Statutul Comunităţii Statelor Independente din 22.01.93

Notă: Ratificat prin Hot. Parl. nr.76-XIII din 26.04.94 Se denunţă Statutul din Legea nr.48 din 02.04.2026 Statutul Comunităţii Statelor Independente din 22.01.1993 * * * Publicat în ediţia oficială "Tratate internaţionale", 1999, volumul 16, pag.241

Notă: La 8 aprilie 2027 îşi va înceta valabilitatea Statutul conform
Ordinului MAE nr.101-T-05 din 29.05.2026

Hotărîrea Consiliului Şefilor de State al Comunităţii Statelor Independente Şefii de State ale Comunităţii Statelor Independente AU HOTĂRÂT: 1. Se adoptă Statutul Comunităţii Statelor Independente (se anexează) şi se recomandă spre ratificare. 2. Pînă la momentul intrării în vigoare a prezentului Statut, Comunitatea va funcţiona conform acordurilor încheiate şi hotărîrilor adoptate în cadrul C.S.I. Făcut în oraşul Minsk, la 22 ianuarie 1993, într-un exemplar original, în limba rusă. Exemplarul original se va păstra în Arhiva Guvernului Republicii Belarusi, care va remite statelor semnatare ale prezentei Hotărîri copia lui certificată. --------------------------- * Hotărîrea nu a fost semnată de Republica Moldova, Turkmenistan şi Ucraina. Statutul Comunităţii Statelor Independente Statele care în mod benevol s-au unit în Comunitatea Statelor Independente (în continuare - Comunitatea), întemeindu-se pe comunitatea istorică a popoarelor lor şi pe legăturile deja existente între ele, acţionînd în corespundere cu principiile şi normele general acceptate ale dreptului internaţional, cu principiile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, ale Actului Final de la Helsinki şi alte documente ale Consfătuirii pentru Securitate şi Colaborare în Europa, aspirînd să asigure, cu eforturi comune, progresul economic şi social al popoarelor lor, hotărîte să transpună în viaţă dispoziţiile Acordului cu privire la crearea Comunităţii Statelor Independente, ale Protocolului la acest Acord, precum şi dispoziţiile Declaraţiei de la Alma-Ata, dezvoltînd colaborarea lor în scopul asigurării păcii şi securităţii internaţionale, precum şi în scopul menţinerii păcii şi armoniei interetnice, dorind să creeze condiţii pentru conservarea şi dezvoltarea culturii tuturor popoarelor statelor membre, dorind să perfecţioneze mecanismele colaborării în cadrul Comunităţii şi să sporească eficienţa lor, au hotărît să adopte Statutul Comunităţii şi au convenit asupra următoarelor: Secţiunea I SCOPURI ŞI PRINCIPII Articolul 1 Comunitatea se constituie în temeiul egalităţii suverane a tuturor membrilor ei. Statele membre sunt subiecţi independenţi şi egali în drepturi ai dreptului internaţional. Comunitatea serveşte dezvoltarea în continuare şi consolidarea relaţiilor de prietenie, bună vecinătate, consens interetnic, încredere, înţelegere reciprocă şi colaborare reciproc avantajoasă între statele membre. Comunitatea nu este un stat şi nu posedă împuterniciri supranaţionale. Articolul 2 Scopurile Comunităţii sunt: - înfăptuirea colaborării în domeniile politic, economic, ecologic, umanitar, cultural etc.; - dezvoltarea multilaterală şi echilibrată economică şi socială a statelor membre în cadrul spaţiului economic comun, cooperarea şi integrarea interstatală; - asigurarea drepturilor şi principalelor libertăţi ale omului în corespundere cu principiile şi normele general acceptate ale dreptului internaţional şi ale documentelor C.S.C.E.; - colaborarea între statele membre în vederea asigurării păcii şi securităţii internaţionale, realizarea unor măsuri eficiente pentru reducerea armamentelor şi cheltuielilor militare, lichidarea armamentului nuclear şi a altor tupiri de