţilor în relaţia cu conducerea universităţii, a autorităţilor publice şi a altor organizaţii;

12.2. promovarea politicilor şi iniţiativelor care îmbunătăţesc condiţiile de studii şi de viaţă studenţească, inclusiv prin participarea activă în proiecte comunitare şi campanii sociale;

12.3. asigurarea participării active a studenţilor în procesul decizional universitar, oferindu-le acces direct la informaţii din prima sursă şi posibilitatea de a influenţa politicile educaţionale şi sociale;

12.4. organizarea de evenimente culturale, sportive, de voluntariat şi recreative, precum şi desfăşurarea de activităţi de educaţie non-formală care stimulează coeziunea comunităţii universitare;

12.5. crearea unui cadru în care studenţii pot testa şi dezvolta idei inovatoare, prin facilitarea accesului la resurse pentru proiecte studenţeşti;

12.6. dezvoltarea abilităţilor de leadership, responsabilitate civică şi profesională, sprijinind integrarea studenţilor pe piaţa muncii prin iniţiative specifice, dincolo de activităţile culturale.

III. INDEPENDENŢA AUTOGUVERNĂRII STUDENŢEŞTI

13. Autoguvernarea studenţească este o structură autonomă şi independentă, care are dreptul de organizare, de exercitare a libertăţilor civice fără niciun fel de ingerinţe ideologice, politice sau religioase, de asumare a unui ansamblu de competenţe şi obligaţii în concordanţă cu politicile şi strategiile instituţiei de învăţământ superior, conform cadrului normativ şi Cartei universitare.

14. Independenţa autoguvernărilor studenţeşti este exprimată prin capacitatea de a funcţiona autonom, de a organiza activităţi proprii şi de a reprezenta vocea studenţilor în structurile de conducere universitară.

15. Autoguvernarea studenţească îşi păstrează autonomia şi independenţa în luarea decizilor, dar este responsabilă în faţa comunităţii studenţeşti şi a comunităţii academice pentru legalitatea şi conformitatea actelor adoptate.

16. Orice membru al comunităţii studenţeşti sau parte interesată are dreptul să solicite verificarea legalităţii şi oportunităţii deciziilor luate de autoguvernarea studenţească prin depunerea unei cereri către Comisia de mediere.

17. Comisia de mediere este compusă din reprezentanţii conducerii universitare şi autoguvernării studenţeşti asigurând un echilibru şi neutralitate în procesul de mediere.

18. Scopul Comisiei de mediere este de a asigura un cadru consultativ şi imparţial pentru soluţionarea amiabilă a disputelor şi controversele care pot apărea în activitatea autoguvernării studenţeşti.

19. Comisia de mediere facilitează dialogul între părţi, sprijinind respectarea autonomiei şi independenţei autoguvernării, dar şi responsabilitatea acesteia faţă de comunitatea studenţească şi instituţie.

20. Modul de interacţiune, colaborare şi cooperare între instituţia de învăţământ superior şi autoguvernarea studenţească este descris de prezentul Regulament-cadru.

21. Membrii autoguvernării studenţeşti, în toate structurile şi organele de conducere ale acesteia, beneficiază de drepturile şi garanţiile oferite de prezentul Regulament-cadru.

22. Orice ingerinţă nelegală sau nejustificată în activitatea autoguvernării poate fi contestată conform prevederilor prezentului Regulament-cadru.

IV. TRANSPARENŢA ADMINISTRATIVĂ ŞI DECIZIONALĂ

23. Autoguvernarea studenţească se angajează să asigure transparenţă deplină în desfăşurarea activităţilor sale.

24. Informaţia cu privire la activitatea, deciziile, planurile şi rapoartele, inclusiv financiare, constituie informaţii de interes public şi sunt disponibile în liber acces sau la solicitare tuturor studenţilor.

25. Şedinţele Adunării generale a studenţilor sunt deschise spre participare pentru toţi studenţii instituţiei de învăţământ superior. Orice student care deţine calitatea de membru în organele de conducere şi structurile autoguvernării studenţeşti (consiliul studenţesc al facultăţii, biroul executiv, departamente etc.) poate participa la şedinţe.

26. Şedinţele Biroului executiv şi ale Consiliilor studenţeşti ale facultăţilor pot fi desfăşurate atât cu prezenţă fizică, cât şi în format online, în funcţie de necesităţi şi condiţiile specifice.

27. Anunţul cu privire la locul, ora şi ordinea de zi a şedinţelor organelor de conducere şi structurilor autoguvernării studenţeşti sunt comunicate public prin plasarea informaţiei în locuri accesibile şi vizibile studenţilor, precum şi pe pagina web oficială a instituţiei, comunicate în format online prin intermediul surselor de comunicare în masă sau platformelor sociale. Anunţul este publicat cu minimum 48 de ore înainte de desfăşurarea şedinţelor.

