Tratat din 13.12.93 între Republica Moldova şi Ucraina privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă şi penală

Notă: Ratificat prin Hot. Parl. nr.261-XIII din 04.11.94 Tratat între Republica Moldova şi Ucraina privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în materie civilă şi penală din 13.12.1993 * * * Publicat în ediţia oficială "Tratate internaţionale", 1999, volumul 22, pag.85 ----------------------- * Semnat la Kiev, la 13 decembrie 1993. În vigoare din 24, aprilie 1995. Republica Moldova şi Ucraina, nominalizate în continuare "Părţi Contractante", în dorinţa de a dezvolta relaţiile de prietenie dintre cele două state, precum şi de a adînci şi a perfecţiona colaborarea reciprocă în domeniul asistenţei juridice, au ajuns la înţelegere în cele ce urmează: Partea întîi DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1 Ocrotirea juridică 1) Cetăţenii unei Părţi Contractante se bucură pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, în ceea ce priveşte drepturile lor personale şi patrimoniale, de aceeaşi ocrotire juridică ca şi cetăţenii acestei Părţi Contractante. 2) Cetăţenii unei Părţi Contractante au dreptul să se adreseze liber şi nestingherit în organele celeilalte Părţi Contractante, în competenţa cărora intră cauzele civile şi penale, pot să-şi susţină interesele în faţa acestora, să facă cereri, să intenteze acţiuni, precum şi să întocmească alte acţiuni procesuale în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii acestei Părţi Contractante. 3) În prezentul Tratat prin termenul cauze civile se subînţeleg, de asemenea, cauzele familiale şi de muncă. 4) Dispoziţiile acestui Tratat referitoare la cetăţenii Părţilor Contractante se extind şi asupra persoanelor juridice fondate în conformitate cu legislaţia acelei Părţi Contractante, pe teritoriul căreia îşi au sediul. Articolul 2 Acordarea asistenţei juridice Instanţele judecătoreşti, organele procuraturii şi notariatului ale Părţilor Contractante, nominalizate în continuare instituţii de justiţie, îşi acordă reciproc asistenţă juridică în cauzele civile şi penale. 2) Alte organe ale Părţilor Contractante, competente în cauze civile şi penale, cer acordarea asistenţei juridice prin intermediul instituţiilor de justiţie proprii. Articolul 3 Modul de legătură 1) În cauzele incluse în prezentul Tratat instituţiile de justiţie comunică între ele prin intermediul organelor sale centrale, în măsura în care prezentul Tratat nu prevede altceva. 2) În sensul acestui Tratat organe centrale sunt: din partea Republicii Moldova - Ministerul Justiţiei şi Procuratura Republicii Moldova, iar din partea Ucrainei - Ministerul Justiţiei şi Procuratura Generală a Ucrainei. 3) Organele centrale pot conveni că instituţiile de justiţie ale Părţilor Contractante întreţin relaţii directe între ele. Articolul 4 Volumul asistenţei juridice Părţile Contractante îşi acordă reciproc asistenţă juridică în executarea unor activităţi procesuale, în special întocmirea şi transmiterea de acte, percheziţionarea, confiscarea şi sechestrarea bunurilor, transmiterea şi eliberarea de obiecte şi acte, intentarea sau preluarea urmăririi penale, extrădarea persoanelor ce au săvîrşit o infracţiune, interogarea inculpaţilor, condamnaţilor, martorilor, experţilor, părţilor şi altor persoane, efectuarea expertizelor, cercetarea judiciară, executarea însărcinărilor de înmînare a actelor, precum şi întocmirea şi expedierea de acte şi documente. Articolul 5 Limba folosită 1) În cauzele incluse în prezentul Tratat, cererile sunt alcătuite în limba Părţii Contractante solicitante şi la ele anexează traducerile în limba Părţii Contractante solicitante sau în limbile rusă ori engleză. 2) Dacă, conform dispoziţiilor acestui Tratat, se va cere anexată la actele ce se expediază traducerea lor în limba celeilalte Părţi Contractante, aceste traduceri se legalizează de un traducător oficial sau de notar ori de persoana oficială a instituţiei solicitate, reprezentanţa diplomatică sau instituţia consulară ale Părţii Contractante. Articolul 6 Conţinutul şi forma cererii de acordare a asistenţei juridice 1) Cererea de acordare a asistenţei juridice se alcătuieşte în scris şi trebuie să cuprindă: a) denumirea instituţiei solicitante; b) denumirea instituţiei solicitate; c) obiectul cauzei în care se solicită asistenţă juridică; d) numele şi prenumele părţilor, ale persoanelor suspectate, inculpaţilor, acuzaţilor, condamnaţilor, victimelor; domiciliul sau reşedinţa lor; cetăţenia, profesia, iar pentru cauzele penale, în măsura posibilităţii, locul şi ziua naşterii, numele părinţilor lor, iar pentru persoanele juridice - denumirea şi sediul lor; e) numele, prenumele şi adresa reprezentanţilor persoanelor indicate la punctul d); f) conţinutul şi datele necesare cu privire la obiectul cererii, îndeosebi numele, prenumele şi adresele martorilor, dacă ele sunt cunoscute. g) pentru cauzele penale - suplimentar descrierea circumstanţelor reale şi calificarea juridică a infracţiunii comise. h) Cererea de asistenţă juridică tebuie autentificată cu semnătura persoanei oficiale competente şi sigilată cu ştampila cu stemă a Părţii Contractante solicitante. 3) Pentru cererile de asistenţă juridică Părţile Contractante pot utiliza formulare bilingve. Articolul 7 Îndeplinirea cererilor de asistenţă juridică 1) La executarea cererii de asistenţă juridică instituţia judiciară solicitată aplică normele legale ale statului său. Însă la solicitarea instituţiei de la care porneşte cererea ea poate să aplice normele procesuale indicate de instituţia solicitantă, dacă acestea nu contravin legislaţiei Părţii Contractane solicitate. 2) Dacă instituţia solicitată nu este competentă să soluţioneze cererea, ea o va transmite instituţiei competente, informînd despre aceasta instituţia judiciară solicitantă. 3) Dacă nu este cunoscută adresa completă a persoanei în privinţa căreia e întocmită cererea, instituţia solicitată va lua măsurile pentru stabilirea ei. 4) Instituţia solicitată înştiinţează, la cerere, în timp util şi nemijlocit, instituţia solicitantă şi părţile despre locul şi data îndeplinirii cererii. 5) După îndeplinirea cererii instituţia solicitată transmite actul instituţiei solicitante. În cazul în care cererea nu a putut fi satisfăcută, instituţia solicitată o va restitui instituţiei solicitante, comunicînd motivele neexecutării cererii. Articolul 8 Citarea martorului, expertului (specialistului), victimei şi garanţia drepturilor lor 1) Dacă pe cauza în curs instituţiei justiţiei uneia din Părţile Contractante îi apare necesitatea prezentării personale a martorului sau a expertului (specialistului), care se află pe teritoriul altei Părţi Contractante, este necesar a se adresa instituţiei de justiţie competente a acestei Părţi Contractante cu cererea despre înmînarea citaţiei. 2) Citaţia nu poate conţine ameninţări cu aplicarea măsurilor coercitive în caz de neprezentare. 3) Martorul sau expertul (specialistul) citat în organul Părţii Contractante solicitante, indiferent de cetăţenie, nu poate fi pe teritoriul acestei Părţi Contractante tras la răspundere penală sau administrativă, arestat; nu poate să ispăşească pedeapsa în legătură cu hotărîrea instanţei judecătoreşti privitor la infracţiunea ce constituie obiectul anchetei penale pentru care a fost citat sau pentru o altă infracţiune săvîrşită înainte de trecerea frontierei Părţii Contractante solicitante, ori în legătură cu depoziţiile şi avizele. 4) Martorul sau expertul (specialistul) pierde dreptul de ocrotire, dacă nu părăseşte teritoriul Părţii Contractante solicitante în termen de 7 zile de la data cînd Partea Contractantă solicitantă îi înştiinţează că prezenţa sa nu mai este obligatorie. În acest termen nu se include timpul în care martorul sau expertul (specialistul) nu a putut părăsi teritoriul Părţii Contractante solicitante din circumstanţe independente de voinţa sa. 5) Martorul sau expertul (specialistul) are dreptul la restituirea cheltuielilor de călătorie şi de întreţinere, compensarea retribuţiei nerealizate, iar expertul (specialistul), în afară de aceasta, şi la onorariul de expert. În citaţie se va face menţiune despre tipul şi cuantumul plăţilor la care are dreptul martorul sau expertul (specialistul). Pe baza cererii martorului sau expertului (specialistului) Partea Contractantă solicitantă plăteşte un avans pentru acoperirea cheltuielilor. 6) Prevederile punctelor 1)-5) se extind şi asupra păgubaşului, care este chemat să facă depoziţii. Articolul 9 Ordinea de înmînare a actelor Instituţia solicitată efectuează înmînarea actelor în conformitate cu regulile care funcţionează în statul său, dacă actele înmînate sunt întocmite în limba Părţii Contractante solicitante şi dacă sunt anexate traducerile legalizate în limba Părţii Contractante solicitate. În unele cazuri înmînarea actelor adresatului are loc cu încuviinţarea benevolă a lui. Articolul 10 Confirmarea înmînării actelor Confirmarea înmînării actelor este întocmită conform regulilor Părţii Contractante solicitate. În confirmare este indicată data, locul şi modul înmînării, precum şi persoana, căreia i s-a înmînat actul. Dacă scrisoarea este întocmită în două exemplare, confirmarea poate, de asemenea, fi cuprinsă în unul din aceste exemplare. Articolul 11 Cheltuieli legate de acordarea asistenţei juridice 1) Fiecare din Părţile Contractante suportă pe teritoriul său cheltuielile ce ţin de acordarea asistenţei juridice. 