1030/30.11.2017 Hotărîre cu privire la aprobarea Programului naţional de prevenire şi control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2021 şi a Planului de acţiuni privind implementarea acestuia

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Programului naţional de prevenire şi control

al diabetului zaharat pentru anii 2017-2021 şi a Planului de acţiuni

 privind implementarea acestuia

nr. 1030  din  30.11.2017

 (în vigoare 08.12.2017) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 429-433 art. 1157 din 08.12.2017

* * *

În scopul reducerii morbidităţii, dizabilităţii şi mortalităţii populaţiei prin diabet zaharat şi complicaţiilor acestuia, precum şi în temeiul Legii nr.136 din 7 iulie 2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art.412) şi art.2 lit.h) şi art.20 din Legea ocrotirii sănătăţii nr.411-XIII din 28 martie 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.34, art.373), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Programul naţional de prevenire şi control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2021, conform anexei nr.1;

2) Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de prevenire şi control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2021, conform anexei nr.2.

2. Se recomandă consiliilor municipale Chişinău şi Bălţi, administraţiei unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (Gagauz-Yeri) şi consiliilor raionale să elaboreze, să aprobe şi să asigure realizarea programelor teritoriale de prevenire şi control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2021.

3. Se stabileşte că finanţarea Programului naţional nominalizat se va efectua din contul şi în limitele mijloacelor aprobate anual în bugetul public naţional, precum şi din alte surse conform legislaţiei.

4. Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale va monitoriza realizarea Programului naţional menţionat şi va prezenta Guvernului anual, pînă la 31 martie, raportul privind măsurile întreprinse.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.1030 din 30 noiembrie 2017

PROGRAM NAŢIONAL

de prevenire şi control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2021

I. IDENTIFICAREA PROBLEMEI

1. În prezent conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (în continuare – OMS) şi Federaţiei Internaţionale de Diabet (în continuare – FID), diabetul zaharat reprezintă una dintre cele mai stringente probleme ale secolului al XXI-lea, fiind o povară pentru sistemul de sănătate atît la nivel global, internaţional, cît şi naţional. Datele statistice demonstrează creşterea continuă a numărului de pacienţi cu diabet zaharat astfel încît conform FID numărul total de persoane cu diabet în 2015 a fost de 415 mln, iar către anul 2040 va atinge cifra de 642 mln şi încă 318 mln de persoane adulte sînt înregistrate cu alterarea toleranţei la glucoză, persoane ce comportă un risc înalt de dezvoltare a diabetului zaharat în viitorul apropiat.

2. Semnificaţia socială a diabetului zaharat constă în faptul că maladia duce la o invalidizare şi letalitate precoce a populaţiei apte de muncă, prin apariţia complicaţiilor cronice tardive: microangiopatii (retinopatia, nefropatia şi neuropatia), macroangiopatii (infarctul miocardic acut, accidentele vasculare cerebrale, amputarea membrelor inferioare).

3. Diabetul zaharat reprezintă şi o problemă economică atît a sistemului de ocrotire a sănătăţii, cît şi a pacientului şi a familiei acestuia din cauza tratamentelor costisitoare ale diabetului, precum şi a complicaţiilor cronice ale acestuia. Costurile asociate diabetului zaharat sînt determinate de serviciile de sănătate (diagnostic, tratament), pierderea productivităţii şi a dizabilităţilor determinate de complicaţiile cronice la vîrsta aptă de muncă. Astfel, diabetul zaharat este o povară a individului bolnav, a familiei acestuia, precum şi a sistemului de sănătate naţional. Conform rapoartelor din diferite ţări, cheltuielile pentru un pacient diabetic sînt aproximativ de 2-3 ori mai mari decît la un pacient nediabetic. În rapoartele a peste 80% de ţări se specifică că acestea cheltuiesc pentru persoanele cu diabet zaharat de la 5% la 20% din cheltuielile pentru sănătate.

