107/27.02.2019 Hotărîre cu privire la aprobarea Metodologiei de calcul al impactului biocarburanţilor şi al biolichidelor asupra emisiilor de gaze cu efect de seră

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E

cu privire la aprobarea Metodologiei de calcul al

impactului biocarburanţilor şi al biolichidelor

asupra emisiilor de gaze cu efect de seră

nr. 107  din  27.02.2019

 (în vigoare 15.09.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 94-99 art. 189 din 15.03.2019

* * *

Abrogat: 11.02.2026

Hotărîrea Guvernului nr.53 din 05.02.2025

În temeiul prevederilor art.12 lit.a¹ ) din Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.69-77, art.117), Guvernul

HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Metodologia de calcul al impactului biocarburanţilor şi al biolichidelor asupra emisiilor de gaze cu efect de seră (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Mediului.

[Pct.2 modificat prin Hot.Guv. nr.586 din 21.08.2024, în vigoare 06.09.2024]

3. Prezenta hotărîre intră în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării.

Aprobată

prin Hotărîrea Guvernului nr.107/2019

METODOLOGIA

de calcul al impactului biocarburanţilor şi al biolichidelor

asupra emisiilor de gaze cu efect de seră

I. DISPOZIŢII GENERALE

1. Metodologia de calcul al impactului biocarburanţilor şi al biolichidelor asupra emisiilor de gaze cu efect de seră (în continuare – Metodologie) transpune art.19 şi Anexa V din Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, de modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE (Text cu relevanţă pentru SEE), publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 140 din 5 iunie 2009, astfel cum a fost modificată ultima oară prin Directiva(UE) 2015/1513 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 septembrie 2015.

2. Prezenta Metodologie are ca scop stabilirea modului de calculare a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a contribui la îndeplinirea angajamentelor privind schimbările climatice, asigurarea securităţii în aprovizionarea benzinei şi motorinei produse în condiţii compatibile cu mediul şi la promovarea utilizării resurselor regenerabile de energie.

3. În sensul prezentei Metodologii, se aplică noţiunile definite în Legea nr.10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

4. Anual, pînă la data de 31 ianuarie a anului următor de gestiune, Agenţia de Mediu va efectua calculul impactului biocarburanţilor şi al biolichidelor asupra emisiilor de gaze cu efect de seră în baza informaţiei furnizate de către autoritatea publică centrală de reglementare şi monitorizare a sectoarelor din domeniul energetic.

5. Rezultatele obţinute în baza calculelor urmează a fi publicate pe pagina web oficială a Agenţiei de Mediu.

II. REGULI DE CALCULARE A EMISIILOR DE GAZE CU EFECT

DE SERĂ GENERATE DE BIOCARBURANŢI

PE DURATA CICLULUI DE VIAŢĂ

6. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producţia şi utilizarea de combustibili pentru transporturi, biocarburanţi şi biolichide se calculează după următoarea formulă:

E = e_ec + e_l + e_p + e_td + e_u – e_sca – e_ccs – e_ccr – e_ee,

unde:

E – emisii totale provenite din utilizarea carburantului;

e_ec – emisii provenite din extracţia sau cultivarea materiilor prime;

e_l – emisii anuale provenite din variaţia cantităţii de carbon provocată de schimbarea utilizării terenului;

e_p – emisii provenite din prelucrare;

e_td – emisii provenite din transport şi distribuţie;

e_u – emisii provenite de la carburantul utilizat;

e_sca – reduceri de emisii prin acumularea carbonului în sol printr-o gestionare agricolă îmbunătăţită;

e_ccs – reduceri de emisii prin captarea şi stocarea geologică a carbonului;

e_ccr – reduceri de emisii prin captarea şi înlocuirea carbonului;

e_ee – reduceri de emisii obţinute prin excesul de energie electrică de la cogenerare.

Emisiile rezultate din producţia de maşini şi echipamente nu se iau în considerare.

7. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea carburantului (E) se exprimă în grame de echivalent de CO₂ per MJ de combustibil (g CO_2eq/MJ).

8. Pentru combustibilii utilizaţi în transporturi, valorile calculate în g CO_2eq/MJ se pot adapta pentru a lua în considerare diferenţele dintre carburanţi în lucrul mecanic util efectuat, exprimat în km/MJ. Aceste adaptări se efectuează doar în cazul în care se prezintă dovezi ale diferenţelor în lucrul mecanic util.

9. Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră de la biocarburanţi şi biolichide se calculează după următoarea formulă:

unde:

E_B – emisii totale provenite de la biocarburant şi biolichid;

E_F – emisiile totale provenite de la carburantul fosil omolog.

10. Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul punctului 6 sînt CO₂, N₂O şi CH₄. Pentru calculul echivalenţei în CO₂, aceste gaze se evaluează după cum urmează:

11. Emisiile provenite din extracţia sau cultivarea de materii prime (e_ec) includ emisii provenite din însuşi procesul de extracţie sau cultivare, din colectarea de materii prime, din deşeuri şi scurgeri, precum şi din producţia de substanţe sau produse chimice utilizate în procesul de extracţie sau cultivare. Se exclude captarea de CO₂ în cadrul cultivării de materii prime. Se scad reducerile certificate de emisii de gaze cu efect de seră provenite de la flăcările de pe şantierele petroliere. Se pot obţine estimări ale emisiilor rezultate prin cultivare în baza mediilor calculate pentru zonele geografice mai mici decît pentru cele utilizate la calcularea valorilor implicite, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.

