Ordin nr.6 din 20.01.2026 cu privire la Indicaţiile metodice pentru prevenirea şi reducerea contaminării cu carbamat de etil a rachiului de fructe sâmburoase şi a rachiului de tescovină de fructe sâmburoase
MINISTERUL AGRICULTURII
ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE
O R D I N
cu privire la Indicaţiile metodice pentru prevenirea şi reducerea
contaminării cu carbamat de etil a rachiului de fructe sâmburoase
şi a rachiului de tescovină de fructe sâmburoase
nr. 6 din 20.01.2026
(în vigoare 23.02.2026)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 51-54 art. 46 din 23.01.2026
* * *
UE
În temeiul prevederilor Legii nr.112/2014 pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.185-199, art.442), şi pct.8 subpct.12) din Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.695/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.322-328, art.797), cu modificările ulterioare, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare,
Prezentul ordin transpune Recomandarea (UE) 2016/22 a Comisiei din 7 ianuarie 2016 privind prevenirea şi reducerea contaminării cu carbamat de etil a rachiului din fructe sâmburoase şi a rachiului de mare din fructe sâmburoase, precum şi de abrogare a Recomandării 2010/133/UE, CELEX: 32016H0022, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 6/8 din 9 ianuarie 2016,
ORDON:
1. Se aprobă Indicaţiile metodice pentru prevenirea şi reducerea contaminării cu carbamat de etil a rachiului de fructe sâmburoase şi a rachiului de tescovină de fructe sâmburoase (în continuare – Indicaţiile metodice) (se anexează).
2. Indicaţiile metodice descrise în anexă au titlu de recomandare şi se aplică agenţilor economici implicaţi în fabricarea, ambalarea, transportarea, păstrarea şi depozitarea rachiului de fructe sâmburoase şi a rachiului de tescovină de fructe sâmburoase.
3. Agenţii economici adoptă măsuri adecvate pentru a reduce la minimum conţinutul de carbamat de etil în rachiul de fructe sâmburoase şi în rachiul de tescovină de fructe sâmburoase, obiectivul fiind atingerea unui nivel de maximum 1 mg/dm3.
4. Controlul asupra executării prezentului ordin mi-l asum.
| MINISTRU | Ludmila CATLABUGA |
| Nr.6. Chişinău, 20 ianuarie 2026. | |
Aprobate
prin Ordinul ministrului agriculturii
şi industriei alimentare
nr.6/2026
INDICAŢII METODICE
pentru prevenirea şi reducerea contaminării cu carbamat de etil
a rachiului de fructe sâmburoase şi a rachiului de tescovină
de fructe sâmburoase
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE PRIVIND CARBAMATUL DE ETIL
1. Carbamatul de etil este un compus prezent în mod natural în alimente fermentate şi în băuturi alcoolice precum: pâinea, iaurtul, sosul de soia, vinul, berea şi, în particular, în rachiul de fructe sâmburoase şi în rachiul de tescovină de fructe sâmburoase, mai ales în cele produse din cireşe, prune, corcoduşe şi caise.
2. Carbamatul de etil poate fi format din numeroase substanţe prezente în mod inerent în alimente şi băuturi, inclusiv din acidul cianhidric, uree, citrulină şi alţi compuşi cu radical N-carbamil. Cianatul este, în principiu, ultimul precursor în cele mai multe cazuri, din reacţia acestuia cu alcoolul etilic rezultând carbamatul de etil.
3. În distilatele de fructe sâmburoase (rachiuri de fructe sâmburoase şi rachiuri de tescovină de fructe sâmburoase), carbamatul de etil poate rezulta din glicozidele cianogenice care sunt constituenţi naturali ai sâmburilor. Când se zdrobesc fructele, sâmburii se pot sparge, iar glicozidele cianogenice din sâmburi pot veni în contact cu enzimele din amestecul de fructe zdrobite. Ulterior, glicozidele cianogenice se descompun în acid cianhidric. În cursul unei depozitări mai îndelungate a amestecului fermentat de fructe zdrobite, sâmburii, chiar dacă sunt intacţi, pot elibera acid cianhidric. În procesul de distilare, acidul cianhidric se poate concentra în toate fracţiunile. La lumină, acidul cianhidric se oxidează în cianat, reacţionând cu alcoolul etilic pentru a forma carbamatul de etil. Odată ce reacţia se declanşează, ea nu mai poate fi oprită. Anumite condiţii de mediu, cum ar fi expunerea la lumină, temperaturi mari şi prezenţa ionilor de cupru, promovează formarea de carbamat de etil în distilat.