armamente de nimicire în masă, realizarea dezarmării generale şi totale; - ajutorarea cetăţenilor statelor membre la realizarea comunicării, contactelor şi deplasării libere în cadrul Comunităţii; - asistenţa juridică mutuală şi colaborarea în alte sfere ale relaţiilor de drept; - soluţionarea paşnică a diferendelor şi conflictelor dintre statele Comunităţii. Articolul 3 Pentru atingerea scopurilor Comunităţii statele membre, reieşind din normele general acceptate ale dreptului internaţional şi ale Actului Final de la Helsinki, îşi vor aranja relaţiile în corespundere cu următoarele principii interdependente şi echivalente: - respectarea suveranităţii statelor membre, a dreptului inalienabil al popoarelor la autodeterminare şi a dreptului de a dispune de destinul lor fără nici un amestec din afară; - inviolabilitatea frontierelor de stat, recunoaşterea frontierelor existente şi renunţarea la acaparări teritoriale ilegale; - integritatea teritorială a statelor şi renunţarea la oricare acţiuni de dezmembrare a teritoriului străin; - neaplicarea forţei sau a ameninţării cu forţa împotriva independenţei politice a statului membru; - soluţionarea diferendelor cu instrumente paşnice astfel încît să nu fie ameninţată pacea, securitatea şi echitatea internaţională; - supremaţia dreptului internaţional în cadrul relaţiilor interstatale; - neamestecul în afacerile interne şi externe reciproce; - asigurarea drepturilor omului şi libertăţilor principale pentru toţi, indiferent de rasă, apartenenţă etnică, limbă, religie, convingeri politice etc.; - îndeplinirea cu bună credinţă a angajamentelor asumate în baza documentelor Comunităţii, inclusiv a prezentului Statut; - luarea în considerare a intereselor reciproce şi ale Comunităţii în ansamblu, ajutorarea, în baza acordului reciproc, în toate domeniile relaţiilor reciproce; - conjugarea eforturilor şi susţinerea reciprocă în scopul creării unor condiţii paşnice de viaţă pentru popoarele statelor membre ale Comunităţii, asigurarea progresului lor politic, economic şi social; - dezvoltarea colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice reciproc avantajoase, amplificarea proceselor integraţioniste; - concordia spirituală a popoarelor lor, care se întemeiază pe respectul originalităţii lor, colaborarea strînsă în numele conservării valorilor culturale şi schimbul cultural. Articolul 4 De sfera activităţii comune a statelor membre, înfăptuită în baza egalităţii în drepturi cu sprijinul instituţiilor coordonatoare şi în corespundere cu angajamentele asumate de statele membre în cadrul Comunităţii, ţin: - asigurarea drepturilor şi principalelor libertăţi ale omului; - coordonarea activităţii de politică externă; - colaborarea în cadrul formării şi dezvoltării spaţiului economic comun, a pieţelor comună europeană şi euroasiatică, a politicii vamale; - colaborarea pentru dezvoltarea transporturilor şi telecomunicaţiilor; - ocrotirea sănătăţii şi a mediului ambiant; - problemele politicii sociale şi migraţionale; - lupta contra criminalităţii organizate; - colaborarea în domeniul politicii de apărare şi pazei frontierelor externe. Prezenta listă poate fi completată cu acordul reciproc al statelor membre. Articolul 5 Principalul temei juridic al relaţiilor interstatale în cadrul Comunităţii îl constituie acordurile multilaterale şi bilaterale în diferitele domenii ale relaţiilor reciproce ale statelor membre. Acordurile încheiate în cadrul Comunităţii trebuie să corespundă scopurilor şi principiilor Comunităţii, angajamentelor statelor membre care reies din prezentul Statut. Articolul 6 Statele membre vor contribui