Ordin nr.65-S-04 din 22.04.2019 cu privire la alinierea la măsuri restrictive internaţionale ale Uniunii Europene

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE
ŞI INTEGRĂRII EUROPENE

O R D I N

cu privire la alinierea la măsurile restrictive

internaţionale ale Uniunii Europene

nr. 65-S-04  din  22.04.2019

 (în vigoare 10.05.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 162-166 art. 799 din 10.05.2019

* * *

În temeiul art.7 din Legea nr.25 din 4 martie 2016 privind aplicarea măsurilor restrictive internaţionale (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.140–149, art.289), se emite prezentul

ORDIN:

1. A aduce la cunoştinţa publică alinierea Republicii Moldova la măsurile restrictive internaţionale instituite prin:

1) Decizia Consiliului 2019/354 din 04.03.2019 de modificare a Deciziei 2014/119 privind măsurile restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, entităţi şi organisme având în vedere situaţia din Ucraina;

2) Decizia Consiliului 2019/351 din 04.03.2019 privind punerea în aplicare a Deciziei 2013/255 privind măsurile restrictive împotriva Siriei;

3) Decizia Consiliului 2019/468 din 21.03.2019 de modificare a Deciziei 2011/172 privind măsurile restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, entităţi şi organisme având în vedere situaţia din Egipt.

2. A publica prezentul ordin, însoţit de textul măsurilor restrictive indicate la pct.1, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile art.14 alin.(3) din Legea sus-menţionată.

DECIZII

DECIZIA (PESC) 2019/354 A CONSILIULUI

din 4 martie 2019

de modificare a Deciziei 2014/119/PESC privind măsurile

restrictive împotriva anumitor persoane, entităţi si

organisme având în vedere situaţia din Ucraina

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate,

întrucât:

(1) La 5 martie 2014, Consiliul a adoptat Decizia 2014/119/PESC (¹).

_____________________

(¹) Decizia 2014/119/PESC a Consiliului din 5 martie 2014 privind măsurile restrictive împotriva anumitor persoane, entităţi şi organisme având în vedere situaţia din Ucraina (JO L 66, 6.3.2014, p. 26).

(2) Pe baza unei reexaminări a Deciziei 2014/119/PESC, aplicarea măsurilor restrictive unor anumite persoane, entităţi şi organisme ar trebui prelungită până la 6 martie 2020, rubrica aferentă unei persoane ar trebui eliminată, iar anexa ar trebui completată cu informaţii privind dreptul la apărare şi dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă.

(3) Prin urmare, Decizia 2014/119/PESC ar trebui modificată în consecinţă,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2014/119/PESC se modifică după cum urmează:

1. La articolul 5, al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"Prezenta decizie se aplică până la 6 martie 2020."

2. Anexa se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 4 martie 2019.

Pentru Consiliu

Preşedintele

A. ANTON

Anexa la Decizia 2014/119/PESC se modifică după cum urmează:

1. Secţiunea "Lista persoanelor, entităţilor şi organismelor menţionate la articolul 1" se modifică după cum urmează:

(a) titlul secţiunii se înlocuieşte cu următorul text:

"A. Lista persoanelor, entităţilor s i organismelor menţionate la articolul 1";

(b) rubrica aferentă următoarei persoane se elimină de pe listă:

"5. Andrii Petrovych Kliuiev".

2. Se adaugă următoarea secţiune:

"B. Dreptul la apă rare s i dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă

Dreptul la apărare şi dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă în temeiul Codului de procedură penală din Ucraina

