BIZLEXLegislația Republicii Moldova
RURO
Favorite
Acasă›Documente
Cuprins
Hotărâri

10/31.03.94 Hotărîre pentru aprobarea Regulamentului Parlamentului

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
31.03.1994

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

pentru aprobarea Regulamentului Parlamentului

Nr.10-XIII din 31.03.94

 (în vigoare 31.03.1994) 

Monitor nr.4/85 din 30.04.1994

* * *

Abrogat: 19.12.1996

Legea Republicii Moldova nr.797 din 02.04.1996

Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta hotărîre.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI Petru LUCINSCHI

or. Chişinău, 31 martie 1994,
Nr. 10-XIII.

APROBAT

prin Hotărîrea Parlamentului

nr.10-XII din 31 martie 1994

REGULAMENTUL PARLAMENTULUI

CONSTITUIREA ŞI FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI

Constituirea Parlamentului

(2) Parlamentul se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.

(3) Mandatul Parlamentului se prelungeşte pînă la întrunirea legală a noii lui componenţe. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

(4) - Parlamentul nou ales se întruneşte în şedinţa de constituire la convocarea Preşedintelui republicii în cel mult 30 de zile de la alegeri dacă au fost aleşi cel puţin 2/3 din numărul total al deputaţilor Parlamentului.

(2) Parlamentul se consideră legal constituit numai după validarea a 2/3 din mandatele de deputaţi.

(2) Deputaţii din partea partidelor, organizaţiilor social-politice şi blocurilor electorale care nu întrunesc numărul necesar pentru a constitui o fracţiune parlamentară, precum şi deputaţii independenţi se pot reuni, pentru a constitui o asemenea fracţiune sau se pot afilia la alte fracţiuni parlamentare constituite potrivit alin. (1).

(3) Fracţiunile parlamentare se constituie în termen de 3 zile după constituirea legală a Parlamentului.

(4) În scopul realizării programelor preelectorale ale partidelor, organizaţiilor social-politice şi blocurilor electorale, precum şi menţinerii configuraţiei politice a Parlamentului, nu se admite formarea de noi fracţiuni, decît cele constituite în condiţiile alin. (1) - (3).

(5) Fracţiunile parlamentare îşi aleg birourile, compuse, de regulă, din preşedinte, unu sau mai mulţi vicepreşedinţi şi un secretar.

(6) Preşedintele fracţiunii parlamentare prezintă Parlamentului componenţa numerică şi nominală a fracţiunii pe care o conduce.

(7) Succesiunea luărilor de cuvînt se stabileşte de către preşedintele şedinţei Parlamentului în dependenţă de componenţa numerică a fracţiunilor parlamentare.

a) numirea sau alegerea reprezentanţilor lor în Biroul permanent, în comisii şi în alte organe de lucru ale Parlamentului, ţinîndu-se seama de reprezentarea lor proporţională în Parlament;

b) ordinea de zi a şedinţelor Parlamentului şi a organelor lui;

c) formarea comisiilor speciale, de anchetă şi altor comisii ale Parlamentului;

d) proiectele de hotărîri ale Parlamentului privind respingerea programului de activitate al Guvernului.

(2) Fracţiunilor parlamentare li se pun la dispoziţie încăperi pentru lucru, tehnică birotică, rechizite de birou şi li se acordă servicii necesare activităţii eficiente a lor.

(3) Fiecare fracţiune parlamentară va fi deservită de un secretariat, structura şi statul de personal ale căruia se stabilesc de Biroul permanent.

(4) Angajarea şi concedierea lucrătorilor secretariatului fracţiunilor parlamentare se face de către Preşedintele Parlamentului la propunerea fracţiunii respective.

(5) Modul de folosire a mijloacelor financiare, alocate din bugetul Parlamentului pentru asigurarea activităţii fracţiunilor parlamentare, se stabileşte autonom de către fracţiunea respectivă.

Alegerea Preşedintelui Parlamentului, vicepreşedinţilor lui

şi formarea Biroului permanent al Parlamentului

(2) Este declarat ales Preşedinte al Parlamentului candidatul care a întrunit votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor.

(3) Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează al doilea tur de scrutin, la care vor participa numai doi candidaţi care în primul tur de scrutin au obţinut cel mai mare număr de voturi.

(4) În caz de paritate de voturi se organizează un nou tur de scrutin, pentru care fracţiunile parlamentare vor propune aceiaşi sau alţi candidaţi.