28. Adoptarea hotărârilor în cadrul şedinţelor autoguvernării studenţeşti se face cu majoritate simplă.

29. Comunicatele cu privire la subiectele discutate şi deciziile aprobate din cadrul şedinţelor sunt publicate în format electronic pe paginile web oficiale şi pe platformele de socializare utilizate de autoguvernarea studenţească, în decurs de 10 zile lucrătoare din momentul adoptării.

30. Prin excepţie de la prevederile pct.25, şedinţele pot fi închise pentru non-membri, în cazul când sunt puse în discuţie:

30.1. evaluarea performanţelor unui membru cu funcţie executivă;

30.2. sesizări cu caracter sensibil sau care conţin date cu caracter personal.

31. În cazurile menţionate la pct.30, în cadrul şedinţelor se vor discuta doar subiectele ce motivează caracterul închis al şedinţei.

32. Regulamentul intern de funcţionare a autoguvernării studenţeşti (în continuare - Regulament intern) este adoptat şi poate fi modificat doar prin decizia Adunării generale a studenţilor, cu votul a 2/3 din numărul total de membri.

33. Dreptul de iniţiativă pentru amendamentul de modificare a Regulamentului intern îl posedă:

33.1. Biroul executiv al adunării generale;

33.2. Consiliul studenţesc al facultăţii;

33.3. 1/5 din membrii adunării generale a studenţilor.

V. GARANTAREA DREPTURILOR ŞI PROTECŢIEI

MEMBRILOR AUTOGUVERNĂRII STUDENŢEŞTI

34. Membrii autoguvernării studenţeşti în toate structurile şi organele de conducere ale acesteia beneficiază de protecţie împotriva oricărei forme de hărţuire, intimidare, discriminare sau presiune exercitată ca urmare a activităţilor legitime desfăşurate în exercitarea mandatului.

35. Membrii autoguvernării studenţeşti, ca principiu fundamental, vor fi trataţi egal şi echidistant când sunt acuzaţi de încălcarea codului de etică şi conduită studenţească, sau a politicii şi regulamentelor universitare, la fel ca şi toţi studenţii instituţiei de învăţământ superior.

36. Acţiunile disciplinare vor fi precedate de notificarea prealabilă a membrului şi oportunitatea de a răspunde.

37. Este interzisă orice formă de represiune directă sau indirectă asupra membrilor autoguvernării studenţeşti, inclusiv:

37.1. reducerea nejustificată a notelor sau evaluărilor;

37.2. refuzul accesului la resurse educaţionale;

37.3. crearea de climat ostil;

37.4. iniţierea unor proceduri disciplinare sau administrative abuzive;

37.5. exmatricularea sau suspendarea nejustificată.

38. În cazul în care un membru al structurii de autoguvernare consideră că a fost victimă a unei acţiuni care îi afectează drepturile, acesta poate sesiza conducerea instituţiei: şeful de departament/ catedră/ decan/ prorector responsabil de activităţile studenţeşti, consiliul de etică etc.

39. În cazul în care instituţia de învăţământ superior, în conformitate cu regulamentele interne, va iniţia proceduri disciplinare sau administrative împotriva membrilor autoguvernării studenţeşti, aceasta va notifica autoritatea publică centrală de specialitate.

40. Sesizările la adresa autorităţii publice centrale de specialitate cu privire la lezarea drepturilor membrilor prevăzute de prezentul Regulament-cadru, vor fi analizate în termenele şi modul stabilit de cadrul normativ.

VI. STRUCTURA AUTOGUVERNĂRII STUDENŢEŞTI

41. Instituţiile de învăţământ superior pot utiliza denumiri distincte pentru structura de autoguvernare studenţească, în conformitate cu prevederile stabilite în Regulamentul de organizare şi funcţionare al autoguvernării studenţeşti.

42. Structura autoguvernării studenţeşti, de regulă, este formată din următoarele structuri şi organe de conducere:

42.1. Adunarea generală a studenţilor;

42.2. Consiliul studenţesc al facultăţii;

42.3. Biroul executiv:

42.3.1. Departamente;

42.3.2. Comisii/comitete.

42.4. Secretariat;

42.5. Biroul electoral;

42.6. Organizaţii/cluburi studenţeşti.

43. Structura, atribuţiile, modul de constituire şi funcţionare ale fiecărei structuri şi organ se stabilesc de Regulamentul de organizare şi funcţionare a autoguvernării studenţeşti.

44. Structura Biroului executiv este aprobată de către Adunarea generală a studenţilor la propunerea Secretarului general şi poate fi modificată de câte ori se consideră necesar.

45. Structura aprobată a Biroului executiv prevede numărul şi specificul departamentelor şi comisiilor/comitetelor, reieşind din specificul, profilul şi particularităţile instituţiei de învăţământ superior.

46. Autoguvernarea studenţească este singura structură reprezentativă a studenţilor din instituţia de învăţământ superior.

47. Reprezentarea intereselor tuturor studenţilor în raport cu conducerea instituţiei de învăţământ superior se realizează exclusiv de către autoguvernarea studenţească, prin structurile şi organele sale de conducere.

