Documente
Statutul uniunii europene de radioteleviziune din 10.02.95
Notă: Aderat prin Hot. Parl. nr.96-XIII din 12.05.94
Statutul uniunii europene de radioteleviziune * (UER)
din 10.02.95
* * *
Publicat în ediţia oficială
"Tratate internaţionale", 1999, volumul 7, pag.199
----------------------------------------
* În vigoare pentru Republica Moldova, prin succesiune, din 1
ianuarie 1993.
Articolul 1
Baza juridică şi sediul
1. Uniunea Europeană de Radioteleviziune (denumită în continuare
UER) este o asociaţie profesională de organisme de radiodifuziune supusă
dreptului elveţian şi prezentului statut.
2. Asociaţia este menită să contribuie la consolidarea identităţii
popoarelor statelor din care provin membrii activi, în concordanţă cu
drepturile fundamentale ale fiinţei umane, în special libertatea de
conştiinţă, opinie şi expresie, ocrotindu-se în acelaşi timp valorile
fundamentale, cum ar fi toleranţa şi solidaritatea.
3. Asociaţia posedă personalitate juridică.
4. Asociaţia are scop nelucrativ. Ea poate totuşi întreprinde
activităţi cu caracter comercial, dacă acestea ţin de atingerea
obiectivelor sale.
5. Durata asociaţiei este nelimitată.
6. Sediul său social este fixat la Geneva.
Articolul 2
Obiectivele şi mijloacele de acţiune
1. Obiectivele UER sunt de a servi interesele membrilor săi în
domeniul programelor, în domeniul juridic, tehnic şi altele, şi în
particular de a-şi susţine membrii activi în misiunea lor de a servi cît
mai bine posibil interesele publicului în general.
2. În activitatea sa, supusă controlului membrilor săi activi, în
domeniul Asociaţiei profesionale, în domeniul Operaţiunilor şi în cel al
Studiilor şi Dezvoltării, UER urmăreşte în particular următoarele
scopuri:
a) Asociaţia profesională:
i) să reprezinte şi să apere interesele membrilor săi activi şi, în
măsura posibilităţilor, interesele membrilor asociaţi în toate domeniile
şi prin toate mijloacele apropriate;
ii) să intervină în calitate de interlocutor profesional al
instituţiilor europene şi al organizaţiilor internaţionale şi, dacă e
necesar, să contribuie la redactarea unor instrumente juridice şi la
elaborarea normelor şi standardelor cu aplicare la radiodifuziune, în
vederea apărării şi servirii intereselor membrilor săi;
iii) să stabilească şi să menţină relaţii cu alte asociaţii de
organisme de radiodifuziune şi alte organizaţii sau instanţe
profesionale;
iv) să colecteze, să prelucreze şi să distribuie informaţii şi date
ce ţin de obiectivele sale;
v) să elaboreze şi să ia toate măsurile susceptibile să contribuie
la dezvoltarea radiodifuziunii în toate formele sale;
vi) să asigure respectarea de către toţi membrii săi a dispoziţiilor
acordurilor internaţionale din orice domeniu care are vreo legătură cu
radiodifuziunea;
b) Operaţiuni:
i) să ofere în general servicii tuturor membrilor activi sau unora
dintre ei, în funcţie de necesităţi, şi, după caz, părţilor terţe;
ii) să coordoneze şi să susţină schimburile de programe de radio şi
televiziune între membrii săi activi, în particular în cadrul
Euroviziunii şi al Euroradio şi să promoveze coproducţiile şi orice alt
gen de cooperare între membrii săi şi cu alte organisme de
radiodifuziune sau grupări ale acestora;
iii) să menţină şi să exploateze o reţea pentru transmisiunile
multilaterale şi unilaterale;
iv) să-şi asiste membrii activi în cadrul negocierilor de orice fel
şi, la cerere, să negocieze în numele acestora;
v) să asigure organismelor de radiodifuziune şi grupărilor acestora,
care nu sunt membri ai UER, şi altor părţi terţe accesul contractual la
serviciile UER;
c) Studii şi Dezvoltare:
i) să favorizeze şi, după caz, să coordoneze studierea oricărei
probleme ce ţine de radiodifuziune;
ii) să dezvolte proiecte destinate să mărească, în mod individual -
cu condiţia respectării stricte a principiilor de solidaritate care
guvernează UER - sau colectiv, competitivitatea membrilor săi activi.
3. Solidaritatea este principiul guvernator al UER.
4. UER este abilitată să ia toate măsurile şi să întreprindă toate
acţiunile juridice care contribuie la realizarea obiectivelor sale.
Articolul 3
Membrii, dreptul de vot şi dreptul de eligibilitate
1. Există două categorii de membri ai UER:
- membri activi;
- membri asociaţi.
2. Doar membrii activi au drept de vot şi drept de eligibilitate.
Dreptul de vot poate fi delegat unui alt membru.
Fiecare membru activ are 24 de voturi. În cazul în care într-o anume
ţară există doi sau mai mulţi membri activi, aceşti membri dispun de un
total de 24 de voturi repartizate între ei proporţional cotizaţiilor
lor, dacă un acord încheiat între ei nu prevede altfel. Detaliile
figurează în Regulile interne conform Articolului 7 p.10.
Membrii activi
3. Pot fi membri activi ai UER organismele de radiodifuziune sau
grupări ale acestora dintr-un stat membru a Uniunii Internaţionale a
Telecomunicaţiilor (UIT) situat în zona europeană de radiodifuziune, aşa
cum este definită de Regulamentul radiocomunicaţiilor anexat la
Convenţia internaţională a telecomunicaţiilor, care asigură în această
ţară, cu autorizaţia autorităţilor competente, serviciul de
radiodifuziune de importanţă şi caracter naţional şi care, plus la
aceasta, fac dovada îndeplinirii tuturor condiţiilor de mai jos:
a) cvasi-totalitatea căminelor naţionale care recepţionează radioul
şi/sau televiziunea sunt în măsură să recepţioneze totalitatea
principalului lor serviciu de programe radio şi/sau televiziune cu o
calitate tehnică satisfăcătoare, şi dispun de echipament tehnic
corespunzător;
b) ele au obligaţia să asigure, şi asigură efectiv, o programare
diversificată şi echilibrată, destinată tuturor păturilor populaţiei,
incluzînd programe care răspund intereselor particulare/minoritare ale
diferitelor categorii ale publicului, oricare ar fi raportul dintre cost
şi indicele de audiţie a emisiunilor;
c) ele produc efectiv şi/sau fac să fie produse o parte substanţială
a emisiunilor difuzate, suportînd cheltuielile respective şi efectuînd
controlul asupra conţinutului acestora;
d) ele nu au vreo legătură cu agenţii de drepturi sportive care
urmăresc achiziţia de drepturi europene de televiziune, în concurenţă cu
UER.
