BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Hotărâri

1069/29.09.2004 Hotărîre cu privire la aprobarea Concepţiei cooperării transfrontaliere a Republicii Moldova pentru anii 2004-2006

Tipul documentului
Hotărâri
Data adoptării
29.09.2004

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Concepţiei cooperării transfrontaliere

a Republicii Moldova pentru anii 2004-2006

nr. 1069  din  29.09.2004

 (în vigoare 08.10.2004) 

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.182-185 art.1266 din 08.10.2004

* * *

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Concepţia cooperării transfrontaliere a Republicii Moldova pentru anii 2004-2006, conform anexei nr.1;

Planul de acţiuni privind realizarea Concepţiei cooperării transfrontaliere pentru anii 2004-2006, conform anexei nr.2.

2. Ministerul Economiei, în comun cu Ministerul Afacerilor Externe, vor promova prevederile concepţiei nominalizate în cadrul dialogului cu statele vecine, cu instituţiile internaţionale şi europene, coordonînd pe plan extern acţiunile necesare pentru îndeplinirea planului de acţiuni sus-numit.

3. Instituţiile şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale:

vor asigura realizarea măsurilor adoptate în vederea implementării Planului de acţiuni privind realizarea Concepţiei cooperării transfrontaliere a Republicii Moldova pentru anii 2004-2006, în scopul integrării europene;

vor conlucra permanent cu conducerea euroregiunilor întru promovarea cooperării transfrontaliere;

vor asigura îndeplinirea planului de acţiuni menţionat şi vor prezenta trimestrial Ministerului Economiei informaţia respectivă privind realizarea lui.

4. Ministerul Economiei:

va coordona acţiunile întreprinse pe plan intern de către ministere, departamente, instituţii şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale în vederea realizării măsurilor prevăzute în Planul de acţiuni privind realizarea Concepţiei cooperării transfrontaliere a Republicii Moldova pentru anii 2004-2006;

va generaliza informaţia obţinută şi, pînă la data de 20 a lunii care urmează după expirarea trimestrului de referinţă, va prezenta Guvernului nota informativă respectivă;

se desemnează în calitate de coordonator al procesului de monitorizare a realizării prevederilor Concepţiei cooperării transfrontaliere a Republicii Moldova pentru anii 2004-2006.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Economiei.

Anexa nr.1

la Hotărîrea Guvernului

nr.1069 din 29 septembrie 2004

CONCEPŢIA

cooperării transfrontaliere a Republicii Moldova pentru anii 2004-2006

Introducere

Concepţia cooperării transfrontaliere a Republicii Moldova pentru anii 2004-2006 (în continuare - Concepţia) este elaborată în conformitate cu Planul de lucru al Comisiei pentru dezvoltarea colaborării transfrontaliere în cadrul euroregiunilor, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.264 din 11 martie 2003 "Privind dezvoltarea colaborării transfrontaliere în cadrul euroregiunilor" şi coordonată cu ministerele şi departamentele respective, precum şi cu autorităţile administraţiei publice locale.

Apărut în Europa, în strînsă legătură cu evoluţia autonomiei locale şi a regionalizării, fenomenul de colaborare tansfrontalieră, în special în cadrul euroregiunilor, constă în stabilirea unor relaţii directe între regiuni şi comunităţi aflate de o parte şi de alta a frontierelor de stat, în virtutea subordonării administrative a autorităţilor locale, definită în legislaţia naţională.

În Republica Moldova mecanismul cooperării transfrontaliere sub diferite forme funcţionează eficient, avantajele acestora fiind de necontestat: dinamizarea relaţiilor economice şi comerciale între părţile-membre, favorizarea schimburilor culturale, artistice şi ştiinţifice, a contactelor între persoane şi colectivităţi umane, cooperarea în domeniul ecologiei, asigurarea unor sisteme rapide şi eficiente de comunicaţii şi transport, dezvoltarea relaţiilor transfrontaliere în diverse domenii.

Un rol catalizator în dezvoltarea cooperării transfrontaliere şi în special a euroregiunilor îl reprezintă alocarea de către Uniunea Europeană şi alte organisme financiare internaţionale a unor sume considerabile destinate programelor de cooperare respective.