48. Autoritatea reprezentativă şi deliberativă a autoguvernării studenţeşti este exercitată de următoarele structuri:

48.1. Adunarea generală a studenţilor;

48.2. Consiliul studenţesc al facultăţii.

49. Autoritatea executivă a autoguvernării studenţeşti aparţine Biroului executiv.

VII. ADUNAREA GENERALĂ A STUDENŢILOR

50. Adunarea generală a studenţilor (în continuare - Adunarea generală) reprezintă autoritatea reprezentativă şi deliberativă supremă a autoguvernării studenţeşti.

51. Adunarea generală este formată din totalitatea membrilor Consiliilor studenţeşti ale facultăţilor instituţiei de învăţământ superior.

52. Adunarea generală se întruneşte la necesitate, dar nu mai puţin de 2 ori pe perioada unui an academic.

53. Cvorumul necesar pentru a asigura caracterul deliberativ al şedinţelor Adunării generale este de 1/2 plus unu din numărul total de membri.

54. Adunarea generală are următoarele atribuţii:

54.1. aprobă structura şi reorganizarea Biroului executiv;

54.2. aprobă planul, bugetul şi rapoartele de activitate ale Biroului executiv;

54.3. selectează membri din rândul studenţilor reprezentanţi ai structurilor de autoguvernare studenţească în organele de conducere universitare: senat, consiliul de administraţie (preşedintele autoguvernării studenţeşti), consiliul facultăţii, managementul calităţii, sindicat, după caz, alte subdiviziuni universitare;

54.4. monitorizează desfăşurarea procesului electoral pentru poziţiile elective;

54.5. adoptă modificări la Regulamentul intern.

55. Adunarea generală are următoarele drepturi:

55.1. să solicite includerea sau retragerea membrilor delegaţi din rândul studenţilor în organele de conducere universitare;

55.2. să adopte rezoluţii/note de poziţie cu privire la politicile universitare sau naţionale din domeniul educaţiei.

VIII. PREŞEDINTELE AUTOGUVERNĂRII STUDENŢEŞTI

56. Autoguvernarea studenţească este condusă de un Preşedinte al autoguvernării studenţeşti (în continuare - Preşedinte).

57. Preşedintele este ales prin vot direct şi secret de către Adunarea generală, cu votul majorităţii simple din numărul total de membri.

58. Durata mandatului de Preşedinte este de cel puţin 1 an academic, cu posibilitatea deţinerii unui număr maxim de 2 mandate consecutive.

59. Preşedintele are rolul de a administra întreaga activitate a structurii de autoguvernare studenţească, asigurând coordonarea proceselor interne şi buna funcţionare a organelor de conducere.

60. Preşedintele are următoarele atribuţii:

60.1. convoacă şi conduce şedinţele de lucru ale Adunării generale;

60.2. reprezintă autoguvernarea studenţească în raport cu organele de conducere şi administrare universitară, precum şi în raport cu organizaţii, instituţii şi entităţi din afara universităţii;

60.3. aprobă ordinea de zi a şedinţelor şi semnează procesele-verbale ale şedinţelor;

60.4. colaborează cu Biroul executiv în vederea îmbunătăţirii activităţii acestuia;

60.5. semnează documentele şi corespondenţa oficială a autoguvernării studenţeşti;

60.6. prezintă rapoarte de activitate Adunării generale.

61. În lipsa Preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt îndeplinite de Secretarul general.

IX. CONSILIUL STUDENŢESC AL FACULTĂŢII

62. Consiliul studenţesc al facultăţii este organul deliberativ şi reprezentativ al studenţilor din facultate.

63. Consiliul studenţesc al facultăţii este o structură a autoguvernării studenţeşti, formată din reprezentanţii grupelor academice. Toate grupele academice, indiferent de numărul de studenţi, au dreptul de a delega membri în Consiliul studenţesc al facultăţii, conform principiului de reprezentativitate proporţională.

64. Alegerile pentru poziţia de membru în Consiliul studenţesc al facultăţii se desfăşoară la nivelul fiecărei grupe academice. Un student dobândeşte calitatea de membru cu votul a cel puţin 1/2 plus unu din numărul de studenţi înregistraţi în grupa academică.

65. Consiliul studenţesc al facultăţii se formează până la data de 1 octombrie al fiecărui an academic. În fiecare instituţie de învăţământ superior, în dependenţă de specificul acesteia, se poate stabili numărul de membri din o grupă academică ce sunt aleşi în calitate de membru al Consiliului studenţesc al facultăţii.

66. Mandatul de membru în Consiliul studenţesc al facultăţii încetează în cazul:

66.1. demisiei din proprie iniţiativă;

66.2. retragerii mandatului cu votul majorităţii simple din membrii cu drept de vot al Consiliului studenţesc al facultăţii;

66.3. încetarea calităţii de student în instituţia de învăţământ superior;

66.4. schimbul facultăţii;

66.5. retragerea mandatului de către grupa academică care l-a desemnat, cu votul majorităţii simple a studenţilor înregistraţi în grupă.

67. Locurile devenite vacante în Consiliul studenţesc al facultăţii urmare a intervenirii cazurilor stipulate la pct.66 se ocupă prin aceeaşi procedură prevăzută la pct.64, în termen de până la 10 zile de la momentul încetării mandatului de membru.