2) Instituţia solicitată înştiinţează instituţia solicitantă despre volumul cheltuielilor. Dacă instituţia solicitantă percepe aceste cheltuieli de la persoana obligată să le restituie, sumele încasate trec acelei Părţi Contractante care le-a perceput. Articolul 12 Acordarea informaţiei juridice 1) Organele centrale ale instituţiilor Părţilor Contractante conform cererii pun reciproc la dispoziţie informaţii despre actele sale legislative în materie de drept civil şi penal, actele lor departamentale, precum şi despre practica instituţiilor justiţiei. Articolul 13 Stabilirea adreselor şi a altor date 1) Instituţiile justiţiei ale Părţilor Contractante acordă ajutor la solicitare pentru a stabili adresele persoanelor ce se află pe teritoriul său. 2) Dacă la instanţa judecătorească a uneia din Părţile Contractante va fi intentată cauza despre încasarea pensiei alimentare de la persoana ce se află pe teritoriul altei Părţi Contractante, instituţia de justiţie a acelei Părţi Contractante acordă ajutor la solicitare pentru a stabili locul de muncă şi mărimea salariului persoanei supuse plăţii pensiei alimentare. Articolul 14 Expedierea obiectelor şi a valutei Dacă la executarea prezentului Tratat se expediază obiecte sau valută de pe teritoriul unei Părţi Contractante pe teritoriul altei Părţi Contractante ori prin intermediul misiunii diplomatice şi instituţiei consulare ale altei Părţi Contractante, aceasta se efectuează cu respectarea normelor de drept corespunzătoare ale acelei Părţi Contractante, organul căreia realizează expedierea. Articolul 15 Recunoaşterea actelor 1) Actele întocmite sau legalizate de organul corespunzător al uneia din Părţile Contractante, prevăzute cu sigiliu oficial şi semnătura persoanei autorizate, au valabilitate pe teritoriul altei Părţi Contractante fără vreo altă legalizare. Aceasta se referă şi la copiile şi traducerile actelor care sunt legalizate de organul corespunzător. 2) Actele care pe teritoriul uneia dintre Părţile Contractante sunt recunoscute oficiale se consideră oficiale şi pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante. Articolul 16 Transmiterea actelor de stare civilă 1) Organele respective ale Părţilor Contractante transmit reciproc, la cerere, extrase din registrele de stare civilă, ce se referă la cetăţenii celeilalte Părţi Contractante. Transmiterea gratuită a acestor extrase se efectuează imediat după executarea menţiunii din actul de stare civilă. 2) Prevederile punctului 1) se aplică şi în cazul introducerii modificării în menţiunile actelor de stare civilă privitor la cetăţenii Părţii Contractante. În cazul de faţă extrasele din registrele de stare civilă sunt transmise cu modificările respective. 3) Cererile cetăţenilor unei Părţi Contractante despre trimiterea certificatelor de înregistrare a actelor stării civile pot fi transmise nemijlocit secţiei corespunzătoare de înregistrare a actelor stării civile a altei Părţi Contractante. Persoana care se adresează cu o cerere primeşte aceste acte prin reprezentanţa diplomatică sau prin instituţia consulară a acelei Părţi Contractante, organul căreia a eliberat aceste acte, cu încasarea taxei cuvenite. Articolul 17 Transmiterea hotărîrilor privind starea civilă Părţile Contractante, la cerere, transmit una alteia copiile hotărîrilor legale, care se referă la starea civilă a cetăţenilor altei Părţi Contractante. Articolul 18 Transmiterea altor acte Cererile cetăţenilor unei Părţi Contractante despre eliberarea şi trimiterea actelor de studii, despre stagiul de muncă şi a altor acte ce se referă la drepturile şi interesele personale şi patrimoniale ale cetăţenilor pot fi transmise nemijlocit autorităţilor competente ale celeilalte Părţi Contractante. Actele sunt transmise cetăţeanului prin reprezentanţa diplomatică sau prin instituţia consulată ale acelei Părţi Contractante, organul căreia a eliberat actele. Reprezentanţele diplomatice sau instituţiile consulare, transmiţînd actele cetăţeanului, încasează taxa cuvenită pentru eliberarea lor. Articolul 19 Refuzul acordării asistenţei juridice Asistenţa juridică nu se acordă dacă ea ar aduce daune suveranităţii ori securităţii, sau ar contraveni principiilor de bază ale legislaţiei Părţii Contractante solicitate. Partea a doua CAUZELE CIVILE Articolul 20 Principii de bază Dacă, în conformitate cu prevederile prezentului Tratat, intentarea cauzei ţine de competenţa organelor ambelor Părţi Contractante, iar cererea de intentare a cauzei este depusă în organul uneia dintre ele, în cazul acesta competenţa organului celeilalte Părţi Contractante se exclude. Capitolul I CAUZELE ÎN DOMENIUL DREPTULUI PERSONAL Articolul 21 Capacitatea juridică şi capacitatea de exerciţiu 1) Capacitatea juridică şi cea de exerciţiu a persoanei fizice este determinată de legislaţia acelei Părţi Contractante al cărei cetăţean este persoana dată. 2) Capacitatea persoanei juridice este determinată de legislaţia Părţii Contractante pe teritoriul căreia ea este fondată. Articolul 22 Limitarea capacităţii de exerciţiu sau recunoaşterea persoanei incapabile (recunoaşterea deplină sau parţială a incapacităţii persoanei) 1) Dacă prezentul Tratat nu prevede altceva, la limitarea capacităţii de exerciţiu sau la recunoaşterea incapacităţii persoanei competentă este instanţa judecătorească a acelei Părţi Contractante cetăţean al căreia este persoana care urmează a fi limitată în capacitatea de exerciţiu sau recunoscută incapabilă. Acea instanţă judecătorească aplică legislaţia statului său. 2) Dacă instanţa judecătorească a uneia din Părţile Contractante va stabili că are temeiuri pentru stabilirea incapacităţii de exerciţiu sau de recunoaştere a capacităţii cetăţeanului celeilalte Părţi Contractante, cu domiciliul pe teritoriul primei Părţi Contractante, ea va înştiinţa instituţia judiciară corespunzătoare a altei Părţi Contractante. 3) Dacă instanţa judecătorească a altei Părţi Contractante, informată conform punctului 2), va declara, că oferă dreptul să îndeplinească acţiunile ulterioare ale instanţei judecătoreşti de la domiciliul acestei persoane, ori nu se va pronunţa în decurs de 3 luni, instanţa judecătorească de la domiciliul acestei persoane poate susţine cauza despre limitarea capacităţii de exerciţiu sau recunoaşterea incapacităţii în conformitate cu legislaţia statului sau, dacă cauza limitării capacităţii de exerciţiu sau recunoaşterea incapacităţii persoanei este pevăzută, de asemenea, şi de legislaţia acelei Părţi Contractante, al cărei cetăţean este această persoană. Hotărîrea cu privire la limitarea capacităţii de exerciţiu sau recunoaşterea incapacităţii persoanei este expediată instanţei judecătoreşti corespunzătoare a altei Părţi Contractante. 4) În cazurile, ce nu pot fi amînate, instana judecătorească menţionată în punctul 2) poate primi dispoziţii temporare cu privire la ocrotirea persoanei sau a patrimoniului ei. Copiile acestor dispoziţii sunt expediate instanţei judecătoreşti corespunzătoare a acelei Părţi Contractante, al cărei cetăţean este această persoană. 5) Prevederile punctelor 1)-4) se aplică, de asemenea, şi în cazul limitării capacităţii de exerciţiu sau de restabilire a cetăţeanului în capacitatea de exerciţiu. Articolul 23 Recunoaşterea persoanei absente fără veste, declararea morţii şi constatarea faptului morţii 1) Recunoaşterea persoanei absente fără veste, declararea morţii şi constatarea faptului morţii ţine de competenţa instanţei judecătoreşti a acelei Părţi Contractante, al cărei cetăţean era acea persoană, la data cînd, potrivit ultimelor ştiri, mai era în viaţă. 2) Instanţa judecătorească a unei Părţi Contractante poate declara cetăţeanul altei Părţi Contractante ca mort sau constata faptul morţii lui: a) în baza cererii persoanei care are intenţia să realizeze drepturile sale ce rezultă din raporturile succesorale sau patrimoniale între soţi, privitor la bunurile imobile ale persoanei care a murit sau şi-a pierdut viaţa, dacă aceste bunuri se află pe teritoriul acelei Părţi Contractante, instanţa judecătorească a căreia urmează să adopte hotărîrea; b) în baza cererii soţului (soţiei) persoanei care şi-a pierdut viaţa ori a murit şi care domiciliază în timpul înaintării cererii pe teritoriul acelei Părţi Contractante, instanţa judecătorească a căreia urmează să adopte hotărîrea; 3) În cauzele privind declararea persoanei dispărute fără veste, decedate şi constatarea faptului morţii se aplică legislaţia acelei Părţi Contractante, cetăţean al căreia a fost persoana la data cînd, potrivit ultimelor ştiri, mai era în viaţă; 4) Hotărîrea adoptată potrivit punctului 2) are consecinţe juridice exclusive pe teritoriul acelei Părţi Contractante, instanţa judecătorească a căreia a adoptat hotărîrea. Capitolul II CAUZELE ÎN DOMENIUL DREPTULUI FAMILIAL Articolul 24 Încheierea căsătoriei 1) Forma încheierii căsătoriei este determinată de legislaţia Părţii Contractante, pe al cărei teritoriu se încheie căsătoria. 