Documente
Regulamentul General al Uniunii Poştale Universale 14.09.94
Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.1159-XIII din 11.04.97
Regulamentul General al Uniunii Poştale Universale *
din 14.09.1994
* * *
Publicat în ediţia oficială
"Tratate internaţionale", 1999, volumul 12, pag.43
--------------------------
În vigoare pentru Republica Moldova din 3 iulie 1997
Întocmit la Seul la 14 septembrie 1994
Subsemnaţii, plenipotenţiari ai guvernelor ţărilor membre ale
Uniunii Poştale Universale, în baza prevederilor art. 22 paragraful 2
din Constituţia Uniunii Poştale Universale, adoptată la Viena la 10
iulie 1964, au hotărît de comun acord şi sub rezerva prevederilor art.
25 paragraful 4 din sus-numita Constituţie, în prezentul regulament
general, următoarele dispoziţii care asigură aplicarea Constituţiei şi
funcţionarea Uniunii Poştale Universale.
Capitolul I
FUNCŢIONAREA ŞI ORGANELE UNIUNII
Articolul 101
Organizarea şi reuniunea congreselor
şi congreselor extraordinare
1. Reprezentanţii ţărilor membre se reunesc în congres cel mai
tîrziu la 5 ani de la data punerii în aplicare a actelor congresului
precedent.
2. Fiecare ţară membră se face reprezentată la congres de către unul
sau mai mulţi plenipotenţiari împuterniciţi de către guvernul lor cu
puterile necesare. Ea poate, la nevoie, să se facă reprezentată de către
delegaţia unei alte ţări membre. Totuşi, se înţelege că o delegaţie nu
poate reprezenta decît o singură ţară membră, alta decît a sa.
3. În deliberări fiecare ţară membră dispune de un vot.
4. În principiu, fiecare congres desemnează ţara în care va avea loc
congresul următor. Dacă această desemnare este inaplicabilă, Consiliul
de administrare este autorizat să desemneze ţara în care va avea loc
congresul, după o înţelegere cu această ultimă ţară.
5. După o înţelegere cu Biroul internaţional, guvernul care invită
fixează data definitivă şi locul exact ale congresului. În principiu, cu
un an înaintea acestei date, guvernul care invită trimite o invitaţie
guvernului fiecărei ţări membre. Această invitaţie poate fi adresată fie
direct, fie prin intermediul unui alt guvern, ori prin intermediul
directorului general al Biroului internaţional. Guvernul care invită
este însărcinat cu notificarea către toate guvernele ţărilor membre a
deciziilor luate de către congres.
6. Cînd un congres trebuie să fie reunit fără să existe un guvern
care să invite Biroul internaţional, cu acordul Consiliului de
administraţie şi după o înţelegere cu Guvernul Confederaţiei Elveţiene,
ia măsurile necesare pentru a convoca şi a organiza congresul în ţara în
care îşi are sediul Uniunea. În acest caz, Biroul internaţional exercită
funcţiile guvernului care invită.
7. Locul reuniunii unui congres extraordinar este fixat, după o
înţelegere cu Biroul internaţional, de către ţările membre care au luat
iniţiativa acestui congres.
8. Paragrafele de la 2 la 6 sunt aplicabile prin analogie
congreselor extraordinare.
Articolul 102
Componenţa, funcţionarea şi reuniunile Consiliului
de administraţie
1. Consiliul de administraţie se compune din 41 (patruzeci şi unu)
de membri, care îşi exercită funcţiile în timpul perioadei care separă
două congrese succesive.
2. Preşedinţia este acordată de drept ţării gazdă a congresului.
Dacă această ţară nu acceptă, ea devine membru de drept şi, datorită
acestui fapt, grupul geografic căruia îi aparţine dispune de un loc
suplimentar, pentru care nu sunt aplicabile restricţiile din paragraful
3. În acest caz, Consiliul de administraţie alege la preşedinţie pe unul
dintre membrii grupului geografic din care face parte ţara gazdă.
3. Cei 40 de membri ai Consiliului de administraţie sunt aleşi de
către congres pe baza unei repartiţii geografice echitabile. Cel puţin
jumătate din numărul membrilor este reînnoită cu ocazia fiecărui
congres; nici o ţară membră nu poate fi aleasă succesiv de către trei
congrese.
4. Fiecare membru al Consiliului de administraţie îşi desemnează
reprezentantul, care trebuie să fie competent în domeniul poştal.
5. Funcţiile de membru al Consiliului de administraţie sunt
gratuite. Cheltuielile de funcţionare a acestui consiliu sunt în sarcina
Uniunii.
6. Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii:
6.1. - să supervizeze toate activităţile Uniunii în intervalul
dintre congrese, ţinînd seama de deciziile congresului, studiind
problemele referitoare la politicile guvernamentale în materie poştală
şi ţinînd seama de politicile reglementare internaţionale, cum ar fi
cele referitoare la comerţul serviciilor şi la concurenţă;
6.2. - să examineze şi să aprobe, în cadrul competenţelor sale orice
acţiune considerată ca necesară pentru salvarea şi întărirea calităţii
serviciului poştal internaţional şi pentru modernizarea lui;
6.3. - să favorizeze, să coordoneze şi să supervizeze toate formele
de asistenţă tehnică poştală în cadrul cooperării tehnice internaţionale;
6.4. - să examineze şi să aprobe bugetul şi conturile anuale ale
Uniunii;
6.5. - să autorizeze, dacă împrejurările o solicită, depăşirea
plafonului de cheltuieli, conform art. 125 paragrafele 2 bis, 3, 4 şi 5;
6.6. - să stabilească regulamentul financiar al Uniunii;
6.7. - să stabilească regulile care guvernează Fondul de rezervă;
6.8. - să stabilească regulile care guvernează Fondul special;
6.9. - să stabilească regulile care guvernează Fondul activităţilor
speciale;
6.10. - să stabilească regulile care guvernează Fondul voluntar;
6.11. - să asigure controlul activităţii Biroului internaţional;
6.12. să autorizeze, dacă se solicită, alegerea unei clase de
contribuţie inferioare, conform condiţiilor prevăzute la art. 126
paragraful 6;
6.13. - să hotărască statutul personalului şi condiţiile de
desfăşurare a serviciului funcţionarilor aleşi;
6.14. - să creeze sau să suprime posturi în cadrul Biroului
internaţional, ţinînd seama de restricţiile legate de plafonul de
cheltuieli fixate;
6.15. - să numească sau să promoveze funcţionari la gradul de
subdirector general (D2);
6.16. - să stabilească regulamentul Fondului social;
6.17. - să aprobe raportul anual, stabilit de către Biroul
internaţional asupra activităţilor Uniunii, şi să prezinte, dacă este
cazul, comentarii asupra acestui subiect;
6.18. - să hotărască contractele de stabilit cu administraţiile
poştale pentru îndeplinirea funcţiilor sale;
6.19. - după consultarea cu Consiliul de exploatare poştală, să
decidă asupra contactelor ce trebuie realizate cu organismele care nu
sunt observatori de drept, să examineze şi să aprobe rapoartele Biroului
internaţional asupra relaţiilor Uniunii cu celelalte organisme
internaţionale, să ia deciziile pe care le consideră oportune în
conduita ce trebuie acordată faţă de aceste relaţii şi de urmărire ce
decurg din aceasta, să desemneze, în timp util, organizaţiile
internaţionale guvernamentale şi neguvernamentale care trebuie să fie
invitate, pentru a fi reprezentate la un congres, şi să însărcineze pe
directorul general al Biroului internaţional să trimită invitaţiile
necesare;
6.20. - să hotărască, în cazul în care consideră util, principiile
de care Consiliul de exploatare poştală trebuie să ţină seama cînd va
studia problemele care au repercusiuni financiare importante (taxe,
cheltuieli terminale, cheltuieli de tranzit, taxa de bază pentru
transportul aerian al curierului şi pentru prezentarea în străinătate a
trimiterilor de corespondenţă), să urmărească îndeaproape studiul
acestor probleme, să le examineze şi să le aprobe, pentru a le asigura
conformitatea cu principiile sus-citate, cu propunerile Consiliului de
exploatare poştală referitoare la aceste subiecte;
6.21. - să studieze, la cererea congresului, a Consiliului de
exploatare poştală sau a administraţiilor poştale, problemele de ordin
administrativ, legislativ şi juridic, care interesează Uniunea sau
serviciul poştal internaţional. Consiliului de administraţie îi aparţine
decizia în domeniile sus-menţionate privind oportunitatea întreprinderii
de studii solicitate de către administraţiile poştale în intervalul
dintre congrese;
6.22. - să aprobe recomandările Consiliului de exploatare poştală
privind modificarea, în intervalul dintre două congrese şi conform
procedurii prescrise în Convenţia poştală universală, a taxelor de
francare a trimiterilor poştei de scrisori;
6.23. - să formuleze propuneri care să fie supuse aprobării fie
congresului, fie administraţiilor poştale, conform art. 122;
6.24. - să aprobe, în cadrul competenţelor sale, recomandările
Consiliului de exploatare poştală privind adoptarea, dacă este necesar,
a unei reglementări sau a unei practici aşteptînd ca în această materie
să decidă congresul;
6.25. - să examineze raportul anual stabilit de către Consiliul de
exploatare poştală şi, eventual, propunerile supuse de către acesta din
urmă;
6.26. - să supună examinării, Consiliului de exploatare poştală,
subiecte de studiu, conform art. 104 paragraful 9.17.;
6.27. - să desemneze ţara gazdă a viitorului congres, în cazul
prevăzut de art. 101 paragraful 4;
6.28. - să determine, în timp util şi după consultarea Consiliului
de exploatare poştală, numărul de comisii necesare pentru buna conducere
a lucrărilor congresului, şi să le fixeze atribuţiile;
6.29. - să desemneze, după consultarea Consiliului de exploatare
poştală şi sub rezerva aprobării Congresului, ţările membre susceptibile:
- să îşi asume vicepreşedinţia congresului, precum şi preşedinţiile
şi vicepreşedinţiile comisiilor, ţinînd seama, pe cît este posibil, de
repartiţia geografică echitabilă a ţărilor membre;
- să facă parte din comisiile restrînse ale congresului;
6.30. - să decidă dacă este cazul sau nu să se înlocuiască
procesele-verbale ale şedinţelor unei comisii a congresului cu rapoarte;
6.31 - să examineze şi să aprobe proiectul planului strategic ce
urmează să fie prezentat în congres şi elaborat de către Consiliul de
exploatare poştală cu ajutorul Biroului internaţional, să examineze şi
să aprobe revizuirile anuale ale planului hotărît de către congres pe
baza recomandărilor Consiliului de exploatare poştală şi să lucreze
împreună cu Consiliul de exploatare poştală la elaborarea şi
actualizarea anuală a planului.
7. Pentru numirea funcţionarilor de gradul SD, Consiliul de
administraţie examinează titlurile de competenţă profesională ale
candidaţilor recomandaţi de către administraţiile poştale ale ţărilor
membre ai căror naţionali sunt, avînd grijă ca posturile de subdirector
general să fie, în măsura posibilului, ocupate de către candidaţi
provenind din regiuni diferite şi, respectiv, din alte regiuni decît
cele din care sunt originari directorul general şi vicedirectorul
general, avînd în vedere considerentul dominant al eficacităţii Biroului
internaţional şi respectînd regimul interior de promovare din cadrul
biroului.
8. La prima sa reuniune, care este convocată de către preşedintele
congresului, Consiliul de administraţie alege, dintre membrii săi, patru
vicepreşedinţi şi îşi hotărăşte regulamentul interior.
9. La convocarea preşedintelui său, Consiliul de administraţie se
reuneşte, în principiu, o dată pe an, la sediul Uniunii.
10. Preşedintele, vicepreşedinţii, preşedinţii comisiilor şi
preşedintele Grupului de planificare al Consiliului de administraţie
formează comitetul de gestiune. Acest comitet pregăteşte şi conduce
lucrările fiecărei sesiuni a Consiliului de administraţie şi îşi asumă
toate sarcinile pe care acesta din urmă hotărăşte să i le încredinţeze
sau a căror necesitate apare în timpul procesului de planificare
strategică.
11. Reprezentantul fiecăruia dintre membrii Consiliului de
administraţie, care participă la sesiunile acestui organ, cu excepţia
reuniunilor care au loc în timpul congresului, are dreptul la
rambursarea fie a preţului unui bilet de avion dus-întors, clasa
economică, ori a unui bilet de cale ferată, clasa I, fie a costului
călătoriei prin orice alt mijloc de transport, cu condiţia ca această
valoare să nu depăşească preţul biletului de avion dus-întors, clasa
economică. Acelaşi drept este acordat reprezentantului fiecărui membru
al comisiilor sale, al grupelor sale de lucru sau a altor organe ale
sale, atunci cînd acestea se reunesc în afara congresului şi sesiunilor
consiliului.
12. Preşedintele Consiliului de exploatare poştală reprezintă acest
consiliu la şedinţele Consiliului de administraţie, pe a căror ordine de
zi figurează probleme legate de organul pe care îl conduce.
13. Pentru a asigura o legătură eficace între lucrările celor două
organe, Consiliul de exploatare poştală poate desemna reprezentanţi
pentru a asista, la reuniunile Consiliului de administraţie, în calitate
de observatori.
14. Administraţia poştală a ţării în care se reuneşte consiliul de
administraţie este invitată să participe la reuniuni, în calitate de
observator, dacă această ţară nu este membră a Consiliului de
administraţie.
15. Consiliul de administraţie poate să invite la reuniunile sale,
fără drept de vot, orice organism internaţional, orice reprezentant de
asociaţie ori de întreprindere sau orice persoană calificată care
doreşte să se asocieze lucrărilor sale. De asemenea, el poate să invite
în aceleaşi condiţii una sau mai multe administraţii poştale ale ţărilor
interesate în problemele prevăzute pe ordinea sa de zi.
16. Membrii Consiliului de administraţie participă efectiv la
activităţile sale. Ţările membre care nu aparţin Consiliului de
administraţie pot, la cererea lor, să colaboreze la studiile
întreprinse, respectînd condiţiile pe care consiliul poate să le
stabilească pentru a asigura randamentul şi eficacitatea muncii sale. De
asemenea, ele pot fi solicitate pentru a prezida grupe de lucru, atunci
cînd cunoştinţele sau experienţa lor justifică acest lucru. Participarea
ţărilor membre care nu aparţin Consiliului de administraţie se
efectuează fără cheltuieli suplimentare pentru Uniune.
Articolul 103
Documentaţia asupra activităţilor Consiliului
de administraţie
1. După fiecare sesiune, Consiliul de administraţie informează
ţările membre ale Uniunii şi uniunile restrînse asupra activităţilor
sale, adresîndu-le în special o dare de seamă analitică, precum şi
rezoluţiile şi deciziile sale.
2. Consiliul de administraţie întocmeşte un raport congresului
asupra ansamblului activităţii sale şi îl transmite administraţiilor
poştale cu cel puţin două luni înainte de deschiderea congresului.
Articolul 104
Componenţa, funcţionarea şi reuniunile Consiliului
de exploatare poştală
1. Consiliul de exploatare poştală se compune din patruzeci de
membri, care îşi exercită funcţiile pe timpul perioadei care separă două
congrese succesive.
2. Membrii Consiliului de exploatare poştală sunt aleşi de către
congres, în funcţie de o repartiţie geografică specifică. Douăzeci şi
patru de locuri sunt rezervate ţărilor în curs de dezvoltare şi
şaisprezece, ţărilor dezvoltate. Cel puţin jumătate din numărul
membrilor este reînnoită cu ocazia fiecărui congres.
3. Reprezentantul fiecăruia dintre membrii Consiliului de exploatare
poştală este desemnat de către administraţia poştală a ţării sale. Acest
reprezentant trebuie să fie un funcţionar calificat al administraţiei
poştale.
4. Cheltuielile de funcţionare ale Consiliului de exploatare sunt în
sarcina Uniunii. Membrii săi nu primesc nici o remuneraţie. Cheltuielile
de voiaj şi de sejur ale reprezentanţilor administraţiilor care
participă la Consiliul de exploatare poştală sunt în sarcina acestora.
Totuşi reprezentantul fiecăruia dintre ţările considerate ca
defavorizate, conform listelor stabilite de Organizaţia Naţiunilor
Unite, are dreptul, în afara reuniunilor care au loc în timpul
congresului, la rambursarea fie a preţului unui bilet de avion
dus-întors, clasa economică, sau al unui bilet de cale ferată, clasa I,
fie a costului călătoriei prin orice alt mijloc de transport, cu
condiţia ca această valoare să nu depăşească preţul unui bilet de avion
dus-întors, clasa economică.
5. În prima sa reuniune, care este convocată şi deschisă de către
preşedintele congresului, Consiliul de exploatare poştală alege, dintre
membrii săi, un preşedinte, un vicepreşedinte, preşedinţii comisiilor şi
pe preşedintele Grupului de planificare strategică.
6. Consiliul de exploatare poştală îşi stabileşte regulamentul său
interior.
7. În principiu, Consiliul de exploatare poştală se reuneşte în toţi
anii la sediul Uniunii. Data şi locul reuniunii sunt fixate de către
preşedintele sau după un acord cu preşedintele Consiliului de
administraţie şi directorul general al Biroului internaţional.
8. Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii comisiilor şi
preşedintele Grupului de planificare strategică al Consiliului de
exploatare poştală formează Comitetul de gestiune. Acest comitet
pregăteşte şi conduce lucrările fiecărei sesiuni a Consiliului de
exploatare poştală şi îşi asumă toate sarcinile pe care acesta din urmă
hotărăşte să i le încredinţeze sau a căror necesitate apare în timpul
procesului de planificare strategică.
9. Atribuţiile Consiliului de exploatare poştală sunt următoarele:
9.1. - să conducă studiul celor mai importante probleme de
exploatare, comerciale, tehnice, economice şi de cooperare tehnică, care
reprezintă interes pentru administraţiile poştale ale tuturor ţărilor
membre ale Uniunii, în special al problemelor care au repercusiuni
financiare importante (taxe, cheltuieli terminale, cheltuieli de
tranzit, taxa de bază pentru transportul aerian al curierului,
cote-părţi ale coletelor poştale şi prezentarea în străinătate a
trimiterilor de corespondenţă), să elaboreze informaţii şi avize asupra
lor şi să recomande măsurile de luat în privinţa lor;
9.2. - să procedeze la revizuirea regulamentelor de aplicare ale
Uniunii în următoarele 6 luni după închiderea congresului, cel puţin
dacă acesta nu hotărăşte altfel, în caz de urgentă necesitate,
Consiliului de exploatare poştală poate să modifice respectivele
regulamente şi în alte sesiuni. În ambele cazuri, Consiliul de
exploatare rămîne subordonat directivelor Consiliului de administraţie
în ceea ce priveşte politicile şi principiile fundamentale;
9.3. - să coordoneze măsurile practice pentru dezvoltarea şi
ameliorarea serviciilor poştale internaţionale;
9.4. - să întreprindă, sub rezerva aprobării Consiliului de
administraţie, în cadrul competenţelor acestuia din urmă, orice acţiune
considerată necesară pentru salvarea şi întărirea calităţii serviciului
poştal internaţional şi pentru modernizarea lui;
9.5. - să revizuiască şi să modifice, în intervalul dintre două
congrese şi conform procedurii prescrise în Convenţia poştală
universală, sub rezerva aprobării Consiliului de administraţie, taxele
de francare a trimiterilor poştei de scrisori;
9.6. - să formuleze propuneri, care vor fi supuse spre aprobare fie
congresului, fie administraţiilor poştale, conform art. 122; aprobarea
consiliului de administraţie este solicitată atunci cînd propunerile se
referă la problemele aflate în competenţa acestuia din urmă;
9.7. - să examineze, la cererea administraţiei poştale a unei ţări
membre, orice propunere pe care această administraţie o transmite
Biroului internaţional, conform art. 121, să pregătească comentariile
aferente şi să însărcineze Biroul internaţional să le anexeze la
respectiva propunere, înainte de a o supune aprobării administraţiilor
poştale ale ţărilor membre;
9.8. - să recomande, dacă este necesar, şi, eventual, după aprobarea
de către Consiliul de administraţie şi după consultarea ansamblului
administraţiilor poştale, adoptarea unei reglementări sau a unei noi
practici, aşteptînd ca în această materie să decidă congresul;
9.9. - să elaboreze şi să prezinte, sub formă de recomandări,
administraţiilor poştale, norme în materie tehnică, de exploatare şi în
alte domenii de competenţa sa, în care o practică uniformă este
indispensabilă. La fel procedează, în caz de nevoie, şi pentru normele
pe care deja le-a stabilit;
9.10. - să elaboreze, cu ajutorul Biroului internaţional, precum şi
în consultare cu Consiliul de administraţie şi cu aprobarea acestuia,
proiectul de plan strategic, care urmează să fie supus congresului; să
revizuiască planul aprobat de către congres, în fiecare an, de asemenea,
cu ajutorul Biroului internaţional şi cu aprobarea Consiliului de
administraţie;
9.11. - să aprobe raportul anual, stabilit de Biroul internaţional
asupra activităţilor Uniunii, în părţile sale care au tratat
responsabilităţile şi funcţiile Consiliului de exploatare poştală;
9.12. - să decidă asupra contactelor ce urmează a fi luate cu
administraţiile poştale, în vederea îndeplinirii funcţiilor sale;
9.13. - să procedeze la studierea problemelor de învăţămînt şi de
formare profesională, care interesează ţările noi şi ţările în curs de
dezvoltare;
9.14. - să ia măsurile necesare în vederea studierii şi difuzării
experienţelor şi progreselor realizate de anumite ţări în domeniul
tehnicii, exploatării, economiei şi formării profesionale, care
interesează serviciile poştale;
9.15. - să studieze situaţia actuală şi necesităţile serviciilor
poştale în ţările noi şi în ţările în curs de dezvoltare şi să elaboreze
recomandările convenabile asupra căilor şi mijloacelor de ameliorare a
serviciilor poştale în aceste ţări;
9.16. - să ia, după înţelegerea cu Consiliul de administraţie,
măsurile corespunzătoare în domeniul cooperării tehnice cu toate ţările
membre ale Uniunii, în special cu ţările noi şi cu ţările în curs de
dezvoltare;
9.17. - să examineze toate celelalte probleme care îi sunt supuse de
către un membru al Consiliului de exploatare poştală, de către Consiliul
de administraţie sau de către oricare administraţie a unei ţări membre.
10. Membrii Consiliului de exploatare poştală participă efectiv la
activităţile acestuia. Administraţiile poştale ale ţărilor membre, care
nu aparţin Consiliului de exploatare poştală, pot, la cererea lor, să
colaboreze la studiile întreprinse, respectînd condiţiile pe care acesta
le poate stabili pentru a asigura randamentul şi eficacitatea muncii
sale. Ele pot fi, de asemenea, solicitate pentru a prezida grupuri de
lucru, atunci cînd cunoştinţele sau experienţa lor justifică acest lucru.
11. Consiliul de exploatare poştală stabileşte, în sesiunea sa, care
precede congresul, proiectul de program de lucru de bază al viitorului
consiliu, ce urmează a fi supus congresului, ţinînd seama de proiectul
planului strategic, precum şi de solicitările ţărilor membre ale
Uniunii, ale Consiliului de administraţie şi ale Biroului internaţional.
Acest program de bază, cuprinzînd, un număr limitat de studii asupra
subiectelor de actualitate şi de interes comun, este revizuibil în
fiecare an, în funcţie de noile realităţi şi de priorităţi.
12. Pentru a asigura o legătură eficace între lucrările celor două
organe, Consiliul de administraţie poate desemna reprezentanţi pentru a
asista în calitate de observatori la reuniunile Consiliului de
exploatare poştală.
13. Consiliul de exploatare poştală poate invita la reuniunile sale,
fără drept de vot:
13.1. - orice organism internaţional sau orice persoană calificată,
pe care el doreşte să o asocieze la lucrările sale;
13.2. - administraţiile poştale ale ţărilor membre care nu aparţin
Consiliului de exploatare poştală;
13.3. - orice asociaţie sau întreprindere, pe care el doreşte să o
consulte asupra problemelor privind activităţile sale.
Articolul 105
Documentaţia asupra activităţilor Consiliului
de exploatare poştală
1. După fiecare sesiune, Consiliul de exploatare poştală informează
administraţiile poştale ale ţărilor membre şi uniunile restrînse asupra
activităţilor sale, prezentîndu-le o dare de seamă analitică, precum şi
rezoluţiile şi hotărîrile sale.
2. Consiliul de exploatare poştală întocmeşte, pentru Consiliul de
administraţie, un raport anual asupra activităţilor sale.
3. Consiliul de exploatare întocmeşte, în atenţia congresului, un
raport asupra ansamblului activităţii sale şi îl transmite
administraţiilor poştale ale ţărilor membre, cu cel puţin două luni
înainte de deschiderea congresului.
Articolul 106
Regulamentul interior al congreselor
1. Pentru organizarea lucrărilor sale şi a conducerii deliberărilor
sale, congresul aplică regulamentul interior al congreselor, care este
anexat prezentului regulament general.
2. Fiecare congres poate modifica acest regulament în condiţiile
fixate în regulamentul său interior.
Articolul 107
Limbile de lucru ale Biroului internaţional
Limbile de lucru ale Biroului internaţional sunt limbile franceză şi
engleză.
Articolul 108
Limbile utilizate pentru documentaţia, deliberările
şi corespondenţa de serviciu
1. Pentru documentaţia Uniunii sunt utilizate limbile franceză,
engleză, arabă, şi spaniolă. Sunt, de asemenea, utilizate limbile
germană, chineză, portugheză şi rusă, cu condiţia ca utilizarea acestor
ultime limbi să se limiteze la documentaţia de bază cea mai importantă.
Sunt utilizate, de asemenea, şi alte limbi, cu condiţia ca ţările
membre care solicită acest lucru să suporte toate costurile aferente.
2. Ţara sau ţările membre care solicită utilizarea unei alte limbi
decît limba oficială constituie un grup lingvistic. Ţările membre care
utilizează limba oficială constituie grupul lingvistic francez.
3. Documentaţia este publicată de către Biroul internaţional în
limba oficială şi în limbile celorlalte grupuri lingvistice constituite,
fie direct, fie prin intermediul birourilor regionale ale acestor
grupuri, conform modalităţilor convenite cu Biroul internaţional.
Publicarea în diferite limbi este realizată conform aceluiaşi model.
4. Documentaţia publicată direct de către Biroul internaţional este,
în măsura posibilului, distribuită simultan în diferitele limbi
solicitate.
5. Corespondenţa dintre administraţiile poştale şi Biroul
internaţional şi dintre acesta din urmă şi terţi poate fi schimbată în
oricare limbă pentru care Biroul internaţional dispune de un serviciu de
traduceri.
6. Cheltuielile de traducere într-o limbă, indiferent care ar fi ea,
inclusiv cele care rezultă din aplicarea paragrafului 5, sunt suportate
de către grupul lingvistic care a solicitat această limbă. Sunt
suportate de către grupul lingvistic francez cheltuielile de traducere
în limba oficială a documentelor şi corespondenţei primite în limbile
engleză, arabă şi spaniolă. Toate celelalte cheltuieli aferente
furnizării documentelor sunt suportate de către Uniune. Plafonul
cheltuielilor de suportat de către Uniune pentru producerea documentelor
în germană, chineză, portugheză şi rusă este fixat printr-o rezoluţie a
congresului.
7. Cheltuielile de suportat de către un grup lingvistic sunt
repartizate între membrii acestui grup în mod proporţional cu
contribuţia lor la cheltuielile Uniunii. Aceste cheltuieli pot fi
repartizate între membrii grupului lingvistic, conform unei chei de
repartiţie, cu condiţia ca cei interesaţi să se înţeleagă asupra acestui
subiect şi să îşi notifice hotărîrea lor către Biroul internaţional prin
intermediul unui purtător de cuvînt al grupului.
8. Biroul internaţional dă curs oricărei schimbări în alegerea
limbii solicitate de către o ţară membră, după o perioadă care nu
trebuie să depăşească 2 ani.
9. Pentru deliberările reuniunilor organelor Uniunii, limbile
franceză, engleză, spaniolă şi rusă sunt admise prin intermediul unui
sistem de interpretare - cu sau fără echipament electronic -, a căror
alegere este lăsată la aprecierea organizatorilor reuniunii, după
consultarea directorului general al Biroului internaţional şi a ţărilor
membre interesate.
10. Celelalte limbi sunt în general autorizate pentru deliberările
şi reuniunile indicate la paragraful 9.
11. Delegaţiile care utilizează alte limbi îşi asigură interpretarea
simultană într-una dintre limbile menţionate la paragraful 9 fie prin
sistemul indicat în acelaşi paragraf, cînd modificări de ordin tehnic
necesar pot fi aduse, fie prin interpreţi particulari.
12. Cheltuielile pentru serviciile de interpretare sunt repartizate
între ţările membre care utilizează aceeaşi limbă, proporţional cu
contribuţia lor la cheltuielile Uniunii. Totuşi cheltuielile de
instalare şi întreţinere a echipamentului tehnic sunt suportate de către
Uniune.
13. Administraţiile poştale pot să se înţeleagă asupra limbii care
se utilizează în corespondenţa de serviciu în relaţiile lor reciproce.
În lipsa unei asemenea înţelegeri, limba care se utilizează este limba
franceză.
Capitolul II
BIROUL INTERNAŢIONAL
Articolul 109
Alegerea directorului general şi a vicedirectorului general
al Biroului internaţional
1. Directorul general şi vicedirectorul general al Biroului
internaţional sunt aleşi de către congres pentru perioada care separă
două congrese succesive, durata minimă a mandatului lor fiind de 5 ani.
Mandatul lor poate fi reînnoit o singură dată. Cu excepţia unei decizii
contrare a congresului, data intrării lor în funcţii este fixată pentru
1 ianuarie a anului care urmează congresului.
2. Cu cel puţin 7 luni înainte de deschiderea congresului,
directorul general al Biroului internaţional adresează o notă guvernelor
ţărilor membre, invitîndu-le să prezinte eventuale candidaturi pentru
posturile de director general şi vicedirector general şi să indice, în
acelaşi timp, dacă directorul general sau vicedirectorul general în
funcţii sunt interesaţi într-o eventuală reînnoire a mandatului lor
iniţial. Candidaturile, însoţite de un curriculum vitae, trebuie să
ajungă la Biroul internaţional cu cel puţin două luni înainte de
deschiderea congresului. Candidaţii trebuie să aparţină ţărilor membre
care îi prezintă. Biroul internaţional elaborează documentaţia necesară
pentru congres. Alegerea directorului general şi aceea a
vicedirectorului general au loc pe bază de scrutin secret, prima alegere
fiind realizată pentru postul de director general.
3. În caz de eliberare a postului de director general,
vicedirectorul general îşi asumă funcţiile directorului general pînă la
sfîrşitul mandatului prevăzut pentru acesta; el este ales în acest post
şi admis din oficiu drept candidat, sub rezerva ca mandatul său iniţial
ca vicedirector general să nu fi fost deja reînnoit o dată de către
congresul precedent şi ca el să îşi manifeste interesul de a fi
considerat drept candidat la postul de director general.
4. În caz de eliberare simultană a posturilor de director general şi
de vicedirector general, Consiliul de administraţie alege, dintre
candidaţii acceptaţi în urma unui concurs, un vicedirector general
pentru perioada care urmează pînă la viitorul congres. Pentru
prezentarea candidaturilor, se aplică, prin analogie, paragraful 2.
5. În cazul eliberării postului de vicedirector general, Consiliul
de administraţie însărcinează, la propunerea directorului general, pe
unul dintre subdirectorii generali ai Biroului internaţional să îşi
asume, pînă la viitorul congres, funcţiile vicedirectorului general.
Articolul 110
Funcţiile directorului general
1. Directorul general organizează, administrează şi conduce Biroul
internaţional, al cărui reprezentant legal este. El este competent
pentru a clasa posturile de gradele G1 la D1 şi pentru a numi şi promova
funcţionari în aceste grade. Pentru numirile în gradele P1 la D1, el
trebuie să ia în considerare calificările profesionale ale candidaţilor
recomandaţi de către administraţiile poştale din ţările membre, de a
căror naţionalitate sunt sau în care, îşi exercită activitatea lor
profesională, ţinînd seama de o echitabilă repartiţie geografică
continentală, de limbile utilizate, precum şi de toate celelalte
considerente aferente, respectînd în întregime regimul interior de
promovare al Biroului internaţional.
Totuşi, în cazul posturilor care solicită calificări speciale,
directorul general poate să se adreseze în exterior. El ţine, de
asemenea, seama, cu ocazia numirii unui nou funcţionar, de faptul că, în
principiu, persoanele care ocupă posturile gradelor D2, D1 şi P5 trebuie
să provină din diferite ţări membre ale Uniunii. Cu ocazia promovării
unui funcţionar al Biroului internaţional în gradele D1 şi P5, nu este
obligatoriu să se aplice acelaşi principiu. În plus, exigenţele unei
repartiţii geografice echitabile şi de limbă trec, după merit, în
procesul de recrutare. Directorul general informează Consiliul de
administraţie o dată pe an, în raportul asupra activităţilor Uniunii,
despre numirile şi promovările în gradele P4 la D1.
2. Directorul general are următoarele atribuţii:
2.1. - să asigure funcţiile de depozitar al actelor Uniunii Poştale
Universale şi de intermediar în procedura de adeziune de admitere în
Uniune, precum şi de ieşire din aceasta;
2.2. - să notifice ansamblului administraţiilor regulamentele de
aplicare hotărîte sau revizuite de către Consiliul de exploatare poştală;
2.3. - să pregătească proiectul bugetului anual al Uniunii la un
nivel cît mai scăzut posibil, compatibil cu nevoile Uniunii, şi să îl
supună, în timp oportun, examinării Consiliului de administraţie; să
comunice bugetul ţărilor membre ale Uniunii, după aprobarea acestuia de
către Consiliul de administraţie, şi să îl execute;
2.4. - să execute activităţile specifice solicitate de către
organele Uniunii şi pe cele care îi sunt atribuite prin acte;
2.5. - să ia iniţiative care să vizeze realizarea obiectivelor
fixate de către organele Uniunii, în cadrul politicii stabilite şi al
fondurilor disponibile;
2.6. - să supună sugestii şi propuneri Consiliului de administraţie
sau Consiliului de exploatare poştală;
2.7. - să pregătească, pentru Consiliul de exploatare poştală şi pe
baza directivelor date de către acesta din urmă, proiectul planului
strategic de supus congresului şi proiectul de revizuire anuală a
planului;
2.8. - să asigure reprezentarea Uniunii;
2.9. - să servească drept intermediar în relaţiile dintre:
- Uniunea Poştală Universală şi uniunile restrînse;
- Uniunea Poştală Universală şi Organizaţia Naţiunilor Unite;
- Uniunea Poştală Universală şi organizaţiile internaţionale a căror
activitate prezintă un interes pentru Uniune;
- Uniunea Poştală Universală şi organismele internaţionale,
asociaţiile sau întreprinderile pe care organele Uniunii doresc să le
consulte sau să le asocieze la lucrările lor;
2.10. - să îşi asume funcţia de secretar general al organelor
Uniunii şi să supravegheze, cu acest titlu, ţinînd seama de dispoziţiile
speciale ale prezentului regulament, în special:
- pregătirea şi organizarea lucrărilor organelor Uniunii;
- elaborarea, producerea şi distribuirea documentelor, rapoartelor
şi proceselor-verbale;
- funcţionarea secretariatului în timpul reuniunilor organelor
Uniunii;
2.11. - să asiste la şedinţele organelor Uniunii şi să ia parte la
deliberări, fără drept de vot, cu posibilitatea de a se face reprezentat.
Articolul 111
Funcţiile vicedirectorului general
1. Vicedirectorul general asistă pe directorul general şi este
responsabil faţă de el.
2. În caz de absenţă sau indisponibilitate a directorului general,
vicedirectorul general exercită puterile acestuia. Acelaşi lucru se
întîmplă şi în caz de eliberare a postului de director general prevăzut
în art. 109 paragraful 3.
Articolul 112
Secretariatul organelor Uniunii Poştale Universale
Secretariatul organelor Uniunii este asigurat de către Biroul
internaţional, sub responsabilitatea directorului general. El adresează
toate documentele publicate cu ocazia fiecărei sesiuni administraţiilor
poştale membre ale organului, administraţiilor poştale ale ţărilor care,
fără să fie membre ale organului, colaborează la studiile întreprinse,
uniunilor restrînse precum şi celorlalte administraţii poştale ale
ţărilor membre care le-au solicitat.
Articolul 113
Lista ţărilor membre
Biroul internaţional stabileşte şi ţine la zi lista ţărilor membre
ale Uniunii, indicînd în ea clasa lor de contribuţie, grupul lor
geografic şi situaţia lor în raport cu actele Uniunii.
Articolul 114
Informaţii, avize, cereri de interpretare
şi modificare a actelor. Anchete.
Intervenţie în lichidarea conturilor
1. Biroul internaţional este tot timpul la dispoziţia Consiliului de
administraţie, a Consiliului de exploatare poştală şi a administraţiilor
poştale, pentru a le furniza toate informaţiile utile asupra problemelor
referitoare la serviciu.
2. El este însărcinat, în special, să reunească, să coordoneze, să
publice şi să distribuie informaţii de orice natură, care interesează
serviciul poştal internaţional; să emită, la cererea părţilor în cauză,
un aviz asupra problemelor litigioase; să dea urmare cererilor de
interpretare şi de modificare a actelor Uniunii şi, în general, să
realizeze studii şi lucrări de redactare sau de documentare pe care
respectivele acte i le atribuie sau care ar fi în interesul Uniunii.
3. El realizează şi anchetele care sunt solicitate de către
administraţiile poştale, în vederea cunoaşterii opiniei celorlalte
administraţii asupra unei probleme determinate. Rezultatul unei anchete
nu reprezintă caracterul unui vot şi nu se leagă formal de aceasta.
4. El intervine, cu titlul de oficiu de compensare, în lichidarea
conturilor de orice natură, referitoare la serviciul poştal
internaţional, între administraţiile poştale care solicită această
intervenţie.
Articolul 115
Cooperare tehnică
Biroul internaţional este însărcinat, în cadrul cooperării tehnice
internaţionale, să dezvolte asistenţă tehnică poştală sub toate formele
ei.
Articolul 116
Formulare furnizate de către Biroul internaţional
Biroul internaţional este însărcinat să facă şi să confecţioneze
cupoanele-răspuns internaţionale şi să aprovizioneze cu ele, la preţul
de revenire, administraţiile poştale care solicită acest lucru.
Articolul 117
Actele uniunilor restrînse şi aranjamentele speciale
1. Două exemplare din actele uniunilor restrînse şi din
aranjamentele speciale încheiate prin aplicarea art. 8 din Constituţia
Uniunii Poştale Universale trebuie să fie transmise Biroului
internaţional de către lucrările acestor uniuni sau, în lipsă, de către
una dintre părţile contractante.
2. Biroul internaţional are grijă ca actele uniunilor restrînse şi
aranjamentele speciale să nu prevadă condiţii mai puţin favorabile
pentru public decît cele care sunt prevăzute în actele Uniunii şi să
informeze administraţiile poştale de existenţa uniunilor şi a
aranjamentelor sus-menţionate. El semnalează Consiliului de
administraţie orice neregulă constatată în virtutea prezentei dispoziţii.
Articolul 118
Revista Uniunii Poştale Universale
Biroul internaţional redactează, cu ajutorul documentelor care îi
sunt puse la dispoziţie, o revistă în limbile germană, engleză, arabă,
chineză, spaniolă, franceză şi rusă.
Articolul 119
Raportul anual asupra activităţilor
Uniunii Poştale Universale
Biroul internaţional întocmeşte, asupra activităţilor Uniunii, un
raport anual, care este comunicat, după aprobarea lui de către Consiliul
de administraţie, administraţiilor poştale, uniunilor restrînse şi
Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Capitolul III
PROCEDURA DE INTRODUCERE ŞI EXAMINARE A PROPUNERILOR
Articolul 120
Procedura de prezentare a propunerilor în congres
1. Sub rezerva excepţiilor prevăzute la paragrafele 2 şi 5,
procedura următoare reglează introducerea propunerilor, de orice natură,
ce urmează a fi supuse congresului de către administraţiile poştale ale
ţărilor membre:
a) sunt admise propunerile care parvin Biroului internaţional cu cel
puţin 6 luni înainte de data fixată pentru congres;
b) nici o propunere de ordin redacţional nu este admisă în timpul
perioadei de 6 luni care precede data fixată pentru congres;
c) propunerile de fond, care parvin Biroului internaţional în
intervalul cuprins între 6 şi 4 luni înainte de data fixată pentru
congres, nu sunt admise decît dacă ele sunt sprijinite de cel puţin două
administraţii;
d) propunerile de fond, care parvin Biroului internaţional în
intervalul cuprins între 4 şi 2 luni, care precede data fixată pentru
congres, nu sunt admise decît dacă ele sunt sprijinite de cel puţin opt
administraţii. Propunerile care parvin ulterior nu sunt admise;
e) declaraţiile de sprijin trebuie să parvină Biroului internaţional
în acelaşi timp cu propunerile la care se referă.
2. Propunerile privind Constituţia Uniunii Poştale Universale sau
regulamentul general trebuie să parvină Biroul internaţional cu cel
puţin 6 luni înainte de deschiderea congresului; acelea care parvin
ulterior acestei date, dar înainte de deschiderea congresului, nu pot fi
luate în considerare decît dacă congresul decide astfel cu majoritate de
două treimi din numărul ţărilor reprezentate în congres şi dacă sunt
respectate condiţiile prevăzute la paragraful 1.
3. Fiecare propunere nu trebuie să aibă, în principiu, decît un
obiectiv şi să nu conţină decît modificări referitoare la acest obiectiv.
4. Propunerile de ordin redacţional sunt prevăzute, în antet, de
către administraţiile care le prezintă, cu menţiunea "Propunere de ordin
redacţional" şi publicate de către Biroul internaţional sub un număr
urmat de litera "R". Propunerile neprevăzute cu această menţiune, dar
care, după părerea Biroului internaţional, nu sunt decât redacţionale,
sunt publicate cu o menţiune corespunzătoare; Biroul internaţional
întocmeşte pentru congres o listă a acestor propuneri.
5. Procedura descrisă la paragrafele 1 şi 4 nu se aplică nici
propunerilor privind regulamentul interior al congreselor şi nici
amendamentelor la propunerile deja făcute.
Articolul 121
Procedura de prezentare a propunerilor între două congrese
1. Pentru a fi luate în considerare, fiecare propunere, privind
convenţia sau aranjamentele şi introduse de către o administraţie
poştală între două congrese trebuie să fie sprijinită de către cel puţin
alte două administraţii. Aceste propuneri rămîn fără urmare atunci cînd
Biroul internaţional nu primeşte, în acelaşi timp, declaraţiile de
sprijin necesare.
2. Aceste propuneri sunt adresate celorlalte administraţii poştale
prin intermediul Biroului internaţional.
3. Propunerile privind regulamentele de aplicare nu au nevoie de
sprijin, dar nu sunt luate în considerare de către Consiliul de
exploatare poştală, decît dacă acesta le aprobă în regim de urgentă
necesitate.
Articolul 122
Examinarea propunerilor între două congrese
1. Orice propunere referitoare la convenţie, aranjamente şi
protocoalele lor finale este supusă următoarei proceduri: un termen de
două luni este lăsat administraţiilor poştale ale ţărilor membre pentru
examinarea propunerii notificate prin circulară de către Biroul
internaţional şi, eventual, pentru a face să parvină Biroului
internaţional observaţiile lor. Nu sunt admise amendamente. Răspunsurile
sunt reunite prin grija Biroului internaţional şi comunicate
administraţiilor poştale, cu invitaţia de a se pronunţa "pro" sau
"contra" propunerii. Acelea care nu au făcut să parvină votul lor în
termen de două luni sunt considerate ca absente. Termenul citat începe
de la data circularelor Biroului internaţional.
2. Propunerile de modificare a regulamentelor de aplicare sunt
tratate de către Consiliul de exploatare poştală.
3. Dacă propunerea priveşte un aranjament sau protocolul său final,
numai administraţiile poştale ale ţărilor membre care sunt parte la
acest aranjament pot lua parte la operaţiunile descrise în paragraful 1.
Articolul 123
Notificarea deciziilor adoptate între două congrese
1. Modificările aduse convenţiei, aranjamentelor şi protocoalelor
finale la aceste acte sunt consacrate printr-o notificare a directorului
general al Biroului internaţional către guvernele ţărilor membre.
2. Modificările aduse de către Consiliul de exploatare poştală
regulamentelor de aplicare şi protocoalelor lor finale sunt notificate
administraţiilor poştale de către Biroul internaţional. Acelaşi lucru
este valabil pentru interpretările vizate la art. 59.3.3.2. al
convenţiei şi ale dispoziţiilor corespunzătoare din aranjamente.
Articolul 124
Punerea în vigoare a regulamentelor de aplicare
şi a celorlalte decizii adoptate între două congrese
1. Regulamentele de aplicare intră în vigoare la aceeaşi dată şi au
aceeaşi durată ca şi actele provenite de la congres.
2. Sub rezerva paragrafului 1, deciziile de modificare a actelor
Uniunii, care sunt adoptate între două congrese, nu sunt executorii
decît la cel puţin 3 luni după notificarea lor.
Capitolul IV
FINANŢE
Articolul 125
Fixarea şi reglarea cheltuielilor Uniunii Poştale Universale
1. Sub rezerva paragrafelor 2 şi 6, cheltuielile anuale aferente
activităţilor organelor Uniunii nu trebuie să depăşească sumele de mai
jos, pentru anii 1996 şi următorii:
- 35.278.600 franci elveţieni, pentru anul 1996;
- 35.126.900 franci elveţieni, pentru anul 1997;
- 35.242.900 franci elveţieni, pentru anul 1998;
- 35.451.300 franci elveţieni, pentru anul 1999;
- 35.640.700 franci elveţieni, pentru anul 2000.
Limita de bază pentru anul 2000 se aplică şi anilor ulteriori, în
caz de amînare a congresului prevăzut pentru anul 1999.
2. Cheltuielile aferente reuniunilor viitorului congres (deplasarea
secretariatului, cheltuieli de transport, cheltuieli de instalare
tehnică a interpretării simultane, cheltuieli de reproducere a
documentelor în timpul congresului etc.) nu trebuie să depăşească limita
de 3.599.300 franci elveţieni.
2bis. Consiliul de administraţie este autorizat să depăşească
limitele fixate la paragraful 1 pentru a ţine seama de reeditarea
Nomenclaturii internaţionale a birourilor de poştă. Valoarea totală a
depăşirii autorizate în acest scop nu trebuie să depăşească 900.000
franci elveţieni.
3. Consiliul de administraţie este autorizat să depăşească limitele
fixate la paragrafele 1 şi 2 pentru a ţine seama de majorările treptelor
de prelucrare, de contribuţii cu titlul de pensii sau indemnizaţii,
inclusiv de indemnizaţii de post, admise de Organizaţia Naţiunilor Unite
pentru a fi aplicate personalului lor în funcţie la Geneva.
4. Consiliul de administraţie este, de asemenea, autorizat să
ajusteze, în fiecare an, valoarea cheltuielilor, altele decît cele
referitoare la personal, în funcţie de indicele elveţian al preţului de
consum.
5. Prin derogare de la paragraful 1, Consiliul de administraţie sau,
în caz de extremă urgenţă, directorul general poate autoriza depăşirea
limitelor fixate pentru a face faţă reparaţiilor importante şi
neprevăzute ale clădirii Biroului internaţional, fără ca valoarea
acestora să depăşească 125.000 de franci elveţieni pe an.
6. Dacă apar ca insuficiente creditele prevăzute la paragrafele 1 şi
2, pentru a asigura buna funcţionare a Uniunii, aceste limite nu pot fi
depăşite decît cu aprobarea majorităţii ţărilor membre ale acesteia.
Orice consultaţie trebuie să comporte o expunere completă a faptelor
care justifică o asemenea cerere.
7. Ţările care aderă la Uniune sau care sunt admise în calitate de
membre ale acesteia, precum şi cele care ies din Uniune trebuie să-şi
achite cotizaţia pentru întregul an în cursul căruia admiterea sau
ieşirea lor trebuie efectuată.
8. Ţările membre plătesc în avans partea lor de contribuţie la
cheltuielile anuale ale Uniunii, pe baza bugetului stabilit de către
Consiliul de administraţie. Aceste părţi de contribuţie trebuie să fie
plătite cel mai tîrziu în prima zi a exerciţiului financiar la care se
raportează bugetul. Dacă acest termen este depăşit, sumele datorate sunt
producătoare de dobînzi în profitul Uniunii, respectiv 3% pe an, în
timpul primelor şase luni, şi 6% pe an începînd cu a şaptea lună.
9. În împrejurări excepţionale, Consiliul de administraţie poate
absolvi o ţară membră de toate dobînzile datorate sau de o parte din
ele, dacă aceasta s-a achitat, în capital, de toate datoriile restante.
10. O ţară membră poate, de asemenea, să fie absolvită, în cadrul
unui plan de amortizare a conturilor sale întîrziate, aprobat de către
Consiliul de administraţie, de toate dobînzile acumulate sau de o parte
dintre ele ori invers; absolvirea este totuşi condiţionată de executarea
completă şi punctuală a planului de amortizare, într-un termen convenit
la maximum 5 ani.
11. Pentru a acoperi insuficienţele de trezorerie ale Uniunii, s-a
constituit un fond de rezervă, a cărui valoare este fixată de către
Consiliul de administraţie. Acest fond este alimentat în primul rînd
prin excedente bugetare. El poate servi şi pentru echilibrarea bugetului
sau pentru reducerea valorii contribuţiilor ţărilor membre.
12. În ceea ce priveşte insuficienţele trecătoare ale trezoreriei,
Guvernul Confederaţiei Elveţiene face, pe termen scurt, avansurile
necesare, conform condiţiilor care sunt fixate de comun acord. Acest
guvern supraveghează fără remuneraţie ţinerea conturilor financiare,
precum şi contabilitatea Biroului internaţional, în limitele condiţiilor
fixate de către congres.
Articolul 126
Clasele de contribuţie
1. Ţările membre contribuie la acoperirea cheltuielilor Uniunii
conform clasei de contribuţie la care aparţin. Aceste clase sunt
următoarele:
- clasa de 50 de unităţi;
- clasa de 40 de unităţi;
- clasa de 35 de unităţi;
- clasa de 25 de unităţi;
- clasa de 20 de unităţi;
- clasa de 15 unităţi;
- clasa de 10 unităţi;
- clasa de 5 unităţi;
- clasa de 3 unităţi;
- clasa de 1 unităţi.
Clasa de 0,5 unităţi este rezervată ţărilor mai puţin avansate,
enumerate de către Organizaţia Naţiunilor Unite, şi altor ţări desemnate
de către Consiliul de administraţie.
2. În afara claselor de contribuţie enumerate la paragraful 1, orice
ţară membră poate să aleagă plata unui număr de unităţi de contribuţie
mai mari de 50 de unităţi.
3. Ţările membre sunt înscrise într-una dintre clasele de
contribuţie de mai sus, în momentul admiterii lor sau al aderării lor la
Uniune, conform procedurii vizate la art. 21 paragraful 4 din
Constituţia Uniunii Poştale Universale.
4. Ţările membre pot schimba ulterior clasa de contribuţie, cu
condiţia ca această schimbare să fie notificată Biroului internaţional
înainte de deschiderea congresului. Această notificare, care este adusă
la cunoştinţă congresului, are efect la data intrării în vigoare a
dispoziţiilor financiare, hotărîtă de către congres.
5. Ţările membre nu pot să solicite a fi declasate mai mult cu o
clasă în acelaşi timp. Ţările membre care nu îşi fac cunoscută dorinţa
de a schimba clasa de contribuţie înainte de deschiderea congresului
sunt menţinute în clasa la care au aparţinut pînă atunci.
6. Totuşi, în împrejurări excepţionale, cum ar fi catastrofele
naturale care necesită programe de ajutor internaţional, Consiliul de
administraţie poate autoriza declasarea cu o clasă de contribuţie, la
cererea unei ţări membre, dacă aceasta dovedeşte că nu îşi mai poate
menţine contribuţia conform clasei alese iniţial.
7. Prin derogarea de la paragrafele 4 şi 5, surclasările nu sunt
supuse nici unei restricţii.
Articolul 127
Plata furniturilor Biroului internaţional
Furniturile pe care Biroul internaţional le oferă contra plată
administraţiilor poştale trebuie să fie plătite în cel mai scurt timp
posibil şi cel mai tîrziu în termen de 6 luni, începînd din prima zi
care urmează celei de transmitere a contului de către acesta. Dacă acest
termen este depăşit, sumele datorate sunt producătoare de dobînzi în
folosul Uniunii, respectiv 5% pe an, începînd din ziua expirării
termenului sus-menţionat.
Capitolul V
ARBITRAJE
Articolul 128
Procedura de arbitraj
1. În caz de diferend de reglat prin arbitraj, fiecare dintre
administraţiile poştale în cauză alege o administraţie poştală a unei
ţări membre, care nu este direct interesată în litigiu. Cînd mai multe
administraţii fac cauză comună, ele nu contează, pentru aplicarea
acestor dispoziţii, decît ca o singură administraţie.
2. În cazul în care una dintre administraţiile în cauză nu dă urmare
unei propuneri de arbitraj în termen de 6 luni, Biroul internaţional,
dacă cererea i-a fost adresată lui, provoacă la rîndul său desemnarea
unui arbitru prin administraţia absentă sau îi desemnează el însuşi unul
din oficiu.
3. Părţile în cauză pot conveni, de comun acord, desemnarea unui
arbitru unic, care poate fi Biroul internaţional.
4. Deciziile arbitrilor sunt luate cu majoritate de voturi.
5. În cazul unor păreri împărţite, arbitrii aleg, pentru a tranşa
diferendul, o altă administraţie poştală, şi ea dezinteresată în
litigiu. În lipsa unei înţelegeri asupra alegerii, această administraţie
este desemnată de către Biroul internaţional dintre administraţiile
nepropuse de către arbitri.
6. Dacă este vorba de un diferend privind unul dintre aranjamente,
arbitrii nu pot fi desemnaţi în afara administraţiilor care participă la
acest aranjament.
Capitolul VI
DISPOZIŢII FINALE
Articolul 129
Condiţii de aprobare a propunerilor
privind regulamentul general
Pentru a deveni executorii, propunerile supuse congresului şi
referitoare la prezentul regulament general trebuie să fie aprobate de
majoritatea ţărilor membre reprezentate la congres. Cel puţin două
treimi din numărul ţărilor membre trebuie să fie prezente în momentul
votului.
Articolul 130
Propuneri privind acordurile cu
Organizaţia Naţiunilor Unite
Condiţiile de aprobare vizate la art. 129 se aplică şi propunerilor
de modificare a acordurilor încheiate între Uniunea Poştală Universală
şi Organizaţia Naţiunilor Unite, în măsura în care aceste acorduri nu
prevăd condiţiile de modificare a dispoziţiilor pe care le conţin.
Articolul 131
Punerea în aplicare şi durata regulamentului general
Prezentul regulament general va fi pus în aplicare la data de 1
ianuarie 1996 şi va rămîne în vigoare pînă la punerea în aplicare a
actelor viitorului congres.
Drept pentru care, plenipotenţiarii guvernelor ţărilor membre au
semnat prezentul regulament general într-un exemplar, care este depus pe
lîngă directorul general al Biroului internaţional. O copie de pe acesta
va fi remisă fiecărei părţi de către guvernul ţării gazdă a congresului.
Întocmit la Seul la 13 septembrie 1994.