105/20.02.92 Hotărîre cu privire la înregistrarea Statutului Sindicatului lucrătorilor din complexul agroiundustrial din Republica Moldova

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la înregistrarea Statutului Sindicatului lucrătorilor

din complexul agroindustrial din Republica Moldova

nr. 105  din  20.02.92

 (în vigoare 28.02.1992) 

Monitor nr.2/64 din 28.02.1992

* * *

În conformitate cu Decretul Preşedintelui Sovietului Suprem al R.S.S.M. din 25 august 1989 "Cu privire la modul provizoriu de înregistrare a asociaţiilor obşteşti ale cetăţenilor în R.S.S.M." Guvernul Republicii Moldova

HOTĂRĂŞTE:

A înregistra Statutul Sindicatului lucrătorilor din complexul agroindustrial din Republica Moldova (se anexează).

STATUTUL

Sindicatului lucrătorilor din complexul agroindustrial

din Republica Moldova

I. PRINCIPII GENERALE

1. Sindicatul lucrătorilor complexului agroindustrial din Republica Moldova (în continuare – Sindicatul) este o organizaţie obştească de masă independentă, ce întruneşte în mod benevol membrii Sindicatului din complexul agroindustrial. Scopul lui este de a prezenta şi a apăra drepturile legitime profesionale, economice, juridice, drepturile şi interesele sociale ale membrilor Sindicatului şi întregului colectiv.

2. Activitatea Sindicatului are la bază principiile democraţiei, publicităţii, criticii şi autocriticii, colegialităţii în conducere şi în adoptarea hotărîrilor.

3. Sindicatul activează conform Constituţiei Republicii Moldova, legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova şi prezentului Statut.

4. Organele sindicale sînt unităţi juridice, au ştampilă, formulare cu antet.

II. MEMBRII SINDICATULUI. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE LOR

5. Membru al Sindicatului poate fi oricare salariat din complexul agroindustrial, student la instituţiile superioare de învăţămînt şi medii speciale, şcolile profesional-tehnice din sistemul agroindustrial, care recunoaşte şi respectă prezentul Statut, participă în lucrul organizaţiei sindicale şi plăteşte regulat cotizaţiile de membru.

6. Membrul Sindicatului are dreptul:

1) să aleagă şi să fie ales în organele sindicale;

2) să discute în cadrul diferitor foruri, organizate de Sindicat, orice problemă, ce ţine de activitatea sindicatelor, să critice activitatea organelor, organizaţiilor şi activiştilor sindicali, să înainteze propuneri, să-şi expună şi să-şi apere concepţiile sale;

3) să se adreseze în toate organele şi organizaţiile sindicale pentru apărarea şi susţinerea intereselor şi drepturilor sale legitime, precum şi să înainteze cereri, propuneri şi să ceară un răspuns concret de la organele de resort;

4) să beneficieze de consultaţii juridice gratuite în scopul protejării drepturilor sale, precum şi de ajutor material din mijloacele bugetului sindical, bilete de tratament şi odihnă în staţiunile balneare şi casele de odihnă ale sindicatelor, servicii ale aşezămintelor de cultură şi sport din cadrul sindicatelor.

7. Membrul Sindicatului este dator:

1) să respecte prezentul Statut, să plătească cu regularitate cotizaţiile de membru;

2) să se încadreze activ în lucrul organizaţiilor sindicale, să contribuie personal la înfăptuirea hotărîrilor adoptate;

3) să manifeste intransigenţă faţă de lipsurile din activitatea Sindicatului, să muncească cinstit şi conştiincios, să respecte strict normele morale din societate.

8. Primirea în rîndurile membrilor Sindicatului se face în mod individual conform cererii personale. Hotărîrea cu privire la primire se adoptă la adunarea grupului sindical şi se confirmă de comitetul de secţie, iar acolo unde acesta nu există – de comitetul sindical al organizaţiei primare. În cadrul lipsei grupelor sindicale, primirea în rîndurile organizaţiei are lor la adunarea sindicală a secţiei sau la adunarea organizaţiei sindicale primare.