2) Condiţiile încheierii căsătoriei sunt determinate, pentru fiecare din persoanele ce se căsătoresc, de legislaţia Părţii Contractante ale cărei cetăţeni sunt. Articolul 25 Raporturile personale şi patrimoniale ale soţilor 1) Raporturile personale şi patrimoniale ale soţilor sunt determinate de legislaţia acelei Părţi Contractante, cetăţeni ai căreia sunt soţii la momentul depunerii cererii. 2) Dacă în timpul depunerii cererii unul dintre soţi este cetăţean al unei Părţi Contractante, iar celălalt cetăţean - al celeilalte Părţi Contractante, atunci în cauzele care prevăd raporturile personale şi patrimoniale între ei acţionează legislaţia acelei Părţi Contractante pe al cărei teritoriu ei au domiciliu. Dacă unul din soţi are domiciliu pe teritoriul uneia din Părţile Contractante, iar altul - pe teritoriul altei Părţi Contractante, acţionează legislaţia Părţii Contractante, instanţa judecătorească a căreia a intentat cauza. 3) În cauzele, care prevăd raporturile personale şi patrimoniale ale soţilor, în cazul prevăzut la punctul 1), competentă este instanţa judecătorească a acelei Părţi Contractante, cetăţeni ai căreia au fost soţii la momentul depunerii cererii. 4) În cauzele, care prevăd raporturile personale şi patrimoniale ale soţilor, în cazul prevăzut la punctul 2), competentă este instanţa judecătorească a acelei Părţi Contractante, pe teritoriul căreia soţii au domiciliu. Dacă unul dintre soţi are domiciliu pe teritoriul unei Părţi Contractante, iar celălalt - pe teritoriul altei Părţi Contractante, atunci competente sunt instanţele judecătoreşti ale ambelor Părţi Contractante. 5) Raporturile patrimoniale ale soţilor faţă de bunurile imobiliare sunt determinate conform legislaţiei şi ţin de competenţa instanţelor judecătoreşti ale acelei Părţi Contractante, pe teritoriul căreia se află bunurile. Articolul 26 Divorţul 1) Căsătoria se desface în conformitate cu legislaţia acelei Părţi Contractante, cetăţeni ai căreia sunt ambii soţi la data intentării cauzei. 2) Dacă la data intentării cauzei unul dintre soţi este cetăţean al unei Părţi Contractante, iar altul - cetăţean al altei Părţi Contractante, divorţul va fi perfectat în conformitate cu legislaţia acelei Părţi Contractante, pe teritoriul căreia ei au domiciliu. Dacă unul din soţi are domiciliu pe teritoriul unei Părţi Contractante, iar altul - pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, se aplică legislaţia acelei Părţi Contractante, organul căreia a intentat cauza. 3) În cauzele acţiunilor de divorţ, în cazul prevăzut la punctul 1), competent este organul acelei Părţi Contractante, cetăţeni ai căreia sunt soţii la momentul intentării cauzei. 4) În cauzele acţiunilor de divorţ, în cazul prevăzut la punctul 2), competent este organul acelei Părţi Contractante pe teritoriul căreia soţii au domiciliu. Dacă unul din soţi are domiciliu pe teritoriul unei Părţi Contractante, iar celălalt - pe teritoriul altei Părţi Contractante, competente sunt organele ambelor Părţi Contractante. 5) Instanţa judecătorească, de competenţa căreia este adoptarea hotărîrii de divorţ, este, de asemenea, competentă să adopte hotărîrea cu privire la drepturile părinţilor şi la pensia în favoarea copiilor minori. Articolul 27 Cauzele cu privire la declararea nulităţii căsătoriei 1) Asupra cauzelor cu privire la declararea nulităţii căsătoriei se aplică legislaţia Părţii Contractante, care a fost aplicată la încheierea căsătoriei. 2) Competenţa organului este determinată în conformitate cu articolul 16 al prezentului Tratat. Articolul 28 Raporturile juridice dintre părinţi şi copii 1) În raporturile juridice dintre părinţi şi copii, inclusiv obligaţiunile părinţilor cu privire la pensia alimentară, se aplică legislaţia acelei Părţi Contractante, al cărei cetăţean este copilul. 2) Cauzele despre stabilirea şi contestarea paternităţii se reglementează de legislaţia acelei Părţi Contractante, cetăţean al căreia este mama copilului la data naşterii copilului. Însă este îndeajuns respectarea formei de recunoaştere a copilului prevăzută de legislaţia acelei Părţi Contractante, pe teritoriul căreia urmează să fie efectuată sau a fost deja efetuată recunoaşterea. 3) În cauzele indicate la punctele 1) şi 2) competent este organul acelei Părţi Contractante cetăţean al căreia este copilul. Articolul 29 Alte obligaţiuni cu privire la pensia alimentară 1) În cauzele altor obligaţiuni cu privire la pensia alimentară în domeniul dreptului familial se aplică legislaţia acelei Părţi Contractante, pe teritoriul căreia persoana, care a depus cererea cu privire la încasarea pensiei alimentare, are domiciliu. 2) În cauzele enumerate la punctul 1) competentă este instanţa judecătorească a acelei Părţi Contractante, pe teritoriul căreia are domiciliu persoana care a intentat cererea cu privire la încasarea pensiei alimentare. Articolul 30 Înfierea La înfiere se aplică legislaţia Părţii Contractante, cetăţean al căreia este înfiatul. Să pronunţe hotărîrea privind înfierea e competentă Partea Contractantă al cărei cetăţean este înfiatul. Articolul 31 Tutela şi curatela 1) În cauzele de tutelă şi curatelă, întrucît Tratatul nu prevede altceva, competent este organul de tutelă şi curatelă şi se aplică legislaţia Părţii Contractante, al cărei cetăţean este persoana, care necesită tutelă sau curatelă. 2) Raporturile judiciare între tutore sau curator şi persoana, asupra căreia s-a instituit tutela sau curatela, se determină conform legislaţiei acelei Părţi Contractante, organul căreia a stabilit tutelă şi curatelă. 3) Obligaţiunea stabilirii tutelei sau curatelei se determină de legislaţia acelei Părţi Contractante, cetăţean al căreia este persoana care va fi tutore sau curator. 4) Dacă măsurile tutelei şi curatelei sunt necesare pentru ocrotirea intereselor persoanei Părţii Contractante, care are domiciliul, reşedinţa ori patrimoniul căreia se află pe teritoriul altei Părţi Contractante, atunci organul de tutelă şi curatelă al acestei Părţi Contractante comunică urgent despre aceasta organului competent, indicat la punctul 1). 5) În cazurile de neamînat, organul altei Părţi Contractante aplică măsurile necesare, în conformitate cu legislaţia sa şi comunică neîntîrziat despre aceasta organului competent indicat la punctul 1). Măsurile adoptate rămîn valabile pînă la adoptarea de către acest organ a altei hotărîri. 6) Organul competent, conform punctului 1), poate transmite tutela şi curatela organului altei Părţi Contractante, dacă domiciliul, reşedinţa ori bunurile persoanei aflate sub tutelă sau curatelă se află pe teritoriul acestei Părţi Contractante. Transmiterea este valabilă numai în cazul, cînd organul solicitat acceptă tutela sau curatela şi comunică despre aceasta organului ce l-a solicitat. 7) Organul, care, conform punctului 6), a acceptat tutela sau curatela, le realizează în conformitate cu legislaţia statului său. Cu toate acestea, el nu e în drept să adopte hotărîri privind întrebările, ce ţin de statutul persoanei, care se află sub tutelă sau curatelă, dar îşi poate da acordul pentru încheierea căsătoriei, necesar conform legislaţiei acelei Părţi Contractante, cetăţean al căreia este această persoană. Capitolul III CAUZELE PATRIMONIALE Articolul 32 Raporturile juridice referitoare la imobil Raporturile juridice referitoare la imobil sunt determinate de legislaţia Părţii Contractante, pe teritoriul căreia se află imobilul. Competente sunt instituţiile aceleiaşi Părţi Contractante. Articolul 33 Obligaţiunile ce decurg din raporturile contractuale 1) Obligaţiunile, ce decurg din raporturile contractuale, se determină de legislaţia acelei Părţi Contractante, pe teritoriul căreia a fost încheiată tranzacţia, dacă participanţii raporturilor contractuale nu convin asupra legislaţiei, care urmează să reglementeze asemenea raporturi. 2) În cauzele indicate la punctul 1) este competentă instanţa judecătorească a acelei Părţi Contractante, pe teritoriul căreia are domiciliu sau sediu reclamantul. Competentă, de asemenea, este instanţa judecătorească a acelei Părţi Contractante, pe teritoriul căreia are domiciliu sau sediu reclamatul, dacă obiectul în litigiu sau bunurile reclamatului se află pe acest teritoriu. 3) Competenţa indicată la punctul 2) poate fi modificată prin acordul participanţilor la raporturile contractuale. Articolul 34 Forma acţiunii juridice 1) Forma acţiunii juridice este determinată de legislaţia acelei Părţi Contractante, care determină însăşi acţiunea. Cu toate acestea, este suficientă respectarea formei prevăzute de legislaţia acelei Părţi Contractante, pe teritoriul căreia se petrece acţiunea. 2) Forma acţiunii juridice referitoare la imobil este deteminată de legislaţia acelei Părţi Contractante, pe teritoriul căreia se află imobilul. Articolul 35 Obligaţiunile ce nu decurg din raporturile contractuale 1) Responsabilitatea pentru paguba pricinuită, care nu decurge din raporturile contractuale (acţiuni interzise) se determină de legislaţia acelei Părţi Contractante, pe teritoriul căreia s-a petrecut cazul, ce a pricinuit apariţia obligaţiunii. Cînd reclamantul şi reclamatul sunt cetăţeni ai unei Părţi Contractante, se aplică legislaţia acelei Părţi Contractante. 2) Pe cauzele indicate la punctul 1) competentă este instanţa judecătorească a acelei Părţi Contractante, pe teritoriul căreia a avut loc cazul ce a pricinuit apariţia obligaţiunilor, sau pe teritoriul căreia are domiciliu sau sediu reclamatul. Competentă este, de asemenea, instanţa judecătorească a acelei Părţi Contractante, pe teritoriul căreia are sediu reclamantul, dacă pe acest teritoriu se află bunurile reclamatului. Capitolul IV CAUZELE DE SUCCESIUNE Articolul 36 Principiul legalităţii dreptului 1) Cetăţenii unei Părţi Contractante pot să obţină pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante dreptul asupra bunurilor şi alte drepturi de moştenire legală sau prin dispoziţie în caz de deces în aceleaşi condiţii şi acelaşi volum ca şi cetăţenii acestei Părţi Contractante. 2) Cetăţenii unei Părţi Contractante pot să dea dispoziţie în caz de deces referitor la bunurile care se află pe teritoriul altei Părţi Contractante. Articolul 37 Aplicarea legislaţiei 1) Raporturile juridice în domeniul succesiunii asupra bunurilor mobiliare se reglementează de legislaţia acelei Părţi Contractante, al cărei cetăţean a fost reclamatul în momentul decesului. 2) Raporturile juridice în domeniul moştenirii imobilului se reglementează de legislaţia acelei Părţi Contractante, pe teritoriul căreia se află imoblilul. 3) Determinarea genului de bunuri, care intră în componenţa succesiunii, dacă este mobiliară sau imobilă, se reglementează de legislaţia acelei Părţi Contractante pe teritoriul căreia se află aceste bunuri. Articolul 38 Trecerea moştenirii în proprietatea statului Dacă, în conformitate cu legislaţia Părţii Contractante indicate în articolul 37, lipsesc succesorii, atunci bunurile mobile trec în proprietatea acelei Părţi Contractante cetăţean al căreia era succesorul la momentul decesului, iar imobilul trece în proprietatea acelei Părţii Contractante, pe teritoriul căreia acestea se află. Articolul 39 Testamentul 1) Capacitatea de a întocmi sau modifica testamentul, precum şi consecinţele legale privind neajunsurile exprimării voinţei sunt determinate de legislaţia Părţii Contractante, cetăţean al căreia era testatorul la momentul întocmirii sau anulării testamentului. 2) Modul de întocmire sau anulare a testamentului este determinat de legislaţia acelei Părţi Contractante, cetăţean al căreia era testatorul la momentul întocmirii sau anulării testamentului. Cu toate acestea, este suficientă respectarea legislaţiei acelei Părţi Contractante, pe teritoriul căreia testamentul a fost întocmit sau anulat. Articolul 40 Deschiderea şi citirea testamentului Testamentul se deschide şi se citeşte de către organul competent al acelei Părţi Contractante pe teritoriul căreia s-a aflat testamentul. Copia testamentului autentificată, precum şi copia procesului-verbal de deschidere şi citire a lui, se expediază organului corespunzător de competenţa căreia ţine cuaza succesorală. Articolul 41 Competenţa organelor pe cauzele succesorale 1) Cauzele succesorale referitoare la patrimoniul mobil ţin de competenţa organelor respective ale acelei Părţi Contractante, cetăţean al căruia era testatorul la momentul decesului. 2) Cauzele succesorale referitoare la imobile ţin de competenţa organului respectiv al acelei Părţi Contractante, pe teritoriul căreia se află acest patrimoniu. 3) În cazul cînd tot patrimoniul mobil care a rămas după decesul cetăţeanului unei Părţi Contractante se află pe teritoriul altei Părţi Contractante, atunci, conform cereii succesorului, cauza este gestionată de organul altei Părţi Contractante, dacă cu aceasta sunt de acord toţi succesorii. Capitolul V CAUZELE ÎN DOMENIUL DREPTULUI MUNCII Articolul 42 Corespunderea legislaţiei şi competenţa instanţelor judecătoreşti 1) Părţile antrenate în raporturile de muncă pot da preferinţă, de comun acord, uneia dintre legislaţii care să reglementeze raporturile. 2) În cazul în care alegerea legislaţiei nu a avut loc, încheierea, modificarea, anularea şi încetarea raporturilor de muncă, precum şi cerinţele ce decurg din ele sunt reglementate de legislaţia acelei Părţi Contractante pe al cărei teritoriu munca a fost, trebuie să fie sau este prestată. Dacă lucrătorul execută lucrări pe teritoriul uneia dintre Părţile Contractante în baza raporturilor de muncă încheiate cu întreprinderea principală de pe teritoriul altei Părţi Contractante, încheierea, modificarea şi încetarea raporturilor de muncă, precum şi cerinţele ce decurg din acestea sunt reglementate de legislaţia acelei Părţi Contractante. 3) Cauzele prevăzute la punctul 2) ţin de competenţă instanţei judecătoreşti a acelei Părţi Contractante pe al cărei teritoriu a fost, trebuie să fie sau este prestată munca. Competente sunt, de asemenea, instanţele judecătoreşti ale acelei Părţi Contractante, pe teritoriul căreia are domiciliu reclamatul, precum şi pe teritoriul căreia are domiciliu reclamantul, dacă pe acel teritoriu se află obiectul în litigiu sau bunurile reclamatului. 4) Competenţa, stabilită la punctul 3) poate fi modificată printr-un acord al părţilor ce au încheiat raporturile de muncă. Capitolul VI CHELTUIELILE DE JUDECATĂ Articolul 43 Scutirea de rambursarea cheltuielilor de judecată 1) Cetăţenii unei Părţi Contractante sunt scutiţi de plăţi, aconturi şi alte cheltuieli pe cauză pe teritoriul altei Părţi Contractante, precum şi se bucură de apărare procedurală gratuită în aceleaşi condiţii şi în aceeaşi măsură ca şi cetăţenii acestei Părţi Contractante. 2) Scutirile, stipulate la punctul 1), se raportă la toate actele procedurale, inclusiv executarea hotărîrii. 3) Scutirea de cheltuielile procedurale oferită pe cauză de instanţa judecătorească a unei Părţi Contractante se extinde şi asupra cheltuielilor legate de exercitarea acţiunilor procedurale similare pe aceeaşi cuază pe teritoriul altei Părţi Contractante. Articolul 44 Temeiuri pentru scutirea de cheltuieli 1) Pentru a obţine scutirea de cheltuieli sau apărarea procedurală gratuită e necesar să fie prezentat certificatul cu privire la situaţia personală, familială şi patrimonială a reclamantului. Un asemenea certificat îl eliberează organul de resort al Părţii Contractante, pe al cărei teritoriu a avut domiciliu sau reşedinţă reclamantul. 2) În cazul în care reclamantul nu locuieşte sau nu se află pe teritoriul uneia dintre Părţile Contractante, reprezentanţa diplomatică sau instituţia consulară ale acelei Părţi Contractante al cărei cetăţean este reclamantul sunt în drept să elibereze certificatul menţionat mai sus. 3) Instanţa judecătorească care emite hotărîrea privind scutirea de cheltuieli poate cere informaţii suplimentare sau completarea datelor. 4) În cazul, în care legislaţia unei Părţi Contractante nu cere prezentarea certificatului prevăzut la punctul 1), reclamantul e obligat să prezinte o declaraţie despre starea sa familială şi patrimonială. Articolul 45 Modalitatea înaintării cererii 1) Cetăţeanul unei Părţi Contractante care pretinde să ceară instanţei judecătoreşti a celeilalte Părţi Contractane scutirea de cheltuieli sau apărare procedurală gratuită se poate adresa în scris sau verbal, fapt care urmează a fi perfectat printr-un proces-verbal instanţei judecătoreşti din localitatea unde îşi are domiciliu sau reşedinţă. Această instanţă judecătorească expediază instanţei judecătoreşti corespunzătoare a celeilalte Părţi Contractante cererea împreună cu certificatul indicat în articolul 44. 2) Cererea, prevăzută la punctul 1) poate fi înaintată concomitent cu acţiunea sau cererea de intentare a cauzei. Articolul 46 Termenele 1) Instanţa judecătorească a unei Părţi Contractante, cerînd părţii procedurale sau participantului la proces, care locuieşte sau se află pe teritoriul altei Părţi Contractante, să acopere cheltuielile judiciare sau să completeze acţiunea sau cererea, stabileşte concomitent termenul de cel puţin o lună. Scurgerea termenului începe din momentul înmînării scrisorii respective. 2) Dacă instanţa judecătorească a unei Părţi Contractante stabileşte părţii procedurile sau participantului la proces care locuieşte pe teritoriul altei Părţi Contractante un anumit termen pentru executarea actelor procedurale, dovada respectării termenului o constituie dată de pe teritoriul oficiului poştal al acelei Părţi Contractante de pe teritoriul căreia a fost expediată scrisoarea cu dispoziţia de a executa actele în cauză. 3) Dacă, potrivit termenului stabilit, pe teritoriul Părţii Contractante sunt transferate plăţile şi aconturile, cerute de instanţă, îndeplinirea cererii o confirmă data depunerii lor la Banca acelei Părţi Contractante pe al cărei teritoriu locuieşte partea procedurală sau participantul la proces. 4) În cazul nerespectării termenului, organul ce examinează cauza aplică legislaţia statului său. Capitolul VII RECUNOAŞTEREA ŞI EXECUTAREA HOTĂRÎRILOR Articolul 47 1) Hotărîrile definitive adoptate de instanţele judecătoreşti ale uneia dintre Părţile Contractante în materie civilă nepatrimonială, iar în cauzele privind drepturile părinţilor hotărîrile nedefinitive, dar susceptibile de executare imediată, sunt recunoscute pe teritoriul celeilalte Pări Contractante fără a opera acţiuni de recunoaştere în cazul în care instanţele judecătoreşti ale celeilale Părţi Contractante nu au adoptat anterior o hotărîre autorizată pe marginea aceleiaşi cauze sau dacă nu sunt de competenţă exclusivă în baza prezentului Tratat, iar în cazul lipsei unei asemenea reglementări în Tratat în baza legislaţiei în vigoare a acestei Părţi Contractante. 2) Hotărîrile autorizate în materie nepatrimonială, reglementate de legislaţia familială, adoptate de organe nejudiciare ale unei Părţi Contractante sunt recunoscute pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, în conformitate cu articolele 49-51. Articolul 48 Recunoaşterea şi executarea hotărîrilor pe cauzele în materie patrimonială şi nepatrimonială 1) În corespundere cu condiţiile prevăzute în prezentl Tratat, Părţile Contractante recunosc şi execută pe teritoriul său hotărîrile adoptate pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante, precum ar fi: a) hotărîrile instanţelor judecătoreşti în cauze civile; b) hotărîrile instanţelor judecătoreşti în cauzele penale referitoare la compartimentul vizînd prejudiciile de pe urma infracţiunii. Specificările de la punctul 1) sunt aplicabile şi faţă de acordurile amicale civile cu caracter patrimonial. Articolul 49 Temeiurile pentru recunoaşterea şi executarea hotărîrilor enumerate Hotărîrile indicate în articolul 48 sunt susceptibile de recunoaştere şi executare pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante dacă: a) conform legislaţiei acelei Părţi Contractante pe teritoriul căreia a fost adoptată hotărîrea, ea a devenit definitivă şi este susceptibilă de executare, iar cît priveşte cauzele referitoare la obligaţia de a plăti pensia alimentară - şi hotărîrile nedefinitive, dar susceptibile de executare; b) instanţa judecătorească care a adoptat hotărîrea a fost competentă în baza prezentului Tratat, iar în cazul lipsei a unei asemenea reglementări în Tratat - în baza legislaţiei acelei Părţi Contractante pe teritoriul căreia hotărîrea urmează a fi recunoscută şi executată; c) partea n-a fost lipsită de posibilitatea de a-şi apăra drepturile, iar în cazul unei capacităţi procedurale limitate - de reprezentanţa cuvenită, în special, partea care n-a fost implicată în examinarea cauzei a primit la timp şi în modul corespunzător citaţia la şedinţa instanţei judecătoreşti; d) cauza dintre aceleaşi părţi nu a fost deja soluţionată cu adoptarea hotărîrii corespunzătoare de către instanţa judecătorească a acelei Părţi Contractane pe teritoriul căreia hotărîrea trebuie recunoscută şi executată, şi dacă între aceleaşi părţi n-a fost anterior intentată cauza în instanţa judecătorească pe teritoriul acelei Părţi Contractante unde hotărîrea urmează a fi recunoscută şi executată; e) hotărîrea organului unui stat terţ faţă de aceleaşi părţi pe aceeaşi cauză n-a fost încă recunoscută şi executată pe teritoriul acelei Părţi Contractante unde hotărîrea urmează a fi recunoscută şi executată; f) la adoptarea hotărîrii a fost aplicată legislaţia conform prezentului Tratat, iar în cazul lipsei unei asemenea reglementări în Tratat - în baza legislaţiei acelei Părţi Contractante pe teritoriul căreia urmează a fi recunoscută şi executată. Articolul 50 Cererea de recunoaştere şi executare a hotărîrii 1) Cererea de recunoaştere şi executare a hotărîrii poate fi înaintată nemijlocit instanţei judecătoreşti a acelei Părţi Contractante pe teritoiul căreia hotărîrea urmează a fi recunoscută şi executată sau prin intermediul instanţei judecătoreşti care examinează cazul în prima instanţă. 2) La cerere se anexează: a) hotărîrea sau copia ei autorizată împreună cu confirmarea că hotărîrea e definitivă şi este susceptibilă de executare, iar cît priveşte cauzele referitoare la obligaţiile de a plăti pensia alimentară, dacă hotărîrea nu a devenit definitivă împreună cu confirmarea că ea e susceptibilă de executare, dacă acest fapt nu decurge din această hotărîre. b) actul ce confirmă că partea faţă de care se adoptă hotărîrea şi caren-a participat la examinarea cazului a primit la timp şi în modul corespunzător citaţia la şedinţa judecăţii, în conformitate cu legislaţia acelei Părţi Contractante pe al cărei teritoriu a fost adoptată hotărîrea, iar cazul capacităţii procedurale limitate a părţii - actul ce confirmă că cealaltă parte a fost prezentată în modul cuvenit; c) traducerea autorizată a cererii, precum şi a actelor menţionate la subpunctele 1)-2) în limba acelei Părţi Contractante pe teritoriul căreia urmează a fi recunoscută şi executată hotărîrea. Articolul 51 Modalitatea de recunoaştere şi executare a hotărîrilor 1) Recunoaşterea şi executarea hotărîrii este de competenţa instanţei judecătoreşti a acelei Părţi Contractante pe teritoriul căreia urmează a fi recunoscută şi executată hotărîrea. 2) În cadrul examinării cauzei instanţa judecătorească se limitează la controlul îndeplinirii condiţiilor prevăzute în articolele 50-51. 3) Pentru recunoaşterea şi executarea hotărîrii se aplică legislaţia Părţii Contractante pe teritoriul căreia urmează să fie recunoscută şi executată hotărîrea; aceasta se referă, de asemenea, la forma cererii de recunoaştere şi de executare a hotărîrii. La cererea de recunoaştere şi executare a hotărîrii se anexează copia ei şi copiile anexelor pentru a fi înmînate participanţilor la proces. 4) Dacă pe teritoriul Părţii Contractante, a cărei instanţă judecătorească a adoptat hotărîrea, executarea hotărîrii e amînată ca rezultat al reluării cauzei sau al examinării cauzei privitor la anularea sau modificarea hotărîrii definitive pe teritoriul altei Părţi Contractante, se amînă cauza de recunoaştere şi executare a hotărîrii sau a cauzei privitor la executarea hotărîrii. 5) Examinînd cauza de recunoaştere şi executare a hotărîrii, instanţa judecătorească este în drept să ceară explicaţii ambelor părţi. Această instanţă judecătorească poate, de asemenea, să se adreseze instanţei judecătoreşti care a adoptat hotărîrea privitor la prezentarea explicaţiilor suplimentare. Articolul 52 Executarea hotărîrilor privind cheltuielile judiciare 1) Dacă persoana care, în baza articolului 43, a fost scutită de cheltuielile procedurale va fi, conform hotărîrii definitive, adoptate pe teritoriul uneia dintre Părţile Contractante, obligată să compenseze cheltuielile celuilalt participant la proces, instanţa corespunzătoare a celeilalte Părţi Contractante pe teritoriul căreia urmează a fi executată hotărîrea adoptă gratuit, la cerere, decizia privind executarea acestei hotărîri. 2) Cheltuielile procedurale sunt şi cheltuielile de confirmare a autenticităţii hotărîrii şi a necesităţii executării ei, precum şi cheltuielile suportate pentru traducerea actelor necesare. 3) Instanţa judecătorească, care examinează chestiunea executării hotărîrii privind cheltuielile, se limitează la controlul: dacă a intrat ea în vigoare şi dacă e susceptibilă de a fi executată. 4) La cererea de executare a hotărîrii se anexează hotărîrea sau copia autorizată a acelei părţi a hotărîrii care stabileşte mărimea cheltuielilor împreună cu confirmarea că hotărîrea dată a devenit definitivă şi e susceptibilă de îndeplinire, precum şi traducerea autorizată a acestor acte. 5) Organul acelei Părţi Contractante, pe teritoriul căreia cheltuielile procedurale au fost acopreite printr-un acont din partea statului, se adresează instanţei judecătoreşti corespunzătoare a celeilalte Părţi Contractante în vederea compensării acestor cheltuieli. Această instanţă exercită executarea hotărîrii în conformitate cu legislaţia sa fără a compensa cheltuielile şi transferă mijloacele băneşti obţinute ca rezultat al executării hotărîrii reprezentanţei diplomatice sau instituţiei consulare a celeilalte Părţi Contractante. Corespunzător se aplică prevederile de la punctele 3), 4). Partea a treia CAUZELE PENALE Capitolul I PRELUAREA URMĂRIRII PENALE Articolul 53 Obligaţia preluării urmăririi penale 1) Fiecare Parte Contractantă se obligă, la cererea celeilalte Părţi Contractante, să efectueze urmărirea penală împotriva cetăţenilor săi, care au domiciliat permanent pe teritoriul ei suspectaţi de comiterea infracţiunilor pe teritoriul celeilalte Părţi Contractante. 2) Părţile Contractante pot înainta cereri privind preluarea urmăririi penale, de asemenea, în legătură cu astfel de încălcări de drept, care în conformitate cu legislaţia Părţii Contractante solicitante sunt prevăzute ca infracţiuni, iar în conformitate cu legislaţia Părţii Contractante solicitate - doar delicte. 3) În cazurile, indicate la punctele 1) şi 2) instituţiile compentente respective ale Părţii Contractante solicitate aplică legislaţia statului său. 4) Dacă acţiunea, în privinţa căreia se cere preluarea urmăririi penale, atrage după sine cerinţa vizînd restituirea prejudiciului şi au fost depuse cererile respective cu privire la restituirea prejudiciului, ele se includ în acţiunea de urmărire preluată. Articolul 54 Preluarea urmăririi penale referitoare la infracţiunile militare şi infracţiunile contra umanităţii În cauzele referitoare la infracţiunile militare şi infracţiunile contra umanităţii (punctul 1) al articolului 53) se aplică chiar şi atunci, cînd ele au fost comise în afara teritoriului Părţii Contractante solicitate. Articolul 55 Cererea cu privire la preluarea urmăririi penale 1) Cererea cu privire la preluarea urmăririi penale urmeză a fi formulată în scris şi să cuprindă: a) denumirea instituţiei de justiţie solicitante; b) denumirea instituţiei de justiţie solicitate; c) numele şi prenumele persoanei suspectate, cetăţenia acesteia, precum şi alte date despre persoană; d) descrierea şi calificarea juridică a faptei săvîrşite în legătură cu care este formulată cererea de preluare a urmăririi penale. 2) La cerere, afară de aceasta, se anexează: a) conţinutul dispoziţiilor penale, iar în caz de necesitate - şi al altor dispoziţii ale Părţii solicitante, importante pentru urmărirea penală; b) materialele cauzei sau copiile lor legalizate, precum şi alte probe; c) în măsura posibilităţilor, descrierea exteriorului persoanei suspectate, fotografia ei şi amprentele digitale; d) cererea vizînd repararea prejudiciului material, precum şi, în măsura posibilităţilor, datele privind caracterul şi volumul prejudiciului; e) cererile pătimaşilor privind urmărirea, dacă aceasta o cere legislaţia Părţii solicitante. Articolul 56 Comunicat despre rezultatele urmăririi penale Partea Contractantă solicitată comunică, în baza cererii Părţii Contractante solicitante, despre hotărîrea definitivă privitor la încetarea cercetării pe cauză. Conform cererii, Părţii Contractante solicitante ei i se expediază copia acestei hotărîri. Articolul 57 Urmările preluării urmăririi penale După preluarea urmăririi penale instituţiile de justiţie competente ale Părţii Contractante solicitante nu pot efectua ancheta în privinţa uneia şi aceleiaşi persoane pentru una şi aceeaşi acţiune, doar dacă în cererea de preluare a urmăririi penale Partea Contractantă solicitantă a indicat că din nou poate ancheta în caz de comunicare a Părţii Contractante solicitante despre refuzul de a începe ancheta, după acceptarea preluării urmăririi, sau despre încetarea anchetei. Capitolul II EXTRĂDAREA ÎN SCOPUL URMĂRIRII SAU EXECUTĂRII PEDEPSEI Articolul 58 Extrădarea persoanelor 1) Părţile Contractante se obligă să-şi extrădeze reciproc, la cerere, în conformitate cu prevederile prezentului Tratat, persoanele aflate pe teritoriile lor în vederea urmăririi penale sau executării pedepsei. 2) Extrădarea în vederea efectuării urmăririi penale se înfăptuieşte numai pentru astfel de infracţiuni, pentru săvîrşirea cărora, conform legislaţiei ambelor Părţi Contractante, se prevede pedeapsa, limita maximă a căreia depăşeşte un an privaţiune de libertate sau o pedeapsă mai aspră. 3) Extrădarea în vederea executării pedepsei se înfăptuieşte doar în cazul comiterii acţiunilor care sunt prevăzute ca infracţiuni în conformitate cu legislaţia ambelor Părţi Contractante şi dacă persoana în privinţa căreia a fost înaintată o cerere a fost condamnată la privaţiune de libertate pe un termen nu mai mic de 6 luni sau i-a fost aplicată o pedeapsă mai aspră. Articolul 59 Refuzul extrădării 1) Extrădarea nu se admite, dacă: a) persoana, nominalizată în cererea de extrădare, este cetăţean al Părţii Contractante solicitate sau are dreptul de azil în acest stat; b) infracţiunea a fost comisă pe teritoriul Părţii Contractante solicitate; c) în conformitate cu legislaţia Părţii Contractante solicitate, urmărirea penală nu poate fi intentată sau sentinţa nu poate fi executată ca urmare a expirării termenului de prescripţie sau pentru alt temei legal; d) pe teritoriul Părţii Contractante solicitate faţă de persoana în privinţa căreia a fost expediată cererea de extrădare, în privinţa aceleiaşi acţiuni, se exercită cercetarea penală sau sa pronunţat sentinţa definitivă, sau dacă procedura pe cauză a fost încetată pe baze legale; e) cercetarea penală începe doar la cererea particulară a pătimaşului; f) infracţiunea poartă un caracter politic; j) infracţiunea constă exclusiv în încălcarea obligaţiunilor militare; h) va duce la încălcarea ordinii publice sau prevederilor de bază ale legislaţiei. În caz de refuz de extrădare, Partea Contractantă solicitată va comunica Părţii Contractante solicitante temeiurile refuzului. Articolul 60 Limitele vizînd pedeapsa capitală Dacă pentru o acţiune este prevăzută pedeapsa capitală în conformitate cu legislaţia Părţii Contractante solicitante, însă nu e prevăzută o astfel de pedeapsă de legislaţia Părţii Contractante solicitate, e interzisă stabilirea sau executarea pedepsei pe teritoriul Părţii Contractante solicitante. Articolul 61 Cererea de extrădare 1) Cererea de extrădare urmează a fi întocmită în scris şi să conţină: a) denumirea instituţiei solicitante; b) denumirea instituţiei solicitate; c) numele şi prenumele persoanei, care se cere să fie extrădată, datele privind cetăţenia, domiciliul sau reşedinţa şi alte date despre persoana dată, precum şi, în măsura posibilităţilor, descrierea exteriorului, fotografia şi amprentele ei digitale; d) datele disponibile privind prejudiciul material cauzat. 2) La cererea de extrădare pentru tragerea la răspundere penală se anexează copia legalizată a hotărîrii privind punerea sub arest, cu descrierea faptei, care conţine semnele infracţiunii, precum şi textul normei de drept care conţine semnele infracţiunii, săvîrşite de către persoana în prvinţa căreia e îndreptată cererea de extrădare. 3) La cererea de extrădare pentru executarea sentinţei se anexează copia certificată a sentinţei definitive, precum şi textul legii penale, în baza căreia persoana a fost condamnată. Dacă condamnatul şi-a executat parţial pedeapsa, e necesar de comunicat datele privind partea pedepsei executate. Articolul 62 Completarea cererii privind extrădarea Dacă cererea de extrădare nu conţine toate datele necesare pentru preluarea hotărîrii privind extrădarea, Partea Contractantă solicitantă poate cere completarea lor, stabilind în acest scop un termen de pînă la o lună. Partea Contractantă solcitată poate să prelungească acest termen din motive întemeiate. Articolul 63 Adresarea în vederea extrădării 1) După primirea cererii de extrădare, Partea Contractantă solicitantă va lua neîntîrziat măsuri privind arestarea persoanei în privinţa căreia este depusă cererea de extrădare, cu excepţia cazurilor cînd nu sunt îndoieli că în conformitate cu prezentul Tratat extrădarea nu poate avea loc. 2) Arestarea, de asemenea, poate fi efectuată pînă la primirea cererii de extrădare, dacă Partea Contractantă solicitantă se va adresa cu o asemenea cerere referindu-se la hotărîrea de arestare sau la sentinţa, ce este temeiul cererii de extrădare. O asemenea adresare în scris poate fi transmisă prin fax, telegramă sau prin alte mijloace, ce exclud orice îndoieli. 3) Despre arestare sau motivele refuzării acesteia, săvîrşite conform punctelor 1), 2) e necesar neîntîrziat de înştiinţat cealaltă Parte Contractantă. Articolul 64 Eliberarea persoanei arestate 1) Partea Contractantă solicitată poate elibera persoana deţinută sub arest conform punctului 1) al articolului 63, dacă în termenul, indicat în articolul 62 n-au fost prezentate datele suplimentare, interpretate de această Parte. 2) Persoana arestată în conformitate cu punctul 2) al articolului 63 urmează a fi eliberată, dacă în timp de o lună de la data primirii cererii de arestare de la cealaltă Parte Contractantă nu va fi primită cererea de extrădare. Articolul 65 Amînarea extrădării 1) Dacă persoana, în privinţa căreia este depusă cererea de extrădare, este trasă la răspundere penală, execută pe teritoriul Părţii Contractante solicitate pedeapsa pentru o altă infracţiune, extrădarea poate fi amînată pînă la terminarea cercetării pe cauza penală, ispăşirii pedepsei sau eliberării în baza oricărui alt temei legal. Extrădarea persoanei poate fi suspendată din motivul unei boli grave pînă la înlăturarea acestor piedici. Articolul 66 Extrădarea pe termen 1) Dacă amînarea extrădării, prevăzută de articolul 65, poate să atragă după sine expirarea termenului de prescripţie în cauza penală sau poate crea dificultăţi serioase pentru cercetarea infracţiunii, săvîrşite de persoana în cauză, în baza unei cereri întemeiate a Părţii Contractante poate fi înfăptuită extrădarea temporară. 2) Persoana extrădată temporar va fi înapoiată neîntîrziat după efectuarea acţiunilor procedurale, pentru care a fost extrădată, dar nu mai tîrziu de trei luni de la data extrădării temporare. Articolul 67 Cereri formulate de mai multe state privind extrădarea Dacă cererile privind extrădarea aceleiaşi persoane sunt depuse de mai multe state, Partea Contractantă solicitată soluţionează care cerere urmează a fi satisfăcută. În cazul emiterii unei asemenea hotărîri se iau în consideraţie toate circumstanţele, în particular, cetăţenia persoanei în cauză şi caracterul infracţiunii. Articolul 68 Efectuarea extrădării 1) Partea Contractantă solicitată comunică Părţii Contractante solicitante hotărîrea sa privind extrădarea, iar în cazul satisfacerii cererii - locul şi data extrădării. 2) Dacă Partea Contractantă solicitantă nu ia în primire persoana ce urmează a fi extrădată timp de 15 zile de la data stabilită pentru extrădare şi nu comunică Părţii Contractante solicitate motivele, această persoană urmează a fi eliberată din stare de arest. Articolul 69 Limitele urmăririi penale a persoanei extrădate 1) Fără acordul Părţii Contractante solicitate persoana extrădată nu poate fi trasă la răspundere penală, supusă pedepsei sau extrădată unui stat terţ pentru o altă infracţiune decît cea care a constituit temei pentru extrădare. 2) Nu se cere consimţămîntul Părţii Contractante dacă: a) persoana extrădată n-a părăsit teritoriul Părţii Contractante solicitante în decurs de 30 zile după sfîrşitul cercetării penale, executării pedepsei sau eliberării în baza oricăror temeiuri legale. acest termen nu include perioada în decursul căreia persoana extrădată n-a putut părăsi teritoriul Părţii Contractante solicitante din circumstanţe independente de ea. b) persoana extrădată s-a întors benevol pe teritoriul Părţii Contractante solicitante după ce a părăsit-o. Articolul 70 Extrădarea repetată Dacă persoana extrădată se va eschiva de la urmărirea penală sau de la executarea pedepsei şi se va întoarce pe teritoriul Părţii Contractante solicitate, ea urmează a fi extrădată din nou la cererea Părţii Contractante solicitante fără prezentarea suplimentară a documentelor indicate în articolul 61. Articolul 71 Informaţii privind rezultatele cercetării penale Partea Contractantă solicitantă comunică imediat Părţii Contractante solicitate rezultatele cercetării penale privind persoana extrădată. La cererea Părţii Contractante solicitante ei i se expediază copia sentinţei definitive pe cauză. Articolul 72 Cheltuielile legate de extrădare Cheltuielile legate de extrădare le suportă Partea Contractantă pe teritoriul căreia ele au fost făcute. Articolul 73 Tranzitarea 1) Una din Părţile Contractante, la cererea altei Părţi Contractante, permite transportul pe teritoriul său a persoanelor extrădate Părţii Contractante solicitate de către un stat terţ. Partea Contractantă solicitantă nu poate da aşa autorizaţie, dacă conform normelor Tratatului dat obligaţia extrădării nu este prevăzută. 2) Cererea de tranzit se formulează şi se examinează în acelaşi mod, ca şi cererea de extrădare. 3) Partea Contractantă solicitată efectuează tranzitul prin modalitatea pe care o apreciază mai potrivită. 4) Nu este necesară autorizarea tranzitării, dacă ea se efectuează pe cale aeriană fără aterizare intermediară. 5) Cheltuielile de tranzitare le suportă Partea Contractantă solicitantă. Capitolul III DISPOZIŢII SPECIALE ÎN VEDEREA ASISTENŢEI JURIDICE ÎN MATERIE PENALĂ Articolul 74 Transmiterea de obiecte 1) Obiectele dobîndite de persoana care a săvîrşit infracţiunea în urma acestei infracţiuni sau obiectele primite în schimbul lor, precum şi alte obiecte ce servesc drept probe pe cauza penală se transmit Părţii Contractante solicitante la cerere, dacă aceasta este necesar pentru cercetarea cauzei, care se efectuează pe teritoriul Părţii Contractante solicitante. 2) Partea Contractantă solicitată poate amîna temporar transmiterea obiectelor, dacă acestea sunt necesare pentru cercetarea unei alte cauze penale pînă la terminarea acestei cercetări sau le poate transmite temporar Părţii Contractante solicitante pentru un anumit termen. 3) Drepturile terţelor persoane asupra obiectelor transmise altei Părţi Contractante solicitante rămîn inviolabile. După terminarea cercetării, aceste obiecte urmează a fi restituite Părţii Contractante, ce le-a transmis sau, cu acordul acestei Părţi, vor fi transmise nemijlocit persoanelor titulare ale acestor drepturi. 4) La transmiterea obiectelor conform prezentului articol nu se aplică restricţiile privind importul şi exportul obiectelor şi valutei. Articolul 75 Prezenţa reprezentanţilor instituţiei solicitante Reprezentanţii instituţiei solicitante pot asista la efectuarea acţiunilor vizînd acordarea asistenţei juridice pe teritoriul Părţii solicitate. Acordul de asistare a lor se va da: din partea Republicii Moldova - de Ministerul Justiţiei sau Procuratura Republicii Moldova, din partea Ucrainei - de Ministerul Justiţiei sau Procuratura Generală a Ucrainei. Articolul 76 Informaţii privind condamnarea 1) Părţile Contractante îşi comunică reciproc sentinţele pronunţate în instanţele judecătoreşti ale unei Părţi Contractante privind cetăţenii celeilalte Părţi Contractante. 2) Părţile Contractante îşi comunică reciproc, în baza unei cereri întemeiate, informaţii despre sentinţele definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti ale unei Părţi Contractante privind persoanele ce nu sunt cetăţeni ai Părţii Contractante solicitante. 3) Părţile Contractante îşi transmit reciproc, în baza unei cereri, amprentele digitale ale persoanelor indicate la punctele 1), 2). Articolul 77 Informaţii din registrul penal Părţile Contractante îşi transmit reciproc, în baza unei cereri, informaţii din registrul penal privind persoanele altei Părţi Contractante, precum şi alte informaţii ce urmează a fi introduse în registrul penal. Articolul 78 Transmiterea temporară a persoanelor private de libertate 1) Dacă în procesul cercetării penale efectuate de instituţiile de justiţie ale uneia din Părţile Contractante va apărea necesitatea interogării în calitate de martor a persoanei private de libertate pe teritoriul altei Părţi Contractante, instituţiile respective ale Părţii Contractante solicitate pot emite o dispoziţie privind transmiterea acestei persoane pe teritoriul Părţii Contractante solicitante. Această persoană se va deţine în stare de arest şi, după terminarea cercetării, neîntîrziat va fi retrocedată. 2) În cazul necesităţii de a efectua interogarea în calitate de martor a unei persoane private de libertate pe teritoriul unui stat terţ, organele respective ale Părţii Contractante solicitate autorizează tranzitul acestei persoane pe teritoriul statului său. Capitolul IV EXECUTAREA HOTĂRÎRILOR PE CAUZELE PENALE Articolul 79 Deciziile În sensul prezentului capitol următoarele noţiuni semnifică: Statul pronunţării sentinţei - Statul, în care a fost pronunţată hotărîrea judecătorească, care conţine sancţiuni, ce urmează a fi executate; Statul executării sentinţei - Statul care a preluat sau care trebuie să preia executarea pedepsei privative de libertate. Articolul 80 Dispoziţii generale 1) Părţile Contractante se obligă reciproc privitor la cereri, în conformitate cu dispoziţiile prezentului Tratat, să preia executarea hotărîrilor definitive, pronunţate de instanţele judecătoreşti ale uneia din Părţile Contractante privitor la cetăţenii altei Părţi Contractante, vizînd pedepsirea cu privaţiune de libertate. 2) Cererile, prevăzute la punctul 1), le pot înainta atît organele centrale ale Statului care a pronunţat sentinţa, cît şi organele Statului executării sentinţei. Articolul 81 Dreptul condamnatului Condamnatul, reprezentantul lui legitim, avocatul, unul dintre soţi, rudele pe linie directă, fraţii sau surorile pot înainta în faţa organelor centrale ale instituţiilor de justiţie ale fiecăreia dintre Părţile Contractante întrebarea privitor la executarea acţiunilor prevăzute în articolul 80. Fiecare condamnat, faţă de care pot fi aplicate dispoziţiile acestui capitol al Tratatului, va fi informat de Statul pronunţării sentinţei privitor la dispoziţiile de bază din acest capitol. Articolul 82 Premizele preluării executării hotărîrii 1) Preluarea executării hotărîrii poate avea loc numai în cazul cînd acţiunea care constituie motivul adoptării hotărîrii este determinată drept infracţiune şi în baza legislaţiei Statului unde se execută sentinţa sau ar fi o crimă, dacă o astfel de faptă ar fi fost comisă pe teritoriul Statului unde se execută sentinţa. 2) În caz de infracţiune financiară, refuzul de a prelua spre executare hotărîrea nu poate avea loc numai din cauza că legislaţia Statului executării sentinţei nu conţine norme asupra impozitelor, încasărilor taxelor, monopolului, a circulaţiei valutare, a comerţului exterior sau reglementarea modului de circulaţie a mărfurilor de acelaşi tip, fiind prevăzute de legislaţia Statului pronunţării sentinţei. 3) Preluarea executării hotărîrii poate avea loc numai cu consimţămîntul condamnatului. Dacă condamnatul nu e capabil de a-şi exprima consimţămîntul, care ar avea putere juridică, el poate fi expus de reprezentantul său legal. Articolul 83 Refuzul de a prelua executarea hotărîrii 1) Preluarea executării hotărîrii nu se efectuează dacă: a) delictul, care serveşte ca bază pentru adoptarea hotărîrii, constituie o crimă politică; b) delictul, care serveşte ca bază pentru adoptarea hotărîrii, se constituie exclusiv din încălcarea obligaţiunilor militare; c) a expirat termenul de prescripţie al executării pedepsei în conformitate cu legislaţia uneia din Părţile Contractante; d) hotărîrea a fost adoptată de o instanţă de judecată specială; e) hotărîrea a fost adoptată în lipsa condamnatului; f) condamnatul a fost condamnat conform legii sau achitat pentru una şi aceeaşi faptă în Statul executării sentinţei; j) după aprecierea Părţii Contractante solicitante aceasta ar încălca ordinea ei publică sau principiile legislaţiei. 2) Preluarea executării hotărîrii nu se efectuează, de asemenea, dacă condamnatul a fost lipsit de libertate în Statul pronunţării sentinţei şi, la ziua primirii cererii, avea să se afle în locurile de privaţiune de libertate nu mai mult de 4 luni. La toate acestea se ţine cont de toate pedepsele cu privaţiune de libertate sau de o parte din ele, care au rămas pînă la executare. Articolul 84 Examinarea cererii Partea Contractantă solicitantă, după posibilitate, în termene reduse, aduce la cunoştinţă Părţii Contractante solicitate în ce măsură a fost satisfăcută cererea cu privire la preluarea executării hotărîrii. Refuzul complet sau parţial urmează a fi argumentat. Articolul 85 Executarea hotărîrilor 1) Dacă se va prelua executarea hotărîrii, apoi instanţele judecătoreşti ale Statului executării hotărîrii determină, în conformitate cu legislaţia sa, pedeapsa în formă de privaţiune de libertate necesară executării, ţinîndu-se cont, în cea mai mare măsură, de pedeapsă în formă de privaţiune de libertate, stabilite în Statul pronunţării sentinţei. 2) În urma preluării executării hotărîrilor de către Statul executării hotărîrii, condamnatul nici într-un caz nu poate fi într-o stare mai gravă dacă s-ar afla în cazul executării hotărîrii în Statul pronunţării sentinţei. 3) Executarea sentinţei, inclusiv eliberarea convenţională, se efectuează în conformitate cu legislaţia Statului executării sentinţei. Dacă normele legislaţiei Statului pronunţării sentinţei referitor la eliberarea convenţională sunt pentru condamnat mai favorabile, ele se aplică. 4) În termenul de ispăşire a pedepsei în formă de privaţiune de libertate în Statul executării sentinţei se include termenul privaţiunii de libertate în Statul pronunţării sentinţei. Articolul 86 Executarea parţială a hotărîrii Dacă a avut loc condamnarea mai mult decît pentru o crimă, iar preluarea executării hotărîrii se referă numai la pedeapsa în formă de privaţiune de libertate referitoare la unele din aceste crime, instanţa judecătorească a Statului executării hotărîrii determină în momentul examinării, menţionate în articolul 85, pedeapsa în formă de privaţiune de libertate sau care ar asigura măsura, care trebuie să fie executată faţă de aceste crime. Articolul 87 Urmările preluării executării 1) În timpul executării pedepsei în formă de privaţiune de libertate în Statul executării sentinţei Statul pronunţării sentinţei nu efectuează alte acţiuni legate de executarea lor. 2) Statul pronunţării sentinţei este în drept, pînă la executarea acelei părţi a sentinţei care rămîne dacă condamnatul se eschivează de la executarea hotărîrii, în Statul executării sentinţei şi în legătură cu acest fapt a părăsit teritoriul lui. Statul executării sentinţei imediat anunţă Statul pronunţării sentinţei despre aceste circumstanţe. 3) Statul pronunţării sentinţei pierde dreptul prevăzut la punctul 2), dacă pedeapsa în formă de privaţiune de libertate a fost executată sau în caz de graţiere. Articolul 88 Graţierea şi amnistia 1) Condamnatul poate fi scutit de pedeapsă în Statul executării sentinţei. Statul pronunţării sentinţei poate expedia Statului executării sentinţei o adresare privitor la graţiere. Aceasta nu încalcă drepturile Statului pronunţării sentinţei asupra graţierii, care va fi valabilă pe teritoriul său. 2) Statul executării sentinţei aplică faţă de condamnat amnistia, act care se emite atît în Statul executării sentinţei, precum şi în Statul pronunţării sentinţei. Articolul 89 Anularea sau modificarea hotărîrilor Anularea sau modificarea hotărîrii adoptate pînă la executare ţine de competenţa exclusivă a Statului pronunţării sentinţei. Articolul 90 Anunţarea 1) Părţile Contractante, la cerere, de comun acord în urma demersurilor, se anunţă reciproc în termene reduse despre toate circumstanţele care pot influenţa executarea hotărîrii. 2) Statul pronunţării sentinţei anunţă Statul executării sentinţei în special despre amnistie, precum şi despre anularea sau modificarea hotărîrii, primite pînă la executare. 3) Statul executării sentinţei anunţă Statul pronunţării sentinţei despre executarea hotărîrii. Articolul 91 Transmiterea 1) Dacă condamnatul se află pe teritoriul Statului pronunţării sentinţei, acest Stat, la cerere, în timpul apropiat, întreprinde toate măsurile necesare pentru transmiterea condamnatului instanţelor respective ale Statului executării sentinţei. 2) Statul pronunţării sentinţei şi Statul executării sentinţei se înţeleg asupra timpului şi locului transmiterii condamnatului organelor Statului executării sentinţei, iar în caz de necesitate - şi organelor Statelor de tranzit. 3) Persoanele ce însoţesc condamnatul ale uneia din Părţile Contractante responsabile de transportarea condamnatului pe calea aerului pe teritoriul altei Părţi Contractante sau să-l ia de pe acest teritoriu sunt în drept să întreprindă pe teritoriul altei Părţi Contractante măsurile necesare în scopul curmării evadării condamnatului pînă la momentul transmiterii sau primirii. Statul pronunţării sentinţei poate, după preluarea executării hotărîrii de către Statul executării sentinţei, să amîne transmiterea condamnatului în scopul efectuării urmăririi penale în legătură cu altă crimă sau în scopul executării pedepsei în formă de privaţiune de libertate determinate de către instanţele judecătoreşti pentru altă crimă. Articolul 92 Restrîngerea urmăririi condamnatului 1) Dacă condamnatul a fost transmis, în conformitate cu prezentul Tratat, din Statul pronunţării sentinţei în Statul executării sentinţei, el nu poate fi supus urmăririi penale, condamnat sau în orice alt mod limiat în libertate în legătură cu crima săvîrşită înainte de a fi transmis, asupra căreia nu are o referinţă consimţămîntul de preluare a executării. 2) Restrîngerile indicate la punctul 1) nu se aplică dacă: a) statul pronunţării sentinţei îşi dă consimţămîntul la intentarea urmăririi penale, la executarea pedepsei. b) condamnatul, care a fost transmis, a rămas în Statul executării sentinţei mai mult de 30 de zile după eliberarea lui deplină, necătînd la aceeia că avea dreptul şi posibilitatea să părăsească teritoriul acestui Stat, sau dacă după ce a părăsit Statul, s-a reîntors benevol. Articolul 93 Anexele 1) Cererile, prevăzute în acest capitol, se alcătuiesc în scris. 2) La cererea Statului pronunţării sentinţei se anexează: a) originalul sau copia hotărîrii autentificată, care confirmă împuternicirea şi necesitatea executării; b) textul normelor de drept aplicate, precum şi normele referitoare la eliberarea convenţională; c) după posibilitate, datele depline despre condamnat, cetăţenia lui, precum şi domiciliul sau reşedinţa; d) certificatul despre perioada privaţiuni de libertate; e) procesul-verbal, întocmit cu participarea condamnatului cu indicaţia consimţămîntului lui la preluare a executării pedepsei în formă de privaţiune de libertate; f) alte documente, care pot avea însemnătate la adoptarea hotărîrii asupra cererii; j) traducerea în limba altei Părţi Contractante a cererii şi a documentelor, indicate în acest punct. 3) La cererea Statului executării sentinţei se anexează informaţia şi materialele, indicate la subpunctele c), f) şi j) ale punctului 2), precum şi scrisoarea, ce conţine consimţămîntul condamnatului. 4) În cazul satisfacerii cererii, prevăzute la punctul 3), Statul executării sentinţei anexează la consimţămîntul său documentele indicate la subpunctele a), b) şi d) ale punctului 2). Articolul 94 Adiţional la cerere Dacă Partea Contractantă solicitantă recunoaşte datele şi documentele care i-au fost adresate insuficiente ea se adresează pentru adiţionalul necesar. Pentru obţinerea acestui adiţional Partea Contractantă solicitantă poate numi un termen corespunzător, care termen poate fi prelungit în baza unei cereri argumentate. Cînd lipseşte materialul adiţional, cererea se examinează şi hotărîrea se adoptă în baza datelor şi a documentelor existente. Partea a patra DISPOZIŢII FINALE Articolul 95 Corelaţia cu alte tratate Prezentul Tratat nu încalcă principiile altor Tratate referitor la care una sau ambele Părţi Contractante au obligaţiuni. Articolul 96 Intrarea în vigoare a Tratatului 1) Prezentul Tratat urmează a fi ratificat şi intră în vigoare la expirarea a 60 de zile de la data schimbării instrumentelor de ratificare. 2) Prezentul Tratat urmează a fi înregistrat în Organizaţia Naţiunilor Unite. Articolul 97 Termenul de acţiune a Tratatului Prezentul Tratat se încheie pe un termen de cinci ani. Acţiunea acestui Tratat se prelungeşte pe următorii cinci ani, dacă nici una din Părţile Contractante nu va anunţa despre refuzul la el prin notificare, nu mai tîrziu de şase luni pînă la expirarea acestui termen. Prezentul Tratat poate fi modificat sau completat în modul prevăzut pentru încheierea lui. Încheiat la Kiev, la 13 decembrie 1993, în două exemplare, fiecare în limbile română şi ucraineană, ambele texte avînd aceeaşi valabilitate. Spre confirmare reprezentanţii Părţilor Contractante, împuterniciţi în modul cuvenit, au semnat prezentul Tratat aplicînd sigiliile.