(2) Candidaturile pentru membrii Biroului permanent, se propun de preşedinţii fracţiunilor parlamentare şi se prezintă Preşedintelui Parlamentului, care le va supune votului Parlamentului în modul prevăzut de art. 8.

(2) Hotărîrea privind revocarea Preşedintelui Parlamentului se adoptă cu votul a 2/3 din numărul total al deputaţilor.

(3) Vicepreşedinţii Parlamentului şi membrii Biroului permanent pot fi rechemaţi înainte de termen, prin hotărîre a Parlamentului, adoptată cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor, la propunerea fracţiunilor parlamentare care i-au înaintat pentru a fi aleşi, susţinută de cel puţin 2/3 din membrii acestora.

a) propune Parlamentului data convocării sesiunii şi durata acesteia;

b) supune aprobării Regulamentului Parlamentului, precum şi propunerile de modificare a acestuia;

c) pregăteşte şi asigură desfăşurarea lucrărilor Parlamentului;

d) supune votului Parlamentului, la propunerea fracţiunilor parlamentare şi a preşedinţilor comisiilor permanente, componenţa nominală a comisiilor permanente, coordonează activitatea acestora;

e) întocmeşte, cu consultarea preşedinţilor fracţiunilor parlamentare şi ai comisiilor permanente, proiectul ordinii de zi a şedinţelor Parlamentului şi îl prezintă Parlamentului spre aprobare;

f) asigură publicarea în limba de stat, în limba rusă, iar în caz de necesitate şi în alte limbi vorbite de populaţia republicii, a legilor şi altor acte adoptate de Parlament;

g) stabileşte obligaţiunile de serviciu ale membrilor Biroului cu excepţia Preşedintelui Parlamentului;

h) determină structura şi statul de personal ale aparatului Parlamentului şi le prezintă Biroului Permanent spre aprobare;

i) întocmeşte devizul de cheltuieli (bugetul) aparatului Parlamentului şi îl prezintă Parlamentului spre aprobare;

j) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament sau însărcinări date de Parlament.

(2) Biroul permanent al Parlamentului adoptă hotărîri în limita competenţei prevăzute de Regulament, cu votul majorităţii membrilor săi.

a) conduce lucrările Parlamentului şi ale Biroului permanent;

b) convoacă şedinţele speciale sau extraordinare ale Parlamentului;

c) asigură respectarea Regulamentului şi menţinerea ordinii în timpul şedinţelor;

d) primeşte şi distribuie proiectele de legi şi propunerile legislative, precum şi rapoartele comisiilor;

e) anunţă rezultatul votării şi numeşte actele legislative adoptate;

f) semnează hotărîrile adoptate de Parlament;

g) reprezintă Parlamentul în relaţiile cu Preşedintele republicii şi cu Guvernul;

h) reprezintă Parlamentului în ţară şi peste hotare;

i) desemnează, cu consultarea preşedinţilor fracţiunilor parlamentare, componenţa delegaţiilor parlamentare;

j) dispune de mijloacele financiare ale Parlamentului şi ale aparatului lui în limita bugetelor aprobate;

k) angajează şi eliberează din funcţie lucrătorii aparatului Parlamentului în baza contractului de muncă;

l) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament sau însărcinări date de Parlament.

(2) Întru exercitarea atribuţiilor regulamentare Preşedintele Parlamentului emite dispoziţii şi ordine.

(2) La însărcinarea Preşedintelui Parlamentului vicepreşedinţii sînt responsabili de examinarea la şedinţele Biroului permanent şi ale Parlamentului a proiectelor de legi cu caracter juridic şi, respectiv, social-economic.

(2) Unul dintre secretari, conform art. 11 alin. (1) lit. g), îndeplineşte funcţii ce ţin de organizarea şi desfăşurarea şedinţelor Parlamentului, de respectarea Regulamentului, precum şi însărcinările date de Preşedintele Parlamentului.

(3) Alt secretar, conform art. 11 alin. (1) lit. g), se ocupă de chestiunile privind întocmirea, adoptarea şi executarea bugetului Parlamentului, de problemele administrativ-economice, precum şi îndeplineşte însărcinările date de Preşedintele Parlamentului.

Comisiile Parlamentului

Secţiunea întîi

Comisiile permanente

(2) Comisiile permanente poartă răspundere în faţa Parlamentului şi îi sînt subordonate. Statutul şi modul de funcţionare a comisiilor permanente se stabilesc de Constituţie şi de prezentul Regulament.