4. Conform datelor OMS, hiperglicemia se plasează pe locul 3 în topul factorilor de risc pentru mortalitatea prematură, după hipertensiunea arterială şi fumat. Datele prezentate de IDF Atlas 2016 demonstrează că în anul 2015 au fost înregistrate circa 5 mln de decese din cauza diabetului zaharat la persoanele cu vîrsta cuprinsă între 20 şi 79 de ani, ceea ce constitue echivalentul cu un deces la fiecare 6 secunde din cauza diabetului. Diabetul zaharat reprezintă 14,5% din totalul deceselor globale la această vîrstă. Circa 46,6% de decese sînt determinate în perioada apta de muncă, pînă la 60 de ani, din cauza diabetului zaharat.

5. Luînd în considerare situaţia dramatică în sistemul sănătăţii în privinţa diabetului zaharat, Adunarea Generală a ONU a emis, în 2006, o Rezoluţie despre necesitatea unificării forţelor tuturor ţărilor în lupta contra diabetului zaharat, prin aprobarea, la nivel regional, a programelor naţionale de prevenire şi control al diabetului zaharat. Astfel, în Republica Moldova au fost aprobate programe naţionale care presupuneau o depistare activă a pacienţilor cu diabet. În condiţiile actuale este necesară elaborarea unui program naţional funcţional pentru anii 2017-2021 care ar avea drept scop reducerea poverii acestei patologii asupra sistemului de sănătate şi a persoanei în particular.

6. Conform Anuarului statistic prezentat de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale se observă o creştere semnificativă a numărului persoanelor cu diabet zaharat, care practic s-a dublat în ultimii 10 ani.

7. Factorii de risc nutriţionali, ca consumul excesiv de grăsimi saturate şi grăsimi trans, zaharuri şi sare, consumul redus de fructe şi legume, precum şi inactivitatea fizică au devenit cauzele principale pentru povara diabetului zaharat de tip 2. În Republica Moldova 56% din populaţie sînt supraponderali, iar 22,9% dintre persoane sînt obeze, proporţia femeilor obeze fiind de 1,6 ori mai mare decît cea a bărbaţilor. Circa o treime din populaţie consumă produse alimentare procesate cu conţinut sporit de sare, iar 66,6% – mai puţin de 5 porţii de fructe şi/sau legume. De asemenea, 12,3% dintre persoane au glicemia bazală ridicată, iar 29,4% au colesterolul total ridicat. Patru din zece persoane au tensiunea arterială ridicată şi doar 23,8% dintre aceştia se află sub medicaţie pentru hipertensiune arterială.

8. Complicaţiile cronice ale diabetului zaharat reprezintă cauza principală a dizabilităţilor, reduc calitatea vieţii şi contribuie la mortalitatea prematură a persoanelor. În ultimii ani în Republica Moldova nu au fost colectate date statistice despre structura complicaţiilor diabetului zaharat, astfel încît nu este cunoscut numărul real al pacienţilor cu complicaţii cronice (retinopatia, nefropatia, neuropatia) şi cu complicaţii acute (hipoglicemia, cetoacidoza), precum şi numărul de amputaţii ale membrelor inferioare.

9. Cheltuielile reale determinate de spitalizările pacienţilor, zilele de incapacitate de muncă, precum şi tratamentul de durată al complicaţiilor nu pot fi evaluate în prezent.

10. Luînd în considerare consecinţele diabetului gestaţional asupra sănătăţii mamei şi a fătului este obligatoriu efectuarea screeningului la toate femeile însărcinate şi monitorizarea riguroasă a tuturor pacientelor cu diagnostic confirmat. Actualmente numărul cazurilor de diabet gestaţional nu este cunoscut, ceea ce poate fi propus drept unul dintre obiectivele programului.

11. Accesul la asistenţa medicală primară este acordat tuturor persoanelor (indiferent daca sînt sau nu sînt asigurate), însă povara tratamentului diabetului zaharat este doar pe seama medicilor endocrinologi, iar medicii de familie sînt limitaţi în prescrierea tratamentului hipoglicemiant, din cauza calificării insuficiente în domeniul diabetologiei.

12. Pentru un management optim în domeniul tratamentului diabetului zaharat, în special de tipul 2, este necesară delimitarea funcţiilor între medicul de familie, asistenta medicală şi medicul endocrinolog, astfel încît medicul de familie să fie responsabil de screeningul şi diagnosticul diabetului gestaţional şi cel de tip 2, precum şi de iniţierea tratamentului cu antidiabetice orale şi screeningul complicaţiilor, iar medicul endocrinolog să fie responsabil de coordonarea tratamentului, în special al pacienţilor cu diabet de tip 1 şi cei cu diabet de tip 2, transferaţi la insulinoterapie.

13. Informarea insuficientă a persoanelor cu factori de risc pentru dezvoltarea diabetului şi a pacienţilor cu diabet zaharat necesită implicarea asistentelor medicale în informarea şi educarea pacienţilor.

14. Metodele de screening al diabetului zaharat impune o revizuire a metodologiei cu includerea anchetării şi stratificării riscurilor pentru diabet.

15. Conform datelor Anuarului statistic, numărul medicilor endocrinologi este în descreştere în ultimii 10 ani, astfel în 2005 au fost 87 de medici endocrinologi, iar în 2015 – doar 79 de medici. Lipsa cadrelor medicale se reflectă negativ asupra calităţii serviciilor medicale acordate persoanelor cu diabet. Sînt instituţii medicale raionale unde medicul endocrinolog lipseşte, iar funcţia acestuia este suplinită prin cumul de către un alt specialist.

16. Luînd în considerare lipsa, în unele raioane, a endocrinologilor şi a altor medici specialişti necesari pentru consultul unui pacient cu diabet (dietolog, nefrolog, neurolog, cardiolog, oftalmolog, angiochirurg) ar fi oportun crearea unui Centru Republican de Diabet, care ar include cabinetul pentru educare şi consultaţii pentru alimentare, cabinetul oftalmologic, cabinetul piciorului diabetic, precum şi un set de utilaj de laborator pentru efectuarea unificată a hemoglobinei glicolizate (HbA1c), a microalbuminuriei (MAU), lipidogramei, care ar putea acorda ajutor medical în cazurile pacienţilor complicaţi.

17. Tratamentul cu insulină umană şi cel cu analogi de insulină sînt asigurate tuturor pacienţilor cu diabet zaharat, indiferent dacă sînt sau nu sînt asigurate din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, iar dispozitivele de administrare (seringi, penuri, ace) sînt achiziţionate în totalitate de către pacienţi, ceea ce contribuie adesea la erori şi complicaţii postinjecţionale. În prezent este foarte importantă asigurarea cu dispozitive de administrare (penuri şi ace): 100% în grupul copiilor şi al adolescenţilor, femeilor cu diabet în perioada sarcinii, precum şi a persoanelor cu retinopatie proliferativă avansată; şi în proporţie de 50% – cu seringi pentru restul categoriilor de pacienţi aflaţi la tratamentul cu insulină.

18. Este cunoscut faptul că succesul tratamentului pacientului cu diabet zaharat depinde foarte mult de nivelul de control al acestuia şi necesită aprovizionarea pacienţilor cu glucometre, teste şi lancete. Aprovizionarea obligatorie cu toate resursele de autocontrol este necesară copiilor şi persoanelor cu diabet zaharat de tip 1, în proporţie de 100% (copii, adolescenţi şi femei însărcinate cîte 5 teste pe zi, adulţi – 3 teste pe zi) şi pacienţilor cu diabet zaharat de tip 2 aflaţi la insulinoterapie, în proporţie de 50% (cîte 3 test pe zi). Persoanele cu diabet zaharat de tip 2 aflate la tratament cu antidiabetice orale să fie aprovizionate cu 10 teste pe lună.