12. Emisiile anuale rezultate din variaţia cantităţii de carbon provocată de schimbarea utilizării terenului (e_l) se calculează prin împărţirea în mod egal a emisiilor totale la o perioadă de 20 de ani. Pentru calculul acestor emisii se aplică următoarea formulă:

e_l = (CS_R – CS_A ) x 3,664 x 1/20 x 1/P – e_B,

unde:

e_l – emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variaţia stocului de carbon provocată de schimbarea utilizării terenurilor. Terenurile cultivate şi terenurile cu cultură perenă sînt privite ca o singură utilizare a terenurilor;

CS_R – stocul de carbon per unitate de suprafaţă asociat utilizării de referinţă a terenurilor;

CS_A – stocul de carbon per unitate de suprafaţă asociat utilizării curente a terenurilor. În cazul în care stocul de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de un an, valoare atribuită CS_A se estimează ca stoc per unitate de suprafaţă după 20 de ani sau atunci cînd recolta ajunge la maturitate;

P – productivitatea culturii (măsurată în energia generată de biocarburant sau biolichid per unitate de suprafaţă într-un an);

e_B – bonus de biocarburant 29 g CO_2eq/MJ sau de biolichid.

13. Emisiile rezultate în urma prelucrării (e_p) includ emisii provenite din însuşi procesul de prelucrare, din deşeuri şi scurgeri, precum şi din producţia de substanţe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare.

Pentru calculul consumului de energie electrică care nu se produce în instalaţia de producţie a combustibilului, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea şi distribuţia energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea şi distribuţia de energie electrică într-o regiune definită. Ca excepţie de la această regulă, producătorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalaţie individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalaţia nu este conectată la reţeaua de energie electrică.

14. Emisiile provenite din transport şi distribuţie (e_td) includ emisii rezultate din transportul şi stocarea de materii prime şi materiale semifinite, precum şi din stocarea şi distribuţia de materiale finite.

15. Emisiile provenite din carburantul utilizat (e_u) se consideră că au valoare zero pentru biocarburanţi şi biolichide.

16. Reducerea de emisii prin captarea şi stocarea geologică a carbonului (e_ccs), care nu au fost luate în calcul pentru emisiile provenite din prelucrare, se limitează la emisiile evitate prin captarea şi reţinerea de CO₂ emis în legătură directă cu extracţia, transportul, prelucrarea şi distribuţia carburantului.

17. Reducerea emisiilor prin captarea şi înlocuirea carbonului (e_ccr) se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO₂, al cărui carbon provine din biomasă şi care se utilizează la înlocuirea CO₂ de origine fosilă, utilizat în produse şi servicii comerciale.

18. Reducerea de emisii obţinute prin excesul de energie electrică de la cogenerare (e_ee) se ia în considerare în cazul excesului de energie electrică produs de sistemele de producere a carburantului care utilizează cogenerarea, cu excepţia cazului în care combustibilul utilizat pentru cogenerare este un coprodus, altul decît un reziduu de recoltă agricolă. Pentru calculul acestui exces de energie electrică se consideră că dimensiunea unităţii de cogenerare este cea minimă necesară pentru ca unitatea de cogenerare să furnizeze căldura necesară pentru producerea combustibilului. Se consideră că reducerile de emisii de gaze cu efect de seră, aferente acestui exces de energie electrică, sînt egale cu cantitatea de gaze cu efect de seră care ar fi emisă la generarea unei cantităţi egale de energie electrică într-o centrală electrică ce utilizează acelaşi combustibil ca şi unitatea de cogenerare.

19. În cazul în care, printr-un proces de producţie a combustibilului, se obţine, în combinaţie, combustibilul pentru care se calculează emisiile şi unul sau mai multe alte produse (coproduse), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar şi coproduse, proporţional cu conţinutul lor energetic (determinat de puterea calorifică inferioară, în cazul unor coproduse altele decît energia electrică).

20. Pentru scopurile calculului menţionat la punctul 19, emisiile care trebuie împărţite sînt e_ec + e_l , + acele fracţii ale e_p , e_td şi e_ee care au loc pînă la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat întreaga valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viaţă, fracţia din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor. În cazul biocarburanţilor şi al biolichidelor, toate coprodusele, inclusiv energia electrică care nu se încadrează în domeniul de aplicare a punctului 18, se iau în considerare în sensul acestui calcul, cu excepţia reziduurilor de recolte agricole, inclusiv paie, resturi rezultate prin prelucrarea trestiei de zahăr, pieliţei, sîmburi de fructe şi coji de nuci. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conţinut energetic egal cu zero coproduselor cu un conţinut de energie negativ. Deşeurile, reziduurile de recolte agricole, inclusiv paie, reziduuri rezultate prin prelucrarea trestiei de zahăr, pieliţe, sîmburi de fructe şi coji de nuci, precum şi reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerină brută (glicerină nerafinată), au o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viaţă pînă la procesul de colectare a acestora.

În cazul combustibililor produşi în rafinării, unitatea de analiză pentru scopurile calculului menţionat la punctul 19 este rafinăria.

21. În cazul biocarburanţilor, pentru calculul menţionat la punctul 9, omologul combustibilului fosil E_F este reprezentat de ultimele emisii medii efective disponibile din partea fosilă din benzina şi motorina consumate în ţară. În cazul în care aceste date nu sînt disponibile, valoarea utilizată este de 83,8 g CO_2eq/MJ.

În cazul biolichidelor utilizate în producerea energiei electrice, pentru calculul menţionat la punctul 9, omologul combustibilului fosil E_F este 91 g CO_2eq/MJ.

În cazul biolichidelor utilizate în producerea căldurii, pentru calculul menţionat la punctul 9, omologul combustibilului fosil E_F este 77 g CO_2eq/MJ.

În cazul biolichidelor utilizate în cogenerare, pentru calculul menţionat la punctul 4, omologul combustibilului fosil E_F este 85 g CO_2eq/MJ.