BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Ordine

Ordin nr.77 din 29.06.2022 cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale pentru autorităţi/instituţii bugetare

Tipul documentului
Ordine
Data adoptării
29.06.2022

MINISTERUL FINANŢELOR

O R D I N

cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe şi activelor

nemateriale pentru autorităţi/instituţii bugetare

nr. 77  din  29.06.2022

 (în vigoare 15.07.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 208-216 art. 808 din 15.07.2022

* * *

În temeiul prevederilor art.71 alin.(1) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.223-230, art.519) şi pct.2 din Hotărârea Guvernului nr.941/2020 cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe, cu modificările şi completările ulterioare,

ORDON:

1. Se aprobă Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale pentru autorităţi/instituţii bugetare (se anexează).

2. Prezentul ordin intră în vigoare din data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

CATALOGUL

MIJLOACELOR FIXE ŞI ACTIVELOR NEMATERIALE

PENTRU AUTORITĂŢI/INSTITUŢII BUGETARE

I. INTRODUCERE

1. Prezentul Catalog cuprinde clasificarea mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, precum şi duratele de funcţionare utilă a acestora stabilită în ani.

II. DOMENIUL DE APLICARE

2. Prevederile prezentului Catalog se aplică în scopuri de evidenţă contabilă şi raportare financiară pentru autorităţile/instituţiile bugetare.

III. DISPOZIŢII GENERALE

3. Recunoaşterea mijloacelor fixe şi active nemateriale se efectuează în conformitate cu regulile contabile aplicate în sistemul bugetar.

4. În componenţa mijloacelor fixe se includ active materiale cu durata utilă de exploatare mai mare de 1 an, deţinute în vederea utilizării pentru producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii pentru a fi folosite în scopuri administrative sau pentru a fi închiriate terţilor.

5. În componenţa mijloacelor fixe sunt incluse următoarele grupuri:

1) clădiri;

2) construcţii speciale;

3) instalaţii de transmisie;

4) maşini şi utilaje;

5) mijloace de transport;

6) unelte şi scule, inventar de producere şi gospodăresc;

7) alte mijloace fixe, inclusiv animale de muncă şi de producţie şi plantaţii perene.

[Pct.5 modificat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.50 din 02.05.2024, în vigoare 06.06.2024]

6. În componenţa activelor nemateriale se includ active nepecuniare, care nu au formă materială, controlate de instituţie şi utilizate mai mult de un an în activităţile de producere, comerciale şi de altă natură, precum şi în scopuri administrative sau care sînt destinate transmiterii în folosinţă (locaţiune) persoanelor fizice şi juridice.

7. Activele nemateriale se împart în următoarele grupuri:

1. Rezultatele cercetărilor geologice;

2. Baze de date, programe (softuri) pentru computere;

3. Dreptul de autor şi de utilizare a operelor originale de gen distractiv, de literatură şi artă;

4. Tehnologii industriale;

5. Alte active nemateriale.

[Pct.7 modificat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.50 din 02.05.2024, în vigoare 06.06.2024]

8. La identificarea mijloacelor fixe se recomandă consultarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, aprobată prin Legea nr.172/2014.

IV. CLASIFICAREA MIJLOACELOR FIXE

Clădiri

9. Clădiri se consideră construcţiile arhitecturale destinate pentru crearea condiţiilor (protecţia contra factorilor climaterici etc.) de muncă, de trai, de deservire social-culturală a populaţiei şi a condiţiilor de depozitare a valorilor materiale.

10. Clădirile au ca părţi constructive principale pereţii şi acoperişul.

11. Obiect de inventar din grupul "Clădiri" se consideră orice clădire aparte.

12. Dacă clădirile se învecinează şi au un perete comun, însă fiecare din ele reprezintă o unitate constructivă independentă, ele se consideră obiecte de inventar aparte.

[Pct.13 abrogat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.52 din 03.06.2025, în vigoare 18.06.2025]

14. Construcţiile exterioare ale clădirii (anexele), care au o destinaţie economică independentă, clădirile centralelor termice separate, precum şi edificiile capitale (depozite, garaje etc.) se consideră obiecte de inventar aparte.

