Protocol din 30.10.2015 de modificare a Acordului privind interacţiunea în domeniul preîntîmpinării şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen din 22 ianuarie 1993

COMUNITATEA STATELOR INDEPENDENTE

PROTOCOL

de modificare a Acordului privind interacţiunea în domeniul preîntîmpinării

şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale cu caracter natural

şi tehnogen din 22 ianuarie 1993

Duşanbe, 30 octombrie 2015

 (în vigoare 20.06.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 321-332 art. 889 din 24.08.2018

* * *

Notă: A încetat acţiunea pentru R.Moldova: 21.09.2023
Ordinul MAEIE nr.237-T-08 din 24.10.2023

Notă: Se denunţă Acordul şi Protocolul de modificare conform Legii nr.210 din 20.07.2023

Notă: Protocolul aprobat prin Hot.Guv. nr.846 din 20.08.2018

         Ordinul MAEIE nr.119-T-07 din 26.07.2019

Guvernele statelor – membre ale Acordului privind interacţiunea în domeniul preîntîmpinării şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen din 22 ianuarie 1993 (în continuare – Acord), denumite în continuare Părţi,

tinzând spre perfecţionarea colaborării în domeniul prevenirii şi lichidării situaţiilor excepţionale,

au convenit asupra următoarelor:

Articolul 1

Alineatul 2 al articolului 9 din Acord se va expune în următoarea redacţie:

"Consiliului interstatal pentru situaţiile excepţionale cu caracter natural şi tehnogen în activitatea sa se conduce de prevederile Regulamentului, care este parte integrantă a acestui Acord".

Articolul 2

Se completează Acordul cu anexa "Regulamentul Consiliului interstatal pentru situaţiile excepţionale cu caracter natural şi tehnogen" (se anexează).

Articolul 3

Se completează Acordul cu art.10.1 în următoarea redacţie:

"La înţelegerea reciprocă a Părţilor, în prezentul Acord pot fi introduse modificări şi completări, care sunt oficializate prin Protocoale corespunzătoare şi constituie parte integrantă a prezentului Acord."

Articolul 4

Prezentul Protocol va intra în vigoare din data primirii de către depozitar a ultimei notificări scrise privind îndeplinirea procedurilor interne naţionale de către Părţi, necesare pentru intrarea sa în vigoare.

Articolul 5

Prezentul Protocol după intrarea în vigoare este deschis pentru aderarea oricărui stat – membru al Acordului prin transmiterea către depozitar a documentului de aderare. Pentru statul care aderă, Protocolul intră în vigoare după 30 zile din data primirii de către depozitar a documentului de aderare.

Întocmit în oraşul Duşanbe la 30 octombrie 2015, într-un singur exemplar autentic în limba rusă. Exemplarul autentic este depozitat la Comitetul Executiv al Comunităţii Statelor Independente, care va remite fiecărui stat care a semnat prezentul Protocol, copia certificată a acestuia.

"Anexă

la Acordul privind interacţiunea în domeniul preîntîmpinării

şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale cu caracter

natural şi tehnogen din 22 ianuarie 1993

REGULAMENT

cu privire la Consiliul interstatal pentru situaţiile excepţionale

cu caracter natural şi tehnogen

I. PREVEDERI GENERALE

1. Consiliului interstatal pentru situaţiile excepţionale cu caracter natural şi tehnogen (în continuare – Consiliul) a fost creat în baza Acordului privind interacţiunea în domeniul preîntîmpinării şi lichidării consecinţelor situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen din 22 ianuarie 1993 (în continuare – Acord) şi este organul pentru cooperarea în domeniul sectorial al Comunităţii Statelor Independente (în continuare – CSI).

2. Consiliul, în activitatea sa, se conduce de principiile general recunoscute şi normele dreptului internaţional, Regulamentul CSI, acordurile internaţionale încheiate în cadrul CSI, hotărîrile Consiliului şefilor de state, Consiliului şefilor de guverne, Consiliului miniştrilor afacerilor externe, Consiliului economic al CSI, precum şi de prezentul Regulament.

3. În activitatea sa, Consiliul se subordonează Consiliului şefilor de guverne din cadrul CSI.

4. Consiliul îşi realizează activitatea în strânsă cooperare cu Comitetul executiv al CSI şi alte organe de cooperare sectorială din cadrul CSI.

5. Consiliul este format din conducătorii autorităţilor publice responsabile, în conformitate cu legislaţia statelor-membre ale Acordului, de prevenirea şi lichidarea situaţiilor excepţionale.

În cazul delegării, la şedinţele Consiliului, a persoanelor care înlocuiesc membrii Consiliului, împuternicirile lor trebuie să fie confirmate. Împuternicirile se prezintă Preşedintelui Consiliului prin Secretariatul Consiliului, care informează în acest sens membrii şedinţei.

Fiecare stat-membru al Acordului are dreptul la un vot în cadrul Consiliului.

Hotărîrile Consiliului poartă un caracter de recomandare.

În componenţa Consiliul fac parte, cu dreptul de vot consultativ, secretarul acestuia şi reprezentantul Comitetului executiv al CSI.

II. SARCINILE ŞI FUNCŢIILE CONSILIULUI

1. Sarcinile de bază ale Consiliului sunt:

acordarea suportului în organizarea interacţiunii între organele autorităţii publice, responsabile în conformitate cu legislaţia naţională a statelor-membre ale Acordului de prevenirea şi lichidarea situaţiilor excepţionale;

elaborarea recomandărilor pentru perfecţionarea actelor normative în domeniul prevenirii şi lichidării situaţiilor excepţionale;

elaborarea abordărilor metodice comune pentru prognozarea şi monitorizarea situaţiilor excepţionale;

contribuirea în executarea hotărîrilor adoptate de către Consiliul şefilor de state, Consiliul şefilor de guverne, Consiliul miniştrilor afacerilor externe şi Consiliului economic din cadrul CSI care se referă la prevenirea şi lichidarea situaţiilor excepţionale.

2. Funcţiile Consiliului:

participă la organizarea interacţiunii operative a organelor autorităţii publice, care sunt responsabile în conformitate cu legislaţia naţională a statelor-membre ale Acordului de prevenirea şi lichidarea situaţiilor excepţionale;

participă la elaborarea şi realizarea măsurilor privind îmbunătăţirea protecţiei populaţiei şi teritoriilor statelor-membre ale Acordului de situaţiile excepţionale;

elaborează planuri comune de acţiuni pentru prevenirea şi lichidarea situaţiilor excepţionale majore şi transfrontaliere;

participă la organizarea şi desfăşurarea exerciţiilor comune;

acordă asistenţă la elaborarea şi realizarea programelor interstatale, proiectelor şi măsurilor pentru diminuarea riscurilor de producere a situaţiilor excepţionale şi diminuării amplitudinii lor;

contribuie la desfăşurarea lucrărilor comune ştiinţifice şi de cercetare şi de design experimental, schimbului de informaţii cu privire la realizările în domeniul tehnico-ştiinţific, schimbul de documentaţie metodică şi tehnologică, publicaţii periodice speciale;

colaborează cu alte organe din cadrul CSI şi, la necesitate, desfăşoară cu acestea şedinţe comune;

numeşte organul de conducere al Corpului de forţe al CSI pentru lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen, stabileşte componenţa lui, regulamentul de activitate şi coordonează activitatea sa;

elaborează propuneri cu privire la componenţa forţelor repartizate în Corpul forţelor CSI pentru lichidarea consecinţelor situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen, ordinea aplicării lor;

organizează informarea reciprocă cu privire la producerea (pericolul de producere) situaţiilor excepţionale;

conlucrează cu organizaţiile internaţionale în timpul lichidării situaţiilor excepţionale;

îndeplineşte alte funcţii în limita competenţei sale.

III. DREPTURILE CONSILIULUI

Pentru realizarea sarcinilor şi funcţiilor sale, Consiliul are următoarele drepturi:

1. să solicite şi să primească de la ministerele şi autorităţile corespunzătoare ale statelor-membre ale Acordului, informaţii asupra cărora accesul nu este limitat în conformitate cu legislaţia statului solicitat, necesare pentru realizarea funcţiilor sale, precum şi informaţia cu privire la executarea hotărârilor Consiliului.

2. Să înainteze pentru examinare organelor CSI, în ordinea stabilită, proiectele de documente elaborate de către Consiliu.

3. Să creeze, la necesitate, grupuri de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor concrete în diverse direcţii de activitate ale Consiliului.

4. Să realizeze acţiuni orientate spre dezvoltarea şi îmbunătăţirea colaborării între statele-membre ale Acordului în domeniul prevenirii şi lichidării situaţiilor excepţionale.

5. Să elaboreze şi să aprobe regulamentul său de activitate, precum şi să introducă modificări în acesta.

IV. ORGANIZAREA ŞI ORDINEA DE ACTIVITATE A CONSILIULUI

1. Activitatea Consiliului se realizează prin desfăşurarea şedinţelor Consiliului în mod alternativ în statele-membre ale Acordului.

Consiliul îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu planurile aprobate.

2. Şedinţele Consiliului se desfăşoară la necesitate, dar nu mai puţin de o dată pe an. Locul desfăşurării următoarei şedinţe se stabileşte la şedinţa anterioară a Consiliului. Şedinţa extraordinară a Consiliului poate fi convocată la iniţiativa oricărui membru al Consiliului şi cu acordul majorităţii membrilor Consiliului.

Şedinţa Consiliului este validată dacă sunt prezenţi mai mult de jumătate a membrilor săi sau a persoanelor împuternicite pentru a-i reprezenta.

3. Preşedinţia în cadrul Consiliului este deţinută alternativ de fiecare stat-membru al Acordului în numele reprezentantului său, în ordinea alfabetului rus după denumirea statului, de regulă, pe o perioadă de un an, în cazul în care nu se convine altfel.

Preşedintele succesor şi cel predecesor deţin funcţia de copreşedinţi în Consiliu. În cazul absenţei temporare a preşedintelui Consiliului, atribuţiile acestuia vor fi îndeplinite de către unul dintre copreşedinţi.

4. Preşedintele Consiliului:

realizează conducerea generală a activităţii Consiliului;

conduce şedinţele Consiliului;

reprezintă Consiliul în organele CSI, în ordinea stabilită;

menţine şi dezvoltă, la cererea Consiliului, contacte cu diferite organizaţii la nivelul grupurilor sale de lucru în limitele competenţelor sale;

participă la asigurarea interacţiunii între organele autorităţii publice, responsabile în conformitate cu legislaţia naţională a statelor-membre ale Acordului de prevenirea şi lichidarea situaţiilor excepţionale;

desfăşoară şi alte acţiuni întru asigurarea activităţii Consiliului.

5. Membrul Consiliului are dreptul să primească informaţia necesară cu privire la activitatea grupurilor de lucru, hotărârilor adoptate, precum şi să pună în discuţie oricare aspecte în limitele competenţei Consiliului.

6. La şedinţele Consiliului, cu acordul membrilor săi, în calitate de observatori pot participa reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale ale statelor-membre ale Acordului, reprezentanţii statelor CSI care nu sunt membre ale Acordului, precum şi reprezentanţii statelor terţe, organizaţiilor internaţionale şi interstatale.

7. Agenda preliminară pentru fiecare următoarea şedinţă a Consiliului se elaborează în cadrul următoarei şedinţei a Consiliului.

Propunerile pentru agendă se prezintă sub formă de proiecte preliminare de documente sau a concepţiilor lor.

Hotărârea cu privire la introducerea pe agendă a unei probleme se ia de către Consiliu.

Organele autorităţii publice, responsabile în conformitate cu legislaţia statelor-membre ale Acordului pentru prevenirea şi lichidarea situaţiilor excepţionale, acordă suportul necesar Consiliului pentru activitatea sa.

8. Hotărârile Consiliului se adoptă în baza consensului membrilor Consiliului prezenţi la şedinţă. Consensul se stabileşte prin lipsa obiecţiilor oficiale a cel puţin unui membru al Consiliului din cei prezenţi la şedinţă prezentată de el ca fiind un obstacol pentru luarea hotărârii cu privire la problema în cauză. Oricare membru al Consiliului poate declara lipsa interesului faţă de un subiect sau altul, ceea ce nu este un obstacol pentru adoptarea unei hotărâri.