68. Durata mandatului de membru în Consiliul studenţesc al facultăţii se stabileşte în Regulamentul intern, dar nu poate fi mai mică de 1 an academic.

69. Informaţia cu privire la membrii Consiliului studenţesc al facultăţii este informaţie publică şi se menţine de către Secretariatul autoguvernării studenţeşti.

70. Consiliul studenţesc al facultăţii este condus de către un preşedinte şi unul sau mai mulţi vicepreşedinţi, aleşi prin vot direct de către toţi studenţii facultăţii.

71. În calitate de candidat pentru poziţia de preşedinte al Consiliului studenţesc al facultăţii pot fi înregistraţi studenţii care îşi urmează studiile la facultatea de profil, şi deţine calitatea de membru în Consiliul studenţesc al facultăţii.

72. Deciziile în cadrul Consiliului studenţesc al facultăţii se adoptă cu majoritatea simplă a voturilor.

73. Cvorumul pentru a considera şedinţele Consiliului studenţesc al facultăţii deliberative îl reprezintă 1/2 plus unu din numărul total de membri.

74. Consiliul studenţesc al facultăţii îndeplineşte următoarele atribuţii:

74.1. reprezintă interesele studenţilor la nivel de facultate;

74.2. contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului educaţional;

74.3. deleagă studenţi în structurile, consiliile, grupurile etc. universitare la nivel de facultate;

74.4. oferă ghidare şi suport studenţilor în asigurarea drepturilor;

74.5. participă la lucrările autoguvernării studenţeşti;

74.6. organizează sondaje şi cercetări pentru a identifica necesităţile studenţilor.

X. BIROUL EXECUTIV

75. Biroul executiv este organul de conducere cu atribuţii executive al autoguvernării studenţeşti.

76. Biroul executiv este format din:

76.1. Secretar general;

76.2. Coordonatori de departamente;

76.3. Preşedinţi de comisii/comitete.

77. Poziţiile de membru în Biroul executiv sunt poziţii elective şi se ocupă de către studenţi, prin alegeri.

78. Poziţiile de membru în cadrul Biroului executiv şi departamente pot fi salarizate, dacă acest lucru este prevăzut de Regulamentul de organizare şi funcţionare a autoguvernării studenţeşti aprobat de senat.

79. Activitatea Biroului executiv este condusă de un Secretar general, responsabil de asigurarea funcţionării, administrării şi gestionării activităţii operaţionale.

80. Durata mandatului de membru în Biroul executiv este reglementată de Regulamentul intern, dar nu poate fi mai mic de 1 an academic. Secretarul general nu poate deţine mai mult de 2 mandate consecutive.

81. Biroul executiv îndeplineşte următoarele atribuţii generale:

81.1. punerea în aplicare a deciziilor Adunării generale:

81.1.1. coordonează realizarea planurilor, acţiunilor şi priorităţilor setate;

81.1.2. asigură implementarea deciziilor adoptate de Adunarea generală.

81.2. coordonarea activităţii curente:

81.2.1. organizează activităţile administrative, logistice şi financiare necesare bunei funcţionări;

81.2.2. gestionează corespondenţa oficială, comunicarea internă şi externă.

81.3. reprezentare:

81.3.1. reprezintă autoguvernarea studenţească în relaţiile cu conducerea instituţiei de învăţământ superior, cu organizaţii studenţeşti şi autorităţi centrale sau locale;

81.3.2. selectează şi deleagă membri în structurile şi organele universitare.

81.4. elaborează proiecte şi propuneri:

81.4.1. scrie şi aplică la proiecte şi programe naţionale sau internaţionale;

81.4.2. iniţiază propuneri de proiecte, politici publice, activităţi.

81.5. gestionează resurse:

81.5.1. coordonează şi monitorizează bugetul pe activităţile studenţeşti;

81.5.2. întocmeşte rapoarte de executare şi raportare financiară.

81.6. monitorizează activitatea şi implementarea deciziilor:

81.6.1. urmăreşte stadiul implementării deciziilor Adunării generale;

81.6.2. coordonează activitatea departamentelor, comisiilor şi comitetelor.

81.7. asigură transparenţa şi comunicarea:

81.7.1. publică şi aduce la cunoştinţa studenţilor informaţii despre activitate, buget şi decizii;

81.7.2. elaborează şi prezintă rapoarte de activitate Adunării generale;

81.7.3. facilitează canale de comunicare pentru consultarea opiniilor şi sugestiilor studenţilor.

XI. SECRETARIAT

82. Autoguvernarea studenţească este asistată în activitatea sa de Secretariat, cu rolul de a asigura suportul administrativ, logistic şi comunicaţional necesar desfăşurării activităţii autoguvernării studenţeşti.

83. Secretariatul este condus de un secretar, numit şi eliberat din funcţie de către Biroul executiv. Secretariatul se subordonează Biroului executiv. Secretarul nu este membru în Biroul executiv.