Condiţiile pentru dezvoltarea optimă a unei euroregiuni sînt considerate a fi următoarele: echilibrul economic minimal, unitatea de limbă şi cultură şi aceeaşi moştenire istorică. Pornind de la aceste criterii, o serie de instituţii europene au promovat dezvoltarea euroregiunilor şi a altor forme de cooperare transfrontalieră.

De menţionat rolul Consiliului Europei, prin documentele sale în materie de cooperare transfrontalieră, precum şi prin activitatea Conferinţei Permanente a Puterilor Locale şi Regionale ale Consiliului Europei (înfiinţată în anul 1975, iar în anul 1994 transformată în Congresul Puterilor Locale şi Regionale din Europa).

Uniunea Europeană a lansat două instrumente de politică regională, unul financiar şi altul politic: Fondul European de Dezvoltare Economică şi Regională (FEDER) şi Comitetul de Politică Regională (CPR).

Modelul de colaborare în cadrul euroregiunilor este susţinut de UE ca un exerciţiu anterior aderării la aceasta a ţărilor participante în procesul de implementare a unor relaţii de natură comunitară între regiunile din statele candidate.

Proiectele avansate la nivelul Uniunii Europene pentru euroregiuni sînt finanţate prin intermediul fondurilor structurale, în cadrul programului INTERREG (sprijinirea cooperării transfrontaliere, transnaţionale şi interregionale, precum şi a unei dezvoltări armonioase şi echilibrate a întregului spaţiu comun), precum şi prin fonduri publice ale comunităţilor locale şi fonduri private (fundaţii, ONG-uri, întreprinderi etc.). De asemenea, pentru proiectele la care participă şi ţări candidate la aderarea la UE sînt alocate fonduri prin intermediul programului PHARE-CBC şi Tacis-CBC (cross-border cooperation - cooperarea transfrontalieră).

Începînd cu jumătatea a doua a anului 2004, proiectele de cooperare transfrontalieră vor fi implementate prin intermediul Programului de Vecinătate, lansat ca urmare a publicării Comunicatului Comisiei Europene privind noua politică de vecinătate a UE (11 martie 2003). În conformitate cu prevederile Comunicatului, a fost elaborat Planul de acţiuni, care defineşte priorităţile în relaţiile moldo-comunitare pentru o perioada de trei ani. Una din acţiuni prevăzute vizează intensificarea promovării proiectelor de cooperare transfrontalieră.

Deşi atît Consiliul Europei, cît şi Uniunea Europeană sînt implicate în dezvoltarea politicilor regionale, trebuie remarcată diferenţa de orientare a celor două instituţii în acest domeniu. Astfel, dacă politica regională a UE are cu preponderenţă o finalitate economică, Consiliul Europei acordă o importanţă deosebită conservării patrimoniului cultural specific fiecărei regiuni, dialogului între culturi, grupuri etnice şi religii, precum şi dezvoltării instituţionale.

În cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, o dată cu instituirea Grupului de lucru pentru democraţie şi cooperare transfrontalieră din cadrul Mesei de lucru I (Bruxelles, 16 aprilie 2003), a fost creat un nou instrument instituţional pentru realizarea fluxului sistematic de informaţii de interes, precum şi pentru asigurarea unui schimb de opinii, cu participarea donatorilor, a beneficiarilor şi a agenţiilor de implementare a proiectelor euroregiunilor.

Obiective şi activităţi în acest domeniu au avut şi alte structuri regionale. Astfel, Iniţiativa Central Europeană (ICE) a creat un grup de lucru în această sferă.

Fondul balcanic pentru democraţie (The Balkan Trust for Democracy), lansat recent de German Marshall Fund SUA, are drept obiectiv promovarea proiectelor de cooperare transfrontalieră. Modelul euroregional a favorizat o colaborare activă a ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-Est într-un asemenea cadru, fiind îmbrăţişat şi de Moldova prin participarea, pînă la acest moment, la iniţierea şi extinderea cooperării în spaţiul a trei euroregiuni.