4. Concentraţia de carbamat de etil poate fi redusă utilizând două metode diferite:
4.1. prin reducerea concentraţiei principalelor substanţe precursoare;
4.2. prin reducerea tendinţei de reacţionare a acestor substanţe pentru a forma acid cianhidric.
Principalii factori de influenţă sunt concentraţia precursorilor şi condiţiile de depozitare, cum ar fi expunerea la lumină şi temperatura.
5. În anumite condiţii, concentraţiile mari de acid cianhidric determină niveluri mai mari de carbamat de etil. Nivelurile mai mari sau egale cu 1 mg/dm3 de acid cianhidric în distilatul final sunt asociate cu o potenţială creştere a formării de carbamat de etil. Pe baza experienţelor practice, se consideră că, într-o relaţie neechimolară, dintr-un mg de acid cianhidric se poate sintetiza o cantitate de până la 0,4 mg de carbamat de etil.
Capitolul II
DESCRIEREA PROCESULUI DE PRODUCŢIE A RACHIULUI
DE FRUCTE SÂMBUROASE ŞI A RACHIULUI DE
TESCOVINĂ DE FRUCTE SÂMBUROASE
6. Procesul de producţie a rachiului de fructe sâmburoase şi a rachiului de tescovină de fructe sâmburoase implică zdrobirea şi fermentarea fructelor întregi, urmate de distilare. Procesul se desfăşoară în mod normal conform următoarelor etape:
6.1. zdrobirea fructului copt întreg;
6.2. fermentarea amestecului de fructe zdrobite în rezervoare din oţel inoxidabil sau în alte recipiente de fermentare adecvate;
6.3. transferul amestecului de fructe zdrobite în dispozitivul de distilare, adesea un cazan de cupru;
6.4. încălzirea amestecului de fructe zdrobite printr-o metodă adecvată de încălzire pentru ca alcoolul să se evaporeze lent;
6.5. răcirea vaporilor de alcool într-o coloană corespunzătoare (de exemplu, din oţel inoxidabil), în care vaporii se condensează şi se colectează lichidul;
6.6. separarea a trei fracţii de alcool diferite: "fruntea", "mijlocul" şi "coada".
7. În timpul distilării, "fruntea" este prima care se evaporă. Ea se recunoaşte de obicei prin mirosul de solvent sau de lac. Această fracţie este, în general, improprie pentru consum şi trebuie eliminată.
8. În cursul distilării fracţiei mijlocii ("mijlocul"), se distilează principalul alcool conţinut de toate rachiurile – alcoolul etilic. Această fracţie de distilare, care are cel mai mic conţinut de substanţe volatile, altele decât alcoolul etilic, şi care are cea mai pură aromă de fructe, se colectează întotdeauna.
9. "Coada", fracţia finală a distilării, include acid acetic şi uleiuri de fuzel, care se identifică frecvent prin aromele neplăcute de oţet şi de vegetale. Şi această fracţie se elimină, dar ea poate fi redistilată, deoarece conţine, în mod invariabil, o anumită cantitate de etanol.
Capitolul III.
PRACTICI RECOMANDATE BAZATE PE BUNELE
PRACTICI DE FABRICAŢIE (BPF)
Secţiunea 1
Materiile prime şi prepararea amestecului de fructe zdrobite
10. Materiile prime şi prepararea amestecului de fructe zdrobite trebuie să se realizeze astfel, încât să se evite eliberarea de acid cianhidric, un precursor al carbamatului de etil.
11. Fructele sâmburoase trebuie să fie de înaltă calitate, să nu fie deteriorate mecanic, nici alterate microbiologic, întrucât fructele deteriorate şi alterate pot conţine mai mulţi ioni cian liberi.
12. Este preferabil ca fructele să fie fără sâmburi.
13. Dacă fructele conţin sâmburi, ele trebuie zdrobite cu grijă, pentru a evita spargerea sâmburilor. Dacă este posibil, sâmburii trebuie eliminaţi din amestecul de fructe zdrobite.
Secţiunea 2
Fermentarea
14. La fructele zdrobite se adaugă tulpini selecţionate de drojdie pentru producerea alcoolului, conform instrucţiunilor destinate utilizatorilor.
15. Fructele zdrobite fermentate trebuie manipulate în condiţii de igienă foarte bună, iar expunerea la lumină trebuie redusă la minimum. Amestecul fermentat de fructe zdrobite care conţine sâmburi trebuie păstrat un timp cât mai scurt posibil înainte de distilare, deoarece acidul cianhidric poate fi eliberat şi de sâmburii intacţi dacă amestecul de fructe zdrobite este păstrat un timp îndelungat.