Articolul 42 din Codul de procedură penală din Ucraina (denumit în continuare "Codul de procedură penală") prevede că orice persoană suspectată sau acuzată în cadrul procedurilor penale beneficiază de dreptul la apărare şi de dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă. Acestea includ: dreptul persoanei de a fi informată cu privire la infracţiunea de care este suspectată sau acuzată; dreptul de a fi informată explicit şi prompt cu privire la drepturile sale în temeiul Codului de procedură penală; dreptul de a avea acces la un avocat încă de la prima solicitare în acest sens; dreptul de a prezenta cereri de acţiuni procedurale; şi dreptul de a contesta deciziile, acţiunile şi omisiunile organelor de cercetare penală, ale procurorului şi ale judecătorului de instrucţie. Articolul 306 din Codul de procedură penală prevede că plângerile împotriva deciziilor, acţiunilor sau omisiunilor organelor de cercetare penală sau ale procurorului trebuie să fie examinate de un judecător de instrucţie al unei instanţe locale în prezenţa persoanei care a formulat plângerea sau a avocatului său sau a reprezentantului său legal. În plus, articolul 309 din Codul de procedură penală precizează deciziile judecătorilor de instrucţie care pot face obiectul unor căi de atac, precum şi faptul că alte decizii pot face obiectul controlului judiciar în cursul procedurii preliminare în instanţă. În plus, o serie de acţiuni procedurale de investigare sunt posibile numai sub rezerva unei hotărâri pronunţate de judecătorul de instrucţie sau de o instanţă (de exemplu, confiscarea bunurilor în temeiul articolului 164 sau măsurile de privare de libertate în temeiul articolului 176 din Codul de procedură penală).

Aplicarea dreptului la apărare şi a dreptului la protecţie jurisdicţională efectivă în cazul fiecăreia dintre persoanele incluse pe listă

1. Viktor Fedorovych Yanukovych

Informaţiile din dosarul Consiliului arată că dreptul la apărare şi dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă ale domnului Yanukovych au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest lucru este demonstrat în special de o serie de decizii ale instanţei privind confiscarea bunurilor şi de o decizie a instanţei din 1 noiembrie 2018 de a încuviinţa arestarea, citarea şi aducerea suspectului în faţa instanţei, precum şi de o decizie a judecătorului de instrucţie din 8 octombrie 2018 prin care se refuză parchetului cererea de urmărire penală specială în lipsă.

2. Vitalli Yuriyovych Zakharchenko

Informaţiile din dosarul Consiliului arată că dreptul la apărare şi dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă ale domnului Zakharcenko au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest lucru este demonstrat în special de deciziile judecătorului de instrucţie din 21 mai 2018 şi din 23 noiembrie 2018 de a încuviinţa privarea de libertate a domnului Zakharchenko cu scopul aducerii sale în faţa instanţei pentru a participa la audierea referitoare la cererea de arestare preventivă.

3. Viktor Pavlovych Pshonka

Informaţiile din dosarul Consiliului arată că dreptul la apărare şi dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă ale domnului Pshonka au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest lucru este demonstrat în special de deciziile judecătorului de instrucţie din 12 martie 2018 şi din 13 august 2018 de a încuviinţa privarea de libertate a domnului Pshonka cu scopul aducerii sale în faţa instanţei pentru a participa la audierea referitoare la cererea de arestare preventivă.

6. Viktor Ivanovych Ratushniak

Informaţiile din dosarul Consiliului arată că dreptul la apărare şi dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă ale domnului Ratushniak au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest lucru este demonstrat în special de deciziile judecătorului de instrucţie din 21 mai 2018 şi din 23 noiembrie 2018 de a încuviinţa privarea de libertate a domnului Ratushniak cu scopul aducerii sale în faţa instanţei pentru a participa la audierea referitoare la cererea de arestare preventivă.

7. Oleksandr Viktorovych Yanukovych

Informaţiile din dosarul Consiliului arată că dreptul la apărare şi dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă ale domnului Yanukovych au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest lucru este demonstrat în special de decizia judecătorului de instrucţie din 7 februarie 2018 prin care se refuză parchetului cererea de urmărire penală specială în lipsă, de o serie de decizii ale instanţei referitoare la confiscări de bunuri şi de decizia judecătorului de instrucţie din 27 iunie 2018 de anulare a rezoluţiei parchetului prin care s-a respins cererea apărării de închidere a investigării.