Convenţia-cadru privind Cooperarea Transfrontalieră a Colectivităţilor Teritoriale de la Madrid, 1980, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului nr.596-XIV din 24 septembrie 1999, constituie cadrul legislativ pentru desfăşurarea acţiunilor de cooperare transfrontalieră de către autorităţi şi comunităţi locale din ţara noastră. Totodată, Moldova este parte semnatară a Cartei Europene a Autonomiei Locale, adoptată la Strasbourg, 1985 şi ratificată de ţara noastră prin Hotărîrea Parlamentului nr.1253-XIII din 16 iulie 1997.

Convenţia-cadru contribuie la favorizarea pe cît posibil a cooperării transfrontaliere şi la creşterea economică a regiunilor frontaliere. Prin conţinutul său, Convenţia are caracter de suport juridic suplimentar ce prevede angajarea părţilor contractante în rezolvarea unor probleme din domeniul cooperării transfrontaliere, cum sînt:

depăşirea dificultăţilor de ordin juridic, administrativ şi tehnic ce apar în procesul de cooperare transfrontalieră;

analiza posibilităţilor de acordare autorităţilor regionale şi locale a facilităţilor necesare angajării în procesul de cooperare transfrontalieră şi evitarea oricărui tip de discriminare faţă de autorităţile implicate în astfel de proiecte;

furnizarea de informaţii pentru intensificarea cooperării dintre terţe părţi, autorităţile regionale şi locale şi Consiliul Europei.

Convenţia-cadru defineşte principalele noţiuni ale cooperării transfrontaliere, stabileşte aria sa de aplicare şi formele de cooperare transfrontalieră.

Suplimentar acestor acte internaţionale, activităţile de cooperare transfrontalieră în cadrul euroregiunilor sînt susţinute şi de o serie de acorduri, tratate şi protocoale trilaterale şi bilaterale încheiate între Republica Moldova, România şi Ucraina, precum şi de acorduri bilaterale încheiate între autorităţile locale (regionale) din Republica Moldova, Ucraina şi România.

I. Obiective strategice

Cooperarea transfrontalieră s-a intensificat vizibil pe parcursul ultimilor ani ca urmare a transformărilor socioeconomice şi politice, avînd la bază următorii factori:

omogenitatea, din punctul de vedere al comunităţii, de limbă, tradiţii şi obiceiuri;

similaritatea condiţiilor economice şi sociale;

poziţia geografică favorabilă;

acces la fondurile UE.

Potenţialul social şi economic al euroregiunilor moldo-româno-ucrainene oferă vaste oportunităţi de colaborare transfrontalieră în diverse domenii, în special:

crearea unui spaţiu informaţional comun privind potenţialul economic şi oportunităţi de afaceri în regiunile de frontieră;

constituirea unor structuri comune pentru facilitarea cooperării economice, recunoaşterea reciprocă a procedurilor de certificare a mărfurilor;

dezvoltarea infrastructurii care să asigure facilitarea trecerii frontierelor şi accesul la comunicaţii şi transport auto, feroviar, fluvial şi maritim;

elaborarea unei strategii comune de dezvoltare a turismului în regiunile de frontieră;

dezvoltarea relaţiilor de colaborare dintre instituţiile de învăţămînt superior din regiune, schimbul de studenţi şi cadre didactice;

cooperarea în domeniul cercetare-dezvoltare, intensificarea schimbului de informaţii în acest domeniu;

organizarea festivalurilor, expoziţiilor, tîrgurilor culturale şi competiţiilor sportive regionale;

coordonarea programelor de protecţie a mediului, realizarea în comun a proiectelor şi monitorizarea în comun a factorilor de poluare în regiune;

schimbul de informaţii şi experienţă în domeniul ocrotirii sănătăţii, consolidarea capacităţilor instituţiilor, implementarea de noi tehnologii, instruirea personalului;

promovarea transferurilor de know-how şi de tehnologii informaţionale.

Principalele temeiuri de implicare a colectivităţilor locale în activităţile de cooperare transfrontalieră sînt:

transformarea frontierelor din linie de separare în loc al comunicării între vecini;

depăşirea prejudecăţilor reciproce şi a animozităţilor dintre oameni în regiunile de frontieră;

consolidarea valorilor democratice şi promovarea structurilor administrative, capabile să funcţioneze la nivel regional şi local;

depăşirea poziţiei naţional-periferice şi a izolării;

stimularea creşterii economice şi a dezvoltării, îmbunătăţirea standardului de viaţă, înscrierea în procesul de apropiere şi integrare europeană;

realizarea unei cooperări intense şi eficiente în vederea combaterii traficului de droguri, fiinţe umane, crimei organizate şi a terorismului;

intensificarea participării în diverse forme de cooperare regională;

elaborarea unor programe comune pentru implementarea în agricultură a tehnologiilor performante, a noilor metode de agromarketing şi comerţ agricol.

Obiectivele principale pentru anii 2004-2006 sînt:

coordonarea şi armonizarea instrumentelor de lucru pentru cooperare la frontieră;

pregătirea, coordonarea cu structurile corespunzătoare de stat ale Republicii Moldova, cu membrii şi partenerii euroregiunilor şi instituţiile internaţionale a devizelor de proiecte concrete, în conformitate cu priorităţile comune pentru euroregiuni.

În funcţie de condiţiile pregătirii, susţinerii şi realizării, aceste proiecte pot avea următorul statut:

proiecte de instruire şi de infrastructură;

proiecte de cercetare, orientate spre identificarea problemelor, căilor de soluţionare şi elaborarea noilor mecanisme de colaborare transfrontalieră;

proiecte-pilot de demonstrare, orientate spre testarea şi demonstrarea avantajelor soluţiilor obţinute pentru soluţionarea problemelor prioritare, în scopul realizării rezultatelor acestora la scară largă şi extinderii în formă unificată (în special, cercetări preinvestiţionale);

proiecte investiţionale, cu investiţii reciproc avantajoase ale membrilor şi partenerilor euroregiunilor, ale structurilor financiare de stat şi internaţionale în dezvoltarea infrastructurii naţionale şi a unor întreprinderi aparte;

proiecte de colaborare în domeniul accesului la muncă, pregătirii profesionale şi ocupării forţei de muncă în regiunile transfrontaliere.

II. Principii

Experienţa statelor-membre ale UE demonstrează că, pentru a fi eficientă, cooperarea transfrontalieră trebuie să corespundă anumitor cerinţe, inclusiv:

să cuprindă toate aspectele vieţii cotidiene din regiunile de frontieră: economie, muncă, divertisment, cultură, probleme sociale, spaţiu locativ, planificare spaţială;

să se desfăşoare permanent, antrenînd din start parteneri din toate domeniile şi de pe ambele părţi ale frontierei;

să se desfăşoare la toate nivelurile: naţional, regional şi local.

Principiile de bază ale cooperării transfrontaliere a localităţilor/colectivităţilor de frontieră au fost elaborate de Asociaţia Europeană a Regiunilor Frontaliere (AEBR) şi însuşite de Comisia Europeană:

parteneriat extins pe verticală şi orizontală;

subsidiaritate prin unirea şi responsabilitatea autorităţilor regionale şi locale;

elaborarea conceptelor şi programelor transfrontaliere comune de dezvoltare;

implementarea proiectelor transfrontaliere.

În parteneriatul pe verticală sînt implicate autorităţile de nivel naţional, regional şi local din ambele părţi ale frontierei, iar pentru cel orizontal este important de a fi depăşite diferenţele în administraţie, competenţe şi posibilităţile de finanţare. Prin luarea în considerare a cerinţelor privind parteneriatul pe verticală şi orizontală se asigură aplicarea celui de al doilea principiu - subsidiaritatea, care presupune consolidarea structurilor locale şi regionale, flexibilitate, depăşirea diferenţelor administrative şi de competenţă prin completarea cu structuri transfrontaliere.

III. Priorităţile de bază

Priorităţile de bază în implementarea cooperării transfrontaliere sînt definite în prevederile:

Convenţiei-cadru europene privind cooperarea transfrontalieră a colectivităţilor/ autorităţilor teritoriale de la Madrid;

Comunicatului Comisiei Europene "Europa extinsă - Vecinătatea: un nou cadru al relaţiilor cu ţările vecine din Europa de Est şi de Sud" (martie 2003), prin care UE îşi propune să-şi concentreze eforturile pentru dezvoltarea unei zone a prosperităţii şi vecinătăţii prietenoase - "un cerc al prietenilor" - cu care UE şi-ar dori o relaţie strînsă de pace şi cooperare;

Comunicatului Comisiei Europene "Pavarea drumului pentru un nou instrument de vecinătate" (iulie 2003), prin care a fost lansat Programul de vecinătate;

Planului de acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană în contextul politicii de vecinătate a UE;

altor documente bilaterale româno-moldoveneşti şi moldo-ucrainene care vizează relaţiile comercial-economice, culturale etc. şi trilaterale cu ambii parteneri.

IV. Criteriile principale

La realizarea obiectivelor şi priorităţilor de bază vor fi respectate următoarele criterii ale Asociaţiei Europene a Regiunilor Frontaliere privind metodele de lucru în cooperarea transfrontalieră în cadrul euroregiunilor:

cooperarea şi dezvoltarea se orientează pe măsuri strategice şi nu pe cazuri individuale;

promovarea orientării transfrontaliere şi nu a celei de regiune frontalieră naţională;

inadmisibilitatea creării unui nivel administrativ nou;

direcţionarea relaţiilor transfrontaliere spre cetăţeni, politicieni, instituţii, economie, ecosisteme comune, parteneri sociali, organizatori de manifestări culturale;

echilibru, sub aspect psihologic, între diferite structuri şi puteri de ambele părţi ale frontierei;

parteneriat în cooperare pe verticală (guvernamental, regional, local) şi pe orizontală, dincolo de frontieră;

implementarea deciziilor transfrontaliere la nivel naţional şi în conformitate cu procedurile aplicabile de ambele părţi ale frontierei (evitarea conflictelor de competenţă şi putere structurală);

participarea transfrontalieră a cetăţenilor, instituţiilor, agenţilor economici şi partenerilor sociali la programe, proiecte şi în procesele de adoptare a deciziilor;

iniţiative directe şi utilizarea propriilor resurse ca precondiţie pentru asistenţa unei terţe părţi.

V. Cadrul instituţional

Conform Legii nr.123-XV din 18 martie 2003 privind administraţia publică locală, consiliile raionale şi locale decid, în condiţiile legii, asocierea cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale, inclusiv în problemele de cooperare transfrontalieră, pentru realizarea unor lucrări şi prestarea de servicii necesare, precum şi pentru colaborarea cu agenţii economici şi asociaţiile obşteşti din ţară şi din străinătate, în scopul realizării unor acţiuni sau lucrări de interes comun.

În scopul coordonării acţiunilor autorităţilor administraţiei publice, prin Hotărîrea Guvernului nr.264 din 11 martie 2003 "Privind dezvoltarea colaborării transfrontaliere în cadrul euroregiunilor", a fost creată Comisia pentru dezvoltarea colaborării transfrontaliere în cadrul euroregiunilor, ale cărei sarcini primordiale sînt următoarele:

instituirea mecanismelor de colaborare transfrontalieră în cadrul euroregiunilor ca elemente principale ale procesului de integrare europeană;

ajustarea actelor legislative şi normative privind colaborarea transfrontalieră la nivelul standardelor ţărilor europene, membre ale euroregiunilor;

crearea unui sistem de transpunere în realitate a convenţiilor şi acordurilor (tratatelor) la care Republica Moldova a aderat în cadrul forumurilor organizaţiilor mondiale şi regionale, precum şi a deciziilor aprobate de consiliile euroregiunilor;

crearea unei structuri pentru intensificarea cooperării transfrontaliere în diverse domenii între unităţile administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova, României şi Ucrainei;

încurajarea cooperării prin promovarea diverselor forme de colaborare transfrontalieră.

* * *

Valorificarea activă a prevederilor cadrului bazei normativ-juridic naţional, dreptului internaţional, luarea în considerare a intereselor statelor vecine în realizarea priorităţii naţionale de integrare europeană a Republicii Moldova în contextul iniţiativei "Europa Regiunilor" este poziţia-cheie a ţării în colaborarea transfrontalieră.

Consecvenţa politicii de stat în realizarea obiectivelor principale ale cooperării transfrontaliere la nivel local, regional, de stat şi interstatal este condiţia indispensabilă pentru implementarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei.