Protocol din 29.01.2000 de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenţia privind diversitatea biologică
Notă: Ratificat prin Legea nr.1381-XV din 11.10.2002
Protocolul de la Cartagena*
privind biosecuritatea la Convenţia privind diversitatea biologică
din 29.01.2000
(în vigoare 11.09.2003)
Publicat în ediţia oficială
"Tratate internaţionale", 2006, volumul 38, pag.303
* * *
Întocmit la Montreal la 29 ianuarie 2000
*În vigoare pentru Republica Moldova din 11 septembrie 2003.
Părţile la acest protocol,
fiind părţi la Convenţia privind diversitatea biologică, denumită în continuare convenţie,
reamintind paragrafele 3 şi 4 din art.19, art.8 g) şi art.17 din convenţie,
reamintind, de asemenea, Decizia II/5 din 17 noiembrie 1995, adoptată la Conferinţa părţilor la convenţie, de a elabora un protocol pentru prevenirea riscurilor biotehnologice, care se va referi în special la mişcarea transfrontieră a oricărui organism modificat genetic rezultat din biotehnologiile moderne care ar putea avea efecte adverse asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, luând în considerare, în particular, proceduri adecvate pentru un acord în cunoştinţă de cauză,
reafirmând abordarea cu precauţie conţinută în principiul 15 al Declaraţiei de la Rio privind mediul şi dezvoltarea,
conştiente de expansiunea rapidă a biotehnologiei moderne şi de creşterea interesului public faţă de potenţialele efecte adverse asupra diversităţii biologice, ţinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană,
recunoscând că biotehnologia modernă reprezintă, în cazul în care este dezvoltată şi folosită în condiţii adecvate de siguranţă pentru mediu şi sănătatea umană, un potenţial considerabil pentru bunăstarea populaţiei,
recunoscând, de asemenea, importanţa crucială pentru umanitate a centrelor de origine şi centrelor de diversitate genetică,
ţinând cont de capacitatea limitată a mai multor state, mai ales a celor în curs de dezvoltare, de a face faţă naturii şi importanţei riscurilor cunoscute şi potenţiale asociate organismelor modificate genetic,
recunoscând că acordurile de mediu şi comerţul trebuie să se susţină reciproc în vederea realizării dezvoltării durabile,
accentuând faptul că acest protocol nu implică o schimbare în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile unei părţi în virtutea altor acorduri internaţionale în vigoare,
înţelegând că acest preambul nu intenţionează să subordoneze acest protocol altor acorduri internaţionale,
au convenit următoarele:
Articolul 1
OBIECTIV
În conformitate cu abordarea cu precauţie conţinută în principiul 15 al Declaraţiei de la Rio privind mediul şi dezvoltarea, obiectivul acestui protocol este de a contribui la asigurarea unui nivel adecvat de protecţie pentru siguranţa transferului, manipulării şi utilizării organismelor modificate genetic, rezultate din biotehnologia modernă şi care pot avea efecte adverse asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, ţinându-se, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană şi concentrându-se în special asupra mişcării lor transfrontiere.
Articolul 2
PREVEDERI GENERALE
1) Fiecare parte trebuie să adopte măsuri potrivite juridice, administrative sau orice altă măsură necesară pentru implementarea obligaţiilor din acest protocol.
2) Părţile trebuie să se asigure că producerea, manipularea, transportul, utilizarea, transferul şi eliberarea oricărui organism modificat genetic se realizează într-o manieră care previne sau reduce riscurile pentru diversitatea biologică, ţinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană.
3) Acest protocol nu poate afecta în nici un fel suveranitatea statelor în cadrul apelor lor teritoriale stabilite în conformitate cu legile internaţionale, drepturile suverane şi jurisdicţia pe care statele o exercită în zonele lor economice exclusive şi pe platoul continental, în conformitate cu dreptul internaţional, sau exercitarea de către navele şi avioanele tuturor statelor a drepturilor şi libertăţilor navigaţionale conferite de legile internaţionale şi reflectate în instrumente internaţionale relevante.
4) Acest protocol nu trebuie să fie interpretat ca o restricţie a drepturilor unei părţi de a acţiona în mod cât mai riguros pentru conservarea diversităţii biologice şi utilizarea durabilă a resurselor sale care sunt prevăzute în acest protocol, cu condiţia ca o asemenea acţiune să fie compatibilă cu obiectivele şi prevederile acestui protocol şi în concordanţă cu celelalte obligaţii impuse respectivei părţi prin dreptul internaţional.
5) Părţile sunt încurajate să ţină cont în mod adecvat de experienţa disponibilă, instrumentele existente şi eforturile întreprinse de forurile internaţionale ce au competenţă în domeniul riscului pentru sănătatea umană.
Articolul 3
DEFINIŢII
În textul acestui protocol:
a) prin Conferinţa părţilor se înţelege Conferinţa părţilor la convenţie;
b) prin utilizare în mediu închis se înţelege toate operaţiile realizate într-un dispozitiv, instalaţie sau altă structură fizică, care implică organismele modificate genetic, reglementate de măsuri specifice, şi limitează efectiv contactul cu mediul exterior şi impactul asupra acestuia;
c) prin export se înţelege mişcarea transfrontieră intenţionată având ca stat de provenienţă o parte şi ca stat de destinaţie o altă parte;
d) prin exportator se înţelege orice persoană fizică sau juridică, care, în conformitate cu jurisdicţia părţii exportatoare, dispune exportul unui organism modificat genetic;
e) prin import se înţelege mişcarea transfrontieră intenţionată având ca stat de provenienţă o parte şi ca stat de destinaţie o altă parte;
f) prin importator se înţelege orice persoană fizică sau juridică, care, în conformitate cu jurisdicţia părţii exportatoare, dispune importul unui organism modificat genetic;
g) prin organism modificat genetic se înţelege totalitatea organismelor vii care au o nouă combinaţie de material genetic obţinută cu ajutorul biotehnologiei moderne;
h) prin organism viu se înţelege orice entitate biologică, capabilă să transfere sau să reproducă material genetic, inclusiv organisme sterile, viruşi şi viroizi;
i) prin biotehnologie modernă se înţelege:
a) aplicarea tehnicilor in vitro cu acizi nucleici, incluzând recombinarea acidului dezoxiribonucleic (ADN) şi introducerea directă a acidului nucleic în celule ori organite; sau
b) fuziunea celulară a organismelor care nu aparţin aceleiaşi familii taxonomice, care străbat barierele naturale ale fiziologiei de reproducere sau de recombinare şi care nu sunt tehnici utilizate pentru reproducerea şi selecţia tipurilor clasice;
j) prin organizaţia regională a integrării economice se înţelege o organizaţie constituită din state suverane dintr-o regiune dată, căreia statele membre i-au transferat competenţa privind toate problemele guvernate de acest protocol şi care a fost corespunzător autorizată, în conformitate cu procedurile sale interne, să semneze, să ratifice, să accepte, să aprobe sau să adere la acesta.
k) prin mişcare transfrontieră se înţelege mişcarea unui organism modificat genetic de la o parte la alta, cu precizarea că la art.17 şi 24 se va înţelege mişcarea acestora între un stat parte şi un stat care nu este parte.
Articolul 4
SCOP
Acest protocol se aplică mişcărilor transfrontiere, tranzitului, manipulării şi utilizării tuturor organismelor vii modificate genetic care pot avea efecte adverse asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, ţinându-se, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană.
