Documente
Regulamentul General al Uniunii Poştale Universale din 15.09.99
Notă: Ratificat prin Legea R.Moldova nr.320-XV din 30.09.2004
Regulamentul General al Uniunii Poştale Universale
din 15.09.1999
* * *
Subsemnaţii, Plenipotenţiarii Guvernelor Ţărilor - membre ale
Uniunii, în virtutea articolului 22, paragraful 2 al Constituţiei
Uniunii Poştale Universale, votată la Viena la 10 iulie 1964, de acord
comun şi sub rezerva articolului 25, paragraful 4 al susmenţionatei
Constituţii, au aprobat în prezentul Regulament general, următoarele
dispoziţii ce asigură aplicarea Constituţiei şi funcţionarea Uniunii.
CAPITOLUL I
Funcţionarea organelor Uniunii
Articolul 101
Organizarea şi reuniunea Congreselor şi ale Congreselor
extraordinare
1. Reprezentanţii Ţărilor-membre se reunesc în Congres nu mai tîrziu
de cinci ani de la data intrării în execuţie a Actelor Congresului
precedent.
2. Fiecare Ţară-membră poate fi prezentată la Congres de unul sau
mai mulţi Plenipotenţiari numiţi de Guvernul lor, cu împuternicirile
necesare. În caz de necesitate, poate fi reprezentată de delegaţia altei
Ţări-membre. Totodată, o delegaţie poate prezenta numai o altă
Ţară-membră, decît a sa.
3. În timpul deliberărilor fiecare Ţară-membră dispune de un vot,
sub rezerva sancţiunilor prevăzute în articolul 126.
4. În principiu, fiecare Congres stabileşte ţara în care va avea loc
următorul Congres. Dacă această hotărîre se dovedeşte a fi inaplicabilă,
Consiliul Administrativ este în drept să stabilească ţara în care va
avea loc reuniunea Congresului, după coordonarea cu ţara dată.
5. În coordonare cu Biroul Internaţional, Guvernul ţării gazde
fixează data şi locul exact al reuniunii Congresului. În principiu, după
un an înainte de această dată Guvernul ţării gazde trimite cîte o
invitaţie Guvernului din fiecare Ţară-membră. Această invitaţie este
adresată fie direct, fie prin intermediul unui alt Guvern, fie prin
intervenţia Directorului general al Biroului Internaţional.
6. În caz că Congresul trebuie să fie reunit fără ca să existe un
Guvern gazdă, Biroul Internaţional în coordonare cu Consiliul
Administrativ şi după înţelegerea cu Guvernul Confederaţiei elveţiene,
ia dispoziţiile necesare pentru a convoca şi a organiza Congresul în
ţara - sediu a Uniunii. În acest caz, Biroul Internaţional exercită
funcţiile Guvernului gazdă.
7. Locul reuniunii unui Congres extraordinar este fixat în
coordonare cu Biroul Internaţional al Ţărilor-membre ce au iniţiat
convocarea acestui Congres.
8. Paragrafele 2 şi 6 sînt aplicabile, prin analogie, pentru
Congresele extraordinare.
Articolul 102
Componenţa, funcţionarea şi reuniunile Consiliului
Administrativ
1. Consiliul Administrativ este compus din 41 de membri care îşi
exercită funcţiile în perioada dintre două Congrese succesive.
2. Preşedinţia este eliberată de drept în ţara gazdă a Congresului.
Dacă această ţară renunţă, ea devine membră de drept, şi prin urmare,
grupul geografic la care ea aparţine dispune de un sediu suplimentar la
care nu sînt aplicabile restricţiile din paragraful 3. În acest caz,
Consiliul Administrativ alege la preşedinţie unul din membrii ce aparţin
grupului geografic din care face parte ţara gazdă.
3. Ceilalţi 40 de membri ai Consiliului Administrativ sînt aleşi de
Congres în baza repartiţiei geografice echitabile. Cel puţin jumătate
din membri sînt înlocuiţi la fiecare Congres; nici o Ţară-membră nu
poate fi aleasă succesiv pentru trei Congrese.
4. Fiecare membru al Consiliului Administrativ desemnează
reprezentantul său, care trebuie să fie competent în domeniul poştal.
5. Funcţiile de membru al Consiliului Administrativ sînt gratuite.
Cheltuielile de funcţionare ale acestui Consiliu revin Uniunii.
6. Consiliul Administrativ are următoarele funcţii:
6.1 urmărirea tuturor activităţilor Uniunii în intervalul dintre
Congrese, ţinînd cont de deciziile Congresului, studiind întrebările
privind politicile guvernamentale referitoare Ia poştă, ţinînd cont de
politicile regulamentare internaţionale, cele ce ţin de comerţul
serviciilor şi de concurenţă;
6.2 examinarea şi aprobarea, în măsura competenţelor sale, a
acţiunilor considerate necesare pentru a păstra, a îmbunătăţi şi a
moderniza calitatea serviciului poştal internaţional;
6.3 favorizarea, coordonarea şi supervizarea tuturor formelor de
asistenţă tehnică poştală în cadrul cooperării tehnice internaţionale;
6.4 examinarea şi aprobarea bugetului şi conturilor anuale ale
Uniunii;
6.5 autorizarea, dacă o cer circumstanţele, depăşirii limitei de
cheltuieli în conformitate cu articolul 125, paragrafele 3, 4 şi 5;
6.6 fixarea Regulamentul financiar al UPU;
6.7 fixarea regulilor referitoare la Fondul de rezervă;
6.8 fixarea regulilor referitoare la Fondul special;
6.9 fixarea regulilor referitoare la Fondul de activităţi speciale;
6.10 fixarea regulilor referitoare la Fondul voluntar;
6.11 asigurarea controlului asupra activităţii Biroului
Internaţional;
6.12 autorizarea, dacă se cere, căutarea unei clase de contribuţie
inferioare în conformitate cu condiţiile revăzute în articolul 127,
paragraful 6;
6.13 autorizarea schimbării grupei geografice, la cererea unei ţări
ţinînd cont de părerile exprimate de ţările care sînt membre ale
grupelor geografice respective;
6.14 fixarea Statutului personalului şi condiţiilor de lucru ale
funcţionarilor aleşi;
6.15 crearea sau suprimarea unităţilor de lucru ale Biroului
Internaţional ţinînd cont de restricţiile legate de limita fixată a
cheltuielilor;
6.16 fixarea Regulamentului Fondului social;
6.17 aprobarea rapoartelor anuale stabilite de Biroul Internaţional
privind activităţile Uniunii şi gestiunea financiară şi prezentarea,
dacă este necesar, a comentariilor la subiectul lor;
6.18 deciderea relaţiilor de contact cu Administraţiile Poştale
pentru îndeplinirea funcţiilor sale;
6.19 deciderea relaţiilor de contact cu organizaţiile ce nu sînt
observatori de drept, după consultarea cu Consiliul de Exploatare
Poştală; examinarea şi aprobarea rapoartelor Biroului Internaţional
privind relaţiile UPU cu alte organisme internaţionale, şi luarea
deciziilor pe care le consideră oportune privind conduita şi
desfăşurarea acestor relaţii; desemnarea în timp util a organizaţiilor
internaţionale, interguvernamentale şi nonguvernamentale care trebuie să
fie invitate să se reprezinte la un Congres şi să însărcineze pe
Directorul general al Biroului Internaţional să trimită invitaţiile
necesare;
6.20 fixarea, dacă este necesar, a principiilor de care trebuie să