84. Secretariatul are următoarele atribuţii:

84.1. elaborarea proceselor-verbale ale şedinţelor organelor deliberative şi executive ale autoguvernării studenţeşti;

84.2. înregistrarea, evidenţa şi arhivarea tuturor actelor adoptate de autoguvernarea studenţească (decizii, regulamente, rapoarte etc.);

84.3. elaborarea şi actualizarea registrelor interne (registrul cluburilor studenţeşti, registrul membrilor etc.);

84.4. gestionarea corespondenţei interne şi externe;

84.5. informarea membrilor şi comunicarea cu privire la şedinţele autoguvernării studenţeşti, ordinea de zi, materialele aferente etc.;

84.6. evidenţa membrilor organelor de conducere şi structurii interne, precum şi actualizarea informaţiei cu privire la aceştia în sursele de comunicare a autoguvernării studenţeşti.

85. Departamentul secretariat activează în conformitate cu Regulamentul intern.

XII. DEPARTAMENTE

86. Departamentele sunt structuri create în cadrul Biroului executiv, în vederea realizării activităţilor într-un anumit domeniu.

87. Numărul, direcţiile şi domeniile de activitate ale departamentelor variază de la o instituţie la alta în dependenţă de problemele, specificul şi necesităţile studenţilor şi instituţiei de învăţământ superior.

88. Departamentul este condus de un coordonator, ales de către Adunarea generală. Doar coordonatorii de departamente sunt membri ai Biroului executiv.

89. Modul de organizare şi funcţionare a departamentelor, precum şi numărul de membri în departament sunt reglementate de prevederile Regulamentului intern.

90. Coordonatorul de departament coordonează domeniul de activitate pentru care este responsabil, planifică, coordonează şi monitorizează realizarea activităţilor planificate.

XIII. ORGANIZAŢIILE ŞI CLUBURILE STUDENŢEŞTI

91. Organizaţiile studenţeşti sunt organizaţii necomerciale, înregistrate în Registrul de stat al persoanelor juridice în conformitate cu prevederile cadrului normativ în vigoare, care îşi desfăşoară activitatea sau o parte din activitate în instituţia de învăţământ superior.

92. Cluburile studenţeşti sunt create de studenţi, se autoadministrează şi se organizează pornind de la principiile participării incluzive, autonomiei de decizie, libertăţii de exprimare şi flexibilităţii.

93. Misiunea organizaţiilor şi cluburilor studenţeşti este de a contribui la îmbunătăţirea experienţei educaţionale prin crearea de platforme de comunicare, cooperare şi cultivare a creativităţii şi inovaţiei în rândul studenţilor, precum şi consolidarea unei culturi a participării active şi responsabile.

94. Organizaţiile şi cluburile studenţeşti pot fi membri ai autoguvernării studenţeşti, dacă acest lucru este prevăzut în Regulamentul intern.

95. Condiţiile de înregistrare a cluburilor studenţeşti:

95.1. sunt create la iniţiativa a cel puţin 10 studenţi din instituţia de învăţământ superior;

95.2. completează formularul de înregistrare în Registrul de evidenţă a organizaţiilor şi cluburilor studenţeşti (în continuare Registrul de evidenţă).

96. Modul şi forma de organizare a clubului studenţesc, procesul de înregistrare în club şi evidenţa membrilor, planificarea şi monitorizarea desfăşurării activităţilor, precum şi alte procese ce ţin de administrarea internă a clubului studenţesc sunt desfăşurate autonom, fără a face obiectul reglementării prezentului Regulament-cadru.

97. Organizaţiile şi cluburile studenţeşti au următoarele drepturi:

97.1. să fie promovate pe paginile web şi sociale ale instituţiei de învăţământ superior;

97.2. să solicite finanţare pentru activităţi de la bugetul instituţiei de învăţământ superior;

97.3. să susţină candidaţi pentru poziţiile elective în Biroul executiv şi Departamente;

97.4. să exprime susţinerea pentru studenţii candidaţi la poziţii elective în cadrul autoguvernării studenţeşti.

98. Organizaţiile şi cluburile studenţeşti sunt înregistrate în Registrul de evidenţă, elaborat şi menţinut de către Secretariatul autoguvernării studenţeşti.

99. Procesul de înregistrare a organizaţiilor şi cluburilor studenţeşti se desfăşoară de două ori pe durata anului academic, în luna septembrie şi luna ianuarie. Valabilitatea înregistrării în Registrul de evidenţă este de un an calendaristic.

100. Scopul Registrului de evidenţă este de a păstra informaţia cu privire la organizaţiile şi cluburile studenţeşti existente într-un mod sistematizat, pentru a oferi acces la informaţie studenţilor interesaţi în a deveni parte a unui club sau organizaţii şi de a se implica în activităţile desfăşurate de acestea.

101. Registrul de evidenţă este un document public şi se plasează pe pagina electronică oficială a instituţiei de învăţământ superior sau autoguvernării studenţeşti, în liber acces pentru studenţi.