Articolul 5
PRODUSE FARMACEUTICE
Acest protocol nu se aplică - în pofida art.4 şi fără a prejudicia dreptul unei părţi de a supune toate organismele modificate genetic unei evaluări a riscurilor înainte de a lua decizia privind importul lor - mişcărilor transfrontiere a organismelor modificate genetic care sunt produse farmaceutice destinate populaţiei şi care cad sub incidenţa altor acorduri sau organisme internaţionale relevante.
Articolul 6
TRANZITUL ŞI UTILIZAREA ÎN MEDIU ÎNCHIS
1) Prevederile acestui protocol privind procedura de acord prealabil în cunoştinţă de cauză nu se aplică organismelor modificate genetic în tranzit, în pofida prevederilor art.4 şi fără a prejudicia dreptul unei părţi de tranzit de a reglementa transportul pe teritoriul său al organismelor modificate genetic şi de a aviza Centrul de schimb de informaţii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice despre orice decizie, luată în conformitate cu paragraful 3 al art.2, privind tranzitul pe teritoriul său al unui organism modificat genetic.
2) Prevederile acestui protocol privind procedura de acord prealabil în cunoştinţă de cauză nu se aplică organismelor modificate genetic destinate utilizării în mediu închis, în conformitate cu standardele părţii importatoare, în pofida prevederilor art.4 şi fără a prejudicia dreptul unei părţi de a supune toate organismele modificate genetic unei evaluări a riscurilor înainte de a lua decizia privind importul lor şi de a fixa norme aplicabile pentru utilizarea în mediu închis în cadrul jurisdicţiei părţii respective.
Articolul 7
APLICAREA PROCEDURII DE ACORD PREALABIL ÎN CUNOŞTINŢĂ DE CAUZĂ
1) Sub rezerva art.5 şi 6, procedura de acord prealabil în cunoştinţă de cauză prevăzută în art.8, 9, 10 şi 12 se aplică înaintea primei mişcări transfrontiere intenţionate a organismelor modificate genetic destinate introducerii intenţionate în mediul părţii importatoare.
2) Introducerea intenţionată în mediu, menţionată în paragraful 1 de mai sus, nu se referă la organismele modificate genetic destinate a fi utilizate direct pentru alimentaţia umană sau animală ori pentru procesare.
3) Art.11 se aplică înainte de prima mişcare transfrontieră a organismelor modificate genetic destinate a fi utilizate direct pentru alimentaţia umană sau animală ori pentru procesare.
4) Procedura de acord prealabil în cunoştinţă de cauză nu se aplică mişcării transfrontiere intenţionate a organismelor vii care, într-o decizie a Conferinţei părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol, sunt definite ca puţin susceptibile de a avea efecte adverse asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, luându-se în considerare şi riscurile pentru sănătatea umană.
Articolul 8
NOTIFICAREA
1) Partea exportatoare trebuie să anunţe sau să ceară exportatorului să trimită o notificare scrisă autorităţii naţionale competente a părţii importatoare, înainte de mişcarea transfrontieră intenţionată a unui organism modificat genetic care este vizat în paragraful 1 al art.7. Notificarea trebuie să conţină cel puţin informaţiile specificate în anexa nr.I.
2) Partea exportatoare trebuie să se asigure că există o responsabilitate juridică în ceea ce priveşte exactitatea informaţiilor furnizate de către exportator.
Articolul 9
CONFIRMAREA PRIMIRII NOTIFICĂRII
1) Partea importatoare trebuie să confirme autorului notificării primirea acesteia, în scris, în decurs de 90 de zile de la primire.
2) Confirmarea trebuie să indice:
a) data primirii notificării;
b) dacă notificarea conţine la prima vedere informaţii vizate în art.8;
c) dacă s-a procedat în conformitate cu cadrul legal naţional al părţii importatoare sau în conformitate cu prevederile specificate în art.10.
3) Cadrul legal naţional la care se face referire în paragraful 2 lit.c) de mai sus trebuie să fie conform protocolului.
4) Dacă o parte importatoare nu confirmă primirea notificării, acest fapt nu implică consimţământul acesteia pentru o mişcare transfrontieră intenţionată.
Articolul 10
PROCEDURA DE DECIZIE
1) Deciziile părţii importatoare trebuie să fie în conformitate cu prevederile art.15.
2) Partea importatoare trebuie, în perioada menţionată în art.9, să informeze în scris notificatorul şi Centrul de schimb de informaţii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice dacă mişcarea transfrontieră poate continua:
a) numai după ce partea importatoare şi-a dat consimţământul scris;
b) la nu mai puţin de 90 de zile, fără alt consimţământ scris.
3) În termen de 270 de zile de la data primirii notificării partea importatoare trebuie să comunice în scris notificatorului şi Centrului de schimb de informaţii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice decizia la care se face referire în paragraful 2 lit.a) de mai sus:
a) aprobarea importului cu sau fără condiţii, indicând modul în care decizia se va aplica importurilor ulterioare de organisme modificate genetic de acelaşi fel;
b) interzicerea importului;
c) solicitarea de informaţii adiţionale relevante în conformitate cu cadrul legislativ naţional sau cu anexa nr.I; numărul zilelor trecute de la momentul în care partea importatoare cere informaţiile suplimentare până când le primeşte nu va fi luat în calcul; sau
d) informarea notificatorului că perioada specificată în acest paragraf este prelungită pe o durată nedefinită.
4) Numai în cazul unui consimţământ necondiţionat deciziile menţionate la paragraful 3 de mai sus trebuie să indice motivele pe care acesta se bazează.
5) Dacă partea importatoare nu comunică decizia luată în termen de 270 de zile de la data primirii notificării, acest fapt nu implică consimţământul acesteia pentru o mişcare transfrontieră intenţionată.
6) Lipsa unei certitudini ştiinţifice, datorată informaţiilor şi cunoştinţelor ştiinţifice insuficient de relevante privind proporţiile potenţialelor efecte adverse ale organismelor modificate genetic asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice în statul parte importator, ţinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană, nu împiedică partea respectivă să ia o decizie, după cum socoteşte de cuviinţă, cu privire la importul organismelor modificate genetic în cauză, astfel cum este indicat în paragraful 3 de mai sus, în scopul evitării sau reducerii la minimum a potenţialelor efecte adverse.
7) Conferinţa părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol trebuie să decidă la prima întrunire asupra procedurilor şi mecanismelor potrivite pentru facilitarea luării deciziilor de către partea importatoare.
Articolul 11
PROCEDURA DE URMĂRIRE A ORGANISMELOR MODIFICATE
GENETIC DESTINATE A FI UTILIZATE DIRECT ÎN ALIMENTAŢIA
UMANĂ ŞI ANIMALĂ SAU PENTRU PROCESARE
1) O parte care ajunge la o decizie definitivă privind utilizarea pe teritoriul naţional, inclusiv desfacerea pe piaţă a unui organism modificat genetic, care poate fi subiectul mişcării transfrontiere pentru utilizare directă în alimentaţia umană sau animală ori pentru procesare, trebuie, în termen de 15 zile de la luarea acestei decizii, să informeze celelalte părţi prin intermediul Centrului de schimb de informaţii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice. Această informare trebuie să conţină cel puţin informaţiile specificate în anexa nr.II. Partea trebuie să pună la dispoziţie o copie, în scris, a informaţiilor punctului central naţional al fiecărei părţi, care va informa în avans secretariatul că nu are acces la Centrul de schimb de informaţii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice. Această prevedere nu se aplică deciziilor privind analiza pe teren.