9. Artem Viktorovych Pshonka

Informaţiile din dosarul Consiliului arată că dreptul la apărare şi dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă ale domnului Pshonka au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest lucru este demonstrat în special de deciziile judecătorului de instrucţie din 12 martie 2018 şi din 13 august 2018 de a încuviinţa privarea de libertate a domnului Pshonka cu scopul aducerii sale în faţa instanţei pentru a participa la audierea referitoare la cererea de arestare preventivă.

11. Mykola Yanovych Azarov

Informaţiile din dosarul Consiliului arată că dreptul la apărare şi dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă ale domnului Azarov au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest lucru este demonstrat în special de decizia judecătorului de instrucţie din 8 septembrie 2018 de a încuviinţa o cercetare specială în lipsă, de decizia judecătorului de instrucţie din 16 august 2018 de a încuviinţa privarea de libertate a domnului Azarov cu scopul aducerii sale în faţa instanţei pentru a participa la audierea referitoare la cererea de arestare preventivă, precum şi de o serie de decizii ale instanţei referitoare la confiscări de bunuri.

12. Serhiy Vitalyovych Kurchenko

Informaţiile din dosarul Consiliului arată că dreptul la apărare şi dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă ale domnului Kurchenko au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest lucru este demonstrat în special de decizia judecătorului de instrucţie din 7 martie 2018 de a încuviinţa o cercetare specială în lipsă.

13. Dmytro Volodymyrovych Tabachnyk

Informaţiile din dosarul Consiliului arată că dreptul la apărare şi dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă ale domnului Tabachnyk au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest lucru este demonstrat în special de deciziile judecătorului de instrucţie din 8 mai 2018 de a încuviinţa privarea de libertate a domnului Tabachnyk cu scopul aducerii sale în faţa instanţei pentru a participa la audierea referitoare la cererea de arestare preventivă.

15. Serhiy Hennadiyovych Arbuzov

Informaţiile din dosarul Consiliului arată că dreptul la apărare şi dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă ale domnului Arbuzov au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest lucru este demonstrat în special de o serie de decizii ale instanţei referitoare la confiscări de bunuri, precum şi la anularea confiscărilor de bunuri.

17. Oleksandr Viktorovych Klymenko

Informaţiile din dosarul Consiliului arată că dreptul la apărare şi dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă ale domnului Klymenko au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest lucru este demonstrat în special de decizia judecătorului de instrucţie din 5 octombrie 2018 de a încuviinţa o cercetare specială în lipsă.

18. Edward Stavytskyi

Informaţiile din dosarul Consiliului arată că dreptul la apărare şi dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă ale domnului Stavytskyi au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest lucru este demonstrat de o serie de decizii ale instanţei privind confiscarea de bunuri, de decizia judecătorului de instrucţie din 22 noiembrie 2017 de a încuviinţa o cercetare specială în lipsă, de instrucţiunile din 2 ianuarie 2018 ale procurorului către organele de cercetare penală de a informa suspecţii şi avocaţii lor cu privire la finalizarea investigării premergătoare judecăţii, precum şi de faptul că, la 8 mai 2018, rechizitoriul a fost transmis instanţei districtuale Sviatoshynskyi din Kiev în vederea analizării fondului cauzei. De asemenea, informaţiile arată că nu a existat o decizie anterioară validă a parchetului de a nu demara o investigare, precum şi că procedurile penale relevante nu au încălcat, prin urmare, principiul ne bis in idem."

DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (PESC) 2019/351 A CONSILIULUI

din 4 martie 2019

privind punerea în aplicare a Deciziei 2013/255/PESC

privind măsuri restrictive împotriva Siriei

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 31 alineatul (2),

având în vedere Decizia 2013/255/PESC a Consiliului din 31 mai 2013 privind măsuri restrictive împotriva Siriei (¹), în special articolul 30 alineatul (1),

____________________

(¹) JO L 147, 1.6.2013, p. 14.