102. Informaţiile privind înregistrarea organizaţiilor şi cluburilor studenţeşti sunt prevăzute în Regulamentul intern.

103. Nu pot fi înregistrate mai multe cluburi studenţeşti cu aceeaşi denumire. Pot fi înregistrate cluburi studenţeşti care activează în acelaşi domeniu, cu misiune similară.

104. Formularul de înregistrare a cluburilor studenţeşti este public şi poate fi descărcat de pe pagina web oficială a universităţii.

105. Formularul de înregistrare a clubului studenţesc urmează să conţină următoarea informaţie:

105.1. denumirea deplină şi prescurtată a clubului studenţesc;

105.2. anul de fondare a clubului;

105.3. misiunea clubului studenţesc;

105.4. lista şi datele de contact a 10 membri fondatori ai clubului studenţesc;

105.5. numărul total de membri;

105.6. altă informaţie după caz.

106. Actualizarea datelor în Registrul de evidenţă a organizaţiilor şi cluburilor studenţeşti în instituţia de învăţământ superior se face conform procedurii analog la înregistrarea clubului.

XIV. BIROUL ELECTORAL ŞI PROCESUL ELECTORAL

107. Biroul electoral este un organ colegial, independent şi autonom, constituit în cadrul autoguvernării studenţeşti.

108. Biroul electoral îşi desfăşoară activitatea în baza unui Regulament privind organizarea şi desfăşurarea procesului electoral în cadrul autoguvernării studenţeşti (în continuare Regulament electoral), aprobat de către Adunarea generală, care reglementează atât funcţionarea Biroului electoral, cât şi procedurile de candidatură şi alegeri.

109. Din componenţa Biroului electoral fac parte studenţi, desemnaţi de către Consiliile studenţeşti ale facultăţilor. Numărul de membri în Biroul electoral şi reprezentativitatea Consiliilor studenţeşti ale facultăţilor sunt prevăzute în Regulamentul intern de funcţionare al autoguvernării studenţeşti.

110. Durata mandatului de membru al Biroului electoral este de minim 1 an academic, cu posibilitatea de a fi reconfirmat în calitate de membru.

111. Mandatul de membru în Biroul electoral nu este compatibil cu mandatul de membru în Biroul executiv şi membru în Adunarea generală.

112. În activitatea sa, pe perioada desfăşurării procesului electoral, Biroul electoral poate antrena voluntari din rândul studenţilor.

113. Şedinţele Biroului electoral sunt publice.

114. Deciziile Biroului electoral se iau cu majoritatea simplă a voturilor.

115. Orice decizie sau acţiune a Biroului electoral poate fi supusă contestaţiei la Adunarea generală, care exercită rolul de instanţă de apel responsabilă de soluţionarea plângerilor şi garantarea principiilor transparenţei, echităţii şi legalităţii în derularea procesului electoral.

116. Activitatea Biroului electoral este condusă de un preşedinte, ales conform procedurilor interne, în conformitate cu Regulamentul electoral.

117. Biroul electoral are următoarele atribuţii:

117.1. organizarea şi coordonarea proceselor electorale interne:

117.1.1. stabilirea calendarului electoral;

117.1.2. elaborarea şi publicarea Regulamentului electoral.

117.2. înregistrarea şi validarea candidaturilor:

117.2.1. asigurarea transparenţei în procesele electorale;

117.2.2. înregistrarea şi validarea candidaţilor înregistraţi la poziţiile elective.

117.3. organizarea procesului de vot:

117.3.1. pregătirea şi securizarea urnelor de vot;

117.3.2. stabilirea secţiilor de votare şi asigurarea condiţiilor pentru desfăşurarea votului secret şi liber exprimat.

117.4. monitorizarea desfăşurării campaniei electorale:

117.4.1. supravegherea respectării regulamentului de către candidaţii înregistraţi;

117.4.2. gestionarea sesizărilor şi reclamaţiilor pe perioada campaniei electorale.

117.5 numărarea şi validarea rezultatelor alegerilor:

117.5.1. numărarea voturilor şi centralizarea rezultatelor;

117.5.2. validarea şi anunţarea oficială a rezultatelor.

117.6. soluţionarea contestaţiilor:

117.6.1. recepţionarea şi analiza contestaţiilor depuse;

117.6.2. emiterea deciziilor motivate pe contestaţii.

117.7. promovarea principiilor democratice:

117.7.1. asigurarea caracterului democratic, echitabil şi transparent al alegerilor;

117.7.2. informarea corectă şi completă a studenţilor cu privire la drepturi şi obligaţii.

118. Mandatul de membru poate înceta în următoarele cazuri:

118.1. demisia membrului;

118.2. încetarea calităţii de student în instituţia de învăţământ superior.

119. În cazul în care un membru încetează în unul din cazurile prevăzute la pct.118, mandatul este distribuit conform procedurilor interne.

XV. DISTRIBUIREA MANDATELOR

120. Studenţii sunt reprezentanţi în senatul universităţii, consiliul facultăţii şi în alte structuri universitare, în conformitate cu prevederile Codului educaţiei al Republicii Moldova nr.152/2014, prezentului Regulament-cadru.