15. Din componenţa unei clădiri fac parte toate utilităţile interioare, care sînt necesare pentru exploatarea ei: sistemul termic din interior, inclusiv instalaţia de cazane pentru încălzit (dacă aceasta din urmă se află în interiorul clădirii), reţeaua interioară de alimentare cu apă, gaze şi de canalizare cu toate dispozitivele, reţeaua electrică interioară de forţă şi de iluminare cu toată armătura de iluminat, reţelele interioare telefonice şi de semnalizare, instalaţiile de ventilare cu destinaţie sanitară, canalele de ascensoare.

16. Instalaţiile de alimentare cu apă, gaze, căldură, precum şi cele de canalizare se consideră părţi componente ale clădirii, începînd cu ventilul spre clădire sau de la căminul de vizitare cel mai apropiat, în funcţie de locul de racordare a conductei de aducţie.

17. Conductoarele reţelei electrice de iluminat, reţelele telefonice interioare, reţelele internet şi reţelele de semnalizare se includ în componenţa obiectului de inventar, începînd cu cofretul sau cutiile terminale pentru cabluri (inclusiv cofretul şi cutia) sau manşoanele de trecere (inclusiv manşoanele).

18. Fundaţiile tuturor obiectelor (neconsiderate construcţii) – cazane, generatoare, maşini-unelte (strunguri), maşini, aparate etc., chiar dacă aceste obiecte sînt amplasate în interiorul clădirii – nu se consideră părţi componente ale clădirii. Fundaţiile acestor obiecte se consideră părţi componente ale obiectelor instalate pe ele. Fundaţiile utilajelor de gabarite mari, care au fost construite odată cu clădirea, se consideră părţi componente ale clădirii.

19. După destinaţie clădirile se împart în:

1) clădiri administrative;

2) clădiri de producţie, în care sunt instalate maşini şi utilaje, mijloace de transport, alte mijloace fixe necesare pentru crearea condiţiilor de muncă şi producerea mărfurilor şi serviciilor;

3) încăperi izolate proprietate publică (locuinţe);

4) clădiri pentru depozite cu destinaţie diferită;

5) alte clădiri cu destinaţie specială (pentru reactoare şi furnale, garaje pentru păstrarea mijloacelor de transport, sere, şoproane, clădiri demontabile şi mobile etc.).

[Pct.19 în redacţia Ordinului Ministerului Finanţelor nr.50 din 02.05.2024, în vigoare 06.06.2024]

20. După particularităţile constructive, de care depinde în mare măsură durata lor de exploatare utilă, clădirile se împart în clădiri construite din:

- beton armat cu rezistenţă sporită, din blocuri de beton armat şi cu schelet din beton armat sau din metal;

- blocuri de piatră cu mortar din ciment şi cu schelet din beton armat sau din metal;

- cărămidă arsă, piatră cioplită, coteleţ cu mortar din ciment sau var, fără schelet;

- blocuri uşoare fără schelet, cu coloane şi stîlpi din beton armat, cărămidă sau lemn;

- lemn cu pereţi din bîrne sau lemn rotund ecarisat;

- argilă bătută, chirpici cu mortar din lut cu schelet din lemn;

- lemn cu schelet şi panouri de tip container;

- argilă bătută, chirpici, piatră spartă cu mortar din lut fără schelet;

- materiale în formă de peliculă sau sticlă îmbrăcate pe schelet de lemn sau metal.

Construcţii speciale

21. Construcţii speciale se consideră obiectele, a căror destinaţie constă în crearea condiţiilor necesare pentru realizarea procesului de producere prin executarea unor operaţiuni tehnice, nelegate de modificarea obiectului muncii.

22. Din construcţiile speciale fac parte şi unele obiecte speciale (construcţiile edilitare etc.) destinate deservirii neproductive.

23. Obiect de inventar se consideră fiecare construcţie aparte, inclusiv toate instalaţiile cu care această construcţie formează un tot unitar.