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, întrucât:

(1) La 31 mai 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/255/PESC.

(2) Dată fiind gravitatea situaţiei din Siria şi având în vedere recentele numiri ministeriale şi recentele modificări de la nivelul guvernoratelor, şapte persoane ar trebui adăugate pe lista persoanelor fizice şi juridice, entităţilor sau organismelor cărora li se aplică măsuri restrictive, prevăzută în anexa I la Decizia 2013/255/PESC. Informaţiile referitoare la opt persoane care figurează în anexa I la Decizia 2013/255/PESC ar trebui actualizate.

(3) Prin urmare, Decizia 2013/255/PESC ar trebui modificată în consecinţă,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Anexa I la Decizia 2013/255/PESC se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Adoptată la Bruxelles, 4 martie 2019.

Pentru Consiliu

Preşedintele

A. ANTON

I. Pe lista prevăzută în secţiunea A ("Persoane") din anexa I la Decizia 2013/255/PESC, se adaugă următoarele rubrici:

II. În secţiunea A ("Persoane") din anexa I la Decizia 2013/255/PESC, următoarele rubrici se înlocuiesc după cum urmează:

DECIZIA (PESC) 2019/468 A CONSILIULUI

 din 21 martie 2019

de modificare a Deciziei 2011/172/PESC privind măsuri restrictive

 îndreptate împotriva anumitor persoane, entităţi si organisme

având în vedere situaţia din Egipt

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29,

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, întrucât:

(1) La 21 martie 2011, Consiliul a adoptat Decizia 2011/172/PESC (¹) privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, entităţi şi organisme având în vedere situaţia din Egipt.

_____________________

(¹) Decizia 2011/172/PESC a Consiliului din 21 martie 2011 privind măsuri restrictive îndreptate împotriva anumitor persoane, entităţi şi organisme având în vedere situaţia din Egipt (JO L 76, 22.3.2011, p. 63).

(2) În urma unei reexaminări a Deciziei 2011/172/PESC a reieşit că măsurile restrictive ar trebui prelungite până la 22 martie 2020 şi că anexa ar trebui completată cu informaţii referitoare la dreptul la apărare şi la dreptul la o protecţie jurisdicţională efectivă.

(3) Prin urmare, Decizia 2011/172/PESC ar trebui modificată în mod corespunzător,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Decizia 2011/172/PESC se modifică după cum urmează:

1. La articolul 5, al doilea paragraf se înlocuieşte cu următorul text:

"Prezenta decizie se aplică până la 22 martie 2020."

2. Anexa se modifică în conformitate cu anexa la prezenta decizie.

Articolul 2

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 21 martie 2019.

Pentru Consiliu

Preşedintele

G. CIAMBA

ANEXA

Anexa la Decizia 2011/172/PESC se înlocuieşte cu următorul text:

"ANEXA

A. Lista persoanelor fizice şi juridice, a entităţilor şi organismelor menţionate la articolul 1

B. Dreptul la apărare şi dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă în temeiul dreptului egiptean:

Dreptul la apărare şi dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă.

În temeiul articolelor 54, 97 şi 98 din Constituţia Egiptului, al articolelor 77, 78, 124, 199, 214, 271, 272 şi 277 din Legea procedurii penale a Egiptului şi al articolelor 93 şi 94 din Legea avocaturii a Egiptului (Legea nr.17 din 1983) reiese că dreptul egiptean garantează următoarele drepturi:

– în cazul tuturor persoanelor fizice suspectate sau învinuite pentru o infracţiune:

1. dreptul la controlul jurisdicţional al oricărei legi sau hotărâri administrative;

2. dreptul de a se apăra singure sau de fi asistate de un apărător ales de ele şi, dacă nu dispun de mijloacele necesare pentru a plăti un apărător, dreptul de a fi asistate în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiţiei o cer;

– în cazul tuturor persoanelor fizice învinuite de o infracţiune:

1. dreptul de a fi informate, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înţeleg şi în detaliu, asupra naturii şi temeiului învinuirii care li se aduce;

2. dreptul de a dispune de timpul şi de înlesnirile necesare pentru a-şi pregăti apărarea;

3. dreptul de a întreba sau de a solicita audierea martorilor acuzării şi de a obţine citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării;

4. dreptul de a fi asistate în mod gratuit de un interpret dacă nu înţeleg sau nu vorbesc limba folosită de instanţă.