Aspectele procedurale, inclusiv care se referă la deschiderea/închiderea şedinţei, modului de desfăşurare, înaintării propunerilor la proiectul agendei şi adoptării agendei, modului de activitate, acordarea cuvântului pentru observatori, se adoptă prin votul majorităţii membrilor Consiliului.

În cazul necesităţii adoptării unei hotărâri în perioada dintre şedinţele Consiliului, Secretariatul Consiliului în comun cu Comitetul executiv al CSI, la indicaţia preşedintelui Consiliului, va organiza în perioada stabilită de ei adoptarea hotărârii, cu semnăturile originale ale fiecărui membru al Consiliului. Data adoptării hotărârii se consideră data ultimei semnături a membrilor Consiliului.

9. Hotărârile Consiliului care aduc atingere intereselor oricărui stat-membru al Acordului, nu pot fi adoptate în absenţa membrului care îl reprezintă sau al reprezentantului împuternicit al acestuia.

10. Activitatea Consiliului în cazul reacţionării operative în timpul unei situaţii excepţionale, este desfăşurată într-un mod special, care se stabileşte de către preşedintele Consiliului, în funcţie de situaţie.

V. SECRETARIATUL CONSILIULUI

1. Funcţiile Secretariatului Consiliului sunt exercitate de către autoritatea publică a statului-membru al Acordului care deţine preşedinţia în Consiliu, în comun cu unitatea structurală relevantă a Comitetului executiv al CSI.

2. Secretariatul Consiliului îndeplineşte următoarele funcţii:

organizarea şi asigurarea bunei desfăşurări a viitoarelor şedinţe ale Consiliului, în comun cu statul gazdă;

implementarea suportului organizaţional, documentar şi informativ pentru asigurarea activităţii membrilor Consiliului;

formarea, în baza propunerilor membrilor Consiliului, a proiectelor de agende ale reuniunilor Consiliului şi pregătirea materialelor de lucru pentru acestea;

pregătirea şi coordonarea proiectelor de documente pentru şedinţele Consiliului;

centralizarea materialelor primite şi organizarea repartizării lor membrilor Consiliului;

asigurarea corespondenţei cu membrii Consiliului cu privire la activităţile Consiliului;

compilarea informaţiilor cu privire la gradul de implementare a hotărârilor adoptate de Consiliul;

furnizarea informaţiilor necesare Consiliului referitoare la activitatea altor organe CSI şi organizaţii internaţionale;

3. Secretarul Consiliului este numit de către preşedintele Consiliului.

Secretarul Consiliului este reprezentantul autorităţii publice, conducătorul căreia deţine preşedinţia în cadrul Consiliului, iar adjunctul Secretarului – reprezentantul Comitetului executiv al CSI.

4. Regulamentul Secretariatului Consiliului se aprobă de către Consiliu.

VI. FINANŢAREA

1. Cheltuielile ce ţin de finanţarea desfăşurării şedinţelor Consiliului, sunt acoperite din contul organului corespunzător al autorităţii publice a statului-membru al Acordului, pe teritoriul căruia se desfăşoară şedinţa Consiliului.

2. Cheltuielile ce ţin de deplasarea membrilor Consiliului şi participanţilor la şedinţe sunt acoperite de către organele administraţiei publice delegatare şi organizaţiile statelor - membre ale CSI."

REZERVA

REPUBLICII AZERBAIDJAN

la Protocolul semnat la data de 30 octombrie 2015, de modificare a Acordului

privind  interacţiunea în domeniul  preîntîmpinării  şi lichidării consecinţelor

situaţiilor excepţionale cu caracter natural şi tehnogen din 22 ianuarie 1993

1. Având în vedere opinia separată a Republicii Azerbaidjan la Hotărârea Consiliului şefilor de state al CSI din 9 octombrie 2009 "Regulamentul general privind organele sectoriale de cooperare ale CSI".

2. Cu excepţia alineatului 3 punctul 1, precum şi alineatelor 4, 8, şi 9 punctul 2 capitolul 2 din "Regulamentul cu privire la Consiliul interstatal pentru situaţiile excepţionale cu caracter natural şi tehnogen".