19. Serviciul de diagnostic şi tratament al diabetului zaharat este efectuat preponderent de către secţiile de endocrinologie pe 110 paturi (pentru adulţi în incinta IMSP Spitalul Clinic Republican “Timofei Moşneaga” (60 de paturi) şi IMSP Spitalul Clinic Municipal “Sfînta Treime” (30 de paturi), iar pentru copii în secţia de endocrinologie a IMSP Institutul Mamei şi Copilului – 20 de paturi). În secţiile specializate prezente lipsesc dispozitivele medicale moderne de diagnostic (de laborator – aprecierea hemoglobinei glicolizate conform standardelor internaţionale, aprecierea microalbuminuriei, dozările imunologice; instrumental – examinarea piciorului diabetic, examinarea fundului de ochi, examinarea vaselor periferice, precum şi monitorizarea continuă a glicemiilor), ceea ce nu permite efectuarea investigaţiilor complexe pentru monitorizarea evoluţiei diabetului zaharat şi diagnosticul corect al complicaţiilor cornice. Investigaţiile enumerate sînt posibile doar în laboratoarele private, reducînd accesul persoanelor cu diabet la efectuarea acestora.

20. O barieră în prestarea serviciului de control al diabetului zaharat în Republica Moldova este lipsa personalului medical specializat şi accesul limitat al specialiştilor din domeniu la instruiri privind aplicarea tehnologiilor moderne. În ţară nu sînt suficienţi medici specialişti care sînt pregătiţi în conduita complicaţiilor cronice ale diabetului (cardiologi, nefrologi, neurologi, chirurgi, ortopezi). De asemenea, se resimte lipsa de educatori şi medici nutriţionişti. La momentul actual serviciul endocrinologic este menţinut de circa 40% de specialişti care sînt de vîrstă pensionară, ceea ce creează un impediment în acordarea asistenţei medicale conform cerinţelor şi recomandărilor internaţionale. Pregătirea cadrelor în endocrinologie a fost efectuată prin secundariat clinic, însă în ultimii doi ani formarea endocrinologilor se realizează prin rezidenţiat. Solicitările specialităţii de endocrinologie au fost destul de numeroase, însă programul de instruire prin rezidenţiat este repartizat doar pentru 3 ani, ceea ce prezintă timp insuficient în formarea specialiştilor de înaltă calificare în acest domeniu al medicinii interne. Din motive economice, dar şi din cauza lipsei bazelor dotate cu laboratoare, specialiştii tineri refuză angajarea în raioanele îndepărtate ale republicii.

21. Personalul medical mediu care ar trebui implicat în educarea pacienţilor cu diabet are acces limitat la instrui-rile din centrele de înaltă performanţă. În prezent lipsesc materiale educaţionale unificate pentru persoanele cu diabet zaharat din Republica Moldova.

22. La nivel de asistenţă medicală primară nu este disponibil personal medical pentru îngrijiri paliative ale pacienţilor cu diabet şi dizabilităţi (neurologice, vasculare şi postamputaţionale).

23. În domeniul îngrijirilor paliative nu există cooperare dintre instituţiile medicale, societatea civilă şi serviciile de asistenţă socială pentru soluţionarea problemelor complexe ale pacienţilor cu diabet şi cecitate, pacienţilor cu consecinţe ale accidentelor vasculare cerebrale şi cardiace, cu amputaţii. Îngrijitorii şi pacienţii cu diabet nu dispun de utilaj gratuit pentru îngrijire (scaune cu rotile, echipamente ortopedice şi de fixare, pansament pentru escare etc.).

24. Lipsa cooperării dintre medicii de familie, medicii endocrinologi şi alţi specialişti (oftalmologi, neurologi, nefrologi, cardiologi, chirurgi) antrenaţi în acordarea asistenţei medicale pacientului cu diabet creează dificultăţi în sistematizarea şi raportarea complicaţiilor cronice. Acestea impun elaborarea unui registru al pacienţilor cu diabet zaharat pentru a avea posibilitatea de a raporta datele epidemiologice concrete. Iniţial este necesară formarea unui registru pentru copii cu diabet zaharat din Republica Moldova.

25. La momentul actual există problema de colectare a datelor despre pacienţii cu diabet, ceea ce necesită elaborarea unui formular unificat de raportare a pacienţilor cu diabet pentru medicii de familie.

II. OBIECTIVELE PROGRAMULUI

26. Obiectivul general al Programului naţional de prevenire şi control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2021 (în continuare – Program naţional) constă în reducerea poverii diabetului zaharat în Republica Moldova prin implementarea unui program eficace, centrat pe pacient, cu implicare socială, în conformitate cu resursele disponibile.

27. Conform recomandărilor experţilor OMS, prezentul Program naţional va avea o structură complexă pentru o mai bună implementare şi coordonare.

28. Obiective specifice:

Obiectiv specific 1. Asigurarea unui management eficient al Programului naţional de prevenire şi control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2021;

Obiectiv specific 2. Optimizarea metodelor de prevenire primară a diabetului zaharat;

Obiectiv specific 3. Îmbunătăţirea măsurilor de prevenire secundară a diabetului zaharat prin diagnosticarea precoce a complicaţiilor cronice, stoparea progresiei acestora prin tratament adecvat şi oferirea metodelor de reabilitare;

Obiectiv specific 4. Ameliorarea asistenţei medicale femeilor însărcinate cu diabet (gestaţional sau preexistent sarcinii);

Obiectiv specific 5. Asigurarea cu resurse suficiente (umane, medicamentoase, tehnice şi financiare);

Obiectiv specific 6. Asigurarea accesului la baze de date calitative prin îmbunătăţirea capacităţii serviciilor informaţionale.

III. ACŢIUNILE CE URMEAZĂ A FI ÎNTREPRINSE

29. Prezentul Program naţional stabileşte următoarele acţiuni pentru realizarea obiectivelor identificate.

Obiectiv specific 1. Asigurarea unui management eficient al Programului naţional de prevenire şi control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2021

Obiectiv specific 2. Optimizarea metodelor de prevenire primară a diabetului zaharat

Obiectiv specific 3. Îmbunătăţirea măsurilor de prevenire secundară a diabetului zaharat prin diagnosticarea precoce a complicaţiilor cronice, stoparea progresiei acestora prin tratament adecvat şi oferirea metodelor de reabilitare

Obiectiv specific 4. Ameliorarea asistenţei medicale femeilor însărcinate cu diabet (gestaţional sau preexistent sarcinii)

Obiectiv specific 5: Asigurarea cu resurse suficiente (umane, medicamentoase, tehnice şi financiare)

Obiectiv specific 6. Asigurarea accesului la baze de date calitative prin îmbunătăţirea capacităţii serviciilor informaţionale

IV. ETAPELE ŞI TERMENELE DE IMPLEMENTARE

30. Prezentul Program naţional va fi implementat pe parcursul anilor 2017-2021 în conformitate cu Planul de acţiuni stipulat în anexa nr.2.

31. La mijlocul termenului de realizare a Programului naţional se va efectua evaluarea intermediară, iar la sfîrşitul implementării Programului naţional – evaluarea finală.

V. RESPONSABILI PENTRU IMPLEMENTARE

32. Autoritatea responsabilă de implementarea prezentului Program naţional este Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale în comun cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, Biroul Naţional de Statistică.

33. În procesul de implementare a prezentului Program naţional, autorităţile responsabile vor colabora cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, Academia de Ştiinţe a Moldovei, organizaţii neguvernamentale, precum şi cu parteneri internaţionali de dezvoltare.

VI. ESTIMAREA GENERALĂ A COSTURILOR

34. Finanţarea acţiunilor prevăzute în prezentul Program naţional se va efectua din contul şi în limitele alocaţiilor prevăzute anual în aceste scopuri în bugetul de stat, fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, bugetele autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi în fondurile organizaţiilor internaţionale.

35. Estimarea generală a costurilor pentru implementarea prezentului Program naţional a fost efectuată în baza priorităţilor şi activităţilor formulate în Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de prevenire şi control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2021 şi constituie 828842,1 mii lei pentru o perioadă de 5 ani de implementare. Mijloacele financiare provenite din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală, indicate în bugetul Programului, reprezintă resurse proprii ale instituţiei medicale obţinute în temeiul legislaţiei în vigoare, conform contractelor încheiate cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină, în limita mijloacelor financiare disponibile.

VII. REZULTATELE SCONTATE ŞI INDICATORII DE PROGRES

36. Rezultatele aşteptate în urma implementării prezentului Program naţional către anul 2021:

1) reducerea cu 5% a prevalenţei diabetului zaharat;

2) reducerea cu 10% a incidenţei diabetului zaharat;

3) reducerea cu 10% a incidenţei diabetului gestaţional;

4) reducerea cu 20% a numărului de complicaţii cronice ale diabetului zaharat (amputaţii, nefropatie, retinopatie).

37. Indicatorii obiectivului specific 1:

Indicatori de progres:

1) desemnarea conducătorului Programului naţional de prevenire şi control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2021;

2) nominalizarea comitetului de conducere;

3) desfăşurarea întîlnirilor.

38. Indicatorii obiectivului specific 2:

Indicatori de progres:

1) număr de rapoarte privind implementarea programele naţionale sinergice cu diabetul zaharat;

2) şcoală creată;

3) populaţie supusă screeningului; populaţie ţintă;

4) număr de persoane cu risc înalt de dezvoltare a diabetului zaharat cărora li s-a efectuat testul oral de toleranţă la glucoză; număr total de persoane cu risc înalt de dezvoltare a diabetului zaharat;

5) număr de persoane cu risc de dezvoltare a diabetului zaharat informate; număr total de persoane cu risc de dezvoltare a diabetului zaharat;

6) raport anual elaborat şi prezentat; număr de activităţi organizate; număr de participanţi;

7) raport anual elaborat şi prezentat; număr de activităţi organizate; număr de participanţi.

39. Indicatorii obiectivului specific 3:

Indicatori de progres:

1) număr de persoane cu diabet zaharat cu cel puţin o determinare a hemoglobnei glicolizate; număr de persoane cu diabet zaharat;

2) număr de persoane tratate cu insulină cu cel puţin 2 determinări ale hemoglobnei glicolizate; număr total de persoane tratate cu insulină;

3) număr de persoane cu diabet zaharat cu LDL-colesterol măsurat; număr de persoane cu diabet zaharat din populaţia totală;

4) număr de persoane cu diabet zaharat cărora li s-au efectuat screeningul nefropatiei; număr de persoane cu diabet zaharat din populaţia totală;

5) număr de persoane cu diabet zaharat cărora li s-au efectuat screningul retinopatiei; număr de persoane cu diabet zaharat din populaţia totală;

6) număr de persoane cu diabet zaharat cărora li s-au determinat riscul cardiovascular prin utilizarea diagramei de risc HeartScore; număr total de persoane cu diabet zaharat;

7) număr de pacienţi cu diabet zaharat cărora li s-a efectuat screeningul piciorului diabetic; număr de persoane cu diabet zaharat din populaţia totală.

Indicatori de rezultat:

1) număr de persoane cu diabet zaharat cu HbA1c>9% (ultima valoare din anul curent); număr de persoane care au efectuat HbA1c în anul curent;

2) număr de persoane cu diabet zaharat cu HbA1c <7% (ultima valoare din anul curent); număr de persoane care au efectuat HbA1c în anul curent;

3) număr de persoane cu diabet zaharat cu LDL-colesterol >3,4 mmol/l (ultima valoare din anul curent); număr de persoane care au efectuat LDL-colesterol în anul curent;

4) număr de persoane cu diabet zaharat cu tensiunea arterială >140/90 mmHg (valoarea medie în ultimele 3 luni); număr total de persoane cu diabet zaharat cu tensiunea arterială majorată în anul curent;

5) concept elaborat.

40. Indicatorii obiectivului specific 4:

Indicatori de progres:

1) număr de femei însărcinate cărora li s-au efectuat screeningul pentru diabet zaharat; număr total de femei însărcinate cu diabet gestaţional;

2) număr de femei însărcinate cu diabet zaharat care au acces la 5 teste pe zi; număr total de femei însărcinate cu diabet zaharat preexistent sarcinii.

41. Indicatorii obiectivului specific 5:

Indicatori de progres:

1) elaborarea unui curriculum privind diabetul zaharat;

2) număr de programe ajustate;

3) număr de centre de sănătate care au cel puţin 2 asistenţi medicali instruiţi; număr total de centre de sănătate/centre de sănătate publică;

4) număr de personal medical instruit; număr total de personal medical din grupul ţintă;

5) Protocol clinic naţional actualizat la fiecare 3 ani;

6) crearea unui algoritm de management al diabetului zaharat pentru medicii de familie, asistentele medicale (actualizat o dată la 2 ani);

7) materiale informaţionale elaborate;

8) număr de medici de familie, endocrinologi, asistente medicale (la nivel naţional şi raional);

9) număr de pacienţi cu diabet zaharat aflaţi la tratament cu metformină (2 gr pe zi); număr de persoane cu diabet zaharat din populaţia totală;

10) număr de pacienţi cu diabet zaharat de tip 1 asiguraţi cu analogi de insulină; număr total de pacienţi cu diabet zaharat de tip 1;

11) număr de pacienţi cu diabet zaharat asiguraţi cu preparate antiagregante; număr de persoane cu diabet zaharat din populaţia totală;

12) număr de pacienţi cu diabet zaharat asiguraţi cu preparate hipolipemiante; număr de persoane cu diabet zaharat din populaţia totală;

13) număr de pacienţi cu diabet zaharat asiguraţi cu preparate hipotensive; populaţie cu diabet zaharat cu tensiunea arterială majorată;

14) listă actualizată anual a medicamentelor care pot fi potenţial utilizate în diabetul zaharat;

15) număr de copii cu diabet zaharat asiguraţi cu 5 teste pe zi; număr total de copii cu diabet zaharat;

16) număr de femei însărcinate (cu diabet preexistent şi gestaţional) asigurate cu 5 teste pe zi; număr total de femei însărcinate (cu diabet preexistent şi gestaţional);

17) număr de pacienţii trataţi cu insulină (regim bazal-bolus) asiguraţi cu 100 de teste pe lună; număr total de pacienţi trataţi cu insulină (regim bazal-bolus);

18) număr de persoane cu diabet zaharat tratate cu antidiabetice orale asigurate cu 100 de teste pe an; număr total de persoane cu diabet zaharat tratate cu antidiabetice orale;

19) număr de copii şi femei însărcinate asigurate cu glucometre;

20) număr de pacienţi aflaţi la tratament cu insulină (regim bazal-bolus) asiguraţi cu glucometre; număr total de pacienţi aflaţi la tratament cu insulină (regim bazal-bolus);

21) număr de centre ale medicilor de familie care pot aprecia microalbumineria, creatinina, hemoglobina glicolizată, LDL-colesterolul; număr total de centre de sănătate;

22) număr de proceduri efectuate;

23) număr de centre în care a fost implementată monitorizarea glicemică continuă;

24) număr de centre de diabet create (la nivel terţiar).

42. Indicatori obiectivul specific 6:

Indicatori de progres:

1) Protocol clinic naţional elaborat;

2) listă nouă de indicatori integrată;

3) număr de medici instruiţi în ceea ce priveşte codificarea şi prezentarea datelor; număr total de medici din grupul ţintă;

4) registrul copiilor cu diabet zaharat creat; număr de medici de familie instruiţi.

IX. PROCEDURI DE RAPORTARE ŞI EVALUARE

43. Evaluarea prezentului Program naţional se efectuează de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale în conformitate cu Planul naţional, în baza indicatorilor şi obiectivelor conţinute în Program şi în Planul de acţiuni.

44. Prevederile prezentului Program naţional sînt valabile şi obligatorii pentru toate instituţiile medico-sanitare, indiferent de statutul juridic, care vor respecta integral cadrul normativ şi vor furniza date necesare evaluării activităţii.

Anexă

la Programul naţional de prevenire şi control

a diabetului zaharat pentru anii 2017-2021

BUGETUL

Programului naţional de prevenire şi control

al diabetului zaharat pentru anii 2017-2021

Anexa nr.2

la Hotărîrea Guvernului

nr.1030 din 30 noiembrie 2017

PLAN DE ACŢIUNI

privind implementarea Programului naţional de prevenire

şi control al diabetului zaharat pentru anii 2017-2021