Aplicarea dreptului la apărare şi a dreptului la protecţie jurisdicţională efectivă

1. Mohamed Hosni Elsayed Mubarak

Din informaţiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al domnului Mubarak şi dreptul

acestuia la protecţie jurisdicţională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat

Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Prima cauză

La 27 iunie 2013, domnul Mubarak a fost învinuit, alături de alte două persoane fizice, pentru însuşirea ilegală de fonduri publice, iar la 17 noiembrie 2013 a fost introdusă o acţiune la instanţa penală de la Cairo. La 21 mai 2014, instanţa menţionată le-a condamnat pe cele trei persoane inculpate. Persoanele inculpate au atacat hotărârea la Curtea de Casaţie. La 13 ianuarie 2015, Curtea de Casaţie a anulat condamnarea şi a dispus rejudecarea procesului. În cadrul rejudecării procesului, la 4 şi 29 aprilie 2015, părţile au făcut declaraţii orale şi au prezentat înscrisuri. La 9 mai 2015, instanţa penală de la Cairo le-a condamnat pe persoanele inculpate la restituirea fondurilor însuşite ilegal şi la plata unei amenzi. La 24 mai 2015 s-a introdus un recurs la Curtea de Casaţie. La 9 ianuarie 2016, Curtea de Casaţie a confirmat condamnările. La 8 martie 2016, persoanele inculpate au încheiat o tranzacţie judiciară în faţa Comitetului de experţi înfiinţat prin Decretul prim-ministrului nr.2873 din 2015. Respectiva tranzacţie judiciară a fost aprobată de Cabinetul de Miniştri la 9 martie 2016. Respectiva tranzacţie nu a fost prezentată Curţii de Casaţie în vederea aprobării sale finale de către Procurorul General, deoarece Comitetul de experţi nu era comitetul competent. Persoanele inculpate au în continuare posibilitatea de a depune o cerere de tranzacţie judiciară la comitetul competent, şi anume Comitetul Naţional pentru Recuperarea Activelor din Străinătate.

A doua cauză

Investigarea faptelor de însuşire ilegală de fonduri sau active publice se află încă în desfăşurare. Potrivit constatării Consiliului, nimic nu indică faptul că domnului Mubarak nu i s-a respectat dreptul la apărare sau dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă.

3. Alaa Mohamed Hosni Elsayed Mubarak

Din informaţiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al domnului Alaa Mubarak şi dreptul acestuia la protecţie jurisdicţională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Ordinul de îngheţare

La 28 februarie 2011, Procurorul General a emis, în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului, un ordin prin care domnului Alaa Mubarak şi altor persoane fizice li se interzicea să dispună de activele şi fondurile lor; conform legii menţionate, Procurorul General are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soţiei şi copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există îndoiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracţiunilor săvârşite de persoana inculpată. La 8 martie 2011, instanţa penală competentă a confirmat ordinul de interdicţie. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conţine ordinul de interdicţie la aceeaşi instanţă care a pronunţat hotărârea respectivă. Domnul Alaa Mubarak nu a atacat hotărârea pronunţată la 8 martie 2011.