4. Detaliile condiţiilor de aderare enumerate mai sus la p. 3 vor fi
specificate de Adunarea generală într-o reglementare restrictivă, la
propunerea Consiliului de administraţie.
5. Statutul de membru activ comportă în particular următoarele
obligaţii:
a) să promoveze obiectivele UER, aşa cum sunt stipulate mai sus în
Articolul 2;
b) să contribuie activ la schimburile de programe radio şi
televiziune, precum şi la alte activităţi ale UER;
c) să respecte spiritul de solidaritate şi de bună credinţă faţă de
Uniune şi de activităţile acesteia;
d) să se abţină de la subscrierea, şi să facă orice efort rezonabil
pentru a împiedica apariţia oricărei declaraţii sau iniţiative care ar
aduce prejudicii radiodifuziunii sau ar fi incompatibile cu obiectivele
UER.
Membrii Euroviziunii
6. Euroviziunea este un sistem de shimb de programe de televiziune
organizat şi coordonat de UER, bazat pe angajamentul membrilor săi de
a-şi oferi mutual, pe principii de reciprocitate, ansamblul de noutăţi
importante, precum şi reportaje de actualitate sau ansamblul de
evenimente sportive şi culturale care se derulează pe teritoriul lor
naţional, în măsura în care acestea pot să-i intereseze pe ceilalţi
membri ai Euroviziunii, ceea ce permite să se asigure mutual un serviciu
de înaltă calitate în aceste domenii audienţelor naţionale respective.
Sunt membri ai Euroviziunii
- membrii activi, cu referire la serviciile lor de programe de
televiziune naţionale, regionale sau locale,
- membrii activi sau consorţiile constituite exclusiv din membri
activi, cu referire la serviciile lor televizate transnaţionale, dacă
acestea sunt acceptate ca atare de Consiliul de administraţie,
care participă la sistemul regulat de schimb Euroviziune al UER, în
conformitate cu regulile aplicabile ale Euroviziunii, reguli fixate de
Consiliul de adminstraţie.
Consiliul de administraţie veghează permanent ca participarea la
achiziţionarea în comun şi partajarea drepturilor sportive în cadrul
Euroviziunii, fie individual, fie prin intermediul unui consorţiu, să
rămînă strict limitată la acele dintre organisme care, individual sau în
calitate de grupare de organisme regionale de radiodifuziune,
îndeplinesc toate condiţiile de la p.3 al prezentului articol pentru a
fi membru activ, cu specificaţiile în reglementarea menţionată la p.4 de
mai sus. Paragraful 2 al Articolului 6 p.1 (clauza drepturilor
achiziţionate) nu se aplică în acest scop.
Pentru a garanta echitatea în procesul de oferire a drepturilor
sportive şi pentru a împiedica orice divulgare anticoncurenţială de
informaţii între rivali în materie de oferte, Consiliul de administraţie
îşi rezervează dreptul de a interveni dacă un organism membru are sau
dezvoltă legături cu o agenţie de drepuri sportive, a cărei activitate
constă în achiziţionarea de drepturi europene de televiziune, în
concurenţă cu UER. În asemenea caz, Consiliul de administraţie este
abilitat să ia măsurile necesare, inclusiv să nu trateze ca atare un
organism membru atunci cînd este vorba de participarea la achiziţionarea
în comun de drepturi sportive în cadrul Euroviziunii.
Accesul contractual la Euroviziune
7. Membrii asociaţi, precum şi organismele care nu sunt membri ai
UER pot beneficia de accesul contractual la Euroviziune. Condiţiile
financiare ale unui acces legal pentru o perioadă de cel puţin un an
urmează a fi aprobate de Consiliul de administraţie.
Membrii Euroradio
8. Euroradio este un sistem de schimb de programe radio organizat de
UER şi bazat pe angajamentul membrilor participanţi de a-şi propune
regulat şi mutual, pe principii de reciprocitate, ansamblul lor de
manifestări muzicale şi alte manifestări care au loc în ţările lor şi
care sunt susceptibile de a interesa alţi membri ai Euroradio. Euroradio
acoperă programele coordonate de UER şi ofertele individuale de programe
ale membrilor.
Regulile care guvernează Euroradio sunt stabilite de Consiliul de
administraţie.
Membrii asociaţi
9. Pot fi membri asociaţi ai UER organismele de radiodifuziune sau
grupările de organisme de radiodifuziune ale unui stat membru al UIT
situat în afara zonei europene de radiodifuziune, care asigură în
această ţară, cu autorizaţia autorităţilor competente, un serviciu de
radiodifuziune de caracter şi importanţă naţională şi furnizînd programe
variate.
10. Contrar prevederilor p.3 de mai sus, organismele de
radiodifuziune sau grupările de astfel de organisme avînd toate
calităţile pentru a fi membri activi şi situate în zona europeană de
radiodifuziune, dar în afara Europei, pot să ceară admiterea lor în
calitate de membri asociaţi şi nu de membri activi. Dacă organismele
menţionate mai sus sunt deja membri activi, ele trebuie să notifice
UER-ului intenţia lor de a se încadra în altă categorie şi de a deveni
membri asociaţi. Notificarea va trebui adresată prin scrisoare
recomandată la sediul UER. Dacă ea parvine la sediul UER cel puţin cu
şase luni înainte de încheierea anului financiar în curs, notificarea
devine efectivă de la începutul noului an financiar; dacă parvine după
expirarea acestui termen, ea nu va avea efect decît începînd cu a doua
jumătate a noului an financiar.
De asemenea, organismele de radiodifuziune din ţările europene în
care nu există nici un membru activ la data de 30 iunie 1990 pot să
aleagă între a deveni membri activi sau asociaţi.
Grupări membre
11. O grupare de organisme de radiodifuziune este susceptibilă de a
fi admisă în UER ca membru unic dacă este o societate sau o asociaţie de
jure sau de facto de organisme de radiodifuziune aparţinînd uneia şi
aceleiaşi ţări, care reunesc individual sau, în ceea ce priveşte
organismele regionale, colectiv condiţiile de admitere în UER.
Organismele de radiodifuziune care nu întrunesc decît colectiv
condiţiile de admitere vor trebui să îndeplinească condiţiile de
admitere specifice zonei de radiodifuziune pentru care acestea au
obţinut o autorizaţie.
Plus la aceasta, o grupare poate include:
a) un organism care, în virtutea dreptului naţional, îşi asumă
responsabilitatea coordonării şi gestiunii activităţilor naţionale şi
internaţionale în numele organismelor de radiodifuziune care constituie
gruparea şi este în legătură instituţională cu acestea;
b) un organism a cărui funcţie principală este exploatarea
permanentă a mijloacelor tehnice de emisie şi transmisiune în numele şi
în legătură instituţională cu organismele de radiodifuziune care
constituie gruparea;
c) organisme de radiodifuziune care oferă servicii de programe
specializate în coordonare cu şi în completarea serviciilor celorlalţi
membri ai grupării.
Incesibilitatea avantajelor
12. Nici un organism membru nu este abilitat să cedeze altui
organism de radiodifuziune toate sau o parte din avantajele pe care
statutul de membru i le conferă, chiar dacă îl controlează financiar sau
dacă există relaţii de subcontractare, de franchising sau de alt gen
între cele două organisme. Totuşi, aceasta nu împiedică organismul
membru să acorde unui ne-membru din ţara sa accesul contractual la
Euroviziune conform regulilor UER în vigoare şi cu condiţia ca
emisiunile organismului din urmă să nu fie destinate unei alte ţări.
Procedura de admitere
13. Adunarea generală va admite un candidat ca membru activ după ce
va ajunge la concluzia, sugerată de Consiliul de administraţie, că acest
candidat îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi membru activ.
Candidaţii cu statut de membru asociat sunt admişi, la propunerea
Consiliului de admnistraţie, prin votul unei majorităţi de trei pătrimi
a Adunării generale.
14. Dispoziţiile paragrafului precedent se aplică prin analogie şi
la admiterea unui organism individual într-o grupare de organisme de
radiodifuziune care face deja parte din UER, cu excepţia cazului în care
într-o grupare de organisme regionale de radiodifuziune un membru al
acesteia este înlocuit cu o altă organizaţie.
15. Un organism a cărui candidatură la statutul de membru activ nu a
fost reţinută are posibilitatea să recurgă la arbitraj. Arbitrajul va
avea loc la Geneva conform Concordatului elveţian cu privire la
arbitraj.
Un exemplar al oricărei decizii de arbitraj va fi trimis, la cererea
radiodifuzorului candidat, Comisiei europene de la Bruxelles.
Cele menţionate mai sus se referă şi la cazul în care organismul,
candidatura căruia nu a fost reţinută, contestă abilitarea acordată de
Consiliul de administraţie unui membru dat din aceeaşi ţară să participe
la achiziţionarea în comun şi la partajarea drepturilor sportive în
conformitate cu p. 6 de mai sus.
Articolul 4
Participanţi acreditaţi
Organismele care-şi desfăşoară activitatea în domeniul
radiodifuziunii şi care, pentru un motiv oarecare, nu îndeplinesc
condiţiile necesare pentru a fi membri, dar a căror participare la
anumite activităţi este considerată utilă pentru Uniune, pot fi admise
ca participanţi acreditaţi. Statutul de participant acreditat este
atribuit sau retras prin decizia Consiliului de administraţie după
consultarea Comitetelor de resort sau a Comisiei juridice. În această
decizie se menţionează domeniul sau domeniile la care va avea acces
candidatul. Comitetele respective sau Comisia juridică specifică
întrunirile şi activităţile concrete la care participantul acreditat
poate participa, precum şi durata participării.
Articolul 5
Demisionarea
1. Orice membru sau participant acreditat poate părăsi UER după ce
şi-a comunicat decizia Preşedintelui prin scrisoare recomandată trimisă
pe adresa sediului.
În cazul în care scrisoarea de demisie parvine la sediul social cu
mai puţin de şase luni înainte de expirarea exerciţiului financiar în
curs, membrul activ demisionar trebuie să plătească, pentru următorul
exerciţiu, echivalentul a jumătate din ultimele sale cotizaţii şi
contribuţii anuale sau orice altă sumă inferioară fixată de Adunarea
generală.
Independent de sumele datorate pentru lucrările excepţionale
începute la cererea sa în perioada anului financiar în curs, membrul
asociat sau participantul acreditat demisionar va plăti totalitatea
participaţiei sale pentru anul financiar în care a demisionat.
2. Membri activi care îşi dau demisia din UER, precum şi eventualii
lor succesori de drept, pierd orice drept asupra patrimoniului Uniunii
îndată după expirarea ultimului exerciţiu întreg pentru care şi-au
plătit cotizaţia.
Articolul 6
Retragerea calităţii de membru şi excluderea membrilor
1. Orice membru care nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de
Articolul 3 încetează să facă parte din UER prin decizia Consiliului de
administraţie, decizie imediat aplicabilă, cu condiţia ratificării
acesteia la următoarea Adunare generală printr-o majoritate de cel puţin
trei pătrimi din voturile care pot fi exprimate de persoanele prezente,
dacă membrii care deţin împreună cel puţin trei pătrimi din totalitatea
voturilor UER sunt prezenţi sau reprezentaţi.
Cele expuse mai sus nu se referă totuşi la membrii care la data de 1
martie 1998 nu reuneau toate condiţiile specificate în art.3 p.2 (intrat
în vigoare la această dată). Pentru aceşti membri, condiţiile de
admitere ca membri specificate în versiunea precedentă a art.3 continuă
să fie aplicabile.
2. Pot fi excluşi din UER printr-o decizie a Adunării generale
membrii care nu respectă dispoziţiile prezentului statut, care nu-şi
onorează obligaţiile financiare sau care refuză să execute o hotărîre a
Consiliului de administraţie sau a Adunării generale. Orice propunere de
excludere prezentată Adunării generale trebuie să emane de la Consiliul
de admnistraţie. Consiliul de administraţie va comunica membrului
respectiv intenţia sa cu cel puţin o lună înainte de şedinţa Adunării
generale pe a cărei ordine de zi figurează problema dată. Adunarea
generală nu poate lua o decizie privind excluderea unui membru decît cu
o majoritate de cel puţin trei pătrimi din voturile exprimate şi dacă
membrii care deţin împreună cel puţin trei pătrimi din totalitatea de
voturi ale UER sunt prezenţi sau reprezentaţi.
Adunarea generală poate decide excluderea cu condiţia acordării unui
termen în limitele căruia membrul să-şi poată regulariza situaţia. La
sfîrşitul acestei perioade Consiliul de administraţie examinează dacă
membrul respectiv şi-a consolidat situaţia şi în ipoteza contrară va
confirma excluderea membrului vizat.
3. Orice membru care încetează să mai facă parte din UER în virtutea
p.1 al prezentului articol îşi va plăti cotizaţia, participaţia şi/sau
contribuţiile pînă în momentul în care încetarea apartenenţei sale la
UER va deveni definitivă. Din acest moment membrul respectiv nu mai este
abilitat să ia parte la lucrările UER.
Orice membru exclus în conformitate cu p.2 al prezentului articol
este dator, sub rezerva dreptului de apel la Consiliul de administraţie,
să-şi plătească cotizaţia, participaţia şi/sau contribuţiile pentru
întregul exerciţiu în decursul căruia excluderea a devenit definitivă.
Din acest moment, el nu mai este abilitat să ia parte la lucrările UER.
4. Membrii activi care au încetat să mai facă parte din UER în
condiţiile prezentului articol, precum şi eventualii lor succesori de
drept, pierd, îndată după încheierea exerciţiului deplin pentru care
şi-au plătit cotizaţiile, orice drept asupra patrimoniului UER.
Articolul 7
Adunarea generală
1. Adunarea generală este organul suprem al UER. Ea deţine
plenitudinea drepturilor necesare realizării obiectivelor Uniunii.
2. Adunarea generală se întruneşte o dată pe an în şedinţă ordinară.
3. Plus la aceasta, Adunarea generală se poate reuni în şedinţă
extraordinară în cazurile şi conform procedurii prevăzute la art.10.
4. Şedinţele ordinare ale Adunării generale sunt deschise tuturor
membrilor, doar dacă Preşedintele nu decide altfel (art.12 p.2). În
şedinţele extraordinare ale Adunării generale sunt convocaţi doar
membrii activi. Preşedintele poate invita experţi din exterior sau
observatori pentru a participa la dezbaterile Adunării generale sau la o
parte din dezbateri.
5. Fiecare membru poate fi reprezentat la şedinţele Adunării
generale de o delegaţie la alegerea sa, sau poate transmite
împuternicirile sale delegaţiei unui alt membru. Preşedintele poate
limita importanţa numerică a delegaţiei pe care fiecare membru o poate
trimite la Adunarea generală.
6. Ordinea de zi a şedinţei ordinare a Adunării generale trebuie să
includă:
a) aprobarea proceselor-verbale ale şedinţei precedente;
b) ascultarea rapoartelor despre activitatea Consiliului de
administraţie, a Comitetelor, a Comisiei juridice şi a Serviciilor
permanente, desfăşurată începînd cu ultima şedinţă ordinară a Adunării
generale, şi în special despre măsurile luate în scopul executării
deciziilor Adunării generale;
c) ascultarea rapoartelor prezentate de unul sau mai mulţi cenzori
şi de fiduciari;
d) examinarea şi aprobarea conturilor exerciţiului încheiat, precum
şi eliberarea de responsabilitate a membrilor Consiliului de
administraţie;
e) desemnarea unuia sau mai multor cenzori, precum şi a fiduciarilor
pentru exerciţiul următor;
f) aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul
următor;
g) fixarea mărimii unei unităţi de cotizaţie pentru exerciţiul
următor;
h) fixarea datei şi locului desfăşurării următoarei şedinţe ordinare
a Adunării generale;
i) eventual, reînnoirea parţială a Consiliului de administraţie;
j) eventual, alegerea Preşedintelui şi a Vice-Preşedinţilor;
k) eventual, adoptarea sau modificarea, cu o majoritate de cel puţin
două treimi din voturile care pot fi exprimate de persoanele prezente, a
Regulilor interne, conform art.7 p.10, a reglementărilor, conform art.16
p.9, sau a Codului financiar, conform art.18 p.12;
l) eventual, crearea unui Comitet altul decît cele prevăzute în
art.16 pp.3 la 5;
m) propunerile de admitere a unor noi membri, prezentate de
Consiliul de administraţie, cererile de ratificare a deciziilor de
retragere a calităţii de membru şi cererile de excludere;
n) orice recurs exercitat de un membru împotriva deciziei
Consiliului de Administraţie sau a Adunării generale;
o) orice altă problemă a cărei înscriere pe ordinea de zi a fost
decisă de Consiliul de administraţie sau cerută în conformitate cu
art.11 p.3.
7. Adunarea generală alege limbile oficiale, printre care vor figura
neapărat franceza şi engleza.
8. Adunarea generală determină limbile de lucru ale reuniunilor UER.
9. Prin limbi oficiale se înţeleg acele limbi care pot fi utilizate
la dezbateri şi în care trebuie întocmite toate documentele şi
publicaţiile UER. Prin limbi de lucru se înţeleg acele limbi în care au
loc dezbaterile.
10. Adunarea generală adoptă Regulile interne care abordează toate
problemele de procedură ce ţin de competenţa sa. Regulile cu privire la
votare şi alegeri se aplică şi la Adunările specializate şi la Comisia
juridică, exceptînd posibilitatea pe care o au acestea din urmă de a
introduce cu o majoritate de cel puţin două treimi din voturile care pot
fi exprimate de persoanele prezente un sistem de vot blocat.
Articolul 8
Consiliul de administraţie
1. Consiliul de administraţie este constituit din 19 membri. Fiecare
membru deţine cîte un vot.
2. Deţinătorii a 18 fotolii de administratori vor fi aleşi de
Adunarea generală, al 19-lea fotoliu fiind atribuit de drept unuia
dintre membrii activi din ţara în care este stabilit sediul UER. Membrii
provenind dintr-o singură ţară se pot grupa pentru a adera colectiv la
Consiliul de administraţie.
3. Mandatul de administrator se atribuie pentru o durată egală cu 4
exerciţii consecutive. Acest mandat nu poate fi reînnoit decît dacă
membrul cu mandatul expirat întruneşte cel puţin două treimi din
voturile care pot fi exprimate de persoanele prezente.
4. Adunarea generală înlocuieşte, cît de repede posibl, orice membru
beneficiar al unui fotoliu în Consiliul de administraţie care renunţă la
mandatul său, demisionează din UER, sau face obiectul unei măsuri de
retragere a calităţii de membru sau de excludere în perioada mandatului;
înlocuitorul continuă pînă la sfîrşit mandatul persoanei înlocuite;
oricare ar fi durata înlocuirii, aceasta nu intră la socoteală la
determinarea reeligibilităţii înlocuitorului.
5. Orice membru beneficiar al unui fotoliu în Consiliul de
administraţie desemnează un administrator şi un supleant. Acesta din
urmă poate fi şi reprezentantul unui alt membru din aceeaşi ţară. Ei nu
vor intra în funcţie decît după notificarea desemnării lor Preşedintelui.
6. Pot de asemenea să participe la reuniunile Consiliului de
administraţie, cu condiţia aprobării prealabile a Preşedintelui, pe
lîngă administratori şi/sau supleanţii lor, precum şi Preşedinţii
Comitetelor şi Comisiei juridice şi a reprezentanţilor Serviciilor
permanente, consilieri speciali, experţi şi observatori.
7. Consiliul de administraţie se întruneşte de cel puţin două ori pe
an.
8. Consiliul de administraţie:
a) deţine, între şedinţele ordinare ale Adunării generale, deciziile
sale putînd fi suspendate sau modificate de aceasta de urmă, toate
drepturile şi împuternicirile Adunării generale, cu excepţia celor
care-i sunt expres rezervate printr-o decizie explicită;
b) asigură executarea propriilor sale decizii şi a deciziilor
Adunării generale;
c) trimite, după fiecare reuniune, o dare de seamă despre lucrările
acesteia tuturor membrilor activi;
d) prezintă Adunării generale propuneri de admitere a noilor membri
precum şi cereri de aprobare a retragerii calităţii de membru sau
propuneri de excludere a membrilor;
e) decide asupra problemelor organizatorice, conform art.16 p.9 şi
17 p.4, formulează recomandări Adunării generale privind organizarea
Comitetelor conform art.16 p.9, examinează şi propune Adunării generale
crearea de Comitete în completarea celor prevăzute în art.16 pp. 3 şi 5
şi creează orice Grup de studiu pe care îl consideră util, plus la
Grupul de Statut al UER şi Grupul de Finanţe al UER;
f) primeşte şi reexaminează rapoartele Comitetelor şi ale Comisiei
juridice (inclusiv rapoartele despre Adunări) şi cele ale Grupurilor de
studiu şi decide asupra aplicării lor;
g) elaborează bugetul de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul
următor şi eventual le modifică în cadrul bugetului global aprobat,
stabileşte şi dispune verificarea conturilor pentru anul financiar
încheiat, conform art.19;
h) numeşte pentru perioade de 6 ani, care pot fi prelungite cu
perioade care nu depăşesc 6 ani şi, dacă e necesar, eliberarea din
funcţie pe parcursul unei asemenea perioade:
- Secretarul general, la propunerea Preşedintelui;
- Directorii, la propunerea Preşedintelui de comun acord cu
Secretarul general;
i) aprobă regulamentul personalului, inclusiv baremul salariilor
Serviciilor permanente şi statele de personal;
j) formulează propuneri Adunării generale privind adoptarea sau o
eventuală modificare a regulilor interne conform art.7 p. 10 şi a
Codului finanţelor conform art. 18 p. 12;
k) decide asupra autenticităţii semnăturilor de pe toate actele
juridice care angajează UER;
l) fixează numărul unităţilor de cotizaţie şi alte unităţi
financiare ale membrilor activi, fixează mărimea contribuţiilor şi
determină cuantumul participaţiilor membrilor asociaţi şi ale
participanţilor acreditaţi;
m) supraveghează activităţile Comitetelor şi ale Comisiei juridice.
Articolul 9
Preşedintele şi Vice-Preşedinţii
1. Adunarea generală alege pentru o perioadă de două exerciţii
consecutive, dintre reprezentanţii membrilor Consiliului de
administraţie , un Preşedinte şi trei Vice-Preşedinţi, care îşi asumă
funcţiile respective şi în Consiliul de administraţie.
2. La expirarea mandatului, Preşedintele şi Vice-Preşedinţii sunt
reeligibili o singură dată la postul pe care îl ocupă, conform aceleiaşi
proceduri. La expirarea celui de-al doilea mandat, ei nu pot fi realeşi
decît dacă obţin cel puţin două treimi din voturile care pot fi
exprimate de persoanele prezente. Realegerea nu este posibilă dacă
organismul al cărui mandat expiră nu mai este membru al Consiliului de
administraţie.
3. În caz de absenţă sau impediment, temporar sau permanent, ale
Preşedintelui, funcţiile acestuia din urmă vor fi atribuite celui mai în
vîrstă dintre Vice-Preşedinţi, cu excepţia cazului cînd Adunarea
generală, sau Consiliul de administraţie pînă la următoarea Adunare
generală, decide altfel. Oricare ar fi durata sau modalitatea de
înlocuire, aceasta nu se ia în considerare la determinarea
reeligibilităţii persoanei care a înlocuit.
4. Dacă apare necesitatea înlocuirii unui Vice-Preşdinte în perioada
mandatului său, se va aplica procedura fixată în art. 8 p.4.
5. Preşedintele exercită controlul asupra tuturor chestiunilor
urgente ce ţin de competenţa normală a Consiliului de administraţie,
fiind asistat, în măsura posibilului, de o Preşedinţie compusă din
Vice-Preşedinţi şi Preşedinţii Comitetelor şi Comisiei juridice. Orice
deliberare de acest fel va fi validată la următoarea întrunire a
Consiliului de administraţie.
6. Preşedintele poate convoca Preşedinţia în orice moment. El poate
în egală măsură să-i invite sau să-i consulte pe altă cale pe ceilalţi
reprezentanţi ai membrilor.
7. Preşedintele şi Vice-Preşedinţii fixează mărimea retribuţiei şi a
remuneraţiilor suplimentare ale Secretarului general, şi la propunerea
acestuia din urmă, ale Directorilor.
Articolul 10
Convocarea întrunirilor, confidenţialitatea documentelor
1. Adunarea generală este convocată în şedinţă ordinară sau
extraordinară de către Preşedinte. Preşedintele poate de asemenea
convoca Adunarea generală în şedinţă extraordinară la cererea a cel
puţin 1/3 din membrii activi.
2. Consiliul de administraţie este convocat de către Preşedinte din
iniţiativă proprie sau la cererea a cel puţin 5 membri ai Consiliului.
3. Convocările la şedinţa Adunării generale sau la întrunirea
Consiliului de administraţie sunt trimise cu cel puţin o lună înainte de
data fixată pentru ţinerea şedinţei sau întrunirii. Convocarea membrilor
activi este comunicată acestora prin scrisoare recomandată. Acest
termen, afară de cazul şedinţei ordinare anuale obligatorii a Adunării
generale, poate totuşi, în împrejurări excepţionale, să fie redus de
către Consiliul de administraţie, dacă este vorba de Adunarea generală,
sau de către Preşedinte, dacă este vorba de întrunirea Consiliului de
administraţie.
4. Deliberările Adunării generale şi ale Consiliului de
administraţie, precum şi toate documentele aferente sunt confidenţiale,
în lipsa unei decizii contrarii.
Articolul 11
Ordinea de zi a şedinţelor Adunării generale
şi a întrunirilor Consiliului de administraţie
1. Ordinea de zi a fiecărei şedinţe a Adunării generale şi a
fiecărei întruniri a Consiliului de administraţie este stabilită de
către Preşedinte cu asistenţa Secretarului general şi eventual după
consultarea Preşedinţilor Comitetelor şi a Preşedintelui Comisiei
juridice. Ordinea de zi urmează să fie comunicată membrilor în termenele
prevăzute de p. 3 al Articolului precedent şi se va aduce la cunoştinţa
membrilor activi prin scrisoare recomandată.
2. Adunarea generală sau Consiliul de administraţie nu pot lua nici
o decizie referitoare la un subiect neprevăzut de ordinea de zi, cu
excepţia derogării propuse şi adoptate cu o majoritate de cel puţin două
treimi din voturile care pot fi exprimate de persoanele prezente.
3. Fiecare membru are dreptul să ceară înscrierea unor probleme pe
ordinea de zi a şedinţei ordinare a Adunării generale. Totuşi, aceste
probleme nu vor fi înscrise pe ordinea de zi a şedinţei decît dacă
propunerile respective au fost primite de Secretarul general cu cel
puţin 10 zile înainte de trimiterea convocărilor.
Articolul 12
Procedura de lucru a Adunării generale
şi a Consiliului de administraţie
1. Cînd prezentul statut nu prevede altfel, pentru validitatea
deliberării Adunării generale este necesară prezenţa sau reprezentarea
membrilor activi care să deţină împreună majoritatea totalului de voturi
ale UER.
Pentru validitatea deliberării Consiliului de administraţie este
necesară prezenţa majorităţii administratorilor.
2. Preşedintele conduce dezbaterile şi menţine ordinea în timpul
şedinţelor şi întrunirilor. El poate decide ca anumite întruniri ale
unei şedinţe ordinare a Adunării generale să se ţină în variantă
restrînsă limitată doar la membrii activi.
3. Preşedintele poate consimţi la formularea unor observaţii într-o
limbă alta decît limbile oficiale şi limbile de lucru, cu condiţia ca
beneficiarul acestui privilegiu să asigure interpretarea observaţiilor
sale într-una dintre aceste limbi.
4. O listă a prezenţelor este întocmită de către Secretarul general
pentru fiecare şedinţă sau întrunire.
5. Secretarul general asigură secretariatul Adunării generale şi al
Consiliului de administraţie. Procesul-verbal al fiecărei şedinţe şi
întruniri este supus semnăturii Preşedintelui în funcţie şi devine
definitiv din momentul aprobării în şedinţa sau întrunirea următoare.
6. Preşedintele decide asupra oportunităţii prezentării în scris a
propunerilor înainte de discutarea acestora.
7. Cele ce urmează se aplică la vot şi la alegeri:
a) Înainte de a se trece la votare, Preşedintele se va asigura de
prezenţa cvorumului necesar. Cu excepţia cazului făcînd obiectul art.20
p. 3, dacă cvorumul necesar nu este atins, chestiunea se amînă pentru
şedinţa următoare, doar dacă Preşedintele nu decide convocarea unei alte
şedinţe peste cel puţin 10 zile şi cel mult 30 de zile. Dacă nici la
această şedinţă a Adunării generale sau a Consiliului de administraţie
nu este prezent cvorumul necesar, votarea va fi valabilă indiferent de
numărul de voci care pot fi exprimate de persoanele prezente.
b) Cu excepţia cazurilor cînd dispoziţiile prezentului statut prevăd
altfel, orice propunere, penru a fi considerată acceptată, trebuie să
întrunească un număr de voturi superior unei jumătăţi din numărul de
voturi valabil exprimate.
c) Abţinerile, în caz de vot deschis sau prin apel nominal, precum
şi buletinele necompletate sau nule, în caz de vot secret, nu sunt luate
în consideraţie la determinarea numărului de voturi necesare pentru a
constitui o majoritate.
d) Votarea se face în mod deschis, afară de cazurile cînd este
necesară votarea prin apel nominal.
e) Nu se recurge la vot secret decît pentru alegerea membrilor
Consiliului de administraţie şi pentru alegerea Preşedintelui şi a
Vice-Preşedinţilor sau la solicitarea a 5 membri activi pentru Adunarea
generală şi a 3 membri pentru Consiliul de administraţie.
f) În caz de vot indecis la alegerea Preşedintelui, a
Vice-Preşedinţilor sau a membrilor Consiliului de administraţie, se va
recurge la un al doilea, eventual la un al treilea scrutin. Dacă unui
candidat îi este necesară o majoritate de două treimi, acesta se va
retrage după al doilea tur de scrutin indecis, alţi candidaţi noi putînd
fi propuşi pentru al treilea tur final. Dacă în acest al treilea tur
sunt antrenaţi 3 şi mai mulţi candidaţi, o majoritate simplă (relativă)
este suficientă pentru a fi ales, cu excepţia noilor candidaţi, pentru
care se cere o majoritate de două treimi. Candidaţii care au obţinut
acelaşi număr de sufragii sunt departajaţi prin tragere la sorţi.
Articolul 13
Deciziile Adunării generale şi ale Consiliului de administraţie
1. Deciziile Adunării generale şi ale Consiliului de administraţie
angajează toţi membrii, indiferent dacă aceştia au fost sau nu au fost
prezenţi sau reprezentaţi la lucrările şedinţei sau întrunirii la care
au fost luate. Aceste decizii sunt imediat executorii, afară de cazul
cînd Adunarea generală sau Consiliul de administraţie dispun altfel.
Adunarea generală şi Consiliul de administraţie pot de asemenea să
autorizeze derogările sau dispensele temporare ale membrilor care nu pot
să se conformeze acestor decizii din motive imperioase.
2. Fiecare membru are drept de apel la următoarea şedinţă ordinară a
Adunării generale împotriva oricărei decizii a Adunării generale sau a
Consiliului de adminisraţie luată în absenţa sa. Acest apel nu este
suspensiv. Dacă emană de la un membru la care se referă decizia, apelul
va fi luat în considerare doar dacă apelantul a participat la executarea
deciziei contestate sau şi-a justificat în prealabil imposibilitatea de
a o face.
3. Dispoziţiile paragrafelor precedente se aplică:
- în ceea ce-i priveşte pe membrii activi, la toate deciziile
menţionate mai sus;
- în ceea ce priveşte membrii asociaţi şi participanţii acreditaţi,
la toate deciziile menţionate mai sus care ţin de funcţionarea
administrativă sau financiară a UER.
Totuşi, o decizie nu angajează un membru decît în măsura în care
acesta o consideră compatibilă cu dreptul naţional al ţării din care
provine. În caz de incompatibilitate, el este obligat să informeze
despre acest fapt Preşedintele, prin scrisoare recomandată trimisă pe
adresa sediului UER, cît de repede posibil după aflarea deciziei.
4. Dispoziţiile paragrafelor precedente nu se referă la
recomandările Adunării generale sau ale Consiliului de administraţie,
dar obiectivele UER, aşa cum sunt definite în art. 2, cer ca acestea să
fie urmate în măsura posibilului.
Articolul 14
reprezentarea externă a UER
În relaţiile cu terţele părţi UER este reprezentată de Preşedintele
său sau, potrivit Articolului 17, de Secretarul General sau de unul
dintre Directori în limitele competenţei lor. Secretarul General decide
asupra delegării în cadrul Serviciilor Permanente.
În procesele legale UER este reprezentată de Preşedintele său sau
Secretarul General.
Articolul 15
Activităţile UER
1. Activităţile UER ţin de 3 domenii:
- Asociaţie profesională
- Operaţiuni
- Studii şi Dezvoltare.
2. Activităţile Asociaţie profesională includ în particular
reprezentarea şi apărarea intereselor membrilor, susţinerea şi
îndrumarea membrilor, inteligenţa economică şi colectarea/prelucrarea/
distribuirea de informaţii şi date în beneficiul UER şi al membrilor
individuali, precum şi comunicarea.
Operaţiuni
3. Activităţile Operaţiuni includ toate operaţiunile decise de
Consiliul de administraţie şi în particular activităţile care ţin de:
transmisiunile multilaterale şi unilaterale prin reţeaua
Euroviziune/Euroradio:
- obţinerea de drepturi de transmisie
- operaţiunile în legătură cu evenimentele speciale
- schimburi de programe.
Studii şi Dezvoltare
4. Activităţile Studii şi Dezvoltare cuprind conducerea studiilor şi
a proiectelor de dezvoltare menite să mărească individual - cu
respectarea strictă a principiilor de solidaritate care guvernează UER -
sau colectiv competitivitatea membrilor activi.
Studiile şi proiectele lansate pot fi axate pe:
a) activităţile care implică programele (achiziţie, producere,
distribuire, emisie, promovare);
b) dezvoltarea aprofundată a unor subiecte monodisciplinare sau
multidisciplinare de interes general;
c) ameliorarea şi dezvoltarea activităţilor operaţionale ale UER.
Studiile şi proiectele sunt efectuate pe o bază interdisciplinară
necesară.
Articolul 16
Participarea membrilor
1. În afară de Adunarea generală şi Consiliul de administraţie,
membrii participă la activităţi prin intermediul Adunărilor
specializate, Comisiei juridice, Comitetelor, Grupurilor de proiect,
Reuniunilor specializate şi Grupurilor de utilizatori.
2. Adunările specializate anuale convoacă respectiv directorii
programelor radio, programelor de televiziune, directorii tehnici şi ai
finanţelor ai membrilor. Ei deliberează asupra principalelor teme
strategice, efectuează schimburi structurate de informaţii despre
experienţele şi eventual ascultă dări de seamă despre rezultatele
principalelor proiecte şi studii.
3. Comisia juridică reuneşte directorii juridici ai membrilor. Ei se
ocupă de problemele juridice care au vreo legătură concretă sau
strategică cu membrii şi cu obiectivele UER, îşi expun opiniile juridice
şi propun soluţii juridice, pregătesc poziţii oficiale relativ la
propunerile de convenţii, reglementări şi alte texte juridice similare,
la nivel european şi mondial. Comisia poate convoca întruniri
specializate deschise tuturor membrilor activi interesaţi.
4. Comitetul Radio şi Comitetul Televiziune au o componenţă
interdisciplinară şi comportă un număr limitat de persoane. Aceste
comitete sunt organele-cheie ale tuturor activităţilor cu caracter
strategic sau operaţional în domeniile lor respective.
5. Comitetul tehnic compus dintr-un număr limitat de persoane
efectuează studii şi proiecte tehnice.
6. Fiecare membru activ şi asociat poate fi reprezentat în fiecare
Adunare specializată şi în Comisia juridică. Doar membrii activi pot fi
reprezentaţi în Comitetele Radio, TV şi Tehnic.
7. Comitetele cer efectuarea unor studii şi proiecte concrete,
desemnează un Grup şi un şef de proiect pentru fiecare dintre ele, şi
evaluează rezultatele, inclusiv eventual viabilitatea unui plan
financiar propus pentru o acţiune concretă. Comitetele pot convoca
întruniri specializate deschise tuturor membrilor interesaţi.
8. Întrunirile membrilor care participă la anumite operaţiuni pot fi
deschise pentru alţi utilizatori şi se ţin, în funcţie de necesităţi, în
vederea ameliorării operaţiunilor.
9. Adunarea generală defineşte, la sugestia Consiliului de
administraţie, misiunea, componenţa, modul de alegere şi competenţa
Comitetelor. Consiliul de administraţie decide asupra celorlalte
chestiuni organizatorice.
10. Adunările specializate şi Comisia juridică îşi numesc fiecare un
Preşedinte şi unul sau mai mulţi Vice-Preşedinţi. În cazul Adunărilor
specializate, aceste persoane îşi asumă aceleaşi funcţii şi în Comitetul
respectiv.
11. Preşedinţii şi Vice-Preşedinţii sunt aleşi prin vot secret
pentru 2 ani consecutivi. Realegerea lor este posibilă cu condiţia ca
pentru cel de-al treilea mandat şi următoarele candidaţii să întrunească
cel puţin două treimi din voturile care pot fi exprimate de persoanele
prezente. se aplică art.12 p.7 f).
Articolul 17
Servicii permanente
1. Sarcina serviciilor permanente este de a aplica în practică
obiectivele UER, sub autoritatea organelor competente ale Uniunii. Ea
comportă îndrumarea şi susţinerea Organelor UER, a membrilor şi a
proiectelor, precum şi funcţionarea operaţiunilor.
2. Serviciile permanente sunt conduse de Secretarul general, în
calitate de director general şi, sub autoritatea sa, de către şefii de
Departament în domeniile respective de competenţă.
3. Secretarul general imprimă o anumită orientare Activităţilor
Serviciilor permanente şi coordonează activităţile şefilor de
Departament. El supraveghează toate activităţile Serviciilor permanente
şi îşi asumă responsabilitatea finală în faţa Consiliului de
administraţie.
4. Structura internă a Serviciilor permanente, inclusiv atribuţiile
Secretarului general şi ale şefilor de Departament şi numărul de
Directori sunt aprobate de Consiliul de administraţie.
Articolul 18
Finanţele UER
1. Fiecare membru activ are obligaţia să plătească pentru fiecare
exerciţiu financiar o cotizaţie; de asemenea, fiecare membru asociat sau
participant acreditat este obligat să plătească o participaţie. Fiecare
membru sau participant acreditat admis în UER în cursul unui exerciţiu
va plăti a douăsprezecea parte din cotizaţie sau participaţie pentru
fiecare lună care rămîne pînă la sfîrşitul acestui exerciţiu. Plăţile
sus-menţionate sunt menite să acopere cheltuielile suportate de UER ca
atare, precum şi cheltuielile legate de serviciile oferite membrilor
prin intermediul sectoarelor Asociaţie profesională şi Studii şi
Dezvoltare.
2. Cotizaţiile sunt plătite pe baza unităţilor de cotizaţie care
urmează a fi fixate de Consiliul de administraţie. Participaţiile sunt
fixate de Consiliul de administraţie ţinîndu-se cont de valoarea
serviciilor oferite de UER beneficiarului şi de capacităţile financiare
ale acestuia din urmă.
3. Membrii activi noi plătesc o taxă de admitere, a cărei mărime
este fixată în funcţie de capacităţile financiare şi de valoarea pe care
o reprezintă pentru ei apartenenţa la UER. Totuşi, această taxă nu va fi
inferioară valorii triple a primei lor cotizaţii anuale.
4. Activităţile Operaţiuni trebuie să se autofinanţeze, pe baza
contribuţiilor şi tarifelor publicate, facturate utilizatorilor.
Consiliul de administraţie poate decide ca anumite cheltuieli să fie
suportate în comun de toţi membrii vizaţi, pe baza unităţilor financiare
fixate conform art.8 p. 8 1).
Consiliul de administraţie decide care sunt activităţile obligatorii
pentru toţi membrii Euroviziunii sau Euroradio.
Operaţiunile care emană ca proiecte concrete de la sectorul Studii
şi Dezvoltare sunt finanţate de cei care se angajează să le realizeze.
5. Dacă aplicarea strictă a unei chei de repartizare stabilită de
Consiliul de administraţie în temeiul art.8 p. 8 1) conduce la un
rezultat considerat de Consiliul de administraţie inechitabil, acesta
din urmă poate efectua orice ajustare considerată necesară.
6. Cotizaţiile, participaţiile şi contribuţiile se plătesc la
începutul exerciţiului financiar. Toate celelalte plăţi se efectuează la
data fixată de Consiliul de administraţie.
7. Bugetele şi conturile UER sunt stabilite în franci elveţieni.
8. Toate funcţiile deţinute de membri sau reprezentanţii acestora
sunt onorifice. Membrii îşi suportă propriile lor cheltuieli legate de
participarea lor la diversele activităţi ale Uniunii în virtutea
postului deţinut sau în afara acestuia.
9. Responsabilitatea financiară a membrilor este strict limitată la
mărimea cotizaţiei, participaţiei sau contribuţiei lor, sau alte plăţi
datorate conform bugetelor aprobate şi cheii de repartizare aplicabile,
la partea lor individuală de obligaţii financiare contractate în contul
lor de UER pe baza unei decizii luate de Adunarea generală sau Consiliul
de administraţie şi la obligaţiile financiare aferente participării lor
la activităţile autofinanţate şi altor angajamente.
10. Consiliul de administraţie poate aplica sancţiuni apropriate
membrului activ a cărui datorie neachitată excede la un moment dat 50%
din suma totală facturată acestui membru în decursul ultimelor 12 luni.
Aceste sancţiuni pot include suspendarea prestărilor şi serviciilor,
precum şi a participării la întrunirile UER, altele decît Adunarea
generală şi eventual Consiliul de administraţie. Orice sancţiune va fi
precedată de un avertisment scris, fără efect, al Secretarului general,
prin care membrului i se acordă un termen de 4 săptămîni în care să ia
măsurile necesare pentru a evita o sancţiune.
11. UER este responsabil de angajamentele sale vis-a-vis de terţi,
pînă la concurenţa totalului activului său.
12. Consiliul de administraţie propune, iar Adunarea generală adoptă
un Cod financiar destinat să implementeze dispoziţiile prezentului
articol, în special criteriile obiective şi baremele care rezultă, el
asigurînd o repartizare justă şi echitabilă a diferitor bugete şi
cheltuieli ce ţin de activităţile comune convenite între toţi membrii
activi implicaţi.
Articolul 19
Regimul financiar şi contabil
1. Exerciţiul financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31
decembrie ale fiecărui an.
2. La 31 decembrie al fiecărui an cărţile, registrele şi conturile
sunt oprite.
3. Consiliul de administraţie prezintă în timp util Adunării
generale conturile exerciţiului încheiat, verificate de fiduciarul sau
fiduciarii desemnaţi de Adunarea generală şi al căror raport sau ale
căror rapoarte sunt prezentate Adunării generale. La şedinţa anuală
ordinară cenzorul sau cenzorii desemnaţi de Adunarea generală prezintă
acesteia un raport asupra gestiunii Uniunii. Consiliul de administraţie
decide de asemenea bugetele pentru exerciţiul următor.
4. Resursele UER provin din:
a) cotizaţiile anuale ale membrilor activi;
b) taxele de admitere ale noilor membri activi;
c) participaţiile anuale ale membrilor asociaţi şi ale
participanţilor acreditaţi;
d) contribuţiile şi alte plăţi ale membrilor şi ale ne-membrilor în
contul cheltuielilor care rezultă din participarea lor la activităţile
operaţionale ale UER;
e) participaţiile membrilor asociaţi şi ale participanţilor
acreditaţi la lucrările excepţionale angajate de UER la cererea acestora;
f) încasările provenite din publicaţii şi activităţi de orice natură;
g) produsul bunurilor mobiliare şi imobiliare deţinute;
h) daruri, moşteniri, donaţii şi subvenţii.
5. Consiliul de administraţie decide condiţiile în care sunt
prezentate bugetele şi conturile în funcţie de activităţile Uniunii şi
de caracterul permanent sau ocazional al acestora.
Articolul 20
Dizolvarea Uniunii şi modificarea statutului
1. Propunerile referitoare la dizolvarea Uniunii şi la modificarea
statutului pot emana fie de la Consiliul de administraţie, fie de la un
grup de cel puţin 5 membri activi şi trebuie adresate Preşedintelui
Uniunii, la sediul UER.
2. Aceste propuneri fac obiectul unei decizii a Adunării generale
întrunite special în acest scop în şedinţă extraordinară. Convocările şi
propunerile trebuie să fie trimise prin scrisoare recomandată cu cel
puţin o lună înainte de data fixată pentru această şedinţă. Dacă
propunerile vizează dizolvarea UER, acest termen va fi de 2 luni.
3. Pentru validitatea deciziilor Adunării generale de dizolvare a
Uniunii sau de modificare a statutului este necesară prezenţa sau
reprezentarea la această şedinţă extraordinară a membrilor care deţin
împreună cel puţin trei pătrimi din totalul voturilor UER.
Totuşi, dacă nu este atins acest cvorum, o altă şedinţă
extraordinară este convocată peste cel puţin 10 şi cel mult 30 de zile.
De această dată Adunarea generală poate lua decizii valabile, oricare ar
fi numărul de voturi care pot fi exprimate de persoanele care sunt
prezente.
Deciziile luate la aceste şedinţe sunt valabile doar dacă întrunesc
o majoritate de cel puţin trei pătrimi din voturile care pot fi
exprimate de persoanele prezente.
4. În caz de dizolvare, activul net al UER este afectat, prin
decizia Adunării generale, unui organism cu scop analog sau unor atari
destinaţii care corespund obiectivelor UER, sau repartizat de Adunarea
generală între diferite organisme membri activi proporţional cu suma
cotizaţiilor lor plătite în decursul a 20 de exerciţii înainte de
dizolvare.
Adunarea generală care pronunţă dizolvarea numeşte un comitet de
lichidare compus din cel puţin 3 persoane; acestea pot fi alese din
exteriorul UER.
Articolul 21
Text autentic
în caz de divergenţă de interpretare, textul în limba franceză al
prezentului statut este de referinţă.
Articolul 22
Dispoziţie finală
Prezenta versiune a statutului se substituie versiunii precedente
din 10 februarie 1995 şi intră în vigoare la 3 aprilie 1998.