Hotărâre nr. 10 din 11.01.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Programului "Managementul

datoriei de stat pe termen mediu (2023-2025)"

nr. 10  din  11.01.2023

 (în vigoare 02.02.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 28-30 art. 62 din 02.02.2023

* * *

În temeiul art.6 alin.(4) din Legea nr.419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.397-399, art.704), cu modificările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul "Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2023-2025)" (se anexează).

2. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.10/2023

PROGRAMUL

"Managementul datoriei de stat pe termen mediu

(2023-2025)"

I. INTRODUCERE

În conformitate cu prevederile Legii nr.419/2006 cu privire la datoria sectorului public, garanţiile de stat şi recreditarea de stat, Ministerul Finanţelor administrează datoria de stat şi garanţiile de stat. În acest scop a fost elaborat Programul "Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2023-2025)" (în continuare – Program).

Documentul reprezintă o continuare a Programului "Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)", fiind revizuit pentru orizontul de timp 2023-2025, în concordanţă cu prognoza privind evoluţia datoriei de stat pentru perioada 2023-2025 şi prognoza indicatorilor macroeconomici furnizată de Ministerul Economiei, utilizate la elaborarea bugetului de stat pentru anul 2023.

Prezentul Program stabileşte obiectivul fundamental şi obiectivele specifice ale managementului datoriei de stat, evaluează riscurile asociate gestionării datoriei de stat, precum şi acţiunile care vor fi întreprinse de către autorităţi în vederea asigurării finanţării şi îmbunătăţirii structurii portofoliului datoriei de stat, iar implementarea acestora nu va crea presiuni asupra sustenabilităţii politicii fiscale în ansamblu.

Programul se axează pe descrierea strategiei de finanţare a soldului (deficitului) bugetului de stat conform scenariului de bază şi pe identificarea factorilor de cost şi de risc aferenţi. Documentul a fost realizat în conformitate cu bunele practici internaţionale definite în "Liniile directoare ale Băncii Mondiale şi FMI referitoare la elaborarea strategiilor de datorie pe termen mediu", cu utilizarea instrumentului analitic Medium Term Debt Management Strategy (MTDS АТ).

Prezentul Program este elaborat ţinând cont de ritmurile înalte de creştere a inflaţiei în Republica Moldova, ce sunt influenţate de lipsa propriilor resurse energetice, afectând negativ perspectivele dezvoltării şi creşterii economice în ţară, precum şi de măsurile Băncii Naţionale a Moldovei cu aplicarea principalelor operaţiuni de politică monetară, de constrângerile determinate pe piaţa financiară locală şi de impactul acestora asupra finanţării deficitului bugetar aprobat în Legea bugetului de stat pentru anul 2023 nr.359/2022 şi estimărilor pentru anii 2024-2025.

În cadrul prezentului Program a fost realizată o analiză cantitativă a trei strategii de finanţare bazate pe diferite scenarii de evoluţie a condiţiilor pieţei locale şi externe.

Pentru a evita expunerea majoră a portofoliului datoriei de stat faţă de riscul valutar, riscul ratei dobânzii şi riscul de refinanţare, Programul stabileşte intervale-ţintă pentru principalii parametri de risc şi de sustenabilitate, determinate în baza rezultatelor instrumentului analitic MTDS. Pentru formarea unui portofoliu de datorii, Ministerul Finanţelor efectuează în permanenţă analize cost-risc şi ale impactului posibilelor şocuri asupra acestor indicatori. Intervalele stabilite asigură un grad înalt de flexibilitate în administrarea datoriei de stat pentru a răspunde la modificarea condiţiilor de pe pieţele financiare, reprezentând structura relevantă a portofoliului datoriei de stat. Devieri minore de la limitele propuse sunt permise în cazul în care acestea nu cauzează riscuri financiare adiţionale. Parametrii de risc şi sustenabilitate stabiliţi pentru perioada 2023-2025 sunt reflectaţi în tabelul 1.

Pornind de la structura istorică şi curentă a portofoliului datoriei de stat, precum şi în baza rezultatelor analizei scenariului de bază de finanţare cu ajutorul instrumentului analitic MTDS, se va determina modul în care vor fi satisfăcute viitoarele nevoi de finanţare.

Alţi indicatori relevanţi (perioada medie de maturitate, perioada medie de refixare, profilul rambursării datoriei) pentru monitorizarea datoriei de stat vor fi cuantificaţi şi diseminaţi în cadrul rapoartelor trimestriale privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat publicate pe pagina oficială a Ministerului Finanţelor.

II. DESCRIEREA PORTOFOLIULUI DATORIEI DE STAT

Secţiunea 1

Evoluţia datoriei de stat începând cu anul 2021

La situaţia din 31 decembrie 2021, soldul datoriei de stat a constituit 77 752,7 mil. lei, majorându-se cu 14,6% faţă de sfârşitul anului 2020, fiind influenţat în special de majorarea soldului datoriei de stat interne cu 4 045,8 mil. lei, dar şi de majorarea soldului datoriei de stat externe cu 5 886,2 mil. lei. La sfârşitul lunii a zecea a anului 2022, soldul datoriei de stat a constituit 86 584,7 mil. lei, majorându-se cu 11,4% faţă de sfârşitul anului 2021. Creşterea soldului datoriei de stat se explică prin necesitatea atragerii surselor externe în vederea finanţării deficitului bugetar, în situaţia lipsei posibilităţii atragerii surselor pe piaţa internă la costuri acceptabile.

Structura datoriei de stat conform maturităţii rămase arată că la situaţia din 31 decembrie 2021 datoria de stat pe termen scurt se situează la nivelul de 27,6%, ceea ce înseamnă că mai mult de o pătrime din soldul datoriei de stat urmează să ajungă la scadenţă în decurs de un an. Totodată, datoria pe termen lung constituie 72,4% din portofoliul datoriei de stat, conform graficului 1, majorându-se cu 0,5% comparativ cu situaţia actuală din 31 octombrie 2022, astfel cele mai lungi perioade ale maturităţii fiind caracteristice împrumuturilor de stat externe şi VMS emise pentru executarea obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat.

Graficul 1. Structura datoriei de stat conform maturităţii

rămase la situaţia din 31 decembrie 2021 (%)

În structura datoriei de stat după instrumente, conform graficului 2, la situaţia de la 31 decembrie 2021, ponderea majoritară o deţin împrumuturile de stat externe cu 48,2%, micşorându-se cu 4,4 p.p. faţă de ponderea care o deţineau la sfârşitul anului 2020. A doua poziţie este ocupată de VMS emise pe piaţa primară cu ponderea de 24,1%, după care urmează VMS emise pentru executarea obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat cu ponderea de 15,9%, alocarea DST cu 9,0% şi VMS convertite (în portofoliul Băncii Naţionale a Moldovei) cu 2,8%. Ponderea obligaţiunilor de stat în totalul datoriei de stat a înregistrat un nivel de 3,4%, iar ponderea bonurilor de trezorerie – 20,7%.