Prima cauză

Persoana învinuită a fost trimisă, alături de o altă persoană fizică, în faţa curţii de judecată (instanţa penală de la Cairo) la 30 mai 2012. La 6 iunie 2013, instanţa a retrimis cauza la parchetul public, pentru investigaţii suplimentare. După finalizarea investigaţiilor a fost sesizată din nou instanţa. La 15 septembrie 2018, instanţa penală de la Cairo a pronunţat o hotărâre prin care: (i) solicita comitetului de experţi numit de ea să completeze raportul de expertiză pe care îl prezentase în instanţă în iulie 2018; (ii) dispunea arestarea persoanelor inculpate; şi (iii) cerea trimiterea persoanelor inculpate în faţa Comitetului Naţional pentru Recuperarea Activelor din Străinătate, în vederea unei eventuale reconcilieri. Persoanele inculpate au atacat ordinul de arestare, având câştig de cauză, şi, ca urmare a unei moţiuni de recuzare a comisiei de judecată, cauza a fost trimisă în alt circuit al instanţei penale, în vederea reexaminării fondului.

A doua cauză

La 27 iunie 2013, domnul Alaa Mubarak a fost învinuit, alături de alte două persoane fizice, pentru însuşirea ilegală de fonduri publice, iar la 17 noiembrie 2013 a fost introdusă o acţiune la instanţa penală de la Cairo. La 21 mai 2014, instanţa menţionată le-a condamnat pe cele trei persoane inculpate. Persoanele inculpate au atacat hotărârea la Curtea de Casaţie. La 13 ianuarie 2015, Curtea de Casaţie a anulat condamnarea şi a dispus rejudecarea procesului. În cadrul rejudecării procesului, la 4 şi 29 aprilie 2015, părţile au făcut declaraţii orale şi au prezentat înscrisuri.

La 9 mai 2015, instanţa penală de la Cairo le-a condamnat pe persoanele inculpate la restituirea fondurilor însuşite ilegal şi la plata unei amenzi. La 24 mai 2015 s-a introdus un recurs la Curtea de Casaţie. La 9 ianuarie 2016, Curtea de Casaţie a confirmat condamnările. La 8 martie 2016, persoanele inculpate au încheiat o tranzacţie judiciară în faţa Comitetului de experţi înfiinţat prin Decretul prim-ministrului nr.2873 din 2015. Tranzacţia judiciară a fost aprobată de Cabinetul de Miniştri la 9 martie 2016. Această tranzacţie nu a fost prezentată Curţii de Casaţie în vederea aprobării sale finale de către Procurorul General, deoarece Comitetul de experţi nu era comitetul competent. Persoanele inculpate au în continuare posibilitatea de a depune o cerere de tranzacţie judiciară la comitetul competent, şi anume Comitetul Naţional pentru Recuperarea Activelor din Străinătate.

A treia cauză

Investigarea faptelor de însuşire ilegală de fonduri sau active publice se află încă în desfăşurare. Potrivit constatării Consiliului, nimic nu indică faptul că domnului Alaa Mubarak nu i s-a respectat dreptul la apărare sau dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă.

4. Heidy Mahmoud Magdy Hussein Rasekh

Din informaţiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al doamnei Rasekh şi dreptul acesteia la protecţie jurisdicţională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Ordinul de înghețare

La 28 februarie 2011, Procurorul General a emis, în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului, un ordin prin care doamnei Rasekh şi altor persoane fizice li se interzicea să dispună de activele şi fondurile lor; conform legii menţionate, Procurorul General are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soţiei şi copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există îndoiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracţiunilor săvârşite de persoana inculpată. La 8 martie 2011, instanţa penală competentă a confirmat ordinul de interdicţie. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conţine ordinul de interdicţie la aceeaşi instanţă care a pronunţat hotărârea respectivă. Doamna Rasekh nu a atacat hotărârea pronunţată la 8 martie 2011.

Cauza

Investigarea faptelor de însuşire ilegală de fonduri sau active publice se află încă în desfăşurare. Potrivit constatării Consiliului, nimic nu indică faptul că doamnei Rasekh nu i s-a respectat dreptul la apărare sau dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă.