De exemplu:

- puţul de extracţie, inclusiv gura, cadrul de reazem, colectorul de apă, armătura puţului;

- galeria transversală, inclusiv linia ferată permanentă, canalele de scurgere a apei, digurile, perdelele de praf de rocă, scările şi cablurile;

- sonda de ţiţei, inclusiv turla de foraj şi burlanele de tubaj;

- barajul, inclusiv corpul barajului, filtrele, drenajele, palplanşele, predelele de ciment, evacuatoarele, deversoarele cu construcţiile metalice, consolidările taluzurilor, autodrumurile de pe corpul barajului, punţile, platformele, îngrădirile etc.;

- estacadele, inclusiv fundaţia, pilonii, suprastructura, tablierul, căile de pe estacadă, îngrădirile;

- staţia de pompare a apei, inclusiv canalele (interioare) şi fîntînile (interioare);

- rezervorul, inclusiv fundaţia, armătura, garnitura, instalaţia de încălzire;

- podul, inclusiv suprastructura, culeele, pilele, platforma (barele de protecţie, platelajul podului şi platelajul de control);

- autodrumul pe toată lungimea cuprinsă între limitele stabilite, adică de la punctul de începere şi pînă la punctul de terminare a lui, inclusiv terasamentul cu consolidările aferente, îmbrăcămintea şi amenajările (indicatoare rutiere etc.). În componenţa drumului ca obiect de inventar intră şi construcţiile aferente: îngrădirile, coborîşurile, deversoarele, casiurile, podurile cu lungimea de maximum 10 m.

Construcţiile din curte, îngrădirile şi alte instalaţii din curte, care deservesc clădirea (gard, fântână, beci etc.) se consideră obiecte de inventar aparte.

[Pct.23 completat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.52 din 03.06.2025, în vigoare 18.06.2025]

24. Podurile cu lungimea mai mare de 10 m, ţevile, clădirile lineice şi cele civile aflate în administrarea drumurilor se consideră obiecte de inventar aparte.

Notă. Sectoarele de drum magistral de pe teritoriul oraşelor nu se consideră componente ale drumului magistral, ci ale reţelei de drumuri urbane.

25. În transporturile feroviare, obiecte de inventar ale căilor principale se consideră elementele căii ferate de pe fiecare direcţie a căii principale în limitele secţiei de întreţinere a căii:

- terasamentul căii;

- toate construcţiile de drenare, de scurgere a apei, de consolidare ale terasamentului căii;

- toată suprastructura căii (şinele, intersecţiile de nivel, schimbătoarele de cale etc.);

- toate pasajele de la căile principale, inclusiv barierele manuale;

- toate îngrăditurile permanente contra zăpezii.

26. Obiecte de inventar ale staţiilor de cale ferată, căilor ferate de acces, punctelor de secţionare şi punctelor de trecere înainte se consideră toate elementele de cale ferată enumerate mai sus.

27. După destinaţie şi modul de utilizare, construcţiile speciale (conform prevederilor normelor şi regulilor în construcţii 2.09.03-85) se împart în:

- construcţii speciale subterane (pereţi-sprijin, beciuri, tuneluri şi canale, staţii metro, tuburi, fîntîni, sonde etc.);

- construcţii speciale în formă de rezervoare pentru păstrarea lichidelor, gazelor şi materialelor pulverulente (rezervoare pentru păstrarea produselor petroliere, gazgoldere, elevatoare, bunchăre, silozuri pentru furaje etc.);

- construcţii terestre (drumuri auto şi căi ferate, piste de decolare, terenuri sportive, etajere, platforme, estacade, galerii etc.);

- construcţii de înălţime (turnuri de răcire, turnuri de apă potabilă, coşuri de fum, turnuri de absorbţie, antene etc.);

- construcţii hidrotehnice (baraje, canale de navigaţie, construcţii de consolidare şi protecţie a malurilor etc.);

- alte construcţii.

28. După particularităţile constructive, construcţiile speciale pot fi din:

- metal;

- beton armat;

- piatră, piatră cioplită;

- cărămidă;

- argilă arsă;

- masă plastică;

- lemn (scînduri sau lemn rotund);

- pămînt;

- beton de ciment;

- beton asfaltic;

- zgură neagră spartă şi pietriş negru;

- piatră spartă, pietriş, pămînt, stabilizate cu lianţi şi din beton armat în benzi;

- macadam bituminos;

- pămînt cu adaosuri de ameliorare a scheletului şi din longrine de lemn cu umplutură;

- alte materiale.

Instalaţii de transmisie

29. Instalaţii de transmisie se consideră instalaţiile cu ajutorul cărora se realizează transportul de energie electrică, termică sau mecanică de la maşinile-motoare la maşinile de lucru, precum şi transportul de informaţie, de substanţe lichide, gazoase, pulverulente şi de alt tip de la un obiect de inventar la altul.