121. Numărul mandatelor de membru în senatul universităţii care revine fiecărui Consiliu studenţesc al facultăţii, se stabileşte în regulamentul intern al instituţiei de învăţământ superior şi se comunică Biroului electoral al autoguvernării studenţeşti.

122. Distribuirea mandatelor în Senatul universităţii se face conform următoarelor criterii:

122.1. fiecare Consiliu studenţesc al facultăţii beneficiază de un mandat garantat;

122.2. mandatele disponibile după prima repartizare sunt distribuite Consiliilor studenţeşti al facultăţilor proporţional cu numărul de studenţi care îşi urmează studiile la facultate;

122.3. mandate acordate doctoranzilor etc.

123. Mandatul de reprezentare în Senat este distribuit prin decizia Consiliului studenţesc al facultăţii. Doar membrii Consiliului studenţesc al facultăţii pot fi delegaţi în Senat.

124. Procesul selecţie şi delegare a membrilor în Senatul universităţii din partea Consiliului studenţesc al facultăţii este reglementat şi supravegheat de Biroul electoral.

125. Consiliul studenţesc al facultăţii selectează şi deleagă membri în Consiliul facultăţii în conformitate cu propriile proceduri interne. Procesul de delegare este supravegheat de către Biroul electoral.

126. Durata mandatului studenţilor în Senatul universităţii este de 1 an academic, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.

127. Biroul executiv colectează, verifică şi sistematizează informaţia cu privire la studenţii delegaţi în Senatul universitar, şi informează prin scrisoare instituţia de învăţământ superior cu privire la membrii delegaţi din rândul studenţilor.

XVI. PROCESUL ELECTORAL

128. Pentru funcţiile elective din cadrul autoguvernării studenţeşti sunt organizate alegeri. Funcţiile elective sunt:

128.1. Preşedinte şi vicepreşedinte/ţi al Consiliului studenţesc al facultăţii;

128.2. Preşedinte al autoguvernării studenţeşti;

128.3. Secretar general;

128.4. Coordonator de departament.

129. Responsabilitatea pentru desfăşurarea procesului şi procedurilor electorale pentru funcţiile elective este pusă în sarcina Biroului electoral.

130. Procesul electoral la toate nivelele se desfăşoară conform următoarelor etape:

130.1. stabilirea calendarului electoral;

130.2. depunerea dosarelor candidaţilor;

130.3. verificarea şi validarea candidaţilor;

130.4. campania electorală;

130.5. procesul de vot;

130.6. numărarea şi centralizarea voturilor;

130.7. validarea mandatelor.

131. Calendarul electoral se stabileşte de Biroul electoral, cu minimum 90 de zile înainte de desfăşurarea alegerilor. Calendarul electoral este public şi va conţine:

131.1. perioada de depunere a candidaturilor;

131.2. perioada de desfăşurare a campaniei electorale;

131.3. data desfăşurării alegerilor;

131.4. data validării şi anunţării rezultatelor alegerilor.

132. Procesul electoral se desfăşoară pornind de la următoarele principii:

principiul universalităţii - toţi studenţii au dreptul să voteze şi să fie votaţi pentru poziţiile la care candidează. Fiecare student are dreptul de a-şi exercita dreptul activ sau pasiv la vot;

principiul egalităţii - fiecare vot are valoare egală iar toţi candidaţii beneficiază de condiţii, şanse şi tratament egal în campania electorală;

principiul imparţialităţii - Biroul electoral şi toate persoanele implicate în organizarea alegerilor au obligaţia de a acţiona neutru şi echidistant faţă de candidaţi şi votanţi;

principiul reprezentativităţii proporţionale - asigură ca numărul de reprezentanţi aleşi să fie proporţional cu numărul membrilor pe care îi reprezintă, asigurând o reprezentare echitabilă a tuturor grupurilor de studenţi;

principiul votului secret - votul se efectuează în mod secret, astfel încât opţiunea fiecărui participant să nu poată fi identificată, asigurându-se libertatea de exprimare a voinţei, lipsa oricărei influenţe externe şi protejarea confidenţialităţii alegătorului.

133. Procesul electoral se desfăşoară în conformitate cu Regulamentul electoral, care va reglementa:

133.1. modalitatea de depunere a dosarelor pentru candidaţi;

133.2. condiţiile şi termenele de desfăşurare a campaniei electorale;

133.3. organizarea procedurii de vot;

133.4. modul de numărare şi centralizare a rezultatelor votului.

134. Dreptul de vot pentru poziţiile de membru în Biroul executiv îl posedă doar membrii Adunării generale.

135. Procesul de înregistrare a candidaţilor pentru poziţiile elective se petrece pentru fiecare poziţie separat.

136. Pentru a candida la poziţia de membru în Biroul executiv, un student trebuie să îndeplinească următoarele condiţii minime:

136.1. să fie student care îşi urmează studiile în instituţia de învăţământ superior;

136.2. să confirme susţinerea candidaturii sale, prin semnături colectate, a unui număr minim de studenţi. Numărul de semnături se stabileşte în Regulamentul electoral;

136.3. alte condiţii specifice setate de Biroul electoral/executiv.

