1039/26.05.92 Declaraţia cu privire la statutul juridic al persoanelor aparţinînd minorităţilor etnice, lingvistice şi religioase în contextul conflictului armat din raioanele din partea stîngă a Nistrului.

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA

D E C L A R A Ţ I A

cu privire la statutul juridic al persoanelor aparţinînd minorităţilor

etnice, lingvistice şi religioase în contextul conflictului armat

din raioanele din partea stîngă a Nistrului

nr. 1039-XII din 26.05.92

 (în vigoare 30.05.1992) 

Monitor nr.5/111 din 30.05.1992

* * *

Republica Moldova, ca stat suveran şi independent, respectă cu stricteţe documentele internaţionale care prevăd drepturile omului şi garantează îndeplinirea lor neabătută şi fără nici un fel de discriminări.

Ca urmare a politicii imperiale de asimilare, aplicată de-a lungul istoriei, astăzi pe teritoriul Republicii locuiesc alături de moldoveni (64,5%), ucraineni (13,8%), ruşi (13%), găgăuzi (3%), bulgari (2%), evrei (1,5%) şi alţii (2,2%). Ţinînd seama de această realitate, Parlamentul consideră că problemele minorităţilor etnice, lingvistice şi religioase nu pot să-şi găsească o soluţie satisfăcătoare decît într-un cadru politic democratic, bazat pe statul de drept, în care sistemul judiciar funcţionează numai în temeiul legii (Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferinţei pentru dimensiunea umană a C.S.C.E. din 29 iunie 1990, p.30, la care Moldova a aderat la 10 decembrie 1991).

Prin actele pe care le-a adoptat imediat după proclamarea suveranităţii statale, Parlamentul a creat premizele funcţionării statului de drept pe întreg teritoriul naţional, a instituit prin Constituţie şi prin alte legi drepturile fundamentale ale cetăţenilor în conformitate cu standardele internaţionale în materie. Acţionînd în acest spirit, Parlamentul a aderat la cele mai relevante instrumente juridice internaţionale referitoare la drepturile omului, exprimîndu-şi deplinul acord cu prevederile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, ale Pactelor internaţionale ale drepturilor omului, ale Documentelor C.S.C.E., precum şi ale altor documente. Parlamentul consideră că articolul 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, conform căruia toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi, fiind obligate - ca fiinţe înzestrate cu raţiune şi conştiinţă - să se comporte unele faţă de altele în spiritul fraternităţii, îşi păstrează importanţa supremă, devenind un principiu cu valoare perenă al organizării comunităţii naţiunilor. În baza acestui principiu, în statele în care există minorităţi etnice, lingvistice şi religioase persoanele aparţinînd acestor minorităţi nu pot fi lipsite de dreptul de a avea în comun cu ceilalţi membri ai grupului lor propria lor viaţă culturală, de a profesa şi practica propria lor religie sau de a folosi propria lor limbă (Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice art.27). La actele internaţionale de înaltă semnificaţie, la care Republica Moldova a aderat, se adaugă o serie de măsuri legislative distincte, prin care se asigură persoanelor aparţinînd minorităţilor etnice, lingvistice şi religioase dreptul de a exprima, păstra şi dezvolta în deplină libertate indentitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă, de a menţine şi dezvolta cultura lor sub toate formele, la adăpost de orice tentativă de asimilare contra voinţei lor (Documentul de la Copenhaga, p.32).

Întreaga legislaţie de protecţie a persoanelor care aparţin minorităţilor etnice, lingvistice şi religioase corespunde întru totul principiului nediscriminării, statuat într-o serie de documente internaţionale, în virtutea căruia sînt interzise orice deosebiri, excluderi, restricţii sau preferinţe, care au ca scop ori efect încălcarea sau compromiterea exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale în domeniile politic, economic, social şi cultural sau în oricare alt domeniu al vieţii publice.

Pornind de la aceste imperative, Parlamentul a adoptat la 1 septembrie 1989 Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, care asigură cetăţenilor ce aparţin minorităţilor etnice şi lingvistice folosirea liberă a limbii lor materne, atît în particular, cît şi în public, fapt confirmat de realităţile concrete, de întreaga derulare a relaţiilor publice şi private.

Parlamentul ia act de faptul că persoanele care aparţin minorităţilor etnice, lingvistice şi religioase dispun de instituţii, organizaţii sau asociaţii educative, culturale şi religioase proprii, care permit exprimarea şi dezvoltarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice ori religioase. În prezent nici o dispoziţie legislativă nu îngrădeşte profesarea şi practicarea religiei sau a credinţei minorităţilor în cauză, nu există nici un fel de interdicţii privitoare la utilizarea obiectelor de cult sau la manifestarea liberă a credinţei de către ortodocşi, romano-catolici, baptişti, adventişti, penticostali, de către membrii comunităţii mozaice şi comunităţii armene.

Pornind de la principiul statuat în Documentul Reuniunii de la Copenhaga, potrivit căruia persoanele aparţinînd minorităţilor, independent de faptul că ele vor trebui să înveţe limba oficială a statului, vor avea posibilitate să înveţe limba lor maternă sau să primească instruire în ea, Parlamentul garantează persoanelor care aparţin minorităţilor să beneficieze de învăţămînt în limba maternă.

În virtutea acestor prevederi legale, pe teritoriul Moldovei funcţionează următoarele instituţii de învăţămînt:

a) preşcolare - în limba moldovenească (614), rusă (1333), în moldovenească şi rusă (373), evreiască (1);

b) preuniversitare - în limba moldovenească (1032), rusă (429), în moldovenească şi rusă (132), bulgară (11 clase), găgăuză (44 clase), ucraineană (174 clase), evreiască (o şcoală);

c) universitare - în cele 11 instituţii de învăţămînt superior 1/3 din studenţi studiază în limba rusă, iar din numărul total de cadre didactice (4257) 783 sînt ruşi, 395 ucraineni, 56 bulgari, 41 găgăuzi.

Componenţa naţională a specialiştilor cu studii superioare şi medii de specialitate în anul 1989 era următoarea:

Parlamentul constată că nu există obstacole legislative sau de altă natură care ar stăvili participarea la treburile publice a persoanelor ce aparţin minorităţilor etnice, lingvistice şi religioase. Dimpotrivă, prezenţa acestora în toate mediile puterii publice este încurajată. Astfel, în conformitate cu principiul reprezentării proporţionale, din cei 356 deputaţi din Parlament 257 sînt moldoveni, 49 ruşi, 32 ucraineni, 10 găgăuzi şi 8 bulgari. În Guvern şi în conducerea administraţiei publice ruşii au 4 reprezentanţi, ucrainenii 3 reprezentanţi, găgăuzii 1 şi evreii 1. În oraşele autoadministrării locale 4,9 la sută sînt ruşi, 11,9 la sută ucraineni, 3,2 la sută găgăuzi, 2,5 la sută bulgari. În raioane, oraşe şi localităţi rurale se înregistrează modificaţii în funcţie de ponderea fiecărei minorităţi în totalul populaţiei acestora.

Ţinînd cont de prevederea Documentului Reuniunii de la Copenhaga, potrivit cărora persoanele aparţinînd minorităţilor au dreptul să difuzeze şi să schimbe informaţii în limba lor maternă şi totodată să aibă acces la aceste informaţii, Parlamentul constată că în anul 1992 pe teritoriul Republicii se editează şi se difuzează 3 ziare în limba moldovenească, 4 în limba rusă, 5 bilingve (moldovenească şi rusă); iar dintre reviste 16 sînt în limba moldovenească, 3 în limba rusă, 2 în limba ucraineană, 2 în găgăuză, 1 în bulgară, 14 în moldovenească şi rusă, 1 în idiş şi rusă, 1 în rusă şi găgăuză. La acestea se adaugă ziarele şi revistele editate în Rusia şi Ucraina, al căror acces pe teritoriul Moldovei este neîngrădit.

Politica de editare a cărţilor s-a materializat, bunăoară în 1991, în 402 titluri de cărţi în limba moldovenească cu un tiraj de peste 9 milioane exemplare, 107 titluri de cărţi în limba rusă cu un tiraj de peste 6 milioane şi 11 titluri de cărţi în limbile găgăuză şi bulgară cu un tiraj de peste 100 mii exemplare.

În programele televiziunii naţionale sînt realizate zilnic, în medie, 5 ore de emisie în limba rusă din 15 ore de emisie, cîte 3 ore pe lună de emisie în limba ucraineană, găgăuză şi bulgară şi 1,5 ore în idiş. O situaţie similară este la radioul naţional.

O serie de acte internaţionale, inclusiv Documentul final de la Copenhaga, prevăd că cetăţenii ce aparţin minorităţilor se beneficieze de dreptul de a stabili şi a menţine contracte libere atît în ţară, cît şi în afara frontierelor, cu cetăţenii cu care ei au o origine etnică sau naţională comună, un patrimoniu cultural sau o credinţă. Aceste prevederi şi-au găsit reflectare în asigurarea liberei circulaţii a cetăţenilor care aparţin minorităţilor în ţările respective, în numeroasele contacte internaţionale şi schimburi de informaţii.