2) Partea care ajunge la o decizie în conformitate cu paragraful 1 de mai sus trebuie să se asigure că există dispoziţii legale care să garanteze exactitatea informaţiilor furnizate de aplicant.
3) Orice parte poate solicita informaţii adiţionale de la autoritatea identificată la lit.b) din anexa nr.II.
4) O parte poate lua o decizie asupra importului de organisme modificate genetic utilizate direct în alimentaţia umană sau animală ori pentru procesare, în conformitate cu legislaţia naţională şi cu obiectivele acestui protocol.
5) Fiecare parte trebuie să pună la dispoziţie Centrului de schimb de informaţii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice copiile oricărei legi, reglementări sau directive naţionale aplicabile importului de organisme modificate genetic, utilizate direct în alimentaţia umană sau animală ori pentru procesare, dacă acestea sunt disponibile.
6) Toate ţările în curs de dezvoltare sau părţi cu economie în tranziţie pot, în absenţa cadrului naţional legal la care s-a făcut referire în paragraful 4 de mai sus şi sub jurisdicţia naţională, să declare prin Centrul de schimb de informaţii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice că decizia lor, prealabilă primului import al unui organism modificat genetic destinat utilizării directe în alimentaţia umană sau animală ori pentru procesare, asupra căruia au fost furnizate informaţii în paragraful 1 de mai sus, va fi luată în conformitate cu următoarele:
a) o evaluare a riscului întreprinsă conform anexei nr.III; şi
b) o decizie adoptată într-un interval de timp predictibil care să nu depăşească 270 de zile.
7) Dacă o parte nu comunică decizia luată în conformitate cu paragraful 6 de mai sus nu înseamnă că aceasta a consimţit să importe sau a refuzat importul unui organism modificat genetic destinat utilizării directe în alimentaţia umană sau animală ori pentru procesare, în afară de cazul în care partea anunţă acest lucru.
8) Lipsa unei certitudini ştiinţifice, datorată informaţiilor şi cunoştinţelor ştiinţifice insuficient de relevante privind proporţiile potenţialelor efecte adverse ale organismelor modificate genetic asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice în statul parte importator, ţinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană, nu împiedică partea respectivă să ia o decizie, după cum socoteşte de cuviinţă, cu privire la importul organismelor modificate genetic destinate utilizării directe în alimentaţia umană sau animală ori pentru procesare, în scopul evitării sau reducerii potenţialelor efecte adverse.
9) O parte poate indica necesităţile sale pentru asistenţa tehnică şi financiară şi întărirea cadrului instituţional necesar cu privire la organismele modificate genetic, destinate utilizării directe în alimentaţia umană sau animală ori pentru procesare. Părţile vor coopera pentru a răspunde acestor necesităţi în conformitate cu art.22 şi 28.
Articolul 12
REVIZUIREA DECIZIILOR
1) O parte importatoare poate, în orice moment, în lumina noilor informaţii ştiinţifice privind potenţialul efect advers asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, ţinând cont, de asemenea, şi de riscurile pentru sănătatea umană, să revadă şi să schimbe o decizie privind mişcarea transfrontieră intenţionată. În asemenea caz, în decurs de 30 de zile ea va informa autorii notificărilor anterioare, precum şi Centrul de schimb de informaţii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice despre mişcarea organismelor modificate genetic vizate şi va indica motivele care stau la baza deciziei sale.
2) O parte exportatoare sau autorul unei notificări poate solicita părţii importatoare revizuirea deciziilor luate în conformitate cu art.10, în care partea exportatoare sau autorul notificării estimează:
a) că există o schimbare de circumstanţe care poate influenţa asupra rezultatelor evaluării riscurilor care au stat la baza deciziei; sau
b) informaţii relevante ştiinţifice sau tehnice au devenit disponibile.
3) Partea importatoare trebuie să răspundă în scris unei asemenea cereri în decurs de 90 de zile, indicând motivele deciziei sale.
4) Partea importatoare poate oricând solicita o evaluare a riscurilor pentru importurile ulterioare.
Articolul 13
PROCEDURA SIMPLIFICATĂ
1) O parte importatoare poate să notifice în prealabil Centrului de schimb de informaţii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice, cu condiţia ca măsurile adecvate să fie aplicate pentru a asigura siguranţa mişcării transfrontiere intenţionate a organismelor modificate genetic şi în conformitate cu obiectivele acestui protocol, următoarele:
a) cazuri în care mişcarea transfrontieră intenţionată către partea respectivă poate avea loc în acelaşi timp în care mişcarea este notificată părţii importatoare; şi
b) importurile de organisme modificate genetic către partea respectivă sunt scutite de procedura de acord prealabil în cunoştinţă de cauză. Notificările menţionate la lit.a) de mai sus se pot aplica mişcărilor similare ulterioare către aceeaşi parte.
2) Informaţiile privind mişcarea transfrontieră intenţionată care vor fi furnizate în notificările menţionate în paragraful 1 lit.a) de mai sus sunt cele indicate în anexa nr.I.
Articolul 14
ACORDURI ŞI ÎNŢELEGERI BILATERALE, REGIONALE ŞI MULTILATERALE
1) Părţile pot încheia acorduri şi înţelegeri bilaterale, regionale şi multilaterale privind mişcarea transfrontieră intenţionată a organismelor modificate genetic, în conformitate cu obiectivele acestui protocol şi cu condiţia ca asemenea acorduri şi înţelegeri să furnizeze un nivel de protecţie cel puţin egal cu cel al protocolului.
2) Părţile se vor informa reciproc, prin Centrul de schimb de informaţii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice, despre orice acorduri şi înţelegeri bilaterale, regionale şi multilaterale care au fost încheiate înainte sau după intrarea în vigoare a acestui protocol.
3) Prevederile acestui protocol nu vor afecta mişcarea transfrontieră intenţionată care are loc în virtutea unui astfel de acord sau înţelegere între părţile la acest acord sau înţelegere.
4) Orice parte poate decide ca reglementările sale naţionale să fie aplicate pentru diferite importuri specifice care îi sunt destinate şi va notifica decizia sa Centrului de schimb de informaţii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice.
Articolul 15
EVALUAREA RISCURILOR
1) Evaluarea riscurilor întreprinse în virtutea prezentului protocol va fi realizată după metode ştiinţifice cunoscute, în conformitate cu anexa nr.III şi luându-se în considerare metodele de evaluare a riscurilor cunoscute. Această evaluare a riscurilor se va baza cel puţin pe informaţiile furnizate în conformitate cu art.8 şi cu alte evidenţe ştiinţifice disponibile care permit identificarea şi evaluarea posibilelor efecte adverse ale organismelor modificate genetic asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, ţinându-se, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană.
2) Partea importatoare trebuie să se asigure că a fost făcută o evaluare a riscurilor, pentru a lua o decizie în conformitate cu art.10. Ea poate solicita exportatorului evaluarea riscurilor.
3) Costurile evaluării riscurilor revin autorului notificării dacă partea importatoare cere acest lucru.
Articolul 16
MANAGEMENTUL RISCURILOR
1) În conformitate cu prevederile art.8 lit.g) din convenţie, părţile vor stabili şi vor menţine mecanisme adecvate, măsuri şi strategii pentru reglementarea, gestiunea şi controlul riscurilor identificate în prevederile protocolului privind evaluarea riscurilor asociate cu utilizarea, manipularea şi mişcarea transfrontieră a organismelor modificate genetic.