(3) Comisiile permanente se aleg pe toată durata legislaturii. Numărul, denumirea, componenţa numerică şi nominală a fiecărei comisii permanente se va hotărî de Parlament, la propunerea Biroului permanent, în şedinţa de constituire, după adoptarea Regulamentului Parlamentului.

(2) Componenţa nominală a comisiilor permanente se stabileşte, ţinîndu-se seama de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament sau prin negocieri între fracţiuni.

(3) Biroul permanent, potrivit principiului menţionat şi ţinînd seama de propunerile fracţiunilor parlamentare, preşedintelui comisiei permanente respective, şi de opţiunea fiecărui deputat, prezintă Parlamentului componenţa nominală a fiecărei comisii.

(4) Dacă fracţiunile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenţei uneia sau mai multor comisii, Biroul permanent propune şi Parlamentul hotărăşte, cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor, asupra candidaturilor propuse de fracţiunile parlamentare, respectîndu-se principiul reprezentării proporţionale.

(5) Un deputat poate fi membru numai al unei comisii permanente.

(2) Vicepreşedintele comisiei îndeplineşte, în absenţa preşedintelui, atribuţiile acestuia.

(3) Secretarul asigură redactarea actelor comisiei (rapoarte, avize, procese-verbale etc.), numără voturile la şedinţe şi ţine lucrările de secretariat.

(2) Participarea deputaţilor la şedinţele comisiei este obligatorie.

(2) Hotărîrile comisiilor se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor lor.

(3) În caz de paritate de voturi, votul preşedintelui comisiei este decisiv.

(2) Preşedintele comisiei va putea hotărî stenografierea dezbaterilor.

(3) Fiecare comisie permanentă va fi deservită de un secretariat, structura şi statul de personal ale căruia se stabilesc de Biroul permanent.

(2) Comisiile pot hotărî ca la şedinţele lor să fie prezenţi reprezentanţi ai presei şi lucrările şedinţelor să fie transmise la radio sau televiziune. Informaţiile oficiale despre lucrările comisiilor se dau publicităţii prin intermediul serviciului de presă al Parlamentului.

(2) Comisiile sînt în drept să decidă ca anumite şedinţe să se desfăşoare fără membrii Guvernului.

(3) Membrii Guvernului pot lua cuvîntul, răspunde la întrebări, dar nu pot fi prezenţi în timpul votării.

(2) La şedinţele comisiilor au dreptul să participe deputaţii care au făcut propuneri ce constituie obiectul dezbaterilor (autori de propuneri legislative, de amendamente, membri ai comisiilor speciale, de anchetă etc.), precum şi, la cererea preşedintelui comisiei, specialişti din Direcţia juridică a aparatului Parlamentului şi a secretariatului comisiilor permanente.

(3) Persoanele prevăzute în prezentul articol pot lua cuvînt la şedinţa comisiei, dar nu pot fi prezente în timpul votării.

(2) Rapoartele şi avizele vor cuprinde opinia majorităţii membrilor comisiei, precum şi părerea separată a celorlalţi membri ai comisiei.

(2) Pentru a obţine încuviinţarea, comisia va prezenta o cerere scrisă, aprobată cu votul majorităţii membrilor comisiei, în care vor fi anunţate problemele ce formează obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare şi termenul în care raportul comisiei urmează a fi prezentat Parlamentului.

(3) Preşedintele Parlamentului va supune cererea aprobării Biroului permanent şi va comunica comisei aprobarea sau respingerea acesteia.

(4) În vederea desfăşurării anchetei, comisia permanentă va putea invita, pentru a da relaţii, orice persoană care are o calitate oficială, cu excepţia Preşedintelui republicii, judecătorilor Curţii Constituţionale, judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie şi Procurorului republicii.

(5) Persoanele invitate pentru audiere vor fi înştiinţate despre aceasta cu cel puţin 3 zile înainte. Cheltuielile de deplasare şi, eventual, de cazare se vor suporta din bugetul Parlamentului.

(6) Prezenţa la audiere este obligatorie.

(7) În cadrul audierilor, persoanele invitate pot refuza să dea relaţii în cazul în care întrebările ce le sînt adresate privesc, în condiţiile prevăzute de lege, secrete de stat. Refuzul celui invitat poate fi adus la cunoştinţă Parlamentului, care va decide în şedinţă închisă.

(8) Nu pot fi puse întrebări ce vizează viaţa personală a celui audiat sau a familiei lui.

(9) Dacă dezbaterile asupra raportului comisiei relevă abateri grave în activitatea unuia dintre membrii Guvernului, sau a altor persoane numite ori confirmate de Parlament, Parlamentul poate cere destituirea acestora.

Secţiunea a doua

Comisii speciale

(2) Prin aceeaşi hotărîre se va desemna, la propunerea Biroului permanent, componenţa nominală a comisiei, precum şi termenul în care va fi depus raportul comisiei.

(3) Modul de funcţionare a comisiei speciale va fi reglementat de preşedintele acesteia, în condiţiile art. 15-29.

Secţiunea a treia

Comisii de anchetă

(2) La cererea comisiei de anchetă orice persoană care cunoaşte vreo probă sau deţine vreun mijloc de probă este obligată să le prezinte comisiei. Instituţiile şi organizaţiile sînt obligate, în condiţiile legii, să-şi dea concursul la solicitările comisiei de anchetă.

(3) Cînd pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări, în vederea elucidării adevărului, este necesar a antrena experţi, comisia de anchetă dispune efectuarea de expertize.

(4) Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi în cazul comisiei permanente ce desfăşoară ancheta în modul prevăzut de art. 30.

DESFĂŞURAREA LUCRĂRILOR PARLAMENTULUI

Sesiunile şi şedinţele Parlamentului.

Ordinea de zi

(2) Parlamentul se întruneşte în şedinţe speciale sau extraordinare, la cererea Preşedintelui republicii, Guvernului, a 1/3 de deputaţi sau la iniţiativa Preşedintelui Parlamentului.

(3) Cererea se depune în scris Preşedintelui Parlamentului, indicîndu-se problemele care se preconizează a fi examinate.

(4) Convocarea Parlamentului în şedinţă specială sau extraordinară se va face în 3 zile de la data înregistrării cererii.

(2) Ordinea de zi se întocmeşte pentru o perioadă de 2 săptămîni.

(3) Ordinea de zi se întocmeşte de către Biroul permanent în prima jumătate a săptămînii premergătoare perioadei pentru care se întocmeşte.

(4) Chestiunile care se propun pentru înscrierea pe ordinea de zi se transmit Biroului permanent cu cel puţin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în şedinţa Parlamentului, dar nu mai tîrziu decît ziua de vineri a săptămînii premergătoare săptămînii în care Biroul permanent întocmeşte ordinea de zi, cu excepţia cazului în care prin lege, prin prezentul Regulament sau prin hotărîre a Parlamentului nu se prevede un alt termen.

(2) Proiectele de legi şi hotărîri, avizate de comisii, se înscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comisiei permanente sesizate în fond.

(2) Cererile motivate privind modificarea ordinii de zi se fac printr-o singură luare de cuvînt, limitată în timp. În cazul în care există o altă părere, se va da cuvînt cîte unui reprezentant de la fiecare fracţiune parlamentară, după care propunerile vor fi supuse votării.

(3) În mod excepţional, Preşedintele Parlamentului poate propune, în orice şedinţă a Parlamentului, modificarea ordinii de zi din proprie iniţiativă, la cererea Biroului permanent sau a unei fracţiuni parlamentare.

Procedura legislativă

(2) În exerciţiul dreptului de iniţiativă legislativă Guvernul şi Preşedintele republicii înaintează Parlamentului proiecte de legi, iar deputaţii propuneri legislative.

(3) Proiectul de lege şi propunerea legislativă se primesc spre examinare împreună cu expunerea scopurilor, sarcinilor, a concepţiei viitoarei legi, a locului ei în legislaţia în vigoare, precum şi a efectelor ei social-economice şi de altă natură. Totodată se indică autorii care au luat parte la elaborarea proiectului de lege. La proiectul de lege a cărei realizare necesită cheltuieli materiale şi de altă natură se anexează o fundamentare economico-financiară.

(4) În caz de necesitate se prezintă şi proiectul hotărîrii Parlamentului privind modul de punere în aplicare a legii, precum şi lista actelor condiţionate, care urmează a fi elaborate în legătură cu adoptarea legii.

(5) Proiectele de legi se prezintă în limba de stat împreună cu traducerea lor în limba rusă.

(6) Propunerile legislative se prezintă în limba de stat sau în limba rusă. Aparatul Parlamentului asigură traducerea lor dintr-o limbă în alta.

(2) În caz de refuz din partea Biroului permanent, Parlamentul adoptă decizia cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor prezenţi.

(2) În caz de refuz din partea Preşedintelui Parlamentului, Parlamentul adoptă decizia cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor prezenţi.

(3) La fel se va proceda şi în caz de controverse între comisii.

(2) Comisiile permanente pot ţine şedinţe comune. În asemenea situaţii, comisiile pot conveni ca raportul sau avizul lor să fie comun.

(2) În caz de nerespectare a acestui termen, comisia permanentă sesizată în fond va putea redacta raportul său fără avizul sau avizele celorlalte comisii.

- prevederile Constituţiei;

- competenţa Parlamentului de a reglementa prin acte normative (legi şi hotărîri) sfera respectivă a raporturilor sociale;

- sistemul unificării şi codificării legislaţiei;

- cerinţele tehnicii legislative;

- normele limbii literare etc.

- actualitatea reglementării legislative a problemei abordate în proiectul de lege sau în propunerea legislativă;

- plenitudinea reglementării prin proiect sau propunere a sferei respective de raporturi sociale;

- oportunitatea examinării proiectului de lege (pornind de la posibilităţile economico-financiare ale republicii, situaţia social-politică, consecutivitatea reglementării legislative a proceselor etc.);

- posibilitatea examinării proiectului de lege în cadrul şedinţelor Parlamentului etc.

(2) În raportul comisiei se arată: proiectul de lege se adoptă în întregime fără a fi dezbătut în a doua lectură, se ia drept bază şi se pregăteşte pentru a fi dezbătut în a doua lectură sau se respinge.

(3) În cazul în care există mai multe proiecte de lege în aceeaşi problemă comisia avizează fiecare proiect în parte.

(4) Comisia stabileşte care proiect de lege reglementează mai cuprinzător şi sub toate aspectele sfera concretă a raporturilor sociale şi este mai puţin costisitor. Acest proiect se va propune Parlamentului spre examinare drept proiect de bază.

(5) Proiectele de lege elaborate pe baza altor concepţii se consideră de alternativă.

(6) Modificarea sau definitivarea proiectului de lege se admite numai cu consimţămîntul autorului.

(2) La şedinţa Biroului permanent, în care se examinează chestiunea privind înscrierea pe ordinea de zi a proiectului de lege, comisia permanentă sesizată în fond prezintă:

- scopurile, sarcinile, concepţia proiectului, prognoza efectelor social-economice şi de altă natură;

- lista autorilor, care au participat la elaborarea proiectului;

- lista persoanelor sau organizaţiilor, care au efectuat expertiza proiectului;

- fundamentarea economico-financiară a proiectului;

- avizul comisiei (comisiilor) permanente pe marginea proiectului;

- avizul Direcţiei juridice a aparatului Parlamentului;

- proiectul hotărîrii Parlamentului privind modul de punere în aplicare a legii;

- proiectul legii privind modificarea Constituţiei (în caz de necesitate);

- lista actelor condiţionate, care urmează a fi elaborate în legătură cu adoptarea legii.

(2) Avizarea amendamentelor la proiectul de lege se va face de către comisia permanentă sesizată în fond şi numai dacă aceasta consideră necesar şi de o altă comisie.

(3) Pentru amendamentele orale prezentate în plen cu privire la probleme de redactare sau alte aspecte mai puţin însemnate, avizarea se va putea face oral de către raportul comisiei permanente sesizate în fond, la solicitarea Preşedintelui Parlamentului.

(2) Proiectele de legi constituţionale, proiectele de legi în problemele bugetului, finanţelor, economiei care necesită considerabile cheltuieli financiare, precum şi tratatele internaţionale, la decizia Parlamentului, pot fi supuse dezbaterii, şi în a treia lectură.

- prezentarea de către autor a proiectului în conformitate cu prevederile art. 44 alin. (3);

- audierea raportului comisiei permanente responsabile de proiect;

- luările de cuvînt ale deputaţilor cu respectarea obligatorie a ordinii acordării de cuvînt reprezentanţilor fracţiunilor parlamentare.

(2) Raportul comisiei permanente sesizate în fond este prezentat de către preşedintele acesteia sau de un raportor desemnat de comisie.

- adoptarea legii;

- remiterea proiectului de lege comisiei permanente sesizate în fond sau altei comisii competente pentru definitivare;

- adoptarea proiectului de lege în întregime şi supunerea ei dezbaterii în a doua lectură;

- respingerea proiectului de lege.

(2) Modul de dezbatere ulterioară a proiectului de lege se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului în fiecare caz în parte cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor prezenţi.

- transmiterea proiectului, după dezbaterea lui în prima lectură, comisiei permanente sesizate în fond, altei comisii competente sau mai multor comisii, cu desemnarea comisiei responsabile, pentru examinarea obiecţiilor şi propunerilor de principiu exprimate în prima lectură şi prezentarea, în termen de 7 zile sau în alt termen stabilit de Parlament, a raportului privind rezultatele examinării;

- dezbaterea proiectului pe articole;

- votarea proiectului pe articole şi în ansamblu, dacă Parlamentul nu va hotărî altfel.

(2) În cazul dezbaterii proiectului de lege în a doua lectură, deputaţii şi reprezentantul Guvernului, în termen de 3 zile de la data remiterii proiectului în comisii, indicată în alin. (1) liniuţa întîi, fac amendamente şi le transmit în scris secretariatului şedinţei.

(3) Se primesc spre examinare amendamentele ce ţin de un articol complet. Dacă amendamentul constă dintr-un alineat, dintr-un punct, dintr-un subpunct, dintr-o propoziţie sau dintr-un cuvînt, se prezintă o nouă formulare a articolului. Amendamentele se subliniază.

(4) Amendamentele trebuie să fie motivate pe scurt.

(5) Amendamentele se transmit comisiei permanente desemnate pentru pregătirea proiectului de lege pentru a fi definitivate cu cel puţin 3 zile pînă la dezbaterea proiectului în a doua lectură.

(2) De asemenea, va putea lua cuvîntul şi reprezentantul Guvernului.

(3) În cadrul luărilor de cuvînt pot fi făcute amendamente orale privind probleme de redactare.

(2) În cadrul dezbaterilor, deputaţii sau reprezentantul Guvernului pot propune amendamente scrise la modificările intervenite în urma definitivării articolelor comisii.

(3) Amendamentul trebuie să se refere la conţinutul unui singur articol.

(2) Acelaşi drept îl are şi reprezentantul Guvernului.

(2) Parlamentul se va pronunţa prin vot asupra fiecărui amendament, cu excepţia cazurilor în care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celuilalt.

(2) A treia lectură constă în:

- transmiterea amendamentelor prevăzute la alin. (1) comisiei permanente sesizate în fond sau altei comisii competente şi Guvernului pentru examinare şi prezentarea raportului şi avizul, în termen de 3 săptămîni;

- efectuarea, la decizia Parlamentului, a expertizei economico-financiare imparţiale asupra amendamentelor în cauză;

- discutarea raportului comisiei permanente sesizate în fond, a avizului Guvernului şi a rezultatelor expertizei.

(3) În cadrul celei de a treia lecturi în dezbateri poate lua cuvîntul o singură dată numai cîte un reprezentant al fiecărei fracţiuni parlamentare care poate face amendamente numai la articolele supuse lecturii a treia.

(4) Dezbaterile pe articole se vor desfăşura în cadrul aceloraşi articole.

(5) Raportul comisiei permanente sesizate în fond şi avizul Guvernului vor conţine propuneri privind sursele şi modul de acoperire a cheltuielilor financiare suplimentare.

Procedura de vot

(2) Legile, hotărîrile şi alte acte se adoptă de către Parlament cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor, dacă prin prezentul Regulament nu se prevede altfel.

(3) Dacă la şedinţa în plen nu este prezent cvorumul, Preşedintele Parlamentului amînă votarea pînă la întrunirea cvorumului.

(2) Votul deschis se exprimă public prin ridicare de mîini, prin apel nominal sau electronic.

(3) Votul secret se exprimă prin buletinul de vot pentru numiri în funcţie şi electronic în cazul adoptării legilor şi hotărîrilor.

(4) Numirea în funcţie a Prim-ministrului se face prin vot deschis, dacă Parlamentul nu va hotărî altfel.

(5) Parlamentul hotărăşte, la propunerea preşedintelui şedinţei, ce modalitate de vot va folosi, afară de cazul în care procedura de vot se stabileşte prin Regulament.

(2) După terminarea votării se repetă numele şi prenumele deputaţilor care nu au răspuns.

(2) Votînd "pentru", deputatul lasă neatins pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse; votînd "contra" şterge numele şi prenumele persoanei propuse.

(3) Buletinele de vot se introduc într-o singură urnă.

(2) Numirile, confirmările sau avizele pentru numire în funcţie se supun dezbaterii Parlamentului după prezentarea raportului Comisiei juridice, pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului.

(3) În procesul întocmirii raportului comisia va examina candidaturile pentru numiri, confirmări sau avizele pentru numiri în funcţie avînd dreptul de a chema spre audiere persoanele în cauză.

(2) Proiectul de lege se consideră respins dacă la votarea în ansamblu nu s-au acumulat voturile a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor.

Desfăşurarea şedinţelor Parlamentului

(2) De la şedinţele Parlamentului se transmit sistematic reportaje radiodifuzate şi televizate. Translarea în direct, parţială sau integrală, de la şedinţele la care se examinează cele mai importante probleme pentru ţară se face la decizia Parlamentului, care se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi la şedinţă. Comunicatele oficiale despre şedinţele Parlamentului sînt date publicităţii numai prin intermediul serviciului de presă al Parlamentului.

(3) La toate şedinţele Parlamentului este obligatorie prezenţa a cel puţin unui reprezentant al Guvernului.

(4) Persoanele aflate la şedinţă trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare în caz contrar fiind eliminate din sală.

(5) Preşedintele şedinţei are dreptul să atragă atenţia reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă asupra informaţiilor vădit inexacte privind lucrările Parlamentului. La cererea preşedintelui şedinţei, mijloacele de informare în masă sînt obligate să dea publicităţii cele arătate de preşedinte. Dacă abaterea se repetă, preşedintele şedinţei va putea, consultînd Parlamentul, să retragă pe un timp anumit reprezentantului mijlocului de informare în masă în culpă autorizaţia de participare la lucrările Parlamentului.

(2) Deputatul care nu poate lua parte la şedinţă, din motive independente de voinţa sa, va trebui să anunţe din timp Biroul permanent, menţionînd cauzele care îl împiedică să participe.

- marţi, miercuri şi joi de la ora 10 pînă la ora 13 îşi desfăşoară activitatea comisiile permanente;

- întrerupere pentru masă de la ora 13 pînă la ora 15;

- marţi, miercuri şi joi de la ora 15 pînă la ora 18 şi vineri de la ora 10 pînă la ora 13, se desfăşoară şedinţe în plen;

- ziua de luni, după amiaza zilei de vineri, sîmbăta şi duminica se consacră lucrului deputaţilor cu alegătorii;

(2) Marţi, în ultima jumătate de oră de lucru a Parlamentului, se examinează întrebările şi interpelările deputaţilor.

(3) La propunerea Biroului permanent Parlamentul va putea hotărî desfăşurarea lucrărilor sale pe un anumit termen conform unui alt program.

(2) Preşedintele este asistat de vicepreşedinţi.

(3) Preşedintele şedinţei precizează dacă este întrunit cvorumul şi anunţă ordinea de zi.

(2) Deputaţii înscrişi pe listă vor lua cuvîntul în ordinea stabilită de preşedintele şedinţei cu respectarea dreptului opoziţiei de a-şi exprima opinia.

(3) Preşedintelui Parlamentului, vicepreşedinţilor lui şi membrilor Guvernului la şedinţe li se poate da cuvîntul în orice fază a dezbaterilor.

(2) Vorbitorii sînt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunile pentru discutarea cărora s-au înscris la cuvînt. În caz contrar, preşedintele şedinţei le atrage atenţia şi, dacă ei nu se conformează, le retrage cuvîntul.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care se cere cuvîntul în probleme privitoare la Regulament.

(2) Cererea de închidere a dezbaterii se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul deputaţilor prezenţi.

(2) Se interzice dialogul între vorbitorii aflaţi la tribună şi persoanele aflate în sală.

(2) Deputaţii au dreptul să examineze exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetică, înainte de publicarea legii sau altui act, la care se referă stenograma, în Monitorul Parlamentului.

Executarea legilor

(2) Comisia va prezenta Parlamentului rapoarte privind executarea fiecărei legi, de regulă, la 6 luni după expirarea termenului de punere în aplicare a ultimului capitol, articol sau alineat din legea respectivă.

(3) În hotărîrea de punere în aplicare a legii, Parlamentul va putea stabili un termen mai redus sau mai mare pentru prezentarea raportului privind executarea legii.

Întrebări, interpelări

Secţiunea întîi

Întrebări

(2) Fiecare deputat poate adresa întrebări membrilor Guvernului sau altor conducători ai organelor centrale ale administraţiei de stat.

(3) Secretariatul şedinţei înregistrează întrebările şi le transmite organelor şi persoanelor cărora acestea sînt adresate, pentru ca ele să dea răspunsul la următoarea şedinţă din ziua de marţi.

(4) Întrebarea constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informaţie este exactă, dacă Guvernul are intenţia de a comunica Parlamentului actele ori informaţiile solicitate de deputaţi sau dacă are intenţia de a lua o decizie într-o problemă concretă ş. a.

(5) Cei întrebaţi vor răspunde imediat la fiecare întrebare în parte sau vor declara că vor prezenta răspunsul în zilele următoare, indicînd data respectivă, însă nu mai tîrziu de termenul indicat la alin. (3).

(2) În cazul în care se solicită un răspuns scris, cel chestionat va declara, în termen de 7 zile, că a dat răspuns scris, fără a face alte precizări.

(2) Dacă timpul afectat întrebărilor şi răspunsurilor depăşeşte timpul stabilit de art. 99 alin. (1) preşedintele şedinţei va amîna, de regulă, pentru şedinţa următoare, celelalte întrebări şi răspunsuri.

Secţiunea a doua

Interpelări

(2) Interpelarea deputatului constă într-o cerere adresată Guvernului prin care se solicită explicaţii asupra politicii Guvernului în probleme ale activităţii sale interne şi externe.

(3) Interpelările se înregistrează în ordinea prezentării şi se afişează în sala de şedinţe.

(4) Potrivit rezultatelor dezbaterilor în legătură cu interpelarea Parlamentului poate lua decizie.

Concedii, absenţe, demisii, sancţiuni

Secţiunea întîi

Concedii, absenţe, demisii

(2) Nu se consideră absent deputatul care îndeplineşte o însărcinare dată de Parlament, de Biroul permanent sau de Preşedintele Parlamentului, care nu-i permite să participe la lucrările Parlamentului.

(2) Orice concediu se acordă deputaţilor prin dispoziţia Preşedintelui Parlamentului sau a vicepreşedintelui care îndeplineşte atribuţiile Preşedintelui în absenţa acestuia.

(3) Concediu anual plătit se acordă deputaţilor pe o durată de 36 de zile lucrătoare (luîndu-se drept bază săptămîna de muncă de 6 zile) de regulă în timpul vacanţei de Crăciun şi vacanţei de vară.

(4) Concediu pentru interese personale se acordă deputaţilor pe o durată de cel mult 10 zile în timpul unei sesiuni.

(2) Dacă în termen de 10 zile de la comunicarea invitaţiei, deputatul nu se prezintă sau nu trimite justificarea, el pierde toate drepturile prevăzute la art. 26 din Legea despre statutul deputatului în Parlament.

(3) În cazul cînd absenţa arătată la alin. (1) se produce de 3 ori în aceeaşi sesiune, Preşedintele Parlamentului declară locul vacant. În această situaţie ridicarea mandatului de deputat se hotărăşte de Parlament cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor.

(2) Pentru cazurile de incompatibilitate apărute pe durata unei legislaturi se va proceda în conformitate cu prevederile prezentei secţiuni.

Secţiunea a doua

Sancţiuni

a) avertismentul;

b) chemarea la ordine;

c) retragerea cuvîntului;

d) eliminarea din sala de şedinţe.

(2) Sancţiunile prevăzute de alin. (1) se aplică de către preşedintele şedinţei.

(2) Chemarea la ordine se înscrie în stenograma şedinţei.

(2) Dacă cuvintele întrebuinţate au fost retrase sau regretate ori dacă explicaţiile date sînt apreciate de preşedintele şedinţei ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplică.

Aparatul Parlamentului

(2) Regulamentul de activitate al aparatului Parlamentului se aprobă de către Biroul permanent.

Preşedintele republicii, Guvernul

(2) Şedinţa se desfăşoară sub conducerea Preşedintelui Parlamentului în prezenţa candidatului a cărui alegere a fost validată de Curtea Constituţională.

(2) După citirea hotărîrii Curţii Constituţionale, Preşedintele Parlamentului declară Preşedintele republicii ales.

(3) Preşedintele republicii depune jurămîntul prevăzut de Constituţie.

(2) Guvernul ale cărui împuterniciri au încetat potrivit alin. (1) îndeplineşte actele necesare pentru administrarea treburilor publice, pînă la confirmarea noii componenţe a Guvernului.

(2) Dacă candidatura propusă nu va acumula numărul de voturi prevăzut în alin. (1), Preşedintele republicii va reafirma intenţia de a propune aceeaşi candidatură în funcţia de Prim-ministru ori va propune Parlamentului o altă candidatură.

(2) Prim-ministrul, intr-un termen de cel mult 3 luni, va cere Parlamentului aprobarea programului de activitate al Guvernului.

(3) Componenţa nominală a Guvernului va fi examinată de Parlament în condiţiile art. 76.

(4) Programul de activitate al Guvernului se supune dezbaterii în Parlament în condiţiile art. 44-55.

Dispoziţii finale

(2) Modificările se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor.