606/18.06.91 Regulamentul provizoriu al Parlamentului Republicii Moldova

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

Regulamentul provizoriu al Parlamentului Republicii Moldova

Nr.606-XII din 18.06.91

 (în vigoare 18.06.1991) 

Monitor nr.6, 1991

* * *

Abrogat: 31.03.1994

Hotărîrea Parlamentului nr.10 din 31.03.1994

TITLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1.

1. Parlamentul Republicii Moldova este organul legislativ, de dispoziţie şi control suprem permanent al puterii de stat al republicii.

2. Modul de funcţionare a Parlamentului Republicii Moldova se stabileşte prin prezentul Regulament şi prin legile Republicii Moldova, emise pe baza Constituţiei Republicii Moldova.

Articolul 2.

1. În Parlamentul Republicii Moldova activitatea se desfăşoară în limba de stat, în caz de necesitate se asigură traducerea în limba rusă.

2. În cazul în care deputatul poporului din Republica Moldova nu posedă limba de stat sau limba rusă, el poate lua cuvînt în limba sa maternă. În acest caz se asigură traducerea în limba de stat şi în limba rusă. Deputatul poporului din Republica Moldova care intenţionează să ia cuvîntul în limba maternă trebuie să preîntîmpine din timp Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova.

Articolul 3.

În activitatea sa Parlamentul Republicii Moldova asigură condiţii pentru ca deputatul poporului să muncească eficient în conformitate cu Legea cu privire la statutul deputaţilor poporului din Republica Moldova.

Articolul 4.

Parlamentul Republicii Moldova creează comisia pentru exercitarea controlului asupra respectării Regulamentului.

Articolul 5.

Sedinţele Parlamentului Republicii Moldova se ţin la Chişinău, capitala Republicii Moldova.

Titlul II

ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII PARLAMENTULUI

REPUBLICII MOLDOVA ŞI FUNCŢIONAREA LUI

Capitolul I

SESIUNILE PARLAMENTULUI

REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 6.

1. Parlamentul Republicii Moldova se convoacă la prima sesiune de către Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova de legislatura anterioară cel mult la o lună de la alegeri dacă au fost aleşi cel puţin două treimi din numărul total al deputaţilor poporului din Republica Moldova.

2. Sesiunile ordinare ale Parlamentului Republicii Moldova le convoacă Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova. Durata sesiunilor este determinată de numărul şi de caracterul problemelor ce se discută.

3. Decretul Prezidiului Parlamentului Republicii Moldova privind convocarea sesiunii ordinare a Parlamentului se publică cu cel puţin 15 zile înainte de deschiderea ei.

4. Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova trimite deputaţilor poporului din Republica Moldova, de regulă în termen de zece zile, dar nu mai tîrziu de trei zile înainte de dezbaterea chestiunii, proiectele legilor, hotărîrilor şi ale altor documente, care urmează să fie examinate.

5. În cazul cînd deputatul se află în imposibilitatea de a sosi la sesiune, el înştiinţează din timp Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova.

Articolul 7.

1. Sesiunile extraordinare le convoacă Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova la iniţiativa lui sau la propunerea Prezidiului Parlamentului Republicii Moldova, a Preşedintelui Republicii Moldova sau a cel puţin o treime din numărul total de deputaţi ai poporului din Republica Moldova. Propunerea se adresează în scris Prezidiului Parlamentului Republicii Moldova, indicîndu-se problemele care se preconizează a fi examinate.

2. Sesiunea extraordinară a Parlamentului Republicii Moldova se convoacă în termen de 10 zile de la data înregistrării de către Secretariatul Parlamentului a propunerii de convocare a ei.

3. Decretul Prezidiului Parlamentului Republicii Moldova privind convocarea sesiunii extraordinare a Parlamentului se dă publicităţii.

Articolul 8.

Pentru aprobarea ordinii de zi şi pentru dezbaterea problemelor în cadrul sesiunii este necesară prezenţa majorităţii deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi.

Articolul 9.

Prima şedinţă de după alegeri a Parlamentului Republicii Moldova este condusă de unul dintre cei mai în vîrstă deputaţi ai poporului din Republica Moldova, ulterior de Preşedintele sau vicepreşedinţii Parlamentului Republicii Moldova.

Articolul 10.  

1. Preşedintele şedinţei Parlamentului Republicii Moldova deschide şi închide şedinţa; oferă cuvînt pentru prezentarea rapoartelor şi pentru discursuri, organizează dezbaterile; pune la vot proiectele de legi ale Republicii Moldova, propunerile deputaţilor pe marginea problemelor examinate şi anunţă rezultatele votării; dă citire interpelărilor, întrebărilor, notelor informative, comunicatelor şi declaraţiilor primite de prezidiul sesiunii; asigură ordinea în sală; semnează procesul-verbal şi stenograma şedinţei; beneficiază de alte drepturi, stabilite prin prezentul Regulament.

2. La deschiderea şedinţei Parlamentul dă onor Drapelului de Stat al Republicii Moldova.

3. Preşedintele şedinţei aminteşte deputaţilor poporului chestiunile ce urmează a fi examinate.

4. Înainte de închiderea şedinţei preşedintele sesiunii comunică Parlamentului data şi ordinea de zi a următoarei şedinţe.

5. Preşedintele şedinţei este dator să contribuie la crearea unui spirit de conlucrare, la apropierea poziţiilor deputaţilor în chestiunile discutate, să contribuie la obţinerea unor hotărîri convenite reciproc. În caz de necesitate preşedintele şedinţei organizează desfăşurarea diferitelor consultări în scopul depăşirii disensiunilor şi soluţionării problemelor care apar în timpul sesiunilor Parlamentului.

Articolul 11.

1. Ordinea de zi a sesiunii Parlamentului Republicii Moldova se adoptă la prima şedinţă. Propunerile pentru ordinea de zi le face prezidiul Parlamentului şi deputaţii poporului din Republica Moldova.

2. Dacă sesiunea nu a examinat toate chestiunile incluse în ordinea de zi, ele, de regulă, se includ printre primele în ordinea de zi a sesiunii următoare.

3. Chestiunile legate de formarea ordinii de zi, precum şi alte chestiuni privind organizarea sesiunii, se examinează în prealabil la Prezidiul Parlamentului împreună cu reprezentanţii grupurilor de deputaţi.

Articolul 12.

La propunerea Comisiei pentru validare şi pentru etica de deputat Parlamentul Republicii Moldova adoptă o hotărîre privind validarea mandatelor deputaţilor poporului, iar în caz de încălcare a legislaţiei electorale - privind invalidarea alegerilor unor deputaţi.

Articolul 13.

Pînă la validarea mandatelor deputaţilor poporului Parlamentul Republicii Moldova este în drept să adopte hotărîri numai privind formarea ordinii de zi a sesiunii Parlamentului, precum şi componenţa Comisiei pentru validare şi pentru etica de deputat.

Articolul 14.

1. Şedinţele Parlamentului Republicii Moldova sînt publice şi se ţin în condiţii de publicitate.

2. În baza hotărîrii Parlamentului pot avea loc şi şedinţe secrete.

3. La şedinţele Parlamentului Republicii Moldova pot participa deputaţii poporului din U.R.S.S. cu dreptul de a înainta propuneri pe marginea chestiunilor ce se examinează, precum şi reprezentanţi ai organelor de stat, ai organizaţiilor obşteşti, ai colectivelor de muncă ai instituţiilor ştiinţifice, ai presei, televiziunii şi radiodifuziunii, alte persoane invitate de prezidiul sesiunii Parlamentului.

4. Preşedintele şedinţei aduce la cunoştinţă deputaţilor poporului din Republica Moldova componenţa şi numărul persoanelor invitate la sesiunea Parlamentului.

5. Pentru persoanele invitate la şedinţa Parlamentului se repartizează locuri speciale în sala de şedinţe.

6. De la şedinţele Parlamentului se fac zilnic reportaje televizate şi radiodifuzate. Translarea în direct se face parţial sau integral la examinarea celor mai importante probleme pentru republică la decizia Parlamentului, adoptată cu votul majorităţii deputaţilor poporului din Republica Moldova prezenţi la şedinţă. Comunicatele informative privind şedinţele Parlamentului sînt date publicităţii prin intermediul mijloacelor de informare în masă.

Articolul 15.

Persoanele care fac parte din componenţa Guvernului Republicii Moldova, Preşedintele Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova, Prim-arbitrul Republicii Moldova, Procurorul Republicii Moldova şi Controlul principal de stat al Republicii Moldova au dreptul să asiste la orice şedinţă (publică sau secretă) a Parlamentului.

Articolul 16.

La şedinţele Parlamentului deputaţii poporului din Republica Moldova se amplasează la parterul sălii de şedinţe pe delegaţii conform principiului teritorial. Locurile deputaţilor se stabileşte în ordinea alfabetică a numelor lor.

Articolul 17.

1. Şedinţele Parlamentului au loc în zilele de marţi, miercuri şi joi de la ora 9,00 pînă la ora 18,00 cu o pauză pentru prînz de o oră şi 30 de minute, iar în ziua de vineri de la ora 9,00 pînă la ora 14,00.

După săptămîna plenară, în săptămîna următoare, deputaţii poporului lucrează în cadrul comisiilor permanente şi grupurilor de deputaţi.

În ultima oră a şedinţei plenare Parlamentul adoptă ordinea de zi pentru următoarea săptămînă plenară, iar deputaţilor poporului li se difuzează proiectele de legi şi de hotărîri, incluse pentru a fi dezbătute în următoarea săptămînă plenară.

[Pct.1 în redacţia Hot. Parl. nr.1240-XII din 16.12.92]

[Pct.1 în redacţia Hot. Parl. nr.920-XII din 05.02.92]

2. În fiecare joi, de la ora 9 pînă la 10, în Parlament se desfăşoară ora Guvernului Republicii Moldova".

[Pct.2 în redacţia Hot. Parl. nr.920-XII din 05.02.92]

3. Parlamentul, cu votul majorităţii deputaţilor poporului din Republica Moldova prezenţi la şedinţă, poate stabili un alt mod de desfăşurare a şedinţelor şi durata lor.

4. Parlamentul stabileşte timpul necesar pentru examinarea fiecărei chestiuni.

5. Pentru rapoarte se acordă de regulă pînă la 30 de minute, pentru corapoarte pînă la 20 de minute. Raportorul are dreptul la un cuvînt de încheiere în limitele a 6 minute, coraportorul în limitele a 4 minute. Pentru participare la dezbateri se acordă pînă la 10 minute, la examinarea pe articole a proiectelor de legi pînă la 5 minute; a candidaturilor pînă la 5 minute, în problemele conducerii şedinţei, obiectului votării şi pentru note informative pînă la 1 minut. Deputatul poporului din Republica Moldova are dreptul la o replică în procesul examinării unei chestiuni.