5. Gamal Mohamed Hosni Elsayed Mubarak

Din informaţiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al domnului Gamal Mubarak şi dreptul acestuia la protecţie jurisdicţională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Ordinul de îngheţare

La 28 februarie 2011, Procurorul General a emis, în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului, un ordin prin care domnului Gamal Mubarak şi altor persoane fizice li se interzicea să dispună de activele şi fondurile lor; conform legii menţionate, Procurorul General are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soţiei şi copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există îndoiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracţiunilor săvârşite de persoana inculpată. La 8 martie 2011, instanţa penală competentă a confirmat ordinul de interdicţie. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conţine ordinul de interdicţie la aceeaşi instanţă care a pronunţat hotărârea respectivă. Domnul Gamal Mubarak nu a atacat hotărârea pronunţată la 8 martie 2011.

Prima cauză

Domnul Gamal Mubarak a fost trimis, alături de o altă persoană fizică, în faţa curţii de judecată (instanţa penală de la Cairo) la 30 mai 2012. La 6 iunie 2013, instanţa a retrimis cauza la parchetul public, pentru investigaţii suplimentare. După finalizarea investigaţiilor a fost sesizată din nou instanţa. La 15 septembrie 2018, instanţa penală de la Cairo a pronunţat o hotărâre prin care: (i) solicita comitetului de experţi numit de ea să completeze raportul de expertiză pe care îl prezentase în instanţă în iulie 2018; (ii) dispunea arestarea persoanelor inculpate; şi (iii) cerea trimiterea persoanelor inculpate în faţa Comitetului Naţional pentru Recuperarea Activelor din Străinătate, în vederea unei eventuale reconcilieri. Persoanele inculpate au atacat ordinul de arestare, având câştig de cauză, şi, ca urmare a unei moţiuni de recuzare a comisiei de judecată, cauza a fost trimisă în alt circuit al instanţei penale, în vederea reexaminării fondului.

A doua cauză

La 27 iunie 2013, domnul Gamal Mubarak a fost învinuit, alături de alte două persoane fizice, pentru însuşirea ilegală de fonduri publice, iar la 17 noiembrie 2013 a fost introdusă o acţiune la instanţa penală de la Cairo. La 21 mai 2014, instanţa menţionată le-a condamnat pe cele trei persoane inculpate. Persoanele inculpate au atacat hotărârea la Curtea de Casaţie. La 13 ianuarie 2015, Curtea de Casaţie a anulat condamnarea şi a dispus rejudecarea procesului. În cadrul rejudecării procesului, la 4 şi 29 aprilie 2015, părţile au făcut declaraţii orale şi au prezentat înscrisuri. La 9 mai 2015, instanţa penală de la Cairo le-a condamnat pe persoanele inculpate la restituirea fondurilor însuşite ilegal şi la plata unei amenzi. La 24 mai 2015 s-a introdus un recurs la Curtea de Casaţie. La 9 ianuarie 2016, Curtea de Casaţie a confirmat condamnările. La 8 martie 2016, persoanele inculpate au încheiat o tranzacţie judiciară în faţa Comitetului de experţi înfiinţat prin Decretul prim-ministrului nr.2873 din 2015. Tranzacţia judiciară a fost aprobată de Cabinetul de Miniştri la 9 martie 2016. Această tranzacţie nu a fost prezentată Curţii de Casaţie în vederea aprobării sale finale de către Procurorul General, deoarece Comitetul de experţi nu era comitetul competent. Persoanele inculpate au în continuare posibilitatea de a depune o cerere de tranzacţie judiciară la comitetul competent, şi anume Comitetul Naţional pentru Recuperarea Activelor din Străinătate.

A treia cauză

Investigarea faptelor de însuşire ilegală de fonduri sau active publice se află încă în desfăşurare. Domnul Gamal Mubarak a fost interogat în cursul procedurii de investigare. Potrivit constatării Consiliului, nimic nu indică faptul că domnului Gamal Mubarak nu i s-a respectat dreptul la apărare sau dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă.

6. Khadiga Mahmoud El Gammal

Din informaţiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al doamnei Khadiga El Gammal şi dreptul acesteia la protecţie jurisdicţională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Ordinul de îngheţare

La 28 februarie 2011, Procurorul General a emis, în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului, un ordin prin care doamnei Khadiga El Gammal şi altor persoane fizice li se interzicea să dispună de activele şi fondurile lor; conform legii menţionate, Procurorul General are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soţiei şi copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există îndoiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracţiunilor săvârşite de persoana inculpată. La 8 martie 2011, instanţa penală competentă a confirmat ordinul de interdicţie. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conţine ordinul de interdicţie la aceeaşi instanţă care a pronunţat hotărârea respectivă. Doamna El Gammal nu a atacat hotărârea pronunţată la 8 martie 2011.

Cauza

Investigarea faptelor de însuşire ilegală de fonduri sau active publice se află încă în desfăşurare. Potrivit constatării Consiliului, nimic nu indică faptul că doamnei El Gammal nu i s-a respectat dreptul la apărare sau dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă.

15. Mohamed Zohir Mohamed Wahed Garrana

Din informaţiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al domnului Garrana şi dreptul acestuia la protecţie jurisdicţională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Cauza

Investigarea faptelor de însuşire ilegală de fonduri sau active publice se află încă în desfăşurare. Potrivit constatării Consiliului, nimic nu indică faptul că domnului Garrana nu i s-a respectat dreptul la apărare sau dreptul la protecţie jurisdicţională efectivă.

18. Habib Ibrahim Habib Eladli

Din informaţiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al domnului Eladli şi dreptul acestuia la protecţie jurisdicţională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Cauza

Domnul Eladli a fost trimis de către judecătorul de instrucţie în faţa curţii de judecată competente pentru învinuirea de însuşire ilegală de fonduri publice. La 7 februarie 2016, instanţa respectivă a hotărât ca activele domnului Eladli, ale soţiei acestuia şi ale fiului minor al acestuia să fie îngheţate. În temeiul hotărârii judecătoreşti în chestiune, Procurorul General a emis, la 10 februarie 2016, un ordin de îngheţare în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului; conform legii menţionate, Procurorul General are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soţiei şi copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există îndoiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracţiunilor săvârşite de persoana inculpată. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conţine ordinul de interdicţie la aceeaşi instanţă care a pronunţat hotărârea respectivă. La 15 aprilie 2017, instanţa a condamnat-o pe persoana inculpată. Persoana inculpată a atacat hotărârea la Curtea de Casaţie, iar aceasta a anulat condamnarea la 11 ianuarie 2018 şi a dispus rejudecarea procesului. Noul proces se află încă în desfăşurare.

19. Elham Sayed Salem Sharshar

Din informaţiile cuprinse în dosarul Consiliului reiese că dreptul la apărare al doamnei Sharshar şi dreptul acesteia la protecţie jurisdicţională efectivă au fost respectate în cadrul procedurii penale pe care s-a bazat Consiliul. Acest fapt este dovedit, în special, prin cele expuse în continuare:

Ordinul de înghețare

Soţul doamnei Sharshar a fost trimis de către judecătorul de instrucţie în faţa curţii de judecată competente pentru învinuirea de însuşire ilegală de fonduri publice. La 7 februarie 2016, instanţa menţionată a hotărât ca activele soţului său, ale sale proprii şi ale fiului lor minor să fie îngheţate. În temeiul hotărârii judecătoreşti în chestiune, Procurorul General a emis, la 10 februarie 2016, un ordin de îngheţare în conformitate cu articolul 208a din Legea procedurii penale a Egiptului; conform legii menţionate, Procurorul General are dreptul de a interzice persoanei inculpate, soţiei şi copiilor acesteia să dispună de activelor lor, dacă există îndoiala că activele respective ar fi ilegale, fiind produsul infracţiunilor săvârşite de persoana inculpată. În temeiul legilor Republicii Arabe Egipt, persoanele inculpate au dreptul de a ataca hotărârea judecătorească care conţine ordinul de interdicţie la aceeaşi instanţă care a pronunţat hotărârea respectivă. Doamna Sharshar nu a atacat hotărârea instanţei."