la colaborarea şi dezvoltarea legăturilor dintre organele de stat, asociaţiile obşteşti şi structurile economice. Secţiunea II CALITATEA DE MEMBRU Articolul 7 State constituante ale Comunităţii sunt statele, care au semnat şi ratificat Acordul cu privire la crearea Comunităţii Statelor Independente, din 8 decembrie 1991, şi Protocolul la acest Acord, din 21 decembrie 1991, pînă în momentul adoptării prezentului Statut. State membre ale Comunităţii sunt acele state constituante, care îşi asumă angajamentele ce reies din prezentul Statut pe parcursul unui an de la adoptarea lui de către Consiliul Şefilor de State. Membru al Comunităţii poate deveni de asemenea orice stat, care împărtăşeşte scopurile şi principiile Comunităţii şi îşi asumă angajamentele enumerate în prezentul Statut, aderînd la el cu acordul tuturor statelor membre. Articolul 8 În temeiul Hotărîrii Consiliului Şefilor de State, la Comunitate, în calitate de membru asociat, poate adera orice stat care doreşte să participe la anumite tipuri de activităţi ale ei, în condiţiile determinate de Acordul cu privire la membrul asociat. În temeiul Hotărîrii Consiliului Şefilor de State, la şedinţele organelor Comunităţii pot asista, în calitate de observator, reprezentanţii altor state. Problemele participării membrilor asociaţi şi observatorilor la lucrările organelor Comunităţii se reglementează de regulile de procedură ale acestor organe. Articolul 9 Statul membru are dreptul să denunţe Comunitatea. Această intenţie respectivul stat membru o va notifica, în scris, depozitarului prezentului Statut cu 12 luni înainte. Angajamentele asumate în perioada participării în baza prezentului Statut vor lega respectivele state pînă la momentul realizării lor complete. Articolul 10 Încălcarea de către un stat membru a normelor prezentului Statut, neîndeplinirea sistematică de către un stat a angajamentelor asumate în temeiul acordurilor încheiate în cadrul Comunităţii sau a hotărîrilor organelor Comunităţii va fi examinată de Consiliul Şefilor de State. Faţă de un asemenea stat se vor putea adopta măsuri admise de dreptul internaţional. Secţiunea III SECURITATEA COLECTIVĂ ŞI COLABORAREA POLITICO-MILITARĂ Articolul 11 Statele membre vor promova o politică coordonată în domeniul securităţii 6 internaţionale, dezarmării şi controlului armamentelor, organizării Forţelor Armate şi vor menţine securitatea în cadrul Comunităţii, inclusiv cu ajutorul Grupelor de observatori militari şi Forţelor colective de menţinere a păcii. Articolul 12 În cazul apariţiei unui pericol pentru suveranitatea, securitatea şi integritatea teritorială a unui sau mai multor state membre sau pentru pacea şi securitatea internaţională, statele membre vor ne imediat în acţiune mecanismul consultărilor reciproce în scopul coordonării poziţiilor şi adoptării de măsuri pentru lichidarea pericolului apărut, inclusiv a operaţiunilor de menţinere a păcii şi de folosire, în caz de necesitate, a Forţelor Armate în temeiul realizării dreptului la autoapărare individuală şi colectivă, conform art. 51 al Statutului ONU. Hotărîrea de utilizare în comun a Forţelor Armate se va adopta de Consiliul Şefilor de State al Comunităţii sau de statele membre interesate ale Comunităţii, ţinîndu-se cont de normele legislaţiei lor naţionale. Articolul 13 Fiecare stat membru va lua măsurile necesare în vederea asigurării stabilităţii la frontierele externe ale statelor membre ale Comunităţii. În baza acordului reciproc, statele membre vor coordona activitatea trupelor de grăniceri şi a altor servicii competente care realizează controlul şi sunt răspunzătoare pentru respectarea ordinii stabilite de trecere a frontierelor externe ale statelor membre. Articolul 14 Organul suprem pentru problemele apărării şi pazei frontierelor externe ale statelor membre ale Comunităţii este Consiliului Şefilor de State. Coordonarea activităţii economico-militare a Comunităţii va reveni Consiliului Şefilor de Guverne. Conlucrarea statelor membre în domeniul realizării acordurilor internaţionale şi soluţionării altor probleme din domeniul securităţii şi dezarmării se va realiza prin consultări reciproce. Articolul 15 Problemele concrete ale colaborării politico-militare a statelor membre se vor reglementa prin acorduri speciale. Secţiunea IV PREÎNTÂMPINAREA CONFLICTELOR ŞI SOLUŢIONAREA DIFERENDELOR Articolul 16 Statele membre vor adopta toate măsurile posibile în scopul preîntîmpinării conflictelor apărute, întîi de toate, pe motiv interetnic şi interconfesional, care pot conduce la încălcarea drepturilor omului. Ele vor acorda, în baza acordului reciproc, ajutor pentru reglementarea acestor conflicte, inclusiv în cadrul organismelor internaţionale. Articolul 17 Statele membre ale Comunităţii se vor abţine de la acţiuni care ar putea aduce daune altor state membre şi conduce la înăsprirea unor posibile diferende. Statele membre, benevol şi în spiritul colaborării, vor depune eforturi pentru soluţionarea paşnică şi echitabilă a diferendelor pe calea tratativelor sau înţelegerilor cu privire la proceduri de alternativă pentru reglementarea diferendelor. Dacă statele membre nu vor reuşi să soluţioneze diferendul cu mijloacele nominalizate în alin. 2 al prezentului articol, ele îl vor putea transmite Consiliului Şefilor de State. Articolul 18 Consiliul Şefilor de State va putea, la oricare etapă a diferendului ce poate periclita pacea şi securitatea în cadrul Comunităţii, recomanda Părţilor procedura cuvenită sau metodele reglementării lui. Secţiunea V COLABORAREA ÎN DOMENIILE ECONOMIC, SOCIAL ŞI JURIDIC Articolul 19 Statele membre vor colabora, în domeniile economic şi social, în următoarele direcţii: - formarea spaţiului economic comun în temeiul relaţiilor de piaţă şi deplasării libere a mărfurilor, serviciilor, capitalurilor şi mîinii de lucru; - coordonarea politicii sociale, elaborarea de programe sociale comune şi măsuri de reducere a tensiunii sociale ce ţine de realizarea reformelor economice; - dezvoltarea transporturilor şi telecomunicaţiilor, precum şi a sistemelor energetice; - coordonarea politicii financiar-creditare; - contribuţia la dezvoltarea contactelor comercial-economice ale statelor membre; - încurajarea şi protecţia reciprocă a investiţiilor; - contribuţia la standardizarea şi certificarea producţiei industriale şi a mărfurilor; - protecţia juridică a proprietăţii intelectuale; - contribuţia la dezvoltarea spaţiului informaţional comun; - realizarea unor acţiuni comune pentru ocrotirea naturii, întrajutorarea la lichidarea consecinţelor catastrofelor ecologice şi a altor situaţii excepţionale; - înfăptuirea unor proiecte şi programe comune în domeniile ştiinţei şi tehnicii, instruirii, ocrotirii sănătăţii, culturii şi sportului. Articolul 20 Statele membre vor colabora în domeniul dreptului, mai ales încheind tratatele multilaterale şi bilaterale de asistenţă juridică, şi vor contribui la apropierea legislaţiilor lor naţionale. În cazul apariţiei unor contradicţii între normele legislaţiilor naţionale ale statelor membre, care reglementează relaţiile din sferele activităţii lor comune, statele membre vor iniţia consultări şi tratative în scopul elaborării unor propuneri de înlăturare a contradicţiilor. Secţiunea VI ORGANELE COMUNITĂŢII CONSILIUL ŞEFILOR DE STATE ŞI CONSILIUL ŞEFILOR DE GUVERNE Articolul 21 Organul suprem al Comunităţii este Consiliul Şefilor de State. Consiliul Şefilor de State unde, la nivel suprem, sunt reprezentate toate statele membre, discută şi află soluţii în probleme de principiu, care ţin de activitatea statelor membre în sferele de interes comun. Consiliul Şefilor de State se întruneşte de două ori pe an. Întrunirile extraordinare ale Consiliului vor putea fi convocate din iniţiativa unuia dintre statele membre. Articolul 22 Consiliul Şefilor de Guverne coordonează colaborarea organelor puterii executive ale statelor membre în domeniile economic, social şi în alte sfere de interes comun. Consiliul Şefilor de Guverne se întruneşte în plen de patru ori pe an. Şedinţele extraordinare ale Consiliului vor putea fi convocate din iniţiativa Guvernului unuia dintre statele membre. Articolul 23 Hotărîrile Consiliului Şefilor de State şi ale Consiliului Şefilor de Guverne se vor adopta prin consens. Orice stat va putea declara dezinteresul său pentru o problemă sau alta, ceea ce nu va constitui un obstacol în calea adoptării hotărîrii. Consiliul Şefilor de State şi Consiliul Şefilor de Guverne vor putea ţine şedinţe comune. Modul de activitate al Consiliului Şefilor de State şi Consiliului Şefilor de Guverne se reglementează de Regulile de procedură. Articolul 24 Şefii de state şi şefii de guverne, în cadrul şedinţelor Consiliului Şefilor de State şi Consiliului Şefilor de Guverne, vor deţine preşedinţia în ordinea alfabetului rusesc al denumirilor statelor membre ale Comunităţii. Şedinţele Consiliului Şefilor de State şi Consiliului Şefilor de Guverne se vor ţine, de regulă, în oraşul Minsk. Articolul 25 Consiliul Şefilor de State şi Consiliul Şefilor de Guverne vor crea organe de lucru şi auxiliare atît permanente, cît şi provizorii. Aceste organe se vor forma din reprezentanţii statelor membre, cărora li se vor delega împuternicirile respective. La şedinţele lor vor putea participa experţi şi consultanţi. Articolul 26 În scopul soluţionării problemelor colaborării în diferite domenii şi elaborării de recomandări pentru Consiliul Şefilor de State şi Consiliul Şefilor de Guverne se vor convoca întruniri ale conducătorilor respectivelor organe ale statelor. CONSILIUL MINIŞTRILOR AFACERILOR EXTERNE Articolul 27 Consiliul miniştrilor afacerilor externe, în temeiul hotărîrilor Consiliului Şefilor de State şi Consiliului Şefilor de Guverne, va coordona activitatea de politică externă a statelor membre, inclusiv în cadrul organismelor internaţionale, şi vor iniţia consultări în problemele de politică globală de comun interes. Consiliul miniştrilor afacerilor externe îşi va înfăptui activitatea conform Regulamentului adoptat de Consiliul Şefilor de State. COMITETUL CONSULTATIV-COORDONATOR Articolul 28 Comitetul consultativ-coordonator este organul executiv şi coordonator permanent al Comunităţii. Întru realizarea hotărîrilor Consiliului Şefilor de State şi Consiliului Şefilor de Guverne Comitetul: - elaborează şi vine cu propuneri referitoare la problemele colaborării în cadrul Comunităţii, ale dezvoltării legăturilor social-economice; - contribuie la realizarea înţelegerilor referitoare la unele direcţii concrete ale relaţiilor economice; - organizează consfătuiri ale reprezentanţilor şi experţilor în vederea pregătirii proiectelor de documente pentru şedinţele Consiliului Şefilor de State şi Consiliului Şefilor de Guverne; - asigură ţinerea şedinţelor Consiliului Şefilor de State şi Consiliului Şefilor de Guverne; - contribuie la activitatea altor organe ale Comunităţii. Articolul 29 Comitetul consultativ-coordonator este alcătuit din reprezentanţi plenipotenţiari permanenţi - cîte doi din partea fiecărui stat membru al Comunităţii, şi Coordonatorul Comitetului numit de Consiliul Şefilor de State. În scopul asigurării tehnico-organizatorice a activităţii Consiliului Şefilor de state şi a altor organe ale Comunităţii, în cadrul Comitetului consultativ-coordonator se creează un Secretariat condus de Coordonatorul Comitetului - vice-preşedinte al Comitetului consultativ-coordonator. Comitetul activează conform Regulamentului adoptat de Consiliul Şefilor de State. Sediul Comitetului este stabilit în oraşul Minsk. CONSILIUL MINIŞTRILOR APĂRĂRII. COMANDAMENTUL SUPREM AL FORŢELOR ARMATE UNITE Articolul 30 Consiliul miniştrilor apărării este un organ al Consiliului Şefilor de State cu competenţă în problemele politicii militare şi organizării militare a statelor membre. Comandamentul suprem al Forţelor Armate Unite înfăptuieşte conducerea Forţelor Armate Unite, precum şi a grupelor de observatori militari şi a forţelor colective de menţinere a păcii în Comunitate. Consiliul miniştrilor apărării şi Comandamentul suprem al Forţelor Armate Unite îşi desfăşoară activitatea în baza Regulamentului respectiv adoptat de Consiliul Şefilor de State. CONSILIUL COMANDANŢILOR TRUPELOR DE GRĂNICERI Articolul 31 Consiliul comandanţilor Trupelor de grăniceri este organul Consiliului Şefilor de State cu competenţă în problemele pazei frontierelor externe ale statelor membre şi ale asigurării stabilităţii lor. Consiliul comandanţilor Trupelor de grăniceri îşi desfăşoară activitatea în baza Regulamentului respectiv adoptat de Consiliul Şefilor de State. TRIBUNALUL ECONOMIC Articolul 32 Tribunalul Economic îşi înfăptuieşte activitatea în scopul asigurării respectării angajamentelor economice în cadrul Comunităţii. De competenţa Tribunalului Economic ţine soluţionarea litigiilor care pot apărea în cadrul îndeplinirii angajamentelor economice. Tribunalul poate soluţiona şi alte litigii puse pe seama lui prin acordurile statelor membre. Tribunalul Economic va interpreta dispoziţiile acordurilor şi ale altor acte ale Comunităţii ce vizează probleme economice. Tribunalul Economic îşi desfăşoară activitatea conform Acordului referitor la Statutul Tribunalului Economic şi Regulamentului respectiv adoptat de Consiliul Şefilor de State. Sediul Tribunalului Economic este stabilit în oraşul Minsk. COMISIA PENTRU DREPTURILE OMULUI Articolul 33 Comisia pentru drepturile omului este organul consultativ al Comunităţii, care supraveghează realizarea angajamentelor referitoare la drepturile omului asumate de statele membre în cadrul Comunităţii. Comisia este alcătuită din reprezentanţii statelor membre ale Comunităţii şi îşi desfăşoară activitatea în baza Regulamentului adoptat de Consiliul Şefilor de State. Sediul Comisiei pentru drepturile omului este stabilit în oraşul Minsk. ORGANELE COLABORĂRII RAMURALE Articolul 34 În baza acordurilor statelor membre referitoare la colaborarea în domeniile economic, social etc pot fi constituite organe ale colaborării ramurale care se îngrijesc de elaborarea unor principii şi reguli concertate ale acestei colaborări şi contribuie la realizarea lor practică. Organele colaborării ramurale (consilii, comitete) realizează funcţii prevăzute de prezentul Statut şi regulamentele acestor organe, care vor asigura examinarea şi soluţionarea, în bază multilaterală, a problemelor colaborării în respectivele domenii. Organele colaborării ramurale constau din conducătorii respectivelor organe ale puterii executive ale statelor membre. Organele colaborării ramurale, în limitele competenţei lor, adoptă recomandări, iar în cazurile necesare - vin cu propuneri de examinare a unor probleme în cadrul Consiliului Şefilor de Guverne. LIMBA OFICIALĂ A COMUNITĂŢII Articolul 35 Limba de lucru a Comunităţii este limba rusă. Secţiunea VII COLABORAREA INTERPARLAMENTARĂ Articolul 36 Adunarea interparlamentară iniţiază consultări interparlamentare, ia în discuţie problemele colaborării în cadrul Comunităţii, elaborează propuneri comune ce ţin de activitatea parlamentelor naţionale. Articolul 37 Adunarea interparlamentară constă din delegaţii parlamentare. Activitatea Adunării interparlamentare este organizată de Consiliul Adunării constînd din conducătorii delegaţiilor parlamentare. Problemele de procedură ale activităţii Adunării interparlamentare sunt reglementate de Regulamentul ei. Sediul Adunării interparlamentare este stabilit în oraşul Sankt-Petersburg. Secţiunea VIII FINANŢAREA Articolul 38 Cheltuielile pentru finanţarea activităţii organelor Comunităţii se repartizează în temeiul cotelor de participaţie ale statelor membre şi se stabilesc în corespundere cu acordurile speciale referitoare la bugetele organelor Comunităţii. Bugetele organelor Comunităţii se aprobă de Consiliul Şefilor de State la prezentarea Consiliului Şefilor de Guverne. Articolul 39 Problemele activităţii economico-financiare a organelor Comunităţii sunt examinate în ordinea determinată de Consiliul Şefilor de Guverne. Articolul 40 Statele membre suportă de sine stătător cheltuielile ce ţin de participarea reprezentanţilor lor, precum şi a experţilor şi consultanţilor, la întruniri şi la activitatea organelor Comunităţii. Secţiunea IX DISPOZIŢII FINALE Articolul 41 Prezentul Statut va fi ratificat de statele constituante în corespundere cu procedurile lor constituţionale. Instrumentele de ratificare vor fi remise Guvernului Republicii Belarusi care va notifica celelaltor state constituante remiterea fiecărui instrument pentru păstrare. Prezentul Statut va intra în vigoare pentru toate statele constituante în momentul remiterii pentru păstrare a instrumentelor de ratificare de către toate statele constituante sau, pentru statele constituante care au remis instrumentele lor de ratificare, peste un an din momentul adoptării prezentului Statut. Articolul 42 Amendamente la prezentul Statut va putea propune oricare stat membru. Amendamentele propuse vor fi examinate conform regulilor de procedură ale Consiliului Şefilor de State. Amendamentele la prezentul Statut vor fi adoptate de Consiliul Şefilor de State. Ele vor intra în vigoare după ratificarea lor de către toate statele membre, conform procedurilor lor constituţionale, din ziua primirii ultimului instrument de ratificare de către Guvernul Republicii Belarusi. Articolul 43 În cadrul ratificării prezentului Statut, statele constituante ale Comunităţii vor putea formula rezerve şi declaraţii referitoare la secţiunile III, IV şi VII şi la articolele 28, 30, 31, 32 şi 33. Articolul 44 Prezentul Statut va fi înregistrat conform art. 102 al Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Articolul 45 Prezentul Statut s-a făcut într-un exemplar, în limbile de stat ale statelor constituante ale Comunităţii. Exemplarul original se va păstră în Arhiva Guvernului Republicii Belarusi, care va remite copiile lui autentificate tuturor statelor constituante. Prezentul Statut a fost adoptat la 22 ianuarie 1993, la şedinţa Consiliului Şefilor de State, la Minsk. Notă: Statutul CSI a fost încuviinţat şi recomandat pentru examinare Consiliului Şefilor de Guverne al CSI.