Graficul 2. Structura datoriei de stat după instrumente

la situaţia din 31 decembrie 2021

Pe parcursul anului 2021, pentru serviciul datoriei de stat, din bugetul de stat au fost utilizate mijloace financiare în sumă de 1 897,3 mil. lei, iar la situaţia din 31 octombrie 2022, serviciul datoriei de stat constituie 2 044,6 mil. lei, respectiv suma destinată serviciului datoriei de stat sau costul asociat acesteia s-a majorat cu 7,8% comparativ cu sfârşitul anului precedent, ca urmare a majorării ratelor de dobândă, în special a celor aferente datoriei interne. În contextul creşterii ratelor de bază aplicate la principalele operaţiuni de politică monetară, Ministerul Finanţelor monitorizează în permanenţă situaţia pe piaţa primară a VMS şi comercializează VMS doar la rate acceptabile ale dobânzii.

Secţiunea a 2-a

Riscuri asociate portofoliului datoriei de stat la situaţia

din 31 octombrie 2022

Principalele tipuri de riscuri asociate portofoliului datoriei de stat a Republicii Moldova identificate drept riscuri sunt:

1) Riscul valutar

Riscul valutar este unul dintre principalele categorii de riscuri asociate portofoliului datoriei de stat, deoarece afectează atât costul datoriei de stat, cât şi volumul acesteia. Astfel, conform graficului 3, la situaţia din 31 octombrie 2022, 61,7% din portofoliul datoriei de stat îi revin datoriei de stat externe, cu 4,5 p.p. mai mult comparativ cu sfârşitul anului 2021, datoria de stat externă fiind în totalitate denominată în valută străină şi, prin urmare, fiind supusă riscului valutar.

Graficul 3. Structura datoriei de stat după tipurile de valute

la situaţia din 31 decembrie 2021 şi 31 octombrie 2022

Structura datoriei de stat după tipurile de valute evidenţiază vulnerabilitatea portofoliului datoriei de stat faţă de euro şi dolarul SUA, ceea ce implică necesitatea monitorizării continue a cursului de schimb al acestor valute. În consecinţă, deprecierea monedei naţionale ar expune portofoliul datoriei de stat riscului valutar, creând o povară suplimentară pentru deservirea datoriei de stat externe.

2) Riscul de refinanţare¹

______________________

¹ Profilul rambursării datoriei de stat interne nu include datoria Guvernului faţă de Banca Naţională a Moldovei (VMS convertite), cu excepţia sumelor prevăzute spre rambursare incluse în legea bugetului de stat pe anul respectiv, deoarece aceasta este reperfectată anual în baza unui acord între Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a Moldovei, astfel comportând un nivel redus al riscului de refinanţare. Profilul de rambursare a datoriei de stat externe nu include instrumentul "alocarea DST", întrucât acesta reprezintă o datorie purtătoare de dobândă sub forma activelor de rezervă alocate de către Fondul Monetar Internaţional membrilor săi, care nu prevede rambursarea sumei principale şi nu va fi refinanţată.

Aşteptările privind cererea de VMS, inclusiv pe termen lung, pe parcursul anilor 2021-2022 au fost influenţate de conjunctura economică extrem de complicată, atât ca urmare a procesului de redresare post-COVID, cât şi ca urmare a crizei geopolitice generate de conflictul din Ucraina, care a alimentat creşterea costurilor combustibililor şi materiilor prime, creşterea inflaţiei, precum şi majorarea ratelor de bază aplicată la principalele operaţiuni de politică monetară şi, respectiv, a ratei dobânzii la VMS emise pe piaţa primară. Menţinerea unui climat dificil la nivel geopolitic amplifică incertitudinile în rândul investitorilor şi generează fluctuaţii la cererea de VMS, într-un mediu economic caracterizat prin rate de dobândă în creştere şi condiţii volatile de piaţă. De exemplu, luând în considerare estimările pentru profilul de răscumpărare a datoriei de stat interne în anii ce urmează, se evidenţiază vârful de plată pentru anul 2023, ceea ce denotă faptul că datoria de stat internă este în continuare preponderent pe termen scurt. Totodată, menţionăm că anual, în luna octombrie, sunt răscumpărate VMS, conform Legii nr.235/2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015. Segmentul datoriei de stat interne pe termen scurt ce urmează a fi refinanţat în fiecare an prin noi emisiuni de VMS reprezintă un risc semnificativ pentru bugetul de stat, în contextul unor eventuale majorări ale ratelor de dobândă pe piaţa internă.

În ce priveşte datoria de stat externă, riscul de refinanţare este redus, ca urmare a structurii de rambursare a împrumuturilor contractate de la creditori internaţionali, cu perioade de graţie şi scadenţe lungi.

Profilul rambursării datoriei de stat, conform tabelului 2, determină o durată medie rămasă de 7,6 ani la situaţia din 31 octombrie 2022, respectiv cu 0,8 ani mai mult comparativ cu situaţia de la sfârşitul anului 2021, unde pentru datoria de stat internă perioada medie de maturitate constituie 5,4 ani şi pentru datoria externă – 9,2 ani, iar 27,1% din datoria de stat urmează să ajungă la scadenţă în decurs de un an.

Pentru administrarea acestui risc, este necesar ca Ministerul Finanţelor să continue politica de construire a unor serii lichide bazate pe emisiuni ale VMS pe maturităţi lungi. Respectiv, aceste măsuri vor sprijini consolidarea şi extinderea curbei randamentelor în lei şi vor asigura diminuarea expunerii portofoliului de datorie la riscul de refinanţare şi de lichiditate pe piaţa internă, în măsura în care condiţiile de piaţă o permit.

3) Riscul ratei de dobândă²

______________________

² În contextul analizei riscului ratei de dobândă, datoria de stat internă cu maturitatea de până la un an şi purtătoare de rată a dobânzii fixă este atribuită la categoria datoriei cu rata dobânzii flotantă, întrucât din cauza maturităţii reduse aceasta este refinanţată în fiecare an la condiţii noi de piaţă, fiind supusă riscului ratei de dobândă. Spre deosebire de profilul rambursării datoriei de stat interne şi externe, la calcularea indicatorilor riscului ratei de dobândă se include tot portofoliul datoriei de stat, inclusiv datoria Guvernului faţă de Banca Naţională a Moldovei (VMS convertite), precum şi alocarea DST, acestea fiind supuse riscului ratei de dobândă.

Riscul ratei de dobândă este în continuare considerat unul dintre cele mai importante riscuri asociate portofoliului datoriei de stat, care nu trebuie neglijat. Faptul că ponderea datoriei cu rata dobânzii flotantă la situaţia din 31 octombrie 2022 constituie 45,9% (graficul 4) şi reflectă o majorare cu 0,7 p.p. comparativ cu sfârşitul anului 2021 se datorează în mare parte datoriei de stat interne, care, din cauza instrumentelor cu maturitatea de până la un an, prezintă atât un risc al ratei de dobândă, cât şi un risc de refinanţare pronunţat.