2) Măsurile bazate pe evaluarea riscurilor vor fi solicitate ca măsură necesară pentru prevenirea efectelor adverse ale organismelor modificate genetic asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, ţinându-se, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană pe teritoriul părţii importatoare.
3) Fiecare parte va adopta măsuri adecvate pentru prevenirea mişcării transfrontiere neintenţionate a organismelor modificate genetic, incluzând măsuri care solicită evaluarea riscurilor înainte de prima eliberare a unui organism viu modificat.
4) Fără a aduce prejudicii paragrafului 2 de mai sus, fiecare parte trebuie să se asigure că orice organism modificat genetic, importat sau de provenienţă locală, a depăşit o perioadă de observaţie adecvată care este proporţională cu ciclul său de viaţă sau cu perioada de formare înainte de utilizarea sa preconizată.
5) Părţile vor coopera în vederea:
a) identificării organismelor modificate genetic sau a trăsăturilor specifice acestora, care pot avea efecte adverse asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, ţinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană; şi
b) adoptării măsurilor adecvate privind tratamentul acestor organisme modificate genetic sau al trăsăturilor specifice acestora.
Articolul 17
MIŞCAREA TRANSFRONTIERĂ NEINTENŢIONATĂ ŞI MĂSURI DE URGENŢĂ
1) Fiecare parte trebuie să adopte măsuri adecvate pentru a anunţa satele afectate sau posibil a fi afectate, Centrul de schimb de informaţii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice şi, acolo unde este necesar, organizaţiile relevante internaţionale, în cazul unui incident din jurisdicţia sa, rezultat din eliberarea şi ca o consecinţă din mişcarea transfrontieră neintenţionată a organismelor modificate genetic, posibil a avea efecte adverse semnificative asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, ţinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană în aceste state. Notificarea va fi transmisă imediat ce partea va lua cunoştinţă de această situaţie.
2) Fiecare parte va pune la dispoziţie Centrului de schimb de informaţii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice, nu mai târziu de data intrării în vigoare, în ceea ce o priveşte, a acestui protocol, detalii relevante care stabilesc coordonatele persoanei abilitate să primească notificările primite în virtutea prezentului articol.
3) Orice notificare primită în virtutea paragrafului 1 de mai sus trebuie să conţină:
a) toate informaţiile pertinente disponibile asupra cantităţilor estimative şi caracteristicile şi/sau trăsăturile relevante ale organismelor modificate genetic;
b) informaţii asupra circumstanţelor şi datei estimative a eliberării, precum şi asupra utilizării organismelor modificate genetic în partea de origine;
c) orice informaţie disponibilă asupra potenţialului efect advers asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, ţinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană, precum şi de toate informaţiile disponibile privind măsurile posibile de management al riscurilor;
d) orice altă informaţie relevantă; şi
e) un punct de contact pentru informaţiile viitoare.
4) Pentru a reduce la minimum orice efect advers semnificativ asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, ţinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană, fiecare parte sub a cărei jurisdicţie se realizează eliberarea organismelor modificate genetic la care s-a făcut referire în paragraful 1 de mai sus va consulta imediat statele afectate sau potenţial afectate pentru a le permite determinarea intervenţiilor adecvate şi pentru a iniţia măsurile necesare, inclusiv pe cele de urgenţă.
Articolul 18
MANIPULARE, TRANSPORT, AMBALARE ŞI IDENTIFICARE
1) Pentru a evita efectele adverse asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, ţinând, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană, fiecare parte va lua măsurile necesare, pentru a se asigura că organismele modificate genetic, subiect al mişcării transfrontiere internaţionale în conformitate cu prevederile acestui protocol, sunt manipulate, ambalate şi transportate în condiţii de siguranţă, luând în considerare regulile şi normele pertinente internaţionale.
2) Fiecare parte va lua măsuri pentru solicitarea documentaţiei însoţitoare pentru:
a) organismele modificate genetic destinate utilizării directe pentru alimentaţia umană sau animală ori pentru procesare, care indică în mod clar că acestea “pot conţine” organisme modificate genetic şi nu sunt destinate introducerii intenţionate în mediu şi să indice punctele de contact pentru alte informaţii. Conferinţa părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol vor lua o decizie asupra cerinţelor detaliate în acest scop, inclusiv specificarea identităţii lor şi oricărei alte identificări unice, nu mai târziu decît doi ani de la data intrării în vigoare a prezentului protocol;
b) organismele modificate genetic destinate utilizării în mediu închis, indicând clar că este vorba de organisme modificate genetic; se specifică orice reguli pentru siguranţa manipulării, depozitării, transportului şi utilizării, punctul de contact pentru alte informaţii care să conţină numele şi adresa persoanei şi instituţiei căreia îi sunt expediate;
c) organismele modificate genetic destinate introducerii intenţionate în mediul părţii importatoare şi orice alt organism modificat genetic vizat în protocol, identificate clar ca organisme modificate; se specifică identitatea şi trăsăturile şi/sau caracteristicile relevante, orice reglementare privind siguranţa manipulării, depozitării, transportului şi utilizării, coordonatele punctului central naţional şi, dacă este cazul, adresa importatorului şi exportatorului; documentaţia va conţine o declaraţie în care se certifică conformitatea mişcării cu protocolul aplicabil exportatorului.
3) Conferinţa părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol consideră elaborarea, dacă este necesar, a unor norme de identificare, de manipulare, de ambalare şi de transport, după consultarea cu alte organisme internaţionale competente în domeniu.
Articolul 19
AUTORITĂŢILE NAŢIONALE COMPETENTE ŞI PUNCTE CENTRALE NAŢIONALE
1) Fiecare parte va desemna un punct central naţional responsabil pentru legătura cu secretariatul. Fiecare parte va desemna şi una sau mai multe autorităţi naţionale competente care vor fi responsabile pentru executarea funcţiilor administrative din acest protocol şi care trebuie să fie autorizate să acţioneze în conformitate cu aceste funcţii. O parte trebuie să desemneze o singură entitate care să îndeplinească funcţiile cumulate ale punctului central naţional şi autorităţii naţionale competente.
2) Fiecare parte trebuie să notifice secretariatului numele şi adresa punctului său central naţional şi ale autorităţii sau autorităţilor competente, până la data intrării în vigoare a acestui protocol. Dacă o parte desemnează mai mult de o autoritate naţională competentă, ea va trebui să transmită secretariatului împreună cu o notificare informaţii relevante asupra responsabilităţilor acestor autorităţi. Acolo unde este aplicabil, asemenea informaţie trebuie să specifice care autoritate este responsabilă pentru fiecare tip de organism modificat genetic. Fiecare parte trebuie să notifice imediat secretariatului cu privire la orice schimbare în desemnarea punctului central naţional, în coordonatele şi responsabilităţile autorităţii sau autorităţilor naţionale competente.
3) Secretariatul trebuie să informeze imediat părţile asupra notificărilor primite în conformitate cu paragraful 2 de mai sus, punând în acelaşi timp la dispoziţie Centrului de schimb de informaţii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice aceste informaţii.
Articolul 20
SCHIMBUL DE INFORMAŢII ŞI CENTRUL DE SCHIMB DE INFORMAŢII PENTRU
PREVENIREA RISCURILOR BIOTEHNOLOGICE
1) Un schimb de informaţii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice este deci stabilit ca parte a mecanismului privind schimbul de informaţii, în conformitate cu art.18 paragraful 3 din convenţie, pentru:
a) a facilita schimbul de informaţii ştiinţifice, tehnice, de mediu sau legale în ceea ce priveşte organismele modificate genetic, precum şi experienţele cu acestea; şi
b) a asista părţile în implementarea protocolului, ţinând cont de necesităţile speciale ale părţilor în curs de dezvoltare, în particular ale celor mai puţin dezvoltate dintre ele şi ale micilor state insulare şi ţărilor cu economie în tranziţie, precum şi ale ţărilor care sunt centre de origine şi centre de diversitate genetică.
2) Schimbul de informaţii privind biosecuritatea va servi ca mijloc prin care informaţia este pusă la dispoziţie în scopul menţionat în paragraful 1 de mai sus. Acest schimb poate furniza acces la informaţia pusă la dispoziţie de către părţile relevante pentru implementarea protocolului şi, acolo unde este posibil, la alte mecanisme internaţionale de schimb de informaţii privind biosecuritatea.
3) Fiecare parte va pune la dispoziţie Centrului de schimb de informaţii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice orice informaţie solicitată în conformitate cu acest protocol şi:
a) orice lege, reglementare sau directive naţionale în vigoare care vizează aplicarea protocolului, precum şi informaţiile solicitate de părţi în cadrul procedurii de acord prealabil în cunoştinţă de cauză;
b) toate acordurile sau aranjamentele bilaterale, regionale sau multilaterale;
c) un rezumat al evaluării riscurilor sau studiilor de mediu privind organismele modificate genetic, generat de reglementări proprii şi realizat în conformitate cu art.15, incluzând, acolo unde este cazul, informaţii relevante privind produsele derivate şi anume materiale procesate ce au ca origine organisme modificate genetic care conţin combinaţii noi, detectabile, de material genetic replicabil obţinut prin utilizarea biotehnologiei moderne;
d) decizia finală privind importul sau eliberarea organismelor modificate genetic; şi
e) rapoarte înaintate în virtutea art.33, inclusiv asupra implementării procedurii de acord prealabil în cunoştinţă de cauză.
4) Modalităţile de funcţionare a Centrului de schimb de informaţii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice, inclusiv rapoartele sale de activitate sunt examinate şi se va decide asupra lor în Conferinţa părţilor, la prima întrunire din cadrul reuniunii părţilor la acest protocol, fiind apoi revizuite.
Articolul 21
INFORMAŢII CONFIDENŢIALE
1) Partea importatoare va autoriza autorul notificării să identifice informaţiile comunicate în aplicarea procedurilor acestui protocol sau solicitate de partea importatoare în cadrul procedurii de acord prealabil în cunoştinţă de cauză a protocolului, care sunt considerate confidenţiale. În aceste cazuri justificarea este adusă la cerere.
2) Partea importatoare va consulta autorul notificării dacă decide că informaţia considerată confidenţială de către notificator nu corespunde unui asemenea tratament şi va informa notificatorul despre decizia sa înainte de a divulga informaţia, furnizând, la cerere, motivele, precum şi oportunităţile pentru consultare şi pentru revizuirea internă a deciziei.
3) Fiecare parte va proteja informaţiile confidenţiale primite în virtutea acestui protocol, inclusiv orice informaţie primită în contextul procedurii de acord prealabil în cunoştinţă de cauză a protocolului. Fiecare parte se va asigura că dispune de posibilităţi de protecţie a acestor informaţii şi se va asigura de confidenţialitatea lor într-o manieră tot atât de favorabilă ca şi tratamentul informaţiilor confidenţiale privind organismele autohtone modificate genetic.
4) Partea importatoare nu va folosi aceste informaţii în scopuri comerciale dacă nu are consimţământul scris al notificatorului.
5) Dacă notificatorul retrage sau a retras notificarea, partea importatoare va respecta confidenţialitatea informaţiilor comerciale şi industriale, incluzând informaţiile privind cercetarea şi dezvoltarea, precum şi pe cele a căror confidenţialitate face obiectul unui dezacord între parte şi notificator.
6) Fără a aduce prejudicii paragrafului 5 de mai sus, următoarele informaţii nu vor fi considerate confidenţiale:
a) numele şi adresa notificatorului;
b) o descriere generală a organismelor sau organismelor modificate genetic;
c) un rezumat al evaluării riscurilor în urma impactului asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, ţinând, de asemenea, cont şi de riscurile pentru sănătatea umană;
d) metode şi planuri pentru intervenţii de urgenţă.
Articolul 22
DEZVOLTAREA CAPACITĂŢILOR
1) Părţile trebuie să coopereze pentru dezvoltarea şi/sau întărirea resurselor umane şi capacităţilor instituţionale în biosecuritate, incluzând biotehnologiile, în măsura în care este util pentru prevenirea riscurilor biologice în scopul implementării efective a acestui protocol, în statele părţi în curs de dezvoltare, în particular cele mai puţin dezvoltate şi în statele mici insulare şi în părţile cu economie în tranziţie, inclusiv prin intermediul instituţiilor şi organizaţiilor existente, globale, regionale, subregionale şi naţionale şi, dacă este cazul, prin facilitarea implicării sectorului privat.
2) În scopul implementării paragrafului 1 de mai sus în ceea ce priveşte cooperarea, sunt luate în considerare în crearea de capacităţi pentru prevenirea riscurilor biotehnologice necesităţile în materie de resurse financiare, accesul la tehnologie şi la informaţie şi transferul de tehnologie şi informaţie între statele părţi în curs de dezvoltare, în particular cele mai puţin dezvoltate şi mici state insulare şi statele părţi cu economie în tranziţie. Cooperarea pentru dezvoltarea capacităţilor cuprinde, cu rezerva diferenţelor existente între diferite situaţii, capacitatea şi solicitările fiecărei părţi, formare ştiinţifică şi tehnică pentru managementul raţional şi sigur al biotehnologiilor şi utilizarea evaluării de risc şi managementului de risc pentru biosecuritate şi îmbunătăţirea capacităţilor tehnologice şi instituţionale în biosecuritate. Necesităţile părţilor cu economie în tranziţie trebuie, de asemenea, luate în considerare pentru dezvoltarea capacităţilor în biosecuritate.
Articolul 23
CONŞTIENTIZAREA ŞI PARTICIPAREA PUBLICULUI
1) Părţile:
a) vor promova şi vor facilita conştientizarea publicului, instruirea şi participarea sa în ceea ce priveşte transferul, manipularea şi utilizarea în siguranţă a organismelor modificate genetic, în vederea conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, ţinând cont în acelaşi timp de riscurile pentru sănătatea umană. Pentru aceasta părţile vor coopera cu alte state şi organisme internaţionale;
b) se vor strădui să se asigure că educaţia şi conştientizarea publică cuprind accesul la informaţii privind organismele modificate genetic ce pot fi importate în conformitate cu acest protocol.
2) Părţile, în conformitate cu legile şi reglementările lor, vor consulta publicul în procesul de luare a deciziilor în ceea ce priveşte organismele modificate genetic şi vor pune aceste decizii la dispoziţie publicului, respectând în acelaşi timp confidenţialitatea informaţiilor în conformitate cu art.21.
3) Fiecare parte se va strădui să informeze publicul privind accesul acestuia la mecanismul de schimb de informaţii pentru biosecuritate.