137. Pentru a candida la poziţia de Preşedinte al Autoguvernării studenţeşti, un student trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

137.1. să fie student care îşi urmează studiile în instituţia de învăţământ superior;

137.2. să confirme susţinerea candidaturii sale, prin semnături colectate, a unui număr minim de studenţi. Numărul de semnături se stabileşte în Regulamentul electoral;

137.3. să posede experienţă în structurile sau organele de conducere ale autoguvernării studenţeşti.

138. Pentru a candida la poziţia de Preşedinte al Consiliului studenţesc al facultăţii, un student trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

138.1. să îşi urmeze studiile la facultatea în care candidează;

138.2. să confirme susţinerea candidaturii sale, prin semnături colectate, a unui număr minim de studenţi. Numărul de semnături se stabileşte în Regulamentul electoral.

XVII. BUGETUL ŞI ASIGURAREA CU SPAŢIU

139. Instituţiile de învăţământ superior pot aloca anual, în limitele bugetului aprobat, inclusiv din finanţarea complementară, mijloace financiare pentru finanţarea unor activităţi de autoguvernare studenţească, asigurând un suport stabil şi adecvat pentru desfăşurarea activităţilor acesteia.

140. Bugetul autoguvernării studenţeşti reprezintă ansamblul veniturilor şi cheltuielilor prevăzute pentru desfăşurarea activităţilor, proiectelor şi funcţionării curente a acesteia.

141. Bugetul reflectă priorităţile stabilite de structura deliberativă şi are rolul de a sprijini realizarea obiectivelor prevăzute în regulamentul intern de funcţionare şi în planul anual de activitate.

142. Mijloacele financiare de la instituţia de învăţământ superior pentru desfăşurarea activităţilor prevăzute în planul autoguvernării studenţeşti se gestionează de către instituţia de învăţământ în conformitate cu cadrul normativ în vigoare şi cu politica internă ale instituţiei.

143. Proiectul de buget al autoguvernării studenţeşti este elaborat de către Biroul executiv al adunării generale în baza propunerilor primite de la:

143.1. coordonatorii departamentelor interne;

143.2. preşedinţii Consiliilor studenţeşti ai facultăţii;

143.3. membrii autoguvernării studenţeşti;

143.4. cluburile/organizaţiile studenţeşti;

143.5. comisiile/comitetele etc.

144. Proiectul de buget este supus dezbaterii şi este aprobat de către Adunarea generală.

145. Biroul executiv al adunării generale este responsabil de executarea, monitorizarea şi raportarea execuţiei bugetului, în limitele stabilite şi conform destinaţiei.

146. Biroul executiv al adunării generale poate efectua modificări la buget în proporţie de cel mult 15% din buget. Orice modificare la buget mai mare de 15%, se aprobă de către Adunarea generală.

147. Bugetul autoguvernării studenţeşti şi raportul de executare bugetară se publică pe canalele oficiale ale autoguvernării studenţeşti pentru a fi accesibile tuturor studenţilor.

148. Biroul executiv prezintă un raport semestrial pe executarea bugetară Adunării generale. Raportul va include dar nu se va limita la:

148.1. totalul veniturilor şi cheltuielilor;

148.2. prezentarea narativă a executării.

149. Adunarea generală are dreptul de a solicita informaţii suplimentare şi documente justificative cu privire la executarea bugetului. În cazul constatării unor nereguli sau neconcordanţe, aceasta poate decide iniţierea unor verificări interne sau externe.

150. Adunarea generală aprobă raportul de executare bugetară.

151. Instituţiile de învăţământ superior vor asigura, cu titlu gratuit şi în limita disponibilităţii, cu spaţii pentru desfăşurarea activităţii autoguvernării studenţeşti.

152. Spaţiile pot fi utilizate pentru şedinţe, organizarea de evenimente, activităţi administrative şi alte iniţiative prevăzute în regulamentul intern de funcţionare a autoguvernării studenţeşti.

XVIII. DISPOZIŢII SPECIALE

153. Autoguvernarea studenţească interacţionează cu administraţia instituţiei de învăţământ superior în baza principiului de colaborare şi autonomie.

154. Conducerea instituţiei de învăţământ superior şi reprezentanţii autoguvernării studenţeşti stabilesc o cooperare sistemică pentru consultarea prealabilă a deciziilor manageriale şi coordonarea documentelor cu impact asupra studenţilor.

155. Conducerea instituţiei de învăţământ superior consideră autoguvernarea studenţească ca fiind partenerul strategic al universităţii în toate domeniile de activitate ce vizează interesele studenţilor.

156. Orice decizie sau hotărâre luată de către conducerea instituţiei de învăţământ superior care priveşte în mod nemijlocit studenţii implică obligativitatea consultării cu autoguvernarea studenţească.

157. Notele de poziţie şi propunerile înaintate de către autoguvernarea studenţească sunt supuse discuţiilor în cadrul organelor de administrare a instituţiei de învăţământ superior.