Graficul 4. Structura datoriei de stat după tipul ratei de dobândă

Indicatorul "perioada medie de refixare" este cu atât mai sigur cu cât deţine o valoare mai mare, respectiv datoria de stat internă este expusă în cea mai mare măsură riscului ratei de dobândă, întrucât la situaţia din 31 octombrie 2022 60,5% din datoria de stat internă urmează să fie refixate la rate noi de dobândă în decurs de un an. Astfel, o majorare a ratelor de dobândă pe piaţa internă va afecta direct costurile aferente datoriei de stat interne. Ratele de dobândă aferente datoriei de stat externe sunt refixate, în medie, în decurs de 6,6 ani, cu 0,4 ani mai mult comparativ cu sfârşitul anului 2021.

În ce priveşte datoria de stat în ansamblu, deşi perioada de refixare a întregului portofoliu este de 6,2 ani, totuşi 48,7% din aceasta urmează a fi refixate la rate noi de dobândă în decurs de un an, astfel evidenţiindu-se expunerea portofoliului datoriei de stat la riscul ratei de dobândă.

Faţă de cele prezentate în tabelul 3, se poate concluziona că riscul de refinanţare şi cel al ratei dobânzii sunt în continuare riscuri asociate portofoliului datoriei de stat, care nu trebuie neglijate şi care trebuie corelate cu primul obiectiv privind gestionarea datoriei de stat, respectiv cel de dezvoltare a pieţei interne a VMS.

Secţiunea a 3-a

Implementarea Programului "Managementul datoriei de stat

pe termen mediu (2022-2024)"

În anul 2021 deficitul bugetului de stat a fost finanţat din contul finanţării externe şi interne, respectiv din contul finanţării interne nete în sumă de 3 721,5 mil. lei şi din cel al finanţării externe nete de 6 733,3 mil. lei.

Ca urmare a presiunilor inflaţioniste la nivelul economiei naţionale, începând cu anul 2022, deficitul bugetar este finanţat din contul împrumuturilor externe, din cauza costurilor înalte ale surselor obţinute pe piaţa internă. Pentru anul 2022, creditorii principali ai Guvernului Republicii Moldova sunt: Banca Mondială, prin intermediul Agenţiei Internaţionale de Dezvoltare şi al Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care va acorda împrumuturi în valoare de 3 690,1 mil. lei (echivalentul a 196,6 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de aproximativ 31,1% din volumul total al intrărilor de împrumuturi de stat externe, urmată de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare cu 2 143,5 mil. lei (echivalentul a 114,2 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 18,1% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe, urmată de Banca Europeană de Investiţii cu 1 752,9 mil. lei (echivalentul a 93,4 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 14,8%, urmată de Fondul Monetar Internaţional cu 1 501,8 mil. lei (echivalentul a 80,0 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 12,7% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe, urmat de Uniunea Europeană cu 1 100,0 mil. lei (echivalentul a 58,6 mil. dolari SUA), ceea ce reprezintă o pondere de 9,3% din totalul intrărilor de împrumuturi de stat externe.

Politica în domeniul datoriei de stat a fost orientată spre atingerea obiectivului fundamental în procesul de administrare a datoriei de stat, stabilit în Program, şi anume asigurarea necesităţilor de finanţare a soldului (deficitului) bugetului de stat la nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu şi lung, în condiţiile limitării riscurilor implicate.

În scopul realizării obiectivelor propuse, pe parcursul anului 2022 Ministerul Finanţelor a întreprins următoarele acţiuni:

1) Au fost evaluate, lunar şi trimestrial, şi gestionate riscurile aferente portofoliului datoriei de stat şi datoriilor condiţionale (riscul de refinanţare, riscul valutar, riscul ratei de dobândă), fiind monitorizaţi parametrii de risc asociaţi datoriei de stat stabiliţi în Program.

Astfel, la situaţia din 31 octombrie 2022 toţi parametrii de risc s-au încadrat în limitele anuale stabilite în Programul "Managementul datoriei de stat pe termen mediu 2022-2024", cu excepţia indicatorilor: "datoria de stat cu rata dobânzii variabilă (% din total)", fiind cu 0,9 p.p. mai mult comparativ cu valoarea maximă stabilită, şi "VMS emise pe piaţa primară scadente în decurs de un an", fiind cu 2,2 p.p. mai mult comparativ cu valoarea maximă stabilită conform Programului. Acest fapt se datorează emisiunii pe parcursul anului 2022 în volume mai mari a VMS preponderent pe termen scurt, în legătură cu cererea mai mare pe termen scurt din partea investitorilor pentru VMS.

2) De asemenea, trimestrial a fost monitorizată sustenabilitatea datoriei de stat. În acest context, a fost calculat indicatorul de sustenabilitate a datoriei de stat şi publicat în rapoartele trimestriale privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat. Astfel, ponderea serviciului datoriei de stat în raport cu veniturile bugetului de stat (cu excepţia granturilor) se încadrează în limite sustenabile, constituind 4,0% la situaţia din trimestrul III al anului 2022, sub plafonul de 8,0 % stabilit în Program, fiind cu 0,2 p.p. mai mic decât nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2021, respectiv momentan nu produce riscuri adiţionale asupra stabilităţii macroeconomice a ţării.

3) În vederea extinderii maturităţii portofoliului de VMS, luând în considerare lipsa cererii pentru VMS cu termen lung de circulaţie, începând cu luna octombrie 2022 a fost emis un nou instrument de VMS – obligaţiuni de stat cu rată flotantă cu termen de circulaţie de trei ani.

4) Pentru a realiza un profil mai uniform al răscumpărării VMS, pe parcursul anului 2022 Ministerul Finanţelor, în procesul de emisiune a VMS pe piaţa primară, a ţinut cont de necesităţile de refinanţare a datoriei de stat interne, evitând concentrarea în perioadele viitoare a răscumpărării unor volume considerabile de VMS.

5) Cel puţin o dată pe trimestru au fost organizate şedinţe cu dealerii primari, în cadrul cărora au fost discutate inclusiv perspectivele dezvoltării pieţei VMS. La fel, au avut loc şedinţe cu brokeri nebancari, pentru a identifica care sunt potenţialele obstacole privind tranzacţionarea VMS la Bursa de Valori a Moldovei. Totodată, cu ocazia Zilelor Americii în Chişinău, Căuşeni, Bălţi, Edineţ şi Rezina, au fost efectuate sondaje în vederea evaluării nivelului de cunoaştere şi a potenţialului persoanelor fizice de a investi în VMS.

6) Pentru implementarea Conceptului Programului de vânzare directă a valorilor mobiliare de stat persoanelor fizice în Republica Moldova (număr unic 1004/MF/2020), a fost selectată compania implementatoare a sistemului informaţional. Astfel, spre sfârşitul anului 2023 se preconizează lansarea acestui program.

7) În nouă luni ale anului 2022, pentru asigurarea gradului de transparenţă şi predictibilitate a pieţei VMS, pe pagina web oficială a Ministerului Finanţelor au fost publicate circa 322 de informaţii.