6. Deputatul poporului din Republica Moldova poate lua cuvîntul a doua oară pe marginea aceleiaşi chestiuni numai în baza unei hotărîri adoptate de majoritatea deputaţilor poporului prezenţi la şedinţă. Cesiunea dreptului la cuvînt în favoarea unei alte persoane nu se admite.

7. La sfîrşitul fiecărei şedinţe a Parlamentului se rezervă 20 de minute pentru luările de cuvînt ale deputaţilor poporului din Republica Moldova cu declaraţii şi comunicări scurte (pînă la 2 minute). Pe marginea acestor declaraţii şi comunicări nu se deschid dezbateri. Preşedintele şedinţei informează, în caz de necesitate, sesiunea despre măsurile adoptate în problemele ce au fost ridicate la şedinţa precedentă.

8. Preşedintele şedinţei poate prelungi timpul luării de cuvînt cu consimţămîntul majorităţii deputaţilor poporului din Republica Moldova prezenţi la şedinţă. Luările de cuvînt au loc de la tribună, iar cu consimţămîntul preşedintelui şedinţei în faţa microfonului din sală.

Articolul 18.

1. Cererile de acordare a cuvîntului pentru participare la dezbaterea chestiunilor incluse în ordinea de zi se înaintează în scris preşedintelui şedinţei sau în Secretariatul Parlamentului cu o zi înainte de şedinţă, indicîndu-se ziua şi ora depunerii ei. Preşedintele şedinţei acordă cuvînt la dezbateri în ordinea înaintării cererilor. Permisiunea de a se acorda cuvînt fără înaintarea în prealabil a cererii o dă Parlamentul.

2. În caz de necesitate preşedintele şedinţei poate modifica cu consimţămîntul majorităţii deputaţilor poporului din Republica Moldova, ordinea luărilor de cuvînt, comunicînd motivele modificării respective.

Articolul 19.

Preşedintele şedinţei are dreptul să ofere cuvîntul peste rînd pentru a se da răspuns la întrebări şi pentru explicaţii. Preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Parlamentului Republicii Moldova, Preşedintele Republicii Moldova, Prim-ministrul Republicii Moldova au dreptul să ia cuvîntul în orice moment.

Articolul 20.

1. Dacă preşedintele şedinţei constată în luarea de cuvînt a deputatului poporului expresii care nu corespund eticii parlamentare, este în drept a cere să se exprime corect sau să ceară scuze.

2. Dacă vorbitorul se abate de la temă preşedintele şedinţei îi aduce aminte să revină la problema ce se discută.

3. După a doua avertizare să nu se abată de la temă preşedintele şedinţei îl poate lipsi de cuvînt pe vorbitor şi în acest caz este în drept să deconecteze microfonul. Acestor persoane nu li se oferă pentru a doua oară cuvînt pe marginea aceleiaşi chestiuni.

4. Declaraţiile privind regulamentul şi modul de ţinere a şedinţelor au prioritate în raport cu luările de cuvînt pe marginea chestiunilor examinate şi suspendă dezbaterile. Fiecare deputat al poporului care a cerut cuvîntul pentru o astfel de declaraţie beneficiază de el neîntîrziat sau după ce oratorul de la tribună îşi încheie cuvîntul.

5. Dacă declaraţia deputatului poporului nu se referă la regulament sau la modul de ţinere a şedinţei ori pune la îndoială ordinea de zi stabilită, preşedintele şedinţei îl lipseşte de cuvînt pe un astfel de deputat.

6. Dacă oratorul a depăşit timpul acordat, preşedintele şedinţei îl avertizează, apoi îl lipseşte de cuvînt. Tot ceea ce spune deputatul poporului după privarea sa de cuvînt nu se include în stenograma sesiunii.

7. În timpul şedinţei preşedintele ei nu este în drept să comenteze luările de cuvînt ale deputaţilor poporului sau să ia cuvînt referitor la esenţa chestiunilor dezbătute.

8. Dacă preşedintele consideră necesar să participe la examinarea unei chestiuni, el transmite funcţiile de preşedinte unui membru al Prezidiului pînă la încheierea dezbaterii.

Articolul 21.

1. Dezbaterile se sistează conform deciziei Parlamentului, care se adoptă prin votul deschis al majorităţii deputaţilor poporului din Republica Moldova prezenţi la şedinţă. Punînd problema sistării dezbaterilor, preşedintele comisiei comunică deputaţilor poporului din Republica Moldova numărul persoanelor care s-au înscris pentru a lua cuvînt şi numărul persoanelor care au luat deja cuvînt, precizează cine dintre cei înscrişi insistă să i se ofere cuvînt.

2. După sistarea dezbaterilor raportorii şi coraportorii au dreptul la un cuvînt de încheiere. Dacă deputaţii poporului din Republica Moldova nu a avut posibilitatea să ia cuvînd fiindcă dezbaterile au fost sistate, textele cuvîntărilor lor, la solicitarea lor, se includ în stenograma şedinţei.

Articolul 22.

1. Faţă de deputatul poporului din Republica Moldova care încalcă ordinea stabilită a lucrărilor Parlamentului pot fi aplicate următoarele măsuri de influenţă:

- este avertizat să respecte ordinea;

- este avertizat să respecte ordinea, faptul acesta aducîndu-se la cunoştinţa alegătorilor sau publicîndu-se în presă;

- i se aplică un blam;

- i se aplică un blam şi eliminarea provizorie de la sesiunea Parlamentului;

- i se retrage mandatul de deputaţi.

2. Retragerea mandatului de deputat se face în temeiurile articolului 96 din Constituţia Republicii Moldova şi ale Legii cu privire la revocarea deputatului poporului din Republica Moldova.

Articolul 23.

1. Toate măsurile de influenţă, exceptînd retragerea mandatului de deputat, le ia prezidiul şedinţei Parlamentului.

2. Prezidiul şedinţei parlamentului poate avertiza, că trebuie să respecte ordinea deputatul care:

- discută în permanenţă, îşi permite să exclameze zgomotos, se distrage de la examinarea chestiunilor dezbătute;

- umblă prin sala de şedinţe;

- iese din sală fără permisiunea preşedintelui şedinţei;

- întîrzie la şedinţă;

- nu participă la votare.

3. Prezidiul şedinţei Parlamentului poate avertiza, că în cazul nerespectării ordinii va fi înscris în stenograma sesiunii deputatul care a fost avertizat să respecte ordinea şi nu se supune dispoziţiilor Preşedintelui Parlamentului.

4. Prezidiul şedinţei Parlamentului poate aplica un blam deputatului care:

- a fost avertizat de două ori să respecte ordinea şi nu se supune dispoziţiilor Preşedintelui Parlamentului;

- a fost avertizat anterior să respecte ordinea, faptul acesta aducîndu-se la cunoştinţa alegătorilor sau publicîndu-se în presă;

- face declaraţii provocatoare şi false;

- ameninţă;

- face declaraţii ofensatoare;

- exercită presiune asupra deputaţilor în timpul votării;

- este iniţiatorul dezordinilor;

- face escrocherii în timpul votării.

5. Prezidiul şedinţei Parlamentului poate aplica un blam, eliminîndu-l de la sesiunea Parlamentului pe o perioadă de pînă la 15 şedinţe, deputatului care:

- provoacă autercaţii în legătură cu faptul că i se exprimă blam sau a fost sancţionat de două ori în acest mod;

- a fost avertizat de două ori să respecte ordinea, faptul acesta aducîndu-se la cunoştinţa alegătorilor sau publicîndu-se în presă;

- cheamă la violenţă;

- insultă deputaţii poporului din Republica Moldova sau Preşedintele Parlamentului;

- insultă şi-i ameninţă pe Preşedintele Republicii Moldova şi Prim-ministrul Republicii Moldova, face declaraţii provocatoare la adresa lor.

6. Faptul că deputatului poporului i se exprimă blam atrage după sine suspendarea parţială a indemnizaţiei de deputat pe o perioadă de pînă la două luni.

7. Exprimarea blamului cu eliminarea provizorie a deputatului poporului de la sesiunea Parlamentului atrage după sine suspendarea parţială a indemnizaţiilor de deputat pe o perioadă de pînă la şase luni.

8. Dacă deputatul poporului refuză să părăsească sala, şedinţa se suspendă şi Parlamentul adoptă hotărîrea definitivă.

Capitolul 2

ADOPTAREA HOTĂRÎRILOR DE CĂTRE

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 24.

1. Parlamentul adoptă hotărîrile prin votul deputaţilor poporului din Republica Moldova care participă la şedinţă. Fiecare deputat al poporului din Republica Moldova are un singur vot care îl dă pentru sau contra propunerii, ori se abţine.

2. Votarea în chestiunile examinate se face, de regulă, deschis prin ridicare de mîini, prin intermediul sistemului electronic de numărare a voturilor sau prin completarea de buletine nominale.

3. Votarea poate fi efectuată fără numărarea voturilor, cînd majoritatea este evidentă, dacă nici unul din deputaţii poporului din Republica Moldova nu va cere un alt mod de votare, sau numărarea voturilor.

4. La propunerea deputaţilor poporului din Republica Moldova şi în baza unei decizii a Parlamentului, adoptate cu votul majorităţii deputaţilor poporului din Republica Moldova prezenţi la şedinţă, rezultatele votării nominale pot fi date publicităţii prin intermediul mijloacelor de informare în masă.

5. La efectuarea votării deschise fără folosirea sistemului electronic numărarea voturilor se pune pe seama unei grupe de deputaţi ai poporului din Republica Moldova, a cărei componenţă o stabileşte Parlamentul.

6. Exercitarea controlului asupra funcţionării sistemului electronic şi asupra personalului ce deserveşte acest sistem se pune pe seama unui grup de deputaţi ai poporului din Republica Moldova, a cărei componenţă o stabileşte Parlamentul.

Articolul 25.

1. Înainte de începerea votării deschise preşedintele şedinţei indică numărul propunerilor supuse votului, precizează formularea lor, stabileşte ordinea în care se vor vota, aminteşte cu ce condiţii poate fi adoptată hotărîrea. Înainte de votare se efectuează înregistrarea deputaţilor poporului din Republica Moldova prin ridicarea de mîini sau prin sistemul electronic. Modul de efectuare a înregistrării îl stabileşte preşedintele şedinţei.

2. Pentru ca Parlamentul să adopte hotărîri trebuie asigurat cvorumul.

3. Legile şi hotărîrile Parlamentului Republicii Moldova se consideră adoptate, dacă pentru ele au votat majoritatea (50% plus 1) din numărul deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi.

4. Modificarea şi completarea prevederilor din Constituţia Republicii Moldova se fac printr-o hotărîre a Parlamentului Republicii Moldova, adoptată cu votul a două treimi din numărul deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi.

5. Votarea se consideră încheiată atunci cînd preşedintele şedinţei anunţă rezultatele ei.

6. În cazul în care numărul deputaţilor care au participat la votare nu coincide cu numărul deputaţilor prezenţi la şedinţă, ceea ce a tras după sine neadoptarea hotărîrii, precum şi în cazul constatării unor greşeli în modul şi în tehnica votării efectuate, preşedintele şedinţei este în drept să efectueze o nouă votare conform procedeului stabilit de el.

Articolul 26.

1. În cazurile prevăzute de Constituţia Republicii Moldova, de prezentul Regulament sau la decizia Parlamentului, adoptată cu votul majorităţii deputaţilor poporului din Republica Moldova prezenţi la şedinţă se efectuează votarea secretă.

2. Pentru efectuarea votării secrete şi stabilirea rezultatelor ei Parlamentul alege cu votul deschis al majorităţii deputaţilor poporului din Republica Moldova prezenţi la şedinţă comisia de numărare a voturilor. Din comisia de numărare a voturilor nu pot face parte acei deputaţi ai poporului din Republica Moldova ale căror candidaturi au fost propuse pentru componenţa organelor ce urmează a fi alese sau pentru posturi oficiale.

3. Comisia de numărare a voturilor alege din componenţa sa preşedintele şi secretarul comisiei. Hotărîrile comisiei de numărare a voturilor se adoptă cu votul majorităţii simple a membrilor comisiei.

4. Buletinele pentru votarea secretă se fac sub controlul comisiei de numărare a voturilor într-un anumit număr în modelul propus de această comisie şi aprobată de Parlament. Buletinele conţin informaţia necesară votării. În ele se introduc în ordine alfabetică numele candidaţilor care au acceptat să candideze. La votarea unui proiect de hotărîre sau a unei singure candidaturi în ele trebuie să figureze cuvintele "pentru" şi "contra".

5. Timpul şi locul votării, procedura efectuării ei le stabileşte comisia de numărare a voturilor pe baza prezentului Regulament şi le anunţă preşedintele acestei comisii. Se anunţă o întrerupere, după care fiecărui deputat i se înmînează un buletin de vot.

Articolul 27.

1. Fiecărui deputat al poporului din Republica Moldova i se eliberează contra semnătură un buletin de vot pentru alegerea organului sau a unei persoane oficiale, ori pentru proiectul de hotărîre propus pe marginea chestiunii examinate.

2. Membrii comisiei de numărare a voturilor eliberează deputaţilor poporului, la prezentarea legitimaţiei lor de deputat al poporului din Republica Moldova, buletine pentru vot secret în conformitate cu lista deputaţilor.

3. Deputatul poporului completează buletinele în cabina pentru votare secretă, ştergînd din buletinul de vot pentru alegerea organului sau a persoanei oficiale numele candidaţilor contra cărora votează, iar pentru unică candidatură şi din buletinul pentru proiectul de hotărîre cuvintele "pentru" sau "contra" de lîngă candidatură sau de lîngă variantele hotărîrilor propuse.

4. Se consideră nevalabile buletinele care nu corespund modelului stabilit, iar la alegerea persoanelor oficiale buletinele în care au fost lăsate două sau mai multe candidaturi la o singură funcţie. Numele adăugite la numele din buletine nu se iau în considerare la numărarea voturilor.

Articolul 28.

Comisia de numărare a voturilor întocmeşte procese-verbale asupra rezultatelor votării secrete, pe care le semnează toţi membrii ei. Pe marginea raportului comisiei de numărare a voturilor Parlamentul adoptă, prin votul deschis al majorităţii deputaţilor poporului din Republica Moldova, aleşi, o hotărîre privind confirmarea rezultatelor votării secrete.

Articolul 29.

Pentru formularea definitivă a actelor sale Parlamentul poate alege din rîndul deputaţilor poporului din Republica Moldova comisii de redactare.

Articolul 30.

1. Deciziile Parlamentului asupra chestiunilor de procedură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor Republicii Moldova (50% plus 1) prezenţi la şedinţă, se omologhează protocolar fără a fi adoptate hotărîri şi se includ în stenograma sesiunii.

2. La chestiunile de procedură se raportă cele care nu atrag după sine efecte juridice esenţiale şi care reglamentează acţiuni privind unele interese limitate: schimbarea succesiunii examinării chestiunilor de pe ordinea de zi; închiderea dezbaterilor; publicarea rezultatelor votării nominale; stabilirea timpului necesar pentru examinarea chestiunii; schimbarea ordinii luărilor de cuvînt ale deputaţilor; efectuarea votării secrete în cazurile neprevăzute de Constituţia Republicii Moldova; retragerea chestiunii ca urmare a încunoştiinţării întîrziate a deputaţilor cu proiectul şi cu alte materiale; adoptarea hotărîrilor privind difuzarea şedinţelor sesiunii, privind revotarea unor hotărîri adoptate anterior de Parlament, anunţarea unor întreruperi în lucrările sesiunii la cererea deputaţilor poporului; ţinerea şedinţelor publice sau secrete etc.

Capitolul 3

COMISIILE PERMANENTE ALE PARLAMENTULUI

REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 31.

În temeiul articolului 109 din Constituţia Republicii Moldova Parlamentul Republicii Moldova alege din numărul deputaţilor poporului din Republica Moldova comisiile permanente ale Parlamentului.

Articolul 32.

1. Comisiile permanente ale Parlamentului se formează la sesiunea întîi a Parlamentului Republicii Moldova nou-ales.

2. Comisiile permanente ale Parlamentului se aleg în componenţa preşedintelui şi membrilor comisiei. Componenţa numerică a comisiilor permanente o determină Parlamentul.

3. Preşedinţii comisiilor permanente se aleg, de regulă, pe bază alternativă. Dacă la funcţia de preşedinte au candidat mai mult de doi deputaţi şi nici unul din ei nu a fost ales, se procedează la votare suplimentară cu două candidaturi care au întrunit cel mai mare număr de voturi.

4. Se consideră ales candidatul care, în urma votării repetate, a întrunit un număr mai mare de voturi.

5. Deputatul poporului poate fi membru numai într-o singură comisie permanentă a Parlamentului. Deputaţii au dreptul să participe la lucrările oricărei comisii cu drept de vot consultativ.

6. Nu se admite cumularea funcţiei de preşedinte a comisiei permanente a Parlamentului cu funcţii în organizaţii de stat şi cooperatiste, în partide politice şi în organizaţii şi mişcări social-politice.

Articolul 33.

În componenţa comisiilor permanente nu pot fi aleşi: Preşedintele, prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul Parlamentului Republicii Moldova.

Articolul 34.

1. La alegerea comisiilor permanente ale Parlamentului la început se pune la vot candidatura preşedintelui, iar după aceea componenţa comisiei în ansamblu sau fiecare candidatură în parte, sau se votează într-un alt mod la decizia Parlamentului.

2. La modificarea componenţei comisiilor la început se pun la vot persoanele care ies din componenţa comisiilor, iar după aceea persoanele nou-alese în comisii.

Articolul 35.

1. Comisiile permanente ale Parlamentului poartă răspundere în faţa Parlamentului Republicii Moldova şi îi sînt subordonate.

2. Modul de activitate al comisiilor permanente ale Parlamentului se determină în baza Constituţiei Republicii Moldova, prezentului Regulament, regulamentelor Comisiilor permanente ale Parlamentului.

Capitolul 4

COMISIILE PROVIZORII ALE PARLAMENTULUI

REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 36.

1. Parlamentul Republicii Moldova poate forma comisii provizorii în orice probleme ale activităţii lui.

2. Comisiile provizorii ale Parlamentului se aleg prin vot deschis din numărul deputaţilor poporului din Republica Moldova, în componenţa preşedintelui şi membrilor comisiei. Comisiile pot antrena în activitatea lor oameni de ştiinţă, specialişti şi lucrători practici care nu sînt deputaţi ai poporului din Republica Moldova.

3. Deputatul poporului din Republica Moldova care nu este ales în componenţa comisiei are dreptul de a participa la activitatea ei cu vot consultativ.

4. Şedinţele comisiei provizorii a Parlamentului sînt publice. Comisia este în drept să ţină şedinţe secrete.

Articolul 37.

1. Sarcinile, împuternicirile şi modul de activitate al comisiilor se determină de Parlament la formarea lor. Comisia provizorie a Parlamentului este în drept să ceară şi să primească de la organele de stat şi cele obşteşti, de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii documentele şi materialele necesare, să cheme experţi, să chestioneze orice persoană. El are şi alte împuterniciri, acordate de Parlament.

2. Comisia provizorie este subordonată Parlamentului, în faţa căruia poartă răspundere.

3. În baza rezultatelor activităţii, comisia prezintă Parlamentului un raport de esenţă asupra chestiunii în legătură cu care a fost formată. Grupul de membri ai comisiei care fac opinie separată sînt în drept să-i dea citire la şedinţa Parlamentului. Parlamentul poate adopta o hotărîre asupra raportului comisiei.

4. Comisia provizorie îşi încetează activitatea după ce şi-a îndeplinit sarcinile sau înainte de timp, prin decizia Parlamentului Republicii Moldova.

Capitolul 5

GRUPELE DE DEPUTAŢI AI POPORULUI

DIN REPUBLICA MOLDOVA

Articolul 38.

1. Deputaţii poporului din Republica Moldova au dreptul de a se asocia în grupe de deputaţi, permanente sau provizorii.

2. Grupele de deputaţi se formează după validarea mandatelor de deputat conform criteriilor profesionale, politice sau altor criterii, în număr de cel puţin 15 membri. Grupele înştiinţează Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova asupra formării, componenţei şi sarcinilor lor. Componenţa grupelor de deputaţi şi programul lor de activitate se aduc la cunoştinţa deputaţilor poporului la începutul sesiunii.

3. Listele de deputaţi ai poporului din Republica Moldova care fac parte din grupe de deputaţi se prezintă preşedintelui sesiunii, se difuzează tuturor deputaţilor şi se includ în stenograma sesiunii.

Deputatul poporului poate fi membru numai a unei grupe de deputaţi. Persoanele arătate în articolul 33 din Regulament nu pot fi membri ai grupelor de deputaţi.

Articolul 39.

1. Grupele de deputaţi pot organiza schimburi de opinii asupra chestiunilor examinate de sesiunea Parlamentului, pot transmite preşedintelui şedinţei materiale, pregătite de ele, pentru a fi difuzate deputaţilor poporului din Republica Moldova.

2. Grupele de deputaţi au dreptul de a cere ca deputaţii poporului din Republica Moldova care fac parte din grupa respectivă să ia cuvîntul în chestiunile de bază din ordinea de zi.

Articolul 40.

1. Grupelor de deputaţi li se garantează condiţii pentru a-şi realiza programul în cadrul şi în temeiul Constituţiei Republicii Moldova.

2. Grupele de deputaţi trebuie să contribuie la desfăşurarea unei activităţi eficiente a Parlamentului Republicii Moldova.

3. Şedinţele grupelor de deputaţi se ţin fără abateri de la Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova.

Titlul III

PREZIDIUL PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA  

Articolul 41.

1. Prezidiul Parlamentului este un organ subordonat Parlamentului Republicii Moldova, care asigură organizarea activităţii Parlamentului şi exercită alte împuterniciri în limitele prevăzute de Constituţia Republicii Moldova şi de legile Republicii Moldova.

2. În componenţa Prezidiului Parlamentului intră din oficiu: Preşedintele, Prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii, Secretarul Parlamentului Republicii Moldova, preşedinţii comisiilor permenente ale Parlamentului, precum şi, prin decizia Parlamentului, alţi deputaţi ai poporului din Republica Moldova.

3. Prezidiul Parlamentului este condus de Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova.

4. Modul de activitate al Prezidiului Parlamentului Republicii Moldova se determină în baza Constituţiei Republicii Moldova, prezentului Regulament şi a Regulamentului Prezidiului Parlamentului Republicii Moldova, aprobat de Parlament.

Titlul IV

PREŞEDINTELE, PRIM-VICEPREŞEDINTELE, VICEPREŞEDINŢII,

SECRETARUL PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA  

Articolul 42.

1. În conformitate cu articolul 106 din Constituţia Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova este ales de Parlamentul Republicii Moldova din rîndul deputaţilor poporului din Republica Moldova prin vot secret, de regulă pe bază de alternativă, pe un termen de cinci ani şi pe cel mult două termene succesive şi se consideră ales, dacă pentru el au votat majoritatea deputaţilor poporului din Republica Moldova.

2. Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova este subordonat Parlamentului Republicii Moldova.

Articolul 43.

Candidaturile pentru funcţia de Preşedinte al Parlamentului le propun deputaţii poporului din Republica Moldova. Se consideră înaintată acea candidatură care a fost sprijinită de cel puţin o cincime din deputaţii poporului din Republica Moldova aleşi.

Articolul 44.

1. Candidaţii pentru alegerea în funcţie de Preşedinte al Parlamentului iau cuvîntul, în ordine alfabetică, în faţa Parlamentului, prezentîndu-şi programul de activitate. La finele dezbaterilor candidaţii au dreptul la cuvînt de încheiere. Candidaţilor li se acordă pînă la 30 de minute pentru a-şi expune programul de activitate şi pînă la 5 minute pentru cuvînt de încheiere.

2. Fiecare deputat al poporului din Republica Moldova are dreptul să pună întrebări candidatului, să-şi expună opinia pe marginea programului prezentat, să facă agitaţie "pro" sau "contra" candidaturii depuse.

3. Dezbaterile asupra candidaturii se încheie prin decizia Parlamentului, adoptată cu votul majorităţii deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi. Parlamentul aprobă candidaturile pentru alegerea Preşedintelui Parlamentului. Procedura votării secrete pentru alegerea Preşedintelui Parlamentului se determină în conformitate cu articolele 26-28 din prezentul Regulament.

4. Parlamentul adoptă hotărîre asupra alegerii Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova.

5. Dacă toţi candidaţii au întrunit un număr egal de voturi, se procedează la votare suplimentară.

6. În cazul în care pentru funcţia de Preşedinte al Parlamentului au fost propuse mai multe de două candidaturi şi nici una nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru a fi ales, se procedează la votare suplimentară cu două candidaturi care au întrunit cel mai mare număr de voturi.

7. Dacă la alegeri nici unul din cei doi candidaţi nu a întrunit votul a mai mult de jumătate din numărul total de deputaţi ai poporului din Republica Moldova, se procedează la noi alegeri, propunîndu-se aceleaşi candidaturi sau altele. Candidatul îşi poate retrage candidatura înainte de orice tur de scrutin.

Articolul 45.

1. Preşedintele Parlamentului poate fi revocat în orice moment prin vot secret, de Parlamentul Republicii Moldova.

2. Chestiunea revocării Preşedintelui Parlamentului se include în ordinea de zi a sesiunii Parlamentului, dacă pentru adoptarea acestei propuneri au votat mai mult de jumătate din deputaţii poporului din Republica Moldova aleşi.

3. La examinarea chestiunii revocării, Preşedintelui Parlamentului trebuie să i se ofere posibilitatea de a lua cuvîntul.

4. Votul secret în chestiunea revocării Preşedintelui Parlamentului se efectuează în modul prevăzut de prezentul Regulament pentru alegerea în funcţie de Preşedinte.

5. Decizia privind revocarea Preşedintelui Parlamentului se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi.

Articolul 46.

1. Suspendarea anticipată a mandatului Preşedintelui Parlamentului poate fi făcută de Parlament la rugămintea Preşedintelui din motive de sănătate sau în legătură cu alte împrejurări care fac imposibilă exercitarea obligaţiilor ce-i revin.

2. Parlamentul adoptă hotărîre privind suspendarea anticipată a mandatului Preşedintelui Parlamentului cu votul majorităţii simple din numărul deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi.

Articolul 47.

1. Preşedintele Parlamentului, în temeiul articolului 107 din Constituţia Republicii Moldova, prezintă Parlamentului candidaturi din numărul deputaţilor poporului din Republica Moldova pentru alegerea Prim-vicepreşedintelui, vicepreşedinţilor şi Secretarului Parlamentului Republicii Moldova.

2. Alegerea Prim-vicepreşedintelui, vicepreşedinţilor şi Secretarului Parlamentului se efectuează prin vot deschis, dacă Parlamentul nu va alege o altă procedură de votare.

Articolul 48.

1. Candidaţii la funcţiile de Prim-vicepreşedinte, de vicepreşedinţi şi Secretar ai Parlamentului se consideră aleşi, dacă au întrunit votul a mai mult de jumătate din deputaţii poporului din Republica Moldova aleşi.

2. Parlamentul adoptă o hotărîre privind alegerea Prim-vicepreşedintelui, vicepreşedinţilor şi Secretarului Parlamentului.

3. Nu se admite cumularea funcţiilor de Preşedinte, prim-vicepreşedinte, vicepreşedinte şi de Secretar al Parlamentului cu oricare altă funcţie din organizaţii de stat şi cele cooperatiste, partide politice şi din organizaţii şi mişcări social-politice.

Articolul 49.

În cazul în care candidaturile pentru funcţiile de Prim-vicepreşedinte, vicepreşedinţi şi Secretar ai Parlamentului nu au obţinut sprijinul majorităţii deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi. Preşedintele Parlamentului, după consultări suplimentare, propune Parlamentului aceleaşi candidaturi, cel mult de două ori, sau altele, care sînt puse din nou la dezbateri şi la vot.

Articolul 50.

Chestiunea revocării Prim-vicepreşedintelui, vicepreşedinţilor şi Secretarului Parlamentului poate fi indicată de Preşedintele Parlamentului, precum şi de deputaţii poporului din Republica Moldova, şi se soluţionează de Parlament în modul stabilit de prezentul Regulament pentru revocarea Preşedintelui Parlamentului.

Titlul V

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 51.

Guvernul Republicii Moldova, format de Parlamentul legislaturii precedente, îşi depune împuternicirile la sesiunea întîi a Parlamentului nou-ales. Concomitent Parlamentul adoptă o decizie, prin care obligă Guvernul să-şi exercite funcţiile la formarea noului guvern.

Articolul 52.

Parlamentul Republicii Moldova, la propunerea Preşedintelui Republicii Moldova, confirmă prim-ministrul, prim-vice-prim-miniştrii şi viceprim-miniştrii, miniştrii şi alţi membri ai Guvernului Republicii Moldova, directorii generali de departamente din Republica Moldova şi îi concediază.

Articolul 53.

Parlamentul Republicii Moldova dă dispoziţii comisiilor permanente ale Parlamentului de a examina fiecare candidatură pentru componenţa Guvernului Republicii Moldova şi fiecare candidatură pentru posturile de directori generali ai departamentelor Republicii Moldova, propuse de Preşedintele Republicii Moldova.

Articolul 54.

Materialele de referinţă şi de altă natură ce vizează candidaţii propuşi sînt prezentate membrilor comisiilor permanente ale Parlamentului, care vor participa la examinarea lor, cu cel puţin trei zile pînă la şedinţele comisiei.

Articolul 55.

1. Candidaturile propuse pot fi examinate în cadrul şedinţelor separate sau comune ale comisiilor permanente ale Parlamentului. Comisiile comunică deputaţilor poporului din Republica Moldova ora şi locul ţinerii şedinţelor.

2. Comisia permanentă a Parlamentului, însărcinată să examineze în prealabil candidaturile pentru funcţii din componenţa Guvernului şi candidaturile pentru posturile de directori generali de departamente face avize pentru fiecare candidatură.

3. În cazul în care comisia nu recomandă candidatura propusă pentru funcţia respectivă din componenţa Guvernului şi pentru funcţia de director general de departament, avizul trebuie să conţină motivarea deciziei luate.

Articolul 56.

În cazul în care candidatura propusă nu a fost recomandată de comisiile permanente ale Parlamentului, Preşedintele Republicii Moldova le propune o altă candidatură pentru a fi examinată sau îşi reafirmă intenţia de a susţine candidatura propusă iniţial la şedinţa Parlamentului.

Articolul 57.

Preşedinţii comisiilor permanente ale Parlamentului comunică Parlamentului bilanţul examinării candidaturilor în comisii şi avizele asupra fiecărei candidaturi.

Articolul 58.

La cererea deputaţilor poporului din Republica Moldova candidatul pentru funcţie în componenţa Guvernului prezintă Parlamentului un scurt program de activitate.

Articolul 59.

1. Chestiunea confirmării membrilor Guvernului şi a directorilor generali de departamente se rezolvă prin vot deschis. Deputaţii poporului din Republica Moldova, prezenţi la şedinţa Parlamentului, au dreptul să adreseze întrebări Preşedintelui Republicii Moldova, candidaţilor, să-şi exprime opinia referitor la candidaturile propuse, să facă agitaţie "pentru" sau "contra".

2. În cazul în care candidatura pentru funcţie din competenţa Guvernului, pentru funcţia de director general de departament a fost recomandată de o comisie permanentă, pot să nu se deschidă dezbateri la şedinţa Parlamentului, dacă asupra acestui lucru nu insistă deputaţii poporului din Republica Moldova.

3. Candidatul pentru funcţie în componenţa Guvernului, pentru funcţie de director general de departament se consideră confirmat, dacă "pentru" au votat majoritatea deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi.

4. Parlamentul adoptă hotărîre privind confirmarea membrilor Guvernului Republicii Moldova şi directorilor generali de departamente din Republica Moldova.

Articolul 60.

În cazul în care candidaturile propuse pentru funcţii în componenţa Guvernului şi pentru funcţia de directori generali de departamente nu au fost sprijinite de majoritatea deputaţilor poporului din Republica Moldova, Preşedintele Republicii Moldova prezintă Parlamentului alte candidaturi. El are dreptul de a propune cel mult de două ori candidaturile prezentate anterior, care se pun din nou la dezbateri şi la vot.

Articolul 61.

1. La trei luni după confirmarea competenţei Guvernului el prezintă programul său de activitate. Acest program se examinează şi se aprobă la şedinţa Parlamentului.

2. Parlamentul Republicii Moldova, Preşedintele Republicii Moldova pot exprima vot de neîncredere atît unor membri aparte ale Guvernului, cît şi întregului Guvern.

3. Hotărîrea privind examinarea votului de neîncredere întregului Guvern al Republicii Moldova se adoptă, dacă pentru ea au votat nu mai puţin de două treimi din numărul deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi. Hotărîrea privind exprimarea votului de neîncredere unor membri ai Guvernului Republicii Moldova se adoptă, dacă pentru ea au votat mai mult de jumătate din numărul deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi.

4. Hotărîrea privind demisia întregului Guvern al Republicii Moldova sau a fiecărui membru al Guvernului în parte se adoptă, dacă pentru ea au votat mai mult de jumătate din numărul deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi.

Titlul VI

JUSTIŢIA ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Articolul 62.

Parlamentul aprobă Judecătoria Supremă a Republicii Moldova în următoarea componenţă: Preşedintele Judecătoriei Supreme, vicepreşedinţii, membrii şi asesorii ei populari.

Articolul 63.

1. Preşedintele Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova se confirmă de Parlament la prezentarea Preşedintelui Republicii Moldova.

2. Candidaturile pentru alegerea în funcţiile de vicepreşedinţi, membri şi asesori populari ai Judecătoriei Supreme se propun la sesiunea Parlamentului de Preşedintele Judecătoriei Supreme după examinarea lor în comisiile permanente ale Parlamentului.

3. Din numărul membrilor Judecătoriei Supreme, la propunerea Preşedintelui ei, se alege prezidiul Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova.

Articolul 64.

La propunerea ministrului justiţiei al Republicii Moldova, Parlamentul alege judecătorii populari ai judecătoriilor populare raionale, orăşeneşti, raionale din oraşe şi numeşte preşedinţii judecătoriilor populare. Forma de examinare a candidaturilor şi procedura votării le determină Parlamentul Republicii Moldova.

Articolul 65.

1. Preşedintele Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova este considerat confirmat, vicepreşedinţii, membrii şi asesorii populari ai Judecătoriei Supreme, judecătorii populari sînt consideraţi aleşi, iar preşedinţii judecătoriilor populare numiţi în funcţie, dacă pentru ei au votat mai mult de jumătate din numărul deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi.

2. În cazul în care candidaturile propuse nu întrunesc majoritatea voturilor, se propun alte candidaturi. Pentru Preşedintele Republicii Moldova se rezervă dreptul de a propune cel mult de două ori candidatura prezentată anterior pentru funcţia de Preşedinte al Judecătoriei Supreme care se pune din nou la dezbateri şi la vot.

3. Parlamentul Republicii Moldova adoptă o hotărîre privind confirmarea, alegerea şi numirea în aceste funcţii.

Articolul 66.

Candidaturile pentru completarea organelor de justiţie înainte de a fi examinate la sesiunea Parlamentului, se discută în comisiile permanente ale Parlamentului în modul stabilit de articolele 53-57 ale prezentului Regulament.

Titlul VII

ARBITRAJUL REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 67.

1. Parlamentul confirmă în postul de Prim-arbitru al Republicii Moldova candidatura prezentată de Preşedintele Republicii Moldova.

2. Candidaturile pentru funcţiile de primul adjunct şi adjuncţii Prim-arbitrului, de membri ai prezidiului şi de arbitri ai Arbitrajului Republicii Moldova se propun la sesiunea Parlamentului de către Prim-arbitru, după ce au fost discutate în comisiile permanente ale Parlamentului.

3. Prim-arbitrul Republicii Moldova se consideră confirmat, prim-adjunctul şi adjuncţii lui, membrii prezidiului şi arbitrii Arbitrajului se consideră aleşi în funcţii, dacă pentru ei au votat mai mult de jumătate din numărul deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi.

4. În cazul în care candidaturile propuse nu întrunesc majoritatea de voturi, se propun alte candidaturi. Preşedintelui Republicii Moldova se rezervă dreptul de a propune cel mult de două ori candidatura prezentată anterior pentru funcţia de Prim-arbitru al Republicii Moldova care se pune din nou la dezbatere şi la vot.

5. Parlamentul Republicii Moldova adoptă hotărîre privind confirmarea şi alegerea persoanelor sus-numite.

Titlul VIII

PROCURATURA REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 68.

1. Parlamentul Republicii Moldova confirmă în postul de Procuror al Republicii Moldova candidatul prezentat de Preşedintele Republicii Moldova.

2. Candidaturile pentru funcţiile de membri ai colegiului Procuraturii Republicii Moldova le propune la sesiunea Parlamentului Procurorul Republicii Moldova, după ce au fost discutate în comisiile permanente ale Parlamentului.

3. Procurorul Republicii Moldova este considerat confirmat, membrii colegiului Procuraturii sînt consideraţi aleşi în funcţii, dacă pentru ei au votat mai mult de jumătate din numărul de deputaţi ai poporului din Republica Moldova aleşi.

4. În cazul în care candidaturile propuse nu întrunesc votul majorităţii se propun alte candidaturi. Preşedintelui Republicii Moldova se rezervă dreptul de a propune cel mult de două ori candidatura prezentată anterior pentru funcţia de Procuror al Republicii Moldova, care este pusă din nou la dezbateri şi la vot.

5. Parlamentul Republicii Moldova adoptă o hotărîre privind confirmarea şi alegerea persoanelor sus-numite.

Articolul 69.

Procurorul Republicii Moldova este răspunzător în faţa Parlamentului Republicii Moldova şi subordonat lui.

Titlul IX

DEPARTAMENTUL CONTROLULUI DE STAT

AL REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 70.

1. În postul de Controlor principal de stat al Republicii Moldova Parlamentul numeşte candidatura prezentată de Preşedintele Parlamentului după ce a fost discutată în comisiile permanente ale Parlamentului.

2. Candidaturile pentru funcţiile de adjuncţi ai Controlorului principal de stat al Republicii Moldova şi de membri ai Consiliului Departamentului Controlului de Stat le propune la sesiunea Parlamentului Controlorul principal de stat, după ce au fost discutate în comisiile permanente ale Parlamentului.

Articolul 71.

1. Controlul principal de stat al Republicii Moldova este considerat numit, adjuncţii lui şi membrii Consiliului Departamentului Controlului de Stat sînt consideraţi aleşi în funcţii, dacă pentru ei au votat mai mult de jumătate din numărul deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi.

2. În cazul în care candidaturile propuse nu întrunesc votul majorităţii, se propun alte candidaturi. Preşedintelui Parlamentului se rezervă dreptul de a propune cel mult de două ori candidatura prezentată anterior pentru funcţia de Controlor principal de stat al Republicii Moldova, care e pusă din nou la dezbateri şi la vot.

3. Parlamentul Republicii Moldova adoptă o hotărîre privind numirea şi alegerea persoanelor sus-numite.

Titlul X

DEPARTAMENTUL DE STAT PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

ÎNCONJURĂTOR ŞI RESURSELE NATURALE

AL REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 72.

1. În postul de Director general al Departamentului de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Resursele Naturale al Republicii Moldova Parlamentul numeşte candidatura propusă de Preşedintele Parlamentului, după ce a fost discutată în comisiile permanente ale Parlamentului.

2. Candidaturile pentru funcţiile de membri ai colegiului Departamentului de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Resursele Naturale al Republicii Moldova le propune la sesiunea Parlamentului directorul general al departamentului, după ce au fost discutate în comisiile permanente ale Parlamentului.

Articolul 73.

1. Directorul general al Departamentului de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Resursele Naturale al Republicii Moldova este considerat numit, membrii colegiului departamentului sînt consideraţi aleşi în funcţii, dacă pentru ei au votat mai mult de jumătate din numărul deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi.

2. În cazul în care candidaturile propuse nu întrunesc votul majorităţii se propun alte candidaturi. Preşedintelui Parlamentului se rezervă dreptul de a propune cel mult de două ori candidatura prezentată anterior pentru funcţia de Director general al Departamentului de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Resursele Naturale al Republicii Moldova, care e pusă din nou la dezbateri şi la vot.

3. Parlamentul Republicii Moldova adoptă o hotărîre privind numirea şi alegerea persoanelor sus-numite.

Titlul XI

DEPARTAMENTUL DE STAT PENTRU STATISTICĂ

AL REPUBLICII MOLDOVA

Articolul 74.

1. În postul de Director general al Departamentului de Stat pentru Statistică al Republicii Moldova Parlamentul numeşte candidatura prezentată de Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, după ce a fost discutată în comisiile permanente ale Parlamentului.

2. Candidaturile pentru funcţiile de membri ai colegiului Departamentului de Stat pentru Statistică al Republicii Moldova le propune la sesiunea Parlamentului Directorul general al departamentului, după ce au fost discutate în comisiile permanente ale Parlamentului.

Articolul 75.

1. Directorul general al Departamentului de Stat pentru Statistică al Republicii Moldova este considerat numit, membrii colegiului departamentului sînt consideraţi aleşi în funcţie, dacă pentru ei au votat mai mult de jumătate din numărul deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi.

2. În cazul în care candidaturile propuse nu întrunesc votul majorităţii se propun alte candidaturi. Preşedintelui Parlamentului se rezervă dreptul de a propune cel mult de două ori candidatura prezentată anterior pentru funcţia de Director general al Departamentului de Stat pentru Statistică al Republicii Moldova, care e pusă din nou la dezbateri şi la vot.

3. Parlamentul Republicii Moldova adoptă o hotărîre privind numirea şi alegerea persoanelor sus-numite.

Titlul XII

BANCA NAŢIONALĂ DE STAT A MOLDOVEI 

Articolul 76.

1. În postul de Guvernator al Băncii Naţionale de Stat a Moldovei Parlamentul numeşte candidatura prezentată de Preşedintele Parlamentului după ce a fost discutată în comisiile permanente ale Parlamentului.

2. Candidaturile pentru funcţiile de membri ai Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale de Stat a Moldovei le propune Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei la sesiunea Parlamentului după ce au fost discutate în comisiile permanente ale Parlamentului.

Articolul 77.

1. Guvernatorul Băncii Naţionale de Stat a Moldovei se consideră numit în post, membrii Consiliului de administraţie se consideră aleşi în funcţii, dacă pentru ei au votat mai mult de jumătate din numărul deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi.

2. În cazul în care candidaturile propuse nu întrunesc votul majorităţii se propun alte candidaturi. Preşedintelui Parlamentului se rezervă dreptul de a propune cel mult de două ori candidatura propusă anterior la postul de Guvernator al Băncii Naţionale de Stat a Moldovei, care e supusă din nou la dezbateri şi la vot.

3. Parlamentul Republicii Moldova adoptă o hotătîre privind numirea şi alegerea persoanelor sus-numite.

Titlul XIII

ORGANELE DE INFORMARE ÎN MASĂ

Articolul 78.

În postul de Director general al Radioteleviziunii Naţionale a Republicii Moldova, de Director al Agenţiei Naţionale Moldova-pres şi de Redactor-şef al ziarului "Sfatul Ţării" Parlamentul numeşte candidaturile prezentate de Preşedintele lui, după ce au fost discutate în comisiile sale permanente.

Articolul 79.

1. Directorul general al Radioteleviziunii Naţionale a Republicii Moldova, Directorul Agenţiei Naţionale Moldova-pres şi Redactorul-şef al ziarului "Sfatul Ţării" se consideră numiţi în funcţie, dacă pentru ei au votat mai mult de jumătate din numărul deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi.

2. În cazul în care candidaturile prezentate nu întrunesc votul majorităţii se propun alte candidaturi. Preşedintelui Parlamentului se rezervă dreptul de a propune cel mult de două ori candidaturile prezentate anterior pentru posturile de Director general al Radioteleviziunii Naţionale a Republicii Moldova, de Director al Agenţiei Naţionale Moldova-pres şi de redactor-şef al ziarului "Sfatul Ţării", care sînt puse din nou la dezbateri şi la vot.

3. Parlamentul Republicii Moldova adoptă hotărîre privind numirea în funcţia de Director general al Radioteleviziunii Naţionale a Republicii Moldova, de Director al Agenţiei Naţionale Moldova-pres şi de Redactor-şef al ziarului "Sfatul Ţării".

Articolul 80.

La propunerea Sovietelor raionale (orăşeneşti) de deputaţi ai poporului Parlamentul confirmă, după examinarea prealabilă în comisiile permanente, redactorii ziarelor respective.

Titlul XIV

ACTIVITATEA LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI

REPUBLICII MOLDOVA

Capitolul I

MODUL DE PREZENTARE A PROIECTELOR DE LEGI

ŞI A PROPUNERILOR LEGISLATIVE

Articolul 81.

1. Proiectele de legi şi propunerile legislative se prezintă spre examinare Parlamentului Republicii Moldova de către organele şi persoanele care, în conformitate cu articolul 102 din Constituţia Republicii Moldova, au dreptul de iniţiativă legislativă.

2. Proiectele de legi şi propunerile legislative pot emana şi din partea organelor de stat a celor obşteşti care nu au dreptul de iniţiativă legislativă, ori din partea unor cetăţeni. În acest caz ele se depun la Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova.

3. Proiectul de legi şi propunerea legislativă se primesc spre examinare împreună cu expunerea scopurilor, sarcinilor, a principalelor prevederi ale viitoarei legi, a locului ei în sistemul legislaţiei în vigoare, precum şi a efectelor ei social-economice şi de altă natură. Totodată se indică colectivele şi persoanele care au luat parte la elaborarea proiectului de lege, precum şi persoanele sau organele care l-au expertizat. La proiectul a cărui realizare necesită cheltuieli materiale şi de altă natură se anexează o fundamentare economico-financiară.

4. Odată cu proiectul de lege se prezintă şi proiectul hotărîrii Parlamentului Republicii Moldova privind modul de punere în aplicare a legii, precum şi lista actelor condiţionate, care urmează a fi elaborate în legătură cu adoptarea legii.

5. Proiectele de legi şi propunerile legislative se prezintă în limba de stat cu traducerea lor în limba rusă.

Articolul 82.

1. Proiectele de legi prezentate se înregistrează la Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova; despre primirea lor se relatează conducerii Parlamentului.

2. Proiectele de legi în problema ce urmează a fi examinată la sesiunea Parlamentului se prezintă Prezidiului Parlamentului nu mai tîrziu de zece zile înainte de deschiderea ei.

3. Proiectele de legi înregistrate se transmit în grupul de experţi al Secţiei pentru problemele legislaţiei şi ordinii de drept a Secretariatului Parlamentului Republicii Moldova.

4. Secţia pentru problemele legislaţiei şi ordinii de drept face în termen de trei zile un aviz despre concordanţa proiectului de lege cu:

- cerinţele tehnicii legislative;

- Constituţia Republicii Moldova;

- principiile orînduirii de stat şi bazele economice ale republicii;

- competenţa Parlamentului Republicii Moldova de a reglementa prin acte normative sfera respectivă a relaţiilor sociale;

- normele limbii literare etc.

5. Printr-o hotărîre a Preşedintelui, a prim-vicepreşedintelui, a vicepreşedinţilor şi a secretarului Parlamentului proiectul de lege împreună cu avizul Secţiei pentru problemele legislaţiei şi ordinii de drept a Secretariatului Parlamentului se transmite spre examinare comisiilor permanente respective ale Parlamentului. Totodată se stabileşte comisia (comisiile) permanentă responsabilă de pregătirea avizului.

Articolul 83.

1. Comisia permanentă a Parlamentului face în termen de zece zile un aviz asupra proiectului de lege, în care arată:

- oportunitatea reglementării legislative a problemei abordate în proiectul de lege;

- plenitudinea reglementării prin proiectul de lege a sferei respective de relaţii sociale;

- oportunitatea examinării proiectului de lege (pornind de la posibilităţile economico-financiare ale republicii, situaţia social-politică, consecutivitatea reglementării legislative a proceselor etc.);

- posibilitatea examinării proiectului de lege la sesiunea Parlamentului etc.

2. În avizul comisiei permanente se arată dacă proiectul de lege urmează a fi adoptat în ansamblu, fără a fi dezbătut în a doua lectură, adoptat drept bază şi pregătit pentru a fi dezbătut în a doua lectură sau urmează a fi respins.

3. În cazul în care există mai multe variante de proiecte de lege în aceeaşi problemeă comisia permanentă dă aviz fiecărei în parte.

4. Comisia permanentă stabileşte care proiect reglementează mai cuprinzător şi sub toate aspectele sfera concretă a relaţiilor sociale şi este mai puţin costisitor. Un astfel de proiect este declarat drept proiect de bază.

5. Proiectele elaborate pe baza altor concepţii se consideră de alternativă.

6. Proiectul de lege împreună cu avizul comisiei permanente se prezintă prin intermediul Secţiei pentru problemele legislaţiei şi ordinii de drept a Secretariatului Parlamentului la Prezidiul Parlamentului pentru a fi soluţionată chestiunea privind includerea proiectului de lege în ordinea de zi a sesiunii Parlamentului sau restituirea lui către autor (autori).

7. Definitivarea textului proiectului de lege se admite numai cu consimţămîntul autorului.

Articolul 84.

1. Propunerile privind elaborarea unei legi concrete, prezentate cu titlu de iniţiativă legislativă, precum şi proiectele de legi şi propunerile legislative, emanate de subiecte ce nu au drept de iniţiativă legislativă, sînt examinate de Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova. Prezidiul formează grupe de lucru pentru elaborarea pe baza lor a proiectelor de legi sau pune această sarcină pe seama unor instituţii concrete.

2. Proiectele de legi elaborate în acest mod se transmit spre a fi examinate în continuare în conformitate cu articolele 82 şi 83 ale prezentului Regulament.

Articolul 85.

La şedinţa Prezidiului Parlamentului Republicii Moldova Secretarul Parlamentului prezintă:

- proiectul de lege, elaborat de autor (autori) sau de grupul de lucru al Prezidiului Parlamentului;

- expunerea scopurilor, sarcinilor, principalelor prevederi ale viitoarei legi, prognoza efectelor ei social-economice şi de altă natură;

- lista colectivelor şi persoanelor, care au participat la elaborarea proiectului de lege;

- lista persoanelor sau organelor, care au efectuat expertiza proiectului de lege;

- argumentarea financiar-economică a proiectului de lege;

- avizul Secţiei pentru problemele legislaţiei şi ordinii de drept a Secretariatului Parlamentului pe marginea proiectului de lege;

- avizul comisiei (comisiilor) permanente a Parlamentului pe marginea proiectului de lege;

- proiectul hotărîrii Parlamentului privind modul de punere în acţiune a legii;

- proiectul legii privind modificările în Constituţie (în caz de necesitate);

- lista actelor condiţionate, care urmează a fi elaborate în legătură cu adoptarea proiectului de lege.

Articolul 86.

1. Proiectele de legi, elaborate de comisiile permanente ale Parlamentului Republicii Moldova cu titlu de iniţiativă legislativă, se transmit Prezidiului Parlamentului împreună cu materialele însoţitoare în conformitate cu articolul 82 şi 85 ale prezentului Regulament.

2. Înainte de dezbaterea proiectului de lege la şedinţa Prezidiului Parlamentului el poate fi supus expertizei.

Articolul 87.

1. Chestiunea includerii proiectului de lege în proiectul ordinii de zi a sesiunii Parlamentului Republicii Moldova se soluţionează de Prezidiul Parlamentului la propunerea comisiei permanente respective.

2. În cazul în care pe lîngă proiectul de bază există şi proiecte de alternativă ce vizează aceeaşi chestiune, sînt supuse dezbaterii Parlamentului toate proiectele de legi.

3. În proiectul ordinii de zi se menţionează prezenţa unui proiect de bază şi a unor proiecte de alternativă.

4. Dacă proiectul de lege nu corespunde exigenţelor prezentului Regulament, el se restituie autorului, în baza unei hotărîri a Prezidiului Parlamentului.

5. Prezidiul Parlamentului stabileşte ordinea prezentării proiectelor de legi sesiunii Parlamentului, desemnează raportorii, stabileşte lista materialelor ce urmează a fi înmînate deputaţilor poporului.

6. Proiectul de legi şi materialele aferente se înmînează deputaţilor poporului cu cel puţin trei zile înainte de începerea dezbaterii lui.

7. Proiectul de lege împreună cu avizul comisiei permanente a Parlamentului şi cu alte materiale se prezintă pentru dezbatere în Parlamentul Republcii Moldova cu cel mult şase luni de la data prezentării proiectului la Prezidiul Parlamentului.

8. Proiectul de lege, elaborat de organe sau persoane cu drept de iniţiativă legislativă se prezintă pentru dezbatere în Parlament în numele lor.

9. Proiectul de lege elaborat de un grup de lucru al Prezidiului Parlamentului pe baza propunerilor privind elaborarea unei legi concrete sau proiectul emanat de subiecte ce nu au drept de iniţiativă legislativă se prezintă Parlamentului în numele Prezidiului lui.

Capitolul 2

MODUL DE EXAMINARE A PROIECTELOR DE LEGE

Articolul 88.

1. Raportul privind proiectul de lege, elaborat de un subiect cu drept de iniţiativă legislativă, se prezintă de organul sau persoana respectivă; raportul privind proiectul de lege se prezintă din partea Prezidiului Parlamentului, de o persoană împuternicită de el. Coraportul se prezintă de comisia permanentă respectivă a Parlamentului.

2. În cazul cînd există un proiect de bază şi proiecte de alternativă se prezintă rapoarte privind fiecare proiect, iar coraportul comisiei permanente - pe marginea tuturor proiectelor de lege în ansamblu.

Articolul 89.

Proiectul de lege, prezentat spre dezbaterea Parlamentului Republicii Moldova, se discută, de regulă, în două lecturi.

Articolul 90.

1. La prima lectură a proiectului de lege Parlamentul audiază raportul autorului proiectului de lege şi coraportul comisiei permanente respective. După aceasta se dezbat principalele prevederi ale proiectului de lege.

2. În timpul dezbaterii proiectului de lege pot fi exprimate următoarele propuneri:

- se adoptă proiectul de lege în ansamblu, fără a-l dezbate în a doua lectură;

- se adoptă proiectul de lege drept bază şi se pregăteşte pentru a fi dezbătut în a doua lectură;

- se respinge proiectul de lege.

3. În timpul dezbaterii proiectului de lege de bază şi a proiectelor de alternativă Parlamentul adoptă o hotărîre în care se menţionează care dintre proiectele examinate să fie luat drept bază pentru a fi pregătit spre examinare în a doua lectură.

Articolul 91.

1. Dacă se propune ca proiectul de lege să fie adoptat în ansamblu fără a fi examinat în a doua lectură, această propunere este dezbătută şi pusă la vot. Propunerea se consideră adoptată, dacă pentru ea au votat majoritatea deputaţilor poporului prezenţi la şedinţă.

2. Proiectul de lege se adoptă articol cu articol, iar la urmă în ansamblu cu votul majorităţii deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi.

3. În baza unei hotărîri a Parlamentului proiectul de lege poate fi adoptat fără a fi dezbătut articol cu articol, dacă pentru propunerea de a-l adopta în ansamblu au votat majoritatea deputaţilor poporului prezenţi la şedinţă.

4. Dacă propunerea privind adoptarea proiectului de lege în ansamblu nu a întrunit numărul necesar de voturi, se discută alte propuneri: privind definitivarea proiectului de lege, crearea unei comisii de mediere etc.

Articolul 92.

1. În cazul în care apare o propunere ca proiectul de lege să fie adoptat drept bază şi să fie pregătit pentru dezbatere în a doua lectură preşedintele şedinţei o pune la vot.

2. După adoptarea proiectului de lege drept bază, Parlamentul formează o comisie de redactare pentru a lucra asupra amendamentelor sau însărcinează comisia permanentă respectivă a Parlamentului să-l definitiveze.

3. Parlamentul stabileşte termenul prezentării proiectului de lege pentru a fi dezbătut în a doua lectură.

4. Amendamentele se prezintă în scris şi numai la prezidiul şedinţei.

5. Se primesc spre examinare amendamentele ce ţin de un articol complet. Dacă amendamentul dintr-un alineat, dintr-un punct, dintr-un subpunct, dintr-o propoziţie sau dintr-un cuvînt, ce prezintă noua redacţie a articolului, amendamentele se subliniază.

6. Propunerile privind introducerea unor amendamente trebuie să fie motivate pe scurt.

7. Amendamentele a căror adoptare poate conduce la diminuarea resurselor statului sau la creşterea cheltuielilor statului se prezintă cu o argumentare financiar-economică.

8. Amendamentele se transmit în comisiile respective ale Parlamentului cel tîrziu cu trei zile înainte de începerea examinării proiectului de lege în a doua lectură.

9. Comisia permanentă sau comisia de redactare, însărcinată să definitiveze proiectul de lege, discută amendamentele la proiect, adoptă pe marginea lor o hotărîre şi îl pregăteşte pentru a fi dezbătut în a doua lectură. În text amendamentele se subliniază.

10. Proiectul de lege în redacţia comisiei şi amendamentele respinse de ea se remit deputaţilor poporului cel puţin cu o zi înainte de examinarea proiectului de lege în a doua lectură.

Articolul 93.

1. La dezbaterea proiectului de lege în a doua lectură reprezentantul comisiei care a definitivat proiectul prezintă o analiză a amendamentelor prezentate în scris.

2. Se pun la vot consecutiv amendamentele, articolele şi proiectul de lege în ansamblu.

3. Dacă s-au propus mai multe amendamente, se dezbat şi se pun la vot în primul rînd amendamentele a căror adoptare sau respingere va permite adoptarea hotărîrii pe marginea celorlalte.

4. Se pun la vot mai întîi amendamentele acceptate de comisie, iar dacă deputatul care a propus amendamentul insistă, cele respinse de ea.

5. Pe marginea fiecărui amendament pot lua cuvîntul: raportorul, autorul sau unul dintre autorii lui, deputatul cu o altă opinie, un reprezentant al Guvernului sau a Preşedintelui Republicii, un reprezentant al comisiei permanente, care a dat avizul pe marginea proiectului de lege, un reprezentant al comisiei de redactare sau al Comisiei pentru problemele de drept a Parlamentului.

6. Timpul rezervat unei luări de cuvînt privind amendamentele nu poate depăşi cinci minute.

7. Amendamentele prezentate în scris în timpul examinării proiectului de lege în a doua lectură se remit de asemenea deputaţilor poporului. Amendamentele orale nu se primesc. Pentru examinarea amendamentelor comisiei şi pentru elaborarea pe marginea lor a avizului ei poate fi anunţată o pauză printr-o hotărîre a Parlamentului. Parlamentul audiază avizul comisiei privind amendamentele. Dacă deputatul poporului care a prezentat amendamentul nu este de acord cu avizul comisiei, i se oferă cuvîntul pentru a-şi argumenta propunerea. Pe marginea amendamentelor nu se deschid dezbateri. Mai întîi se pune la vot propunerea comisiei, iar apoi, dacă deputatul care a propus amendamentul insistă, şi propunerea lui.

8. În cazul în care hotărîrea privind un articol sau un titlu nu a fost adoptată din cauză că ele nu au fost elaborate la un nivel satisfăcător, se admite ca proiectul să fie restituit comisiei, pentru ca aceasta să definitiveze partea în cauză.

9. Dacă hotărîrea nu a fost adoptată ca urmare a polarizării grupelor de deputaţi după poziţiile privind unele articole ale proiectului de lege, se creează o comisie de mediere din reprezentanţii acestor grupe, pe bază de paritate, cu participarea membrilor prezidiului şedinţei.

Articolul 94.

1. Dacă se exprimă opinii că concepţia proiectului de lege este eronată, preşedintele şedinţei pune la vot propunerea privind respingerea lui. Hotărîrea privind respingerea proiectului de lege poate fi adoptată cu votul majorităţii deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi.

2. În cazul respingerii proiectului de lege se adoptă o hotărîre cu privire la elaborarea unui nou proiect de lege. Parlamentul poate forma o comisie de deputaţi pentru elaborarea unui nou proiect de lege sau poate însărcina comisia permanentă respectivă să facă acest lucru.

Capitolul 3

MODUL DE REALIZARE A LEGILOR

Articolul 95.

1. După adoptarea legii se adoptă o hotărîre a Parlamentului Republicii Moldova cu privire la modul ei de punere în aplicare.

2. În hotărîre se stabileşte modul de realizare a legii, şi anume:

- se stabilesc termenele şi modul punerii în aplicare a unor articole sau a legii în ansamblu;

- se dau încasări concrete organelor şi persoanelor oficiale privind elaborarea actelor condiţionate, se stabilesc termenele pentru perfecţionarea legislaţiei, pentru aducerea ei în corespundere cu legea adoptată.

Articolul 96.

Pentru fiecare lege adoptată Parlamentul Republicii Moldova desemnează un grup de deputaţi, care împreună cu comisiile permanente ale Parlamentului şi cu Secretarul Parlamentului:

- exercită controlul asupra publicării în termen a legii şi asupra aducerii ei la cunoştinţa executanţilor;

- organizează studierea legii de către persoanele oficiale şi o aduc la cunoştinţa cetăţenilor republicii;

- determină eficienţa acţiunii legii;

- exercită controlul asupra executării legii de către întreprinderi, instituţii, organizaţii, persoane oficiale şi cetăţeni timp de şase luni de la intrarea ei în vigoare şi informează despre aceasta Parlamentul.

Articolul 97.

La adoptarea unei legi care impune transformări radicale în organizarea statului, în baza economică, în alte sfere ale vieţii republicii, Parlamentul formează structura organelor şi desemnează împuterniciţi pentru executarea legii concrete şi în termene concrete la centru şi în teritorii.

Titlul XV

PROBLEMELE DE POLITICĂ EXTERNĂ

Articolul 98.

1. Parlamentul Republicii Moldova şi Prezidiul Parlamentului examinează problemele de politică externă din proprie iniţiativă sau pe baza rapoartelor şi a informaţiilor prezentate de Preşedintele Republicii Moldova, de Guvernul Republicii Moldova, de comisiile permanente ale Parlamentului, de alte organe de stat, organizaţii obşteşti despre activitatea lor în domeniul relaţiilor internaţionale.

2. Parlamentul Republicii Moldova face apeluri şi declaraţii care exprimă poziţia sa în probleme generale sau în probleme concrete privind politica externă a Republicii Moldova şi relaţiile internaţionale.

3. Iniţiativa ca Parlamentul să facă apeluri şi declaraţii poate aparţine organelor şi persoanelor care au dreptul de iniţiativă legislativă.

4. În caz de necesitate proiectele apelurilor şi ale declaraţiilor pot fi transmise, prin decizia Parlamentului Republicii Moldova, comisiilor permanente ale Parlamentului pentru a fi examinate în prealabil.

Articolul 99.

Parlamentul ratifică şi denunţă tratatele Republicii Moldova cu statele suverane, ratifică legile U.R.S.S. şi alte acte juridice ale organelor puterii de stat şi ale administraţiei de stat ale U.R.S.S., exercită conducerea în domeniul relaţiilor Republicii Moldova cu state străine şi cu organizaţii internaţionale.

Articolul 100.

Activitatea Parlamentului legată de încheierea, executarea şi denunţarea tratatelor internaţionale ale Republicii Moldova este determinată de acte legislative.

Articolul 101.

Parlamentul Republicii Moldova şi Prezidiul lui determină componenţa delegaţiilor lor în alte ţări, audiază dările de seamă şi informările lor, adoptă hotărîrile respective în cele mai importante probleme.

Titlul XVI

PROCEDURA DE DISPOZIŢIE ŞI DE CONTROL

Articolul 102.

Parlamentul Republicii Moldova exercită controlul nemijlocit şi prin intermediul organelor create de el asupra modului în care organele de stat şi organizaţiile obşteşti, asociaţiile de cetăţeni respectă şi transpun în viaţă prevederile Constituţiei Republicii Moldova, legilor Republicii Moldova, hotărîrile Parlamentului Republicii Moldova, asupra îndeplinirii celor mai importante programe şi planuri republicane de dezvoltare economică şi socială, executării bugetului de stat al Republicii Moldova, asupra activităţii organelor de stat create de Parlament, precum şi asupra activităţii persoanelor oficiale alese sau numite de el.

Articolul 103.

1. Din iniţiativa organelor Parlamentului, precum şi a unui grup de deputaţi ai poporului din Republica Moldova, ce numără cel puţin 25 de persoane, poate fi dispusă o anchetă parlamentară. Hotărîrea privind dispunerea unei anchete parlamentare o adoptă Parlamentul.

2. Temeiuri pentru dispunerea unei anchete parlamentare pot servi sesizările: privind încălcarea Constituţiei şi a altor legi ale Republicii Moldova de către deputaţii poporului din Republica Moldova, de către persoanele oficiale supreme ale republicii alese sau numite de Parlament, de către organele de stat formate de el; privind circumstanţele ce pun în pericol suveranitatea, integritatea teritorială interesele economice, politice şi culturale ale Republicii Moldova.

3. Pentru efectuarea anchetei parlamentare se instituie o comisie, formată din deputaţi ai poporului din Republica Moldova. Toate organele de stat şi persoanele oficiale sînt obligate să acorde ajutor comisiei în activitatea ei, să-i prezinte informaţiile şi documentele necesare. Comisia de anchetă este în drept să invite la şedinţele sale orice cetăţean al Republicii Moldova pentru a face depoziţii. Depoziţiile vădit minciunoase, precum şi abţinerea de a depune mărturii, atrag după sine răspunderea în conformitate cu prevederile legii.

4. Rezultatul anchetei îl constituie avizul comisiei, care se aduce la cunoştinţa Parlamentului.

Articolul 104.

1. Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Prim-ministrul Republicii Moldova prezintă dări de seamă Parlamentului cel puţin o dată în termenul mandatului Parlamentului de legislatura dată.

2. La cererea a cel puţin o cincime din numărul deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi persoanele sus-numite prezintă dări de seamă despre exercitarea funcţiilor lor sau în probleme de domeniul activităţii lor.

Articolul 105.

Parlamentul Republicii Moldova, la propunerea la cel puţin o cincime din numărul deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi, poate oricînd să audieze darea de seamă a Prezidiului Parlamentului despre munca lui în ansamblu sau în unele probleme ale activităţii lui.

Articolul 106.

1. Guvernul Republicii Moldova prezintă Parlamentului cel puţin o dată în an raport de activitate, iar la sfîrşitul fiecărui an calendaristic o dare de seamă.

2. Parlamentul poate, din proprie iniţiativă, în baza propunerii Preşedintelui Parlamentului, a comisiilor permanente ale Parlamentului sau a cel puţin o cincime din numărul deputaţilor poporului din Republica Moldova aleşi, să audieze în orice moment raportul Guvernului despre activitatea sa în ansamblu sau în unele probleme.

3. Textul raportului de activitate al Guvernului se expediază deputaţilor poporului din Republica Moldova cel tîrziu cu şapte zile înainte de a fi examinat.

4. Raportul de activitate al Guvernului Republicii Moldova se transmite, pînă a fi examinat la sesiunea Parlamentului, comisiilor permanente ale Parlamentului pentru avizare.

Articolul 107.

1. Raportul de activitate în ansamblu al Guvernului se prezintă la şedinţa Parlamentului de Prim-ministrul sau de unul dintre prim-viceprim-miniştii Republicii Moldova, raportul de activitate al Guvernului în unele probleme îl prezintă unul dintre viceprim-miniştri.

2. După audierea raportului de activitate al Guvernului şi a corapoartelor comisiilor permanente ale Parlamentului pot fi deschise dezbateri. Parlamentul adoptă o hotărîre pe marginea rezultatelor discuţiilor.

Articolul 108.

1. Parlamentul poate audia oricînd darea de seamă a fiecărui membru al Guvernului.

2. Parlamentul adoptă o hotărîre asupra dărilor de seamă ale membrilor Guvernului.

Articolul 109.

1. Judecătoria Supremă a Republicii Moldova, Prim-arbitrul Republicii Moldova, Procurorul Republicii Moldova, Controlorul principal de stat al Republicii Moldova, Directorul general al Departamentului de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Resursele Naturale al Republicii Moldova, Directorul general al Departamentului de Stat pentru Statistică al Republicii Moldova, guvernatorul Băncii Naţionale de Stat a Moldovei, Directorul general al Radioteleviziunii Naţionale a Republicii Moldova, Directorul Agenţiei Naţionale Moldova-pres, Redactorul-şef al ziarului "Sfatul Ţării" prezintă cel puţin o dată pe an raport de activitate Parlamentului Republicii Moldova.

2. Raportul de activitate al Judecătoriei Supreme a Republicii Moldova, al Prim-arbitrului Republicii Moldova, al Procurorului Republicii Moldova, al Controlorului principal de stat al Republicii Moldova, al directorului general al Departamentului de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Resursele Naturale al Republicii Moldova, al Directorului general al Departamentului de Stat pentru Statistică al Republicii Moldova, al Guvernului Băncii Naţionale de Stat a Moldovei, al Directorului general al Radioteleviziunii Naţionale a Republicii Moldova, al Directorului Agenţiei Naţionale Moldova-pres, al Redactorului-şef al ziarului "Sfatul Ţării" se transmite de către Prezidiul Parlamentului, de către Preşedinte, de către Prim-vicepreşedintele sau vicepreşedinţii Parlamentului spre examinare în comisiile permanente ale Parlamentului, care elaborează avize pe marginea acestor rapoarte şi le prezintă Parlamentului împreună cu proiectele de hotărîri.

3. Pe baza rezultatelor dezbaterii activităţii organelor enumerate în prezentul articol Parlamentul Republicii Moldova adoptă o hotărîre.

Articolul 110.

1. Deputatul poporului din Republica Moldova, grupa de deputaţi, precum şi comisia permanentă a Parlamentului sînt în drept să adreseze Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului Republicii Moldova, conducătorilor organelor de stat create de Parlament, persoanelor oficiale alese sau numite de el o interpelare, cerînd explicaţie oficială sau expunerea poziţiei în probleme ce au o deosebită importanţă pentru organizarea statului, viaţa economică şi social-culturală a republicii.

2. Interpelarea poate fi prezentată la sesiunea Parlamentului în scris sau verbal.

3. Interpelarea prezentată în scris este citită de către preşedintele şedinţei.

4. Preşedintele şedinţei aduce imediat interpelarea la cunoştinţa organului sau persoanei oficiale, cărora le este adresată. Organul sau persoana oficială, cărora le este adresată interpelarea, sînt obligate să dea răspuns în scris sau verbal, în termen de cel mult trei zile, în cadrul aceleiaşi sesiuni a Parlamentului.

5. Deputatul sau grupul de deputaţi, în numele cărora a fost prezentată interpelarea, pot solicita explicaţii suplimentare organului sau persoanei oficiale care a dat răspuns la interpelare, pot face replici, declaraţii.

6. Răspunsul la interpelare se ascultă la şedinţa Parlamentului şi poate fi pus în discuţie. Parlamentul adoptă hotărîre privind răspunsul la interpelare.

Articolul 111.

Conducătorii organelor de stat şi organizaţiilor obşteşti, alte persoane oficiale poartă răspundere, în conformitate cu legea, pentru prezentarea Parlamentului şi organelor lui a unor informaţii neveridice sau pentru tăinuirea premeditată a informaţiei.

Titlul XVII

PROCEDURA DE INFORMARE

Articolul 112.

Reflectarea activităţii Parlamentului Republicii Moldova în mijloacele de informare în masă este organizată de centrul de presă al Parlamentului.

Articolul 113.

1. Hotărîrile Parlamentului Republicii Moldova se publică în limba de stat şi în limba rusă, cu semnătura Preşedintelui Parlamentului, cel tîrziu la 7 zile după adoptarea lor.

2. Legile Republicii Moldova şi hotărîrile Parlamentului se publică în "Monitorul Parlamentului Republicii Moldova" şi în ziarul "Sfatul Ţării". Actele Parlamentului pot fi date publicităţii şi prin intermediul altor mijloace de informare în masă.

Articolul 114.

Fiecare act adoptat de Parlament este trecut în Cartea de Stat pentru înregistrarea actelor Parlamentului Republicii Moldova cu numărul de rînd respectiv.

Articolul 115.

Dările de seamă stenografice ale sesiunilor Parlamentului se editează în limba de stat şi în limba rusă, conform legislaţiei în vigoare.

Titlul XVIII

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 116.

Devizul de cheltuieli legate de activitatea Parlamentului a organelor lui şi a deputaţilor poporului din Republica Moldova se adoptă de Parlament, care exercită şi controlul asupra realizării lui.

Articolul 117.

Asistenţa organizatorică şi tehnică a activităţii Parlamentului, a comisiilor Parlamentului şi a deputaţilor poporului din Republica Moldova este asigurată de Secretariatul Parlamentului Republicii Moldova.