Secţiunea 3
Echipamentul de distilare
16. Echipamentul de distilare şi procesul de distilare trebuie să fie corespunzător pentru a se asigura că acidul cianhidric nu este transferat în distilat.
17. Echipamentul de distilare trebuie să includă dispozitive de clătire automată şi catalizatoare din cupru. Dispozitivele de clătire automată menţin distilatoarele curate, iar catalizatoarele din cupru leagă acidul cianhidric înainte ca acesta să treacă în distilat.
18. Dispozitivele de clătire automată nu sunt necesare în cazul distilării discontinue. Echipamentul de distilare trebuie curăţat prin proceduri de curăţare sistematice şi minuţioase.
19. În cazurile în care nu se utilizează catalizatoare din cupru sau alte separatoare de acid cianhidric, este necesar ca înainte de distilare, la amestecul fermentat de fructe zdrobite să se adauge agenţi de cupru care au rolul de a lega acidul cianhidric. Agenţii de cupru sunt vânduţi în magazine specializate şi trebuie utilizaţi cu multă atenţie, conform instrucţiunilor producătorului. Aceste preparate conţin ioni de cupru (I) (Cu+) care leagă acidul cianhidric. Ionii de cupru (II) (Cu2+) nu au efect şi nu trebuie să fie utilizaţi.
20. Deşi ionii de cupru pot inhiba formarea precursorilor carbamatului de etil în amestecul de fructe zdrobite şi în distilator, ei pot promova formarea carbamatului de etil în distilat. Prin urmare, utilizarea unui condensator din oţel inoxidabil la sfârşitul distilării în locul unui condensator din cupru limitează prezenţa cuprului în distilat şi reduce rata formării carbamatului de etil.
Secţiunea 4
Procesul de distilare
21. Sâmburii aflaţi în amestecul fermentat de fructe zdrobite nu trebuie pompaţi în dispozitivul de distilare.
22. Distilarea trebuie efectuată astfel încât alcoolul să se evaporeze lent (de exemplu, utilizând abur în locul unei flăcări directe ca sursă de încălzire).
23. Prima fracţie a distilatului, denumită "fruntea", trebuie separată cu grijă.
24. În continuare se colectează fracţia mijlocie sau "mijlocul", care trebuie păstrată la întuneric. Când conţinutul de alcool atinge 50 % volum în recipientul de colectare, se trece la colectarea "cozii", astfel încât, dacă s-a format carbamat de etil, acesta să fie separat în fracţia finală.
25. "Coada" rezultată în urma separării, care poate conţine carbamat de etil, trebuie colectată şi dacă se intenţionează redistilarea, aceasta trebuie efectuată separat. Cu toate acestea, pentru reducerea concentraţiei de carbamat de etil, este preferabil să se elimine "coada".
Secţiunea 5
Verificări ale distilatului, redistilarea şi depozitarea
26. Acidul cianhidric:
26.1. Determinarea nivelurilor de acid cianhidric din distilate se efectuează regulat, prin teste adecvate, utilizând seturi de testare rapidă a nivelurilor de acid cianhidric sau, alternativ, apelând la un laborator specializat.
26.2. În cazul în care concentraţia de acid cianhidric din distilat depăşeşte nivelul de 1 mg/dm3, se recomandă, dacă este cazul, redistilarea cu catalizatori sau cu agenţi de cupru, în conformitate cu punctele 17 şi 19.
26.3. În mod ideal, distilatele cu niveluri de acid cianhidric apropiate de 1 mg/dm3 se redistilează sau, dacă acest lucru nu este posibil, se păstrează în vase/sticle opace sau în cutii acoperite un timp cât mai scurt posibil şi la temperaturi mici, pentru a evita formarea carbamatului de etil în timpul depozitării.
27. Carbamatul de etil:
27.1. Testarea carbamatului de etil este recomandată pentru distilatele în care este posibil ca acest compus să se fi format deja (de exemplu, distilatele cu un istoric al producţiei necunoscut, niveluri mari de acid cianhidric, depozitare la lumină sau la temperaturi mari). Nivelul carbamatului de etil poate fi testat numai într-un laborator specializat.
27.2. Dacă distilatul are un nivel de carbamat de etil care depăşeşte 1 mg/dm3, el trebuie redistilat, dacă este cazul.