BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Hotărâri

Hotărâre nr. 1013 din 13.12.2023

cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
13.12.2023

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E

cu privire la aprobarea Avizului asupra proiectului

de lege pentru modificarea unor acte normative

nr. 1013  din  13.12.2023

 (în vigoare 14.12.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 477-479 art.1189 din 14.12.2023

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

Se aprobă şi se prezintă Parlamentului Avizul asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative.

Aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.1013/2023

AVIZ

asupra proiectului de lege pentru

modificarea unor acte normative

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.296 din 4 septembrie 2023) de către deputatul în Parlament Adrian Albu, şi comunică următoarele.

Potrivit notei informative, proiectul de lege prevede că persoanele care continuă să activeze în câmpul muncii după ce şi-au exercitat dreptul la pensie pentru limită de vârstă pot opta fie pentru plata contribuţiilor de asigurări sociale cu reexaminarea periodică a cuantumului pensiei, fie pentru exceptarea de la plata contribuţiilor.

Totodată, proiectul prevede că beneficiarii de pensii care continuă să activeze în câmpul muncii să fie scutiţi de plata primei de asigurare obligatorie de asistenţa medicală la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

În context, menţionăm că prevederile art.1 al proiectului de lege privind excepţiile de la obligaţia de plată a contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat nu se încadrează în principiile de bază ale organizării şi funcţionării sistemului public de asigurări sociale, prevăzute la art.3 din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale:

- egalităţii, care asigură tuturor participanţilor la sistemul public - contribuabili şi beneficiari – un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

- solidarităţii sociale, inter şi intrageneraţii, conform căruia participanţii la sistemul public îşi asumă conştient şi reciproc obligaţii şi beneficiază de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege;

- obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public; drepturile de asigurări sociale se exercită corelativ îndeplinirii obligaţiilor;

- contributivităţii, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.

Totodată, potrivit Legii nr.489/1999, plătitorul contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat este persoana care, conform legislaţiei privind sistemul public de asigurări sociale de stat, este obligată să calculeze şi să achite la bugetul asigurărilor sociale de stat contribuţii de asigurări sociale, majorări de întârziere şi amenzi.

Astfel, în cazul persoanei încadrate în câmpul muncii în baza unui contract individual de muncă, inclusiv în cazul în care aceasta are statut de pensionar, plătitor de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat este angajatorul şi nu angajatul. Angajatorul calculează şi plăteşte lunar contribuţiile de asigurări sociale de stat, care se calculează prin aplicarea tarifului la suma salariilor şi recompenselor calculate lunar pentru toţi angajaţii.

Mai mult, potrivit art.1 şi 2 din Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, asigurările sociale reprezintă un sistem de protecţie socială a persoanelor asigurate, care constă în acordarea de indemnizaţii, ajutoare, pensii, de prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă şi de alte prestaţii prevăzute de legislaţie, iar dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile legii, prin sistemul public de asigurări sociale.

Astfel, persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale pot beneficia nu doar de pensie, dar şi de un spectru mai larg de prestaţii de asigurări sociale, inclusiv de prestaţii de asigurări sociale de scurtă durată, cum ar fi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă.

Respectiv, neachitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat va avea ca efect lipsirea persoanei angajate de posibilitatea de a beneficia de toate tipurile de prestaţii de asigurări sociale în corelare cu riscul asigurat obţinut.

De asemenea, se constată reliefarea unor elemente discriminatorii faţă de participanţii la sistemul public de asigurări sociale care nu sunt beneficiari de pensie pentru limită de vârstă şi nu au dreptul de opţiune în partea ce ţine de achitarea sau neachitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii.

Prin urmare, se consideră inoportună modificarea Legii nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări.

Concomitent, comunicăm că propunerea de completare a art.4 alin.(4) lit.j) din Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, potrivit căreia asiguraţi de Guvern sunt inclusiv pensionarii care continuă să fie angajaţi, contravine principiilor sistemului asigurării obligatorii de asistenţă medicală prevăzute la art.5 din Legea nr.1585/1998:

- obligativităţii, prin care asiguratul are, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, iar drepturile de asigurări medicale se exercită corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;

- contributivităţii, prin care fondurile de asigurări medicale se constituie pe baza primelor de asigurare achitate de către plătitorii stabiliţi de legislaţie;

- egalităţii, prin care tuturor participanţilor la sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală li se asigură un tratament nediscriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.

Modificarea propusă contravine părţii introductive a alin.(4) al art.4 din Legea nr.1585/1998, conform căreia "Guvernul are calitatea de asigurat pentru următoarele categorii de persoane neangajate cu domiciliul în Republica Moldova şi aflate la evidenţa instituţiilor abilitate ale Republicii Moldova, specificate la alin.(9), cu excepţia persoanelor obligate prin lege să se asigure în mod individual".

Potrivit art.4 alin.(3) din Legea nr.1585/1998, asigurat pentru persoanele angajate (salariaţi) este însăşi persoana angajată, inclusiv persoana fizică, alta decât cea angajată prin contract individual de muncă.

Argumentul din nota informativă precum că tinerii pleacă din ţară şi Guvernul trebuie să creeze politici pentru pensionari nu este plauzibil. Dimpotrivă, sunt necesare politici pentru menţinerea tinerilor în ţară.

Începând cu anul 2010 şi până în anul 2022, în Republica Moldova, numărul angajaţilor practic a rămas stabil, circa 600 de mii, iar în ceea ce priveşte numărul pensionarilor, acesta a crescut de la 461 de mii în 2010 la 525 de mii în 2022. Ca rezultat, raportul constituie 1-1,2 lucrători la un pensionar. Însă, pe lângă beneficiarii de pensii pentru limita de vârstă, mai sunt şi alte grupuri de beneficiari de pensii. Astfel, presiunea pentru angajaţi este şi mai mare, iar dacă declinul va continua, nu se vor acumula resurse în bugetul public naţional.

De asemenea este necesar de menţionat că pensionarii fac parte din categoria celor ce consumă cel mai mult serviciile medicale. Pe parcursul ultimilor ani, cheltuielile pentru serviciile medicale au crescut, populaţia având acces la un spectru mai larg de servicii medicale. Însă tendinţa de emigrare a persoanelor din Republica Moldova, caracteristică în special persoanelor tinere şi adulte apte de muncă, precum şi îmbătrânirea populaţiei, ridică probleme extrem de complexe pentru sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Implementarea prevederilor proiectului de lege va avea un impact financiar atât asupra bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, cât şi asupra bugetului de stat.

Mai mult, impactul financiar nu este estimat, precum şi lipseşte sursa de finanţare, ceea ce contravine prevederilor cadrului legal. Or, potrivit art.17 alin.(2) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181/2014, pe parcursul anului bugetar în curs, nu pot fi puse în aplicare decizii care conduc la reducerea veniturilor şi/sau majorarea cheltuielilor dacă impactul financiar nu este prevăzut.

Totodată, menţionăm că obiectivele politicii fiscale şi vamale pe termen mediu, bazate pe un sistem de impozitare echitabil şi pe principii generale de impozitare, fără extinderea facilităţilor fiscale, au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.408/2023 cu privire la aprobarea Cadrului bugetar pe termen mediu (2024-2026). În acelaşi timp, prin Legea nr.212/2023 pentru modificarea unor acte normative, a fost adoptată politica bugetar-fiscală pentru anul 2024.

Având în vedere cele sus-menţionate, se constată că proiectul de lege înaintat nu poate fi susţinut.