se conducă Consiliul de Exploatare Poştală în cazul cînd va studia
întrebări ce pot avea consecinţe financiare importante (taxe, cheltuieli
terminale, cheltuieli de tranzit, costul de bază pentru transportarea
aeriană a poştei şi depunerea în străinătate a trimiterilor poştei de
scrisori), urmărirea atentă în studierea acestor întrebări, examinarea
şi aprobarea propunerilor Consiliului de Exploatare Poştală referitoare
la aceleaşi subiecte pentru a asigura conformitatea lor cu principiile
susnumite;
6.21 studierea la cererea Congresului, a Consiliului de Exploatare
Poştală sau a Administraţiilor Poştale, a problemelor de ordin
administrativ, legislativ şi juridic ce prezintă interes pentru Uniune
sau pentru serviciul poştal internaţional; Consiliul Administrativ
decide în domeniile susmenţionate oportunitatea întreprinderii studiilor
cerute de Administraţiile Poştale în intervalul dintre Congrese;
6.22 formularea propunerilor care vor fi supuse aprobării fie la
Congres, fie Administraţiilor Poştale conform articolului 122;
6.23 aprobarea, în cadrul competenţelor sale, a recomandărilor
Consiliului de Exploatare Poştală privind adoptarea, dacă este necesar,
a unei reglamentări sau a unei practici noi, în aşteptarea deciziei
Congresului ia subiectul dat;
6.24 examinarea raportului anual stabilit de Consiliul de Exploatare
Poştală, şi dacă este cazul, a propunerilor prezentate de acesta din
urmă;
6.25 prezentarea subiectelor de studiu pentru examinarea Consiliului
de Exploatare Poştală, în conformitate cu articolul 104, paragraful 9.16;
6.26 desemnarea ţării sediu al următorului Congres în cazul prevăzut
de articolul 101, paragraful 4;
6.27 determinarea în timp util şi, după consultarea Consiliului de
Exploatare Poştală, a numărului de comisii necesare pentru buna
desfăşurare a lucrărilor Congresului şi determinarea funcţiilor lor;
6.28 după consultarea cu Consiliul de Exploatare Poştală şi sub
rezerva aprobării de Congres sînt desemnate Ţările-membre care sînt
capabile:
- să-şi asume funcţiile de vice-preşedinţi ai Congresului cît şi
funcţiile de preşedinţi şi vice-preşedinţi ai Comisiilor ţinînd cont, în
măsura posibilităţilor, de repartiţia geografică echitabilă a
Ţărilor-membre;
- să facă parte din Comisiile restrînse ale Congresului;
6.29 examinarea şi aprobarea proiectului planului strategic
prezentat la Congres şi elaborat de Consiliul de Exploatare Poştală cu
ajutorul Biroului Internaţional; examinarea şi aprobarea revizuirilor
anuale ale planului fixat de Congres în baza recomandărilor Consiliului
de Exploatare Poştală şi conlucrarea cu Consiliul de Exploatare Poştală
în elaborarea şi actualizarea anuală a planului.
7. La prima sa reuniune convocată de Preşedintele Congresului,
Consiliul Administrativ alege, dintre membrii săi, patru Vice-Preşedinţi
şi fixează Regulamentul său intern.
8. Consiliul Administrativ se reuneşte la convocarea Preşedintelui
său, în principiu, o dată în an, la sediul Uniunii.
9. Preşedintele, Vice-Preşedinţii, Preşedinţii Comisiilor
Consiliului Administrativ, cît şi Preşedintele Grupului de planificare
strategică formează Comitetul de gestiune. Acest Comitet pregăteşte şi
dirijează lucrările fiecărei sesiuni ale Consiliului Administrativ. El
aprobă din numele Consiliului Administrativ, raportul anual stabilit de
Biroul Internaţional privind activităţile Uniunii şi îşi asumă toate
celelalte sarcini care Consiliul Administrativ decide să-i încredinţeze
sau a căror necesitate apare în timpul procesului de planificare
strategică.
10. Reprezentantul fiecărui dintre membrii Consiliului Administrativ
participă la sesiunile acestui organ, cu excepţia reuniunilor care au
avut loc în timpul Congresului, şi are dreptul la rambursarea fie a
preţului unui bilet-avion tur-retur de clasa economică sau a unui bilet
de cale ferată de clasa I, fie a costului unei călătorii cu orice alt
mijloc de transport, cu condiţia că această sumă nu depăşeşte preţul
biletului-avion tur-retur de clasa economică. Aceleaşi drepturi sînt
acordate reprezentantului fiecărui membru al Comisiilor, al grupurilor
de lucru sau a celorlalte organe, cînd acestea se reunesc în afara
Congresului şi sesiunilor Consiliului.
11. Preşedintele Consiliului de Exploatare Poştală se prezintă la
şedinţele Consiliului Administrativ, la ordinea de zi a cărora figurează
întrebări referitoare la organul pe care îl dirijează.
12. Cu scopul de a asigura o legătură eficace între lucrările a două
organe, Consiliul de Exploatare Poştală poate desemna reprezentanţi
pentru a asista la reuniunile Consiliului Administrativ în calitate de
observatori.
13. Administraţia Poştală în care se reuneşte Consiliul
Administrativ este invitată să participe la reuniuni în calitate de
observator, dacă această ţară nu este membră a Consiliului Administrativ.
14. Consiliul Administrativ poate invita la reuniunile sale, fără
drept de vot, orice organism internaţional, orice reprezentant al
asociaţiei sau întreprinderii, orice persoană calificată pe care doreşte
să o asocieze la lucrările sale. El poate, de asemenea, să invite în
aceleaşi condiţii una sau mai multe Administraţii Poştale ale
Ţărilor-membre interesate de întrebările prevăzute la ordinea de zi.
15. Membrii Consiliului Administrativ participă efectiv la
activităţile sale. Ţările-membre ce nu aparţin Consiliului Administrativ
au posibilitatea, la cerere, să colaboreze la studiile întreprinse,
respectînd condiţiile pe care le poate stabili Consiliul pentru
asigurarea randamentului şi eficacităţii lucrului său. Ei pot, de
asemenea, să fie solicitaţi pentru prezidarea grupurilor de lucru dacă
cunoştinţele şi experienţa lor o justifică. Participarea Ţărilor-membre
ce nu aparţin Consiliului Administrativ se efectuează fără cheltuieli
suplimentare pentru Uniune.
Articolul 103
Documentaţia privind activităţile Consiliului Administrativ
1. După fiecare sesiune Consiliul Administrativ informează
Ţările-membre ale Uniunii şi Uniunile restrînse despre activităţile sale
adresîndu-le în acelaşi timp o dare de seamă analitică, cît şi
rezoluţiile şi deciziile sale.
2. Consiliul Administrativ prezintă Congresului un raport privind
activitatea sa şi-l transmite Administraţiilor Poştale, în cel puţin
două luni pînă la deschiderea Congresului.
Articolul 104
Componenţa, funcţionarea şi reuniunile Consiliului
de Exploatare Poştală
1. Consiliul de Exploatare Poştală este compus din patruzeci de
membri care îşi exercită funcţiile în perioada dintre două Congrese
succesive.
