BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

1007/30.10.97 Hotărîre cu privire la evidenţa de stat a fondului forestier

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
30.10.1997

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la evidenţa de stat a fondului forestier

nr. 1007  din  30.10.97

 (în vigoare 11.12.1997) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.82-83 art.827 din 11.12.1997

* * *

În conformitate cu art.74 al Codului silvic şi în scopul folosirii raţionale a fondului forestier, regenerării pădurilor, asigurării pazei şi protecţiei lor, controlului sistematic al modificărilor calitative şi cantitative produse în structura şi compoziţia pădurilor, Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

1. Efectuarea în anul 1998 a evidenţei de stat a fondului forestier conform situaţiei la 1 ianuarie 1998.

2. Se aprobă Regulamentul privind modul de ţinere a evidenţei de stat a fondului forestier (se anexează).

3. Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, Ministerul Apărării, organele administraţiei publice locale şi alţi deţinători ai fondului forestier vor prezenta pînă la 1 septembrie 1998 Asociaţiei de Stat pentru Silvicultură “Moldsilva” informaţia despre pădurile administrate.

4. Asociaţia de Stat pentru Silvicultură “Moldsilva”:

va asigura deţinătorii fondului forestier cu tipizatele respective şi va acorda ajutor tehnic şi consultativ la completarea acestora;

va centraliza datele evidenţei de stat a fondului forestier pe întreg teritoriul ţării şi pînă la 1 iulie 1999 le va prezenta Guvernului.

Aprobat

prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova

nr.1007 din 30 octombrie 1997

REGULAMENT

privind modul de ţinere a evidenţei de stat a fondului forestier

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Regulamentul privind modul de ţinere a evidenţei de stat a fondului forestier, denumit în continuare Regulamentul, stabileşte cerinţele unice pentru deţinătorii permanenţi de terenuri din fondul forestier (întreprinderi, instituţii, organizaţii şi cetăţeni) privind întocmirea materialelor evidenţei de stat a fondului forestier.

2. Prezentul Regulament este executoriu pentru toţi deţinătorii permanenţi ai fondului forestier.

II. MATERIALELE EVIDENŢEI DE STAT A FONDULUI FORESTIER

3. Materialele evidenţei de stat a fondului forestier se întocmesc conform următoarelor tipizate:

F.1 “Repartizarea fondului forestier pe categorii de terenuri, grupe şi categorii funcţionale” (anexa nr.1);

F.2 “Repartizarea terenurilor acoperite cu păduri pe specii şi grupe de vîrstă” (anexa nr.2);

F.3 “Date generale despre terenurile fondului forestier” (anexa nr.3).

4. Modificarea şi completarea materialelor evidenţei de stat a fondului forestier se face de către Asociaţia de Stat pentru Silvicultură “Moldsilva”, denumită în continuare autoritatea silvică centrală.

5. Principala sursă de informaţie, utilizată la întocmirea materialelor evidenţei de stat a fondului forestier, sînt materialele evidenţei anterioare a fondului forestier.

III. MĂSURILE TEHNICE ŞI ORGANIZATORICE DE REALIZARE

A EVIDENŢEI DE STAT A FONDULUI FORESTIER

6. După stabilirea de către Guvern a termenelor efectuării evidenţei de stat a fondului forestier pe întreaga ţară, autoritatea silvică centrală asigură familiarizarea cu respectiva hotărîre a tuturor deţinătorilor permanenţi ai fondului forestier.

7. În anul precedent celui în care urmează să se desfăşoare evidenţa de stat a fondului forestier pe întreaga ţară, deţinătorii permanenţi ai fondului forestier execută următoarele lucrări pregătitoare:

a) prezintă, în caz de necesitate, propuneri privind precizarea clasificării pădurilor pe grupe şi categorii funcţionale;

b) cercetează în natură, cu întocmirea actelor corespunzătoare, modificările produse în anul curent şi în anii precedenţi în structura terenurilor fondului forestier, inclusiv a terenurilor aflate în folosinţa provizorie a altor deţinători;

c) verifică plenitudinea şi autenticitatea modificărilor de structură, care au fost introduse în caracteristica situaţiei terenurilor fondului forestier şi a volumului masei lemnoase.

8. În perioada efectuării lucrărilor pregătitoare organele silvice de stat sînt obligate:

a) să asigure deţinătorii permanenţi ai fondului forestier cu tipizate şi cu informaţia necesară, inclusiv cu clasificatoare elaborate de autoritatea silvică centrală, pentru întocmirea materialelor evidenţei de stat a fondului forestier;

b) să definească întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care vor centraliza datele evidenţei de stat a fondului forestier pe raioane administrative;

c) să organizeze seminare pentru instruirea persoanelor cu funcţii de răspundere privitor la cerinţele, modul şi termenele întocmirii materialelor evidenţei de stat a fondului forestier;

d) să comunice deţinătorilor permanenţi de terenuri din fondul forestier denumirea şi amplasarea întreprinderilor din subordinea organelor silvice de stat în a căror rază de activitate sînt situate.

9. Centralizarea datelor evidenţei de stat a fondului forestier pe ansamblul ţării o va efectua autoritatea silvică centrală.

IV. CERINŢELE PRIVIND ÎNTOCMIREA MATERIALELOR

EVIDENŢEI DE STAT A FONDULUI FORESTIER

10. Conform situaţiei la 1 ianuarie a fiecărui an, deţinătorii permanenţi ai fondului forestier vor introduce în materialele primare de evidenţă a fondului forestier modificările survenite în structura terenurilor acestuia. Organele silvice execută toate lucrările legate de introducerea modificărilor şi de elaborarea materialelor evidenţei de stat a fondului forestier pentru toţi deţinătorii de terenuri din fondul forestier, precum şi de prelucrarea informaţiei despre terenurile fondului forestier, concentrate în memoria maşinilor de calcul, în baza caracteristicii dendrometrice a terenurilor pe subparcele din banca de informaţii <Fondul forestier>.

11. Întreprinderile de stat pentru silvicultură acordă tuturor deţinătorilor permanenţi ai fondului forestier, amplasaţi în zonele lor de activitate, ajutor metodologic şi consultativ privind modul de întocmire a materialelor evidenţei de stat a fondului forestier.

12. Evidenţa de stat a fondului forestier se ţine pe grupe de păduri şi categorii funcţionale, cu separarea terenurilor acoperite cu păduri care pot fi exploatate.

13. Datele privind terenurile acoperite cu păduri care pot fi exploatate se deduc prin scăderea din întreg cuprinsul terenurilor, acoperite cu păduri, a suprafeţei ariilor protejate cu regim special de gospodărire şi a terenurilor pe care, conform actelor normative în vigoare, tăierile de produse principale sînt interzise.

14. La completarea tipizatelor evidenţei de stat a fondului forestier suprafaţa se indică în hectare (cifre întregi), iar volumul masei lemnoase – în mii m3 (cu două cifre după virgulă).

În materialele centralizatoare, datele ce caracterizează suprafaţa fondului forestier pe ţară sînt indicate în mii ha (cu o cifră după virgulă), iar volumul masei lemnoase – în milioane m3 (cu două cifre după virgulă).

15. Toţi deţinătorii permanenţi ai fondului forestier întocmesc materialele evidenţei de stat a fondului forestier conform tipizatelor F.1 şi F.2. La efectuarea evidenţei de stat curente a fondului forestier un exemplar al tipizatelor completate se expediază întreprinderii de stat pentru silvicultură în a cărei zonă de activitate se află terenurile fondului forestier ale deţinătorului.

Întreprinderile de stat pentru silvicultură acordă ajutorul metodologic şi tehnic necesar la întocmirea materialelor menţionate.

16. Întreprinderile de stat pentru silvicultură în temeiul datelor din F.1 şi F.2 însumează numărul deţinătorilor fondului forestier care au în administrare permanentă mai puţin de un ha de teren din fondul forestier din zonele lor de activitate.

17. Deţinătorii permanenţi ai fondului forestier, ale căror terenuri sînt situate în raza teritorială a două raioane administrative, întocmesc materialele evidenţei de stat a fondului forestier pentru totalul suprafeţelor deţinute şi separat pentru pădurile situate în limitele fiecărui raion.

Materialele evidenţei de stat a fondului forestier se întocmesc separat şi pentru pădurile din zonele urbane.

18. Datele din F.1 a evidenţei de stat a fondului forestier sînt coordonate cu serviciile cadastrale.

19. La efectuarea evidenţei de stat curente a fondului forestier întreprinderile de stat pentru silvicultură completează, în afară de cele două formulare sus-indicate, tipizata F.3. Materialele centralizatoare pe zona de activitate se întocmesc în trei exemplare, două dintre care se remit autorităţii silvice centrale.

20. Materialele evidenţei de stat a fondului forestier pe raioane administrative, municipii şi U.T.A. Găgăuzia (Gagauz-Yeri) vor fi însoţite de o notă explicativă (anexa nr.4) în care, în baza unei analize detaliate, se vor indica modificările produse în fondul forestier în perioada dintre două evidenţe şi cauzele care le-au condiţionat.

Termenul prezentării notei explicative se va stabili de către autoritatea silvică centrală.

21. Materialele evidenţei de stat şi notele explicative se întocmesc în trei exemplare, două dintre care se transmit autorităţii silvice centrale.

22. Responsabilitatea pentru autenticitatea datelor evidenţei de stat a fondului forestier şi pentru prezentarea lor în termen o poartă deţinătorii permanenţi ai fondului forestier.

V. CERINŢELE GENERALE PRIVIND ÎNTOCMIREA TIPIZATELOR

EVIDENŢEI DE STAT A FONDULUI FORESTIER

23. În titlul tipizatelor F.1 şi F.2, în rîndul “Relieful”, se înscrie textul “de cîmpie şi de deal”.

24. În F.1 “Repartizarea fondului forestier pe categorii de terenuri, grupe şi categorii funcţionale” se introduce:

coloana 1 – suma indicilor din coloanele 12 şi 24;

coloana 2 – suprafaţa totală a terenurilor acoperite cu păduri;

coloana 3 – suprafaţa acoperită cu păduri de provenienţă artificială. Aici sînt incluse sectoarele cu culturi silvice (de tip landşaft, geografice, plantaţii etc.) cu suprafaţa de 0,1 ha şi mai mult;

coloana 4 – suprafaţa culturilor silvice care, conform situaţiei la data efectuării evidenţei, nu au realizat starea de masiv;

coloana 5 – suprafaţa pepinierelor silvice, plantaţiilor pomicole şi şcoalelor de toate tipurile, parcurilor dendrologice, precum şi a serelor şi oranjeriilor destinate creşterii materialului săditor;

coloana 6 – suprafaţa rariştilor (consistenţa sub 0,3);

coloana 7 – suprafaţa arboreturilor pierite în urma incendiilor, vătămării de boli şi dăunători, calamităţilor naturale, precum şi a celor prejudiciate de factorii tehnogeni;

coloana 8 – suprafaţa parchetelor neregenerate;

coloana 9 – suprafaţa poienelor, golurilor, terenurilor recultivate, remizelor, terenurilor sportive, poienelor decorative, locurilor de agrement, neincluse în alte categorii de terenuri;

coloana 10 – suma indicilor din coloanele 6-9;

coloana 11 – suprafaţa terenurilor ocupate de căi ferate, drumuri auto (de toate tipurile), linii parcelare, căi de colectare, coridoare tehnologice, poteci, viziere, breşe antiincendiare;

coloana 12 – suma indicilor din coloanele 2, 4, 5, 6, 10 şi 11;

coloana 13 – suprafaţa terenurilor arabile şi a terenurilor destinate nevoilor gospodăriei cinegetice;

coloana 14 – suprafaţa fîneţelor;

coloana 15 – suprafaţa păşunilor, imaşurilor, drumurilor pentru mînatul vitelor la păşunat;

coloana 16 – suprafaţa plantaţiilor cu culturi perene (livezi, vii, plantaţii de dud, arbuşti fructiferi);

coloana 17 – suma indicilor din coloanele 13-16;

coloana 18 – suprafaţa lacurilor, rîurilor, pîraielor, albiilor vechi, iazurilor, lacurilor de acumulare, canalurilor, sistemelor de desecare sau ameliorare a solului;

coloana 19 – suprafaţa mlaştinilor şi bălţilor;

coloana 20 – suprafaţa ocupată de edificii de producere şi administrative, de cantoane silvice, depozite, depozite silvice, prisăci staţionare, staţiuni meteorologice, piste pentru helicoptere, plaje, parcaje, cariere;

coloana 21 – liniile de transport al energiei electrice, liniile de comunicaţii, conductele de gaze, petrol, apă etc.;

coloana 22 – suprafaţa terenurilor incluse în categoria nisipuri;

coloana 23 – suprafaţa rîpilor, vîlcelelor, pantelor abrupte, denudărilor, grohotişurilor, soloneţurilor, alunecărilor de teren şi altor terenuri impracticabile pentru creşterea pădurilor;

coloana 24 – suma indicilor din coloanele 17-23;

coloana 25 – evaluarea economică. Se efectuează conform metodologiei aprobate în cazurile cerute de anumite scopuri practice.

25. F.2 “Repartizarea terenurilor acoperite cu păduri pe specii şi categorii de vîrstă”.

Arboreturile în care specia principală este stejarul de provenienţă semincieră cu bonitatea de clasa III şi mai ridicată, precum şi arboreturile de stejar de provenienţă vegetativă cu bonitatea de clasa II şi mai ridicată vor fi incluse în categoria arboreturilor de productivitate superioară, iar restul – în categoria celor de productivitate inferioară.

Datele coloanei 1 din rîndul “Total pe compartimentele 1 + 2 + 3” al F.2 de prima categorie funcţională trebuie să corespundă datelor din coloana 2 a F.1.

Numărul tipizatelor F.2 completate trebuie să fie egal cu numărul de rînduri completate în F.1, inclusiv rîndurile cu textul “din ele pasibile de exploatare”.

În coloanele de mai jos se va introduce:

coloana <B> - indicii minimi ai diapazonului vîrstei exploatabilităţii. În cazul prelucrării datelor cu ajutorul calculatoarelor, în coloana <B> se va înscrie codul vîrstei exploatabilităţii conform clasificatorului 10100004.

La întocmirea F.2 cu codurile categoriilor funcţionale 01, 02, 03, 09, 21, 30, 41 şi 44, coloana <B> nu se completează (codurile categoriilor funcţionale sînt indicate în coloana B a F.1).

În cazul cînd în limitele unei categorii funcţionale pentru o specie de arbori predominantă sînt stabilite cîteva diapazoane ale vîrstei de exploatabilitate, în F.2 sînt înscrise datele pentru toate diapazoanele respective;

coloanele 1 şi 9 – datele generale privind suprafaţa terenurilor acoperite cu păduri şi volumul masei lemnoase;

coloanele 2-8, 10-15 – repartizarea terenurilor şi a volumului masei lemnoase pe grupe de vîrstă;

coloana 16 – indicele creşterii medii totale a volumului masei lemnoase. Valoarea indicelui se calculează ca suma creşterii medii totale a volumului masei lemnoase pe clase de vîrstă.

Creşterea medie totală a volumului masei lemnoase de clasa I de vîrstă se obţine conform tabelelor claselor de vîrstă – prin împărţirea volumului masei lemnoase de clasa I de vîrstă la vîrsta medie a acesteia.

Ca excepţie, la determinarea acestui indice pentru arboreturile din clasa I de vîrstă se stabileşte că creşterea medie a volumului masei lemnoase la un ha constituie 40% din valoarea creşterii medii la un ha a volumului masei lemnoase de clasa II de vîrstă la răşinoase şi 60% – la foioase.

Anterior întocmirii tabelelor claselor de vîrstă, în materialele evidenţei fondului forestier se introduc toate modificările produse în respectivul fond în perioada ce a urmat amenajamentului silvic precedent;

coloana 17 – vîrsta medie a arboreturilor. În cazul lipsei băncii de date, vîrsta medie se determină în baza tabelelor claselor de vîrstă conform formulei:

A înseamnă vîrsta medie a arboreturilor;

a1, a2,..., an – vîrsta medie a claselor de vîrstă;

s1, s2,..., sn – suprafaţa arboreturilor pe clase de vîrstă;

S – suprafaţa terenurilor acoperite cu păduri.

26. F.3 “Date generale despre terenurile fondului forestier” – este constituită din 5 capitole.

Capitolul se întocmeşte pe raioane, ministere, departamente (cetăţeni), ce au în subordine întreprinderi, societăţi şi organizaţii care sînt deţinători permanenţi ai fondului forestier.

În cazul cînd zona de activitate a întreprinderii de stat pentru silvicultură cuprinde mai mult de patru raioane sau părţi din ele, pe prima pagină se va înscrie un rînd cu codul 75 şi se va completa încă un formular pentru capitolul 1, în care rîndurile se vor numerota începînd cu 25. Concomitent, fiecare al şaselea rînd (30, 36, 42, 48) trebuie să indice totalul pe ansamblul raionului. Dacă în zona de activitate a respectivei întreprinderi există 9-12 raioane, se va adăuga al treilea formular, numerotarea rîndurilor efectuîndu-se începînd cu 49. Rîndurile 54, 60, 66 şi 72 vor indica totalurile pe raioane.

Totalul pe capitol se înscrie în rîndul codului 75.

În situaţia în care pe teritoriul unui raion sînt amplasate mai mult de 5 ministere şi departamente, datele ce le caracterizează se introduc în succesiune, cu excepţia rîndurilor cu textul “Total pe raion”. Pentru primele cinci rînduri se adună cifrele din coloanele 4-10, 12-14. Sumele obţinute se înscriu în primul rînd totalizator pe raion.

În acelaşi mod se completează cu celelalte ministere şi departamente şi al doilea rînd totalizator pe raion.

În coloana 3 a rîndului doi totalizator se înscrie şi suprafaţa totală a teritoriului raionului în zona de activitate a întreprinderii de stat pentru silvicultură. Şi în primul şi în cel de al doilea caz codul raionului (coloana 1) se introduce în mod obligatoriu.

Capitolul se completează astfel:

coloana 1 – codul raionului sau al altor obiective ale divizării administrativ-teritoriale în fiecare al şaselea rînd (06, 12, 18, 24, 30 etc.). Se înscriu codurile indicilor conform clasificatorului 15500005. Celelalte rînduri ale coloanei nu se completează;

coloana 2 – codurile ministerelor şi departamentelor. Sînt enumerate şi li se atribuie coduri conform clasificatorului 15500002.

În limitele unui raion codurile se înscriu în ordine crescîndă;

coloana 3 – suprafaţa unităţilor administrativ-teritoriale în zona de activitate a întreprinderilor de stat pentru silvicultură în km2 (cu o cifră după virgulă);

coloana 4 – suprafaţa totală a terenurilor fondului forestier;

coloanele 5 şi 6 – clasificarea suprafeţei totale a terenurilor fondului forestier pe grupe de păduri;

coloana 7 – suprafaţa terenurilor silvice;

coloanele 8-10 – indicii ce caracterizează suprafaţa terenurilor acoperite cu păduri şi, respectiv, cu arboreturi de foioase tari exploatabile şi trecute de vîrsta exploatabilităţii;

coloana 11 – suprafaţa acoperită cu păduri (în %, cu o cifră după virgulă). Valoarea indicelui se deduce prin împărţirea datelor din coloana 8 la datele din coloana 3;

coloanele 12-14 – indicii ce caracterizează volumul total al masei lemnoase, volumul arboreturilor exploatabile şi trecute de vîrsta exploatabilităţii, precum şi al arboreturilor de foioase tari.

Repartizarea este reflectată în formă de matrice de gradul doi, în care pe orizontală sînt caracterizate suprafeţele acoperite cu păduri, ocupate cu arboreturi din principalele specii silvoformante pe grupe de specii şi pe clase de bonitate, iar pe verticală – pe grupe de vîrstă şi de consistenţă.

Toate rîndurile coloanei 1 din acest capitol se completează cu datele evidenţei anterioare a fondului forestier, iar ale coloanei 2 – cu datele conform situaţiei la 1 ianuarie a anului în care s-a efectuat evidenţa de stat a fondului forestier.

În coloanele 3 şi 4 se indică diferenţa dintre valorile indicilor coloanelor 1 şi 2.

Diferenţele pozitive se înscriu în coloana 4, iar cele negative – în coloana 3.

Indicatorii capitolului se constituie în baza datelor evidenţei de stat anterioare a fondului forestier, cuprinse în F.1 şi F.2.

Capitolul include informaţia despre amenajarea terenurilor fondului forestier în scopul protecţiei acestora de incendii şi despre repartizarea lor pe clasele securităţii antiincendiare.

Se înscriu datele despre drumurile existente în limitele terenurilor fondului forestier administrat de întreprinderile de stat pentru silvicultură, cu clasificarea lor în drumuri forestiere şi drumuri de folosinţă generală.

27. În cazul cînd prelucrarea datelor evidenţei de stat a fondului forestier se efectuează centralizat cu ajutorul calculatoarelor, organele silvice de stat sistematizează materialele respective ale deţinătorilor permanenţi ai fondului forestier.

Termenele prezentării informaţiei sînt reglementate conform graficului aprobat de executare a lucrărilor.

Concomitent cu materialele evidenţei de stat a fondului forestier, se prezintă situaţia privind repartizarea zonelor de activitate a întreprinderilor de stat pentru silvicultură pe raioane, conform modelului de mai jos.

28. Materialele centralizatoare ale evidenţei de stat a fondului forestier se întocmesc în patru exemplare şi se prezintă, cîte unul, Guvernului, Ministerului Economiei şi Reformelor, Ministerului Securităţii Naţionale şi autorităţii silvice centrale.