30. Din grupul instalaţiilor de transmisie fac parte reţelele electrice (inclusiv sistemele fotovoltaice şi instalaţiile eoliene), reţelele de telecomunicaţii, transmisiile şi conductoarele cu toate instalaţiile intermediare necesare pentru transformarea şi transportul energiei, informaţiei şi pentru deplasarea prin conducte a substanţelor lichide, gazoase, pulverulente şi de alt tip pînă la consumator.

Notă. Clădirile şi utilajele centralelor electrice, centralelor telefonice, staţiilor de compresoare de gaze, staţiilor de pompare etc. se includ, respectiv, în grupul "Clădiri" sau "Maşini şi utilaje".

31. La reţelele electrice se raportă liniile electrice aeriene de tensiune joasă sau înaltă, conductoarele montate pe stîlpi speciali sau pe pereţii clădirilor, construcţiilor, liniile de cablu subterane, reţelele de contact pentru transportul electric, liniile de măsurare, semnalizare şi operative, reţelele telefonice, telegrafice şi de radiodifuziune, precum şi instalaţiile de distribuţie destinate pentru transformarea, transmiterea şi distribuirea energiei electrice către consumatori.

32. Obiecte de inventar ale reţelelor electrice se consideră linia cuprinsă între instalaţia de distribuţie a staţiei (substaţiei) electrice sau de la bornele generatoarelor pîna la instalaţiile de distribuţie ale substaţiilor de recepţie şi linia cuprinsă între substaţii şi încăperile cu fidere sau transformatoare.

33. Drept graniţă între instalaţiile de distribuţie şi reţelele electrice servesc cutiile de extremitate (pentru reţelele de cablu), manşoanele de ieşire (pentru liniile aeriene) şi lanţurile de izolatoare suspendate dintre instalaţiile de distribuţie ale substaţiei şi liniile aeriene.

34. Stîlpii liniilor electrice aeriene fac parte din obiectul de inventar, adică din linia de transport de energie electrică.

35. Transmisia ca obiect de inventar se consideră linia conducătoare a transmisiei din încăpere sau de la etajul respectiv, incluzînd, pe lîngă arbori, mufele, rotilele de transmisie, suspensiile, consolele etc.

36. Instalaţii de transmisie se consideră conductele pentru transportul de la un obiect la altul a substanţelor lichide, gazoase, pulverulente şi de alt tip: apă, abur, gaze, ulei, ţiţei, aer, acizi, ciment etc.

37. Obiecte de inventar aparte se consideră conductele care nu sînt părţi componente ale unei maşini, clădiri sau construcţii şi care au o valoare independentă.

38. Conducta de abur de la cazanul de abur pînă la ventilul maşinii utilizatoare de abur, inclusiv armătura (părţile fasonate, suspensiile, consolele, compensatoarele, rezervoarele de condensat etc.) se consideră obiect de inventar aparte. Conducta cazanului de abur, care uneşte cilindrul cu ecranele, este un element al cazanului şi se include în componenţa lui.

39. Conducta de termoficare cuprinsă între boiler şi consumatorul de energie termică are o valoare independentă, dar conducta pentru încălzirea blocului se consideră parte componentă a acestuia.

40. În funcţie de destinaţie, instalaţiile de transmisie se împart în:

- instalaţii de transmitere a energiei electrice;

- instalaţii de transmitere a semnalelor de telecomunicaţii;

- instalaţii de transmitere prin conducte a gazelor, lichidelor, materialelor pulverulente şi de alt tip;

- alte instalaţii de transmisie.

41. Conform particularităţilor constructive, liniile de transmitere a energiei electrice şi liniile de telecomunicaţii pot fi:

- subterane - prin cablu îngropat în pămînt sau montat în conducte de protecţie;

- aeriene - pe piloni din metal, beton armat, lemn impregnat sau neimpregnat.

42. Conductele de transportare a lichidelor, gazelor, materialelor pulverulente pot fi din:

- fontă;

- oţel;

- beton armat;

- ceramică;

- polimere;

- cărămidă;

- alte materiale.