8) Pentru realizarea acţiunii de monitorizare şi evaluare a performanţelor dealerilor primari, au fost efectuate o evaluare anuală (2021) şi patru evaluări trimestriale (trimestrul IV al anului 2021, trimestrele I, II şi III ale anului 2022) ale performanţei dealerilor primari în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la plasarea, tranzacţionarea şi răscumpărarea valorilor mobiliare de stat în formă de înscriere în cont, aprobat prin Hotărârea nr.170/2018, rezultatele fiind comunicate dealerilor primari la întrevederile organizate de către Ministerul Finanţelor şi prin intermediul poştei electronice, în legătură cu situaţia pandemică de COVID-19 din ţară.

9) La situaţia din 31 octombrie 2022, în structura împrumuturilor de stat externe creditorii multilaterali continuă să fie principalii creditori, constituind 95,3% din soldul total al datoriei externe. Conform graficului 5, cea mai mare pondere în soldul datoriei de stat externe o deţine Fondul Monetar Internaţional – cu 33,1%, urmat de Agenţia Internaţională de Dezvoltare cu 27,0%, Banca Europeană de Investiţii – cu 12,8%, Uniunea Europeană – cu 6,3%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – cu 6,1%, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – cu 4,9%, şi alţi creditori cu o pondere cumulativă de 9,8%.

Graficul 5. Structura datoriei de stat externe după creditori

la situaţia din 31 octombrie 2022

Pe parcursul primelor 10 luni ale anului 2022, au fost negociate şi semnate 11 acorduri de finanţare/împrumut externe în sumă totală de circa 748,7 mil. euro. Acordurile de finanţare respective au fost semnate atât cu instituţiile bilaterale, cât şi cu cele multilaterale, dintre care trei acorduri de finanţare au fost semnate cu Agenţia Internaţională de Dezvoltare, având maturitatea de 30 de ani şi rata dobânzii fixă, două acorduri de împrumut cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, având maturitatea cuprinsă între 19 şi 35 de ani, rata dobânzii flotantă, un acord de împrumut de tip revolving cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, având maturitatea de trei ani, rata dobânzii flotantă (Euribor şase luni + marja de 1 p.p.), un acord de facilitate de împrumut cu Uniunea Europeană, având maturitatea de 15 ani şi rata dobânzii urmând a fi stabilită pentru fiecare tranşă separat în funcţie de ratele aplicabile pe piaţa internaţională (pentru prima tranşă rata dobânzii a constituit 1,75%), un contract de finanţare cu Banca Europeană de Investiţii, având maturitatea de 18 ani şi rata dobânzii urmând a fi stabilită pentru fiecare tranşă separat în funcţie de ratele aplicabile pe piaţa internaţională, un acord de împrumut cu Guvernul Republicii Polone, având maturitatea de 15 ani şi rata dobânzii fixă de 0,01%, şi două acorduri de împrumut cu Agenţia Franceză pentru Dezvoltare, având maturitatea de 15 ani şi rata dobânzii fixă de 1,38% pentru un acord şi flotantă pentru celălalt acord.

De asemenea, pe parcursul primelor 10 luni ale anului 2022 au fost analizate şase oferte de debursare cu opţiuni multiple de condiţii financiare din contul împrumuturilor acordate de către Banca Europeană de Investiţii pentru realizarea proiectului "Moldova Drumuri III", "Reabilitarea infrastructurii feroviare", "Livada Moldovei" şi "Moldelectrica Power Transmission", în sumă totală de 44,8 mil. euro, fiind acceptată varianta optimă în termeni de maturitate a împrumutului şi rată a dobânzii pentru fiecare împrumut (tranşă) în parte.

10) Pe parcursul anului 2022 a fost implementat Planul de gestionare a riscului operaţional şi de continuitate a activităţilor aferente managementului datoriei de stat pentru anul 2022. Documentul stabileşte principalele măsuri de reacţie la riscurile operaţionale, urmărindu-se în acelaşi timp diminuarea probabilităţii de apariţie ulterioară a acestora.

III. STRATEGIA DE ADMINISTRARE A DATORIEI DE STAT 2023-2025

Secţiunea 1

Ipoteze macroeconomice şi factorii de risc

Ipotezele macroeconomice ale Programului pentru perioada 2023-2025 sunt prezentate în tabelul 4.

Datele pentru anul curent sugerează primele semnale de recesiune economică, fiind estimată o descreştere în PIB de circa 3% în termeni nominali. Pentru anul 2023 se anticipează reducerea presiunilor proinflaţioniste şi, ca rezultat, rata inflaţiei anuală se estimează la nivel de 15,7%, iar media anuală – la nivel de 6,7%. Pentru anii 2024-2025 se prevede că rata inflaţiei anuală va reveni în intervalul de variaţie stabilit de Banca Naţională a Moldovei, constituind 5-6%, iar rata inflaţiei medie anuală – 5-7%.

Având în vedere prognoza indicatorilor macroeconomici, soldul (deficitul) bugetului de stat raportat la PIB va înregistra o tendinţă de diminuare în perioada 2023-2025 şi va constitui în medie -4,9%, situându-se între -5,9% şi -4,0% din PIB.

Secţiunea a 2-a

Obiectivele managementului datoriei

Prezenta strategie constituie documentul de politică în administrarea datoriei de stat. Obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat este de a asigura necesităţile de finanţare a soldului (deficitului) bugetului de stat la un nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu şi lung, în condiţiile limitării riscurilor implicate.

Obiectivele specifice privind gestionarea datoriei de stat sunt:

1) menţinerea şi dezvoltarea pieţei interne a VMS;

2) contractarea împrumuturilor de stat externe, ţinând cont de raportul cost-risc;

3) realizarea managementului riscului operaţional asociat datoriei de stat.

În scopul realizării obiectivelor propuse, Ministerul Finanţelor întreprinde următoarele acţiuni:

1) menţinerea sub control a portofoliului datoriei de stat prin limitarea expunerii faţă de riscul valutar, riscul de refinanţare şi riscul ratei de dobândă;

2) evaluarea posibilelor şocuri care se pot manifesta pe piaţa externă şi internă şi care pot afecta suma deservirii datoriei de stat;

3) gestionarea portofoliului datoriei de stat în vederea reducerii riscurilor asociate portofoliului datoriei de stat şi obţinerii unei structuri optime a acestuia, ţinând cont de raportul cost-risc;

4) diversificarea bazei investiţionale luând în considerare situaţia pe piaţa financiară internă;

5) realizarea unui profil uniform al rambursării datoriei, evitând pe cât posibil concentrarea răscumpărării VMS pe termen scurt;

6) îmbunătăţirea comunicării cu participanţii pieţei VMS;

7) diversificarea canalelor de vânzare a VMS odată cu implementarea platformei de tranzacţionare în mod direct a VMS către persoanele fizice;

8) asigurarea unui grad înalt de transparenţă a pieţei VMS;

9) monitorizarea şi evaluarea performanţelor dealerilor primari;

10) identificarea unor noi surse financiare pentru finanţarea deficitului bugetar şi negocierea de noi acorduri de împrumut externe la condiţii financiare avantajoase (de exemplu: maturitate, rată a dobânzii etc.);

11) implementarea Planului de gestionare a riscului operaţional şi de continuitate a activităţilor aferente managementului datoriei de stat.

