Statutul Băncii Interstatale din 22.01.93

Statutul Băncii Interstatale din 22.01.1993 * * * Publicat în ediţia oficială "Tratate internaţionale", 1999, volumul 16, pag.229 Banca Interstatală (în continuare - Banca), este fondată în conformitate cu Acordul privind fondarea Băncii Interstatale, semnat la 22 ianuarie 1993 în or. Minsk. Prezentul Statut al Băncii Interstatale este parte integrantă a Acordului sus-menţionat. DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1 1) Fondatori ai Băncii sunt Părţile Contractante ale Acordului menţionat, în persoana guvernelor şi băncilor centrale (naţionale) ale Republicii Azerbaidjan, Republicii Armenia, Republicii Belarusi, Republicii Georgia, Republicii Kazahstan, Republicii Kîrgîzstan, Republicii Moldova, Federaţiei Ruse, Republicii Tadjikistan, Turkmenistanului, Republicii Uzbekistan şi Ucrainei. Membri ai Băncii sunt fondatorii Băncii, precum şi statele, care au aderat la Acordul privind fondarea Băncii Interstatale şi care au achitat cotizaţiile în capitalul statutar al Băncii, în conformitate cu decizia Consiliului Băncii. 2) Banca este o instituţie internaţională de decontări şi creditar-financiară. 3) Banca este persoană juridică. Sediul Băncii este în or. Moscova. 4) Banca are dreptul să încheie acorduri internaţionale, în limitele competenţei sale. 5) Relaţiile dintre Bancă şi statul de reşedinţă al Băncii, inclusiv privilegiile şi imunităţile acesteia, se determină de un acord corespunzător. SCOPURILE ŞI SARCINILE BĂNCII INTERSTATALE Articolul 2 1) Banca asigură organizarea şi efectuarea decontărilor interstatale multilaterale între băncile centrale (naţionale) în operaţiuni comerciale şi în alte operaţiuni şi încheierea lor periodică în bază de clearing multilateral (stingerea creanţelor reciproce). 2) Banca, în limitele împuternicirilor care i-au fost delegate de către organele legislative ale Părţilor Contractante, realizează coordonarea politicii monetar-financiare a statelor părţi la Acord, inclusiv organizarea dirijării emisiei banilor în numerar şi a emisiei creditare de către băncile Părţilor Contractante. 3) Banca acordă asistenţă la funcţionarea eficientă şi sigură a sistemelor de plată în toate statele membre. În acest scop ea coordonează activitatea de standardizare a evidenţei şi dărilor de seamă contabile, instrumentelor de plată, practica efectuării decontărilor în toate statele membre ale Băncii, elaborează propuneri pentru asigurarea regimurilor de supraveghere a băncilor comerciale. 4) Banca efectuează creditarea pe termen scurt a băncilor centrale (naţionale) în scopul încheierii la timp a decontărilor. 5) Banca realizează studierea şi analiza economiei Părţilor Contractante, elaborează propuneri şi recomandări pentru băncile centrale (naţionale) de coordonare a politicii lor monetar-creditare şi valutare. 6) Pentru asigurarea executării de către Bancă a tuturor scopurilor şi sarcinilor sale, băncile centrale (naţionale) îi pun la dispoziţie bilanţurile contabile, de plată şi alte date în forma şi cu periodicitatea stabilită de Consiliul Băncii. Banca generalizează datele primite şi le difuzează regulat membrilor săi. 7) La decizia Consiliului Băncii, Banca efectuează alte operaţiuni bancare, care corespund scopurilor şi sarcinilor Băncii şi care reies din Acordul privind fondarea Băncii Interstatale şi din Statutul acesteia. VALUTA FOLOSITĂ ÎN OPERAŢIUNILE DE CLEARING ŞI DECONTĂRI Articolul 3 1) Evidenţa tuturor operaţiunilor de clearing şi decontări, efectuate de către Bancă, se realizează în ruble emise de Banca Centrală a Federaţiei Ruse. 2) Băncile centrale (naţionale) îşi pot păstra activele lor în ruble în Bancă. Mijloacele libere ale Băncii se păstrează pe contul corespondent în Banca Centrală a Federaţiei Ruse. 3) Resursele Băncii pentru creditarea operaţiunilor de decontări se formează din contul activelor băncilor centrale (naţionale) în Banca Interstatală, precum şi din contul liniei de creditare, deschise în ordinea stabilită în Banca Centrală a Federaţiei Ruse. 4) Băncile centrale (naţionale) au dreptul să-şi transfere activele din Bancă în conturile lor din Banca Centrală a Federaţiei Ruse sau în alte conturi în ruble. 