Maşini şi utilaje

43. În funcţie de destinaţie, maşinile şi utilajele se împart în:

1) maşini şi utilaje de forţă;

2) maşini şi utilaje de lucru;

3) aparate de măsură;

4) aparate şi instalaţii de reglare;

5) echipament de laborator;

6) tehnică de calcul, maşini de prelucrare a datelor;

7) utilaj medical;

8) armament;

9) alte maşini şi utilaje.

[Pct.43 în redacţia Ordinului Ministerului Finanţelor nr.50 din 02.05.2024, în vigoare 06.06.2024]

Mijloace de transport

44. Din acest grup fac parte mijloacele fixe care servesc la transportarea călătorilor şi bunurilor materiale, care includ:

1) transportul feroviar;

2) transportul auto;

3) transportul aerian;

4) transportul naval;

5) transportul cu tracţiune animală;

6) transportul sportiv;

7) maşini blindate.

[Pct.44 în redacţia Ordinului Ministerului Finanţelor nr.50 din 02.05.2024, în vigoare 06.06.2024]

Unelte şi scule, inventar de producere şi gospodăresc

[Denumirea punctului 45. modificată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.50 din 02.05.2024, în vigoare 06.06.2024]

45. Unelte şi scule sunt mijloacele de muncă manuale şi mecanizate, precum şi sculele ce completează maşinile.

La acest grup se atribuie:

1) uneltele de muncă de uz general mecanizate şi nemecanizate, precum şi obiectele ce se fixează de maşini şi servesc pentru prelucrarea materialelor.

La acestea se referă:

- uneltele interschimbabile pentru utilaje manuale, mecanice sau nu, sau pentru maşini-unelte, inclusiv matrici pentru tragerea şi extrudarea metalelor şi unelte de forare în pămînt şi piatră; unelte de presat, de ştanţat, de ambutisat, de poansonat, de tarodat, de filetat, de găurit, de alezat, de broşat, de frezat, de măcinat, de strunjit, de înşurubat;

- uneltele pneumatice, hidraulice sau cu motor încorporat pentru folosinţă manuală;

- uneltele electromecanice cu motor electric încorporat pentru utilizare manual;

2) inventarul de producere şi accesoriile;

3) inventarul gospodăresc (maşinile şi aparatele de birou; mobilierul; somierele, articolele de pat; covoarele; tablourile; sculpturile).

[Pct.45 în redacţia Ordinului Ministerului Finanţelor nr.50 din 02.05.2024, în vigoare 06.06.2024]

Alte mijloace fixe

46. La alte mijloace fixe se atribuie:

1) animalele de muncă şi de producţie;

2) fondurile de bibliotecă (literatură ştiinţifică, artistică, didactică, genuri de literatură specială şi alte ediţii);

3) plantaţiile perene;

4) exponatele regnului animal din grădinile zoologice, circuri şi alte instituţii analogice.

[Pct.46 în redacţia Ordinului Ministerului Finanţelor nr.50 din 02.05.2024, în vigoare 06.06.2024]

47. Animale de muncă şi reproducţie cuprind animalele de muncă – cabaline, cai, măgari, catîri, asini, bardoi, bovine, alte animale de muncă (inclusiv cabaline şi alte animale utilizate pentru transport), animale de reproducţie – vaci, tauri, porci, oi, capre, alte animale de reproducţie.

[Pct.47 modificat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.50 din 02.05.2024, în vigoare 06.06.2024]

48. Plantaţii perene cuprind toate plantaţiile artificiale perene, indiferent de vîrstă, cu excepţia plantaţiilor perene crescute în pepiniere în calitate de material săditor. La ele se raportă:

- plantaţiile de pomi fructiferi de toate speciile: sămînţoase (măr, păr, gutui), sîmburoase (prun, vişin, cais, piersic etc.), nucifere (nuc comun, alun, migdal, fistic etc.) şi de arbuşti fructiferi de toate speciile (zmeur, coacăz, agriş) şi plantaţiile erbacee fructifere (frag, căpşun) etc.;

- plantaţiile viticole;

- spaţiile verzi şi plantaţiile decorative (arbori şi arbuşti) pe străzi, în pieţe, parcuri, grădini publice, scuaruri, pe teritoriul întreprinderilor, în curţile clădirilor de locuit;

- gardurile vii, perdelele de protecţie a cîmpurilor şi perdelele de reţinere a zăpezilor; plantaţiile de consolidare a nisipurilor, malurilor de rîuri, plantaţii pe rîpe şi lunci;

- plantaţiile din grădinile botanice şi ale altor instituţii de cercetări ştiinţifice şi de învăţămînt superior utilizate în scopuri de cercetare ştiinţifică şi alte plantaţii perene.