Articolul 24
NON-PĂRŢI
1) Mişcarea transfrontieră între părţi şi non-părţi a organismelor modificate genetic trebuie să se desfăşoare în conformitate cu prevederile acestui protocol. Părţile pot încheia cu statele non-părţi acorduri bilaterale, regionale şi multilaterale privind mişcarea transfrontieră.
2) Părţile trebuie să încurajeze statele non-părţi să adere la acest protocol şi să comunice Centrului de schimb de informaţii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice orice informaţie privind organismele modificate genetic eliberate, importate sau exportate în sau din arealele aparţinând jurisdicţiei lor.
Articolul 25
MIŞCAREA TRANSFRONTIERĂ ILEGALĂ
1) Fiecare parte trebuie să adopte măsuri interne adecvate ce au ca scop prevenirea şi, dacă este cazul, penalizarea mişcării transfrontiere a organismelor modificate genetic, desfăşurată în contradicţie cu măsurile interne pentru implementarea acestui protocol. Aceste mişcări vor fi considerate mişcări transfrontiere ilegale.
2) În cazul mişcării transfrontiere ilegale partea afectată poate solicita părţii de origine să dispună repatrierea sau distrugerea, după caz, pe cheltuială proprie, a organismelor modificate genetic în cauză.
3) Fiecare parte va pune la dispoziţie Centrului de schimb de informaţii pentru prevenirea riscurilor biotehnologice informaţii privind cazurile de mişcare transfrontieră ilegală care o privesc.
Articolul 26
CONSIDERAŢII SOCIOECONOMICE
1) Părţile vor lua în considerare la adoptarea unei decizii de import, conformă cu acest protocol sau cu măsurile implementate şi în virtutea obligaţiilor lor interne, consideraţiile socioeconomice rezultate din impactul organismelor modificate genetic asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice, în special cu privire la valoarea diversităţii biologice pentru populaţia indigenă şi comunităţile locale.
2) Părţile sunt încurajate să coopereze în ceea ce priveşte cercetarea şi schimbul de informaţii privind orice impact socioeconomic al organismelor modificate genetic, în special asupra populaţiei indigene şi comunităţilor locale.
Articolul 27
RĂSPUNDERE ŞI REPARAŢII
Conferinţa părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol va adopta la prima întrunire un procedeu de elaborare a regulilor şi procedurilor internaţionale în domeniul răspunderii şi reparaţiei în cazul daunelor survenite din mişcarea transfrontieră a organismelor modificate genetic, analizând şi luând în considerare procedeele în curs de derulare din dreptul internaţional, şi se va strădui să finalizeze acest procedeu în decurs de 4 ani.
Articolul 28
MECANISME ŞI RESURSE FINANCIARE
1) În examinarea resurselor financiare pentru implementarea acestui protocol părţile vor lua în considerare prevederile art.20 din convenţie.
2) Mecanismul financiar stabilit în art.21 din convenţie devine, prin intermediul structurii internaţionale care asigură funcţionarea, mecanismul financiar pentru acest protocol.
3) În ceea ce priveşte crearea capacităţii la care se face referire în art.22 al acestui protocol, Conferinţa părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol va ţine cont şi va examina necesităţile financiare ale statelor părţi dezvoltate, precum şi ale celor cu economie în tranziţie şi ale statelor insulare în curs de dezvoltare în furnizarea liniilor directoare referitoare la mecanismele financiare la care se face referire în paragraful 2 de mai sus.
4) În contextul paragrafului 1 de mai sus, părţile vor ţine, de asemenea, cont de necesităţile statelor în curs de dezvoltare, în particular ale statelor mai puţin dezvoltate şi ale statelor mici insulare şi ale părţilor cu economie în tranziţie, de eforturile lor depuse în identificarea şi implementarea cerinţelor de dezvoltare a capacităţilor în scopul implementării acestui protocol.
5) Liniile directoare pentru mecanismul financiar al convenţiei, furnizate în deciziile pertinente ale Conferinţei părţilor, inclusiv acele acorduri încheiate înainte de adoptarea acestui protocol, se vor aplica mutatis mutandis prevederilor acestui articol.
6) Statele părţi dezvoltate pot, de asemenea, să furnizeze resurse financiare şi tehnologice pentru aplicarea dispoziţiilor protocolului în cadrul aranjamentelor bilaterale, regionale şi multilaterale, de care se pot folosi părţile în curs de dezvoltare şi cele cu economie în tranziţie.
Articolul 29
CONFERINŢA PĂRŢILOR ÎN CALITATE DE REUNIUNE A
PĂRŢILOR LA ACEST PROTOCOL
1) Conferinţa părţilor serveşte ca reuniune a părţilor la protocol.
2) Părţile la convenţie care nu sunt părţi la acest protocol pot participa ca observatori la lucrările oricărei întruniri a Conferinţei părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol. Atunci când Conferinţa părţilor serveşte ca întrunire a părţilor la acest protocol, deciziile vor fi luate în virtutea protocolului numai de părţile la acesta.
3) Atunci când Conferinţa părţilor serveşte ca reuniune a părţilor la acest protocol, orice membru al biroului Conferinţei părţilor care reprezintă o parte la convenţie, dar în acelaşi timp nu este parte la acest protocol va fi înlocuit de un nou membru ales de părţile la acest protocol şi care face parte din acestea.
4) Conferinţa părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol trebuie să revizuiască în permanenţă implementarea acestui protocol şi va lua în cadrul mandatului său decizii necesare pentru promovarea implementării lui efective. Ea va îndeplini funcţiile care îi revin în conformitate cu acest protocol:
a) să facă recomandări asupra problematicii necesare pentru implementarea protocolului;
b) să stabilească organisme subsidiare despre care consideră că sunt necesare pentru implementarea acestui protocol;
c) să găsească şi să facă apel acolo unde este necesar la servicii, cooperări şi informaţii furnizate de organizaţiile internaţionale, organismele interguvernamentale şi neguvernamentale competente;
d) să stabilească forma şi intervalul de transmitere a informaţiilor care vor fi comunicate în conformitate cu art.33 şi să examineze aceste informaţii, precum şi rapoartele înaintate de organismele sale subsidiare;
e) să examineze şi să adopte, în funcţie de necesităţi, amendamentele la acest protocol şi anexele sale, precum şi orice anexe adiţionale la acest protocol pe care le consideră necesare pentru implementarea acestuia;
f) să exercite alte îndatoriri care ar putea fi necesare pentru implementarea protocolului.
5) Regulamentul interior al Conferinţei părţilor şi regulile financiare ale convenţiei vor fi aplicate mutatis mutandis în conformitate cu acest protocol, în afară de cazul în care se adoptă în consens altă decizie de către Conferinţa părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol.
6) Prima întrunire a Conferinţei părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol va fi convocată de secretariat în acelaşi timp cu prima reuniune a Conferinţei părţilor care va avea loc după data intrării în vigoare a protocolului, întrunirile ulterioare ale Conferinţei părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol vor avea loc în acelaşi timp cu reuniunile obişnuite ale Conferinţei părţilor, dacă nu se decide altfel de către Conferinţa părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol.
7) Reuniunile extraordinare ale Conferinţei părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol vor avea loc oricând se va considera necesar de către Conferinţa părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol sau la solicitarea scrisă a oricărei părţi, dacă aceasta este susţinută de cel puţin o treime dintre părţi, într-o perioadă de 6 luni care urmează comunicării sale făcute de secretariat părţilor.