Secţiunea a 3-a

Prognoza surselor de finanţare pe termen mediu

Ministerul Finanţelor va avea în vedere în procesul de finanţare o structură flexibilă a maturităţii, dar care să permită în continuare extinderea duratei portofoliului datoriei de stat şi reducerea riscului de refinanţare. Luând în considerare constrângerile impuse de piaţa financiară locală şi internaţională, pe termen mediu, Ministerul Finanţelor se va orienta spre diversificarea surselor de creditare externă pentru a finanţa proiectele prioritare ale economiei naţionale, iar pe plan intern, odată cu ameliorarea situaţiei pe piaţa internă a VMS, Ministerul Finanţelor va relua operaţiunile de redeschidere a VMS şi emisiunea VMS cu termenul lung de circulaţie.

Pentru perioada 2023-2025, ţinând cont de estimările soldului (deficitului) bugetului de stat, precum şi de spaţiul fiscal existent, necesităţile de finanţare pe termen mediu ale Guvernului vor fi acoperite, în cea mai mare parte, prin finanţarea netă din surse externe, aceasta constituind unul dintre principalii factori care contribuie la majorarea soldului datoriei de stat.

Astfel, pe termen mediu, acoperirea soldului (deficitului) bugetului de stat va fi asigurată conform scenariului de bază (S1), după cum se prezintă în tabelul 5.

Pe termen mediu, soldul (deficitul) bugetului de stat, preponderent privind componenta "proiecte investiţionale", va fi finanţat din surse externe. Această evoluţie relevă în continuare necesitatea atragerii fondurilor externe pentru finanţarea proiectelor investiţionale şi, implicit, respectarea condiţiilor financiare şi structurale de accesare a acestora.

Secţiunea a 4-a

Finanţarea internă conform scenariului de bază

Ministerul Finanţelor va menţine o politică de emisiune predictibilă şi flexibilă adaptată la cerinţele mediului investiţional, mai ales pe fondul creşterii nevoilor de finanţare în contextul crizei energetice şi al evoluţiei condiţiilor de pe piaţa internă, care continuă să influenţeze asupra randamentului VMS, urmărind asigurarea predictibilităţii şi transparenţei ofertei de VMS pentru a putea reacţiona prompt la eventualele modificări în tendinţele pieţei şi comportamentul investitorilor. Structura pe termen mediu a finanţării interne pe piaţa primară este prezentată în tabelul 6.

Activitatea pe piaţa internă va fi direcţionată în continuare spre menţinerea şi dezvoltarea pieţei VMS. În acest sens, a fost aprobat un Plan de acţiuni privind dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare de stat, principalele acţiuni fiind:

1) extinderea pieţei VMS;

2) promovarea pieţei VMS;

3) implementarea noilor instrumente financiare privind gestionarea datoriei;

4) politica Ministerului Finanţelor de a nu accepta majorarea costurilor de deservire a datoriei de stat interne va continua să menţină o abordare flexibilă în realizarea procesului de finanţare, urmărind asigurarea caracterului predictibil şi transparent al ofertei de VMS, pentru a putea reacţiona prompt şi adecvat la potenţialele modificări în tendinţele pieţei şi comportamentul investitorilor;

5) continuarea emisiunii obligaţiunilor de stat cu rata variabilă cu maturitatea de 2 şi 3 ani, precum şi a celor cu rata fixă a dobânzii cu maturitatea de 2, 3, 5 şi 7 ani;

6) odată cu ameliorarea situaţiei pe piaţa internă a VMS şi în scopul consolidării şi extinderii curbei de randamente, Ministerul Finanţelor va relua operaţiunile de redeschidere a VMS (reopening), implementate cu succes începând cu luna octombrie a anului 2018;

7) pentru a creşte accesibilitatea persoanelor fizice la cumpărarea VMS şi în vederea diversificării canalelor de vânzare a VMS, până la sfârşitul anului 2023 va fi implementată o platformă de tranzacţionare în mod direct a VMS către persoanele fizice.

Piaţa secundară

Lichiditatea VMS pe piaţa secundară reprezintă un indicator important în ce priveşte nivelul de dezvoltare al pieţei VMS în Republica Moldova. În luna octombrie 2018 a fost lansată platforma electronică de cotare şi tranzacţionare E-Bond, furnizată de către Bloomberg. Drept urmare, dealerilor primari le-au fost atribuite obligaţiuni minime de cotare şi tranzacţionare pe piaţa secundară a VMS. Performanţa activităţii acestora este trimestrial monitorizată şi evaluată de către Ministerul Finanţelor.

Graficul 6 relevă că numărul tranzacţiilor în ultimele trimestre este relativ constant, în jur de cinci tranzacţii per trimestru, iar volumul VMS tranzacţionate începând cu trimestrul I al anului 2022 are o tendinţă descrescătoare.

Graficul 6. Evoluţia tranzacţiilor în E-Bond ale VMS în

trimestrul I al anului 2019-trimestrul III al anului 2022

Prin urmare, implementarea în continuare a platformei electronice de tranzacţionare E-Bond va avea un impact semnificativ asupra transparentizării procesului de formare a preţului, fiind o referinţă validă pentru piaţa secundară. Pe de o parte, prin monitorizarea respectării obligaţiunilor de cotare şi tranzacţionare de către dealerii primari se va asigura o clară departajare a lor prin prisma performanţelor, iar, pe de altă parte, prin respectarea cerinţelor minime de cotare se va impune o disciplină în această activitate.

În vederea extinderii canalelor de tranzacţionare a VMS, vor fi admise spre tranzacţionare obligaţiuni de stat la Bursa de Valori a Moldovei.

Secţiunea a 5-a

Finanţarea externă conform scenariului de bază

În perioada 2023-2025 se estimează că Guvernul va beneficia de intrări din împrumuturi de stat externe, din care în medie 58,0% vor fi direcţionate pentru susţinerea bugetului, iar circa 42,0% – pentru finanţarea proiectelor investiţionale. În această perioadă, 5,6% din împrumuturile de stat externe vor fi acordate de creditorii bilaterali, iar 94,4% – de instituţiile multilaterale.

Structura pe termen mediu a finanţării externe după categoriile de instrumente este prezentată în tabelul 7.

Astfel, structura după creditori a intrărilor de surse de finanţare externă prognozate relevă cei mai importanţi creditori pentru perioada 2023-2025:

1) Grupul Băncii Mondiale – 23,4%;

2) Fondul Monetar Internaţional – 23,2%;

3) Uniunea Europeană – 16,1%;

4) Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională – 11,2%;

5) Banca Europeană de Investiţii – 10,2%;

6) Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – 8,9%;

7) Agenţia Franceză de Dezvoltare – 4,6%;

8) Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei – 1,8%;

9) Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă – 0,8%.

Împrumuturile externe noi care vor fi contractate vor avea maturitatea de minimum 12 ani, preferinţă fiind acordată creditorilor multilaterali. Cât priveşte accesarea pieţelor financiare internaţionale, emiterea nemijlocită a valorilor mobiliare pe aceste pieţe va fi condiţionată de imposibilitatea de a accesa resursele respective de la instituţiile financiare internaţionale sau de la creditorii bilaterali, analizându-se şi implicaţiile riscului valutar în acest sens.

Secţiunea a 6-a

Analiza strategiilor alternative de finanţare

a soldului (deficitului) bugetului de stat

Ţinând cont de tendinţa de diminuare a intrărilor de împrumuturi în condiţii concesionale de la instituţiile financiare internaţionale, pe termen mediu Guvernul va accesa noi oportunităţi de finanţare, preferinţă fiind acordată pieţei financiare locale.

În scop analitic, Ministerul Finanţelor a examinat două opţiuni alternative de finanţare ((S2) şi (S3)) a soldului (deficitului) bugetului de stat.

S2 presupune diminuarea cu 6,0 p.p. a emisiunii bonurilor de trezorerie prognozate pentru orizontul de timp 2023-2025, concomitent cu majorarea a câte 1,0 p.p. a emisiunilor de obligaţiuni cu maturitatea de 2 şi 3 ani (cu rată fixă şi flotantă), precum şi a emisiunilor de obligaţiuni cu maturitatea de 5 şi 7 ani (cu rată fixă), comparativ cu S1.

Conform S2, ca urmare a rezultatelor simulărilor efectuate, până la sfârşitul anului 2025 datoria de stat scadentă în decurs de un an s-ar diminua cu 3,8 p.p., perioada medie de maturitate a datoriei de stat s-ar majora cu 0,3 ani, iar datoria ce urmează a fi refixată în decurs de un an la rate noi de dobândă s-ar diminua cu 2,8 p.p. Odată cu majorarea ponderii obligaţiunilor de stat emise, datoria cu rata fixă a dobânzii, inclusiv bonurile de trezorerie, se va micşora cu 1,0 p.p., totodată ponderea bonurilor de trezorerie în totalul datoriei de stat se va micşora cu 3,9 p.p., astfel expunerea la riscul ratei de dobândă şi la riscul de refinanţare fiind diminuată pentru portofoliul datoriei de stat. Prin urmare, politica Ministerului Finanţelor va accepta promovarea opţiunii de finanţare S2 în cazul în care se vor restabili echilibrele macroeconomice şi financiare, astfel încât să fie diminuate riscurile aferente perioadei caracterizate.

S3 presupune accesarea pieţei financiare internaţionale şi emiterea unui Eurobond cu maturitatea de 7 ani în anul 2025, în sumă totală de 500,0 mil. euro, cu scopul de a extinde maturitatea portofoliului, de a diversifica baza investiţională, precum şi de a acoperi insuficienţa de resurse externe care a fost prognozată pentru anul 2025, adică 3,1% din PIB.

Conform simulărilor efectuate, S3 ar îmbunătăţi considerabil indicatorii de risc aferenţi portofoliului datoriei de stat, întrucât datoria de stat scadentă în decurs de un an s-ar diminua cu 10,9 p.p., perioada medie de maturitate a datoriei de stat s-ar majora cu 1,3 ani, datoria ce urmează a fi refixată la rate noi de dobândă în decurs de un an s-ar diminua cu 8,6 p.p., iar ponderea bonurilor de trezorerie în totalul datoriei de stat s-ar diminua cu 11,0 p.p.

Totodată, finanţarea conform primelor două strategii implică pe termen mediu aproximativ aceeaşi evoluţie a indicatorului datoriei de stat în PIB, însă potrivit S3 s-ar diminua cu 0,1 p.p., iar ponderea datoriei de stat externe în totalul datoriei s-ar majora cu aproximativ 12,4 p.p., ceea ce presupune o acutizare a expunerii faţă de riscul valutar.

Este de menţionat şi faptul că toate cele trei strategii de finanţare menţin pe termen mediu cheltuielile aferente plăţilor de dobândă aproximativ la acelaşi nivel, sub pragul de 10% în raport cu veniturile bugetului de stat.

Secţiunea a 7-a

Riscurile aferente portofoliului datoriei de stat

conform scenariului de bază

Managementul riscurilor este esenţial din perspectiva gestionării eficiente a datoriei de stat. Volatilitatea pieţelor financiare, ca urmare a fluctuaţiei ratelor de dobândă, a cursurilor de schimb sau a modificărilor inflaţiei, determină volatilitatea crescândă a portofoliului datoriei de stat.

Din această perspectivă, ca riscuri aferente portofoliului datoriei de stat evidenţiem: riscul de curs valutar, riscul de refinanţare şi riscul ratei de dobândă. Pe lângă cele menţionate, se atestă şi riscul operaţional, care acţionează indirect asupra datoriei de stat, dar şi riscul materializării obligaţiilor contingente.

În tabelul 8 este prezentată evoluţia indicatorilor de risc asociaţi datoriei de stat de la sfârşitul anului 2025, ca urmare a implementării scenariului de bază al strategiei de finanţare, comparativ cu situaţia înregistrată la 31 octombrie 2022.

Riscul de refinanţare

Ca urmare a majorării finanţării externe şi a executării graficului de rambursare şi a majorării graduale a sumelor destinate rambursării obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat oferite de Guvern pe parcursul anilor 2014 şi 2015 (Legea nr.235/2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17 noiembrie 2014 şi nr.101 din 1 aprilie 2015) şi cu tendinţa de diminuare a riscului de refinanţare, se înregistrează o majorare cu aproximativ 0,5 ani a perioadei medie de maturitate pentru datoria de stat spre sfârşitul anului 2025.

Graficul 7. Prognoza rambursării datoriei de stat la situaţia

din 31 octombrie 2022

Structura graficului de rambursare a datoriei de stat prezentat în graficul 7 reflectă ponderea majoră a VMS pe termen scurt (bonurile de trezorerie) în finanţarea deficitului (soldului) bugetului de stat datorită preferinţei investitorilor pentru VMS cu termen mai scurt de circulaţie.

Riscul de refinanţare manifestă o tendinţă de îmbunătăţire pentru sfârşitul anului 2025, astfel că datoria ce urmează să ajungă la scadenţă în decurs de un an se va diminua cu 7,7 p.p. Menţionăm că datoria de stat externă ce urmează a fi contractată în perioada 2023-2025 de la instituţiile financiare internaţionale presupune în medie o perioadă de graţie de cinci ani, astfel că aceasta va avea un impact minim asupra profilului de rambursare în perioada de analiză.

Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor va menţine în continuare tendinţa de ajustare a graficului de rambursare cu efect de diminuare a riscului de refinanţare pe termen mediu şi lung, în pofida unui climat dificil caracterizat prin rate de dobândă în creştere şi condiţii volatile de piaţă, ce pot amplifica incertitudinile în rândul investitorilor şi pot genera fluctuaţii semnificative în cererea de VMS din partea acestora.

Riscul valutar

Indicatorii riscului de piaţă aferenţi datoriei de stat de la sfârşitul anului 2025 arată că portofoliul datoriei de stat va fi în continuare expus riscului valutar din cauza că 71,7% din soldul datoriei îi va reveni datoriei de stat externe, care este în totalitate denominată în valută străină. Mai mult decât atât, ponderea datoriei de stat externe în totalul datoriei de stat va înregistra la sfârşitul anului 2025 o majorare de 10,0 p.p. comparativ cu valoarea înregistrată la 31 octombrie 2022, fapt ce se datorează prognozei finanţării externe nete pozitive în valută străină, precum şi prognozei de depreciere a monedei naţionale în raport cu dolarul SUA pentru perioada de referinţă.

În eventualitatea unui scenariu pesimist de depreciere semnificativă a monedei naţionale în raport cu valutele străine, stocul datoriei de stat externă s-ar expune considerabil riscului valutar, ceea ce ar afecta atât costul datoriei de stat, cât şi volumul acesteia. În vederea diminuării expunerii portofoliului datoriei la riscul valutar şi a respectării ţintelor stabilite pentru parametrii de risc în cadrul Programului, se va lua în considerare majorarea ponderii finanţării nete în monedă naţională, ţinând cont în acelaşi timp de capacitatea de absorbţie a pieţei interne şi, în general, de cererea pentru instrumentele de datorie în lei.

Totuşi, împrumuturile externe vor rămâne pe termen mediu sursa principală de finanţare a soldului (deficitului) bugetului de stat, însă contractarea noilor datorii se va efectua în baza unei analize minuţioase a raportului dintre costurile şi riscurile pe care acestea le implică.

Riscul ratei de dobândă

Datoria de stat cu rata dobânzii fixă va continua să înregistreze ponderea majoritară în portofoliul datoriei de stat la sfârşitul anului 2025, fiind în scădere cu 9,7 p.p. comparativ cu situaţia din 31 octombrie 2022, iar perioada medie de refixare pentru datoria de stat se va diminua cu 1,2 ani. Aceste modificări se datorează preponderent diminuării finanţării externe în condiţii concesionale, precum şi majorării intrărilor de împrumuturi cu rata variabilă a dobânzii prognozate de la creditori precum Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Banca Europeană de Investiţii, Agenţia Franceză pentru Dezvoltare şi Fondul Monetar Internaţional.

Totodată, ponderea semnificativă a datoriei de stat interne pe termen scurt induce un risc de refinanţare şi de dobândă mai ridicat pentru portofoliul datoriei de stat. Din acest motiv, indicatorul monitorizat "datoria de stat cu rata dobânzii variabilă (% din total)" presupune faptul că, în scopul monitorizării riscurilor, datoria de stat internă cu maturitatea de până la un an şi purtătoare de rată a dobânzii fixă va fi atribuită la categoria datoriei cu rata dobânzii variabilă, aceasta urmând să se încadreze în intervalul-ţintă stabilit, care nu trebuie neglijat şi care trebuie corelat cu obiectivele prezentei strategii, respectiv riscul ratei dobânzii necesită o atenţie sporită, întrucât ponderea împrumuturilor în condiţiile pieţei este în continuă creştere.

Riscul operaţional

Pe termen mediu, în vederea optimizării riscului operaţional care poate avea impact asupra operaţiunilor de înregistrare, procesare şi raportare a datelor privind datoria de stat, Ministerul Finanţelor va utiliza pe deplin versiunea actualizată a sistemului informaţional de gestionare a datoriei DMFAS 6.1, instalată în anul 2016, şi va efectua cu regularitate validarea bazei de date în conformitate cu calendarul de validare existent.

De asemenea, Ministerul Finanţelor se va conforma reacţiilor de răspuns identificate şi stabilite în Planul de gestionare a riscului operaţional şi de continuitate a activităţilor aferente managementului datoriei de stat.

Riscul materializării obligaţiilor contingente

Riscul materializării obligaţiilor contingente presupune plăţile care ar putea fi efectuate de către Ministerul Finanţelor în calitate de garant.

La situaţia din 31 octombrie 2022, soldul garanţiilor de stat raportat la PIB în cadrul Programului de stat "Prima casă" a constituit 0,7%, iar pe termen mediu se estimează că acesta va constitui aproximativ 0,7% din PIB la sfârşitul anului 2025.

Având în vedere soldul garanţiilor de stat ce ar putea fi emise în cadrul Programului de stat "Prima casă", riscul asociat materializării obligaţiilor contingente rămâne a fi unul moderat, întrucât estimările privind plăţile ce urmează a se efectua din bugetul de stat în contul acestor garanţii se situează sub 0,003% din PIB în perioada 2023-2025.

Programul de stat "Prima casă" are drept scop facilitarea accesului persoanelor fizice la achiziţia unei locuinţe prin contractarea de credite garantate parţial de stat (50% din soldul creditului acordat), în special pentru familii tinere. Implementarea acestui program are loc prin intermediul Organizaţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului.

Informaţia detaliată privind riscurile care pot afecta implementarea managementului datoriei de stat pe termen mediu, impactul şi măsurile de atenuare propuse sunt expuse în anexă.

Secţiunea a 8-a

Scenarii de şoc privind evoluţia indicatorilor de piaţă care au impact

asupra datoriei de stat şi a deservirii acesteia

Criza energetică, inflaţia galopantă, agresiunea rusă în ţara vecină şi conjunctura externă complicată reprezintă factorii care influenţează negativ evoluţia economiei naţionale. În acest sens, au fost simulate scenarii de şoc privind evoluţia indicatorilor de piaţă ce au impact semnificativ asupra portofoliului datoriei şi a costului aferent acesteia. Astfel, se va examina volatilitatea portofoliului datoriei de stat la expunerea faţă de principalele riscuri de piaţă (riscul ratei de dobândă şi riscul valutar), fiind analizată influenţa potenţialelor fluctuaţii ale ratelor de dobândă şi ale cursurilor de schimb valutar asupra portofoliului datoriei de stat şi a deservirii acesteia, pentru a putea reacţiona prompt la incertitudinile generate de mediul economic.

În acest context, au fost elaborate patru scenarii de şoc, care au la bază modificările condiţiilor de piaţă. Raţionamentul ce s-a aflat la baza selectării acestor eventuale şocuri îl constituie evoluţia cursurilor de schimb şi a ratelor de dobândă pe parcursul ultimilor ani, inclusiv primele zece luni ale anului 2022, precum şi incertitudinile legate de evoluţia pieţelor financiare. Aceste şocuri vor fi aplicate suplimentar la scenariul de bază privind evoluţia indicatorilor respectivi.

Astfel, scenariile analizate sunt prezentate în cele ce urmează:

1) deprecierea monedei naţionale în anul 2023 cu 10,0% faţă de valutele în care este denominată datoria de stat externă;

2) majorarea anuală moderată a ratelor de dobândă comparativ cu scenariul de bază:

a) pe piaţa externă pentru anii 2023-2025 cu 2,0 p.p.;

b) pe piaţa internă pentru anul 2023 cu 3,0 p.p şi pentru anii 2024-2025 cu câte 2,0 p.p pentru fiecare tip de VMS;

3) majorarea anuală considerabilă a ratelor de dobândă comparativ cu scenariul de bază:

a) pe piaţa externă pentru anii 2023-2025 cu 4,0 p.p.;

b) pe piaţa internă pentru anii 2023-2025 cu câte 4,0 p.p pentru fiecare tip de VMS;

4) şoc combinat în anul 2023 – deprecierea monedei naţionale cu 10,0% faţă de valutele în care este denominată datoria de stat externă concomitent cu de-al doilea scenariu.

Modificarea ratelor de dobândă pe piaţa externă vizează ratele de dobândă flotante (Euribor pe şase luni, rata SOFR pentru USD).

Pentru a urmări efectele şocurilor stabilite asupra portofoliului datoriei de stat în combinaţie cu strategia de finanţare pe termen mediu, sunt analizaţi indicatorii: ponderea datoriei de stat în PIB şi ponderea serviciului datoriei de stat în PIB pentru situaţia de la sfârşitul anului 2025, conform graficului 8. Evoluţia acestor indicatori prezintă variaţiile soldului datoriei de stat şi ale costurilor aferente acesteia sub influenţa scenariului de bază, dar şi a şocurilor sus-menţionate. Scenariul de bază prevede asumările Ministerului Finanţelor privind evoluţia ratelor de dobândă şi prognoza Ministerului Economiei privind evoluţia ratelor de schimb, ţinând cont şi de condiţiile actuale ale pieţei locale şi internaţionale.

Graficul 8. Evoluţia indicatorilor datoriei de stat ca rezultat

al aplicării scenariilor de şoc asupra indicatorilor de piaţă

Analiza efectuată demonstrează că riscul valutar şi riscul ratei de dobândă rămân în continuare riscuri asociate portofoliului datoriei de stat care nu trebuie neglijate. În cazul unor scenarii pesimiste de evoluţie a pieţei locale şi internaţionale, principalele concluzii formulate în baza datelor prezentate sunt următoarele.

Ponderea datoriei de stat în PIB este expusă atât riscului ratei de dobândă, cât şi riscului valutar. Astfel, la o depreciere cu 10% a leului moldovenesc faţă de valutele străine combinată cu majorarea moderată a ratelor dobânzii, ponderea datoriei de stat în PIB poate constitui 45,5% la sfârşitul anului 2025, sau cu 2,6 p.p. mai mult decât valoarea prognozată de Ministerul Finanţelor conform scenariului de bază, însă în cazul majorării semnificative a ratelor de dobândă, ponderea datoriei de stat în PIB poate constitui 44,7% la sfârşitul anului 2025, sau mai mult cu 1,8 p.p. comparativ cu scenariul de bază. Astfel, pentru fiecare 1% depreciere a leului moldovenesc în raport cu valutele în care este denominată datoria de stat externă, inclusiv creşterea ratelor de dobândă, soldul datoriei de stat se poate majora anual în medie cu 481,7 mil. lei în perioada 2023-2025. Totodată, în cazul aplicării şocului moderat al ratelor de dobândă, ponderea soldului datoriei de stat în PIB este expusă riscului într-o măsură mai mică, astfel că aceasta s-ar majora cu 1,1 p.p. la sfârşitul anului 2025 comparativ cu scenariul de bază.

Serviciul datoriei de stat sau costul asociat acesteia este expus în cea mai mare măsură riscului ratei de dobândă. Astfel, în cazul şocului asociat majorării semnificative a ratelor de dobândă, se majorează indicatorul "ponderea serviciului datoriei de stat în PIB" cu 0,8 p.p la sfârşitul anului 2025. În cazul deprecierii cu 10% a monedei naţionale combinate cu majorarea moderată a ratelor dobânzii, în perioada 2023-2025 serviciul datoriei de stat s-ar putea majora cu 21%, respectiv indicatorul "ponderea serviciului datoriei de stat în PIB" se majorează cu 0,4 p.p., comparativ cu valoarea prognozată de Ministerul Finanţelor conform scenariului de bază.

IV. CONCLUZII

Portofoliul datoriei de stat se încadrează, pe termen mediu, în limite rezonabile în ceea ce priveşte riscurile asociate. Însă, conform analizei efectuate, constatăm că accentuarea crizei energetice, creşterea accelerată a preţurilor şi agravarea situaţiei geopolitice din regiune sunt factorii de bază care afectează semnificativ activitatea economică, fapt ce ar putea crea presiuni adiţionale asupra portofoliului datoriei de stat. În pofida faptului că pe parcursul anului 2022 majoritatea indicatorilor de risc aferenţi datoriei de stat s-au încadrat în limitele anuale stabilite, persistă în continuare riscul unor efecte adverse. Respectiv, în cazul unei deprecieri majore a monedei naţionale sau al creşterii ratei dobânzii prin prisma deciziilor de politică monetară atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, se anticipează menţinerea unui context de piaţă vulnerabil şi volatil pentru anii următori.

Astfel, pe termen mediu se va continua cu implementarea reformelor în vederea atingerii obiectivului specific privind menţinerea şi dezvoltarea pieţei interne a VMS şi transformării pieţei financiare locale într-o sursă stabilă de acoperire a necesităţilor de finanţare a bugetului. Este important a menţiona însă că acţiunile care urmează să fie efectuate de Ministerul Finanţelor în domeniul managementului datoriei nu sunt suficiente pentru dezvoltarea substanţială a pieţei interne a VMS. Una dintre condiţiile preliminare pentru dezvoltarea acestei pieţe şi extinderea bazei de investitori este, de asemenea, implementarea reformelor şi în alte segmente ale pieţei financiare, cum ar fi domeniul pensiilor, al asigurărilor etc. Pe termen mediu, Ministerul Finanţelor, cu implicarea autorităţilor responsabile, urmează să întreprindă măsurile necesare în vederea realizării Planului de acţiuni privind dezvoltarea pieţei valorilor mobiliare de stat.

Progresul privind implementarea măsurilor incluse în prezentul Program vor fi reflectate în Raportul anual privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat, iar informaţia privind încadrarea parametrilor de risc/sustenabilitate în limitele stabilite în Program va fi inclusă în Buletinul statistic lunar privind datoria de stat/Raportul trimestrial privind situaţia în domeniul datoriei sectorului public, garanţiilor de stat şi recreditării de stat, publicate pe pagina oficială a Ministerului Finanţelor.

Anexă

la Programul "Managementul datoriei de stat

pe termen mediu (2023-2025)"

Riscurile care pot afecta

implementarea Programului "Managementul

datoriei de stat pe termen mediu (2023-2025)",

impactul şi măsurile de atenuare propuse