49. Plantaţiile tinere de orice specie se iau în evidenţă la mijloacele fixe ca grup separat de plantaţiile care au atins o dezvoltare completă, adică vîrsta de intrare pe rod, de închidere a coroanelor etc.

50. Obiecte de inventar ale plantaţiilor perene se consideră:

- plantaţiile fiecărei livezi, vii, străzi, curţi, parc, scuar, bulevard, teritoriu al întreprinderii etc., indiferent de numărul, vîrsta şi specia plantaţiilor;

- spaţiile verzi de-a lungul străzii, drumului (în limitele terenului arondat), inclusiv împrejurimile individuale ale fiecărei plantaţii;

- perdelele de protecţie a cîmpurilor: spaţiile verzi ale fiecărui sector (raion) separat, indiferent de numărul, vîrsta şi specia plantaţiilor.

V. CLASIFICAREA ACTIVELOR NEMATERIALE

51. Activele nemateriale se împart în următoarele grupuri:

1. Rezultatele cercetărilor geologice:

rezultatele explorării preliminare a resurselor minerale;

rezultatele explorării detaliate a resurselor minerale.

2. Baze de date, programe (softuri) pentru computere:

baze de date;

programe informatice.

3. Dreptul de autor şi de utilizare a operelor originale de gen distractiv, de literatură şi artă:

opere primare;

opere derivate;

opere compuse.

4. Tehnologii industriale:

brevete;

know how;

copyright;

francizele;

desene şi mostre industriale.

5. Alte active nemateriale:

topologiile circuitelor integrate;

embleme comerciale şi mărci de servire;

licenţe;

cheltuieli de organizare;

goodwill (fondul comercial).

52. Activele nemateriale cuprind:

a) cheltuielile de organizare care reprezintă cheltuielile aferente creării întreprinderii (pregătirea documentelor pentru înregistrare, confecţionarea ştampilelor, taxele de stat, plata serviciilor prestate de consultanţi, a acţiunilor de reclamă etc.);

b) goodwill (fondul comercial) - valoarea de procurare a întreprinderii în ansamblu depăşeşte valoarea de piaţă a tuturor activelor ei, dacă acestea ar fi fost procurate separat, diminuată cu suma datoriilor;

c) brevetele - drepturile exclusive, garantate de stat pe o anumită perioadă, pentru fabricarea unui fel de produse, utilizarea sau vînzarea unui produs specific, de exemplu drepturile ce rezulta din brevetele care aparţin întreprinderii privind invenţiile, noile soiuri de plante etc. ;

d) emblemele comerciale şi mărcile de servire - simboluri (denumiri) înregistrate, protejate de stat, care acordă dreptul exclusiv de utilizare a lor pentru distingerea mărfurilor, serviciilor unor persoane fizice şi juridice de mărfurile şi serviciile identice ale altor persoane fizice şi juridice;

e) licenţele - drepturi întocmite juridic pentru practicarea unui anumit gen de activitate. Pentru proprietatea intelectuală licenţa este un acord (contract), conform căruia o persoană (licenţiarul) în anumite condiţii (de regulă, pentru un comision) permite altei persoane (licenţiatului) să folosească drepturile la proprietatea intelectuală;

f) know how - cunoştinţele tehnico-ştiinţifice, tehnologice, comerciale, financiare, organizatorice, de gestiune, biotehnice şi de altă natură, acumulate de întreprindere, care constituie secret comercial şi aduc avantaj economic (profit);

g) copyright - drepturile de autor garantate de stat pentru publicarea, editarea, vînzarea operelor literare, muzicale, video şi de cinema, precum şi a altor opere de artă pe întreaga durată prevăzută de legislaţie;

h) francizele - drepturile acordate de o întreprindere (un deţinător de drepturi) altei persoane fizice sau juridice pentru utilizarea unei formule, tehnologii din procesul de producţie sau a unui produs pentru un comision stabilit;