9. Femeile – membre ale organizaţiilor sindicale, care temporar nu lucrează în legătură cu educarea copiilor, îşi păstrează dreptul de membru al Sindicatului pînă la momentul cînd copiii împlinesc vîrsta de 14 ani şi se bucură de aceleaşi drepturi ca şi toţi ceilalţi membri ai Sindicatului.

Pensionarii, care nu lucrează din motive de boală sau de vîrstă, îşi păstrează dreptul de a rămîne în rîndurile Sindicatului.

Stagiul de membru al Sindicatului se păstrează pentru muncitorii şi slujbaşii sezonieri, dacă ei îşi reiau lucrul în sezonul următor.

Calitate de membru al Sindicatului se păstrează:

pentru perioada de satisfacere a serviciului militar;

pentru membrii care se transferă în serviciul complexului agroindustrial din alt sindicat de ramură.

10. Pentru neîndeplinirea obligaţiilor statutare, membrului Sindicatului i se pot aplica următoarele sancţiuni: vot de blam, avertizare, mustrare, iar în cazuri excepţionale – excluderea din rîndurile Sindicatului.

Membrii Sindicatului, sancţionaţi pe cale penală şi condamnaţi la privaţiune de libertate în modul stabilit, sînt excluşi din rîndurile Sindicatului.

11. Hotărîrea pentru aplicarea pedepsei se adoptă la adunarea sindicală de grupă, şedinţa comitetului de secţie (biroul sindical). Membrul sindicatului, care nu este de acord cu mustrarea aplicată, poate face apel la adunarea sindicală generală sau în instanţele sindicale superioare, hotărîrea cărora e definitivă.

Chestiunea privind anularea sancţiunii se discută la adunarea grupului sindical, la şedinţa comitetului de secţie (biroului sindical), comitetului sindical nu mai devreme decît peste un an.

Membrii Sindicatului, exclus din organizaţia sindicală, poate fi primit din nou în rîndurile ei pe baze generale, dar nu mai devreme decît peste un an.

12. Membrilor organizaţiilor sindicale li se eliberează carnete de membru de modelul stabilit. Evidenţa membrilor Sindicatului se face în organizaţia sindicală la locul de lucru prin fişe-model.

Raporturile reciproce dintre membrii Sindicatului se bazează pe respectul reciproc şi egalitatea deplină în drepturi, indiferent de originea socială şi naţionalitatea şi de postul pe care îl ocupă.

III. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SINDICATULUI.

DEMOCRAŢIA INTERNĂ

Organizaţia primară sindicală

13. Baza sindicatului o constituie organizaţia primară, în componenţa căreia intră membrii Sindicatului, care activează într-un colectiv de muncă sau îşi fac studiile într-o instituţie de învăţămînt, întrunind cel puţin trei membri.

14. Organul superior al organizaţiei primare sindicale este adunarea (conferinţa) sindicală, care se convoacă după necesitate, dar nu mai rar decît de 2 ori pe an sau la cererea a cel puţin 1/3 din membrii Sindicatului.

15. Organizaţia primară sindicală îşi stabileşte structura internă şi direcţiile de activitate, ţinînd cont de sarcinile şi scopurile sale, orientează utilizarea mijloacelor sindicale, aprobă statele de personal şi modul de remunerare a lucrătorilor sindicali, în limita de 40 procente din suma reală a cotizaţiilor de membru.

16. În cadrul organizaţiei primare conform hotărîrii comitetului sindical pot fi create sau lichidate subdiviziuni sindicale (de secţie, de sector etc.) şi grupe sindicale.

17. Pentru desfăşurarea activităţii curente, la adunarea sindicală (conferinţă) se alege: în grupul sindical – organizatorul de grup sindical şi activul electiv, conform hotărîrii grupului sindical; în organizaţia sindicală de secţie – comitetul sindical de secţie (biroul sindical); în organizaţia primară sindicală, care întruneşte mai puţin de 15 membri – organizator sindical şi locţiitorul său; în organizaţia primară sindicală, care întruneşte mai mult de 15 membri – comitetul sindical, comisia de revizie. Comitetul sindical poate fi ales prin delegarea membrilor din subdiviziunile sindicale cu dreptul de a-i revoca sau substitui.

18. Preşedintele comitetului sindical (comitetul de secţie) se alege în mod direct (prin vot deschis sau secret) la adunare (conferinţă) sau la şedinţa organului respectiv.

19. Comitetul sindical are dreptul de a-şi transmite unele funcţii comitetelor de secţie (biroului sindical), de a înfiinţa comisii permanente sau temporare, de a le stabili împuternicirile.

20. Organizaţia primară sindicală exercită următoarele funcţii:

1) de ocrotire a drepturilor legitime, intereselor membrilor Sindicatului;

2) elaborare şi adoptare a planurilor de dezvoltare social-economică a colectivului de muncă de la întreprinderi, din gospodării, organizaţii, la întocmirea contractelor şi acordurilor în problemele sociale şi proiectele muncii;

3) de control asupra condiţiilor de muncă, respectării legislaţiei de protecţie a muncii la întreprinderi, în gospodării, în colhozuri, colectivele cooperatiste şi de arendă;

4) de supraveghere asupra respectării echităţii sociale la distribuirea spaţiului locativ, bilete de tratament şi altor înlesniri din fondurile dezvoltării economice şi sociale şi veniturile din autofinanţare;

5) formează şi aprobă de sine stătător bugetul sindical şi devizul de cheltuieli, stabileşte fondul de salarii pentru lucrătorii sindicali, face defalcări din cotizaţii pentru organele sindicale superioare elective, conform Statutului.

21. Comitetul sindical:

1) reprezintă şi apără interesele legitime ale oamenilor muncii, încheie cu administraţie contractul (acordul) colectiv, acceptat de colectivul de muncă;

2) exercită controlul asupra îndeplinirii contractului (acordului) colectiv, după necesitate, adoptă hotărîri pentru asigurarea îndeplinirii cerinţelor contractului. În caz de încălcare a contractului din partea administraţiei şi ignorării hotărîrilor comitetului sindical are dreptul să ia măsuri de influenţare în modul stabilit;

3) apără interesele membrilor Sindicatului la repartiţia fondurilor de dezvoltare social-economică a colectivului, distribuirea locuinţelor, controlează utilizarea corectă a regulamentelor adoptate cu privire la remunerare şi la calculele de plată;

4) impune administraţiei respectarea legislaţiei muncii şi neadmiterea concedierii lucrătorilor fără consimţămîntul comitetului sindical;

5) exercită controlul obştesc asupra funcţionării cantinelor, grădiniţelor de copii, punctelor medicale şi al altor obiecte de menire socială, aflate în subordinea întreprinderii, organizaţiei, gospodăriei;

6) realizarea asigurarea socială a muncitorilor, funcţionarilor, colhoznicilor, cooperativelor, foloseşte mijloacele asigurării sociale pentru tratamentul şi odihna lucrătorilor şi membrilor familiilor acestora;

7) controlează respectarea regulilor şi normelor de protecţie a muncii, elaborează hotărîri cu privire la compensarea din partea administraţiei întreprinderii, instituţiei, colhozului, cooperativei, în mod necondiţionat, a cheltuielilor pentru plata unui ajutor bănesc în urma mutilărilor şi bolilor profesionale, care s-au produs din vina întreprinderii, colhozului, cooperativei;

8) examinează dările de seamă ale conducătorilor de gospodării cu privire la problemele muncii şi dezvoltării sociale, suspendează deciziile conducătorilor, dacă ele vin în contradicţie cu legislaţia şi prejudiciază drepturile oamenilor muncii;

9) stabileşte timpul, locul şi ordinea de zi a adunării (conferinţei) generale, modul de alegere a delegaţilor, a delegării membrilor organizaţiei în componenţa comitetului sindical.

Comitetul sindical este subordonat adunării (conferinţei) sindicale.

Comitetul de secţie (biroul sindical) îşi organizează lucrul sindical în secţii, subdiviziuni, sectoare, la ferme etc., asigură realizarea hotărîrilor adunărilor) conferinţelor, comitetului sindical al organizaţiei primare.

Organizatorul grupului sindical reprezintă membrii colectivului său, le apără interesele, organizează activitatea în grupul sindical şi, în caz de necesitate, formează comisii.

22. Membrii Sindicatului şi organizaţiile sindicale primare, ce fac parte din Sindicatul Lucrătorilor Complexului Agroindustrial, au dreptul de a se întruni în uniuni şi asociaţii după profesii şi domenii de activitate, de a organiza consilii ale preşedinţilor comitetelor sindicale.

23. Organizaţiile primare sindicale au dreptul să se retragă din componenţa Sindicatului de ramură, avînd consimţămîntul a cel puţin 2/3 din membrii săi, informînd în prealabil organul sindical superior cu 3 luni înainte de retragere.

Organele sindicale raionale şi orăşeneşti

24. În scopul respectării şi apărării intereselor sale în organele raionale, orăşeneşti de stat şi economice, organizaţiile primare sindicale se întrunesc benevol în organe sindicale raionale, orăşeneşti ale lucrătorilor din complexul agroindustrial.

25. Organul superior al organizaţiilor sindicale din raion sau oraş este conferinţa raională, orăşenească, care se convoacă de comitetul sindical în caz de necesitate, dar nu mai rar decît o dată în cinci ani. Despre convocarea şi ordinea de zi a conferinţei trebuie să se anunţe cel tîrziu cu o lună înainte de deschiderea lucrărilor ei.

Norma reprezentanţilor şi modul de alegere a delegaţiilor la conferinţă se stabileşte de comitetul sindical respectiv.

La cererea organizaţiilor sindicale, care întrunesc nu mai puţin de 1/3 din membri sau 1/3 din competenţa organului electiv se convoacă conferinţa sindicală extraordinară raională, orăşenească.

26. Conferinţa ia în dezbatere darea de seamă a comitetului şi comisiei de revizie, discută problemele ce ţin de activitatea sindicatelor, alege preşedintele comitetului, locţiitorul lui, care, totodată, sînt şi membri ai preşedintelui, alege membrii comitetului raional, orăşenesc, comisia de revizie, delegaţi la congresul Sindicatului.

La propunerea organizaţiilor primare sindicale comitetul sindical raional, orăşenesc poate adopta hotărîrea cu privire la delegarea directă a membrilor în viitoarea componenţă a comitetului şi comisiei de revizie cu dreptul de a-i revoca sau substitui.

27. Comitetul sindical raional, orăşenesc:

1) coordonează activitatea organizaţiilor primare sindicale, le acordă ajutor în activitatea lor;

2) apără interesele organizaţiilor primare sindicale şi a fiecărui membru în parte în organele administrative şi gospodăreşti raionale, orăşeneşti;

3) examinează rapoartele conducătorilor de întreprinderi, organizaţii, gospodării cu privire la dezvoltarea economică şi socială a colectivelor de muncă;

4) participă la elaborarea şi discutarea planurilor de dezvoltare social-economică a tuturor domeniilor complexului agroindustrial din raion şi oraş, a problemelor legate de angajarea membrilor, formarea şi folosirea fondurilor;

5) exercită controlul asupra protecţiei muncii, respectării codului muncii şi al locuinţelor;

6) organizează activitatea comitetelor sindicale în direcţia asigurării sociale şi protecţiei sănătăţii oamenilor muncii, exercită controlul asupra consumării mijloacelor asigurării sociale;

7) organizează învăţămînul activului sindical, schimbul de experienţă;

8) anulează hotărîrile organizaţiilor primare sindicale şi comitetelor sindicale, care sînt în contradicţie cu legislaţia în vigoare şi cu prezentul statut.

28. Plenara comitetului raional, orăşenesc al sindicatului se convoacă în caz de necesitate, dar nu mai rar decît o dată în an.

Pentru desfăşurarea activităţii curente, între plenare se alege un prezidiu din care fac parte preşedintele, vicepreşedintele (secretarul) şi membrului prezidiului, componenţa numerică fiind stabilită de plenară.

Prezidiul comitetului raional, orăşenesc al Sindicatului are dreptul să transmită preşedinţilor acestor organe unele împuterniciri pentru rezolvarea, între şedinţe, a unor probleme curente.

Comitetul se subordonează conferinţei sindicale raionale sau orăşeneşti.

Organele superioare de conducere ale Sindicatului

29. Organul superior al Sindicatului este congresul, care se convoacă de comitetul său central o dată în cinci ani.

Hotărîrea cu privire la convocarea şi ordinea de zi a congresului se anunţă cel tîrziu cu două luni înainte. Norma reprezentanţei şi modul alegerii delegaţilor se stabileşte de comitetul central al Sindicatului.

Congresul extraordinar se convoacă la cererea a cel puţin 1/3 din membrii oganului sindical electiv, comitetul central al Sindicatului.

30. Congresul sindicatului pune ia dezbatere dările de seamă cu privire la activitatea comitetului central al Sindicatului şi comisiei de revizie, discută problemele legate de activitatea Sindicatului, determină sarcinile curente, adoptă Statutul Sindicatului şi face modificările necesare, analizează rapoartele de activitate ale conducătorilor organelor gospodăreşti cu privire la perspectivele dezvoltării complexului agroindustrial al republicii, pune în discuţie problemele apărării drepturilor şi intereselor oamenilor muncii în condiţiile de piaţă.

31. Congresul Sindicatului alege preşedintele, vicepreşedinţii, care exercită concomitent şi funcţiile de membri al prezidiului, alege comisia de revizie, formează componenţa comitetului central al Sindicatului, alege delegaţii la conferinţele sau congresele sindicatelor republicane, deleghează în organele lor elective reprezentanţii săi cu dreptul de a-i revoca sau substitui.

32. Congresul, iar în perioada dintre congrese, plenara comitetului central al Sindicatului, adoptă hotărîri cu privire la aderarea şi retragerea din componenţa federaţiei (confederaţiei) Sindicatelor din Republica Moldova.

33. Comitetul central al Sindicatului:

1) coordonează activitatea comitetelor raionale, orăşeneşti, organizaţiilor primare în limita împrumuturilor stabilite de congres şi prezentul Statut, sprijină activitatea lor, le acordă asistenţă juridică şi metodică;

2) în conformitate cu Constituţia şi legislaţia Republicii Moldova, reprezintă şi apără interesele oamenilor muncii din ramură în Guvern, în organele de stat şi economice republicane, posedă dreptul de iniţiativă legislativă;

3) participă la elaborarea şi analizarea planurilor economice şi sociale de dezvoltare ale complexului agroindustrial în organele de stat şi economice, a problemelor legate de asigurarea cu locuri de muncă a membrilor Sindicatului, protecţiei şi condiţiilor de muncă, normativelor orelor de serviciu, remunerării, concediilor, pensiilor, privilegiilor familiilor puţin asigurate şi altor probleme sociale;

4) organizează activitatea organizaţiilor sindicale pentru asigurarea socială, a tratamentului sanatorial şi odihnă a lucrătorilor complexului agroindustrial;

5) exercită controlul asupra respectării legislaţiei muncii, a normelor de reglementare a muncii colhoznicilor, lucrătorilor din cooperative şi colectivele de arendă, a legislaţiei cu privire la locuinţe, a regulilor şi normelor de protecţie a muncii, participă la elaborarea actelor legislative cu privire la protecţia muncii în ramurile complexului agroindustrial; dirijează activitatea inspecţiilor tehnice şi juridice de muncă;

6) să angajează în acţiunile de consolidare a unităţii mişcărilor sindicale republicane şi internaţionale, lărgeşte legăturile cu sindicatele similare din alte ţări.

34. Plenara comitetului central se convoacă în caz de necesitate, însă nu mai rar decît de două ori pe an.

Plenara formează comisii, aprobă structura comitetului central, stabileşte salariile preşedintelui, vicepreşedinţilor comitetului central al Sindicatului; aprobă bugetul sindical şi bugetul asigurării sociale, examinează dările de seamă privind executarea lor.

35. Pentru dirijarea activităţii curente a Sindicatelor în perioada dintre plenare, se alege prezidiul comitetului central al Sindicatului constituit din preşedinte, vicepreşedinţi şi membri ai prezidiului în proporţie numerică stabilită de plenară.

36. Prezidiul comitetului central al Sindicatului organizează controlul şi aducerea la îndeplinire a hotărîrilor adoptate de plenară, examinează problemele vizînd relaţiile de muncă ale lucrărilor angajaţi în aparat, le stabileşte salarii, examinează alte chestiuni din activitatea Sindicatului.

Pentru desfăşurarea activităţii sale prezidiul îşi constituie un aparat de lucru pentru perioada împuternicirilor sale. Lucrătorii aparatului nu pot fi membri ai comitetului central al Sindicatului.

37. Preşedintele comitetului central al Sindicatului, iar în lipsa lui, vicepreşedintele, înfăptuieşte conducerea curentă a comitetului central, conduce şedinţele prezidiului, organizează îndeplinirea hotărîrilor plenarelor şi prezidiilor.

38. Comitetul central al Sindicatului se subordonează congresului, membrii comitetului central se subordonează organului sindical care i-a ales sau i-a recomandat în componenţa comitetului central al Sindicatului.

39. Alegerea organelor sindicale raionale, orăşeneşti, republicane de conducere se efectuează o dată în cinci ani.

Alegerea comitetului sindical şi comitetelor de secţie în organizaţiile ce întrunesc peste 150 membri se efectuează o dată în cinci ani; mai puţin de 150 de membri – în 2-3 ani. Alegerile organizatorului grupului sindical se face o dată în 2-3 ani. Alegerea înainte de termen a organizatorului grupului, a comitetelor sindicale şi de secţie pot fi efectuate la cererea a cel puţin 1/3 din numărul total al membrilor întruniţi în organizaţia sindicală sau conform hotărîrii organului sindical superior.

Alegerea înainte de termen a comitetului raional, orăşenesc şi celui central al Sindicatului poate avea loc la cererea a cel puţin 1/3 din numărul total al membrilor sindicatului sau a componenţei organului.

40. Alegerea organelor sindicale se desfăşoară pe etape, începînd cu organizaţiile inferioare pînă la cele superioare, prin vor deschis sau secret, înaintînd candidaturile şi efectuînd alegerea direct la adunări, conferinţe, plenare, congrese ori prin delegarea directă cu dreptul de a rechema şi schimba candidaturile conform normelor stabilite de reprezentanţi.

Modul de organizare a alegerilor se stabileşte la adunare, conferinţă, congres. La alegeri membrii sindicatelor au dreptul să propună orice număr de candidaturi, inclusiv şi propria candidatură, respingînd şi criticînd oricare din candidaturi.

41. Conducătorii organelor sindicale elective (preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii) se aleg la adunări, conferinţe, congres, de regulă, pe bază de alternativă, prin vot direct (deschis sau secret). Se consideră ales candidatul, care a acumulat mai mult de 1/2 de voturi.

În caz de eliberare înainte de termen din postul în care a fost ales, alegerea altor conducători se efectuează la adunările (conferinţele) organizaţiilor primare sindicale, la plenarele organului sindical respectiv cu majoritatea simplă de voturi.

42. Membrii organului sindical electiv, care abandonează activitatea în Sindicat sau nu îndreptăţesc încrederea, comit anumite abateri grave sau dau dovadă de inerţie şi lipsă de iniţiativă, sînt retraşi din componenţa acestuia prin vot deschis, cu o majoritate simplă de voturi.

43. Lucrătorilor sindicali, desemnaţi prin alegere şi eliberaţi ulterior din funcţie în legătură cu expirarea termenului împuternicirilor, pe parcursul a şase luni li se plătesc indemnizaţii prevăzute de preavizul de concediere, iar în cazul cînd sînt plasaţi în muncă cu un salariu mai mic, timp de doi ani li se plăteşte din bugetul sindicatelor diferenţa de salariu.

Termenul de aflare a membrilor Sindicatului în acelaşi post electiv de conducere în organele sindicale este determinat de adunare, conferinţă, congres.

44. Adunările sindicale, conferinţele, congresul, şedinţele comitetelor sindicale ale prezidiilor şi plenarelor sînt deliberative, dacă la ele participă mai mult de jumătate din membrii organizaţiei sindicale, delegaţi ai conferinţei, congresului, componenţa organului sindical. Adunările, conferinţele şi congresele de dare de seamă şi alegeri sînt deliberative, dacă la ele participă cel puţin 2/3 din membrii organizaţiei primare, din delegaţii aleşi.

Hotărîrile adunărilor, conferinţelor, congreselor organelor elective sindicale se adoptă cu majoritatea de voturi din numărul celor ce participă la alegeri, dacă adunarea este deliberativă.

Comisiile de revizie ale organizaţiilor sindicale

45. Comisia de revizie a organizaţiei sindicale execută controlul asupra realizării bugetului sindical, bugetului de stat al asigurării sociale şi asigurării sociale a colhoznicilor, supraveghează modul de utilizare a mijloacelor băneşti şi a averii Sindicatului, ţinerea evidenţei şi gestiunii, executarea lucrărilor de secretariat, examinarea scrisorilor, sesizărilor şi cererilor oamenilor muncii, în cadrul principiilor echităţii sociale, publicităţii şi democraţiei.

Comisia de revizie a organizaţiilor primare, raionale, orăşeneşti şi republicane se alege concomitent cu comitetul sindical respectiv pentru aceeaşi perioadă şi în acelaşi mod.

46. În activitatea sa comisia de revizie se călăuzeşte de prezentul Statut, Regulamentul cu privire la comisia de revizie a organizaţiei sindicale, aprobate de congres, se subordonează adunării, conferinţei, congresului.

IV. SURSELE FINANCIARE, AVEREA SINDICATULUI

47. Sindicatul şi organele lui structurale dispun de independenţă financiară deplină.

48. Sursele băneşti ale Sindicatului se formează din cotizaţiile de înscriere şi cele lunare de membru, veniturile din activităţile de cultură şi sport, încasările de venituri din activitatea economică şi alte surse de venituri.

49. Mărimea cotizaţiilor de înscriere şi cele lunare ale membrilor se stabileşte în proporţie de un procent din salariul lunar.

Modul de plată şi mărimea cotizaţiilor de membru ale pensionarilor şi femeilor, care temporar nu lucrează în legătură cu educarea copiilor, sînt fixate de organizaţia primară sindicală.

Studenţii instituţiilor de învăţămînt superior şi elevii şcolilor medii speciale, profesional-tehnice plătesc cotizaţiile de membru în sumă de 0,5 procente din bursă.

50. Mijloacele provenite din cotizaţiile de membru şi din alte venituri, sînt utilizate conform hotărîrii organelor sindicale şi bugetului aprobat.

51. Dreptul de a dispune de mijloace băneşti, precum şi de bunurile materiale aparţine organelor sindicale elective respective, care prezintă anual dări de seamă în faţa membrilor Sindicatului.

52. Suma cotelor prelevată de organul sindical superior, se stabileşte de adunarea, conferinţa, congresul organului sindical respectiv. la dispoziţia organizaţiei primare sindicale se lasă 70% din cotizaţii, comitetelor raionale şi orăşeneşti – 20%, comitetului central şi altor organe superioare sindicale – 10%.

53. Averea sindicatului, necesară pentru realizarea cerinţelor statutare, constituie proprietatea Sindicatului.

54. Organele sindicale păstrează mijloacele băneşti în casele de economii sau la filialele acestora. Comitetul sindical are dreptul să primească procente de la depunerile din bancă, să investească mijloacele băneşti libere în acţiuni sau întreprinderi comune, cooperative, care produc mărfuri de larg consum, să instituie fonduri de binefacere şi solidaritate.