Parlamentul este pe deplin conştient că schimbările care au survenit în statul nostru ca urmare a dezintegrării fostului imperiu sovietic produc o serie de efecte negative în întreaga viaţă socială, economică şi politică, afectînd însăşi statutul minorităţilor etnice, lingvistice şi religioase. În acest context chiar dacă a depus eforturi pentru reducerea costului social al tranzacţiei, pentru atenuarea tensiunilor sociale, pentru ridicarea nivelului reglementărilor juridice a problemelor naţionale la exigenţele procesului de dezvoltare democratică a Republicii, totuşi nu au lipsit momente în care tensiunea internă sau externă a ridicat problema etnică la rang de principiu politic diriguitor.

Experienţa statelor din Europa Centrală şi de Est, care au trecut de la un regim politic dictatorial la unul democratic, arată că alinierea legislaţiei interne la standardele internaţionale în materia drepturilor omului este singura cale aptă să consolideze democratic şi să asigure persoanelor care aparţin minorităţilor etnice, lingvistice şi religioase drepturile legitime de a-şi apăra şi dezvolta identitatea. Toate eforturile depuse de statul nostru pînă în prezent merg în această direcţie şi nivelul la care am ajuns nu e cu nimic mai prejos decît al acestor state. Cu toate acestea, mai există glasuri care susţin că la baza conflictului din Transnistria s-ar afla disensiuni etnice, nerespectarea drepturilor minorităţilor etnice şi lingvistice. În realitate însă asistăm la un atentat la suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova, care se încearcă a fi justificat prin pretexte etnice, de încălcare a dreptului omului etc. Însă un asemenea pretext este respins nu numai de realităţile economice, sociale, politice şi juridice din această parte a ţării, dar şi de concluziile la care au ajuns reprezentanţii diferitelor foruri internaţionale specializate în problema drepturilor omului, care, vizitînd Republica Moldova, au dat o apreciere pozitivă procesului de democratizare în curs de desfăşurare şi preocupărilor multiple pentru consolidarea statului de drept, pentru apărarea şi garantarea drepturilor omului, inclusiv pentru promovarea identităţii minorităţilor.

Parlamentul îşi exprimă întreaga sa disponibilitate pentru înlăturarea cauzelor reale care au declanşat conflictul din Transnistria, pornind de la ideea că interesele politice externe ale Moldovei nu pot fi substituite cu pseudoprobleme interne, fie ele şi legate chiar de minorităţi.

Fiind conştient de faptul că problemele cu care se confruntă persoanele aparţinînd minorităţilor etnice, lingvistice şi religioase nu pot fi soluţionate efectiv decît de Republica Moldova, Parlamentul este gata, în afară de măsurile legislative şi organizatorice luate pînă în prezent, să găsească alte soluţii constructive care să asigure exercitarea cît mai deplină a drepturilor omului şi, totodată, protecţia minorităţilor în cauză. Pentru atingerea acestui scop vom acţiona în vederea legăturii cadrului organizatoric şi funcţional al autoadministrării locale. Faptul acesta necesită adoptarea unei noi legi privind organizarea administrativă a Republicii care ar prevedea organizarea judeţelor ca unităţi administrativ-teritoriale de o întindere mai mare, ridicarea la rangul de municipiu a principalelor oraşe ale ţării şi înfiinţarea de noi structuri de autoadministrare locală, din care să facă parte reprezentanţii aleşi ai comunităţilor locale, potrivit principiului reprezentării proporţionale şi conform voinţei electoratului, exprimate prin vot secret.

Totodată, Parlamentul îşi exprimă încrederea că adoptarea cît mai curînd posibilă a legii cu privire la garantarea drepturilor persoanelor aparţinînd minorităţilor etnice, lingvistice şi religioase va conferi o nouă dimensiune convieţuirii paşnice a moldovenilor, ruşilor, ucrainenilor, găgăuzilor, bulgarilor, evreilor şi a celorlalţi cetăţeni ai ţării.

În sfîrşit, Parlamentul consideră că trebuie grăbită adoptarea unei noi Constituţii care va sta la baza viitorului proces legislativ şi a ordinii de drept în ţară, în condiţiile democraţiei, ale statului de drept şi ale respectării normelor de drept internaţional uman recunoscute. Considerăm necesar ca proiectul noii Constituţii să fie examinat la nivelul exigenţelor politice şi ştiinţifice actuale, să fie supus validării unor foruri internaţionale componente, în primul rînd organismelor specializate ale Consiliului Europei.