8) Organizaţia Naţiunilor Unite, instituţiile sale specializate şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, precum şi orice stat membru sau observator non-parte la convenţie pot fi reprezentaţi în calitate de observatori la reuniunea Conferinţei părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol. Orice organism sau instituţie, naţională sau internaţională, guvernamentală sau neguvernamentală, competentă în domeniul vizat de acest protocol şi care a informat secretariatul în legătură cu dorinţa sa de a fi reprezentată la o întrunire a Conferinţei părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol ca observator, poate fi admisă în această calitate dacă cel puţin o treime a părţilor nu se opune. Admiterea şi participarea observatorilor sunt reglementate în regulamentele interioare menţionate în paragraful 5 de mai sus, dacă nu există o prevedere contrară în acest articol.
Articolul 30
ORGANISME SUBSIDIARE
1) Orice organism subsidiar stabilit prin sau în virtutea prevederilor convenţiei poate duce la îndeplinire prevederile protocolului, în baza deciziei Conferinţei părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol, caz în care reuniunea părţilor va specifica funcţiile exercitate de acest organism.
2) Părţile la convenţie care nu sunt părţi la acest protocol pot participa ca observatori la lucrările oricăror organisme subsidiare. Atunci când un organism subsidiar al convenţiei funcţionează ca organism subsidiar la acest protocol, deciziile trebuie adoptate sub protocol numai de către statele părţi.
3) Când un organism subsidiar al convenţiei îşi exercită funcţiile cu privire la problematica protocolului, orice membru al biroului acelui organism subsidiar care reprezintă o parte la convenţie, dar în acelaşi timp nu este parte la protocol, va fi înlocuit de un membru care va fi ales de către şi dintre părţile la protocol.
Articolul 31
SECRETARIATUL
1) Secretariatul stabilit prin art.24 din convenţie va funcţiona ca secretariat la acest protocol.
2) Paragraful 1 din art.24, privitor la îndatoririle secretariatului, se aplică prezentului protocol.
3) Datorită faptului că sunt diferite, costurile serviciilor secretariatului pentru acest protocol vor fi suportate de părţi. Conferinţa părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol va decide la prima întrunire asupra bugetului necesar pentru aceasta.
Articolul 32
RELAŢIILE CU CONVENŢIA
Prevederile convenţiei referitoare la protocoalele sale se aplică prezentului protocol, dacă nu se specifică altfel în acesta.
Articolul 33
URMĂRIREA ŞI STABILIREA RAPOARTELOR
Fiecare parte va monitoriza implementarea obligaţiilor sale din acest protocol şi va raporta Conferinţei părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol, la intervale determinate de aceasta, măsurile adoptate pentru implementarea acestui protocol.
Articolul 34
RESPECTAREA OBLIGAŢIILOR
Conferinţa părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol va examina şi va aproba la prima sa întrunire modalităţi de cooperare şi mecanisme instituţionale de promovare a respectării prevederilor acestui protocol şi de rezolvare a cazurilor de nerespectare a acestora. Aceste proceduri şi mecanisme trebuie să includă prevederi prin care se oferă asistenţă acolo unde este cazul. Ele trebuie să fie distincte de procedura şi mecanismele de reglementare a diferendelor stabilite în art.27 din convenţie şi să nu le prejudicieze.
Articolul 35
EVALUARE ŞI REVIZUIRE
Conferinţa părţilor în calitate de reuniune a părţilor la acest protocol va proceda, 5 ani după intrarea în vigoare a protocolului şi cel puţin la 5 ani după aceea, la evaluarea eficacităţii acestuia, inclusiv la o evaluare a procedurilor şi anexelor sale.
Articolul 36
SEMNAREA
Acest protocol va fi deschis pentru semnare statelor şi organizaţiilor regionale de integrare economică la Oficiul Naţiunilor Unite de la Nairobi, între 15-26 mai 2000, şi la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite din New York, între 5 iunie 2000 şi 4 iunie 2001.
Articolul 37
INTRAREA ÎN VIGOARE
1) Acest protocol va intra în vigoare în cea de-a 90-a zi după data depozitării celui de-al 50-lea instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare a statelor sau organizaţiilor de integrare economică regională care sunt părţi la convenţie.
2) Protocolul va intra în vigoare pentru un stat sau o organizaţie regională de integrare economică ce ratifică, acceptă sau aprobă acest protocol ori aderă la acesta după intrarea sa în vigoare, în conformitate cu paragraful 1 de mai sus, în a 90-a zi de la data la care statul sau organizaţia regională de integrare economică depune instrumentul său de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare ori la data la care convenţia intră în vigoare pentru acel stat sau organizaţie de integrare economică regională, ultima dată dintre cele două fiind cea reţinută.
3) În conformitate cu paragrafele 1 şi 2 de mai sus, orice instrument depozitat de către o organizaţie regională de integrare economică nu este considerat ca adiţional celor depozitate de statele membre ale unei astfel de organizaţii.
Articolul 38
REZERVE
Prezentul protocol nu poate face obiectul unor rezerve.
Articolul 39
RETRAGERE
1) La expirarea perioadei de 2 ani de la data la care protocolul a intrat în vigoare pentru o parte, aceasta se poate retrage din protocol prin notificare scrisă adresată depozitarului.
2) Această retragere îşi produce efectele la expirarea unei perioade de un an de la data primirii notificării de către depozitar sau la o dată ulterioară ce poate fi specificată în notificarea respectivă.
Articolul 40
AUTENTICITATEA TEXTELOR
Originalul acestui protocol, ale cărui texte în limbile engleză, arabă, chineză, spaniolă, franceză şi rusă sunt egal autentice, va fi depus la secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Drept care subsemnaţii, pe deplin împuterniciţi, au semnat acest protocol.
Întocmit la Montreal la 29 ianuarie 2000.
Anexa nr.I
INFORMAŢII CE TREBUIE INCLUSE ÎN NOTIFICĂRILE
PRIVITOARE LA ART.8, 10 ŞI 13
a) numele, adresa şi coordonatele exportatorului;
b) numele, adresa şi coordonatele importatorului;
c) numele şi identitatea organismelor modificate genetic, precum şi clasificarea în funcţie de gradul de securitate biologică în statul exportator;
d) data sau datele la care se intenţionează efectuarea exportului, dacă acestea sunt cunoscute;
e) statutul taxonomic, numele comun, punctul de colectare sau achiziţie şi caracteristicile organismului-receptor ori ale organismelor parentale în legătură cu biosecuritatea;
f) centrele de origine şi centrele de diversitate genetică ale organismului-receptor, dacă acestea sunt cunoscute, şi/sau organismelor parentale, precum şi o descriere a habitatelor în care organismele pot persista sau prolifera;
g) statutul taxonomic, numele comun, punctul de colectare sau achiziţie şi caracteristicile organismului donor ori ale organismelor în legătură cu biosecuritatea;
h) descrierea acidului nucleic sau a modificării introduse, tehnicile utilizate şi noile caracteristici ale organismului modificat genetic;
i) utilizarea intenţionată a organismelor modificate genetic sau a produselor derivate din acestea, şi anume a materialului transformat ce are la origine un organism modificat genetic şi care conţine combinaţii noi, detectabile, de material genetic replicabil obţinut prin utilizarea biotehnologiei moderne;
j) cantitatea sau volumul organismelor modificate genetic care vor fi transferate;
k) un raport existent privind evaluarea riscurilor în conformitate cu anexa nr.III;
l) metode propuse pentru manipularea, depozitarea, transportul şi utilizarea în condiţii de siguranţă, inclusiv ambalarea, etichetarea, documentarea, metode de eliminare şi proceduri de urmat în caz de urgenţă, acolo unde este cazul;
m) statutul organismului modificat genetic din punct de vedere al reglementărilor în statul exportator (spre exemplu, dacă este interzis în statul exportator, dacă există alte restricţii sau dacă a fost autorizată punerea sa în circulaţie la modul general);
n) rezultate şi obiectivul tuturor notificărilor adresate de către exportator altor state în ceea ce priveşte transferul organismelor modificate genetic;
o) o declaraţie care certifică exactitatea informaţiilor de mai sus.
Anexa nr.II
INFORMAŢII NECESARE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ORGANISMELE
MODIFICATE GENETIC DESTINATE A FI UTILIZATE DIRECT ÎN ALIMENTAŢIA UMANĂ
SAU ANIMALĂ ORI PENTRU PROCESARE, ÎN CONFORMITATE CU ART.11
a) numele şi coordonatele persoanelor care solicită o autorizaţie utilizabilă pe teritoriul naţional;
b) denumirea şi coordonatele autorităţii responsabile;
c) denumirea şi identitatea organismului modificat genetic;
d) descrierea modificării genetice, tehnicii utilizate şi a caracteristicilor rezultate ale organismului modificat genetic;
e) orice identificare proprie a organismelor modificate genetic;
f) statutul taxonomic, numele comun, punctul de achiziţie sau colectare şi caracteristicile organismului-recipient sau organismelor parentale potrivite pentru prevenirea riscurilor biotehnologice;
g) dacă sunt cunoscute, centrele de origine şi centrele de diversitate genetică a organismului-recipient şi/sau organismelor parentale şi o descriere a habitatelor unde organismele pot persista sau prolifera;
h) statutul taxonomic, numele comun, punctul de colectare şi achiziţie şi caracteristicile organismului donor sau ale organismelor potrivite pentru prevenirea riscurilor biotehnologice;
i) utilizarea autorizată a organismelor modificate genetic;
j) un raport privind evaluarea riscurilor în conformitate cu anexa nr.III;
k) metode propuse pentru a asigura manipularea, depozitarea, transportul şi utilizarea în condiţii de siguranţă, inclusiv ambalarea, etichetarea, documentarea, metode de eliminare şi proceduri de urmat în caz de urgenţă, dacă este cazul.
Anexa nr.III
EVALUAREA RISCULUI
Obiectiv
1) Obiectivul evaluării riscului, în cazul prezentului protocol, este identificarea şi evaluarea potenţialelor efecte adverse ale organismelor modificate genetic asupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice într-un mediu potenţial receptor, ţinându-se, de asemenea, cont de riscurile asupra sănătăţii umane.
Utilizarea evaluării riscului
2) Evaluarea riscului este, inter alia, folosită de către autorităţile competente pentru a adopta decizii în cunoştinţă de cauză privitoare la organismele modificate genetic.
Principii generale
3) Evaluarea riscului trebuie să fie efectuată după metode ştiinţifice aprobate şi în manieră transparentă şi poate să ţină cont de părerea experţilor şi liniile directoare realizate de organizaţii internaţionale relevante.
4) Din lipsa cunoştinţelor ştiinţifice sau a consensului ştiinţific nu va rezulta neapărat un anumit nivel al riscului, absenţa riscului sau un risc acceptabil.
5) Riscurile asociate cu organismele modificate genetic sau produse derivate din acestea, şi anume materiale transformate ce provin din organisme modificate genetic conţinând noi combinaţii detectabile de material genetic replicabil, obţinut prin utilizarea biotehnologiilor moderne, trebuie luate în considerare în contextul riscurilor asumate de către organismele receptoare sau organismele parentale nemodificate în mediul potenţial receptor.
6) Evaluarea riscurilor trebuie să fie realizată pas cu pas. Natura şi gradul informaţiei solicitate pot varia după caz, în funcţie de organismul modificat genetic implicat, utilizarea acestuia şi de mediul potenţial receptor.
Metode
7) Evaluarea riscurilor poate necesita informaţii suplimentare asupra subiectelor specifice care pot fi identificate şi solicitate cu ocazia evaluării, în timp ce informaţiile asupra altor subiecte pot fi în unele cazuri nerelevante.
8) Pentru a-şi atinge obiectivul, evaluarea riscurilor va cuprinde, dacă este cazul, următoarele etape:
a) identificarea oricăror noi caracteristici genotipice şi fenotipice asociate cu organismele modificate genetic, care pot avea efecte adverse asupra diversităţii biologice într-un mediu potenţial receptor, ţinându-se, de asemenea, cont de riscurile pentru sănătatea umană;
b) evaluarea probabilităţilor apariţiei acestor efecte defavorabile ţinând cont de gradul şi tipul de expunere în mediul potenţial receptor a organismului modificat genetic;
c) o evaluare a consecinţelor care permit apariţia acestor efecte;
d) o estimare a riscului general reprezentat de organismele modificate genetic, bazată pe evaluarea probabilităţii şi consecinţelor eventualelor efecte adverse identificate;
e) o recomandare care să menţioneze dacă riscurile sunt acceptabile sau se pot controla, incluzând, acolo unde este necesar, identificarea strategiilor de control ale acestor riscuri;
f) acolo unde există o incertitudine privind nivelul de risc, se pot solicita informaţii suplimentare asupra punctelor specifice de interes sau a implementării strategiilor potrivite de management al riscului şi/sau monitorizării organismelor modificate genetic în mediul receptor.
Puncte de luat în considerare
9) În funcţie de caz, evaluarea riscului ia în considerare detalii ştiinţifice şi tehnice relevante privind caracteristicile următoarelor subiecte:
a) organisme-receptoare sau parentale. Caracteristicile biologice ale organismelor-receptoare sau parentale, incluzând informaţii asupra statutului taxonomic, numelui comun, originii, centrelor de origine şi centrelor de diversitate genetică, dacă sunt cunoscute, şi o descriere a habitatului în care organismele pot persista sau prolifera;
b) organism sau organisme donoare. Statutul taxonomic şi numele comun, sursa şi caracteristicile biologice relevante ale organismelor donoare;
c) vector. Caracteristicile vectorului, inclusiv identitatea acestuia, iar dacă există sursa de origine, şi aria de răspândire a gazdei;
d) inserare sau inserări şi/sau caracteristicile modificării. Caracteristicile genetice ale acidului nucleic inserat şi funcţia care îl determină şi/sau caracteristicile modificării introduse;
e) organism modificat genetic. Identitatea organismului modificat genetic şi diferenţele dintre caracteristicile biologice ale acestuia şi ale organismului-recipient sau organismelor parentale;
f) detectarea şi identificarea organismelor modificate genetic. Metodele de detectare şi de identificare propuse şi specificitatea acestora, precizie şi fiabilitate;
g) informaţii privind utilizarea. Informaţii privind utilizarea organismelor modificate genetic, incluzând o nouă utilizare sau o utilizare diferită faţă de a organismului-receptor sau parental; şi
h) mediul receptor. Informaţii privind localizarea, caracteristicile geografice, climatice şi ecologice, inclusiv informaţii relevante asupra diversităţii biologice şi centrelor de origine a mediului potenţial receptor.