i) programele informatice - setul de documentaţie tehnică şi de exploatare, precum şi complexul de programe pentru sistemele de prelucrare a informaţiei;

j) desenele şi mostrele industriale, care reprezintă un nou tip de articol înregistrat, cu funcţie de utilitate şi care acordă deţinătorului documentului de protecţie dreptul exclusiv de utilizare a articolului;

k) drepturile de utilizare a activelor materiale pe termen lung;

l) drepturile care rezultă din documentele de protecţie, ce aparţin întreprinderii, pentru invenţii, mostre utile, denumirea locurilor de origine a mărfurilor, soiurilor noi de plante şi rase de animale, realizări de selecţie, drepturile şi privilegiile de monopol, inclusiv dreptul de rulare a filmelor, dreptul de utilizare şi înregistrare a locului de broker procurat, drepturile de marketing, drepturile pentru desene şi mostre industriale, alte tipuri de proprietate intelectuală.

VI. DURATA DE FUNCŢIONARE UTILĂ A MIJLOACELOR

FIXE ŞI A ACTIVELOR NEMATERIALE

Durata de funcţionare utilă a mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale în regimuri şi condiţii de exploatare normale este prezentată în anexa nr.1.

Determinarea duratei de funcţionare utilă a mijloacelor fixe şi a activelor nemateriale nou-achiziţionate, create cu forţele proprii sau supuse reparaţiei capitale

53. Durata de funcţionare utilă a obiectelor mijloacelor fixe poate fi majorată faţă de durata prevăzută de Catalog în cazul:

- efectuării reparaţiei capitale a obiectelor de mijloace fixe sau realizării investiţiilor capitale ulterioare pentru îmbunătăţirea stării acestora;

- modificărilor tehnologice care influenţează asupra duratei de funcţionare utilă a obiectelor;

- implementării unei politici eficiente de întreţinere şi de reparaţii, adoptată de autoritate/instituţie bugetară, care poate asigura o durată mai mare de funcţionare rentabilă.

54. Durata de funcţionare utilă a obiectelor mijloacelor fixe poate fi redusă faţă de durata prevăzută în cazul:

- exploatării în condiţii nocive şi/sau modificării condiţiilor de utilizare (de exemplu pentru exploatarea în condiţiile nefavorabile, de umiditate, pentru construcţii de transmisie şi pentru demontare, pentru maşini şi utilaje de turnătorie care activează în condiţiile de producere în serii mici, pentru autoturismele cu remorcă, pentru cele care sînt utilizate în cariere şi în condiţii nefavorabile);

- modificărilor tehnologice care influenţează asupra duratei de funcţionare utilă a obiectului".

55. În unele cazuri autorităţile/instituţiile bugetare pot stabili durata de funcţionare utilă a unor active concrete în baza restricţiilor stabilite de legislaţie asupra duratei de utilizare a acestor active sau a restricţiilor stabilite în contractele încheiate sau de termenul indicat în licenţă, în special asupra utilizării activelor nemateriale.

56. Pentru argumentarea duratei de funcţionare utilă a activelor care nu sînt indicate în Catalog se poate utiliza experienţa proprie a autorităţii/instituţiei bugetare de exploatare a activelor similare, experienţa altor autorităţi/instituţii bugetare sau pot fi atraşi în aceste scopuri specialişti competenţi.

57. Pentru mijloacele fixe care nu se regăsesc în anexă, inclusiv componentele acestora, mijloacele fixe create cu forţele proprii, durata de funcţionare utilă poate fi determinată de către o comisie internă, un expert independent sau conform recomandărilor producătorilor, furnizorilor sau distribuitorilor, cu aprobarea prin ordinul conductorului autorităţii/instituţiei bugetare.

Anexa nr.1

la Catalogul mijloacelor fixe

şi activelor nemateriale

CLASIFICAREA ŞI DURATA

DE FUNCŢIONARE UTILĂ A MIJLOACELOR

FIXE ŞI A ACTIVELOR NEMATERIALE

[Anexa nr.1 modificată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.67 din 22.05.2026, în vigoare 11.06.2026]

[Anexa nr.1 modificată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.50 din 02.05.2024, în vigoare 06.06.2024]

[Anexa nr.1 modificată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr.87 din 19.08.2022, în vigoare 02.09.2022]