2. Membrii Consiliului de Exploatare Poştală sînt aleşi de Congres,
în funcţie de repartizarea geografică specifică. Douăzeci şi patru de
locuri sînt rezervate pentru ţările în dezvoltare şi şaisprezece locuri
pentru ţările dezvoltate. Cel puţin o treime din membri este înlocuita
cu ocazia fiecărui Congres.
3. Reprezentantul fiecărui dintre membrii Consiliului de Exploatare
Poştală este desemnat de Administraţia Poştală a ţării sale. Acest
reprezentant trebuie să fie un funcţionar calificat al Administraţiei
Poştale.
4. Cheltuielile de funcţionare ale Consiliului de Exploatare Poştală
revin Uniunii. Membrii săi nu primesc nici o remunerare. Cheltuielile de
călătorie şi de sejur ale reprezentanţilor Administraţiei Poştale ce
participă la Consiliul de Exploatare Poştală revin acestora. Totodată,
reprezentantul fiecărei dintre ţări considerate ca defavorizate conform
listei stabilite de Organizaţia Naţiunilor Unite are dreptul, cu
excepţia reuniunilor ce au loc în timpul Congresului, la rambursarea fie
a preţului unui bilet-avion tur-retur de clasă economică sau a unui
bilet de cale ferată de clasa I, fie a costului de călătorie cu orice
alt mijloc, cu condiţia că această sumă nu depăşeşte preţul
biletului-avion tur-retur de clasa economică.
5. La prima sa reuniune, care este convocată şi deschisă de
Preşedintele Congresului, Consiliul de Exploatare Poştală alege dintre
membrii săi un Preşedinte, un Vice-Preşedinte, Preşedinţii Comisiilor şi
Preşedintele Grupului de planificare strategică.
6. Consiliul de Exploatare Poştală fixează Regulamentul său intern.
7. Consiliul de Exploatare Poştală se reuneşte în toţi anii la
sediul Uniunii. Data şi locul reuniunii sînt fixate de Preşedintele său,
în coordonare cu Preşedintele Consiliului Administrativ şi cu Directorul
general al Biroului Internaţional.
8. Preşedintele, Vice-Preşedintele, Preşedinţii Comisiilor
Consiliului de Exploatare Poştală cît şi Preşedintele Grupului de
planificare strategică formează Comitetul de gestiune. Acest Comitet
pregăteşte şi dirijează lucrările fiecărei sesiuni a Consiliului de
Exploatare Poştală şi îşi asumă toate sarcinile pe care acesta din urmă
decide să-i încredinţeze sau dacă apare necesitatea în perioada
procesului de planificare stategică.
9. Consiliul de Exploatare Poştală are următoarele funcţii:
9.1 conducerea studiului celor mai importante probleme de exploatare
comerciale, tehnice, economice şi de cooperare tehnică care prezintă
interes pentru administraţiile poştale ale tuturor Ţărilor - membre ale
Uniunii, cît şi întrebările cu însemnătate financiară importantă (taxe,
cheltuieli terminale, cheltuieli de tranzit, costul de bază al
transportării aeriene a poştei; cotele-părţi ale coletelor poştale şi
depunerea în străinătate a poştei de scrisori), elaborarea informaţiilor
şi părerilor la acest subiect şi recomandarea măsurilor aplicabile în
această privinţă;
9.2 procedarea la revizuirea Regulamentelor Uniunii timp de şase
luni după terminarea Congresului, cu condiţia că acesta nu a decis
altfel; în caz de urgenţă, Consiliul de Exploatare Poştală poate, de
asemenea, să modifice susnumitele Regulamente la alte sesiuni; în ambele
cazuri, Consiliul de Exploatare rămîne subordonat directivelor
Consiliului Administrativ în ceea ce priveşte politicile şi principiile
fundamentale;
9.3 coordonarea măsurilor practice pentru dezvoltarea şi ameliorarea
serviciilor poştale internaţionale;
9.4 întreprinderea tuturor acţiunilor considerate necesare pentru
păstrarea, îmbunătăţirea şi modernizarea calităţii serviciului poştal
internaţional, cu condiţia aprobării de Consiliul Administrativ în
cadrul competenţelor acestuia;
9.5 formularea propunerilor care vor fi supuse aprobării fie de
către Congres, fie de către Administraţiile Poştale conform articolului
122; aprobarea de către Consiliul Administrativ este cerută dacă aceste
propuneri cuprind întrebări ce ţin de competenţa acestuia;
9.6 examinarea, la cererea Administraţiei Poştale a unei Ţări-membre
a oricărei propuneri pe care această Administraţie Poştală o transmite
Biroului Internaţional conform articolului 121, pregătirea comentariilor
şi însărcinarea Biroului de a le anexa la susnumita propunere înainte de
a fi supusă la aprobarea Administraţiilor Poştale ale Ţărilor-membre;
9.7 recomandarea, dacă este necesar, şi eventual după aprobarea de
către Consiliul Administrativ şi consultarea tuturor Administraţiilor
Poştale, a adoptării unei reglamentări sau a unei noi practici aşteptînd
decizia Congresului respectivă;
9.8 elaborarea şi prezentarea sub formă de recomandări
Administraţiilor Poştale, a normelor tehnice, de exploatare şi din alte
domenii ale competenţei sale cu o practică uniformă şi indispensabilă;
de asemenea, el efectuiază, în caz de necesitate, modificări ale
normelor deja stabilite de el;
9.9 examinarea proiectului planului strategic al UPU, elaborat de
Biroul Internaţional şi prezentat la Congres în coordonare şi cu
aprobarea Consiliului Administrativ; revizuirea, în fiecare an, a
planului aprobat de Congres, în colaborare cu Grupul de planificare
strategică şi cu Biroul Internaţional, cît şi cu aprobarea Consiliului
Administrativ;
9.10 aprobarea raportului anual stabilit de Biroul lnternaţional
privind activităţile Uniunii pe părţi, care se referă la
responsabilităţile şi funcţiile Consiliului de Exploatare Poştală;
9.11 deciderea contactelor ce trebuiesc stabilite cu Administraţiile
Poştale pentru îndeplinirea funcţiilor sale;
9.12 efectuarea studiului problemelor de învăţămînt şi formaţiunea
profesională interesante pentru ţările noi şi în dezvoltare;
9.13 întreprinderea măsurilor necesare pentru studierea şi difuzarea
experienţelor şi progreselor realizate de anumite ţări în domeniile
tehnicii, exploatării, economiei şi formaţiunii profesionale referitoare
la serviciile poştale;
9.14 studierea situaţiei actuale şi necesităţilor serviciilor
poştale în ţările noi şi în dezvoltare şi elaborarea recomandărilor
convenabile privind căile şi mijloacele de ameliorare a serviciilor
poştale în aceste ţări;
9.15 aprobarea, în coordonare cu Consiliul Administrativ, a
măsurilor apropiate în domeniul cooperării tehnice cu toate Ţările -
membre ale Uniunii, în particular cu ţările noi şi în dezvoltare;
9.16 examinarea tuturor întrebărilor prezentate de unul din membrii
Consiliului de Exploatare Poştală, de Consiliul Administrativ sau de
Administraţia Poştală a unei Ţări-membre.
10. Membrii Consiliului de Exploatare Poştală participă efectiv la
activităţile sale. Administraţiile poştale ale Ţărilor-membre ce nu fac
parte din Consiliul de Exploatare Poştală pot, la cerere, să colaboreze
la studiile întreprinse, respectînd condiţiile pe care Consiliul le
poate stabili pentru asigurarea randamentului şi eficacităţii lucrului
său. Ele pot fi solicitate, de asemenea, pentru prezidarea Grupurilor de
lucru dacă cunoştinţele sau experienţa lor o justifică.
11. În baza Planului strategic al UPU adoptat de Congres şi, în
special, al părţii aferente la strategiile organelor permanente ale
Uniunii, Consiliul de Exploatare Poştală stabileşte, la prima sa şedinţă
după Congres, un program de lucru de bază ce cuprinde un anumit număr de
tactici şi vizează realizarea strategiilor. Acest program de bază, ce
conţine un număr limitat de lucrări cu subiecte de actualitate şi
interes comun, este revăzut în fiecare an în funcţie de noile realităţi
şi priorităţi, cît şi modificările aduse Planului strategic.
12. În scopul asigurării unei legături eficace între lucrările a
două organe, Consiliul Administrativ poate desemna reprezentanţi pentru
asistarea la reuniunile Consiliului de Exploatare Poştală în calitate de
observatori.
13. Consiliul de Exploatare Poştală poate invita la reuniunile sale,
fără drept de vot:
13.1 orice organism internaţional sau orice persoană calificată pe
care el doreşte să o asocieze la lucrările sale;
13.2 Administraţiile Poştale ale Ţărilor-membre ce nu aparţin
Consiliului de Exploatare Poştală;
13.3 orice asociaţie sau întreprindere care el doreşte să o consulte
pe întrebări ce ţin de activităţile sale.
Articolul 105
Documentaţia privind activităţile Consiliului
de Exploatare Poştală
1. După fiecare sesiune, Consiliul de Exploatare Poştală informează
Administraţiile Poştale ale Ţărilor-membre şi Uniunile restrînse despre
activităţile sale, adresîndu-le o dare de seamă analitică cît şi
rezoluţiile şi deciziile sale.
2. Consiliul de Exploatare Poştală stabileşte pentru Consiliul
Administrativ un Raport anual privind activităţile sale.
3. Consiliul de Exploatare Poştală stabileşte pentru Congres un
raport despre toată activitatea sa şi îl transmite Administraţiilor
Poştale ale Ţărilor-membre cu cel puţin două luni înainte de deschiderea
Congresului.
Articolul 106
Regulamentul intern al Congreselor
1. Pentru organizarea lucrărilor şi deliberărilor sale, Congresul
aplică Regulamentul intern al Congreselor.
2. Fiecare Congres poate modifica acest Regulament în baza
condiţiilor fixate în Regulamentul intern însuşi.
Articolul 107
Limbile de lucru ale Biroului Internaţional
Limbile de lucru ale Biroului Internaţional sînt franceza şi engleza.
Articolul 108
Limbile utilizate pentru documentaţie, deliberări
şi corespondenţa de serviciu
1. Pentru documentaţia Uniunii sînt utilizate limbile franceză,
engleză, arabă şi spaniolă. De asemenea, sînt utilizate limbile germană,
chineză, portugheză şi rusă, cu condiţia că producţia în aceste limbi se
limitează la documentaţia de bază cea mai importantă. Pot fi utilizate
şi alte limbi cu condiţia că Ţările-membre care prezintă cererea suportă
toate costurile.
2. Ţara sau Ţările-membre care au cerut altă limbă decît cea
oficială constituie un grup lingvistic.
3. Documentaţia este publicată de Biroul Internaţional în limba
oficială şi în limbile grupurilor lingvistice constituite, fie direct,
fie prin intermediul birourilor regionale ale acestor grupuri, în
conformitate cu modalităţile convenite Biroului Internaţional.
Publicarea în diferite limbi este efectuată după acelaşi model.
4. Documentaţia publicată direct de Biroul Internaţional este
distribuită, în măsura posibilităţii, simultan în diferite limbi cerute.
5. Corespondenţele între Administraţiile Poştale şi Biroul
Internaţional şi, între acesta din urmă şi terţi, pot fi schimbate în
orice limbă pentru care Biroul Internaţional dispune de un serviciu de
traducere.
6. Cheltuielile de traducere pentru o limbă oarecare, inclusiv cele
rezultate din aplicarea paragrafului 5, sînt suportate de grupul
lingvistic ce a cerut această limbă. Ţările-membre ce utilizează limba
oficială transferă, pentru traducerea documentelor neoficiale, o
contribuţie forfetară a cărei valoare pe unitate contributivă este egală
cu valoarea-suportată de Ţările-membre ce au recurs la alta limbă de
lucru a Biroului Internaţional. Orice alte cheltuieli referitoare la
furnizarea documentelor sînt suportate de Uniune. Plafonul cheltuielilor
suportate de Uniune pentru producerea documentelor în germană, chineză,
portugheză şi rusă este fixat printr-o rezoluţie a Congresului.
7. Cheltuielile suportate de un grup lingvistic sînt repartizate
între membrii acestui grup proporţional cu contribuţia lor la
cheltuielile Uniunii. Aceste cheltuieli pot fi repartizate între membrii
grupului lingvistic după un alt mod de repartiţie, cu condiţia că
părţile interesate se înţeleg la subiect şi notifică decizia lor
Biroului Internaţional, prin intermediul purtătorului de cuvînt al
grupului.
8. Biroul Internaţional ia în consideraţie orice modificare în
alegerea limbii, cerută de o Ţară-membră timp de un termen ce nu trebuie
să depăşească doi ani.
9. Pentru deliberările din cadrul reniunilor organelor Uniunii, sînt
admise limbile franceză, engleză, spaniolă şi rusă prin intermediul unui
sistem de interpretare - cu sau fără echipament electronic - a cărui
alegere e lăsată la apreciera organizatorilor reuniunii în coordonare cu
Directorul general al Biroului Internaţional şi cu Ţările-membre
interesate.
10. Pentru deliberările şi reuniunile indicate în paragraful 9, de
asemenea, sînt autorizate şi alte limbi.
11. Delegaţiile care utilizează alte limbi asigură interpretarea
simultană în una din limbile menţionate în paragraful 9, fie prin
sistemul indicat în acelaşi paragraf, dacă modificările de ordin tehnic
pot fi aduse, fie prin interpreţi particulari.
12. Cheltuielile serviciului de interpretare sînt repartizate între
Ţările-membre ce utilizează aceeaşi limbă în proporţia contribuţiei lor
la cheltuielile Uniunii. Totodată, cheltuielile de instalare şi de
întreţinere a echipamentului tehnic sînt suportate de Uniune.
13. Administraţiile Poştale pot să se înţeleagă despre limba
utilizată pentru corespondenţa de serviciu în relaţiile lor reciproce.
În lipsa unei astfel de înţelegeri limba utilizată este franceza.
CAPITOLUL II
Biroul Internaţional
Articolul 109
Alegerea Directorului general şi a Vice-Directorului
general al Biroului Internaţional
1. Directorul general şi Vice-Directorul general al Biroului
Internaţional sînt aleşi de Congres pentru o perioadă ce separă două
Congrese succesive, durata minimă a mandatului lor fiind de cinci ani.
Mandatul lor este reînnoit o singură dată. Data intrării lor în
funcţiune este fixată la 1 ianuarie al anului următor după Congres, în
caz că nu a apărut decizia contrară a Congresului.
2. Cel puţin şapte luni înainte de deschiderea Congresului,
Directorul general al Biroului Internaţional adresează o notă Guvernelor
Ţărilor-membre invitîndu-le să prezinte candidaturile eventuale pentru
posturile de Director general şi Vice-Director general, menţionînd în
acelaşi timp dacă Directorul general sau Vice-Directorul general în
funcţiune sînt interesaţi în reînnoirea mandatului lor iniţial.
Candidaturile, însoţite de un curriculum vitae, trebuie să fie depuse la
Biroul Internaţional cu cel puţin două luni pînă la deschiderea
Congresului. Candidaţii trebuie să fie cetăţeni ai Ţărilor-membre care
îi prezintă. Biroul Internaţional elaborează documentaţia necesară
pentru Congres. Alegerea Directorului general şi a Vice-Directorului
general au loc în scrutin secret, prima alegere făcîndu-se pentru postul
de Director general.
3. În caz că postul de Director general este vacant, Vice-Directorul
general îşi asumă funcţiile Directorului general pînă la sfîrşitul
mandatului prevăzut pentru acesta; el este eligibil la acest post şi
este admis ca candidat cu condiţia că mandatul său iniţial în calitate
de Vice-Director general nu a fost reînnoit de Congresul precedent şi că
el îşi declară interesul de a fi considerat ca candidat la postul de
Director general.
4. În caz că sînt vacante simultan posturile de Director general şi
de Vice-Director general, Consiliul Administrativ alege, în baza
candidaturilor primite, în urma anunţării unui concurs, un Vice-Director
general pentru perioada rămasă pînă la următorul Congres. Pentru
prezentarea candidaturilor se aplică paragraful 2, prin analogie.
5. În caz că este vacant postul de Vice-Director general, Consiliul
Administrativ, la propunerea Directorului general însărcinează unul din
Sub-Directorii generali ai Biroului Internaţional să-şi asume pînă la
următorul Congres, funcţiile de Vice-Director general.
Articolul 110
Funcţiile Directorului general
1. Directorul general organizează, administrează şi dirijează Biroul
Internaţional, pe care el îl reprezintă legal. El este competent să
claseze posturile de gradurile G1 - D2, să numească şi să promoveze
funcţionarii în aceste grade. Pentru desemnarea în gradele PI - D2, el
trebuie să ţină cont de calificările profesionale ale candidaţilor
recomandaţi de Administraţiile Poştale ale Ţărilor-membre, la care ei se
referă sau în care îşi exercită activitatea profesională, ţinînd cont de
o echitabilă repartiţie geografică continentală şi de limbi. Posturile
de Sub-Director general, în măsura posibilităţii, trebuie să fie
prevăzute cu candidaţi ce provin din regiuni diferite sau altele, decît
cele de unde sînt originari Directorul General şi Vice-Directorul
General, ţinînd cont de consideraţia dominantă a eficacităţii Biroului
Internaţional. În caz că postul necesită calificări speciale, Directorul
General se adresează în exterior. El ţine de asemenea cont, la numirea
unui nou funcţionar, că în principiu, persoanele care ocupă posturi de
gradurile D2, D1 şi P5 trebuie să fie cetăţeni ai diferitor Ţări-membre
ale Uniunii. La promovarea unui funcţionar al Biroului Internaţional la
gradurile D2, D1 şi P5, el nu este obligat să se conducă de acelaşi
principiu. În afară de aceasta, în procesul angajării, cerinţele faţă de
o echitabilă repartiţie geografică şi faţă de limbi se iau în
consideraţie după merit. Directorul general informează Consiliul
Administrativ o dată pe an despre numirea şi promovarea la gradurile P4
- D2.
2. Directorul general are următoarele funcţii:
2.1 asigurarea funcţiilor de depozitare a Actelor Uniunii şi de
intermediere în procedura de aderare şi de admitere la Uniune cît şi de
ieşire din aceasta;
2.2 notificarea deciziilor aprobate de Congres tuturor Guvernelor
Ţărilor-membre; 2.3 notificarea tuturor Administraţiilor Poştale despre
Regulamentele întărite sau revizuite de Consiliul de Exploatare Poştală;
2.4 pregătirea proiectului de buget anual al Uniunii la cel mai jos
nivel posibil compatibil cu necesităţile Uniunii şi supunerea lui în
timp oportun la examinarea Consiliului Administrativ; comunicarea
bugetului Ţărilor-membre ale Uniunii după aprobarea de către Consiliul
Administrativ şi executarea iui;
2.5 executarea activităţilor specifice, cerute de organele Uniunii
şi celor atribuite de Acte;
2.6 luarea iniţiativelor privind realizarea obiectivelor fixate de
organele Uniunii, în cadrul politicii stabilite şi a fondurilor
disponibile;
2.7 prezentarea sugestiilor şi propunerilor Consiliului
Administrativ sau Consiliului de Exploatare Poştală;
2.8 pregătirea proiectului planului strategic pentru prezentarea la
Congres şi a proiectului revizuirii anuale la cererea Consiliului de
Exploatare Poştală şi în baza directivelor date de acesta;
2.9 asigurarea reprezentanţei Uniunii;
2.10 serveşte ca intermediar în relaţiile dintre:
- UPU şi Uniunile restrînse;
- UPU şi Organizaţia Naţiunilor Unite;
- UPU şi Organizaţiile Internaţionale ale căror activitate prezintă
interes pentru Uniune;
- UPU şi organismele internaţionale, asociaţiile sau întreprinderile
pe care organele Uniunii solicită să-i consulte sau să-i asocieze la
lucrările sale;
2.11 îndeplinirea funcţiilor de secretar general al organelor
Uniunii şi să urmărească următoarele procese, ţinînd cont de
dispoziţiile speciale ale prezentului Regulament:
- pregătirea şi organizarea lucrărilor organelor Uniunii;
- elaborarea, producerea şi distribuirea documentelor, rapoartelor
şi proceselor verbale;
- funcţionarea secretariatului în timpul reuniunilor organelor
Uniunii;
2.12 asistarea la şedinţele organelor Uniunii şi participarea la
deliberări fără drept de vot, cu posibilitatea de a fi reprezentat.
Articolul 111
Funcţiile Vice-Directorului general
1. Vice-Directorul General asistă Directorul general şi este
responsabil în faţa lui.
2. În caz că Directorul general este absent sau ocupat,
Vice-Directorul general îndeplineşte funcţiile acestuia. Acelaşi lucru
se întîmplă dacă postul de Director general este vacant, în conformitate
cu articolul 109, paragraful 3.
Articolul 112
Secretariatul organelor Uniunii
1. Secretariatul organelor Uniunii este asigurat de Biroul
Internaţional sub responsabilitatea Directorului general. El adresează
toate documentele publicate cu ocazia fiecărei sesiuni Administraţiilor
Poştale membre ale organului, administraţiilor Poştale ale ţărilor, care
fără ca să fie membre ale organelor, colaborează la studii întreprinse,
Uniunilor restrînse, cît şi altor Administraţii Poştale ale
Ţărilor-membre care au solicitată informaţie.
Articolul 113
Lista Ţărilor-membre
Biroul internaţional stabileşte şi precizează lista Ţărilor - membre
ale Uniunii, indicînd clasa lor de contribuţie, grupul lor geografic şi
situaţia în raport cu Actele Uniunii.
Articolul 114
Informaţii. Avizuri. Cereri de interpretare şi de
modificare a Actelor. Anchete. Intervenţia în
lichidarea conturilor
1. Biroul Internaţional se află întotdeauna la dispoziţia
Consiliului Administrativ, Consiliului de Exploatare Poştală al
Administraţiilor Poştale pentru a le furniza toate informaţiile utile
privind întrebările de serviciu.
2. El este însărcinat, de asemenea, să colecteze, să coordoneze, să
publice, şi să distribuie informaţii de orice natură ce prezintă interes
pentru serviciul poştal internaţional; să-şi expună, la cererea părţilor
în cauză, părerea privind întrebările litigioase; să examineze cererile
de interpretare şi de modificare a Actelor Uniunii, şi în general, să
efectueze studii şi lucrări de redactare sau documentare a susnumitelor
Acte atribuite lui sau care îi vor fi încredinţate în interesul Uniunii.
3. El efectuează, de asemenea, anchete la cererea Administraţiilor
Poştale cu scopul de a cunoaşte opinia altor Administraţii Poştale
despre o anumită întrebare. Rezultatul anchetei nu are caracter de vot
şi nu leagă din punct de vedere formal.
4. El poate interveni în calitate de organ compensator în lichidarea
conturilor, de orice natură, referitoare la serviciul poştal.
Articolul 115
Cooperarea tehnică
Biroul Internaţional este însărcinat, în cadrul cooperării tehnice
internaţionale, să dezvolte asistenţa tehnică poştală în toate formele
sale.
Articolul 116
Formularele furnizate de Biroul Internaţional
Biroul Internaţional este însărcinat să confecţioneze
cupoane-răspuns internaţionale şi să aprovizioneze la preţ de sinecost
Administraţiile Poştale.
Articolul 117
Actele Uniunilor restrînse şi Aranjamentele speciale
2. Două exemplare ale Actelor Uniunilor restrînse şi ale
Aranjamentelor speciale încheiate în conformitate cu articolul 8 al
Constituţiei, trebuie să fie transmise la Biroul Internaţional de către
birourile acestor Uniuni sau, în lipsa acestora, de una din părţile
contractante.
3. Biroul Internaţional urmăreşte ca Actele Uniunilor restrînse şi
Aranjamentele speciale să nu prevadă condiţii mai puţin favorabile
pentru public, decît cele ce sînt prevăzute în Actele Uniunii şi
informează Administraţiile poştale despre existenţa Uniunilor şi
Aranjamentele susnumite. El semnalează Consiliului Administrativ toate
iregularităţile constatate în virtutea prezentei dispoziţii.
Articolul 118
Revista Uniunii
Biroul Internaţional redactează, cu ajutorul documentelor ce sînt
puse la dispoziţia sa, o revistă în limbile germană, engleză, arabă,
chineză, spaniolă, franceză şi rusă.
Articolul 119
Raportul anual privind activităţile Uniunii
Biroul Internaţional face un Raport anual privind activităţile
Uniunii, care este comunicat Administraţiilor poştale, Uniunilor
restrînse şi Organizaţiei Naţiunilor Unite, după aprobarea de către
Consiliul Administrativ.
CAPITOLUL III
Procedura de introducere şi de examinare a propunerilor
Articolul 120
Procedura de prezentare a propunerilor la Congres
1. Cu condiţia excepţiilor prevăzute în paragrafele 2 şi 5,
introducerea propunerilor de orice natură la Congres de către
Administraţiile poştale ale Ţărilor-membre se efectuează după următoarea
procedură:
a) sînt admise propunerile prezentate la Biroul Internaţional cu cel
puţin şase luni înainte de data fixată pentru Congres;
b) nici o propunere de ordin redacţional nu este admisă în perioada
de şase luni pînă la data fixată pentru Congres;
c) propunerile de fond prezentate la Biroul Internaţional în
intervalul cuprins între şase şi patru luni pînă la data fixată pentru
Congres, sînt admise dacă ele sînt susţinute de cel puţin două
Administraţii Poştale;
d) propunerile de fond prezentate la Biroul Internaţional în
intervalul cuprins între patru şi două luni pînă la data fixată pentru
Congres sînt admise dacă ele sînt susţinute de cel puţin opt
Administraţii Poştale; propunerile prezentate ulterior nu mai sînt
admise;
e) declaraţiile de susţinere trebuie să fie prezentate la Biroul
Internaţional în acelaşi termen ca şi propunerile la care se referă.
2. Propunerile privind Constituţia şi Regulamentul general trebuie
prezentate la Biroul Internaţional cu cel puţin şase luni pînă la
deschiderea Congresului; propunerile prezentate după această dată, însă
înainte de deschiderea Congresului, sînt luate în consideraţie numai
dacă Congresul decide astfel prin majoritatea de două treimi ale ţărilor
reprezentate la Congres şi dacă condiţiile prevăzute în paragraful 1
sînt respectate.
3. Fiecare propunere trebuie să aibă, în principiu, un singur
obiectiv şi să conţină numai modificările justificate de acest obiectiv.
4. Propunerile de ordin redacţional trebuie să aibă, en tete,
menţiunea "Proposition d'ordre redactionnel" ("Propuneri de ordin
redacţional") înscrisă de Administraţiile Poştale care le prezintă, iar
Biroul Internaţional le publică sub un număr urmat de litera "R".
Propunerile ce nu au această menţiune, dar care, după părerea Biroului
Internaţional, au caracter redacţional, sînt publicate cu o anotaţie
apropriată; Biroul Internaţional stabileşte pentru Congres lista acestor
propuneri.
5. Procedura descrisă în paragrafele 1 şi 4 nu este aplicabilă nici
pentru propunerile privind Regulamentul intern al Congreselor, nici
pentru amendamentele la propunerile deja introduse.
Articolul 121
Procedura de prezentare a propunerilor
între două Congrese
1. Pentru a fi luată în consideraţie, fiecare propunere privind
Convenţia sau Aranjamentele introdusă de o Administraţie Poştală între
două Congrese, trebuie să fie susţinută de cel puţin două alte
Administraţii Poştale. Aceste propuneri nu sînt prevăzute dacă Biroul
Internaţional nu primeşte, în acelaşi timp, declaraţiile de susţinere
necesare.
2. Aceste propuneri sînt adresate la celelalte Administraţii poştale
prin intermediul Biroului Internaţional.
3. Propunerile privind Regulamentele nu necesită susţinere, însă
sînt luate în consideraţie de Consiliul de Exploatare Poştală numai în
cazul cînd acesta confirmă urgenta necesitate.
Articolul 122
Examinarea propunerilor între două Congrese
1. Orice propunere privind Convenţia, Aranjamentele şi Protocoalele
finale este supusă următoarei proceduri: un termen de două luni este
lăsat Administraţiilor Poştale ale Ţărilor-membre pentru examinarea
propunerilor notificate prin circulara Biroului Internaţional şi, apoi,
să prezinte observaţiile lor Biroului. Amendamentele nu sînt admise.