5) Mărimile şi ordinea calculării dobînzilor la activele şi pasivele Băncii se determină de Consiliul Băncii. 6) Băncile centrale (naţionale) membre ale Băncii, în caz de necesitate, zilnic anunţă cursul valutei lor în raport cu rubla, emisă de Banca Centrală a Federaţiei Ruse, fapt despre care informează Banca. Băncile centrale (naţionale) membre ale Băncii calculează obligaţiunile de plată, remise Băncii, în ruble cu folosirea cursului anunţat al fiecărei valute raportat la valoarea rublei în baza cotării acesteia de către membrii băncii, care eliberează valuta dată, la ziua remiterii obligaţiunilor de plată. ORGANIZAREA CLEARING-ULUI MULTILATERAL Articolul 4 1) Banca asigură efectuarea clearing-ului şi încheierea peste anumite perioade de timp a decontărilor în baza creanţelor interstatale ale băncilor centrale (naţionale). Transmiterea întregii informaţii referitoare la decontările între băncile centrale (naţionale) şi Bancă se efectuează prin telefon, telex, telegraf sau mijloacele electronice de comunicaţii. 2) Banca centrală (naţională) expeditor remite Băncii dispoziţiile de plată exprimate în ruble, efectuînd, la nevoie, recalcularea valutei de plată a băncii comerciale în ruble. 3) Banca zilnic calculează creanţele nete, care trebuie achitate sau cele primite de către fiecare bancă centrală (naţională) şi efectuează oglindirea decontărilor menţionate în conturile respective ale băncilor centrale (naţionale). 4) Banca zilnic informează fiecare bancă centrală (naţională) despre poziţia sa netă în clearing-ul curent, precum şi despre numerele dispoziţiilor acestei bănci, primite pentru clearing. 5) Banca centrală (naţională) a statului destinatar debetează contul băncii centrale (naţionale) expeditor şi creditează contul băncii comerciale destinatar numai după primirea confirmării Băncii privind clearing-ul. 6) Oricare bancă centrală (naţională), care a depăşit limita creditului său suplimentar pe parcursul perioadei clearing-ului, trebuie să înlăture complet depăşirea în decursul unei săptămîni din ziua apariţiei surplusului. Membrul Băncii poate folosi în acest scop accesul special la mijloacele creditului de decontare, după cum este stipulat la punctul 7) al articolului 5. 7) Soldarea de către Bancă în scopul corectării poziţiilor de plată ale băncilor centrale (naţionale) pe parcursul perioadei de decontare eliberează băncile centrale (naţionale) de creanţele globale apărute între ele şi le substituie cu obligaţiuni nete sau obligaţiuni în favoarea acestora. Băncile centrale (naţionale) poartă răspundere numai pentru obligaţiunile nete soldate sau au dreptul la obligaţiuni nete soldate în favoarea lor. 8) Fiecare bancă centrală (naţională) este obligată să ia măsuri pentru accelerarea transferurilor plăţilor interstatale în limitele propriului său stat şi să regleze plăţile de intrare, precum şi cele de ieşire în mod accelerat şi fără întîrzieri. Banca efectuează supravegherea transferului la timp al plăţilor între băncile centrale (naţionale) şi propune măsuri pentru accelerarea acestuia. DECONTĂRILE ÎN BAZA OBLIGAŢIUNILOR MULTILATERALE Articolul 5 1) Decontările între băncile centrale (naţionale) conform rezultatelor clearing-ului se efectuează peste anumite perioade de timp prin conturile acestora în Bancă. 2) Iniţial perioada de decontare constituie 15 zile. Durata perioadei de decontare poate fi revizuită de către Consiliul Băncii cu luarea în consideraţie a activităţii practice a Băncii. 3) La data încheierii decontărilor în baza de clearing Banca efectuează reglarea creanţelor şi obligaţiunilor băncilor centrale (naţionale). Creanţele nete soldate în favoarea lor în primul rînd se folosesc pentru achitarea creditelor pentru decontări existente. Suma rămasă a obligaţiunilor nete soldate se depune în calitate de depozit în contul de decontare ai băncii centrale (naţionale). Băncile centrale (naţionale) cu obligaţiuni nete soldate trebuie, pînă la data de plată, să ia măsuri pentru achitarea obligaţiunilor sale faţă de Bancă, inclusiv prin utilizarea depozitelor sale în Bancă, a împrumutului sau cumpărării rublelor de la alţi membri ai Băncii. 4) Decontările se efectuează atunci, cînd membrii Băncii îşi execută obligaţiile lor faţă de Bancă. Băncile centrale (naţionale) membre ale Băncii trebuie să-şi achite obligaţiunile faţă de Bancă în termen de 3 zile din data primirii notificării Băncii despre apariţia unor astfel de obligaţiuni. Dacă un membru al Băncii nu efectuează decontări, Banca încetează acceptarea dispoziţiilor lui de plată şi trebuie să informeze corespunzător toţi membrii Băncii. La expirarea a două perioade de decontare, în caz că membrul Băncii nu şi-a executat obligaţiunile sale, faţă de el vor fi aplicate sancţiuni, inclusiv excluderea din membrii Băncii. 5) Creditele pentru decontare se acordă băncilor centrale (naţionale) peste patru linii de credit egale după volum. Primele două linii, care constituie pînă la 50% din limita creditului statului membru în acea formă în care este expus în punctul 8) al prezentului articol, au rata dobînzii principală stabilită de Consiliul Băncii. Dobînzile celorlalte două linii de credit suplimentare sunt stabilite la o rată mai înaltă, care creşte de la o linie de credit la alta. 6) Accesul băncii centrale (naţionale) la mijloacele de credit pentru decontare ale Băncii este limitat de limita de creditare a statului şi limita creditului suplimentar. Limita de creditare a statului reprezintă volumul maxim al creditului acordat de către Bancă băncii centrale (naţionale); el este stabilit de Consiliul Băncii în mărimea volumului lunar mediu al incasărilor în folosul acestui stat. Limita creditului suplimentar reprezintă volumul maxim al creditului suplimentar pe care fiecare bancă centrală (naţională) îl poate primi în perioada dintre două zile de decontare. Limita creditului suplimentar constituie o optime din limita de creditare a statului. Dacă volumul existent al creditelor pentru decontare acordate băncii centrale (naţionale) depăşeşte 87% din limita de creditare a statului, atunci limita liniei a patra de creditare este egală cu diferenţa dintre volumul limitei de creditare a statului şi suma creditelor pentru decontare existente. 7) În scopul facilitării plăţilor în tranzacţii cu volum mare în perioada clearing-ului poate fi folosit un acces special la mijloacele creditului pentru decontare. Accesul special la mijloace este limitat la 50 % din limita creditului suplimentar cu condiţia că volumul total al creditului pentru decontare nu depăşeşte limita de creditare a statului şi posibilitatea primirii acestuia este limitată pentru acei membri, care deja nu mai au creditul acordat lor în baza accesului special. Creditele în baza accesului special au termen de achitare egal cu o perioadă de decontare. 8) Volumul maxim al creditului acordat de către Bancă fiecărei bănci centrale (naţionale) este stabilit de Consiliul Băncii, de regulă, în mărimi ce nu depăşesc volumul lunar al incasărilor în favoarea acestei bănci centrale (naţionale). CAPITALUL SI MIJLOACELE BĂNCII Articolul 6 1) Capitalul statutar iniţial al Băncii în valoare de 5 miliarde ruble este format din cotizaţiile membrilor Băncii, stabilite de Consiliul Băncii. 2) Cotizaţiile în capitalul statutar al Băncii Interstatale pot fi achitate în ruble, precum şi în valută liber convertibilă, clădiri, construcţii, echipamente şi alte valori materiale şi de patrimoniu. 3) Fondatorii Băncii sunt obligaţi să achite cotizaţiile în termen de o lună de la intrarea în vigoare a Acordului privind fondarea Băncii Interstatale. 4) Mărimea capitalului statutar al Băncii poate fi modificată, la decizia Consiliului Băncii. La primirea unui nou stat în calitate de membru al Băncii suma capitalului statutar al Băncii va creşte. Suma, modul şi termenii de achitare a cotizaţiei noului membru al Băncii se determină de Consiliul Băncii cu acordul acestuia. 5) Banca poate, din contul profitului, să formeze un fond de rezervă şi alte fonduri, volumul, scopurile şi ordinea de formare şi cheltuire a mijloacelor cărora sunt stabilite de Consiliul Băncii. 6) Banca efectuează cheltuielile sale curente din contul veniturilor din dobînzile pentru credite şi comisioanele pentru serviciile prestate băncilor centrale (naţionale). Tarifele pentru serviciile Băncii, mărimile ratelor dobînzilor şi devizul de cheltuieli al Băncii se aprobă de către Consiliul Băncii. 7) Banca poate atrage resurse creditare şi să le plaseze în interesul membrilor Băncii. STRUCTURA CONDUCERII BĂNCII Articolul 7 1) Organul suprem de conducere a Băncii este Consiliul Băncii, care include cîte un reprezentant împuternicit al fiecărei Părţi Contractante. Membrii Băncii informează oficial toate Părţile Contractante despre desemnarea reprezentantului său împuternicit în Consiliul Băncii şi a doi supleanţi, care au dreptul să execute obligaţiile reprezentantului împuternicit în timpul absenţei acestuia. 2) Consiliul Băncii îşi ţine şedinţe nu mai rar de o dată la 4 luni în oraşul de reşedinţă al Băncii. Şedinţele speciale ale Consiliului Băncii sunt convocate la cererea Prezidentului Băncii, atunci cînd el va considera aceasta oportun, sau atunci cînd există o cerere în formă scrisă a oricăror patru membri ai Consiliului Băncii. Deciziile Consiliului Băncii se adoptă cu majoritatea calificată de 75% din numărul total de voturi. Voturile în Consiliul Băncii se repartizează în felul următor: Federaţia Rusă - 50% din numărul total de voturi, alţi membri ai Consiliului - proporţional cotei fiecărui stat în volumul total al circuitului comercial exterior reciproc pentru anul 1990. 3) Consiliul Băncii are următoarele funcţii: - ia decizii privind primirea noilor membri ai Băncii; - ia decizii privind mărirea sau micşorarea capitalului statutar al Băncii; - discută şi aprobă, la fiecare şase luni, darea de seamă a Prezidentului Băncii; - adoptă, la propunerea Prezidentului Băncii, bugetul Băncii şi ia în discuţie darea de seamă privind executarea acestuia; - aprobă limitele maxime ale creditelor pentru decontare acordate băncilor centrale (naţionale), mărimile ratelor dobînzilor aplicate şi tarifelor pentru serviciile Băncii, normele şi regulile interne de activitate ale Băncii; - ia decizii privind sancţiunile şi amenzile, precum şi măsurile aplicate acelor membri, care nu respectă regulile şi normele de bază ale Acordului, Statutului şi protocoalelor respective, care se referă la Bancă. 4) Pentru conducerea şedinţelor Consiliului Băncii, din rîndul membrilor acestuia, anual se alege Preşedintele Consiliului Băncii. Nimeni nu poate îndeplini obligaţiile Preşedintelui mai mult de doi ani consecutiv, dar după o pauză de un an acesta din nou poate fi ales Preşedinte. În cazul apariţiei locului vacant al Preşedintelui, la şedinţa următoare a Consiliului se alege un nou Preşedinte. 5) Consiliul Băncii numeşte Prezidentul Băncii şi adjunctul acestuia. Prezidentul este responsabil pentru conducerea operativă a Băncii şi pregătirea materialelor spre examinare la şedinţele Consiliului. Prezidentul Băncii poartă răspundere personală în faţa Consiliului Băncii pentru rezultatele activităţii curente a Băncii. Prezidentul determină numărul şi obligaţiile colaboratorilor Băncii Interstatale, primeşte la lucru şi eliberează funcţionarii. 6) Prezidentul Băncii stabileşte, în măsura necesităţii, normele şi regulile care trebuie respectate în Bancă în ce priveşte toate chestiunile neprevăzute în Acordul privind fondarea Băncii Interstatale, prezentul Statut sau protocoalele corespunzătoare. 7) Prezidentul Băncii poate atrage experţi pentru executarea anumitor lucrări. 8) Salariul şi alte forme de remunerare a Prezidentului Băncii şi adjunctului acestuia se stabilesc de Consiliul Băncii. ALTE CHESTIUNI Articolul 8 1) Responsabilitatea Băncii. Banca nu poartă răspundere pentru decontările bilaterale între băncile centrale (naţionale). 2) Excluderea. Nici un membru al Băncii nu poate fi exclus din membrii acesteia, dacă nu a încălcat articolele Acordului şi Statutul Băncii. Daca astfel de articole au fost încălcate, la recomandarea Prezidentului Băncii, el poate fi exclus din rîndul membrilor Băncii cu o majoritate calificată de 75% de voturi ale Consiliului Băncii. 3) Ieşirea. Orice membru al Băncii poate ieşi din Bancă, printr-o notificare adresată Consiliului Băncii despre intenţia sa, cu un preaviz de 6 luni. În decursul termenului indicat urmează a fi reglate toate relaţiile dintre Bancă şi Partea Contractantă corespunzătoare referitoare la obligaţiile lor reciproce. 4) Respectarea Acordului. Consiliul Băncii, Prezidentul Băncii şi toţi funcţionarii acesteia trebuie să respecte Acordul, prezentul Statut şi protocoalele respective. 5) Pentru încălcarea regulilor şi direcţiilor de bază ale activităţii, care se conţin în Acordul privind fondarea Băncii Interstatale, prezentul Statut, protocoalele respective, membrii Băncii vor fi supuşi amenzilor, stabilite de Consiliul Băncii. În caz de încălcare repetată, membrii Băncii vor prezenta explicaţii Consiliului Băncii. 6) Revizia activităţii Băncii. Anual Banca va fi supusă reviziilor de audit, în conformitate cu standardele internaţionale. 7) Ordinea de examinare a litigiilor. Pretenţiile faţă de Bancă pot fi înaintate în termen de doi ani de la apariţia dreptului la acţiune. Litigiile dintre Bancă şi membrii săi, la acordul Părţilor Contractante, vor fi examinate de instanţă de judecată, tribunalul economic (arbitraj). 8) Privilegiile şi imunităţile vor fi determinate suplimentar de către Părţile Contractante. 9) Anul financiar al Băncii Interstatale începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie. Bilanţurile anuale ale Băncii sunt aprobate de Consiliul Băncii şi se publică în ordinea stabilită. 10) Repartizarea profitului. Profitul Băncii, după aprobarea dării de seamă anuale, se repartizează conform deciziei Consiliului Băncii şi poate fi îndreptat la completarea capitalului de rezervă şi alte scopuri. 11) Încetarea activităţii Băncii. Activitatea Băncii poate fi încetată la decizia Părţilor Contractante. 12) Completările şi modificările la prezentul Statut pot fi operate sub forma unor protocoale speciale, cu acordul tuturor Părţilor Contractante. 13) Statutul Băncii este înregistrat în conformitate cu legislaţia statului de reşedinţă. Statutul Băncii intră în vigoare din momentul înregistrării sale. Încheiat în or. Minsk, la 22 ianuarie 1993, într-un singur exemplar original, în limba rusă. Originalul este depozitat în Arhiva Guvernului Republicii Belarusi, care va remite statelor semnatare ale prezentului Acord copia certificată a acestuia. Notă: Proiectele Acordului şi Statutului Băncii Interstatale au fost propuse spre examinare Comitetului Şefilor de Guverne al CSI.