Răspunsurile sînt colectate de Biroul Internaţional şi comunicate
Administraţiilor Poştale, invitîndu-le să se pronunţe pentru sau contra
propunerii. Administraţiile care nu şi-au expus părerea timp de două
luni se consideră ca administraţii ce s-au abţinut. Termenul indicat
începe din data emiterii circularelor de către Biroul Internaţional.
2. Propunerile de modificare a Regulamentelor sînt prelucrate de
Consiliul de Exploatare Poştală.
3. Dacă propunerea se referă la un Aranjament sau la Protocolul său
final, numai Administraţiile Poştale ale Ţărilor-membre care sînt părţi
la acest Aranjament pot sa participe la operaţiunile indicate în
paragraful 1.
Articolul 123
Notificarea deciziilor adoptate între două Congrese
1. Modificările introduse în Convenţie, în Aranjamente şi în
Protocoalele finale ale acestor Acte sînt prezentate printr-o notificare
a Directorului general al Biroului Internaţional către Guvernele
Ţărilor-membre.
2. Modificările introduse, de Consiliul de Exploatare Poştală,
Regulamentelor şi Protocoalelor finale, sînt notificate Administraţiilor
poştale de Biroul Internaţional. Acelaşi lucru se referă la
interpretarea articolului 64.3.2 al Convenţiei şi la dispoziţiile
corespunzătoare ale Aranjamentelor.
Articolul 124
Intrarea în vigoare a Regulamentelor şi altor decizii
adoptate între două Congrese
1. Regulamentele intră în vigoare pe aceeaşi dată şi pentru aceeaşi
durată ca şi Actele adoptate la Congres.
2. Sub rezerva paragrafului 1, deciziile de modificare a Actelor
Uniunii care sînt adoptate între două Congrese sînt executabile numai
după trei luni din momentul notificării lor.
CAPITOLUL IV
Finanţele
Articolul 125
Fixarea şi reglarea cheltuielilor Uniunii
1. Sub rezerva paragrafelor 2 şi 6, cheltuielile anuale aferente
activităţilor organelor Uniunii nu trebuie să depăşească sumele de mai
jos pentru anii 2000 şi anii următori:
36680816 franci elveţieni pentru anul 2000;
37000000 franci elveţieni pentru anii 2001-2004.
Limita de bază pentru anul 2004 se aplică, de asemenea, pentru anii
următori în cazul schimbării datei Congresului prevăzut pentru 2004.
2. Cheltuielile aferente reuniunii următorului Congres (deplasarea
secretariatului, cheltuieli de transport, cheltuieli de instalare
tehnică a interpretării simultane, cheltuieli de reproducere a
documentelor în perioada Congresului etc.) nu trebuie să depăşească
limita de 2948000 franci elveţieni.
3. Consiliul Administrativ este autorizat să depăşească limitele
fixate în paragrafele 1 şi 2, pentru a ţine cont de creşterile
nivelurilor salariilor, contribuţiilor pentru pensii sau indemnizaţii,
inclusiv şi indemnizaţiile funcţionale, admise de Naţiunile Unite pentru
a fi aplicate personalului lor ce-şi îndeplineşte funcţiile în Geneva.
4. Consiliul Administrativ este, de asemenea, autorizat să
echilibreze, în fiecare an, valoarea cheltuielilor, în afară de
cheltuielile care se referă la personal, în funcţie de indicele elveţian
al preţurilor de consum.
5. Prin abatere de la paragraful 1, Consiliul Administrativ, sau în
caz de extremă urgenţă, Directorul general, poate să autorizeze
depăşirea limitelor fixate pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie
importante şi neprevăzute ale clădirii Biroului Internaţional, fără ca
valoarea depăşirii să fie mai mare de 125000 franci elveţieni pe an.
6. Dacă creditele prevăzute în paragrafele 1 şi 2 se adeveresc a fi
insuficiente pentru a asigura buna funcţionare a Uniunii, aceste limite
pot fi depăşite numai cu aprobarea majorităţii Ţărilor - membre ale
Uniunii. Orice consultare trebuie să conţină o expunere completă a
factelor ce justifică o asemenea cerere.
7. Ţările care aderă la Uniune sau care sînt admise în calitate de
membre ale Uniunii, cît şi cele care ies din Uniune trebuie să achite
cotizaţia pentru tot anul pe parcursul căruia se efectuează admiterea
sau ieşirea lor.
8. Ţările-membre plătesc în avans partea lor contributivă la
cheltuielile anuale ale Uniunii, în baza bugetului stabilit de Consiliul
Administrativ. Aceste părţi contributive trebuie să fie plătite cel
tîrziu prima zi a perioadei financiare la care se raportează bugetul.
După expirarea acestui termen sumele datorate sînt producătoare de
dobînzi în profitul Uniunii, 3% pe an pentru primele şase luni şi 6% pe
an începînd din luna a şaptea.
9. Dacă restanţele privind contribuţiile obligatorii, cu excepţia
dobînzilor datorate Uniunii de o Ţară-membră, sînt egale sau superioare
sumei contribuţiilor acestei Ţări-membre pentru două perioade financiare
precedente, această Ţară-membră poate ceda irevocabil Uniunii tot sau o
parte din creanţele sale faţă de altă Ţară-membră, în conformitate cu
modalităţile fixate de Consiliul Administrativ. Condiţiile de cedare a
creanţelor trebuie să fie definite după un acord între Ţările-membre,
debitorii/creditorii săi şi Uniune.
10. Ţările-membre, care din motive juridice sau alte motive, sînt
incapabile să efectueze o asemenea cedare se obligă să se pronunţe
pentru folosirea unui plan de amortizare a conturilor restante.
11. Cu excepţia unor circumstanţe excepţionale, acoperirea
restanţelor privind contribuţiile obligatorii datorate Uniunii nu va
putea fi extinsă la mai mult de zece ani.
12. În caz de circumstanţe excepţionale, Consiliul Administrativ
poate să elibereze o Ţară-membră total sau parţial de dobînzile datorate
dacă aceasta s-a achitat complet cu datoriile sale restante.
13. O Ţară-membră poate fi, de asemenea, eliberată total sau parţial
de dobînzile acumulate, în cadrul unui plan de amortizare a conturilor
restante aprobat de Consiliul Administrativ; eliberarea este, totodată,
subordonată executării complete şi punctuale a planului de amortizare
într-un termen întocmit, de maximum zece ani.
14. Pentru a acoperi neajunsurile trezoreriale ale Uniunii este
constituit fondul de rezervă, valoarea căruia este fixată de Consiliul
Administrativ. Acest fond este alimentat, în primul rînd, din
excedentele bugetare. El poate, de asemenea, servi la echilibrarea
bugetului sau la reducerea valorii contribuţiilor Ţărilor-membre.
15. În ceea ce priveşte neajunsurile trezoreriale temporale,
Guvernul Confederaţiei elveţiene face în termen scurt avansurile
necesare conform condiţiilor ce trebuiesc fixate de comun acord. Acest
Guvern urmăreşte, de asemenea, fără provocarea cheltuielilor ducerea
conturilor financiare şi a contabilităţii Biroului Internaţional în
limitele creditelor fixate de Congres.
Articolul 126
Sancţiuni automatice
1. Orice Ţară-membră care nu este capabilă să efectueze cedarea
prevăzută în paragraful 9 al articolului 125 şi care nu acceptă să se
supună unui plan de amortizare propus de Biroul Internaţional conform
articolului 125, paragraful 10, sau nu-l respectă, pierde automat
dreptul său de vot la Congres, în reuniunile Consiliului Administrativ
şi ale Consiliului de Exploatare Poştală şi nu mai este eligibilă la
aceste două Consilii.
2. Sancţiunile automatice sînt scoase din aplicare cu efect imediat,
din momentul cînd Ţara-membră respectivă s-a achitat total cu restanţele
sale privind contribuţiile obligatorii datorate Uniunii, în capital şi
dobînzi, sau dacă ea acceptă să se supună unui plan de amortizare a
conturilor sale restante.
Articolul 127
Clasele de contribuţie
1. Ţările-membre contribuie la acoperirea cheltuielilor Uniunii în
conformitate cu clasa de contribuţie la care ele aparţin. Aceste clase
sînt următoarele:
clasa de 50 unităţi;
clasa de 40 unităţi;
clasa de 35 unităţi;
clasa de 25 unităţi;
clasa de 20 unităţi;
clasa de 15 unităţi;
clasa de 10 unităţi;
clasa de 5 unităţi;
clasa de 3 unităţi;
clasa de 1 unitate;
clasa de 0,5 unităţi, rezervată ţărilor cel mai slab dezvoltate
enumerate de Organizaţia Naţiunilor Unite şi pentru alte ţări desemnate
de Consiliul Administrativ.
2. În afara claselor de contribuţie enumerate în paragraful 1, orice
Ţară-membră poate să aleagă pentru plată un număr de unităţi de
contribuţie mai mare decît 50 unităţi.
3. Ţările-membre sînt aranjate în una din clasele de contribuţie
susnumite la momentul admiterii sau aderării lor la Uniune, în
conformitate cu procedura indicată în articolul 21, paragraful 4 al
Constituţiei.
4. Ţările-membre pot să-şi schimbe ulterior clasa de contribuţie, cu
condiţia că această schimbare să fie anunţată Biroului Internaţional cu
cel puţin două luni înainte de deschiderea Congresului. Această
notificare, adusă la cunoştinţa Congresului, intră în aplicare din
momentul intrării în vigoare a dispoziţiilor financiare întocmite de
Congres. Ţările-membre care nu au comunicat dorinţa de a schimba clasa
de contribuţie în termenele prescrise, sînt menţinute în clasa de
contribuţie la care ele aparţin.
5. Ţările-membre nu pot să ceară schimbarea decît într-o clasă
inferioară numai cu o unitate.
6. Totodată, în circumstanţe excepţionale cum ar fi catastrofele
naturale ce necisită programe de ajutor internaţional, Consiliul
Administrativ poate să autorizeze trecerea temporară la o clasă mai
inferioară, o singură dată între două Congrese, la cererea unei
Ţări-membre, dacă aceasta aduce confirmări că ea nu poate menţine
contribuţia sa conform clasei alese iniţial. În aceleaşi circumstanţe,
Consiliul Administrativ poate să autorizeze trecerea de la o clasă mai
inferioară a Ţărilor-membre ce nu aparţin la categoria Ţărilor slab
dezvoltate dar deja aranjate în clasa de 1 unitate, trecîndu-le în clasa
de 0,5 unităţi.
7. Prin aplicarea paragrafului 6, trecerea temporară la o clasă
inferioară poate fi autorizată de Consiliul Administrativ pentru o
perioadă maximă de doi ani sau pînă la următorul Congres, dacă acesta
are loc pînă la sfîrşitul acestei perioade. La expirarea perioadei
fixate ţara respectivă îşi reia automat clasa sa iniţială.
8. Prin derogare de la paragrafele 4 şi 5, trecerea la o clasă
superioară nu este supusă restricţiei.
Articolul 128
Plata pentru materialele Biroului Internaţional
Materialele pe care Biroul Internaţional le livrează contra plată
Administraţiilor Poştale trebuie să fie plătite în cel mai scurt timp
posibil şi cel tîrziu în şase luni, începînd cu prima zi a lunii care
urmează celei în care a fost trimis contul de susnumitul Birou. După
expirarea acestui termen sumele datorate sînt producătoare de dobînzi în
profitul Uniunii, începînd cu ziua expirării termenului, 5% pe an.
CAPITOLUL V
Arbitraje
Articolul 129
Procedura de arbitraj
1. În caz de neînţelegeri care trebuiesc reglate prin arbitraj,
fiecare dintre Administraţiile Poştale în cauză alege o Administraţie
Poştală a unei Ţări-membre care nu este interesată direct în litigiu.
Dacă mai multe Administraţii Poştale acţionează în comun, prin aplicarea
acestei dispoziţii ele se consideră ca o singură administraţie.
2. În cazul cînd una din Administraţiile Poştale în cauză nu dă
răspuns la propunerea arbitrajului timp de şase luni, Biroul
Internaţional, la cerere, propune la rîndul său Administraţiei Poştale
ce se eschivează de la răspundere, desemnarea unui arbitru sau îl
desemnează el însuşi în ordine de serviciu.
3. Părţile în cauză se pot înţelege pentru desemnarea unui arbitru
unic, care poate fi Biroul Internaţional.
4. Decizia arbitrilor este primită prin majoritatea voturilor.
5. În caz de împărţire a voturilor, arbitrii aleg pentru
soluţionarea neînţelegerii altă Administraţie Poştală neinteresată în
litigiu. În lipsa unei neînţelegeri privind alegerea unei asemenea
Administraţii Poştale, această Administraţie este desemnată de Biroul
Internaţional dintre Administraţiile Poştale nepropuse de arbitri.
6. Dacă este vorba de o neînţelegere privind unul din Aranjamente,
arbitrii nu pot fi desemnaţi în afara Administraţiilor Poştale care
participă lă acest Aranjament.
CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale
Articolul 130
Condiţiile de aprobare ale propunerilor privind
Regulamentul general
Pentru a deveni executabile, propunerile prezentate la Congres,
referitoare la prezentul Regulament general, trebuie să fie adoptate de
majoritatea Ţărilor-membre reprezentate la Congres. Cel puţin două
treimi din Ţările - membre ale Uniunii trebuie să fie prezente la
momentul votării.
Articolul 131
Propunerile privind acordurile cu Organizaţia
Naţiunilor Unite
Condiţiile de aprobare expuse în articolul 130 se aplică, de
asemenea, şi la propunerile de modificare a Acordurilor încheiate între
Uniunea Poştală Universală şi Organizaţia Naţiunilor Unite în măsura în
care aceste Acorduri nu prevăd condiţiile de modificare a dispoziţiilor
pe care la conţin.
Articolul 132
Intrarea în vigoare şi durata Regulamentului general
Prezentul Regulament general va intra în vigoare la 1 ianuarie 2001
şi va rămîne în aplicare pînă la intrarea în vigoare a Actelor
următorului Congres.
Drept pentru care, Plenipotenţiarii Guvernelor Ţărilor-membre au
semnat prezentul Regulament general într-un exemplar care este depus pe
lîngă Directorul general al Biroului Internaţional. O copie va fi
predată fiecărei părţi de către Guvernul ţării gazde a Congresului.
Făcut la Beijing, 15 septembrie 1999.